În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind activitatea de reglementare în construcţii şi categoriile de cheltuieli aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 5 pct. 31) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 2 din 8.06.2022 al Comitetului tehnic de specialitate CTS B - Siguranţă în exploatare pentru construcţii, Subcomitetul construcţii civile, industriale şi agricole şi Procesul-verbal de avizare nr. 2 din 8.06.2022 al Comitetului tehnic de specialitate CTS C - Securitate la incendiu pentru construcţii în toate domeniile, respectiv pentru instalaţii în toate specialităţile, precum şi Procesul-verbal de avizare nr. 30 din 12.12.2022 al Comitetului tehnic de coordonare generală, în temeiul art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei emite prezentul ordin. ART. I Reglementarea tehnică „Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor“, indicativ I 7- 2011, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.741/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 şi 802 bis din 14 noiembrie 2011 şi în Buletinul Construcţiilor nr. 13/2011, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Punctul 1.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1.1. Prezentul normativ se aplică la proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indiferent de forma de proprietate, spre exemplu: a) clădirilor civile (pentru locuit, administraţie, comerţ, sănătate, cultură, învăţământ, sport, turism etc.); b) clădirilor industriale - de producţie şi/sau depozitare; c) clădirilor mixte (civile şi industriale - de producţie şi/sau depozitare, înglobate în acelaşi volum construit); d) clădirilor cu funcţiuni agroindustriale şi agrozootehnice; e) clădirilor prefabricate; f) clădirilor aferente porturilor de ambarcaţiuni; g) instalaţiilor electrice pentru iluminatul exterior şi similare aferente clădirilor; h) şantierelor, expoziţiilor, târgurilor şi altor instalaţii temporare; i) instalaţiilor fotovoltaice aferente clădirilor; j) grupurilor generatoare de joasă tensiune; k) instalaţiilor consumatorului situate în exteriorul clădirii; l) lucrărilor de reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare sau de reparare, unde se fac intervenţii asupra instalaţiilor electrice; m) schimbare a destinaţiei clădirii." 2. Punctul 1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1.2. Prevederile prezentului normativ nu se aplică: a) instalaţiilor tehnologice, ca instalaţii electrice pe utilaj; b) instalaţiilor electrice din mine şi cariere; c) echipamentelor electrice de pe mijloacele de transport (autovehicule, aeronave, tramvaie); d) depozitelor de materiale pirotehnice şi/sau explozive; e) sistemelor de producere şi transport al energiei electrice (de medie şi înaltă tensiune); f) împrejmuirilor electrice; g) echipamentelor de reducere a interferenţelor radio, cu excepţia celor ce afectează securitatea instalaţiilor; h) echipamentelor electrice de tracţiune (inclusiv echipamentul rulant şi de semnalizare); i) instalaţiilor electrice de la bordul navelor şi al platformelor marine, fixe şi mobile; j) branşamentelor şi racordurilor electrice, de la reţeaua furnizorului de energie electrică până la punctul de contorizare." 3. Punctul 1.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1.3. La proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice trebuie să se respecte prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la cerinţele fundamentale de calitate: a) rezistenţă mecanică şi stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător; d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare; e) protecţie împotriva zgomotului; f) economie de energie şi izolare termică; g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale." 4. Punctul 1.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1.4. La proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice trebuie să se respecte prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, astfel încât echipamentele electrice de muncă care se procură şi/sau se utilizează trebuie să îndeplinească: a) prevederile tuturor reglementărilor tehnice române care transpun legislaţia comunitară aplicabilă; sau b) cerinţele minime prevăzute în anexa 1 (pct. 3.3), în cazurile în care nu se aplică sau se aplică parţial reglementări tehnice române care transpun legislaţia comunitară. Prin echipamentul electric de muncă, în sensul Hotărârii Guvernului nr. 1.146/2006, se înţelege orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosite la locul de muncă. Echipamentele electrice sunt însoţite de declaraţia de conformitate şi au aplicat marcajul de conformitate CE potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 409/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice de joasă tensiune sau posedă performanţe echivalente cu cele menţionate şi sunt comercializate legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau Turcia ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA, parte la acordul privind Spaţiul Economic European, corespunzător proiectului. De asemenea, trebuie să se respecte instrucţiunile producătorilor pentru alegerea şi montarea echipamentelor utilizate." 5. La capitolul 2, literele A, C, D, M şi ABREVIERILE se completează cu următoarele definiţii, aşezate în ordine alfabetică, cu următorul cuprins: "A. arc electric - descărcare luminoasă de electricitate printr-un mediu izolant, în general însoţită de o volatilizare parţială a electrozilor; ...............................................................................................C. cablu cu fibre optice - cablu dielectric compus din una sau mai multe fibre optice ca mediu de propagare, ce transportă energie sub formă de lumină; cablu hibrid - cablu compus din una sau mai multe fibre optice şi unul sau mai multe conductoare electrice, utilizat atât pentru transportul energiei electrice, cât şi al energiei luminoase utilizate pentru comunicaţii electronice prin fibre optice;D. dispozitiv de detectare a defectului de arc electric - dispozitiv destinat să limiteze efectele defectelor de arc electric prin deconectarea circuitului atunci când un defect de arc este detectat; defect de arc - arc electric în serie sau în paralel, neintenţionat şi periculos între conductoare; defect de arc în paralel - defect de arc unde curentul circulă între conductoarele active în paralel cu sarcina circuitului; defect de arc la pământ - defect de arc unde curentul circulă prin conductorul activ la pământ; defect de arc în serie - defect de arc unde curentul circulă prin sarcina sau sarcinile circuitului final protejat printr-un dispozitiv de detectare a defectului de arc electric; ................................................................................................M. modul de detectare a defectului de arc electric - parte a dispozitivului de detectare a defectului de arc electric care asigură funcţia de detectare şi recunoaştere a defectelor de arc la pământ periculoase, în serie sau în paralel şi iniţierea funcţionării dispozitivului care întrerupe curentul. ................................................................................................. ABREVIERI AFDD - dispozitiv de detectare a defectului de arc electric; AFD - modul de detectare a defectului de arc electric;" 6. După punctul 3.0.1.9 se adaugă un nou punct, punctul 3.0.1.10, cu următorul cuprins: "3.0.1.10. Toate străpungerile/trecerile de cabluri şi tuburi de protecţie ale acestora prin pereţii şi planşeele exterioare (care fac parte din anvelopa termică a clădirii) se vor etanşa pentru a se asigura un nivel de permeabilitate la aer a anvelopei clădirii cât mai redus." 7. Tabelul 3.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabelul 3.1. Distanţele minime admise pentru protecţie şi răcire între conductoare, bare, tuburi şi accesorii şi până la elementele de instalaţii şi construcţii
┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Distanţe minime^1), 2) (cm) │
│ ├────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────┬───────────────────────────┤
│ │Conductoare, bare, │ │Conducte sau │ │
│Elementul │tuburi (acelaşi │Conducte sau instalaţii cu fluide │instalaţii cu fluide│Elemente de construcţie^3) │
│de la care │circuit sau circuite│incombustibile │combustibile │ │
│se măsoară │diferite) │ │ │ │
│distanţa ├────────┬───────────┼────────────────────┬────────────────────┼────────┬───────────┼──────────────┬────────────┤
│ │ │ │Reci T ≤ +40°C │Calde T > +40°C │ │ │ │ │
│ │Trasee │Intersecţii├────────┬───────────┼────────┬───────────┤Trasee │Intersecţii│Incombustibile│Combustibile│
│ │paralele│ │Trasee │Intersecţii│Trasee │Intersecţii│paralele│ │ │ │
│ │ │ │paralele│ │paralele│ │ │ │ │ │
├───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │11 │
├───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤
│Conductoare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│neizolate^ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4) montate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pe │10 │10 │10 │10 │10 │10 │100 │100 │10 │20 │
│izolatoare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pe pereţi, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la interior│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤
│Conductoare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│izolate^4) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│montate pe │5 │5 │5 │5 │200 │150 │50 │50 │5 │10 │
│izolatoare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pe pereţi, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la interior│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤
│Bare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electrice │5 │5 │5 │5 │5 │5 │50 │50 │5 │10 │
│montate pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│izolatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤
│Tuburi şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ţevi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│montate: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Tub metalic │
│- aparent, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0 Microtub │
│în ghene │0 │0 │5 │3 │100 │50 │40 │5 │0 │HDPE pentru │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fibră optică│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │3 │
├───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Tub PVC 3 │
│- sub │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Microtub │
│tencuială, │0 │0 │5 │3 │20 │5 │10 │5 │0 │HDPE pentru │
│înglobate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fibră optică│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │3 │
├───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼────────┼───────────┼──────────────┼────────────┤
│Conductoare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu izolaţie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi manta │0 │0 │5 │3 │20 │5 │10 │5 │0 │3 │
│montate sub│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tencuială │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(înglobate)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┴────────┴───────────┴──────────────┴────────────┤
│^1) Distanţele minime se măsoară de la suprafeţele exterioare ale │
│conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor. │
│^2) Distanţele faţă de conductoarele electrice şi alte elemente ale protecţiei │
│la trăsnet se stabilesc conform cap. 6. │
│^3) Pentru construcţii din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de │
│incendiu, distanţele se stabilesc conform prevederilor din NP 099-04. │
│^4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereţi, la │
│exterior, distanţele faţă de elementele din coloanele 2...7 ale tabelului sunt │
│de minimum 15 cm, iar faţă de alte elementele de pe traseu, distanţele sunt de │
│minimum 30 cm. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
" 8. Punctul 3.0.3.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3.0.3.4. Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor electrice pe trasee comune cu cele ale altor instalaţii care ar putea să le pericliteze în funcţionare normală sau în caz de avarie. Excepţie fac instalaţiile de comunicaţii electronice ce utilizează cabluri complet dielectrice cu fibre optice." 9. Punctul 4.1.4.1.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.1.4.1.3. Timpul maxim de întrerupere stabilit în tabelul 4.1 trebuie aplicat circuitelor finale din clădiri care nu depăşesc: - 63 A, cu una sau mai multe prize; – 32 A, alimentând doar echipamente conectate prin racord fix." 10. Tabelul 4.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabel 4.1 Timpul maxim de întrerupere^1)
┌────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ │50V < Uo │120V < Uo│230V < Uo│Uo > 400V│
│Reţeaua │≤ 120V s │≤ 230V s │≤ 400V s │s │
│(schema)├────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┤
│ │c.a.│c.c.│c.a.│c.c.│c.a.│c.c.│c.a.│c.c.│
├────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TN │0,8 │Nota│0,4 │1 │0,2 │0,4 │0,1 │0,1 │
│ │ │1 │ │ │ │ │ │ │
├────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TT │0,3 │Nota│0,2 │0,4 │0,07│0,2 │0,04│0,1 │
│ │ │2 │ │ │ │ │ │ │
├────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Dacă în reţelele TT întreruperea se realizează │
│de un dispozitiv de protecţie la supracurent şi │
│legătura de echipotenţializare de protecţie este│
│conectată cu toate părţile conductoare străine │
│în cadrul instalaţiei, pot fi utilizaţi timpii │
│maximi de întrerupere aplicabili pentru reţelele│
│TN. │
│Uo este tensiunea nominală în c.a. sau c.c. │
│între linie şi pământ. │
├────────────────────────────────────────────────┤
│Nota 1 - Întreruperea poate fi necesară pentru │
│alte motive decât protecţia împotriva şocului │
│electric. │
│Nota 2 - Dacă întreruperea este asigurată de un │
│DDR, a se vedea pct. 4.1.5.2. │
├────────────────────────────────────────────────┤
│^1) Timpul maxim de întrerupere corespunde │
│pentru o tensiune de atingere U_L = 50V │
└────────────────────────────────────────────────┘
