Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. A/32 din 8 ianuarie 2010 pentru publicarea rezolutiilor Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.390 (2002), 1.452 (2002), 1.526 (2004) si 1.566 (2004) privind amenintarile aduse pacii si securitatii internationale prin actele teroriste si privind situatia din Afganistan
EMITENT: MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 21 ianuarie 2010
În baza <>art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 217/2009 ,
în temeiul <>art. 4 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.
ARTICOL UNIC
(1) Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a urmãtoarelor rezoluţii ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite:
a) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.390 (2002), prevãzutã în anexa nr. 1;
b) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.452 (2002), prevãzutã în anexa nr. 2;
c) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.526 (2004), prevãzutã în anexa nr. 3;
d) Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.566 (2004), prevãzutã în anexa nr. 4.
(2) Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentul ordin.
Ministrul afacerilor externe,
Teodor Baconschi
Bucureşti, 8 ianuarie 2010.
Nr. A/32.
ANEXA 1
REZOLUŢIA Nr. 1.390 (2002)
adoptatã de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite
în cadrul celei de-a 4.452-a întruniri la 16 ianuarie 2002
Consiliul de Securitate,
reamintind Rezoluţia 1.267 (1999) din 15 octombrie 1999, Rezoluţia 1.333 (2000) din 19 decembrie 2000 şi Rezoluţia 1.363 (2001) din 30 iulie 2001,
reafirmând rezoluţiile sale anterioare referitoare la Afganistan, în special Rezoluţia 1.378 (2001) din 14 noiembrie 2001 şi Rezoluţia 1.383 (2001) din 6 decembrie 2001,
reafirmând şi Rezoluţia 1.368 (2001) din 12 septembrie 2001 şi Rezoluţia 1.373 (2001) din 28 septembrie 2001, reiterându-şi sprijinul faţã de eforturile internaţionale de a elimina terorismul, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite,
reafirmând condamnarea fãrã echivoc a atacurilor teroriste care au avut loc la New York, Washington şi Pennsylvania pe 11 septembrie 2001, exprimându-şi hotãrârea de a preveni orice astfel de acte, luând notã de continuarea susţinerii terorismului internaţional de cãtre Usama bin Laden şi reţeaua Al-Qaida şi exprimându-şi hotãrârea de a elimina aceastã reţea,
luând notã de punerea sub acuzare a lui Usama bin Laden şi a asociaţilor sãi de cãtre Statele Unite ale Americii, inter alia, pentru atacurile cu bombã asupra ambasadelor Statelor Unite din Nairobi, Kenya şi Dar es Salm, Tanzania,
stabilind cã talibanii nu au rãspuns cererilor din paragraful 13 al Rezoluţiei 1.214 (1998) din 8 decembrie 1998, din paragraful 2 al Rezoluţiei 1.267 (1999) şi paragrafele 1, 2 şi 3 ale Rezoluţiei 1.333 (2000),
condamnându-i pe talibani pentru cã au permis ca Afganistanul sã fie folosit ca bazã pentru pregãtirea şi activitãţile teroriştilor, inclusiv pentru exportul de terorism de cãtre reţeaua Al-Qaida şi alte grupãri teroriste, precum şi pentru utilizarea mercenarilor strãini în acţiuni ostile pe teritoriul Afganistanului,
condamnând reţeaua Al-Qaida şi alte grupãri teroriste asociate pentru multiplele acte teroriste criminale având ca scop uciderea a numeroşi civili nevinovaţi şi distrugerea de bunuri,
reafirmând în continuare cã actele de terorism internaţional constituie o ameninţare la adresa pãcii şi securitãţii internaţionale,
acţionând în temeiul cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite,
1. hotãrãşte sã continue mãsurile impuse prin paragraful 8 (c) al Rezoluţiei 1.333 (2000) şi ia notã de continuarea aplicãrii mãsurilor impuse prin paragraful 4 (b) al Rezoluţiei 1.267 (1999), potrivit paragrafului 2 de mai jos, şi hotãrãşte sã punã capãt mãsurilor impuse prin paragraful 4 (a) al Rezoluţiei 1.267 (1999);
2. hotãrãşte ca toate statele sã ia urmãtoarele mãsuri cu privire la Usama bin Laden, membrii organizaţiei Al-Qaida, talibanii şi alte persoane, grupãri, întreprinderi şi entitãţi asociate cu aceştia, potrivit listei întocmite conform Rezoluţiei 1.267 (1999) şi Rezoluţiei 1.333 (2000), care va fi adusã la zi în mod regulat de cãtre Comitetul înfiinţat potrivit Rezoluţiei 1.267(1999), denumit în continuare Comitetul:
(a) sã îngheţe imediat fondurile, alte bunuri financiare sau resurse economice ale acestor persoane, grupãri, întreprinderi şi entitãţi, inclusiv fondurile derivate din bunuri deţinute ori controlate, direct sau indirect, de cãtre acestea ori de cãtre persoane care acţioneazã în numele lor sau conform instrucţiunilor lor şi sã se asigure cã nici acestea, nici alte fonduri, bunuri financiare ori resurse economice nu sunt puse la dispoziţia unor asemenea persoane, în mod direct sau indirect, de cãtre cetãţenii lor ori de cãtre persoane aflate pe teritoriul lor;
