ANEXA
Planul de contingenta (de necesitate) al României pentru influenta aviara
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. SCOP ŞI OBIECTIVE
Introducerea influentei aviare în populatiile de pãsãri din România poate cauza pierderi serioase de producţie pentru industria avicola, poate periclita comerţul cu pãsãri vii şi cu unele produse de la acestea şi, de asemenea, poate influenta negativ costurile pentru ouale de consum şi carnea de pasare, aducând prejudicii financiare consumatorilor.
Frecventa crescutã a acestei boli, considerate, pe drept cuvânt, o boala emergenta de inalta patogenitate prin variantele H5N1, H7N3 şi H7N7 ale virusului acestei boli şi rãspândirea panzootica a variantei H9N2 a virusului, toate acestea putând fi potenţial transmise la oameni, implica din plin atât serviciile veterinare, cat şi serviciile de sãnãtate publica umane pentru stoparea şi monitorizarea acestei evolutii.
Evoluţia influentei aviare este un proces continuu, implicând atât factori virali, cat şi factori de gazda, şi a creat o confuzie generalã atât în mediile medicale umane, cat şi în cele veterinare, prin implicatiile directe în îmbolnãviri care au creat o psihoza majorã la nivel medical.
Scopul de a pregati serviciile veterinare pentru a face fata cu succes unor focare de influenta aviara, conform legislaţiei comunitare specifice transpuse în legislaţia nationala, este obiectivul primordial al elaborãrii şi punerii în aplicare a acestui plan de necesitate. România are statut de ţara indemna de influenta aviara. Scopul acestui plan de contingenta este de a stabili conduita de alerta şi intervenţie în caz de necesitate pentru influenta aviara.
1.2. SPECIFICAŢII GENERALE
1.2.1. ETIOLOGIE
Agenţii etiologici ai IA au toate caracterele morfologice structurale şi biologice ale virusurilor din fam. Orthomyxoviridae, genul (tipul) Influenzavirus A. Virusurile gripale de tip A se întâlnesc la om, cal, porc, diverse specii de pãsãri şi foarte rar la alte animale (nurca, foca, balena).
În mod curent, pentru a caracteriza o tulpina de VGA se indica, în ordine: tipul, specia, locaţia izolarii, numãrul tulpinii, anul izolarii şi subtipurile de hemaglutinina (H) şi neuraminidaza (N), ca în exemplul: A/turkey/Ontario/6118/68 (H8N4). În prezent, pentru a desemna agentul etiologic al unei epidemii de gripa, se specifica numai subtipurile de H şi N, precum şi specia de animale de la care provine (aviar, ecvin, suin).
În cadrul virusurilor gripale aviare se intalneste cea mai mare diversitate genica şi antigenica, datoritã usurintei cu care se produc, la aceasta categorie de virusuri, atât mutaţiile cat şi recombinarile genomice.
O mare diversitate se observa între VGA şi în ceea ce priveşte patogenitatea.
Incercarile de a stabili o corelatie între structura antigenica a virusurilor aparţinând diverselor subtipuri intalnite la pãsãri şi patogenitatea lor pentru pãsãri au eşuat. Au fost izolate de la pãsãri tulpini aparţinând la cel puţin 9 subtipuri H (H3-H8, H10, H12, H13) şi 5 subtipuri N (N3-N6, N9), din care poate sa rezulte un mare numãr de combinatii HN, lista rãmânând deschisã pentru noi subtipuri şi noi mutante.
S-a observat ca din focarele active de gripa aviara grava, pestiforme, de la gaini, curci şi rate se izolau mereu suse care contineau fie hemaglutinina H5, fie hemaglutinina H7, în timp ce tulpinile izolate din infectii asimptomatice sau slab exprimate clinic, contineau alte tipuri de hemaglutinine. Din acest motiv s-a acreditat pãrerea ca prezenta H5 sau HZ7 ar fi o condiţie obligatorie pentru starea de virulenta a unei tulpini de VGA (cu excepţia susei care a provocat asa-numita pesta clasica, care poseda H1N1), fapt dezmintit de unele observaţii mai recente.
Pe de alta parte, nu toate susele de VGA care conţin H5 sau H7 sunt virulente, generatoare de epidemii grave la pãsãri, însã toate susele aviare, indiferent de profilul lor genetic sau antigenic, pot servi ca suport pentru apariţia de noi mutante (prin "antigenic drift") sau subtipuri (teoretic pana la 256 posibilitãţi prin "antigenic shift") patogene pentru alte specii de animale, în mod deosebit pentru porc, care are receptori pentru virusurile gripale aviare (în mai mica mãsura şi pentru cal).
Prin reasortare genomica cu alte tulpini gripale, prezente la porc, eventual cu tulpini slab virulente provenite de la om) pentru care porcul de asemenea are receptori), pot sa rezulte prin recombinari genice suse noi, cu inalta patogenitate pentru om, pasarile fiind considerate cel mai bogat izvor de virusuri gripale generatoare ale suselor de inalta patogenitate pentru om.
Mai trebuie notat ca o susa de VGA patogena pentru o specie de pãsãri nu este în mod necesar patogena sau la fel de patogena şi pentru alte specii de pãsãri.
1.2.2. EPIDEMIOLOGIE
Lista speciilor de pãsãri domestice şi sãlbatice de la care au fost izolate diverse VGA este foarte lungã. De asemenea, este lungã şi lista mutantelor sau subtipurilor de VGA care au fost izolate de la diverse specii de pãsãri.
Virusuri gripale aviare pot fi izolate din focare active de gripa aviara, de mai mare sau mai mica gravitate, dar şi de la pãsãri cu forme discrete de boala sau chiar aparent sanatoase clinic. În primul caz vorbim de epidemii şi de focare de gripa aviara (GA), în al doilea caz vorbim doar de infectii cu virusuri gripale (IVG).
Dintre pasarile domestice, GA a fost semnalata cel mai frecvent la curca, rata, gasca, potarniche, fazan, gaina şi diverse psitacide. Între numeroasele specii de pãsãri sãlbatice la care au fost izolate VGA, trebuie menţionate în primul rând pasarile acvatice, pasarile care populeaza ţãrmurile (pescarusi, randunele de mare), pasarile migratoare, în special palmipedele.
Unele animale marine, ca foca, morsa, balena şi delfinul, pot face boala clinic cu virusuri aviare.
Porcul, calul şi probabil şi alte specii, contracteazã infectia subclinic şi o pot retransmite apoi pasarilor sau, dupã o transformare genetica prin reasortare genica, omului sau altor specii.
Transmiterea directa a bolii de la pãsãri cu GA la om, porc, nutrii sau alte specii de mamifere a fost semnalata numai foarte rar. Omul se imbolnaveste cu suse transformate genetic în organismul porcului, cel mai adesea din genomul VGA şi ale virusurilor umane, dar nu numai. Probabil ca şi alte specii decât porcul pot juca rolul de "reactor".
Transmiterea cu usurinta a gripei, ca şi a infectiilor gripale asimptomatice, se face de regula în cadrul aceleiaşi specii. Cu alte cuvinte, atunci când este vorba de o epidemie activa de gripa, sursa de infectie pentru pãsãri o reprezintã tot pasarile, iar sursa de infectie pentru om o reprezintã tot omul. Chiar şi în cadrul pasarilor, influenta bobocilor de rata se transmite cu prioritate tot la rate, iar virusul din focarele de gripa de la curci difuzeazã cu mai mare usurinta tot la curci.
Sursele de infectie primare sunt reprezentate de pasarile bolnave, de cele trecute prin boala ca şi de cele cu infectii asimptomatice, care rãmân purtãtoare şi eliminatoare de virus prin secretiile oculo-nazale şi prin fecale, timp de pana la 30 zile.
Ouale se pot contamina în oviduct sau în cloaca. Cu cat contactul dintre pasarile eliminatoare şi cele receptive este mai strâns, cu atât mai uşor se poate transmite infectia direct, pe cale respiratorie sau digestiva. Transmiterea indirecta, prin intermediul mediului contaminat de pasarile eliminatoare (aerul, apa, furajele etc.) este mai puţin eficienta decât transmiterea directa.
Porţile obişnuite de patrundere a virusului în organism sunt reprezentate de mucoasele respiratorie, conjunctivala şi mai puţin de mucoasa digestiva.
Dinamica epidemica a GA variaza foarte mult în funcţie de caracteristicile tulpinii infectante şi de receptivitatea speciilor infectate.
În decursul timpului au fost descrise epidemii foarte grave, cu morbiditate şi mortalitate de peste 75%, epidemii cu morbiditate şi mortalitate moderate, ca şi focare endemice, cu morbiditate scãzutã şi cu mortalitate foarte scãzutã, aproape nulã, ultimele având o importanta mare din punct de vedere al sãnãtãţii publice, având în vedere riscul de transformare genica în tulpini patogene pentru om, pe care îl incumba.
Formele digestive debuteaza cu depresiune, somnolenta, cianoza crestei şi barbitelor şi sete, dupã care apare diareea cu fecale lichide, de culoare verzui, cu exces de urati. Moartea este precedatã de o stare comatoasa.
Gripa aviara cu manifestãri predominant respiratorii este produsã de majoritatea tulpinilor de virus gripal şi se pare ca este forma cea mai frecventa. Se manifesta prin abatere, somnolenta, horiplumatie, tuse, zgomote respiratorii diverse, lacrimare excesiva, coriza, întârziere în dezvoltare. Mortalitatea este de regula foarte redusã, majoritatea pasarilor insanatosindu-se în rastimp de cel mult 2-3 sãptãmâni. Alteori, singurele semne sunt conjunctivita seroasa, jetajul şi, eventual, cianoza crestei. În formele asimptomatice se poate inregistra, totuşi, scãderea producţiei de oua.
Deşi au fost descrise focare de gripa cu morbiditate şi mortalitate foarte ridicate, mergand de la 50-60% pana la 90-100%, asemenea evolutii sunt rar semnalate, evoluţia obişnuit descrisã este aceea cu morbiditate foarte ridicatã, dar de scurta durata şi cu mortalitate redusã sau foarte redusã.
1.2.3. SURSE DE INFECTIE
Acestea sunt reprezentate de secretiile respiratorii, fecale, precum şi de toate pãrţile carcasei. Virusul este eliminat în timpul perioadei de incubatie şi pentru o perioada limitatã în perioada de convalescenta. S-a demonstrat ca unele palmipede pot elimina virusul intermitent, pentru o perioada de peste un an.
Influenta aviara evolueaza epidemic în unele tari din lume. Majoritatea ţãrilor europene sunt libere de aceasta boala. Pentru informaţii detaliate privind incidenta bolii se poate consulta Manualul privind Sãnãtatea Mondialã a Animalelor şi buletinul OIE.
Perioada de incubatie este de 4-5 zile.
1.2.4. ASPECTE CLINICE
Semnele clinice sunt foarte variabile şi influentate de factori precum virulenta virusului infectant, specia afectatã, varsta, sex, boli concurentiale şi mediu.
În cazul tulpinilor înalt virulente de influenta aviara ce sunt asociate în mod tradiţional cu evolutiile epizootice ale bolii şi cu afectari grave ale sãnãtãţii publice, boala apare brusc într-un efectiv de pãsãri şi mai multe animale mor fãrã sa prezinte semne premonitorii sau semne minime de afectare generalã, precum: depresie, inapetenta, infoierea penelor şi febra. Alte pãsãri prezintã slabire şi imobilitate. Gainile ouatoare pot iniţial sa producã oua cu modificãri ale cojii dupã care urmeazã sistarea ouatului.
Pasarile afectate adesea prezintã o stare comatoasa cu capul atingand pãmântul şi cu scurgeri abundente şi sangvinolente din cavitatile nazale şi bucale. Crestele şi barbitele sunt cianotice şi edematoase şi pot prezenta hemoragii petesiale sau echimotice.
De asemenea acestea prezintã, în mod frecvent, diaree apoasa uneori cu urme de sânge, iar pasarile manifesta o sete acuta.
Respiratia este greoaie şi pot aparea hemoragii pe pielea fãrã pene. Mortalitatea variaza între 50-100%, dar în ultimele epizootii din Asia de Sud-Est şi Asia centrala, precum şi în cele din Europa (Olanda şi Italia), rata de mortalitate s-a situat, în mod frecvent, între 90-100%, demonstrand o modificare a patogenitatii virusului.
În formele mai puţin grave, semnele respiratorii sunt predominante. Acestea pot fi acompaniate de depresie profunda, scãderea consumului de hrana şi a ouatului. Semnele respiratorii constau în tuse stranut, raluri respiratorii şi sunt însoţite de semne nervoase şi diaree.
Semnele clinice pot aparea într-o forma specifica sau într-o combinatie de manifestãri.
1.2.5. ASPECTE LEZIONALE
În cazurile de moarte subita, leziunile pot sa fie absente. Urmãtoarele leziuni sunt caracteristice pentru influenta aviara: congestia severã a musculaturii, deshidratarea, edeme subcutanate ale capului şi ale zonei gatului, descãrcãri hemoragice din cavitatea nazala şi orala, congestia severã a conjunctivei, uneori cu petesii, exudat mucos excesiv în lumenul traheei sau traheita hemoragica severã, petesii pe fata interna a sternului, pe seroase şi pe abdomen, pe suprafata seroasa a cavitatilor abdominala şi toracica, congestia severã a rinichilor, uneori cu depozite de urati în tubii uriniferi, hemoragii şi degenerarea ovarelor, hemoragii ale mucoasei proventriculare, în special la conjunctura cu esofagul, hemoragii şi eroziuni la demarcatia esofagului, focare hemoragice în tesuturile limfoide asociate intestinului.
Leziunile la curcani sunt similare cu cele de la galinacee, dar de multe ori nu sunt asa de marcante. Ratele infectate cu virusul influentei aviare înalt patogen şi care excreta virus, pot sa nu prezinte semne clinice sau leziuni.
1.2.6. DIAGNOSTIC
1.2.6.1. Diagnostic diferential
Influenta aviara trebuie sa fie diferenţiatã de: holera aviara forma acuta, boala de Newcastle produsã de tulpinile velogene, precum şi de alte afecţiuni respiratorii specifice ale pasarilor, în special laringotraheita infectioasa şi bronsita infectioasa.
1.2.6.2. Diagnostic de laborator
a) Prelevarea de probe
Pentru identificarea agentului etiologic al evolutiilor epizootice de influenta aviara, trebuie sa fie prelevate tampoane traheale şi cloacale (sau din fecale) de la pãsãri sau de la combinatii de organe şi fecale provenite de la pãsãri moarte sau muribunde.
Pentru testele serologice este necesar sânge integral sau ser sanguin.
b) Identificarea agentului etiologic
Identificarea agentului etiologic se realizeazã prin inocularea oualor embrionate de gaina de 9-11 zile cu materialul patogen, urmatã de: demonstrarea hemaglutinarii, testarea prin imunodifuzie pentru a se confirma prezenta virusului influentei A, determinarea subtipului cu antiser monospecific, evaluarea virulentei tulpinei izolate prin estimarea indexului de patogenitatea intravenoasa (IVPI) pe pui în varsta de 4-8 sãptãmâni.
c) testarea serologica
Se realizeazã prin efectuarea testelor de hemaglutinare şi inhibare a hemaglutinarii, precum şi prin imunodifuzie în gel de agar.
1.2.7. PREVENIRE ŞI CONTROL
Nu exista un tratament al bolii. Se pot utiliza mãsurile de profilaxie sanitarã: izolarea stricta a focarelor, distrugerea tuturor pasarilor bolnave, suspecte de imbolnavire şi a celor expuse; curatarea şi dezinfectia riguroasã a adaposturilor şi a tuturor spaţiilor de cazare, ecarisarea şi procesarea carcaselor şi a tuturor surselor posibile de contaminare, controlul vectorilor în populatiile de pãsãri, depopularea şi repopularea dupã 21 de zile; interzicerea contactului cu pãsãri cu un status de sãnãtate necunoscut, controlul traficului de persoane. Se recomanda creşterea în sistemul "totul plin totul gol".
În cazuri excepţionale (a se vedea Italia), Oficiul Internaţional de Epizootii a permis utilizarea unui vaccin, dar numai în scop de testare pilot. Pentru oameni, s-a perfectat deja un vaccin în SUA. Vaccinarea reprezintã principala mãsura de prevenire a gripei şi reducere a impactului epidemiilor, însã schimbãrile genetice frecvente în cazul virusurilor gripale necesita o ajustare anuala a componentei vaccinului, ceea ce face costul acestuia foarte ridicat şi inabordabil, pentru moment, ca metoda de imunizare de rutina.
1.2.8. PROFILAXIE
1.2.8.1. PROFILAXIA SANITARÃ
Se pot utiliza mãsurile de profilaxie sanitarã: izolarea stricta a focarelor, distrugerea tuturor pasarilor bolnave, suspecte de imbolnavire şi a celor expuse; curatarea şi dezinfectia riguroasã a adaposturilor şi a tuturor spaţiilor de cazare, ecarisarea şi procesarea carcaselor şi a tuturor surselor posibile de contaminare, controlul vectorilor în populatiile de pãsãri, depopularea şi repopularea dupã 21 de zile; interzicerea contactului cu pãsãri cu un status de sãnãtate necunoscut, controlul traficului de persoane. Se recomanda creşterea în sistemul "totul plin totul gol".