" 11. Punctul 4.1.4.1.11 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.1.4.1.11. În reţelele TN pot fi utilizate următoarele dispozitive de protecţie pentru protecţia la defect (protecţie împotriva atingerii indirecte): - dispozitive de protecţie la supracurent; – dispozitive de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR); – dispozitive de protecţie împotriva defectelor cu arc electric (AFDD). Dacă se utilizează un DDR pentru protecţie în caz de defect, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de protecţie la supracurent conform pct. 4.3. Un dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR) nu trebuie utilizat în reţelele TN-C. Dacă se utilizează un DDR într-o reţea TN-C-S, montarea DDR se face numai pe partea reţelei TN-S." 12. Punctul 4.1.5.2.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.1.5.2.1. În sistemele de tensiune alternativă trebuie prevăzută o protecţie suplimentară printr-un dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR) care nu depăşeşte 30 mA pentru (conform cu recomandările din SR HD 60364-4-41): - prize de utilizare generală şi/sau receptoare electrice cu un curent nominal care nu depăşeşte 32 A; – echipamente mobile pentru utilizări în exterior cu un curent nominal care nu depăşeşte 32 A; – pentru circuitele de iluminat, în locuinţele unifamiliale." 13. Punctul 4.1.5.2.8 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.1.5.2.8. Dacă se montează dispozitive diferenţiale reziduale, selectivitatea, conform recomandărilor din SR CEI 61200-53, se realizează ca în fig. 4.1 sau fig. 4.2." 14. După punctul 4.1.5.7.1 se adaugă un nou punct, punctul 4.1.5.8, cu trei noi subpuncte 4.1.5.8.1, 4.1.5.8.2 şi 4.1.5.8.3, cu următorul cuprins: "4.1.5.8. Protecţie suplimentară prin deconectare automată la apariţia unui defect de arc electric (AFDD) 4.1.5.8.1. Date generale Protecţia se realizează cu dispozitive destinate să reducă probabilitatea de producere a incendiului în circuitele finale ale unei instalaţii fixe, din cauza efectului curenţilor de defect de arc electric. Protecţia împotriva efectelor apărute ca urmare a defectelor de arc electric din circuitele finale s-a prevăzut conform recomandărilor din SR EN 62606 şi SR HD 60364-4-42/A1 pentru a limita riscurile de incendiu în aval de dispozitiv. 4.1.5.8.2. Defecte de arc electric în serie sau în paralel a) Un defect de arc electric în serie nu implică nicio scurgere spre pământ. În consecinţă, dispozitivele diferenţiale reziduale DDR nu pot să detecteze acest tip de defect. Impedanţa curentului de arc în serie reduce curentul de sarcină, ceea ce menţine curentul sub pragul de declanşare a întreruptorului automat sau a siguranţei fuzibile. b) La un defect de arc electric în paralel între conductorul de fază şi conductorul neutru, curentul este limitat de impedanţa reţelei şi a arcului electric în sine. Întreruptoarele automate convenţionale nu au fost concepute pentru arcuri electrice sporadice, acestea acţionând la scurt timp după ce s-au produs efectele arcului electric (iniţierea arderii materialelor inflamabile din jurul conductorului). 4.1.5.8.3. Dispozitivul pentru detectarea defectului de arc electric AFDD Aceste dispozitive sunt destinate să reducă probabilitatea de producere a incendiului în circuitele finale ale unei instalaţii fixe datorate efectului curenţilor de defect de arc electric care prezintă un risc de aprindere la foc în anumite condiţii, în cazul în care arcul electric persistă. Conform recomandărilor din SR EN 62606, un dispozitiv AFDD este conceput de către producător ca: a) un dispozitiv unic prevăzut cu un sistem care permite deschiderea circuitului protejat în condiţiile specificate; b) un dispozitiv unic care integrează un dispozitiv de protecţie; c) o unitate distinctă asamblată la locul de montaj cu un dispozitiv de protecţie declarat. Dispozitivul de protecţie integrat la pct. b) poate fi un întreruptor automat pentru protecţie la supracurenţi, conform recomandărilor din SR EN 60898-1, sau un întreruptor automat pentru protecţie la curenţii diferenţiali reziduali DDR, conform recomandărilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1, SR EN 62423. Dispozitivul AFDD trebuie să asigure detectarea pentru: - defect de arc la pământ; – defect de arc în paralel; – defect de arc în serie. Caracteristicile tehnice principale ale unui AFDD sunt: - curent nominal I_n (gama valori preferenţiale: 6, 8, 10, 13, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63 A); – tensiune nominală U_n = 230 V c.a. (220 - 240 V); – frecvenţă nominală 50 Hz. Acestea sunt completate de SR EN 62606 cu: grad de protecţie, capacitate nominală de închidere şi de rupere, capacitate nominală de închidere şi de rupere pe un pol, curent de scurtcircuit condiţionat nominal, curent de scurtcircuit condiţionat nominal pe un pol, metoda de conectare etc." 15. Tabelul 4.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabel 4.3 Tensiuni admise şi măsurile specifice de protecţie împotriva şocurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile şi portabile
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Tensiune │ │
│maximă de │Măsuri de protecţie^1)2)│
│lucru Tipul │Condiţii de aplicare │
│corpurilor de│ │
│iluminat │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│1 │2 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│230V │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Legarea maselor la un │
│- fixe │conductor de protecţie │
│• │(reţea TN sau TT) şi │
│fluorescente │prevederea unui │
│• cu LED │dispozitiv DDR; │
│ │- Corpuri de iluminat │
│ │clasa II │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Corpuri de iluminat │
│ │clasa II │
│ │- Legarea maselor la │
│ │conductorul de protecţie│
│ │sau la pământ printr-un │
│ │conductor (reţea TN sau │
│• │TT) şi una din │
│incandescente│următoarele măsuri │
│• cu vapori │suplimentare: │
│de mercur │- prevederea unui │
│• cu vapori │dispozitiv DDR │
│de sodiu │- o blocare care să nu │
│(sau alte │permită deschiderea │
│lămpi cu │corpului de iluminat │
│soclu Edison)│decât cu scule speciale │
│ │sau după scoaterea de │
│ │sub tensiune; │
│ │- un dispozitiv de │
│ │deconectare a │
│ │alimentării lămpii la │
│ │scoaterea globului de │
│ │protecţie │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Legarea maselor la un │
│ │conductor de protecţie │
│ │(reţea IT), │
│- mobile │asigurându-se limitarea │
│ │tensiunilor de atingere │
│ │la valorile-limită │
│ │admise │
├─────────────┼────────────────────────┤
│24V │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│- portabile │TFJS │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Se va controla periodic │
│- fixe şi │izolaţia faţă de pământ │
│mobile │a circuitului TFJS şi │
│ │transformatorului de │
│ │protecţie. │
├─────────────┴────────────────────────┤
│^1) În cazul amplasării în zona de │
│accesibilitate conform art. 4.1.6.3. │
│^2) Măsurile de protecţie pentru │
│corpurile de iluminat din medii │
│speciale conform cap. 7. │
└──────────────────────────────────────┘
" 16. Punctul 4.2.2.8 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.2.2.8. Pentru diminuarea riscului de incendiu se recomandă utilizarea dispozitivelor de protecţie cu curent diferenţial rezidual (DDR), având curentul nominal de funcţionare stabilit în funcţie de caracteristicile instalaţiei electrice şi care se amplasează în tablourile de distribuţie. Dispozitivul se prevede obligatoriu la clădiri de învăţământ, sănătate, comerţ, construcţii de turism, construcţii din lemn, clădiri de producţie şi/sau depozitare cu risc mare şi foarte mare de incendiu, cluburi/discoteci, săli de dans, încăperi cu aglomerări de persoane şi săli aglomerate, clădiri înalte şi foarte înalte, clădiri de cult şi cultură cu caracter de monument istoric." 