(b) sã împiedice intrarea sau tranzitarea acestor persoane pe teritoriile lor, cu condiţia ca niciuna dintre prevederile prezentului paragraf sã nu oblige niciun stat sã refuze propriilor cetãţeni intrarea pe teritoriul lor ori sã cearã propriilor cetãţeni plecarea de pe teritoriul lor, iar prezentul paragraf nu se va aplica acolo unde intrarea sau tranzitarea sunt necesare pentru îndeplinirea unei proceduri judiciare ori în cazurile în care Comitetul stabileşte, numai pentru fiecare caz în parte, cã intrarea sau tranzitarea sunt justificate;
(c) sã împiedice furnizarea directã sau indirectã, vânzarea ori transferul cãtre aceste persoane, grupãri, întreprinderi sau entitãţi dinspre teritoriile lor ori de cãtre cetãţeni ai lor aflaţi în afara teritoriilor lor, folosind vasele ori aeronavele aflate sub pavilionul lor, de arme şi material auxiliar de orice tip, inclusiv arme şi muniţie, echipament şi vehicule militare, echipament paramilitar şi piese de schimb pentru cele menţionate mai sus, consiliere tehnicã, asistenţã ori instruire legate de activitãţile militare;
3. hotãrãşte cã mãsurile la care se face referire în paragrafele 1 şi 2 vor fi revizuite în 12 luni şi cã, la sfârşitul acestei perioade, Consiliul fie va permite continuarea acestor mãsuri, fie va decide sã le îmbunãtãţeascã, în conformitate cu principiile şi scopurile prezentei rezoluţii;
4. aminteşte obligaţia tuturor statelor membre de a implementa toate prevederile Rezoluţiei 1.373 (2001), inclusiv cu privire la orice membru al grupãrii talibane şi al organizaţiei Al-Qaida şi la orice persoane, grupãri, întreprinderi şi entitãţi asociate cu talibanii şi cu organizaţia Al-Qaida care au participat la finanţarea, planificarea, facilitarea şi pregãtirea sau comiterea de acte teroriste ori la susţinerea acestora;
5. solicitã Comitetului sã îndeplineascã urmãtoarele sarcini şi sã prezinte Consiliului un raport privind activitatea sa, cu observaţii şi recomandãri:
(a) sã aducã la zi, în mod regulat, lista la care se face referire în paragraful 2, pe baza informaţiilor relevante furnizate de statele membre şi organizaţiile regionale;
(b) sã obţinã de la toate statele informaţii privind acţiunile întreprinse în vederea implementãrii efective a mãsurilor la care se face referire în paragraful 2 şi dupã aceasta sã solicite de la ele informaţiile pe care Comitetul le-ar putea considera necesare;
(c) sã prezinte periodic Consiliului rapoarte privind informaţiile date Comitetului privind implementarea prezentei rezoluţii;
(d) sã promulge rapid recomandãrile şi criteriile necesare pentru facilitarea implementãrii mãsurilor la care se face referire în paragraful 2;
(e) sã facã publice în mediile adecvate informaţiile pe care le considerã relevante, inclusiv lista la care se face referire în paragraful 2;
(f) sã coopereze cu celelalte comitete de sancţiuni ale Consiliului de Securitate relevante şi cu comitetul înfiinţat potrivit paragrafului 6 al Rezoluţiei sale 1.373 (2001);
6. cere tuturor statelor sã prezinte rapoarte Comitetului în termen de cel mult 90 de zile de la data adoptãrii prezentei rezoluţii şi, dupã aceasta, potrivit unui calendar care va fi propus de Comitet, privind acţiunile întreprinse în vederea implementãrii mãsurilor la care se face referire în paragraful 2;
7. îndeamnã toate statele, organismele relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi, dupã caz, alte organizaţii şi pãrţi interesate sã coopereze pe deplin cu Comitetul şi cu Grupul de monitorizare la care se face referire în paragraful 9;
8. îndeamnã toate statele sã întreprindã imediat acţiuni în vederea aplicãrii şi consolidãrii, prin mãsuri administrative sau legislative, dupã caz, a mãsurilor impuse potrivit legilor sau reglementãrilor naţionale cetãţenilor lor şi altor persoane ori entitãţi care activeazã pe teritoriul lor, în vederea prevenirii şi pedepsirii încãlcãrii mãsurilor la care se face referire în paragraful 2, sã informeze Comitetul privind adoptarea unor asemenea mãsuri şi invitã statele sã raporteze Comitetului rezultatele tuturor anchetelor sau acţiunilor relevante, cu excepţia cazului în care aceasta ar compromite anchetele ori acţiunile;
9. cere secretarului general sã mandateze Grupul de monitorizare înfiinţat potrivit paragrafului 4 (a) al Rezoluţiei 1.363 (2001), al cãrui mandat se terminã pe 19 ianuarie 2002, cu sarcina de a monitoriza, timp de 12 luni, implementarea mãsurilor la care se face referire în paragraful 2;
10. cere Grupului de monitorizare sã raporteze Comitetului pânã la 31 martie 2002 şi dupã aceea la fiecare 4 luni;
11. hotãrãşte sã rãmânã activ sesizat cu aceastã chestiune.