În cazul unui focar se aplica: taierea sau uciderea integrala a pasarilor în efectivul afectat, ecarisarea carcaselor şi a produselor provenite de la acestea, curãţirea şi dezinfectia urmatã de repopularea dupã cel puţin 21 de zile.
1.2.8.2. PROFILAXIA MEDICALÃ
La sfârşitul secolului trecut, se considera contraproductiv sa se vaccineze impotriva influentei aviare înalt patogene, datoritã faptului ca unii indivizi vaccinati pot sa devinã infectati şi sa excrete o cantitate mare de virus. Deşi în unele tari precum Pakistan, Mexic, Tailanda şi Cambogia au fost utilizate vaccinurile inactivate pentru a limita şi preveni difuzarea bolii, vaccinarea nu constituie o metoda eficace şi actuala de prevenire a bolii.
1.2.9. REFERINTE LA ALTE INFORMAŢII
Capitolul 2.1.1.5 din Manualul de Teste de Diagnostic şi Vaccinuri pentru Animale Terestre şi Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor Terestre.
1.2.10. PRECIZÃRI SPECIFICE
Planul de contingenta stabileşte mãsurile naţionale ce se aplica în eventualitatea apariţiei unui focar de influenta aviara. Pentru buna îndeplinire a prevederilor acestui plan, trebuie sa existe acces la dotãri, echipamente, antiseptice şi dezinfectante, produse biologice, personal şi la alte materiale corespunzãtoare necesare pentru eradicarea rapida şi eficienta a focarului de boala.
Planul de contingenta prevede urmãtoarele:
a) constituirea unui centru de criza la nivel naţional;
b) furnizarea unei liste a centrelor locale de control al bolii;
c) furnizarea de informaţii cu privire la personalul implicat în aplicarea mãsurilor de control şi responsabilitãţile acestuia;
d) conduita fiecãrui centru local de a contacta rapid persoanele/organizaţiile implicate direct sau indirect;
e) modalitatea de achizitionare rapida a echipamentelor şi materialelor necesare;
f) mãsurile aplicate în caz de suspiciune sau confirmare a influentei aviare;
g) modalitatea de transport rapid al probelor de diagnostic cãtre laboratorul sanitar veterinar abilitat;
h) cantitatea de vaccin contra influentei aviare estimatã a fi necesarã dacã se practica în extremis vaccinarea cu acordul OIE;
i) metodele de distrugere a surselor de infectie;
j) metodele de decontaminare;
Planul de contingenta este necesar atât în caz de suspiciune, cat şi în caz de confirmare a influentei aviare.
Baza legalã pentru elaborarea planului o constituie:
a) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor Terestre al OIE, editia a IV-a, partea a II-a, cap. 2.1.15.
b) Manualul de Standarde pentru Testele de Diagnostic şi Vaccinuri al OIE, partea a II-a, secţiunea 2.1, cap. 2.1.
Legislaţia directa corelativa pe care se fundamenteazã planul de contingenta:
1) <>Ordonanta nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
2) <>Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a influentei aviare (transpune Directiva 92/40/CE )
2. PUTERI LEGALE
2.1. LEGISLAŢIE PRIMARA
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Hotãrârea Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia.
2.2. LEGISLAŢIE SECUNDARÃ
2.2.1. SUPRAVEGHERE VETERINARA OFICIALÃ
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) Ordinul Preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 149 din 30 decembrie 2004 pentru aprobarea Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005, modificat prin Ordinul Preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 50 din 19 aprilie 2005;
c) <>Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a influentei aviare (transpune Directiva 92/40/CE ).
2.2.2. MÃSURI DE PROFILAXIE GENERALÃ
Pentru supravegherea şi prevenirea introducerii influentei aviare în exploataţii avicole, se vor institui şi menţine permanent urmãtoarele mãsuri de profilaxie generalã, în conformitate cu Ordinului Preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 26 din 3 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile generale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare la animale:
1. supravegherea clinica şi anatomopatologica permanenta a tuturor pasarilor de ferma şi de agrement aflate pe teritoriul României;
2. respectarea regulilor sanitare veterinare şi de zooigiena privind popularea, hranirea, exploatarea şi transportul pasarilor;
3. imprejmuirea exploataţiilor avicole, astfel ca în incinta acestora sa nu pãtrundã persoane, vehicule şi alte animale, decât printr-o intrare special amenajatã aflatã sub controlul sanitar-veterinar;
4. construirea şi amenajarea la intrarea în exploatatia avicola a unui filtru sanitar veterinar dimensionat în raport cu numãrul personalului, în care sa se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor şi a incaltamintei cu echipament de protecţie antiepizootica;
5. interzicerea intrãrii în exploatatia avicola a persoanelor care nu lucreazã direct în procesul de producţie, cu excepţia organelor de control, care vor respecta condiţiile obligatorii de filtru sanitar;
6. interzicerea introducerii în ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploatatiei, precum şi desfãşurarea altor activitãţi diferite de specificul acesteia;
7. menţinerea obligatorie în carantina profilactica a pasarilor ce urmeazã sa fie introduse în exploatatie;
8. asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai în incinta;
9. organizarea şi amenajarea, conform regulilor sanitare veterinare, a locurilor de depozitare a produselor de origine animala şi a furajelor;
10. evacuarea dejectiilor şi depozitarea lor, astfel încât sa nu constituie surse de poluare;
11. aplicarea periodicã a mãsurilor de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie;
12. solicitarea avizului autoritãţii sanitare veterinare la fiecare introducere de noi efective în exploatatiile avicole;
13. anunţarea imediata a medicului veterinar oficial la apariţia sau suspiciunea unei boli transmisibile;
14. pana la sosirea medicului veterinar, se vor lua mãsuri de izolare a pasarilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;
15. se interzice vânzarea şi scoaterea din incinta a produselor de origine animala, a furajelor, a gunoiului şi a altor materiale;
16. se va urmãri permanent şi în mod sistematic starea de sãnãtate a efectivelor prin examene clinice şi necropsice în vederea depistarii la timp a primelor suspiciuni de boala;
17. în exploatatiile indemne se vor introduce oua de incubat, pui de o zi şi tineret înlocuire, numai din unitãţi indemne;
18. în zona de protecţie a exploatatiei, cu o raza de cel puţin 3 km, se va asigura supravegherea şi menţinerea sãnãtãţii efectivelor de pãsãri prin depistari periodice;
19. orice mişcare interjudeteana a efectivelor de pãsãri va fi avizatã de cãtre Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, prin Direcţiile Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene implicate;
20. exploatatiile avicole au obligaţia sa respecte tehnologia de creştere şi tehnologia sanitarã veterinara conform legislaţiei în vigoare;
21. se va organiza supravegherea sanitarã veterinara permanenta a pasarilor ce se aduc în târguri, pieţe, expoziţii;
22. periodic, la intervale de cel mult o saptamana, din exploatatiile avicole se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitarã veterinara;
23. supravegherea specialã a pasarilor sãlbatice din Delta Dunãrii şi din Lunca Dunãrii, precum şi a celor din Balta Brailei şi Balta Ialomitei, în special în timpul şi dupã migratia pasarilor migratoare în aceste biotopuri;
24. expedierea probelor şi interpretarea rezultatelor revin autoritãţii sanitare veterinare competente, prin medicul veterinar oficial.
2.2.3. CERTIFICARE VETERINARA
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) Ordinul nr. 133 din 19 iulie 2000 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor şi a produselor de origine animala (transpune Directiva 96/93/CE );
c) <>Ordinul nr. 367 din 30 mai 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor şi a produselor de origine animala (transpune Decizia 97/94/CE );
d) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor Terestre. La Titlul 1.3. se prevede: "Etica veterinara şi certificarea în schimburile internaţionale de animale vii şi produse de origine animala se efectueazã în baza certificãrii veterinare" şi menţioneazã elementele de care trebuie sa ţinã cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de ţara exportatoare. La Cap. 1.3.2, art. 1.3.2.1 se prevãd criteriile privind etica certificãrii, iar la Partea V - modele de certificate internaţionale aprobate de O.I.E.
e) Acordul pentru Aplicarea Mãsurilor Sanitare şi Fitosanitare al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
2.2.4. MÃSURI DE PROTECŢIE
2.2.4.1. PENTRU IMPORT, EXPORT ŞI TRANZIT
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a influentei aviare (transpune Directiva 92/40/CE );
c) <>Ordinul nr. 474 din 5 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate a animalelor, care reglementeazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din tari terţe de pãsãri şi oua de incubatie (transpune Directiva 90/539/CEE );
d) <>Ordinul nr. 581 din 10 decembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru clasificarea ţãrilor terţe cu privire la influenta aviara şi boala de Newcastle, în legatura cu activitãţile de import de pãsãri vii şi oua de incubatie (transpune Decizia 93/342/CEE );
e) <>Ordinul nr. 369 din 30 mai 2003 privind modificarea şi completarea anexei la <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 643/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte lista ţãrilor terţe din care se avizeazã importul în România de pãsãri vii şi oua de incubatie (transpune Decizia 95/233/CE );
f) <>Ordinul nr. 17 din 15 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sãnãtate a animalelor şi certificarea veterinara pentru importul în România de pãsãri, altele decât pasarile de ferma, şi condiţiile pentru carantinarea acestora (transpune Decizia 00/666/CE );
g) <>Ordinul nr. 46 din 8 aprilie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte regulile privind importul, exportul şi tranzitul de animale vii şi produse cuprinse în anexa la <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 285/2001 , cu completãrile ulterioare;
h) <>Ordinul nr. 285 din 25 iulie 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând animalele vii, produsele şi subprodusele de origine animala şi alte mãrfuri supuse controlului veterinar la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;
i) <>Ordinul nr. 779 din 7 octombrie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte lista produselor ce trebuie sa fie examinate la posturile de inspecţie de frontiera în baza Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementeazã organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intra în România din tari terţe (transpune Decizia 02/349/CE );
j) <>Ordinul nr. 7 din 21 ianuarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce sistemul computerizat veterinar integrat TRACES şi modifica Norma sanitarã veterinara care stabileşte forma de cooperare între centrul ANIMO gazda şi România;
k) <>Ordinul nr. 19 din 2 februarie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte suportul logistic pentru sistemul computerizat veterinar TRACES;
l) <>Ordinul nr. 20 din 2 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la dezvoltarea unui sistem veterinar computerizat integrat, denumit TRACES;
m) <>Ordinul nr. 21 din 2 februarie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor ce stabileşte proceduri pentru efectuarea controalelor sanitare veterinare la posturile de inspecţie şi controale veterinare de frontiera ale României, pentru produse importate din tari terţe (transpune Regulamentul 136/04/CE );
n) <>Ordinul nr. 22 din 2 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la dezvoltarea unui sistem veterinar computerizat integrat;
o) <>Ordinul nr. 23 din 2 februarie 2005 pentru aprobare Normei sanitare veterinare cu privire la procedura pentru desemnarea serverului central pentru sistemul veterinar computerizat integrat;
p) <>Ordinul nr. 25 din 2 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce introduce un document privind declararea şi controalele veterinare efectuate asupra animalelor vii provenind din tari terţe şi care intra pe teritoriul României (transpune Regulamentul 282/04/CE );
q) <>Ordinul nr. 106 din 9 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinţele sanitare veterinare de organizare, funcţionare şi control al acţiunilor de dezinfecţie care se efectueazã la punctele de trecere a frontierei;
r) <>Ordinul nr. 115 din 17 noiembrie 2004 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor care stabileşte condiţii de sãnãtate a animalelor şi de certificare veterinara pentru importul de oua libere de agenţi patogeni specifici din tari terţe şi prin care se aproba o lista de tari terţe din care România autorizeaza activitãţi de import de astfel de oua;
s) <>Ordin nr. 46 din 8 aprilie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte regulile privind importul, exportul şi tranzitul de animale vii şi produse cuprinse în anexa la <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 285/2001 , cu completãrile ulterioare;
t) <>Ordinul nr. 113 din 17 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor ce stabileşte lista ţãrilor terţe din care România autorizeaza activitãţi de import al unor produse destinate pentru consum uman ce sunt supuse Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile de sãnãtate a animalelor şi de sãnãtate publica ce reglementeazã comerţul Statelor Membre ale Uniunii Europene cu România şi importul în România de produse ce nu sunt supuse cerinţelor şi regulilor specifice;
u) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor Terestre al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Cap. 1.5.1, dispoziţii privind transporturile de animale la Cap. 1.5.2, mãsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare şi la plecarea animalelor, iar, la Capitolul 1.5.5, mãsuri zoosanitare la sosire;
v) "Acordul pentru Aplicarea Mãsurilor Sanitare şi Fitosanitare" al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) prevede liniile generale de desfãşurare a comerţului internaţional cu animale, produse animaliere şi de origine animala;
w) <>Ordinul nr. 21/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru siguranta alimentelor ce stabileşte proceduri pentru efectuarea controalelor sanitare veterinare la posturile de inspecţie şi controale sanitare veterinare de frontiera ale României, pentru produse importate din tari terţe.
2.2.4.2. PENTRU MISCAREA ANIMALELOR
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
2.2.4.3. PENTRU AGLOMERARI TEMPORARE DE ANIMALE
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Hotãrârea Guvernului nr. 348 din 18 martie 2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piata în unele zone publice;
c) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor Terestre al Oficiului internaţional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Proceduri de Import şi de Export, iar, la Cap. 1.5.3, Mãsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din ţara exportatoare şi locul de sosire în ţara importatoare.
2.2.5. NOTIFICARE INTERNA ŞI INTERNATIONALA
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Ordinul nr. 474 din 5 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate a animalelor, care reglementeazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din tari terţe de pãsãri şi oua de incubatie (transpune Directiva 90/539/CEE );
c) <>Ordinul nr. 68 din 31 ianuarie 2003 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte forma codificata şi codurile de notificare pentru bolile animalelor (transpune Decizia 00/807/CE );
d) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor Terestre al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru "notificãri şi informaţii epizootologice".
e) "Acordul pentru Aplicarea Mãsurilor Sanitare şi Fitosanitare" ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului, prevede obligativitatea notificãrii bolilor animalelor şi a tuturor mãsurilor aplicate ca urmare a acestei notificãri, ce vizeazã comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animala;
f) <>Ordinul nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor la animale.
Notificare Interna şi Internationala se realizeazã dupã cum urmeazã:
1) Notificarea interna imediata cãtre autoritãţile veterinare oficiale în cazul suspiciunii sau confirmãrii influentei aviare este obligatorie.
2) Notificarea interna consta în anunţarea oficialã facuta de medicul veterinar al circumscripţiei sanitar-veterinare zonale, de serviciile veterinare aparţinând altor ministere decât Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei sau de conducerile acestora ori serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax, e-mail ori prin comunicare scrisã directa cãtre autoritatea veterinara competenta, reprezentatã de direcţia sanitarã ori prin comunicare scrisã directa cãtre autoritatea veterinara competenta, reprezentatã de direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.
3) Dupã confirmarea oficialã a diagnosticului de influenta aviara, autoritãţile veterinare competente teritorial notifica imediat boala prin telefon, fax, telex, e-mail la Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor. Notificarea oficialã internationala a bolilor transmisibile ale animalelor se efectueazã numai de cãtre Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor.
4) Notificarea internationala a bolilor menţionate se face:
(i) la serviciile sanitare veterinare şi fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, şi la administraţiile veterinare centrale ale statelor membre;
(ii) la Biroul central al Oficiului Internaţional de Epizootii (Paris, Franta);
(iii) la administraţiile veterinare centrale ale ţãrilor vecine şi, dupã caz, ale ţãrilor cu care România face schimburi economice cu animale vii şi cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial într-o perioada care nu depãşeşte perioada maxima de incubatie specifica fiecãrei boli (convenţiile veterinare bilaterale);
5) Notificarea internationala a bolilor transmisibile se face în termen de 24 de ore de la declararea oficialã a bolii, prin fax, telex, e-mail sau prin alte sisteme electronice de comunicaţie rapida, cu referire la apariţia unui focar primar de boala declarat, precum şi cu privire la ridicarea mãsurilor restrictive de carantina din teritoriul tarii noastre, referitor la un focar al uneia dintre bolile menţionate.
2.2.6. ANCHETA EPIDEMIOLOGICA
<>Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a influentei aviare (transpune Directiva 92/40/CE ).