17. După punctul 4.2.2.9 se introduc trei noi puncte, punctele 4.2.2.10-4.2.2.12, cu următorul cuprins: "4.2.2.10. Pentru diminuarea riscului de incendiu se vor utiliza dispozitive pentru detectarea defectelor de arc electric (AFDD), în circuitele finale de curent alternativ, conform recomandărilor din SR EN 62606 şi SR EN 60364 4-42/A1. Prevederea este obligatorie ca măsură specială pentru protecţia împotriva efectelor produse din cauza defectelor de arc electric pentru toate circuitele de curent alternativ al căror curent nominal nu depăşeşte 32 A, conform precizărilor pct. 4.1.5.8, în următoarele situaţii: - spaţii amenajate pentru dormit din clădiri rezidenţiale, unităţi de cazare (structuri de primire turistică, cămine, centre de îngrijire şi asistenţă socială), creşe, grădiniţe, învăţământ primar; – spaţii din clădiri de sănătate cu persoane care nu se pot evacua singure; – spaţii care pun în pericol bunuri materiale de neînlocuit din muzee, monumente istorice categoria A şi B, biblioteci, arhive; – construcţii cu structura din lemn cu nivel de stabilitate III-V; – spaţii cu risc de incendiu din cauza naturii materialelor depozitate, clasificate BE2 (inclusiv baterii de acumulare), din unităţi de cazare, creşe, grădiniţe, învăţământ primar, muzee, monumente istorice categoria A şi B, biblioteci, arhive; – adăposturi pentru animale din cadrul construcţiilor agrozootehnice. 4.2.2.11. Nu se vor prevedea dispozitive pentru detectarea defectelor de arc electric (AFDD) pentru: - circuitele care alimentează receptori cu rol de securitate la incendiu; – circuitele de alimentare pentru sistemul IT medical din amplasamentele pentru utilizări medicale din grupa 2. 4.2.2.12. Dispozitivul pentru detectarea defectului de arc electric (AFDD) trebuie amplasat la originea circuitului pe care îl protejează." 18. Punctul 4.2.3.1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.2.3.1.2. Obiectul acestui capitol se referă la alegerea şi montarea instalaţiilor electrice în amplasamente cu risc de incendiu datorate naturii materialelor prelucrate sau depozitării materialelor inflamabile pentru fabricaţie sau prelucrare, prezenţa prafului în hambare, în fabrici de prelucrare a lemnului, în fabrici de textile sau similare (medii BE2). Pentru medii cu pericol de explozie (BE3) se va utiliza normativul NP 099-04 sau alte standarde specifice." 19. Punctul 4.2.3.2.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.2.3.2.4. În principiu, sunt aplicate regulile generale referitoare la sistemele de pozare. Totodată, sistemele de pozare care nu sunt încastrate în materiale incombustibile precum tencuiala, betonul sau un material similar trebuie să aibă caracteristicile de nepropagare a flăcării. Atunci când riscul de propagare a incendiului este ridicat, de exemplu, pe trasee lungi verticale sau în grupări de cabluri, cablurile trebuie să corespundă caracteristicilor de întârziere la propagarea flăcării pozate în mănunchi cum sunt definite în SR EN 60332-3." 20. Punctul 4.2.3.2.8 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.2.3.2.8. Nu sunt admise conductoare PEN, cu excepţia celor care aparţin sistemelor de pozare care traversează aceste amplasamente şi a celor care nu au nicio conexiune între conductorul PEN şi alte părţi conductoare din încăperea traversată." 21. Punctul 4.2.3.2.14 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.2.3.2.14. În amplasamente cu risc de incendiu din cauza prafului şi/sau fibrelor, corpurile de iluminat trebuie montate astfel încât fibrele sau praful să nu se poată acumula într-o cantitate periculoasă. Corpurile de iluminat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să fie corespunzătoare spaţiului în care se amplasează; – să fie prevăzute cu o carcasă care să asigure un grad de protecţie de cel puţin IP4X în prezenţa scamelor sau, în prezenţa prafului, IP5X sau, în prezenţa prafului conductiv, IP6X; – au o temperatură limitată la suprafaţă în conformitate cu SR EN 60598-2-24: – în condiţii normale: 90°C; – în caz de defect: 115°C. Corpurile de iluminat trebuie să fie situate la o distanţă corespunzătoare faţă de materialele combustibile, conform prescripţiilor tehnice date de producător." 22. Punctul 4.3.5.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.3.5.2. Curenţii de scurtcircuit care pot apărea într-un punct de defect trebuie să fie întrerupţi într-un timp mai mic decât timpul admis pentru stabilitatea termică a conductorului. Pentru un timp mai mic de 5 s, timpul t în care un conductor ajunge de la temperatura maximă admisibilă în regim normal la temperatura maximă admisibilă în caz de scurtcircuit poate fi calculat cu relaţia: √t = k x S I I, unde: t- este durata eliminării defectului în secunde; S - secţiunea conductorului în mmp; I - curentul de scurtcircuit în A, valoare efectivă; k - un factor care ţine seama de rezistivitatea şi coeficientul de temperatură a materialului conductorului, precum şi de temperaturile iniţială şi finală admisibilă a acestuia. Pentru materialele uzuale folosite ca izolaţii şi conductoarele uzuale coeficientul k este dat în tabelul 5.14." 23. Punctul 5.1.7.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.1.7.1. În instalaţiile electrice ale construcţiilor se utilizează conductoare izolate şi neizolate din cupru sau aluminiu, cabluri cu conductoare din cupru sau aluminiu, cabluri hibride şi conductoare neizolate rigide (bare) din cupru, aluminiu sau oţel." 24. Punctul 5.2.4.1.3. se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.2.4.1.3. Secţiunea determinată conform art. 5.2.4.1 se verifică: a) la stabilitatea termică datorată curentului de scurtcircuit, potrivit prevederilor cuprinse în reglementările tehnice specifice referitoare la dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit; b) la căderea de tensiune (valorile admisibile sunt indicate în pct. 5.2.5); c) la alimentarea cu energie electrică a motoarelor, verificarea la condiţia de stabilitate termică în regim de scurtă durată la pornire, pe baza următoarelor valori pentru densitatea de curent maxim admisă: - pentru conductoarele din cupru de 35A/mmp; – pentru conductoarele din aluminiu de 20A/mmp. În cazul motoarelor asincrone cu pornire controlată, utilizând soft-starter, secţiunea se verifică în funcţie de valoarea setată a curentului electric de pornire. Conform prevederilor cuprinse în reglementările tehnice specifice referitoare la dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice Ia solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit, nu este obligatorie verificarea la stabilitatea termică la scurtcircuit a următoarelor elemente: - căile de curent electric de orice tensiune care alimentează înfăşurarea primară a transformatoarelor de tensiune sau care fac legătura la descărcătoare; – circuitele de joasă tensiune protejate prin siguranţe fuzibile (dacă este îndeplinită condiţia: I_F ≤ 3I’_z, unde I_F este valoarea nominală a fuzibilului şi I’_z este curentul maxim admisibil corectat al secţiunii circuitului). Conform recomandărilor din SR HD 603 şi SR IEC 60502-1 nu este obligatorie verificarea la stabilitatea termică la scurtcircuit a cablurilor multiconductoare de joasă tensiune pentru curenţii de scurtcircuit mai mici sau egali cu 40 kA." 25. Punctul 5.2.7.1.5 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.2.7.1.5. Cablurile, inclusiv sistemul de pozare care trebuie să asigure funcţionarea temporară a unor instalaţii în condiţii de foc, trebuie să fie din categoria cu rezistenţă la foc, corespunzător cu încercările din standardele SR EN 50200, SR EN 50362 şi SR EN 50577. Materialele sistemului trebuie să fie fără halogeni şi cu emisie redusă de fum." 26. Punctul 5.2.8.2.