ANEXA 2
REZOLUŢIA Nr. 1.452 (2002)
adoptatã de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite
în cadrul celei de-a 4.678-a întruniri la 20 decembrie 2002
Consiliul de Securitate,
reamintind Rezoluţia 1.267 (1999) din 15 octombrie 1999, Rezoluţia 1.333 (2000) din 19 decembrie 2000, Rezoluţia 1.363 (2001) din 30 iulie 2001 şi Rezoluţia 1.390 (2002) din 16 ianuarie 2002,
exprimându-şi hotãrârea de a facilita implementarea obligaţiilor de combatere a terorismului potrivit rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate,
reafirmând Rezoluţia 1.373 (2001) din 28 septembrie 2001 şi reiterându-şi sprijinul pentru eforturile internaţionale de eliminare a terorismului, potrivit Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite,
acţionând în temeiul cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite,
1. hotãrãşte cã prevederile paragrafului 4 (b) al Rezoluţiei 1.267 (1999) şi paragrafele 1 şi 2 (a) ale Rezoluţiei 1.390 (2002) nu se aplicã fondurilor şi altor active financiare sau resurse economice despre care statul ori statele relevante au stabilit cã:
(a) sunt necesare pentru cheltuieli de bazã, inclusiv plata hranei, chiriei sau ipotecii, a medicamentelor şi tratamentului medical, a impozitelor, taxelor de asigurare, a utilitãţilor publice ori exclusiv pentru plata unor onorarii profesionale rezonabile şi rambursarea cheltuielilor legate de furnizarea de servicii juridice sau plata taxelor pentru administrarea de rutinã a fondurilor îngheţate ori a altor active financiare sau resurse economice, dupã notificarea comitetului înfiinţat potrivit Rezoluţiei 1.267 (1999) (denumit în continuare Comitetul) de cãtre statul ori statele relevante privind intenţia de a autoriza, dupã caz, accesul la asemenea fonduri, bunuri sau resurse şi în absenţa unei decizii negative a Comitetului în termen de 48 de ore de la notificare;
(b) sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiţia ca statul sau statele relevante sã fi notificat Comitetul în aceastã privinţã şi sã fi primit aprobarea Comitetului;
2. hotãrãşte cã toate statele pot permite virarea în conturile care fac obiectul prevederilor paragrafului 4 (b) al Rezoluţiei 1.267 (1999) şi al paragrafelor 1 şi 2 (a) ale Rezoluţiei 1.390 (2002) a:
(a) dobânzilor sau a altor câştiguri conexe acestor conturi; sau a
(b) plãţilor rezultând din contracte, acorduri sau obligaţii anterioare datei la care aceste conturi au devenit obiectul prevederilor rezoluţiilor 1.267 (1999), 1.333 (2000) sau 1.390 (2002), cu condiţia ca aceste dobânzi şi alte câştiguri sau plãţi sã continue sã facã obiectul acestor prevederi;
3. hotãrãşte cã, pe lângã sarcinile indicate în paragraful 6 al Rezoluţiei 1.267 (1999) şi în paragraful 5 al Rezoluţiei 1.390 (2002), Comitetul:
(a) va întocmi şi va aduce la zi în mod regulat o listã a statelor care au notificat Comitetul privind intenţia lor de a aplica prevederile paragrafului 1 (a) la implementarea rezoluţiilor relevante, precum şi faţã de care nu a existat o decizie negativã a Comitetului;
(b) va analiza şi va aproba, dupã caz, cererile de cheltuieli extraordinare potrivit prevederilor paragrafului 1 (b);
4. hotãrãşte cã excepţia prevãzutã în paragraful 4 (b) al Rezoluţiei 1.267 (1999) va înceta sã fie în vigoare de la data adoptãrii prezentei rezoluţii;
5. îndeamnã statele membre sã ia pe deplin în considerare recomandãrile indicate mai sus la implementarea Rezoluţiei 1.373 (2001);
6. hotãrãşte sã rãmânã activ sesizat cu aceastã chestiune.