2.2.7. PRELEVARE DE PROBE ŞI EXAMINAREA DE LABORATOR
a) <>Ordinul nr. 149 din 30 decembrie 2004 pentru aprobarea Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005, modificat prin <>Ordinul nr. 50 din 19 aprilie 2005 (anual se va actualiza prin Ordin al Preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor);
b) <>Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a influentei aviare (transpune Directiva 92/40/CE );
c) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 53 din 17 mai 1997 prin care au fost stabilite criteriile pentru autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare din România;
d) <>Ordinul nr. 13 din 18 martie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor ce stabileşte reguli pentru prelevarea de probe de produse de origine animala pentru examenul de laborator;
e) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 25 din 28 aprilie 1995 prin care s-au constituit Comitetul Tehnic şi Subcomitetele pentru Omologarea Metodelor şi Metodologii lor de Diagnostic Medical Veterinar a cãror componenta a fost modificatã prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 26 din 17 aprilie 1997 şi Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 148 din 9 decembrie 1999 ;
f) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 146 din 17 august 2000 prin care a fost aprobatã "Norma sanitarã veterinara privind Buna Practica de Laborator" (GLP) (transpune Directiva 88/320/CEE);
g) <>Ordinul nr. 45 din 20 aprilie 2005 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor şi examenelor de laborator precum şi a unor activitãţi sanitare veterinare;
h) <>Ordinul nr. 248 din 12 iunie 2002 pentru aprobarea Procedurilor privind efectuarea inspectiilor instalaţiilor de testare şi verificarea studiilor în vederea respectãrii principiilor de buna practica de laborator (transpune Directiva 88/320/CEE);
i) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor Terestre, care precizeazã la Partea a 4-a, Titlul 4.1, testele de diagnostic pentru certificarea animalelor pentru schimburi internaţionale;
2.2.8. CURÃŢIRE ŞI DEZINFECŢIE
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Ordinul nr. 149 din 30 decembrie 2004 pentru aprobarea Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2005, modificat prin <>Ordinul nr. 50 din 19 aprilie 2005 (anual se va actualiza prin Ordin al Preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor);
c) <>Ordinul nr. 106 din 9 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinţele sanitare veterinare de organizare, funcţionare şi control al acţiunilor de dezinfecţie care se efectueazã la punctele de trecere a frontierei
d) <>Ordinului nr. 26 din 18 martie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile generale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare la animale
e) <>Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a influentei aviare, care prevede urmãtoarele:
1) Operaţiunile de curãţire şi dezinfecţie se vor efectua sub supravegherea medicului veterinar oficial, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar de stat şi a reglementãrilor în vigoare;
2) Dezinfectantele care se vor utiliza şi concentratiile lor sunt cele aprobate de cãtre autoritatea sanitarã veterinara teritorialã;
3) Procedura pentru curatarea şi dezinfectia primara a exploatatiei infectate consta în:
(i) aspersarea incintelor în care pasarile au fost cazate şi orice parte a celorlalte clãdiri, terenuri etc., contaminate în cursul sacrificarii sau examenului post-mortem, cu dezinfectantele aprobate de legislaţia sanitarã veterinara în vigoare;
(ii) colectarea şi distrugerea împreunã cu carcasele a tuturor resturilor de pãsãri sau de oua, care ar putea contamina clãdirile, terenurile, instrumentele etc.;
(iii) menţinerea dezinfectantului folosit, cel puţin 24 de ore, pe suprafeţele menţionate mai sus.
4) Procedura pentru curatarea şi dezinfectia finala a exploatatiei infectate consta în:
(i) îndepãrtarea grasimilor şi resturilor de pe toate suprafeţele, prin aplicarea unui agent de degresare, urmatã apoi de spalare cu apa;
(ii) aplicarea dezinfectantului dupã spalare şi menţinerea acestuia timp de 7 zile;
(iii) repetarea aplicãrii unui agent degresant, clatirea cu apa rece, aspersarea cu dezinfectant şi spalarea din nou cu apa;
(iv) prelucrarea asternutului folosit şi a gunoiului de grajd prin metode care sa permitã distrugerea virusului.
2.2.9. TÃIERE SAU UCIDERE DE PÃSÃRI
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Ordinul nr. 425 din 19 septembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificarii sau uciderii (transpune Directiva 93/119/CE );
c) <>Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a influentei aviare (transpune Directiva 92/40/CE ).
2.2.10. SISTEM NAŢIONAL DE COMPENSARE
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Hotãrârea de Guvern nr. 614/1995 privind aprobarea "Programului de asanare a efectivelor de animale purtãtoare de boli transmisibile la om şi refacerea septelului" republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754/16.10.2002, care prevede modul de utilizare a sumelor prevãzute în acest scop din fondul special pentru agricultura, constituit potrivit legii bugetului. Prin acest act normativ se specifica faptul ca "se suporta în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acţiunile de combaterea bolilor epizootice la animale, pãsãri şi albine, boli cu caracter epizootie, precum şi cele care au evoluat şi care au fost eradicate". Se va efectua cu promptitudine, într-o perioada de timp care, în conformitate cu legislaţia europeanã, nu va depãşi 60 de zile de la data tãierii pasarilor sau distrugerii bunurilor contaminate.
Înregistrarea exploataţiilor de animale este reglementatã prin:
c) <>Ordonanta de urgenta nr. 108/2001 aprobatã prin <>Legea nr. 166/2002 privind exploatatiile agricole, care stabileşte, la art. 4, "dimensionarea exploataţiilor agricole comerciale"; implementarea se face conform normelor metodologice din 17.06.2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
d) Ordinul comun al ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 35/20.09.1994 şi al ministrului finanţelor nr. 1.238/1994, care stabileşte Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a animalelor în cadrul acţiunilor de asanare a bolilor la animale.
e) <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.415/2004 privind acordarea despãgubirilor pentru animalele tãiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidãrii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.
2.2.11. ECARISARE A TERITORIULUI ŞI PROCESAREA DEŞEURILOR ANIMALIERE
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Ordinul nr. 723 din 29 septembrie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman (transpune Regulamentul 1774/02/CE );
c) <>Hotãrârea Guvernului nr. 92/1991 prin care se înfiinţeazã societatea comercialã "PROTAN S.A.", care are responsabilitatea ecarisarii teritoriului, colectãrii şi procesarii deşeurilor animaliere;
d) <>Hotãrârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;
e) <>Hotãrârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
f) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 373 din 26 septembrie 2001 care aproba Norma sanitarã veterinara privind gestionarea deşeurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare, modificat şi completat prin <>Ordinul ministrului agriculturii alimentaţiei şi pãdurilor nr. 483 din 12 decembrie 2001 ;
g) <>Hotãrârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 stabileşte modalitãţile privind "evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile" inclusiv deşeurile periculoase.
2.2.12. RESPONSABILITÃŢI SPECIFICE
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.218/2005 privind constituirea şi componenta Comandamentului antiepizootic central;
c) Ordinul ministrului agriculturii alimentaţiei şi pãdurilor nr. 475/2002 care stabileşte regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala în privinta supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor;
d) <>Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilã;
e) <>Ordinul nr. 59 din 27 iunie 2005 privind modificarea <>Ordinului nr. 56/2005 pentru modificarea şi completarea <>Ordinului Preşedintelui nr. 140/2004 privind aprobarea tarifelor de plata pentru manopera acţiunilor sanitare veterinare publice de interes naţional efectuate de medicii veterinari de libera practica în baza contractului de concesionare pentru anul 2005 (se actualizeazã anual);
f) <>Ordinul nr. 68 din 13 iunie 2005 pentru aprobarea Normei privind sistemul rapid de alerta pentru alimente şi furaje;
g) <>Ordinul nr. 112 din 13 aprilie 2005 al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiilor Informatiei privind punerea în funcţiune a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenta;
h) <>Ordinul nr. 199 din 15 martie 2005 al Ministerului Sãnãtãţii privind înfiinţarea Comitetului pentru Situaţii de Urgenta în cadrul Ministerului Sãnãtãţii;
i) <>Ordinul nr. 135 din 16 decembrie 2004 privind aprobarea Metodologiei pentru aplicarea prevederilor art 4 alin. (2) din Instrucţiunile pentru organizarea şi desfãşurarea activitãţii personalului sanitar veterinar de stat în unitãţile de tãiere a animalelor de colectare, prelucrare, procesare, depozitare, transport şi valorificare a produselor şi subproduselor de origine animala, aprobate prin <>Ordinul nr. 90/2004 ;
j) <>Ordinul nr. 139 din 23 decembrie 2004 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor privind procedura de aprobare sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor a activitãţilor desfãşurate de persoanele juridice definite conform <>art. 2 din Legea nr. 359/2004 cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
k) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor Terestre al O.I.E. Partea a-II-a, "Boli din lista A a O.I.E.", prevede la Capitolul 2.1.14, "Boala de Newcastle", responsabilitãţile administraţiilor veterinare centrale în comerţul cu pãsãri, produse provenite de la acestea şi alte materii şi materiale ce pot influenta starea de sãnãtate a pasarilor;
l) Contractul de concesiune încheiat, pana la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 127/2005 între Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin Agenţia Domeniilor Statului, şi medicii veterinari concesionari, prevede atribuţiile şi responsabilitãţile acestora. Ulterior, contractele de concesiune se semneazã între medicii concesionari şi Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, prin Direcţia Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor judeteana, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru activitãţile sanitarveterinare publice de interes naţional, Agenţia Domeniilor Statului rãmânând concesionar al bunurilor imobile proprietate privatã a statului.
2.2.13. ÎNREGISTRAREA EXPLOATAŢIILOR DE ANIMALE
a) <>Ordonanta de urgenta nr. 108/2001 , aprobatã prin <>Legea nr. 166/2002 privind exploatatiile agricole, care stabileşte, la art. 4, dimensionarea exploataţiilor agricole comerciale; implementarea se face conform normelor metodologice din 17.06.2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Ordinul nr. 70 din 18 august 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinţe minime pentru inspecţia exploataţiilor în care animalele sunt ţinute pentru scopuri de ferma;
c) <>Ordinul nr. 73 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploataţiilor care deţin gaini ouatoare.
2.2.14. SANCŢIUNI ÎN DOMENIUL VETERINAR
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Hotãrârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor;
c) <>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
3. PREVEDERI FINANCIARE
A. FONDURI BUGETARE DE URGENTA
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede:
1) În cazul acţiunilor de importanta deosebita ce se întreprind pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale şi prin alte mãsuri ce se impun pentru prevenirea difuzãrii epizootiilor şi pentru apãrarea sãnãtãţii efectivelor de animale, se acorda despãgubiri proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacã animalele respective sunt asigurate sau nu;
2) Sacrificarea unor animale şi alte mãsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor şi apãrarea sãnãtãţii efectivelor de animale, în cazul acţiunilor de importanta deosebita prevãzute la alin. (1), se aproba în condiţiile stabilite de Hotãrârea Guvernului.
3) Plata despãgubirilor se face din fondurile prevãzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a pasarilor sacrificate, dupã caz, la suma pierderii suferite de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în altfel a pasarilor, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarelor de boala sau de asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
4) Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea, redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a pasarilor la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boala se stabileşte de o comisie de apreciere, constituitã din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţa agricolã, un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localitãţii sau reprezentantul acestuia.
b) <>Legea nr. 381/2002 privind acordarea despãgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede:
1) Referitor la acordarea despãgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura, la Cap. I, art. 1, ca "sunt considerate calamitati naturale pierderile cantitative şi calitative de recolte, mortalitatea şi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructiva a bolilor, pe areale extinse".
2) La art. 2 se prevede ca "Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care genereazã calamitati naturale la plante şi animale se realizeazã de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor", influenta aviara fiind inclusã în aceasta categorie.
3) La art. 4 se precizeazã ca "Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului o suma destinatã despãgubirii producãtorilor agricoli", ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevãzute la art. 2.
4) Conform art. 8, "Despãgubirile se acorda producãtorilor agricoli pentru animale", iar "despãgubirea reprezintã maximum 80% din valoarea de asigurare".
5) Conform art. 9, "Constatarea pagubelor se face în prezenta producãtorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului".
B. CHELTUIELI PREVÃZUTE:
1. În bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului şi al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor sunt alocate fonduri speciale care sa acopere cheltuielile destinate lichidãrii focarelor de boala care apar.
2. Cheltuielile prevãzute se acorda pentru:
a) plata suplimentarã pentru salarii (ore suplimentare, angajari temporare, cheltuieli de transport şi diurna);
b) echipament şi alte materiale de protecţie;
c) consumabile;
d) uciderea pasarilor şi distrugerea cadavrelor acestora;
e) dezinfectarea sau distrugerea materialelor contaminate;
f) curatarea şi dezinfectia adaposturilor, curţilor, vehiculelor şi echipamentelor;
g) mãsuri de protecţia animalelor;
h) compensaţii pentru pasarile ucise, produse de origina animala şi alte materiale confiscate şi distruse;
i) campanii de vaccinari de necesitate.
3. Cheltuieli pentru pregãtirea combaterii bolii:
a) instruirea echipelor de lucru;
b) susţinerea grupului de experţi;
c) pregatiri generale pentru combaterea bolii în focare.
4. Dependent de evoluţia şi extinderea geograficã şi în timp a imbolnavirii pasarilor, pentru intervenţii extinse în caz de necesitate, Centrul Naţional de Criza pentru influenta aviara va solicita Guvernului alocaţii suplimentare din Fondul de Intervenţie al Guvernului.
5. Retribuirea personalului angajat al ANSVSA este asigurata de ANSVSA. În cazul în care este necesar personal suplimentar pe perioada determinata, cheltuielile ocazionate de plata manoperei, diurnei, transportului, cazarii etc., se va face din fondul pentru combaterea epizootiilor.
6. Acoperirea costurilor cu echipamentele, ustensilele şi materialele consumabile pentru intervenţii în caz de urgenta se face tot din Fondul pentru combaterea epizootiilor. Trebuie prevãzutã decontarea cheltuielilor auxiliare determinate de repararea sau înlocuirea unor utilaje şi echipamente utilizate în focarul de boala. Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor va cuantifica cheltuielile impuse de dotarea Centrului Naţional de Lupta şi a centrelor locale de lupta impotriva influentei aviare, cu toate echipamentele, utilajele şi materialele necesare ce trebuie sa existe şi sa rãmânã în permanenta la aceste niveluri.
7. Cheltuielile alocate acoperirii costurilor normale ale activitãţilor pe care serviciile veterinare le efectueazã în scopul prevenirii introducerii bolii şi supravegherii în scop preventiv a efectivelor de pãsãri sunt asigurate din fonduri bugetare.
8. Sistemul intern şi internaţional de notificare se realizeazã cu fonduri bugetare, incluse în "Programul de supraveghere, profilaxie, şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului".
9. Prelevarea de probe suplimentare şi transportul acestora la laborator se face conform "Programului de supraveghere, profilaxie, şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului".
10. Sacrificarea, transportul carcaselor, transportul şi distrugerea materialelor contaminate vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.
11. Totalitatea pierderilor suferite de proprietarul de pãsãri prin sacrificarea, retardarea, indisponibilizarea efectivelor la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boala se stabileşte de o comisie de apreciere constituitã din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitar-veterinare zonala, un specialist de la Centrul local de consultanţa agricolã un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localitãţii sau reprezentantul acestuia. Valoarea de înlocuire se stabileşte în funcţie de valoarea genetica, zootehnica, sex, varsta, greutate, stare fiziologica, categoria de producţie, la preţul pieţei la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boala. Conform <>art. 9 din Legea nr. 381/2002 , "constatarea pagubelor se face în prezenta producãtorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului".
12. Cheltuielile ocazionate de elaborarea programului de intervenţie în situaţii de necesitate şi în general toate cheltuielile de pregãtire a operaţiunilor sunt finanţate din fondurile bugetare destinate serviciilor veterinare pentru activitãţi curente.
13. Costurile privind vaccinarea pasarilor vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.
14. Costurile privind operaţiunile de curãţenie, sanitatie, dezinfecţie, deratizare sunt, de asemenea, acoperite prin fonduri bugetare.
15. Plata compensaţiilor destinate crescatorilor de pãsãri se va efectua conform <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.415/2004 .
16. Acţiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia şi combaterea bolilor epizootice şi a zoonozelor, la cap. "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se realizeazã cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii.
17. În contextul actual privind legislaţia muncii, trebuie prevãzute modalitãţile de plata pentru orele suplimentare şi modalitãţile de plata pentru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a planului mai sus menţionat.
4. LANT DE COMANDA
4.1. STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE
4.1.1. LA NIVEL GUVERNAMENTAL
1.1. Comisia Guvernamentalã de Apãrare impotriva Dezastrelor instituitã prin <>Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilã;
1.2. Comandamentul Antiepizootic Central - instituit prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.218/2005 privind constituirea şi componenta Comandamentului antiepizootic central; Atribuţiile şi rãspunderile Comandamentului antiepizootic central sunt cele prevãzute de <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
4.1.2. LA NIVELUL AUTORITÃŢII NAŢIONALE SANITARE VETERINARE ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
a) Direcţia Generalã Sanitarã Veterinara din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor, a carei structura este aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia - ce are responsabilitatea, prin cele doua direcţii de resort (Direcţia de Sãnãtate Animala şi Direcţia de Igiena şi Sãnãtate Publica Veterinara), sa coordoneze toate activitãţile de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale şi sa asigure salubritatea produselor şi subproduselor de origine animala, atât a celor destinate consumului uman, cat şi a celor destinate unor scopuri industriale.