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.2.8.2.3. Atunci când sistemele de pozare sunt instalate în vecinătatea traseelor neelectrice, ele trebuie dispuse astfel încât intervenţiile previzibile la un traseu să nu provoace defecţiuni celorlalte şi reciproc. Aceasta se poate realiza prin: - un spaţiu corespunzător între trasee; – folosirea de ecrane mecanice sau termice; – utilizarea microconductelor specifice acestei tehnologii de comunicaţii electronice pentru traseele de reţele cu fibre optice." 27. Punctul 5.2.12.4.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.2.12.4.2. Se admite pozarea în sisteme SJ/STP atât a circuitelor de iluminat şi de prize, cât şi a circuitelor de curenţi electrici «slabi» (radio, TV, telefonie, comandă-control etc.), dacă sunt montate în goluri distincte şi separate prin ecran. De asemenea, se admite pozarea de cabluri cu fibre optice (FO) introduse în microconducte dielectrice din PEHD. Toate materialele trebuie să fie fără halogeni, cu emisie redusă de fum şi proprietăţi de întârziere în propagarea flăcării." 28. Punctul 5.3.3.13 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.3.3.13. Pentru depozite de materiale combustibile şi depozite apreciate de beneficiar şi comunicate proiectantului ca având importanţă deosebită sau care adăpostesc valori importante, precum şi în toate cazurile cu risc de incendiu, fără personal permanent de exploatare, stabilite în conformitate cu reglementările privind securitatea la incendiu, tabloul general de distribuţie trebuie prevăzut cu posibilitatea de întrerupere şi din exteriorul clădirii respective. Întreruperea alimentării cu energie electrică trebuie să se facă dintr-un loc marcat, protejat şi accesibil pentru intervenţii în caz de incendiu." 29. Punctul 5.3.3.19.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.3.3.19.2. Distanţa liberă între bare în tablouri se stabileşte conform SR EN 61439-1." 30. Tabelul 5.10 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabel 5.10 Tensiunea de ţinere la impuls în funcţie de tensiunea nominală
┌────────────────────┬───────────────────────────┐
│Tensiunea nominală a│Tensiunea de ţinere la │
│instalaţiei │impuls (kV) pentru │
│ │dispozitivele de secţionare│
├─────────┬──────────┼─────────────┬─────────────┤
│ │Reţea │ │ │
│Reţea │monofazată│Supratensiune│Supratensiune│
│trifazată│cu punct │de categoria │de categoria │
│(V) │median │III │IV │
│ │(V) │ │ │
├─────────┼──────────┼─────────────┼─────────────┤
│- 230/ │ │ │ │
│400, 277/│120÷240 │3 5 8 10 │5 8 10 15 │
│480 400/ │ │ │ │
│690 1000 │ │ │ │
├─────────┴──────────┴─────────────┴─────────────┤
│1 - Din punctul de vedere al supratensiunilor de│
│trăsnet nu se face nicio distincţie între │
│reţelele legate la pământ şi cele care nu sunt │
│legate la pământ. │
│2 - Tensiunile de ţinere la impuls se referă la │
│o altitudine de până la 2.000 m. │
└────────────────────────────────────────────────┘
" 31. Punctul 5.6.3.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.6.3.3. Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS) La alegerea, montarea şi verificarea periodică a surselor de alimentare neîntreruptibile (UPS) se vor respecta instrucţiunile furnizorului şi recomandările din SR EN 62040 privind cerinţe generale şi de securitate pentru UPS utilizate în zone de acces pentru operator. Se recomandă monitorizarea permanentă a disponibilităţii surselor, a stării de defect şi a stării de funcţionare a acestora." 32. Punctul 5.6.3.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.6.3.4. Grupuri generatoare de joasă tensiune La alegerea, montarea şi verificarea periodică a grupurilor generatoare de joasă tensiune se vor respecta instrucţiunile furnizorului şi recomandările din SR EN ISO 8528-13 privind securitatea pentru grupurile generatoare. Se recomandă monitorizarea permanentă a disponibilităţii, a stării de defect şi a stării de funcţionare a acestora." 33. Punctul 5.6.4.8 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.6.4.8. Circuitele prevăzute pentru serviciile de securitate a căror funcţionare este necesară în caz de incendiu trebuie să respecte unul sau mai multe din următoarele sisteme de pozare: - cabluri cu izolaţie minerală conform SR EN 60702-1 şi SR EN 60702-2; – cabluri rezistente la foc conform SR EN 50200, SR EN 50362, SR EN 50577; – un sistem de pozare care să menţină caracteristicile de protecţie la foc şi mecanice. Sistemele de pozare trebuie montate şi instalate astfel încât să nu fie redusă integritatea circuitului în caz de incendiu." 34. Tabelul 6.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabelul 6.1 Valorile maxime ale parametrilor trăsnetului corespunzătoare nivelului de protecţie împotriva trăsnetului
┌──────────────────────────┬───────────────┐
│Prima secvenţă de scurtă │Nivelul de │
│durată │protecţie │
├───────────┬──────┬───────┼───┬────┬───┬──┤
│Parametrii │Simbol│Unitate│I │II │III│IV│
│curentului │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───┼────┼───┴──┤
│Valoare de │ │ │ │ │ │
│vârf a │I │kA │200│150 │100 │
│curentului │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───┼────┼──────┤
│Sarcina │ │ │ │ │ │
│secvenţei │Qshort│C │100│75 │50 │
│de scurtă │ │ │ │ │ │
│durată │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───┼────┼──────┤
│Energia │W/R │MJ/Ω │10 │5,6 │2,5 │
│specifică │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───┴────┴──────┤
│Parametrii │T_1/ │µs/µs │10/350 │
│timp │T_2 │ │ │
├───────────┴──────┴───────┼───────────────┤
│Secvenţa de scurtă durată │Nivelul de │
│ulterioară │protecţie │
├───────────┬──────┬───────┼───┬────┬───┬──┤
│Parametrii │Simbol│Unitate│I │II │III│IV│
│curentului │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───┼────┼───┴──┤
│Valoare de │ │ │ │ │ │
│vârf a │I │kA │50 │37,5│25 │
│curentului │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───┼────┼──────┤
│Panta medie│di/dt │kA/µs │200│150 │100 │
├───────────┼──────┼───────┼───┴────┴──────┤
│Parametrii │T_1/ │µs/µs │0,25/100 │
│timp │T_2 │ │ │
├───────────┴──────┴───────┼───────────────┤
│Secvenţa de lungă durată │Nivelul de │
│ │protecţie │
├───────────┬──────┬───────┼───┬────┬───┬──┤
│Parametrii │Simbol│Unitate│I │II │III│IV│
│curentului │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───┼────┼───┴──┤
│Sarcina │ │ │ │ │ │
│secvenţei │Qlong │C │200│150 │100 │
│de lungă │ │ │ │ │ │
│durată │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───┴────┴──────┤
│Parametrii │Tlong │s │0,5 │
│timp │ │ │ │
├───────────┴──────┴───────┼───────────────┤
│Trăsnet │Nivelul de │
│ │protecţie │
├───────────┬──────┬───────┼───┬────┬───┬──┤
│Parametrii │Simbol│Unitate│I │II │III│IV│
│curentului │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼───────┼───┼────┼───┴──┤
│Sarcina │Qflash│C │300│225 │150 │
│trăsnetului│ │ │ │ │ │
└───────────┴──────┴───────┴───┴────┴──────┘
" 35. Punctul 6.2.1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.2.1.2. Evaluarea riscului Măsuri de protecţie Măsurile de protecţie sunt destinate să reducă riscul asociat tipurilor de avarii. Măsurile de protecţie respectă recomandările din standardele: - SR EN 62305-3 pentru protecţia împotriva vătămării fiinţelor vii şi a avariilor fizice într-o structură; – SR EN 62305-4 pentru protecţia împotriva defectării sistemelor interioare." 36. La punctul 6.2.2.6, litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins: "m) poduri amplasate izolat, în zone cu indice N_k mai mare de 30;" 37. Tabelul 6.18 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabel 6.18 Distanţele tipice între conductoarele de coborâre