ANEXA 3
REZOLUŢIA Nr. 1.526 (2004)
adoptatã de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite
în cadrul celei de-a 4.908-a întruniri la 30 ianuarie 2004
Consiliul de Securitate,
reamintind rezoluţiile sale 1.267 (1999) din 15 octombrie 1999, 1.333 (2000) din 19 decembrie 2000, 1.363 (2001) din 30 iulie 2001, 1.373 (2001) din 28 septembrie 2001, 1.390 (2002) din 16 ianuarie 2002, 1.452 (2002) din 20 decembrie 2002 şi 1.455(2003) din 17 ianuarie 2003,
subliniind obligaţia tuturor statelor membre de a implementa toate prevederile Rezoluţiei 1.373 (2001), inclusiv cu privire la orice membru al grupãrii talibane şi al organizaţiei Al-Qaida şi orice persoane, grupãri, întreprinderi şi entitãţi asociate cu talibanii şi cu organizaţia Al-Qaida care au participat la finanţarea, planificarea, facilitarea şi pregãtirea sau comiterea de acte teroriste ori la susţinerea actelor teroriste, precum şi de a facilita implementarea obligaţiilor de combatere a terorismului potrivit rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate,
reafirmând necesitatea de a combate prin orice mijloace, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu dreptul internaţional, ameninţãrile la adresa pãcii şi securitãţii internaţionale provocate de actele teroriste,
luând notã de faptul cã la implementarea mãsurilor din paragraful 4 (b) al Rezoluţiei 1.267 (1999), paragraful 8 (c) al Rezoluţiei 1.333 (2000) şi paragrafele 1 şi 2 ale Rezoluţiei 1.390 (2002) trebuie luate pe deplin în considerare prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale Rezoluţiei 1.452 (2002),
reiterând condamnarea reţelei Al-Qaida şi a altor grupãri teroriste asociate pentru multiplele şi repetatele acte teroriste criminale, care au ca scop uciderea civililor nevinovaţi şi a altor victime, precum şi distrugerea bunurilor şi subminarea stabilitãţii,
reiterând condamnarea fãrã echivoc a tuturor formelor de terorism şi a actelor teroriste,
subliniind faţã de toate statele, organismele internaţionale şi organizaţiile regionale cât este de importantã angajarea de resurse, inclusiv prin parteneriat internaţional, pentru a combate ameninţarea permanentã pe care organizaţia Al-Qaida, membrii grupãrii talibane şi toate persoanele, grupãrile, întreprinderile şi entitãţile asociate cu aceştia o reprezintã pentru pacea şi securitatea internaţionalã,
acţionând în temeiul cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite,
1. hotãrãşte sã îmbunãtãţeascã, dupã cum este prevãzut în urmãtoarele paragrafe ale prezentei rezoluţii, implementarea mãsurilor impuse prin paragraful 4 (b) al Rezoluţiei 1.267 (1999), paragraful 8 (c) al Rezoluţiei 1.333 (2000) şi paragrafele 1 şi 2 ale Rezoluţiei 1.390 (2002) cu privire la Usama bin Laden, membrii organizaţiei Al-Qaida şi ai grupãrii talibane şi alte persoane, grupãri, întreprinderi şi entitãţi asociate cu aceştia, conform listei create potrivit rezoluţiilor 1.267 (1999) şi 1.333 (2000) (lista Comitetului), anume:
(a) sã îngheţe imediat fondurile, alte active financiare sau resurse economice ale acestor persoane, grupãri, întreprinderi şi entitãţi, inclusiv fondurile derivate din bunuri deţinute ori controlate, direct sau indirect, de cãtre acestea ori de cãtre persoane care acţioneazã în numele lor sau conform instrucţiunilor lor şi sã se asigure cã nici acestea, nici alte fonduri, active financiare ori resurse economice nu sunt puse la dispoziţia unor asemenea persoane, în mod direct sau indirect, de cãtre cetãţenii lor ori de cãtre persoane aflate pe teritoriul lor;
(b) sã împiedice intrarea sau tranzitarea acestor persoane pe teritoriile lor, cu condiţia ca niciuna dintre prevederile prezentului paragraf sã nu oblige niciun stat sã refuze propriilor cetãţeni intrarea pe teritoriul lor sau sã cearã propriilor cetãţeni plecarea de pe teritoriul lor, iar prezentul paragraf nu se va aplica acolo unde intrarea ori tranzitarea sunt necesare pentru îndeplinirea unei proceduri judiciare sau în cazurile în care Comitetul stabileşte, numai pentru fiecare caz în parte, cã intrarea ori tranzitarea sunt justificate;
(c) sã împiedice furnizarea directã sau indirectã, vânzarea ori transferul cãtre aceste persoane, grupãri, întreprinderi sau entitãţi dinspre teritoriile lor sau de cãtre cetãţeni ai lor aflaţi în afara teritoriilor lor, folosind vasele sau aeronavele aflate sub pavilionul lor, de arme şi material auxiliar de orice tip, inclusiv arme şi muniţie, echipament şi vehicule militare, echipament paramilitar şi piese de schimb pentru cele menţionate mai sus, consiliere tehnicã, asistenţã ori instruire legate de activitãţile militare;