De asemenea, aceasta structura are responsabilitatea elaborãrii cadrului legislativ pentru toate activitãţile ce sunt de competenta sanitarã veterinara, controlarii şi inspectarii aplicãrii corecte şi la timp a acestor prevederi legislative.
b) Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala - este instituţia ce asigura cadrul tehnic privind supravegherea stãrii de sãnãtate a animalelor, aici fiind localizate laboratoarele naţionale de referinta şi laboratoarele naţionale de diagnostic.
c) Institutul de Igiena şi Sãnãtate Publica Veterinara - este instituţia ce asigura respectarea cadrului tehnic privind supravegherea produselor şi subproduselor de origine animala, fie destinate consumului uman, fie destinate unor scopuri industriale.
d) Institutul pentru Controlul Medicamentelor şi Produselor Biologice de Uz Veterinar.
Cele trei institute funcţioneazã în baza <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a <>Hotãrârii Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia
4.1.3. LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, PÃDURILOR ŞI DEZVOLTÃRII RURALE
Regulamentul Comisiei Centrale pentru Epizootii şi Supravegherea Contaminarii Radioactive, Chimice sau Biologice a Produselor Vegetale şi Animate, instituite prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 145/2003 şi <>Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 privind apãrarea impotriva dezastrelor, Cap. II, art. 17, lit. g).
4.1.4. LA NIVEL JUDEŢEAN
a) "Comisia Judeteana pentru Prevenirea Dezastrelor" constituitã în fiecare judeţ în baza <>Legii nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilã;
b) Comandamentul Antiepizootic Judeţean - instituit în fiecare judeţ prin <>Ordinul nr. 26 din 3 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile generale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare la animale;
c) Direcţia Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor judeteana, respectiv a Municipiului Bucureşti - organizatã conform <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi <>Hotãrârii Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia.
4.1.5. LA NIVEL LOCAL
Comandamentul Antiepizootic Local - instituit la nivel local prin <>Ordinul nr. 26 din 3 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile generale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare la animale.
4.2. STRUCTURI SPECIFICE DE NECESITATE
4.2.1. LA NIVEL CENTRAL
4.2.1.1. CENTRUL NAŢIONAL DE LUPTA CONTRA INFLUENTEI AVIARE CU CELULA DE CRIZA
Se constituie în baza prezentului program.
Are urmãtoarea componenta:
a) Preşedinte - Preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
b) Vicepreşedinte - Directorul General Direcţiei Generale Sanitare Veterinare;
c) Secretar - Directorul Direcţiei de Sãnãtate Animala din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
d) membri:
(i) Directorul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
(ii) Directorul tehnic al Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
(iii) specialist epidemiolog pe probleme de patologie aviara din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
(iv) specialist virusolog din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
(v) specialist în patologia aviara din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
(vi) preşedintele Uniunii Crescatorilor de Pãsãri din România;
(vii) specialist responsabil cu monitorizarea.
Centrul Naţional de Lupta contra Influentei Aviare este condus de Secretarul de Stat din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor.
Centrul Naţional de Lupta contra Influentei Aviare are urmãtoarele responsabilitãţi principale:
a) stabileşte, împreunã cu celula de criza, mãsurile specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii influentei aviare, precum şi mãsurile sanitare veterinare de combatere, în cazul confirmãrii bolii;
b) monitorizeazã aplicarea mãsurilor specifice veterinare, împreunã cu centrele locale de lupta contra influentei aviare;
c) elaboreazã şi imbunatateste strategia de intervenţie în caz de necesitate pentru influenta aviara;
d) elaboreazã şi realizeazã programul de instruire a centrelor locale de lupta contra influentei aviare şi a grupelor de experţi de la nivel central şi local privind conduita de intervenţie în cazul unei situaţii de necesitate create de influenta aviara;
e) informeazã celula de criza, conducerea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor şi celelalte structuri centrale de lupta contra influentei aviare asupra evoluţiei bolii;
f) asigura şi gestioneazã materialele necesare la nivel central şi la nivelul centrelor locale de lupta contra influentei aviare;
g) stabileşte eventualitatea utilizãrii vaccinarii cu aprobarea OIE, în cazul aplicãrii vaccinarii de necesitate pentru controlul bolii;
h) coordoneazã toate acţiunile din prezentul program, pe teritoriul României;
i) asigura dotarea cu mijloace de comunicare - computere, telefoane fixe şi mobile, fax-uri, ale cãror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de lupta contra influentei aviare, de cãtre celula de criza şi de grupele de experţi centrali şi locali;
j) stabileşte lista cu numele, adresa, numãrul de telefon, fax, e-mail, calificarea şi experienta în combaterea bolilor din lista A a OIE a persoanelor responsabile de la centrele locale şi toate structurile centrale, judeţene şi locale implicate în controlul influentei aviare.
Centrul Naţional de Lupta Contra Influentei aviare are urmãtoarele coordonate:
Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor - strada Negustori nr. 1B, sector 2, Bucureşti, tel.: 021-315.78.75, fax: 021-312.49.67; e-mail: office@ansv.ro.
CELULA DE CRIZA pentru influenta aviara
a) Se constituie în baza prezentului program şi este compusa din:
(i) Preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
(ii) Directorul General al Direcţiei Generale Sanitare Veterinare;
(iii) Secretarul General al Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
(iv) Directorul General al Direcţiei Generale Economico-Administrativã, Juridicã şi Relaţii Internaţionale;
(v) Ministrul finanţelor publice;
(vi) Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului;
(vii) Ministrul de administraţie şi internelor;
(viii) Preşedintele Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor.
b) Se reuneste ori de câte ori exista o suspiciune a influentei aviare şi rãmâne operationala pana la ridicarea mãsurilor de carantina şi repopularea exploataţiilor;
c) Împreunã cu Centrul Naţional de Lupta contra Influentei Aviare, aceasta are ca principala atribuţie stabilirea şi urmãrirea modului de aplicare a mãsurilor specifice şi nespecifice pentru combaterea influentei aviare;
d) Celula de criza se organizeazã la nivelul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor.
Coordonatele acesteia sunt: strada Negustori, nr. 1B, sect. 2, tel.: 0040-21-315.78.75, fax: 0040-21-312.49.67, e-mail: office@ansv.ro.
4.2.1.2. GRUPUL NAŢIONAL DE EXPERŢI
Are urmãtoarea componenta:
a) Directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala - şeful grupului;
b) specialist virusolog - şeful Laboratorului Naţional de Referinta pentru influenta aviara;
c) specialist în patologia aviara;
d) specialist epidemiolog;
e) specialist în diagnosticul influentei aviare;
f) specialist epidemiologie moleculara;
g) specialist pentru probleme de biosecuritate;
h) specialist în igiena, protecţia şi bunãstarea animalelor;
i) specialist responsabil cu monitorizarea;
j) alţi specialişti existenţi la nivel naţional, care pot realiza competentele de expert al grupului.
Grupul naţional de experţi se împarte în doua:
(i) Subgrupul care face deplasarea în teren la Centrul Judeţean de Lupta contra Influentei Aviare şi care va coordona activitatea grupului de experţi locali;
(ii) Subgrupul care rãmâne la Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala şi al Laboratorului Naţional de Referinta pentru influenta aviara. Grupul naţional de experţi are urmãtoarele atribuţii:
a) conduce ancheta epizootologica şi evalueaza riscul indus de focar;
b) acorda asistenta Directorului General al Direcţiei Generale Sanitare Veterinare;
c) pentru evaluarea situaţiei evoluţiei bolii şi a eficientei mãsurilor de control aplicate;
d) efectueazã expertizarea riscului potenţial în relatie cu influenta aviara;
e) dezvolta noi strategii de control al evoluţiei bolii;
f) instruieste şi asista structurile locale şi centrale implicate în lichidarea focarelor de boala.
Echipa de specialişti de sãnãtate animala se deplaseaza la postul de comandament operational pentru a efectua urmãtoarele:
a) în cazul unui focar primar, sa conducã imediat ancheta epizootologica pentru a realiza o evaluare detaliatã a riscului indus de focar;
b) în timpul evoluţiei bolii şi a controlului acesteia, se ocupa de problemele particulare ce apar şi acorda asistenta Directorului General al Direcţiei Generale Sanitare Veterinare privind evaluarea situaţiei;
c) permanent efectueazã expertizarea riscului potenţial în relatie cu influenta aviara şi dezvolta noi strategii de control al bolii;
d) instruieste şi asista structurile locale şi centrale implicate în lichidarea unui focar de influenta aviara privind mãsurile în caz de necesitate;
Are coordonatele: Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala, Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5, Bucureşti, tel.: 021-410.1299; 021-410.1390; fax: 021-411.3394; e-mail: office@idah.ro.
4.2.2. LA NIVEL TERITORIAL
4.2.2.1. CENTRELE LOCALE DE LUPTA CONTRA INFLUENTEI AVIARE CU CELULELE DE CRIZA
Sunt instituite în baza prezentului program.
Se organizeazã la nivelul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi sunt compuse din:
a) directorul adjunct al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene - şeful grupului;
b) specialist virusolog şi specialist epidemiolog;
c) specialist în patologia aviara;
d) specialist igiena protecţie şi bunastare animala;
e) specialist responsabil cu prelevarea şi transportul probelor la laborator;
f) alţi specialişti la nivel judeţean compatibili cu funcţia de expert al grupului.
Responsabilitãţi:
1. impun, monitorizeazã (urmãresc şi controleazã) punerea în aplicare a:
a) mãsurilor specifice veterinare impuse de Centrul Naţional de Lupta contra Influentei Aviare, prin intermediul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
b) mãsurilor generale nespecifice impuse de Comandamentul Antiepizootic Central, prin comandamentele antiepizootice judeţene şi locale (municipale, orãşeneşti, comunale) de Comisia Centrala de Apãrare impotriva Dezastrelor şi Comisia de Apãrare contra Epizootiilor, Contaminarii Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale prin comisiile judeţene de apãrare contra dezastrelor;
c) coordonarea tuturor acţiunilor cuprinse în prezentul program de alerta şi de intervenţie, pe raza judeţului respectiv;
d) definirea unei exploataţii ca fiind contaminata, dupã consultarea cu grupurile de experţi centrali şi locali şi cu Centrul Naţional de Lupta contra Influentei Aviare;
e) autorizarea miscarilor de animale, oameni şi alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului influentei aviare;
f) organizarea transportului şi taierea sau uciderea pasarilor bolnave, a celor suspecte de imbolnavire şi a celor suspecte de contaminare şi ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;
g) impunerea, urmãrirea şi controlul efectuãrii dezinfectiilor şi dezinsectiilor, dezinfectia spaţiilor de cazare şi a incintelor, precum şi a mijloacelor de transport, a ustensilelor şi echipamentelor dintr-o exploatatie contaminata cu virusul influentei aviare ori dezinfectia unor subproduse obţinute în focarul de boala;
h) stabilirea zonei de protecţie şi a zonei de supraveghere, nominalizand: limitele, cãile de acces şi punctele de control din aceste zone; planul deplasarilor de animale în interiorul acestor zone; interzicerea accesului de animale din exteriorul acestor zone; organizarea aglomerarilor temporare de animale; ecarisarea, colectarea şi procesarea pasarilor moarte sau ucise şi a deşeurilor animaliere;
i) asigurarea legãturii cu autoritãţile locale - poliţie, primãrii, prefecturi - nominalizate pentru impunerea mãsurilor de carantina de gradul II;
j) sensibilizarea crescatorilor, a medicilor veterinari, a celor care intervin în exploataţii din domeniul public sau privat, a populaţiei rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandand drumul de parcurs pe lângã organismele din teren (administraţia judeteana, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociaţiile crescatorilor de pãsãri);
k) evaluarea şi participarea la întocmirea planului judeţean de alerta şi intervenţie de urgenta în caz de influenta aviara;
l) analiza factorilor şi situaţiilor particulare ce implica un risc de propagare a unei epizootii;
m) adaptarea planului naţional-cadru de alerta şi intervenţie de necesitate în caz de influenta aviara, la particularitãţile judeţene şi locale;
n) aprobarea planului judeţean de alerta şi intervenţie în caz de necesitate pentru influenta aviara;
o) evaluarea costurilor directe şi indirecte induse de un focar de boala susţinute de bugetul public, a celor suportate de crescatori sau de asociaţiile de crescatori;
p) efectuarea bilanţului acţiunilor întreprinse şi emiterea de noi mãsuri ce trebuie sa conducã la eliminarea focarului;
r) evaluarea prejudiciilor, sancţiunilor şi punctelor slabe ce trebuie corijate (evaluarea şi controlul punctelor critice);
s) instruirea trimestriala a personalului din posturile de comandament fix şi operational şi a grupelor de experţi privind influenta aviara.
2. La nivelul centrelor locale de lupta contra influentei aviare, localizate la nivelul Direcţiilor Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti trebuie sa existe:
a) mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe şi mobile, fax cu linie directa cu Centrul Naţional de Lupta contra Influentei Aviare;
b) mijloace de deplasare în teritoriu;
c) sistem informatizat de colectare, procesare şi stocare a datelor;
d) o harta a teritoriului, în detaliu;
e) lista unitãţilor ce trebuie contactate la o suspiciune de influenta aviara (abatoare, pieţe judeţene, autoritãţi locale - poliţie, primãrie, vama, prefecturi, medicii veterinari de libera practica, reţelele de transport animale şi produse animaliere şi de origine animala, societãţile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, fabricile de preparate din carne, unitãţi ale M.Ap.N., unitãţile de ecarisare, aglomerarile temporare de animale, parcurile şi rezervaţiile naturale de animale);
f) un plan de intervenţie, mijloace de informare mass-media;
g) stoc de materiale şi echipament de intervenţie.
3. La nivelul Centrului Local de Lupta contra Influentei Aviare se organizeazã trei grupuri:
A) postul de comandament fix - localizat la nivelul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
B) postul de comandament operational - implantat lângã exploatatia contaminata;
C) o celula de informare la nivelul prefecturii.
Aceste structuri au urmãtoarele responsabilitãţi:
A) Postul de comandament fix (la nivelul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti):
a) centralizarea tuturor informaţiilor, în special a celor provenite de la diferite instituţii şi organisme implicate în gestionarea focarului şi din anchetele epizootologice;
b) analizarea datelor şi identificarea punctelor critice;
c) evaluarea situaţiei şi evoluţia focarului;
d) definirea zonelor de protecţie şi de supraveghere, împreunã cu posturile de dezinfecţie şi de control;
e) contactarea primãriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea mãsurilor de cãtre postul de comandament operational;
f) pregãtirea deciziilor administraţiei locale;
g) asigurarea transmiterii, urmãririi şi execuţiei deciziilor Comandamentului Antiepizootic Judeţean şi local şi ale Comisiei Judeţene de Apãrare impotriva Dezastrelor;
h) întocmirea raportului epizootie şi a altor rapoarte;
i) ţinerea la zi a bilanţului mijloacelor materiale, financiare şi de personal angajate în focarul de boala;
B) Postul de comandament operational (la nivelul focarului de boala):
a) colectarea datelor privind importanta focarului şi evoluţia bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezenta acesteia, reactiile vecinilor, starea de spirit a crescatorilor şi a celor care intervin în focar;
b) organizarea şi dirijarea operaţiunilor veterinare şi de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;
c) asigurarea ca echipele specializate (grupele de experţi centrali şi locali) pot, la sfârşitul zilei: sa se decontamineze; sa evalueze acţiunile întreprinse în timpul zilei; sa primeascã informaţiile necesare pentru a doua zi;
d) angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;
e) ţinerea la zi a tabloului operaţiunilor de pus în aplicare;
f) solicitarea de noi mijloace de intervenţie;
g) contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informaţiile necesare, pentru a-i transmite solicitarile de noi mijloace materiale, financiare şi de personal;
h) punerea în aplicare a dispoziţiilor Comandamentului Antiepizootic Judeţean şi local şi ale Comisiei Judeţene de Apãrare impotriva influentei aviare transmise prin intermediul postului de comandament fix;
i) Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere a focarului şi conlucreaza strâns cu echipele de experţi ce activeazã în zona de protecţie a focarului;
j) Postul de comandament operational trebuie sa dispunã de:
1. o sala de lucru;
2. magazie care sa se poatã închide cu cheie;
3. un local pentru repararea materialelor;
4. un loc de decontaminare cu dus şi masina de spãlat;
5. un loc de odihna;
6. un loc pentru spalarea şi dezinfectia vehiculelor;
7. echipamente: post de telefon şi materiale radio pentru legatura cu poliţia şi jandarmeria, cu pompierii, cu primãria şi prefectura;
8. pompe de curãţenie mecanicã cu apa sub presiune;
9. substanţe letale şi alte mijloace de ucidere a pasarilor;
10. panouri de avertizare;
11. mijloace de deplasare;
12. materiale de recoltare a probelor;
13. mijloace de transport a cadavrelor de pãsãri;
14. materiale de birotica;
15. avize speciale pentru mãsuri restrictive;
16. avize de afişare şi informare a publicului;
k) Postul de comandament operational trebuie sa aibã în stoc:
1. echipament de protecţie complet, cizme, manusi de cauciuc, combinezoane, sosete, chiloti, bonete, bluze groase în trei exemplare: una pentru focar, una pentru ancheta epizootologica şi una de schimb;
2. materiale de contentie, pentru prelevare de probe şi pentru abatorizarea animalelor;
3. materiale şi produse pentru spalare şi dezinfecţie;
l) Postul de comandament operational deţine un registru unde sunt consemnate sistematic:
1. dispoziţiile transmise de postul de comandament fix;
2. informaţiile furnizate de grupele de experţi;
3. informaţiile transmise postului de comandament fix;
4. dispoziţiile transmise grupelor de experţi;
5. solicitarile de resurse materiale şi de personal ale grupelor de experţi.
m) Centrele locale de lupta contra influentei aviare sunt trimestrial instruite la nivelul Centrului Naţional de Lupta contra Influentei Aviare privind:
1. responsabilitãţile grupului de experţi centrali;
2. responsabilitãţile grupului de experţi locali;
3. responsabilitãţile postului de comandament fix;
4. responsabilitãţile postului de comandament operational;
5. procedurile de anuntare şi notificare a suspiciunii de boala;
6. procedurile de stamping-out şi ucidere a pasarilor;
7. procedurile de ecarisare, colectare şi procesare a cadavrelor pasarilor ucise şi a deşeurilor;
8. procedurile de dezinfecţie, deratizare, dezinsecţie şi de decontaminare a echipamentelor şi utilajelor;
9. procedurile de prelevare de probe, prelucrarea şi transmiterea probelor la Laboratorul Naţional de Referinta pentru influenta aviara.