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Clasa SPT │Distanţe m │
├──────────────────┼───────────────────┤
│I │10 │
├──────────────────┼───────────────────┤
│II │10 │
├──────────────────┼───────────────────┤
│III │15 │
├──────────────────┼───────────────────┤
│IV │20 │
└──────────────────┴───────────────────┘
NOTE: - Dacă nu este posibilă amplasarea conductoarelor de coborâre pe o latură sau pe o parte a laturii unei clădiri din cauza unor restricţii practice sau de arhitectură, conductoarele de coborâre care s-ar situa pe această latură se recomandă să fie amplasate pe celelalte laturi pentru compensare. Distanţele între aceste conductoare de coborâre se recomandă să nu fie sub o treime din distanţele indicate în tabelul 6.18. – O variaţie a distanţei între conductoarele de coborâre de ±20% poate fi acceptată atât timp cât distanţa medie este conform tabelului 6.18." 38. Punctul 6.2.3.9.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.2.3.9.3. Conductoare de coborâre neizolate Conductoarele de coborâre trebuie instalate astfel încât pe cât este posibil să constituie o continuare directă a conductoarelor dispozitivului de captare. Conductoarele de coborâre trebuie să fie instalate rectiliniu şi vertical astfel încât acestea să asigure cea mai scurtă cale spre pământ. Trebuie să se evite formarea de bucle, dar acolo unde acest lucru nu este posibil, distanţa «s» măsurată de la o margine la cealaltă a deschiderii dintre două puncte de pe conductor şi lungimea «l» a conductorului între aceleaşi puncte trebuie să fie conforme cu anexa 6.8. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 6.24.*) - Bucla unui conductor de coborâre Conductoarele de coborâre nu trebuie instalate în streşini sau în burlane de scurgere, chiar dacă acestea sunt acoperite cu material electroizolant. Dacă nu este posibilă realizarea unei conexiuni directe din cauza unor console mari ale acoperişului etc., conectarea dispozitivului de captare şi a conductorului de coborâre trebuie să fie realizată printr-un conductor destinat pentru aceasta şi nu prin componente naturale cum ar fi jgheaburile pentru scurgerea apei de ploaie etc. Amplasarea conductoarelor de coborâre trebuie să se facă astfel încât să se asigure o distanţă de separare conformă cu anexa 6.8, între ele şi eventualele uşi şi ferestre. Conductoarele de coborâre ale unei IPT neizolate faţă de structura de protejat pot fi instalate după cum urmează: a) dacă peretele este realizat din material incombustibil, conductoarele de coborâre pot fi amplasate pe suprafaţa peretelui sau în perete; b) dacă peretele este realizat din material inflamabil şi creşterea temperaturii conductoarelor de coborâre este periculoasă, conductoarele de coborâre pot fi amplasate astfel încât distanţa între ele şi perete să fie mereu mai mare de 0,1 m. Suporturi de montare pot fi în contact cu peretele. Atunci când distanţa între conductorul de coborâre şi materialul combustibil nu poate fi asigurată, secţiunea conductorului de oţel sau a unui conductor cu o capacitate termică echivalentă nu trebuie să fie mai mică de 100 mmp. Capacitatea termică echivalentă se stabileşte în conformitate cu SR EN 62305-1 şi respectă precizările din tabelul 6.20 bis. Pentru structurile mari, cum sunt blocurile turn de apartamente şi, în special, structurile industriale şi administrative, care sunt proiectate adesea ca structuri pe schelete de oţel sau pe schelete din oţel şi beton sau care utilizează beton armat, componentele conductoare ale structurii pot fi utilizate drept conductoare de coborâre. Impedanţa totală a SPT pentru acest tip de clădiri este mică şi asigură o protecţie împotriva trăsnetului foarte eficientă pentru instalaţiile interioare. Este avantajos să se utilizeze suprafeţele conductoare ale pereţilor drept conductoare de coborâre. Astfel de pereţi cu suprafeţe conductoare pot fi: pereţii din beton armat, suprafeţele faţadelor cu folii metalice şi faţadele din panouri prefabricate din beton, dacă sunt conectate şi interconectate conform pct. 6.2.3.9.5." 39. Tabelul 6.20 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Tabelul 6.20 Material, configuraţie şi secţiune minimă a conductoarelor de captare, tijelor de captare şi a conductoarelor de coborâre
┌──────────┬────────────┬─────────┬──────────┐
│ │ │Secţiunea│Comentarii│
│Material │Configuraţie│minimă │^10) │
│ │ │mmp │ │
├──────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Grosime de│
│ │ │ │minimum 2 │
│ │ │ │mm │
│ │Bandă masivă│ │Diametru │
│ │Bară rotundă│50^8) │de 8 mm │
│Cupru │masivă^7) │50^8) │Diametru │
│ │Torsadat │50^8) 200│minim al │
│ │Bară rotundă│^8) │fiecărui │
│ │masivă^3),4)│ │toron de │
│ │ │ │1,7 mm │
│ │ │ │Diametru │
│ │ │ │de 16 mm │
├──────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Grosime de│
│ │ │ │minimum 2 │
│ │ │ │mm │
│Cupru │Bandă masivă│50^8) │Diametru │
│acoperit │Bară rotundă│50^8) │de 8 mm │
│cu staniu^│masivă^7) │50^8) │Diametru │
│1) │Torsadat │ │minim al │
│ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │toron de │
│ │ │ │1,7 mm │
├──────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Grosime de│
│ │ │ │minimum 3 │
│ │ │ │mm │
│ │Bandă masivă│70 │Diametru │
│Aluminiu │Bară rotundă│50^8) │de 8 mm │
│ │masivă │50^8) │Diametru │
│ │Torsadat │ │minim al │
│ │ │ │fiecărui │
│ │ │ │toron de │
│ │ │ │1,7 mm │
├──────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Grosime de│
│ │ │ │minimum │
│ │ │ │2,5 mm │
│ │Bandă masivă│ │Diametru │
│ │Bară rotundă│50^8) │de 8 mm │
│Aliaj de │masivă │50^8) │Diametru │
│aluminiu │Torsadat │50^8) │minim al │
│ │Bară rotundă│200 │fiecărui │
│ │masivă^3) │ │toron de │
│ │ │ │1,7 mm │
│ │ │ │Diametru │
│ │ │ │de 16 mm │
├──────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │Secţiunea│Comentarii│
│Material │Configuraţie│minimă mm│^10) │
│ │ │^2 │ │
├──────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Grosime de│
│ │ │ │minimum │
│ │Bandă masivă│ │2,5 mm │
│ │Bară rotundă│ │Diametru │
│Oţel │masivă^9) │50^8) │de 8 mm │
│galvanizat│Torsadat │50 │Diametru │
│la cald^2)│Bară rotundă│50^8) │minim al │
│ │masivă^ │200 │fiecărui │
│ │3),4),9) │ │toron de │
│ │ │ │1,7 mm │
│ │ │ │Diametru │
│ │ │ │de 16 mm │
├──────────┼────────────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │Grosime de│
│ │ │ │minimum 2 │
│ │Bandă masivă│ │mm │
│ │^6) │ │Diametru │
│Oţel │Bară rotundă│50^8) │de 8 mm │
│inoxidabil│masivă^6) │50^8) │Diametru │
│^5) │Torsadat │70^8) │minim al │
│ │Bară rotundă│200 │fiecărui │
│ │masivă^3),4)│ │toron de │
│ │ │ │1,7 mm │
│ │ │ │Diametru │
│ │ │ │de 16 mm │
├──────────┴────────────┴─────────┴──────────┤
│^1) Grosimea minimă a acoperirii prin │
│galvanizare la cald sau prin electroliză de │
│1 µm │
│^2) Acoperirea trebuie să fie netedă, │
│continuă şi fără flux de staniu, cu o │
│grosime minimă de 50 µm. │
│^3) Aplicabil numai pentru tije de captare. │
│Pentru aplicaţiile în care eforturile │
│mecanice nu sunt critice, cum ar fi sarcina │
│datorită vântului, poate fi utilizat un │
│diametru de 10 mm, o tijă de captare lungă │
│de 1 m cu o fixare suplimentară. │
│^4) Aplicabil numai electrozilor de pământ │
│ghidaţi │
│^5) Crom ≥ 16%, nichel ≥ 8%, carbon ≤ 0,07% │
│^6) Pentru oţel inoxidabil înglobat în beton│
│şi/sau în contact direct cu un material │
│inflamabil, dimensiunile minime trebuie să │