şi reaminteşte cã toate statele vor implementa mãsurile referitoare la persoanele sau entitãţile aflate pe listã;
2. hotãrãşte sã consolideze mandatul Comitetului înfiinţat potrivit Rezoluţiei 1.267 (1999) (Comitetul), incluzând în acesta, pe lângã supravegherea implementãrii de cãtre state a mãsurilor prevãzute în paragraful 1, un rol central în evaluarea informaţiilor prezentate Consiliului pentru analizã privind implementarea eficientã a mãsurilor, precum şi în recomandarea de îmbunãtãţire a mãsurilor;
3. hotãrãşte ca mãsurile prevãzute în paragraful 1 sã fie îmbunãtãţite suplimentar peste 18 luni sau mai curând dacã este necesar;
4. cere statelor sã acţioneze ferm şi decisiv în vederea blocãrii transferului de fonduri, alte active financiare şi resurse economice cãtre persoane şi entitãţi asociate cu organizaţia Al-Qaida, Usama bin Laden şi/sau gruparea talibanilor, luând în considerare, dupã necesitate, reglementãrile şi standardele internaţionale privind combaterea finanţãrii terorismului, inclusiv cele vizând prevenirea folosirii abuzive a organizaţiilor non-profit şi a sistemelor de virament informale/alternative;
5. îndeamnã toate statele şi încurajeazã organizaţiile regionale, dupã caz, sã stabileascã cerinţe şi proceduri de raportare internã vizând circulaţia transfrontalierã a fondurilor pe baza pragurilor aplicabile;
6. pentru a asista Comitetul în îndeplinirea mandatului sãu, hotãrãşte sã înfiinţeze pe o perioadã de 18 luni o echipã de monitorizare a sancţiunilor şi de suport analitic cu sediul la New York (numitã în continuare Echipa de monitorizare), aflatã sub conducerea Comitetului, având responsabilitãţile enumerate în anexa la prezenta rezoluţie;
7. solicitã secretarului general, la adoptarea prezentei rezoluţii şi acţionând în strânsã consultare cu Comitetul, sã numeascã, conform regulilor şi procedurilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, nu mai mult de 8 membri, printre care un coordonator, ai Echipei de monitorizare, care deţine unul sau mai multe domenii de competenţã legate de activitãţile organizaţiei Al-Qaida şi/sau ale grupãrii talibanilor incluzând: combaterea terorismului şi legislaţia relevantã, finanţarea terorismului şi tranzacţiile financiare internaţionale, expertizã tehnicã bancarã; sistemele de virament alternative, organizaţiile caritabile, utilizarea de curieri; controlul frontierelor, inclusiv securitatea portuarã, embargoul asupra armelor, controlul exporturilor şi traficul de droguri;
8. cere în continuare Echipei de monitorizare sã înainteze Comitetului, în scris, 3 rapoarte complete, independente, primul pânã la 31 iulie 2004, cel de-al doilea pânã la 15 decembrie 2004, iar al treilea pânã la 30 iunie 2005, privind implementarea de cãtre state a mãsurilor la care se face referire în paragraful 1, incluzând recomandãri concrete pentru o mai bunã implementare a mãsurilor şi posibile noi mãsuri;
9. cere secretarului general sã susţinã Comitetul de o manierã eficientã din punct de vedere al costurilor, având în vedere creşterea volumului de muncã pe care prezenta rezoluţie o presupune;
10. cere Comitetului sã organizeze, atunci şi acolo unde este necesar, vizite în anumite ţãri ale preşedintelui sau/şi ale membrilor Comitetului, având scopul de a asigura aplicarea completã şi efectivã a mãsurilor la care se face referire în paragraful 1, cu scopul de a încuraja statele sã respecte pe deplin prezenta rezoluţie, precum şi rezoluţiile 1.267 (1999), 1.333 (2000), 1.390 (2002), şi 1.455 (2003);
11. solicitã în egalã mãsurã Comitetului sã urmãreascã situaţia prin comunicãri orale şi/sau scrise cu statele referitoare la implementarea efectivã a sancţiunilor şi sã ofere statelor posibilitatea, la cererea Comitetului, sã trimitã reprezentanţi care sã se întâlneascã cu Comitetul pentru discuţii mai detaliate în chestiuni relevante;
12. cere Comitetului, prin preşedintele sãu, sã raporteze Consiliului, oral şi în detaliu, cel puţin la fiecare 120 de zile, activitatea generalã a Comitetului şi Echipei de monitorizare, prezentându-i şi un rezumat al progreselor realizate de cãtre state în înaintarea rapoartelor la care se face referire în paragraful 6 al Rezoluţiei 1.455 (2003) şi toate comunicãrile vizând urmãrirea situaţiei avute cu statele în legãturã cu solicitãri suplimentare de informaţii şi asistenţã;
13. solicitã în egalã mãsurã Comitetului, pe baza monitorizãrii continue a aplicãrii de cãtre state a mãsurilor la care se face referire în paragraful 1, sã pregãteascã şi apoi sã distribuie, în termen de 17 luni de la adoptarea prezentei rezoluţii, o evaluare analiticã adresatã Consiliului privind implementarea mãsurilor, inclusiv succesele repurtate şi provocãrile cu care s-au confruntat statele la aplicarea lor, cu scopul de a recomanda mãsuri suplimentare pentru a fi analizate de Consiliu;