4.2.2.2. GRUPELE LOCALE DE EXPERŢI
Grupele locale de experţi sunt constituite din specialişti din structura Direcţiilor Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, serviciile veterinare private locale şi alte persoane ajutatoare specializate pe diferite domenii.
Un grup local de experţi este constituit din cinci echipe de experţi:
a) grupul de epidemiologi
b) grupul de screening
c) grupul de trasabilitate
d) grupul de stamping-out şi evaluare
e) grupul de instruire.
GRUPUL DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMAT DIN:
1. şeful serviciului antiepizootic de la nivelul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
2. un reprezentant al serviciilor private locale;
3. medicul veterinar de stat care are responsabilitatea pentru exploatatia respectiva;
Grupul de epidemiologi lucreazã împreunã şi sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central, evalueaza eficienta acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie şi are urmãtoarele responsabilitãţi: pe baza informaţiilor furnizate de echipa de specialişti de sãnãtate animala şi de echipa de trasabilitate, combinate cu informaţiile primite despre exploatatiile din jur, asista postul de comandament operational asupra:
(i) posibilei origini a infectiei;
(ii) perioadei iniţiale de contaminare a exploatatiei;
(iii) punctelor de risc din exploatatia contaminata şi riscul pentru exploatatiile din apropiere, ţinând cont de rãspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin miscari de pãsãri infectate;
(iv) determinãrii limitelor de posibila rãspândire a agentului influentei aviare
GRUPUL DE SCREENING este format din specialişti din Direcţia Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.
1. Screening-ul de inventariere - se executa la începutul fazei de prealerta, pentru a avea o evaluare exactã a rãspândirii virusului în zona de protecţie, cat de repede posibil, şi inventarierea numãrului de pãsãri din aceasta zona;
2. Screening-ul în perioada de suspiciune şi control - se efectueazã pentru a avea o situaţie exactã a pasarilor moarte, ucise, suspecte de boala, suspecte de contaminare şi a animalelor nereceptive din zona de protecţie;
3. Screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecţie şi zona de supraveghere. Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea mãsurilor de carantina.
GRUPUL DE TRASABILITATE - realizeazã, în funcţie de miscarile de animale vii, produse animaliere şi de origine animala, persoane, furaje şi alte materii şi materiale ce pot constitui purtãtori de virus al influentei aviare şi în funcţie de perioada maxima a posibilei contaminari:
(i) trasabilitatea "amonte" şi trasabilitatea "aval" de exploatatia contaminata, în timp şi spaţiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploatatiei înainte de perioada de contaminare, în perioada de incubatie şi dupã suspiciunea bolii în exploatatie;
(ii) tine sub observatie exploatatiile "de contact" şi toate exploatatiile suspecte pana la eliminarea suspiciunii influentei aviare;
(iii) recolteaza probele necesare examenului de laborator şi utilizeazã probele prelevate din exploatatia contaminata, pentru a determina originea virusului influentei aviare prin metode de biotehnologie şi durata în timp între contaminare, suspiciune şi diagnostic;
GRUPUL DE STAMPING-OUT ŞI EVALUARE are urmãtoarele responsabilitãţi:
(i) coordoneazã uciderea pasarilor susceptibile din exploatatia contaminata;
(ii) determina valoarea pasarilor, a furajelor, a ustensilelor şi a altor materiale ce se supun distrugerii;
(iii) determina valoarea produselor de origine animala ce se distrug;
(iv) supervizeaza prima dezinfecţie, dezinfectiile periodice şi controleazã eficienta dezinfectiei şi a dezinsectiei finale.
GRUPUL DE INSTRUIRE realizeazã instruirea personalului din focar privind depistarea şi aplicarea mãsurilor de control al bolii. Grupul local de experţi realizeazã, de asemenea:
(i) întocmirea, împreunã cu şeful Centrului Local de Lupta contra Influentei Aviare, a raportului epizootie periodic;
(ii) avizarea recoltarilor de probe în zonele de protecţie şi de supraveghere.
4.2.2.3. GRUPELE DE INFORMARE
Grupele de informare au urmãtoarele responsabilitãţi:
1. preiau toate informaţiile referitoare la situaţia din focar;
2. rãspund la apelurile populaţiei şi furnizeazã informaţii pentru mass-media.
Raportul epizootie trebuie sa conţinã:
a) situaţia în zona infectata;
b) speciile de pãsãri sensibile şi metodele de creştere;
c) numãrul de pãsãri cu semne clinice, suspecte de boala, suspecte de contaminare şi numãrul de cazuri;
d) detalii privind mãrimea şi amplasarea exploatatiei, relaţiile cu alte exploataţii, existenta soselelor naţionale ori a drumurilor principale în apropiere;
e) situaţia meteorologica localã şi mijloacele de legatura cu cea mai apropiatã statie meteorologica;
f) evaluarea necesitãţilor materiale şi de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor mãsuri dispuse de postul de comandament operational.
Grupul local de experţi este la dispoziţia postului de comandament operational şi în fiecare seara îl informeazã asupra:
a) evoluţiei focarului;
b) aplicarea dispoziţiilor primite;
c) aspectelor particulare apãrute;
d) solicita resursele materiale şi de personal pentru urmãtoarele acţiuni;
e) preia de la postul de comandament operational dispoziţiile pentru a doua zi.
5. RESURSE DE PERSONAL
5.1. La nivelul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor va exista situaţia la zi nominalã şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
a) Comandamentul Antiepizootic Central;
b) Comisia Guvernamentalã de Apãrare impotriva Dezastrelor;
c) Comisia Centrala pentru Epizootii, Contaminare Radioactiva, Chimica şi Biologica a Produselor Vegetale şi Animale;
d) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor conducerea de coordonare şi conducerea executivã:
(i) Preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
(ii) Vicepreşedinţii Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
(iii) Directorii Generali ai Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
(iv) Directorii Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
(v) Şefii de serviciu din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor;
(vi) toţi specialiştii din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor şi funcţiile acestora.
e) Institutele centrale de profil:
(i) conducerea;
(ii) toţi specialiştii din cele trei institute;
f) Celula de criza;
g) Centrul Naţional de Lupta contra Influentei Aviare;
h) Grupul Naţional de Experţi:
(i) echipa de epidemiologi;
(ii) echipa de specialişti de sãnãtate animala.
5.2. La nivelul Direcţiilor Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, va exista situaţia la zi şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
a) Comandamentul Antiepizootic Judeţean;
b) Comisia Judeteana pentru Prevenirea Dezastrelor;
c) Direcţia Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti:
1. conducerea:
- director executiv;
- directori executivi adjuncţi;
- şefii de serviciu:
(i) antiepizootic;
(ii) de igiena şi sãnãtate publica;
(iii) ceilalţi specialişti;
d) Centrul Local de Lupta contra Influentei Aviare,
e) Grupul local de experţi:
(i) echipa de epidemiologi;
(ii) echipa de screening;
(iii) echipa de trasabilitate;
(iv) echipa de stamping-out şi evaluare,
(v) echipa de instruire,
(vi) alţi experţi.
ACORDURI DE COLABORARE
1. Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor a elaborat şi agreat, împreunã cu Colegiul Medicilor Veterinari din România, acordul de colaborare ce implica participarea directa a medicilor veterinari concesionari la toate acţiunile implicate de prezentul program.
2. Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor a încheiat acorduri de colaborare cu:
a) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor;
c) Ministerul Apãrãrii Naţionale;
d) Ministerul Sãnãtãţii.
3. Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor a încheiat cu conducerile direcţiilor medicale din ministerele în care sunt organizate servicii veterinare protocoale privind implementarea particularã a prevederilor prezentului program în unitãţile cu animale ce aparţin acestor ministere.
4. Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor şi Direcţiile Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au dreptul sa angajeze temporar personal calificat şi necalificat pentru punerea în aplicare operativã mãsurilor specifice şi generale de control al bolii.
6. RESURSE DE ECHIPAMENTE ŞI FACILITÃŢI
6.1. FACILITÃŢI MATERIALE
6.1.1. La nivelul Centrului Naţional de Lupta contra Influentei Aviare şi la nivelul Centrelor Locale de Lupta contra Influentei Aviare, trebuie sa existe, suplimentar de cele menţionate deja, urmãtoarele:
a) echipament de protecţie;
b) dezinfectante eficiente fata de virusul influentei aviare, detergenti şi sapun;
c) pompe de curatare şi dezinfecţie, lopeti, razuri;
d) personal instruit pentru uciderea pasarilor şi substanţe letale;
e) echipament de necropsie şi prelevare de probe;
f) afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;
g) harti detaliate;
h) echipament de vaccinare.
6.1.2. În stoc va trebui sa existe:
a) echipament de protecţie;
b) dezinfectante eficiente fata de virusul influentei aviare, detergenti şi sapun;
c) pompe de curatare şi dezinfecţie, lopeti, razuri;
d) personal instruit pentru uciderea pasarilor şi substanţe letale;
e) mijloace de ucidere şi eutanasiere;
f) echipament de necropsie şi de prelevare de probe;
g) afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;
h) harti detaliate;
i) echipament de vaccinare.
6.1.3. Echipamentele şi materialele stocate vor fi menţinute corespunzãtor şi vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului de deteriorare în vederea înlocuirii.
6.1.4. Echipamentele, materialele şi serviciile care trebuie asigurate pe baza de contract sunt:
a) vehicule diferite;
b) escavatoare;
c) materiale combustibile;
d) pompe diferite pentru spalare sub presiune şi dezinfecţie;
e) cisterne pentru apa;
f) generatoare electrice;
g) arzatoare pentru flambare;
h) mijloace de procesare a cadavrelor şi deşeurilor;
i) servicii de strangere şi eutanasiere a animalelor;
j) servicii de colectare şi neutralizare a deşeurilor animale;
k) servicii de curãţire a adaposturilor, spaţiilor de cazare sau a altor locuri de stationare sau de trecere a animalelor;
l) servicii de colectare şi neutralizare a materiilor şi materialelor posibil purtãtoare de contagiu (dejectii, furaje, asternut etc.);
m) servicii de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare.
6.2. DREPTURI DE ACCES
Medicii veterinari care au responsabilitatea punerii în aplicare a mãsurilor specifice şi a celor generale trebuie sa aibã acces la:
1. vehicule;
2. combustibili;
3. utilaje de dezgropare şi îngropare;
4. aruncatori cu flacari (pentru sterilizarea metalelor);
5. echipament de pulverizare şi alte mijloace de sanitatie.
6.3. MIJLOACE DE TRANSPORT AL CARCASELOR ŞI DEŞEURILOR
Dacã nu exista posibilitatea ca deşeurile, cadavrele şi carcasele de pãsãri tãiate sau ucise sa fie procesate şi distruse pe loc, acestea vor fi transportate la unitãţi de procesare specializate. Autoritatea sanitarã veterinara trebuie sa aibã acces la mijloace de transport specializate pentru acest tip de transport.
6.4. MIJLOACE DE TRANSPORT AL PROBELOR LA LABORATOR
6.5. MIJLOACE DE BIROTICA ŞI DE INSTRUIRE
a) materiale de birotica;
b) aparatura de birotica.
6.6. MIJLOACE MATERIALE DE INSTRUIRE (a se vedea în Manualul de Instrucţiuni)
6.7. MIJLOACE DE CURATARE, DEZINFECŢIE ŞI DEZINSECŢIE (a se vedea în Manualul de Instrucţiuni)
6.8. MIJLOACE DE UCIDERE ŞI EUTANASIERE (a se vedea în Manualul de Instrucţiuni)
6.9. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE
a) salopete sau combinezoane;
b) halate;
c) bonete;
d) manusi de examinare (cauciuc rezistent);
e) manusi prelevare probe;
f) galosi sau cizme de cauciuc;
g) complet masca-ochelari.
Pentru personalul tehnic instruit, desemnat sa efectueze la locul de intervenţie operaţiuni de decontaminare, în plus:
a) combinezon sau sort cauciucat;
b) ochelari de protecţie;
c) masca de protecţie;
d) manusi de dezinfecţie (rezistente la substanţe decontaminante uzual folosite).
Dimensiunile echipamentului destinat acestor acţiuni vor fi potrivite fiecãrui membru al echipelor de experţi locali sau nationali şi se vor pãstra sub forma de set individual, în saci de plastic etichetati cu numele utilizatorilor, alãturi de trusele destinate recoltarii de probe în locuri special destinate şi închise, la care vor putea avea acces permanent persoanele desemnate sau, în afarã orelor de program, ofiţerii de serviciu.
Este interzis a se da echipamentului de intervenţie alte utilizãri.
Dupã utilizare, echipamentul folosit este, dupã caz, fie sterilizat prin fierbere şi rãmâne în incinta cu pãsãri afectate în vederea utilizãrii în acţiuni de intervenţie în presupusul focar, fie ambalat în saci de plastic dubli care vor fi supuşi separat dezinfectiei chimice exterioare şi se vor decontamina prin autoclavare în laborator.
6.10. MIJLOACE DE PROCESARE CARCASE ŞI DEŞEURI (a se vedea în Manualul de Instrucţiuni).
7. MANUALUL OPERATIONAL PENTRU INFLUENTA AVIARA
7.1. Prevenirea bolii se realizeazã, în principal, prin metode de supraveghere activa şi pasiva, supravegherea migratiei de pãsãri, supravegherea specialã în biotopurile constituite pe teritoriul României (Delta Dunãrii, cele doua balti mari ale Dunãrii şi lunca Dunãrii) şi prin metode de profilaxie generalã. Incercarile de profilaxie specifica utilizate în unele tari din Asia (Pakistan, Cambogia, Tailanda, în Mexic şi sub forma de pilot în Italia) nu au dat rezultatele scontate. Oricum OIE a restrictionat utilizarea vaccinurilor, condiţionatã de aprobarea acestuia. S-au întreprins, de asemenea, mãsuri în conjunctie cu Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii (OMS) pentru prevenirea transmiterii bolii de la animale la oameni. În acest sens sau raportat deja 57 cazuri de exitus la om produse de virusul influentei aviare. Aceste mãsuri sunt necesare, având în vedere interferentele genetice între virusul influentei aviare şi virusul influentei umane.