│fie mărite la 78 mmp (10 mm diametru) pentru│
│o bară masivă şi la 75 mmp (grosime minimum │
│3 mm) pentru o bandă masivă. │
│^7) Pentru anumite aplicaţii în care │
│eforturile mecanice nu sunt esenţiale, poate│
│fi redus de la 50 mmp (diametru de 8 mm) la │
│28 mm^2 (diametru de 6 mm). În acest caz, │
│trebuie acordată atenţie reducerii spaţiului│
│pentru elementele de prindere. │
│^8) Dacă aspectele termice şi mecanice sunt │
│importante, aceste dimensiuni pot fi mărite │
│la 60 mmp pentru banda masivă şi la 78 mmp │
│pentru bara masivă. │
│^9) Secţiunea minimă pentru evitarea topirii│
│este de 16 mmp (cupru), 25 mmp (aluminiu), │
│50 mmp (oţel) şi 50 mmp (oţel inoxidabil) │
│pentru o energie specifică de 10.000 kJ/Ω. │
│^10 Grosime, lăţime şi diametru sunt │
│definite cu ±10%. │
└────────────────────────────────────────────┘
*) Figura 6.24 este reprodusă în facsimil." 40. După tabelul 6.20 se introduce un nou tabel, tabelul 6.20 bis, cu următorul cuprins: "Tabelul 6.20 bis Creşterea temperaturii pentru conductoare cu diferite secţiuni pentru IPT exterior în funcţie de energia specifică a impulsului de curent (W/R)
┌────────┬──┬──────────────────────────────────────────┐
│ │ │Nivel de protecţie │
│ │ ├─────────┬──────────┬─────────┬───────────┤
│ │ │Aluminiu │Oţel │Cupru W/R│Oţel │
│Secţiune│Φ │W/R MJ/Ω │galvanizat│MJ/Ω │inoxidabil │
│mmp │mm│ │W/R MJ/Ω │ │W/R MJ/Ω │
│ │ ├───┬──┬──┼───┬──┬───┼───┬──┬──┼───┬───┬───┤
│ │ │III│ │ │III│ │ │III│ │ │III│ │ │
│ │ │+ │II│I │+ │II│I │+ │II│I │+ │II │I │
│ │ │IV │ │ │IV │ │ │IV │ │ │IV │ │ │
├────────┼──┼───┼──┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──┼───┼───┼───┤
│50 │8 │12 │28│52│37 │96│211│5 │12│22│190│460│940│
├────────┼──┼───┼──┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──┼───┼───┼───┤
│78 │10│4 │9 │17│15 │34│66 │3 │5 │9 │78 │174│310│
├────────┼──┼───┼──┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──┼───┼───┼───┤
│100 │ │3 │7 │12│9 │20│37 │1 │3 │5 │45 │100│190│
└────────┴──┴───┴──┴──┴───┴──┴───┴───┴──┴──┴───┴───┴───┘
" 41. Punctul 6.3.1.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.3.1.1. Prezentul capitol se aplică la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) împotriva loviturilor directe de trăsnet ale tuturor construcţiilor care fac obiectul prezentului normativ, precum şi ale zonelor deschise la care considerentele economice şi estetice impun această soluţie. În cazul clădirilor cu o înălţime mai mare de 60 m sau al oricărui punct mai înalt de 120 m, trebuie asigurată o protecţie suplimentară împotriva loviturii directe de trăsnet pentru 20% din structură în partea superioară, pe fiecare faţadă, cu ajutorul unui PDA sau prin oricare alt mijloc de protecţie. Acest capitol nu tratează protecţia instalaţiilor electrice împotriva supratensiunilor de origine atmosferică transmisă prin reţele." 42. Punctul 6.3.2.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.3.2.2. Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsării (ΔT). Acesta este determinat de către producător prin încercări de laborator şi in situ. Prin aceste încercări se compară un PDA cu o tijă simplă de aceeaşi înălţime, amplasată în aceleaşi condiţii. Avansul amorsării ΔT, care serveşte la calculul razei de protecţie, se determină cu relaţia: ΔT=T_PTS-T_PDA, T_PTS - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un paratrăsnet cu tijă simplă; T_PDA - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare." 43. Punctul 6.3.2.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.3.2.4. Raza de protecţie a unui PDA, R_p, depinde de nivelul de protecţie ales, de lungimea suplimentară determinată de avansul amorsării ΔL şi de înălţimea sa de instalare h. ΔL este lungimea suplimentară determinată de avansul ΔT al PDA şi se calculează cu relaţia: (a se vedea imaginea asociată) în care: ΔT este avansul amorsării al PDA dat de producător şi este caracteristic tipului de PDA; v [m/μs] - este viteza de propagare a liderului ascendent şi descendent; în calcule se poate adopta valoarea medie v = 1 m/μs. Înălţimea de instalare h reprezintă înălţimea vârfului PDA în raport cu planul orizontal care trece prin elementul de construcţie protejat (fig. 6.30). Raza de protecţie se calculează cu relaţia: (a se vedea imaginea asociată) pentru h ≥ 5 m, şi cu relaţia: R_P = h x R_P (5)/5, pentru 2 m ≤ h ≤ 5 m, unde: R_P(5): raza de protecţie corespunzătoare înălţimii de 5 m, calculată cu formula pentru h ≥ 5 m. Pentru o înălţime de instalare cuprinsă între 2 m ≤ h ≤ 5 m, R_P se poate determina şi cu ajutorul abacelor din fig. 6.31a, fig. 6.31b, fig. 6.31c şi fig. 6.31d. Raza de protecţie se reduce cu 40% în cazurile în care există riscuri cu consecinţe asupra persoanelor şi mediului, de exemplu: clădiri înalte şi foarte înalte, depozite pentru materiale din cauciuc, masă plastică etc." 44. Punctul 6.3.2.5 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.3.2.5. Instalaţiile de protecţie cu dispozitiv de amorsare utilizate pentru instalaţiile de protecţie împotriva trăsnetului a structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil) se amplasează în exteriorul zonelor cu risc de explozie, la un nivel mai ridicat decât instalaţia protejată." 45. Punctul 6.3.3.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.3.3.1. Fiecare PDA este legat la pământ prin cel puţin două coborâri. Sunt necesare cel puţin patru coborâri în următoarele cazuri: - dacă proiecţia pe orizontală a conductorului de coborâre este mai mare decât proiecţia pe verticală (exemplu în fig. 6.32); – dacă înălţimea construcţiei este mai mare de 28 m. Acestea trebuie dispuse pe faţade opuse, respectând distanţele indicate în tabelul 6.18. În cazul în care o clădire este prevăzută cu un număr de «n» PDA-uri conectate între ele, se vor prevedea un număr de minimum «2n» coborâri. Pentru PDA-urile montate pe stâlpi metalici/catarge amplasate independent de obiectivele protejate este suficient să se prevadă o singură coborâre." 46. Punctul 6.3.3.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.3.3.2. Conductoarele de coborâre trebuie să respecte dimensiunile minime din tabelul 6.20. Este interzisă utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborâre." 47. Punctul 6.3.3.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.3.3.3. Se impune utilizarea unui contor de lovituri de trăsnet pentru PDA-urile care protejează construcţiile şi instalaţiile precizate la pct. 6.2.2.6. Acesta trebuie amplasat pe conductorul de coborâre cel mai scurt şi deasupra piesei de separaţie." 48. Punctul 6.3.5.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.3.5.4. Pentru coşuri cu înălţimi mai mari de 40 m sunt necesare cel puţin două coborâri, repartizate uniform, dintre care una pe direcţia vântului dominant. Aceste coborâri se leagă între ele prin centuri în părţile de sus şi jos la baza coşurilor. Fiecare coborâre se leagă la priza de pământ." 