14. cere tuturor statelor şi încurajeazã organizaţiile regionale, organismele relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi, dupã caz, alte organizaţii şi pãrţi interesate sã coopereze pe deplin cu Comitetul şi cu Echipa de monitorizare, inclusiv prin furnizarea informaţiilor de care are nevoie Comitetul pe baza prezentei rezoluţii şi rezoluţiilor 1.267 (1999), 1.333 (2000), 1.390 (2002), 1.452 (2002) şi 1.455 (2003), în mãsura posibilitãţilor;
15. reitereazã necesitatea unei colaborãri strânse şi a unor schimburi concrete de informaţii între Comitet şi comitetul înfiinţat potrivit Rezoluţiei 1.373 (Comitetul pentru combaterea terorismului);
16. reitereazã cãtre toate statele importanţa furnizãrii cãtre Comitet a numelor membrilor organizaţiei Al-Qaida şi ai grupãrii talibanilor sau ale celor asociaţi cu Usama bin Laden şi ale altor persoane, grupãri, întreprinderi şi entitãţi asociate cu aceştia pentru a fi incluse pe lista Comitetului, cu excepţia cazurilor în care aceasta ar compromite anchetele ori acţiunile judiciare;
17. cere tuturor statelor ca, atunci când prezintã nume noi pentru a fi incluse pe lista Comitetului, sã includã cât mai multe informaţii de identificare şi informaţii generale care sã demonstreze asocierea persoanei/persoanelor şi/sau a entitãţii/entitãţilor cu Usama bin Laden ori cu membrii organizaţiei Al-Qaida şi/sau cu gruparea talibanilor, potrivit recomandãrilor Comitetului;
18. încurajeazã cãlduros toate statele sã informeze, în mãsura posibilitãţilor, persoanele şi entitãţile incluse pe lista Comitetului referitor la mãsurile impuse în privinţa lor, cu privire la recomandãrile Comitetului şi la Rezoluţia 1.452 (2002);
19. cere Secretariatului sã comunice statelor membre lista Comitetului cel puţin la fiecare 3 luni pentru a facilita aplicarea de cãtre state a mãsurilor privind intrarea şi cãlãtoriile pe teritoriul lor impuse prin paragraful 2 (b) al Rezoluţiei 1.390 (2002) şi solicitã în egalã mãsurã ca lista Comitetului, la fiecare amendare, sã fie automat transmisã de cãtre Secretariat tuturor statelor, organizaţiilor regionale şi subregionale, pentru includerea, în mãsura posibilitãţilor, a numelor listate în bazele lor electronice de date şi în sistemele lor relevante de control al frontierei şi de localizare a intrãrilor şi ieşirilor;
20. reitereazã urgenţa îndeplinirii de cãtre state a obligaţiilor lor privind implementarea mãsurilor la care se face referire în paragraful 1 şi faptul cã statele trebuie sã se asigure cã legislaţia şi mãsurile administrative naţionale permit aplicarea imediatã a acestor mãsuri în ceea ce-i priveşte pe cetãţenii lor sau pe alte persoane ori entitãţi aflate pe teritoriul lor sau care acţioneazã pe teritoriul lor şi în ceea ce priveşte fondurile, alte active financiare sau resurse economice asupra cãrora au jurisdicţie şi sã informeze Comitetul despre adoptarea unor asemenea mãsuri şi invitã statele sã raporteze Comitetului rezultatele tuturor anchetelor şi acţiunilor relevante, cu excepţia cazurilor în care aceasta ar compromite anchetele sau acţiunile de cercetare;
21. cere ca, dupã caz, Comitetul sã solicite statelor rapoarte de situaţie privind implementarea mãsurilor la care se face referire în paragraful 1 legate de persoanele sau entitãţile listate, în mod particular cu privire la sumele totale la care se ridicã activele îngheţate ale persoanelor şi entitãţilor listate;
22. cere tuturor statelor care încã nu au fãcut aceasta sã înainteze Comitetului rapoartele aduse la zi prevãzute în paragraful 6 al Rezoluţiei 1.455 (2003), pânã la 31 martie 2004, respectând cât mai exact documentul orientativ furnizat anterior de Comitet, şi cere în egalã mãsurã ca toate statele care nu au înaintat aceste rapoarte sã explice Comitetului în scris, pânã la 31 martie 2004, motivele pentru care nu au raportat;
23. cere Comitetului sã distribuie Consiliului o listã cu statele care nu au înaintat pânã la 31 martie 2004 rapoarte potrivit paragrafului 6 al Rezoluţiei 1.455 (2003), inclusiv un rezumat analitic al motivaţiilor prezentate de state pentru neraportare;
24. îndeamnã toate statele şi încurajeazã organizaţiile regionale şi subregionale relevante sã se implice direct în eforturile de consolidare a capacitãţii şi sã ofere asistenţã tehnicã în domeniile identificate de Comitet, în consultare cu Comitetul de combatere a terorismului;
25. hotãrãşte sã rãmânã activ sesizat cu aceastã chestiune.