7.1.1. Profilaxie generalã: pentru prevenirea introducerii şi difuzãrii influentei aviare în exploatatiile avicole se instituie şi se menţin permanent urmãtoarele mãsuri de profilaxie generalã:
a) imprejmuirea exploatatilor avicole, astfel ca în incinta acestora sa nu poatã pãtrunde persoane, vehicule şi animale, decât printr-o intrare special amenajatã aflatã sub control sanitar-veterinar;
b) construirea şi amenajarea la intrarea în exploatatia avicola a unui filtru sanitar veterinar, dimensionat în raport cu numãrul personalului, în care sa se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor şi incaltamintei de strada cu echipament de protecţie antiepizootica;
c) interzicerea intrãrii în exploatatia avicola a persoanelor care nu lucreazã direct în procesul de producţie, cu excepţia organelor de control, care vor respecta condiţiile obligatorii de filtru sanitar;
d) respectarea regulilor sanitare veterinare şi de zooigiena privind popularea, hranirea, exploatarea şi transportul pasarilor;
e) interzicerea introducerii în ferme a altor animale decât cele care constituie proprietatea exploatatiei, precum şi desfãşurarea altor activitãţi diferite de specificul acesteia;
f) menţinerea obligatorie în carantina profilactica a pasarilor ce urmeazã sa fie introduse în exploatatie;
g) asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai în incinta;
h) organizarea şi amenajarea conform regulilor sanitare veterinare, a locurilor de depozitare a produselor de origine animala şi furajelor;
i) evacuarea dejectiilor şi depozitarea lor, astfel încât sa nu constituie surse de poluare;
j) aplicarea periodicã a mãsurilor de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie;
k) solicitarea avizului autoritãţii sanitare veterinare, la fiecare introducere de noi efective în exploatatiile avicole, la livrarea şi trecerea pasarilor de la o categorie la alta, lotizari şi alte miscari de efective;
l) anunţarea imediata a medicului veterinar oficial la apariţia sau suspiciunea unei boli transmisibile;
m) pana la sosirea medicului veterinar se vor lua mãsuri de izolare a pasarilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate;
n) se interzice vânzarea şi scoaterea din incinta a produselor de origine animala, furajelor, gunoiului şi altor materiale, pana la clarificarea situaţiei epidemiologice a exploatatiei;
o) se va urmãri permanent şi în mod sistematic starea de sãnãtate a efectivelor prin examene clinice şi necropsice în vederea depistarii la timp a primelor suspiciuni de boala, luându-se mãsuri pentru stabilirea rapida a diagnosticului, prin examene de laborator;
p) în exploatatiile indemne se vor introduce oua pentru incubat, pui de o zi şi tineret de înlocuire, numai din unitãţi indemne;
q) în zona de protecţie a exploatatiei, cu o raza de cel puţin 3 km se va asigura supravegherea şi menţinerea sãnãtãţii efectivelor de pãsãri din gospodãriile populaţiei, prin depistari periodice şi vaccinari de întreţinere;
r) orice mişcare interjudeteana a efectivelor de pãsãri va fi avizatã de Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, prin Direcţiile Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti implicate;
s) exploatatiile avicole au obligaţia sa respecte tehnologia de creştere şi tehnologia sanitarã veterinara, conform legislaţiei în vigoare;
t) se va organiza supravegherea sanitarã veterinara permanenta a pasarilor ce se aduc în târguri, pieţe, expoziţii;
u) supravegherea activa şi pasiva specialã privind migratiile de pãsãri sãlbatice în biotopuri din România, asociata cu instituirea unui program special de supraveghere a efectivelor de pãsãri sãlbatice şi domestice din biotopurile constituite în România, menţionate anterior;
v) periodic, la intervale de cel mult o saptamana, din exploatatiile avicole şi dupã caz, din gospodãriile populaţiei, se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitarã veterinara;
x) expedierea probelor şi interpretarea rezultatelor revin autoritãţii sanitare veterinare competente, prin medicul veterinar oficial;
y) în cazul diagnosticarii influentei aviare în exploatatia avicola sau în zonele de protecţie ale acesteia, de minimum 3 km, medicii veterinari care asigura asistenta sunt obligaţi sa se informeze reciproc în mod operativ, pentru a stabili şi aplica cu sprijinul comandamentelor antiepizootice locale şi cel judeţean, mãsurile ce se impun.
7.1.2. Profilaxie specifica: profilaxia specifica utilizata în unele tari din Asia (Pakistan, Cambogia, Tailanda, în Mexic şi sub forma de pilot în Italia) nu a dat rezultatele scontate. Oricum OIE a restrictionat utilizarea vaccinurilor, condiţionatã de aprobarea acestuia. S-au întreprins, de asemenea, mãsuri în conjunctie cu OMS pentru prevenirea transmiterii bolii de la animale la oameni. În acest sens s-au raportat deja 57 cazuri de exitus la om produse de virusul influentei aviare. Aceste mãsuri sunt necesare având în vedere interferentele genetice între virusul influentei aviare şi virusul influentei umane.
7.2. Combaterea bolii:
7.2.1. În exploatatia avicola suspecta de contaminare se instituie urmãtoarele mãsuri:
1. medicul veterinar oficial va asigura notificarea obligatorie şi imediata a suspiciunii influentei aviare cãtre autoritatea sanitarã veterinara teritorialã;
2. se va face o înregistrare a tuturor categoriilor de pãsãri indicând numãrul pasarilor domestice care au murit, numãrul celor care prezintã semne clinice; înregistrarea va fi efectuatã zilnic pentru a tine evidenta puilor eclozionati sau care au murit pe parcursul perioadei de suspiciune;
3. se vor trimite de urgenta la laborator probe pentru precizarea diagnosticului;
4. pasarile din exploatatia suspecta vor rãmâne în adãposturile existente, evitandu-se contactul cu alte pãsãri;
5. nici o pasare nu va intra sau ieşi din exploatatie;
6. toate miscarile de persoane, animale, vehicule, ustensile, din şi înspre exploatatie, de carne de pasare, de furaje, deşeuri, asternut, gunoi sau orice ar putea transmite virusul influentei aviare se vor face cu avizul autoritãţii sanitar veterinare teritoriale;
7. intreaga producţie de oua, indiferent de profilul fermei contaminate (selecţie, reproducţie sau producţie pentru consum) se va dirija pana la elucidarea diagnosticului spre o întreprindere abilitata pentru fabricarea şi/sau prelucrarea produselor din oua, în condiţii de supraveghere de cãtre autoritatea sanitarã veterinara teritorialã;
8. se vor folosi mijloace corespunzãtoare de dezinfecţie la intrarea şi ieşirea din halele de pãsãri precum şi din exploataţii;
9. se va efectua o ancheta epidemiologica în conformitate cu <>Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a influentei aviare.
7.2.2. Dupã confirmarea oficialã a diagnosticului de influenta aviara, se notifica imediat boala prin telefon, fax, telex la: Direcţia Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala, Oficiul Internaţional de Epizootii şi Comisia Europeanã, Secretariatul "Acordului pentru aplicarea mãsurilor sanitare şi fitosanitare" al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În exploatatia avicola în care s-a confirmat oficial prezenta influentei aviare se instituie urmãtoarele mãsuri sanitare veterinare:
a) toate pasarile din exploatatie se sacrifica pe loc fãrã întârziere; toate pasarile care au murit sau au fost sacrificate, precum şi toate ouale se distrug; aceste operaţii se vor efectua în asa fel încât sa reducã riscul rãspândirii bolii;
b) orice material sau deseu cum ar fi furajele, asternutul sau gunoiul de grad susceptibil de a fi contaminat vor fi distruse sau tratate corespunzãtor. Acest tratament va asigura distrugerea virusului influentei aviare, efectuat în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;
c) atunci când pasarile domestice dintr-o exploatatie au fost tãiate în cursul perioadei probabile de incubatie a bolii, carnea provenitã de la aceste pãsãri va fi, oriunde este posibil, identificata şi distrusa;
d) ouale de incubatie livrate sau transferate din exploatatie în cursul perioadei probabile de incubatie vor fi identificate şi distruse. Puii care au eclozionat din aceste oua vor fi plasati sub supraveghere sanitarã veterinara, iar ouale de consum livrate în timpul perioadei probabile de incubatie a bolii, care au fost transferate din exploatatie, vor fi identificate şi distruse, cu excepţia celor care au fost anterior dezinfectate corespunzãtor;
e) dupã efectuarea operaţiunilor prezentate la punctele a) şi b), spaţiile folosite pentru cazarea pasarilor, împrejurimile lor, vehiculele utilizate pentru transport şi toate echipamentele posibil a fi contaminate vor fi curatite şi dezinfectate în conformitate cu legislaţia sanitarã veterinara în vigoare;
f) nici o pasare nu va fi reintrodusa în exploatatie decât dupã cel puţin 21 zile de la terminarea acţiunilor prevãzute la punctul e);
g) efectuarea anchetei epidemiologe, care va avea în vedere: perioada de timp în care influenta aviara ar fi putut exista în exploatatie sau în voliera de porumbei; originea posibila a influentei aviare în exploatatie sau voliera de porumbei şi identificarea altor exploataţii sau voliere în care se gãsesc pãsãri domestice, porumbei sau alte pãsãri ţinute în captivitate care ar putea fi infectate sau contaminate din aceeaşi sursa; interzicerea circulaţiei personalului, pasarilor domestice, porumbeilor sau a altor pãsãri ţinute în captivitate, a altor animale, vehicule, oualor, carnii şi carcaselor, precum şi a oricãror ustensile sau materiale care pot vehicula virusul influentei aviare din sau spre exploatatia sau voliera respectiva;
h) prelevarea de probe de la palmipede pentru a surprinde eventualele infectii oculte ce pot apare la speciile din aceasta familie.
7.2.3. Direcţia Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor judeteana poate extinde mãsurile prevãzute mai sus la alte exploataţii invecinate dacã localizarea, configuraţia lor sau contactul cu exploatatia în care boala a fost confirmatã oferã suficiente motive pentru a suspiciona posibila contaminare. Pentru a asigura coordonarea integrala a mãsurilor necesare eradicarii influentei aviare, cat mai repede posibil, va fi constituit un grup de criza. Autoritatea Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor va institui, în jurul exploatatiei infectate, o zona de protecţie cu o raza de cel puţin 3 km care este inclusã într-o zona de supraveghere cu o raza de cel puţin 10 km. La instituirea acestor zone se va tine cont de factorii geografici, administrativi, ecologici şi epidemiologici legaţi de influenta aviara precum şi de posibilitãţile de monitorizare.
7.2.4. În zona de protecţie sanitarã veterinara se aplica urmãtoarele mãsuri:
1. identificarea tuturor exploataţiilor din zona care deţin pãsãri domestice şi sãlbatice în captivitate;
2. inspecţii periodice la toate exploatatiile din zona care deţin pãsãri, examinarea clinica a acestora, iar dacã este necesar, recoltarea de probe pentru examen de laborator;
3. pasarile sa fie crescute în hale şi adaposturi care sa poatã fi izolate;
4. la intrarea şi ieşirea din exploatatie sa existe mijloace de dezinfecţie corespunzãtoare;
5. sa fie pusã sub control circulaţia persoanelor care manipuleaza pãsãri, carcase de pasare şi oua, vehiculele cu care se transporta pasarile, carcasele şi ouale în interiorul zonei; transportul pasarilor va fi interzis cu excepţia tranzitului pe autostrazi sau calea feratã;
6. se va interzice transferul de pãsãri sau oua de incubat din exploatatia de origine, cu excepţia celui autorizat de autoritatea sanitarã veterinara;
7. transportul asternutului sau a dejectiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar;
8. vor fi interzise târgurile, pieţele, expoziţiile sau alte forme de aglomerare a pasarilor domestice sau a altor pãsãri. Mãsurile se vor menţine cel puţin 21 zile de la efectuarea mãsurilor de curãţenie şi dezinfecţie preliminarã în zona infectata; dupã aceasta perioada, zona de protecţie va fi inclusã în zona de supraveghere sanitarã veterinara;
9. prelevarea de probe pentru supravegherea activa palmipedelor din aceasta zona;
10. în cazul în care zona de protecţie este constituitã sau cuprinde şi biotopuri pentru pasarile migratoare ce ajung în România, se vor întreprinde vanatori dirijate pentru capturarea de specii din pasarile migratoare, de la care se vor preleva probe pentru supraveghere activa specialã. La aceste vanatori va participa obligatoriu un medic veterinar ce are responsabilitatea prelevarii probelor menţionate.
7.2.5. În zona de supraveghere sanitarã veterinara se vor menţine aceleaşi mãsuri.
1. identificarea tuturor exploataţiilor din zona care deţin pãsãri domestice;
2. controlul circulaţiei pasarilor şi oualor de incubat din interiorul zonei;
3. interzicerea circulaţiei pasarilor domestice în afarã zonei pe parcursul primelor 15 zile cu excepţia transportului direct cãtre un abator desemnat de autoritatea sanitarã veterinara; carnea provenitã de la aceste pãsãri va fi însoţitã de un marcaj special de salubritate;
4. interzicerea circulaţiei oualor de incubat în afarã zonei, cu excepţia celor destinate unei staţii de incubatie desemnate de autoritatea sanitarã veterinara; înainte de expediere ouale şi ambalajele trebuie dezinfectate;
5. interzicerea circulaţiei asternutului şi dejectiilor în afarã zonei;
6. interzicerea targurilor, pieţelor, expozitiilor şi altor aglomerari de pãsãri;
7. se interzice transportul pasarilor cu excepţia tranzitului pe autostrazi sau cai ferate. Mãsurile se aplica cel puţin 30 zile de la efectuarea operaţiunilor de curãţenie şi dezinfecţie în exploatatia infectat;
8. în cazul în care zona de protecţie este constituitã sau cuprinde şi biotopuri pentru pasarile migratoare ce ajung în România, se vor întreprinde vanatori dirijate pentru capturarea de specii din pasarile migratoare, de la care se vor preleva probe pentru supraveghere activa specialã. La aceste vanatori va participa obligatoriu un medic veterinar ce are responsabilitatea prelevarii probelor menţionate.
7.3. Mãsurile de combatere a influentei aviare, sunt reglementate de:
a) <>Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a influentei aviare.
8. SUPRAVEGHEREA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
8.1. Laboratoare naţionale de referinta şi de diagnostic pentru influenta aviara:
Examenele de laborator pentru diagnosticul influentei aviare sunt efectuate în laboratoarele sanitare veterinare judeţene autorizate şi acreditate.
Rezultatele acestora vor fi confirmate de Laboratorul Naţional de Referinta pentru influenta aviara din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala.
Sarcinile şi responsabilitãţile laboratorului naţional de referinta pentru influenta aviara vor fi:
a) Asigurarea legãturii cu Laboratorul de Referinta pentru influenta aviara al Comunitãţii Europene cu referire la standardele şi metodele de diagnostic al influentei aviare şi diagnosticul diferential.
b) Sprijinirea activitãţii laboratoarelor judeţene prin:
(i) instructaje periodice;
(ii) organizarea de teste comparative periodice de diagnostic al influentei aviare.
c) Furnizarea informaţiilor şi efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:
(i) colectarea datelor privind informaţiile şi metodele de diagnostic şi de diagnostic diferential utilizate şi transmiterea acestora la autoritatea veterinara centrala a României;
(ii) elaborarea şi implementarea planurilor necesare pentru instruirea ulterioara a experţilor în diagnostic de laborator în vederea armonizarii tehnicilor de diagnostic.
Laboratorul naţional de referinta pentru influenta aviara va funcţiona în conformitate cu condiţiile recunoscute de stricta securitate, asa cum sunt indicate în standardele minime pentru laboratoarele care lucreazã cu virusul influentei aviare.
Laboratorul de referinta pentru influenta aviara va formula şi va recomanda mãsurile de securitate ce trebuie luate de laboratoarele judeţene pentru diagnosticul influentei aviare, în conformitate cu standardele minime în domeniu.
8.2. Ambalarea, transportul şi asigurarea securitãţii probelor pe timpul transportului
Probele care conţin material viral cu mare potenţial infectant se protejeaza prin închiderea în cutii de plastic etanse, în vata imbibata cu soluţii dezinfectante. Probele astfel recoltate se ambaleaza dupã individualizare în cel puţin doua pungi de plastic. Pe ambalajul exterior se fixeazã o eticheta cu urmãtorul conţinut:
PERICOL - Pachetul se deschide doar de persoane autorizate.
Pe acest ambalaj exterior se aplica primele sigilii şi se dezinfecteaza. Pachetul astfel ambalat şi sigilat se introduce în lada izoterma prevãzutã cu brichete refrigeratoare sau în termosuri cu cuburi de gheaţa.
Lada izoterma sau termosurile se inchid şi se sigileaza, efectuandu-se dezinfectia exterioarã a acestora.
Nota de însoţire va avea menţiunea URGENTA - solicitare de examene de diagnostic pentru A 150.
În afarã datelor curente, pe nota de însoţire eliberata de Direcţiile Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor judeţene se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data şi ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea şi dezinfectia ambalajelor ce conţin probe, precum şi numele persoanei rãspunzãtoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Pe delegaţia celor ce însoţesc probele se va mentiona data şi ora la care acestea au fost predate.
Echipamentul folosit de cãtre cei care au examinat animalele şi au recoltat probe, precum şi restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare, se introduc în sacii de plastic care vor fi dezinfectati la exterior şi sigilati. Aceşti saci se deschid doar în camera de autoclavare din laboratorul judeţean.
Probele recoltate şi ambalate se vor recolta în cel mai scurt timp posibil la laboratorul judeţean sau la Laboratorul naţional de referinta pentru influenta aviara.
Metode de diagnostic utilizate:
1. Izolarea şi identificarea virusului influentei aviare;
2. Teste serologice: testele de hemaglutinare, inhibare a hemaglutinarii şi seroneutralizare în gel de agar.
9. VACCINAREA DE NECESITATE - ÎNCERCÃRI DE IMUNIZARE
Incercarile de profilaxie specifica utilizate în unele tari din Asia (Pakistan, Cambogia, Tailanda, în Mexic şi sub forma de pilot în Italia) nu au dat rezultatele scontate. Oricum OIE a restrictionat utilizarea vaccinurilor, condiţionatã de aprobarea acestuia. S-au întreprins, de asemenea, mãsuri în conjunctie cu OMS pentru prevenirea transmiterii bolii de la animale la oameni. În acest sens s-au raportat deja 57 cazuri de exitus la om produse de virusul influentei aviare. Aceste mãsuri sunt necesare având în vedere interferentele genetice între virusul influentei aviare şi virusul influentei umane.
10. SISTEMUL NAŢIONAL DE COMPENSARE
<>Legea nr. 381/2002 privind acordarea despãgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura, modificatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 7/2004 privind, prevede:
a) Acordarea despãgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura; se prevede, la Cap. I art. 1, ca "sunt considerate calamitati naturale pierderile cantitative şi calitative de recolte, mortalitatea şi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructiva a bolilor, pe areale extinse".
b) La art. 2 se prevede ca "Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care genereazã calamitati naturale la plante şi animale se realizeazã de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor", pesta porcina clasica fiind inclusã în aceasta categorie.
c) La art. 4 se precizeazã ca "Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor o suma destinatã despãgubirii producãtorilor agricoli", "ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevãzute la art. 2".
d) Conform art. 8, "Despãgubirile se acorda producãtorilor agricoli pentru animale," şi "despãgubirea reprezintã maximum 80% din valoarea de asigurare".
e) Conform art. 9, "Constatarea pagubelor se face în prezenta producãtorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului".
11. INSTRUIRE
Personalul sanitar veterinar şi personalul auxiliar implicat în punerea în aplicare a programului de contingenta pentru influenta aviara trebuie instruit periodic cu privire la procedurile specifice ce urmeazã a fi aplicate.
Instruirea trebuie sa aibã doua niveluri:
a) instruirea a grupelor de experţi;
b) instruirea celuilalt personal implicat.
Cursurile de instruire trebuie sa includã prezentarea, dacã este posibil în sistem animat, a aspectelor clinice, lezionale, epidemiologice şi a celor privind prevenirea şi controlul bolii, precum şi aspecte privind ancheta epidemiologica.
De asemenea, vor fi prezentate aspecte privind sanitatia, ecarisarea şi procesarea deşeurilor, realizarea supravegherii veterinare, a activitãţilor de screening şi a procedurii de trasabilitate.
Trebuie prezentate şi aspecte privind notificarea bolii, realizarea publicitãţii şi implementarea mijloacelor specifice de avertizare a populaţiei.
În acelaşi timp se vor prezenta aspecte legate de ecologia pasarilor migratoare, traseele, perioadele şi speciile de migrare, pentru pasarile migratoare ce ajung în România, precum şi posibilitatea supravegherii active a acestora şi a palmipedelor domestice.
Este absolut imperios necesar sa se prezinte cursanţilor aspecte ale interferentei dintre influenta aviara şi patologia umanã, precum şi elemente referitoare la analiza de risc vizând pasarile migratoare, în relatie cu influenta aviara.
12. PUBLICITATE ŞI AVERTIZARE PUBLICA
În cadrul celor patru facultãţi de medicina veterinara de stat şi a celei private sunt prezentate în detaliu aspectele de informare şi instruire privind influenta aviara.
De asemenea, viitorii medici veterinari sunt instruiti în ceea ce priveşte cunoştinţele necesare de epidemiologie şi economie veterinara în relatie cu influenta aviara.
În acelaşi context, medicii veterinari sunt instruiti privind aspectele legislative referitoare la bolile transmisibile ale animalelor, inclusiv influenta aviara şi implicit privind noua legislaţie transpusa din cea comunitara.
Se efectueazã instruiri periodice privind sistemul rapid de alerta, analiza de risc privind importul de animale şi sistemul de notificare ADNS.
Se editeazã periodic "Jurnalul Medicilor Veterinari" în care sunt prezentate inclusiv aspecte legate de bolile transmisibile ale animalelor.
În cotidianele centrale apar în mod frecvent articole vizând sãnãtatea animalelor.
La radio şi televiziune exista o emisiune saptamanala în care sunt discutate şi aspecte veterinare, iar ori de câte ori apare o problema de sãnãtate a animalelor sau de sãnãtate publica, serviciile veterinare şi pentru siguranta alimentelor informeazã prompt populaţia asupra acestor aspecte.
MANUALUL DE INSTRUCŢIUNI PENTRU INFLUENTA AVIARA
FIŞA NR. 1
PREALERTA - ANUNŢAREA SUSPICIUNII DE INFLUENTA AVIARA
1. Numele şi adresa persoanei care primeşte raportul;
2. Numele, adresa şi numãrul de telefon al persoanei ce raporteazã suspiciunea de influenta aviara;
3. Data şi ora raportarii;
4. Detalii despre exploatatia în care este suspectata boala:
a) Adresa, numãr de telefon, numãrul de înregistrare;
b) Harta zonei;
c) Nume, adresa, numãr telefon al proprietarului de pãsãri/exploatatie;
d) Numele, adresa, numãrul de telefon al medicului veterinar;
e) Categoria şi numãrul aproximativ de pãsãri din exploatatie;
f) Categoria şi numãrul de pãsãri la care este suspectata influenta aviara.
5. Numãrul de referinta alocat cazului;
6. Numele, adresa şi numaul de telefon al inspectorului veterinar cãruia i-a fost transmis raportul;
7. Data şi ora transmiterii raportului cãtre inspectorul veterinar;
8. Ora primului raport al inspectorului veterinar cãtre Centrul Naţional de Control al Influentei Aviare;
9. Date referitoare la situaţia privind pasarile domestice (supraveghere activa şi pasiva);
10. Date referitoare la pasarile migratoare (supraveghere activa şi pasiva);
11. Semnatura;
12. Data şi ora.
FIŞA NR. 2
MÃSURI DE RESTRICTIE DE NECESITATE IMPUSE DE SUSPICIUNEA DE BOALA
A. Mãsuri privind pasarile domestice
1. Numãrul de referinta al cazului;
2. Numele deţinãtorului de pãsãri/exploatatiei;
3. Adresa deţinãtorului de pãsãri/exploatatiei;
Subsemnatul, inspector veterinar al (titlul administraţiei veterinare), prin prezenta va aduc la cunostinta ca, în acord cu prevederile legislative de control al bolilor la pasarile mai sus menţionate, miscarea animalelor, persoanelor, produselor de la acestea, materialelor sau vehiculelor spre sau din exploatatia numita mai jos sunt supuse condiţiilor menţionate în aceasta nota.
4. Adresa exploatatiei;
5. Numãrul de înregistrare al exploatatie: aceste restrictii vor rãmâne în vigoare pana la anularea printr-o nota;
6. Motivul prezentului act;
7. Nume;
8. Adresa oficialã şi numãrul de telefon de contact al inspectorului veterinar;
B. Mãsuri în relatie cu pasarile migratoare
9. Semnatura;
10. Data şi ora.
FIŞA NR. 3
RAPORT PRELIMINAR AL GRUPULUI DE EXPERŢI ŞI INSPECTORI
A. Mãsuri privind pasarile domestice
1. Numãrul de referinta al cazului;
2. Data şi ora vizitei;
3. Numele, adresa şi numãrul de telefon de contact al inspectorului veterinar care efectueazã investigatia;
4. Adresa exploatatiei sau a locatiei în care este suspectata influenta aviara;
5. Numãrul de telefon;
6. Numãrul de înregistrare;
7. Numele şi adresa deţinãtorului de animale/exploatatiei;
8. Numãrul de telefon;
9. Exploatatia are o zona de protecţie şi supraveghere;
10. Numele, adresa şi numãrul de telefon al medicului veterinar propriu;
11. Detalii despre pasarile prezente în exploatatie;
┌───────────────────┬─────────────────────┬─────────────────┬──────────────────┐
│Categoria de pãsãri│Total pãsãri în viata│ Numãr pãsãri cu │ Numãr pãsãri │
│ │ │ simptome │ moarte │
└───────────────────┴─────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Detalii despre alte animale prezente în exploatatie;
┌───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Specii │ Numãr │ Sunt izolate? │
└───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
13. Semne clinice observate;
┌───────────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Simptome │ Categoria afectatã │ Numãr de pãsãri cu simptome │
└───────────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Leziuni anatomo-patologice;
┌───────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Leziunea │ Categoria afectatã │ Numãr de pãsãri cu leziuni │
└───────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
15. Schita exploatatiei arãtând amplasarea pasarilor, în particular cele cu simptome;
16. Tipul de adaposturi;
17. Lista exploataţiilor invecinate cu ferma respectiva;
18. Probe recoltate pentru diagnostic;
┌─────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┬────────────────┐
│ Proba recoltata │ Categoria de pãsãri │Identificarea pasarii│ Numãr de probe │
└─────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┴────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(se va nota orice pasare ucisa în scop de diagnostic)
19. Miscarea pasarilor spre şi în afarã exploatatiei în ultimele 21 de zile astfel:
a) Miscarea înspre exploatatie;
┌──────────────┬────────────────┬─────────────────┬────────────────────────────┐
│ Data │ Categoria │ Originea │ Dacã prezintã simptome de │
│ │ │ │ influenta aviara: │
└──────────────┴────────────────┴─────────────────┴────────────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) Miscarea în afarã exploatatiei;
┌──────────────┬────────────────┬─────────────────┬────────────────────────────┐
│ Data │ Categoria │ Originea │ Dacã prezintã simptome de │
│ │ │ │ influenta aviara: │
└──────────────┴────────────────┴─────────────────┴────────────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
20. Miscarea produselor de la pãsãri, deşeurilor şi echipamentului înspre şi în afarã exploatatiei în ultimele 21 de zile, astfel:
a) Miscarea înspre exploatatie:
┌──────────────┬────────────────┬─────────────────┬────────────────────────────┐
│ Data │ Categoria │ Originea │ Dacã prezintã simptome de │
│ │ │ │ influenta aviara: │
└──────────────┴────────────────┴─────────────────┴────────────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b) Miscarea în afarã exploatatiei;
┌──────────────┬────────────────┬─────────────────┬────────────────────────────┐
│ Data │ Categoria │ Originea │ Dacã prezintã simptome de │
│ │ │ │ influenta aviara: │
└──────────────┴────────────────┴─────────────────┴────────────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
21. Se banuieste ca boala este prezenta în exploatatie?
22. De când se crede ca este prezenta boala?
23. Care este sursa de infectie probabila?
24. Este necesar ca mãsura de precautie sa se punã sub restrictie imediata alte exploataţii care pot fi o sursa de infectie sau la care infectia poate fi raspandita?
┌─────────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────────────────┐
│Lista exploataţiilor puse│ Adresa exploatatiei │ Numele, adresa şi numãrul de │
│sub restrictie: Numãr de │ │ telefon al proprietarului │
│ înregistrare │ │ │
└─────────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. Mãsuri în relatie cu pasarile migratoare:
a) detalii privind speciile şi numãrul de pãsãri migratoare existente în zona de protecţie, în zona de supraveghere şi în biotopul existent;
b) semne clinice observate la pasarile migratoare;
c) situaţia privind supravegherea activa şi pasiva specialã pentru pasarile migratoare;
d) situaţia privind supravegherea activa şi pasiva specialã pentru palmipedele domestice din zonele respective;
e) leziuni depistate la pasarile migratoare şi eventual la palmipedele domestice;
f) schita biotopului şi amplasarea populatiilor de pãsãri în cadrul biotopului;
g) evidentierea unor relaţii între galinaceele şi palmipedele domestice cu pasarile sãlbatice în cadrul biotopului;
h) identificarea miscarilor eventuale ale pasarilor migratoare în cadrul biotopului, în şi din biotop (exteriorul acestuia).
C. Eventuale afectari umane (cazuri cu manifestãri respiratorii acute la oamenii ce locuiesc în biotop, în special la cei care au venit în contact cu pãsãri migratoare sau produse ale acestora)
25. Numele inspectorului veterinar care completeazã raportul;
26. Semnatura;
27. Data şi ora completãrii raportului.
FIŞA NR. 4
PRELEVAREA ŞI TRIMITEREA DE PROBE LA LABORATOR PENTRU CONFIRMAREA SAU INFIRMAREA BOLII
A. De la pasarile domestice
1. Nr. de referinta al cazului;
2. Adresa exploatatiei;
3. Nr. telefon;
4. Nr. de înregistrare;
5. Localizare pe harta;
6. Istoric al cazului:
a. data la care fost declarata boala;
b. data la care au fost semnalate primele semne ale bolii;
c. simptome notate de cãtre inspectorul veterinar;
d. durata bolii;
e. sursa posibila a infectiei;
7. Pãsãri prezente în exploatatie;
┌───────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬───────────────────┐
│Categoria de pãsãri│ Total în viata │ Nr. de pãsãri cu │ Nr. pãsãri moarte │
│ │ │ semne clinice │ │
└───────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴───────────────────┘
────────────────────────────────────-──────────────────────────────────────────
8. Probe trimise pentru diagnostic;
┌───────────────┬───────────────────────────┬───────────────────┬──────────────┐
│ Proba │Sursa (categoria şi locaţia│ Identificarea │ Nr. probelor │
│ │ în cadrul exploatatiei │ pasarilor │ │
└───────────────┴───────────────────────────┴───────────────────┴──────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Data şi ora trimiterii probelor;
10. Metoda de trimitere a probelor cãtre laborator;
11. Numele, adresa oficialã şi numãrul de telefon de contact al medicului veterinar care a prelevat probele;
B. De la pasarile migratoare:
a) probe prelevate în cadrul programului de supraveghere activa specialã;
b) probe prelevate de la palmipede domestice;
c) probe prelevate de la pasarile vanate.
C. Probe prelevate de la oameni
12. Semnatura;
13. Data.
FIŞA NR. 5
RIDICAREA MÃSURILOR DE RESTRICTIE
1. Nr. de referinta al cazului:
a) numele proprietarului de pãsãri/exploatatiei;
b) adresa proprietarului exploatatiei: Subsemnatul, inspector veterinar la (denumirea administraţiei veterinare), prin aceasta, în acord cu prevederile legislative privind controlul mai sus-menţionatei boli, ridic restricţiile pentru (data impunerii mãsurilor de urgenta), restricţiile de mişcare a pasarilor, persoanelor, animalelor, materialelor sau vehiculelor spre şi dinspre exploatatie/locatie.
2. Adresa exploatatiei/locatiei;
3. Nr. de înregistrare al exploatatiei;
4. Numele, adresa oficialã şi nr. de telefon de contact al inspectorului veterinar;
5. Semnatura;
6. Data şi ora.
FIŞA NR. 6
RAPORTUL PRIVIND ANCHETA EPIDEMIOLOGICA
A. Privind pasarile domestice
1. Nr. de referinta al cazului;
2. Adresa exploatatiei infectate;
3. Nr. de telefon;
4. Nr. de înregistrare;
5. Harta de referinta;
6. Numele, adresa şi nr. de telefon al proprietarului;
7. Numerele de înregistrare, adresele şi harta de referinta a altor exploataţii aflate sub acelaşi patronaj;
8. Detalii privind pasarile sacrificate;
┌──────────────┬────────────┬──────────────────┬────────────────┬──────────────┐
│ Categoria │ Numãr │ Nr. celor cu │ Descrierea │ Nr. de probe │
│ │ │ simptome │ simptomelor │ colectate │
└──────────────┴────────────┴──────────────────┴────────────────┴──────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Data estimatã a primei expuneri la virusul influentei aviare;
10. Detalii privind probele trimise;
┌────────────-┬─────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────┐
│ Material │ Sursa: categoria de pãsãri │ Identificarea │ Nr. probei │
│ │ şi locaţia în exploatatie │ pasarilor │ │
└─────────────┴─────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Au fost luate mãsuri de siguranta adecvate în cadrul exploatatiei afectate, incluzând notificãrile şi folosirea procedurilor de dezinfecţie la intrarea şi ieşirea din exploatatie?
12. Dacã nu, ce mãsuri adiţionale sunt necesare?
13. Au fost identificate probleme particulare privind îndepãrtarea din exploatatia infectata a carcaselor?
14. Dacã da, ce procedura s-a urmat?
15. Au fost probleme particulare privind curãţenia şi dezinfectia exploatatiei infectate?
16. Dacã da, ce procedura s-a urmat?
17. Au fost luate mãsuri pentru a se asigura ca alte pãsãri nu intra în contact cu dejectiile celor din exploatatia infectata?
18. S-a rezolvat eficient problema rozatoarelor din exploatatia infectata?
19. A fost identificata sursa de infectie a exploatatiei?
20. Urmãtoarele exploataţii sunt sub restrictie şi s-au fãcut vizite de supraveghere în:
a) Exploataţii din care provin pasarile ce au fost duse în exploatatia infectata cu 21 de zile înainte de apariţia simptomelor;
b) Exploataţii în care s-au deplasat ulterior vehicule care au transportat pasarile cãtre exploatatia infectata;
c) Exploataţii de la care holdingul infectat a primit produse de la pãsãri, deşeuri, echipament sau alte materiale ce pot transmite infectia cu 21 de zile înainte de apariţia simptomelor;
d) Exploataţii ce au primit pãsãri din exploatatia infectata cu 21 de zile înainte de apariţia simptomelor;
e) Exploataţii vizitate cu 21 de zile înainte de apariţia simptomelor de persoane care trãiesc sau lucreazã în exploatatia infectata sau de veterinari ce au venit în contact cu pãsãri în cursul lucrului sau vizitelor efectuate;
f) Exploataţii cu risc de contact direct sau indirect cu 21 de zile înainte de apariţia simptomelor cu pãsãri din exploatatia infectata prin magazine sau centre de colectare;
g) Exploataţii de pãsãri apropiate exploatatiei infectate;
h) Este necesar sa se punã sub restrictie şi supraveghere alte exploataţii?
i) Dacã da, este necesar sa fie furnizatã o lista a acestora?
j) Ce recoltare de probe se recomanda pentru exploatatiile aflate în supraveghere?
k) E recomandat ca în exploatatiile cu risc particular de expunere la infectie sa fie efectuatã uciderea pasarilor susceptibile ce nu prezintã încã semne clinice de boala?