ANEXĂ
la Rezoluţia nr. 1.526 (2004)
Potrivit paragrafului 6 al Rezoluţiei 1.526 (2004), Echipa de monitorizare a sancţiunilor şi de suport analitic va funcţiona sub conducerea Comitetului înfiinţat potrivit Rezoluţiei 1.267 (1999) şi va avea urmãtoarele responsabilitãţi:
- sã reuneascã, evalueze, monitorizeze, raporteze şi sã facã recomandãri privind implementarea mãsurilor; sã realizeze studii de caz, dupã necesitate; sã analizeze în profunzime orice alte chestiuni relevante, conform instrucţiunilor Comitetului;
- sã înainteze Comitetului un program complet de lucru pentru a fi aprobat şi revizuit, dupã caz, în care Echipa de monitorizare sã detalieze activitãţile pe care şi le propune în vederea îndeplinirii responsabilitãţilor sale, inclusiv deplasãrile pe care şi le propune;
- sã analizeze rapoartele înaintate potrivit paragrafului 6 al Rezoluţiei 1.455 (2003) şi orice alte rãspunsuri ulterioare, scrise, furnizate Comitetului de cãtre state;
- sã lucreze în strânsã colaborare şi sã facã schimb de informaţii cu experţii Comitetului de combatere a terorismului pentru a identifica zone de convergenţã şi pentru a facilita cooperarea concretã dintre cele douã comitete;
- sã se consulte cu statele înainte de deplasãri, pe baza programului de lucru aprobat de Comitet;
- sã se consulte cu statele, inclusiv prin dialoguri regulate cu reprezentanţii acestora la New York şi în capitale, luând în considerare comentariile statelor, în special în ceea ce priveşte chestiunile care ar putea fi incluse în rapoartele Echipei de monitorizare la care se face referire în paragraful 8 al Rezoluţiei 1.526 (2004);
- sã raporteze Comitetului, în mod regulat sau la cererea acestuia, prin comunicãri orale şi/sau scrise, activitatea Echipei de monitorizare, inclusiv vizitele sale în state şi activitãţile sale;
- sã asiste Comitetul la pregãtirea evaluãrilor sale orale şi scrise adresate Consiliului, în special a rezumatelor analitice la care se face referire în paragrafele 12 şi 13 ale Rezoluţiei 1.526 (2004);
- orice altã responsabilitate identificatã de Comitet.
ANEXA 4
REZOLUŢIA Nr. 1.566 (2004)
adoptatã de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite
în cadrul celei de-a 5.053-a întruniri la 8 octombrie 2004
Consiliul de Securitate,
reafirmând Rezoluţia sa 1.267 (1999) din 15 octombrie 1999 şi Rezoluţia 1.373 (2001) din 28 septembrie 2001, precum şi celelalte rezoluţii ale sale referitoare la ameninţãrile la adresa pãcii şi securitãţii internaţionale provocate de terorism,
reamintind în aceastã privinţã Rezoluţia sa 1.540 (2004) din 28 aprilie 2004,
reafirmând şi imperativul de a combate terorismul în toate formele şi manifestãrile sale, prin toate mijloacele, potrivit Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi dreptului internaţional,
fiind serios îngrijorat de numãrul din ce în ce mai mare de victime, inclusiv copii, provocate de acte de terorism, motivate de intoleranţã sau extremism în diverse regiuni ale lumii,
cerând statelor sã coopereze pe deplin cu Comitetul de combatere a terorismului (CCT), înfiinţat potrivit Rezoluţiei 1.373 (2001) şi cu recent înfiinţatul Directorat executiv al Comitetului de combatere a terorismului (DECCT), "Comitetul de sancţiuni pentru Al-Qaida/Talibani", înfiinţat potrivit Rezoluţiei 1.267 (1999), cu Echipa sa de monitorizare a sancţiunilor şi de suport analitic şi cu Comitetul înfiinţat potrivit Rezoluţiei 1.540 (2004) şi cerând în egalã mãsurã acestor organisme sã consolideze cooperarea dintre ele,
reamintind statelor cã trebuie sã se asigure cã orice mãsuri adoptate pentru combaterea terorismului sunt în conformitate cu obligaţiile lor potrivit dreptului internaţional şi cã trebuie sã adopte astfel de mãsuri conform dreptului internaţional, în special conform dreptului internaţional al drepturilor omului, al refugiaţilor şi dreptului internaţional umanitar,
reafirmând cã terorismul în toate formele şi manifestãrile sale constituie una dintre cele mai serioase ameninţãri la adresa pãcii şi securitãţii,
considerând cã actele de terorism submineazã grav drepturile omului, stabilitatea şi prosperitatea globale şi ameninţã dezvoltarea socialã şi economicã a tuturor statelor,
subliniind cã intensificarea dialogului şi sporirea înţelegerii dintre civilizaţii, astfel încât sã fie împiedicatã atacarea arbitrarã a unor religii şi culturi diferite, precum şi rezolvarea conflictelor regionale nesoluţionate şi a tuturor problemelor globale, inclusiv a problemelor de dezvoltare, vor contribui la cooperarea internaţionalã, care în sine este necesarã pentru a susţine cea mai cuprinzãtoare luptã împotriva terorismului,