B. Privind pasarile sãlbatice şi cele migratoare
a) Data estimatã a primei expuneri la virusul influentei aviare;
b) A fost identificata sursa de infectie pentru pasarile migratoare şi cele sãlbatice?
c) Ce recoltare de probe s-a întreprins pentru pasarile migratoare şi palmipedele domestice din biotop?
d) S-a efectuat analiza de risc pentru pasarile migratoare în relatie cu influenta aviara?
21. Numele, adresa şi numãrul de telefon al persoanei ce a completat acest document;
22. Semnatura;
23. Data.
FIŞA NR. 7
PROCEDURI DE DIAGNOSTIC
1. Diagnosticul de supraveghere a influentei aviare se realizeazã în conformitate cu prevederile "Programului acţiunilor strategice de prevenire şi combatere a bolilor la animale", prin supravegherea serologica a efectivelor de pãsãri din exploatatiile avicole, gospodãriile populaţiei şi a efectivelor de pãsãri din import.
2. Diagnosticul de confirmare sau infirmare a influentei aviare se realizeazã prin:
a) examene virusologice de izolare a virusului influentei aviare din probe de organe provenite de la pãsãri moarte sau pãsãri ucise în scop de diagnostic şi probe de tampoane traheale şi tampoane cloacate recoltate de la pãsãri vii;
b) identificarea virusului prin reactia de inhibare a hemaglutinarii, utilizând un antiser de referinta contra influentei aviare şi seroneutralizare pe gel de agar;
c) testul patogenitatii intracerebrale efectuat pe pãsãri SPF în varsta de o zi.
FIŞA NR. 8
PROCEDURA DE NOTIFICARE INTERNA ŞI INTERNATIONALA
Prezenta este întocmitã în conformitate cu prevederile Codului Internaţional de Sãnãtate a Animalelor Terestre Titlul 1.2 - Notificãri şi informaţii epizootologice, <>art. 1.2.0.3, precum şi în baza Ordinului nr. 156 din 27 decembrie 1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor (transpune Directiva 82/894/CEE ), completat <>Ordinul nr. 77 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor.
Administraţia veterinara centrala a României trebuie sa adreseze la OIE:
1. O declaraţie sub forma unei telegrame, telex sau telecopie, în 24 de ore:
a) de la prima aparitie a influentei aviare sau de la reaparitia acesteia în România sau într-o zona a tarii consideratã pana în acel moment ca indemna;
b) de la orice noua constatare ce se referã la influenta aviara, care are importanta epidemiologica pentru alte tari;
c) de la suspiciunea influentei aviare, dacã aceasta suspiciune constituie o noutate importanta din punct de vedere epidemiologie pentru celelalte tari;
d) de la orice noua constatare ce se referã la o boala ce nu figureazã în fosta Lista A, dar prezintã o importanta epidemiologica extraordinarã pentru alte tari.
2. Notificãrii efectuate conform pct. 1 de mai sus îi va urma un raport sãptãmânal prin telegrama, telex sau telecopie, cu informaţii complementare asupra evoluţiei situaţiei, justificând declaraţia de urgenta. Expedierea rapoartelor saptamanale va continua pana când boala este eradicata sau pana când situaţia este suficient stabilizata. În aceasta situaţie, va trimite la OIE rapoarte lunare conform pct. 3.
3. Un raport lunar asupra absentei sau apariţiei şi evoluţiei influentei aviare, precum şi asupra datelor privind bolile neînscrise în lista, dar având importanta epidemiologica pentru alte tari;
4. Un raport anual asupra bolilor din Listele A şi B şi oricãror altor boli cu importanta socio-economicã sau un interes veterinar major.
FIŞA NR. 9
PROCEDURA ŞI ACŢIUNI DE INSTITUIRE A ZONELOR DE PROTECŢIE ŞI SUPRAVEGHERE
1. Zona de protecţie şi zona de supraveghere se stabilesc în conformitate cu "Norma sanitarã veterinara privind mãsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a influentei aviare", transpusa prin <>Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 .
2. Direcţia Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor va institui, în jurul exploatatiei infectate, o zona de protecţie cu o raza de cel puţin 3 km care este inclusã într-o zona de supraveghere cu o raza de cel puţin 10 km. Se vor stabili granitele acestor zone, cãile de acces şi punctele de control, se vor interzice accesul în aceste zone şi organizarea de târguri, expoziţii, pieţe de pãsãri.
3. În zona de protecţie se aplica urmãtoarele mãsuri:
a) identificarea tuturor exploataţiilor din zona care deţin pãsãri domestice şi sãlbatice în captivitate;
b) inspecţii periodice la toate exploatatiile din zona care deţin pãsãri, examinarea clinica a acestora, iar dacã este necesar recoltarea de probe pentru examen de laborator;
c) pasarile sa fie crescute în hale şi adaposturi care sa poatã fi izolate;
d) la intrarea şi ieşirea din exploatatie sa existe mijloace de dezinfecţie corespunzãtoare;
e) sa fie pusã sub control circulaţia persoanelor care manipuleaza pãsãri, carcase de pasare şi oua, vehiculele cu care se transporta pasarile, carcasele şi ouale în interiorul zonei; transportul pasarilor va fi interzis cu excepţia tranzitului pe autostrazi sau calea feratã;
f) se va interzice transferul de pãsãri sau oua de incubat din exploatatia de origine, cu excepţia celui autorizat de autoritatea sanitarã veterinara;
g) transportul asternutului sau a dejectiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar;
h) vor fi interzise târgurile, pieţele, expoziţiile sau alte forme de aglomerare a pasarilor domestice sau a altor pãsãri;
i) supravegherea activa specialã a palmipedelor;
j) supravegherea activa specialã pentru pasarile migratoare şi pasarile sãlbatice din biotop, în cazul în care zona se constituie în acest areal.
4. Mãsurile se vor menţine cel puţin 21 zile de la efectuarea mãsurilor de curãţenie şi dezinfecţie preliminarã în zona infectata; dupã aceasta perioada zona de protecţie va fi inclusã în zona de supraveghere sanitarã veterinara.
5. În zona de supraveghere sanitarã veterinara se vor aplica urmãtoarele mãsuri:
a) identificarea tuturor exploatatilor din zona care deţin pãsãri domestice;
b) controlul circulaţiei pasarilor şi oualor de incubat din interiorul zonei;
c) interzicerea circulaţiei pasarilor domestice în afarã zonei pe parcursul primelor 15 zile cu excepţia transportului direct cãtre un abator desemnat de autoritatea sanitarã veterinara; carnea provenitã de la aceste pãsãri va fi însoţitã de un marcaj special de salubritate;
d) interzicerea circulaţiei oualor de incubat în afarã zonei, cu excepţia celor destinate unei staţii de incubatie desemnate de autoritatea sanitarã veterinara; înainte de expediere ouale şi ambalajele trebuie dezinfectate;
e) interzicerea circulaţiei asternutului şi dejectiilor în afarã zonei;
f) interzicerea targurilor, pieţelor, expozitiilor şi altor aglomerari de pãsãri;
g) se interzice transportul pasarilor cu excepţia tranzitului pe autostrazi sau cai ferate;
h) supravegherea activa specialã a palmipedelor;
i) supravegherea activa specialã pentru pasarile migratoare şi pasarile sãlbatice din biotop, în cazul în care zona se constituie în acest areal.
6. Mãsurile se aplica cel puţin în 30 zile de la efectuarea operaţiunilor de curãţenie şi dezinfecţie în exploatatia infectata.
FIŞA NR. 10
PROCEDURI DE VACCINARE DE NECESITATE PENTRU INFLUENTA AVIARA
Vaccinarea contra influentei aviare se practica în cazuri cu totul speciale şi numai cu acordul OIE.
FIŞA NR. 11
PROCEDURA DE STINGERE A FOCARULUI ŞI RIDICARE A MÃSURILOR DE CARANTINA
Operaţiunile de stingere a focarului şi ridicare a mãsurilor de carantina se realizeazã în conformitate cu <>Ordinul nr. 156 din 27 decembrie 1999 , pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, cap. VII - Stingerea bolilor transmisibile şi ridicarea restrictiilor sanitare veterinare, modificat şi completat cu <>Ordinul nr. 77 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor.
FIŞA NR. 12
PROCEDURI DE REPOPULARE
1. Reintroducerea pasarilor în exploataţii (repopularea) se va face dupã stingerea oficialã a bolii (la cel puţin 21 de zile de la efectuarea dezinfectiei finale).
2. Înainte de reintroducerea pasarilor în exploatatie, trebuie sa se respecte urmãtoarele mãsuri:
a) dupã efectuarea dezinfectiei finale, în exploataţii se introduc pãsãri "santinela"; înainte de a fi plasate în exploataţii, aceste pãsãri trebuie sa fie controlate şi sa reactioneze negativ în ceea ce priveşte prezenta anticorpilor contra virusului influentei aviare, sau sa provinã din exploataţii sigur indemne de gripa aviara; pasarile "santinela" se menţin în exploataţii, sub supraveghere sanitarã veterinara, timp de 10-14 zile;
b) repopularea completa se va face numai în condiţiile în care nici una din pasarile santinela nu a prezentat semne clinice de boala sau nu a dezvoltat anticorpi contra virusului gripei aviare.
3. Pana la obţinerea statutului de ţara indemna de gripa aviara, pasarile din efectivul repopulat, pot pãrãsi exploatatia numai dupã efectuarea examenelor serologice, conform manualului de diagnostic şi numai dacã rezultatele examenelor au fost negative.
FIŞA NR. 13
PROCEDURI DE INSTRUIRE PENTRU COMBATEREA INFLUENTEI AVIARE
Instruirea privind diferite aspecte corelate cu influenta aviara se adreseazã:
1. Centrului Naţional de Lupta contra Influentei Aviare;
2. Grupelor de experţi la nivel naţional;
3. Laboratorului naţional de referinta;
4. Centrelor locale de lupta contra influentei aviare;
5. Grupelor de experţi locali;
6. Sucursalelor judeţene ale Asociaţiei Generale a Vanatorilor şi Pescarilor Sportivi din judeţele care deţin biotopuri cu pãsãri migratoare.
Fiecare din aceste structuri trebuie sa fie instruita în sistem piramidal de cãtre structura direct ierarhica pentru subiecte vizând responsabilitãţile specifice în controlul influentei aviare.
Structurile centrale se vor instrui lunar.
Structurile teritoriale menţionate sunt instruite trimestrial de cãtre structurile centrale.
La nivelul CNLCBN se tine un registru în care se înregistreazã fiecare instruire, tematica, participanţii, lectorii, evaluarea.
Semestrial şeful CNLCBN trebuie sa se instruiascã la Laboratorul Comunitar de Referinta al Uniunii Europene.
FIŞA NR. 14
PROCEDURI DE PUBLICITATE, AVERTIZARE A POPULAŢIEI, RELAŢII CU MASS-MEDIA
1. Este necesarã informarea mass-mediei:
a) Asupra bolii: semne, simptome, pericole;
b) Informarea comunitãţii agricole;
c) Prezentarea bolii şi a consecinţelor pentru sãnãtatea publica.
2. De asemenea, este importanta legatura cu Ministerul Sãnãtãţii pentru:
a) vaccinarea antigripala a populaţiei care activeazã în creşterea industriala a pasarilor;
b) intensificarea supravegherii populaţiei active (conjunctivite datorate virusului influentei aviare, sezonul gripelor etc.).
FIŞA NR. 15
PROCEDURA DE SCENARII EPIDEMIOLOGICE PENTRU INFLUENTA AVIARA
ROMÂNIA
Raport detaliat asupra Influentei Aviare
Focarul nr. ..........
1. Localizarea:
a) localitatea, municipiul;
b) localitãţi invecinate;
c) judeţul.
2. Tipul de exploatatie şi dimensiunile acesteia:
a) nr. de pãsãri;
b) categoria;
c) exploataţii nepopulate: Da ..., Nu ...
3. Suspiciunea:
a) date asupra suspiciunii;
b) de cine a fost anunţatã?
c) nr. de pãsãri bolnave/moarte şi categoria;
d) nr. pãsãri cu semne clinice;
e) nr. probe recoltate
┌──────────────────────┬────────────────────────────-┬─────────────────────────┐
│ Nr. probe │ Examene efectuate │ Probe pozitive │
└──────────────────────┴────────────────────────────-┴─────────────────────────┘
────────────────────────────────────────────────────-──────────────────────────
f) rezultatele altor investigaţii.
4. Diagnosticul;
4.1. centrul de investigaţii;
4.2. metode de diagnostic;
4.3. date asupra confirmãrii.
5. Depopularea;
5.1. date asupra depopularii;
5.2. metode de depopulare.
┌──────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ Nr. probe recoltate │ Examene efectuate │ Probe pozitive │
└──────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Curãţenia preliminarã şi diagnosticul;
7. Epidemiologie;
7.1. Situaţia exploatatiei;
Sursa de infectie;
Descrierea exploatatiei şi a mãsurilor luate;
┌───────┬──────┬───┬─────────────────────────────────┬─────────┬─────┬────────┐
│Exploa-│ │Ti-│ Situata în │ │Nr. │Alte │
│tatia │ Nr. │pul├─────────┬────────────┬──────────┤Nr. probe│probe│mãsuri │
│ │pãsãri│ │ Zona de │ Zona de │ Zona │recoltate│pozi │(ucidere│
│ │ │ │protecţie│supraveghere│exterioarã│ │tive │etc.) │
└───────┴──────┴───┴─────────┴────────────┴──────────┴─────────┴─────┴────────┘
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7.2. Situaţia în zona;
7.2.1. Exploataţii invecinate (distanţe);
Descrierea lor şi mãsurile luate;
┌─────────────┬────────────┬─────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┐
│ Exploatatia │ Nr. pãsãri │ Tipul │ Nr. probe │ Nr. probe │ Alte mãsuri │
│ │ │ │ recoltate │ pozitive │(ucidere etc.)│
└─────────────┴────────────┴─────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7.2.2. Exploataţii cu care s-a venit în contact (alte exploataţii, FNC, abator etc.);
Descrierea acestora şi mãsurile luate.
┌───────┬───┬─┬───────────────────────────────┬─────────┬─────────┬────────────┐
│Exploa-│Nr.│T│ Situata în │ │ │Alte mãsuri │
│tatia │pa-│i├─────────┬────────────┬────────┤Nr. probe│Nr. probe│(ucidere, │
│ │sa-│p│ Zona de │ Zona de │ Zona │recoltate│pozitive │dezinfecţie,│
│ │ri │u│protecţie│supraveghere│exteri- │ │ │ etc.) │
│ │ │l│ │ │oara │ │
└───────┴───┴─┴─────────┴────────────┴────────┴────────────────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
FIŞA NR. 16
CENTRUL NAŢIONAL DE LUPTA CONTRA INFLUENTEI AVIARE
┌──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────────────────┐
│ Nume şi prenume │ Funcţia │Telefon mobil │ Telefon fix │ E-mail, fax │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Agafitei Ion │Preşedinte ANSVSA│ 0742202047 │ 3157875 │agafitei@ansv.ro │
│ │ │ │ 2101599 � │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Predoi Gabriel │Director General │ 0744647326 │ 3157875 │predoi@ansv.ro │
│ │ │ │ 2507382 � │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Lazar Niculae │Director │ 0744499151 │ 3157875 │lazar@ansv.ro │
│ │ │ │ 3072334 � │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Nicolae Ştefan │Director │ 0744499155 │ 4101299 │nicolae.ştefan@idah.ro │
│ │ │ │ 4101390 � │
│ │ │ │ 4241945 │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Sandu Ion │Director tehnic │ 0722972099 │ 4101299 │sandu.ion@idah.ro │
│ │ │ │ 4101390 � │
│ │ │ │ 4400112 │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Durlea Florica │Consilier │ 0722268756 │ 3157875 │durlea@ansv.ro │
│ │ │ │ 3072419 � │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Onita Iuliana │Virusolog │ 0724270321 │ 4101299 │onita.iuliana@idah.ro │
│ │ │ │ 4101390 � │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Brad Gratiela │Şef serviciu │ │ 4101299 │brad.gratiela@idah.ro │
│ │ │ │ 4101390 � │
│ │ │ │ 3374429 │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Van Ilie │Preşedinte ANCP │ 072241526 │ 6663765 │van.ilie@ancp.ro │
└──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────────────────┘
┌──────────────────┬─────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────────────────┐
│ Nume şi prenume │ Funcţia │Telefon mobil │ Telefon fix │ E-mail, fax │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Agafitei Ion │Preşedinte ANSVSA│ 0742202047 │ 3157875 │agafitei@a nsv.ro │
│ │ │ │ 2101599 � │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Predoi Gabriel │Director General │ 0744647326 │ 3157875 │predoi@ansv.ro │
│ │ │ │ 2507382 � │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Vacant │Secretar General │ │ 3157875 │ │
│ │ │ │ 4421420 � │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Trifu Constantin │Director General │ 0723415377 │ 3157875 │trifu@ansv.ro │
│ │ │ │ 2254612 � │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Vladescu Sebastian│Ministru MFP │ │ 5264612 � │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────────────────┤
│Dobre Gheorghe │Ministru MTTC │ 0745526135 │ 6543372 │dobre.gheorghe@mttc.ro │
└──────────────────┴─────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────────────────┘