reafirmându-şi solidaritatea profundã cu victimele terorismului şi familiile lor,
acţionând în temeiul cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite,
1. condamnã în termenii cei mai fermi toate actele de terorism indiferent de motivaţia lor, oricând şi de cãtre oricine ar fi comise, ca fiind una dintre cele mai grave ameninţãri la adresa pãcii şi securitãţii;
2. cere statelor sã coopereze pe deplin în lupta împotriva terorismului, în special cu acele state unde sau împotriva cetãţenilor cãrora sunt comise acte de terorism, potrivit obligaţiilor lor prevãzute de dreptul internaţional, pentru a gãsi, refuza adãpostirea şi pentru a aduce în faţa justiţiei, pe baza principiului extrãdãrii ori urmãririi, toate persoanele care sprijinã, faciliteazã, participã sau încearcã sã participe la finanţarea, planificarea, pregãtirea ori angajarea de acte teroriste sau care oferã adãpostire;
3. aminteşte cã actele criminale, inclusiv cele îndreptate asupra civililor, comise cu intenţia de a ucide sau rãni grav, luarea de ostateci, pentru a induce o stare de teroare în rândul populaţiei, unui grup de persoane ori unor persoane individuale, cu scopul de a intimida o populaţie sau a obliga un guvern ori o organizaţie internaţionalã sã facã sau sã nu facã orice fel de act, acte care constituie delicte aflate sub incidenţa şi conform definiţiei convenţiilor internaţionale şi protocoalelor referitoare la terorism, nu sunt justificabile în nicio circumstanţã prin consideraţii de naturã politicã, filozoficã, ideologicã, rasialã, etnicã, religioasã ori altele similare şi cere tuturor statelor sã împiedice asemenea acte şi, dacã nu sunt împiedicate, sã se asigure cã sunt pedepsite conform gravitãţii lor;
4. cere tuturor statelor sã devinã urgent pãrţi la convenţiile şi protocoalele internaţionale relevante, indiferent dacã sunt sau nu pãrţi la convenţiile regionale privind aceastã chestiune;
5. cere statelor membre sã coopereze pe deplin şi rapid la rezolvarea chestiunilor nesoluţionate în vederea adoptãrii prin consens a proiectului de convenţie generalã privind terorismul internaţional şi a proiectului de convenţie internaţionalã pentru eliminarea actelor de terorism nuclear;
6. cere organizaţiilor internaţionale, regionale şi subregionale relevante sã intensifice cooperarea internaţionalã în lupta împotriva terorismului, precum şi interacţiunea cu Organizaţia Naţiunilor Unite şi, în special, cu CCT în vederea facilitãrii implementãrii complete şi rapide a Rezoluţiei 1.373 (2001);
7. cere CCT ca, în consultare cu organizaţiile internaţionale, regionale şi subregionale relevante şi cu organismele Naţiunilor Unite, sã elaboreze un set de bune practici pentru a asista statele la implementarea prevederilor Rezoluţiei 1.373 (2001) privind finanţarea terorismului;
8. îndeamnã CCT ca, în mod prioritar şi, atunci când este nevoie, în strânsã cooperare cu organizaţiilor internaţionale, regionale şi subregionale relevante, sã înceapã sã efectueze vizite în state, cu acordul statelor implicate, pentru o mai atentã monitorizare a implementãrii Rezoluţiei 1.373 (2001) şi pentru facilitarea furnizãrii de asistenţã tehnicã şi de alt tip în vederea acestei implementãri;
9. hotãrãşte sã înfiinţeze un grup de lucru alcãtuit din toţi membrii Consiliului de Securitate pentru a analiza şi oferi recomandãri Consiliului privind mãsurile practice care trebuie impuse persoanelor, grupãrilor sau entitãţilor implicate în activitãţi teroriste sau asociate acestora, în afara celor desemnate de Comitetul de sancţiuni pentru Al-Qaida/Talibani, inclusiv proceduri mai eficiente pentru aducerea lor în faţa justiţiei prin urmãrire sau extrãdare, îngheţarea activelor financiare, prevenirea deplasãrii lor pe teritoriile statelor membre, oprirea furnizãrii de orice tipuri de arme şi materiale conexe cãtre acestea şi privind procedurile de implementare a acestor mãsuri;
10. cere în egalã mãsurã grupului de lucru înfiinţat potrivit paragrafului 9 sã analizeze posibilitatea înfiinţãrii unui fond internaţional care sã ofere compensaţii victimelor actelor teroriste şi familiilor acestora, fond care ar putea fi finanţat prin contribuţii voluntare şi ar putea fi alcãtuit în parte din bunurile confiscate de la organizaţiile teroriste, membrii şi sponsorii lor, şi sã prezinte Consiliului recomandãrile sale;
11. cere secretarului general sã adopte urgent mãsurile adecvate pentru ca DECCT sã fie complet operaţional şi sã informeze Consiliul pânã la 15 noiembrie 2004;
12. hotãrãşte sã rãmânã activ sesizat cu aceastã chestiune.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