49. Punctul 7.9.12 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.9.12. Pentru reţeaua TN, în amplasamentele din grupa 2, protecţia prin întreruperea automată a alimentării prin dispozitive de protecţie de curent diferenţial rezidual cu un curent mai mic de 30 mA trebuie utilizată pentru următoarele circuite: - circuitele de alimentare a deplasării meselor de operaţii fixe; – circuitele pentru aparate cu radiaţii X; – circuitele pentru echipamente, cu o putere nominală mai mare de 5 kVA; – circuitele pentru echipamente electrice necritice (care nu pun viaţa în pericol). Dispozitivele diferenţiale prescrise la pct. 7.9.11 şi la prezentul punct trebuie să fie numai de tip A sau B." 50. Punctul 7.9.18 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.9.18. În fiecare amplasament pentru utilizare medicală din grupele 1 şi 2 trebuie realizată o legătură echipotenţială suplimentară pentru egalizarea diferenţelor de potenţial între următoarele părţi situate sau care pot fi aduse în mediul pacientului: - conductoare de protecţie; – elemente conductoare care nu aparţin unei instalaţii electrice; – ecrane de protecţie împotriva câmpurilor electrice perturbatoare; – grilaje de protecţie ale părţilor conductoare electrice; – părţile conductoare accesibile ale transformatoarelor de separare; – sistemele fixe neelectrice conductoare de susţinere a pacientului, cum ar fi mesele de operaţii fixe, paturile de fizioterapie, scaunele dentare." 51. Titlul punctului 7.9.31 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.9.31. Alimentarea serviciilor de securitate cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s." 52. Punctul 7.22.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.22. Instalaţii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu 7.22.1. Alimentarea cu energie electrică a tabloului de distribuţie al staţiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu şi al altor dispozitive de securitate la incendiu aferente trebuie asigurată, după caz, astfel: a) dintr-o singură sursă de alimentare; Alimentarea de la o singură sursă se realizează în situaţiile în care nu se prevăd pompe de incendiu de rezervă, conform celor precizate în reglementarea tehnică, indicativ P118/2. Se consideră o singură sursă de alimentare racordarea la un post de transformare al sistemului energetic naţional, la o centrală electrică, la reţeaua de joasă tensiune a furnizorului prin firida de branşament sau la tabloul general de distribuţie al clădirii. b) din două surse de alimentare independente. Alimentarea din două surse independente se face pentru tablourile de alimentare a: - staţiei de pompare atunci când, potrivit reglementării tehnice, indicativ P 118/2, se prevede pompă de rezervă pentru incendiu; – sistemelor de control şi evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi; – ascensoarelor de intervenţie şi evacuare în caz de incendiu (subcap. 7.18). Sursa de alimentare de bază este asigurată conform punctului a). În cazuri justificate tehnic în care nu există posibilitatea asigurării unei surse de bază de alimentare cu energie electrică pentru pompe se admite utilizarea motoarelor cu ardere internă. Sursa de alimentare rezervă poate fi: - altă sursă de energie electrică (centrală electrică la consumator), astfel încât nefuncţionarea sursei de bază să nu o afecteze; – grup de intervenţie cu intrarea automată în funcţiune în maximum 15 secunde, la dispariţia tensiunii sursei de bază şi preluarea eşalonată a receptoarelor în maximum 60 secunde; – surse de alimentare neîntreruptibilă (UPS), cu condiţia ca aceste echipamente să asigure, pe timpul normat, funcţionarea tuturor receptoarelor cu rol de securitate la incendiu (iluminat de securitate, instalaţia de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu, instalaţiile de stingere, instalaţiile de control şi evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi); – motoare cu ardere internă cu pornire automată. Indiferent de numărul de instalaţii electrice prin care un loc de consum este racordat la reţeaua operatorului de transport/distribuţie, acestea constituie o singură sursă de alimentare (SEN) pentru locul de consum respectiv. În toate cazurile trebuie asigurată trecerea automată (dublată de acţionare manuală) de pe alimentarea de bază pe cea de rezervă la nefuncţionarea sursei de bază printr-un sistem AAR reversibil. În cazul în care este obligatorie şi nu se poate asigura a 2-a sursă de energie electrică de rezervă se montează pompe fixe cu motor cu ardere internă cu pornire automată sau pompe cu abur (în cazul în care este asigurată alimentarea lor permanentă printr-o conductă separată, direct de la sursă). Pentru instalaţiile automate de stingere cu apă se respectă şi prevederile din SR EN 12845." 53. Punctul 7.22.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.22.2. Tabloul de distribuţie al staţiei pompelor şi electrovanelor de incendiu şi al altor dispozitive de securitate destinate limitării/stingerii incendiului se amplasează în încăperea destinată staţiei de pompare, cu respectarea prevederilor din reglementarea tehnică P118/2, sau în încăperi care asigură condiţii similare." 54. Punctul 7.22.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.22.3. Căile de alimentare ale tabloului de distribuţie al staţiilor pompelor şi electrovanelor de incendiu, ale instalaţiei pentru controlul şi evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi şi ale ascensoarelor de intervenţie şi/sau evacuare în caz de incendiu trebuie amplasate pe trasee distincte faţă de celelalte tipuri de instalaţii electrice. În cazul în care se prevăd două căi de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau se prevăd măsuri constructive pentru separarea lor cu elemente rezistente la foc, astfel încât avarierea unei căi să nu poată provoca întreruperea în alimentarea cu energie electrică a celei de-a doua căi de alimentare." 55. Punctul 7.22.5 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.22.5. În cazul alimentării din două surse, tablourile staţiei de pompe de incendiu şi sistemului de control şi evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi pot fi alimentate: - pe două căi de alimentare (câte una de la fiecare sursă) cu un sistem AAR cu acţionare la dispariţia tensiunii sursei de bază. Alimentarea din sursa de bază se va face din faţa întreruptorului general. Se acceptă ca alimentarea de bază să se realizeze şi de pe secţiile de bare ale tabloului general doar în situaţia când există minimum două secţii de bare distincte racordate la două transformatoare ce se pot rezerva unul pe celălalt în caz de incendiu. Decuplarea receptoarelor fără rol de securitate la incendiu, dacă este cazul, se va face automat, existând şi posibilitatea unei comenzi manuale; – pe o singură cale dintr-o bară (tablou) alimentat de la cele două surse printr-un sistem AAR, în cazul în care aceasta se află în apropierea (în aceeaşi încăpere sau încăperi alăturate categoria BE1) tablourilor pompelor de incendiu şi sistemului de control şi evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi." 56. Punctul 7.22.7 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.22.7. Trebuie prevăzută comandă automată pentru pornirea pompelor de incendiu: - în cazurile în care nu există personal calificat pentru punerea lor în funcţiune în timp util; – pentru instalaţiile speciale de stingere (sprinklere, drencere - sprinklere deschise, apă pulverizată şi ceaţă de apă). Intrarea automată în funcţiune a pompelor (mai puţin a pompei-pilot) trebuie semnalizată optic şi acustic în locurile precizate la art. 7.22.8. În aceste locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a semnalizării acustice. Semnalizarea optică se opreşte automat odată cu oprirea pompelor de incendiu. Instalaţiile de alimentare se prevăd şi cu posibilităţi de acţionare manuală. Dispozitivele de protecţie de pe circuitele pompelor trebuie să nu acţioneze cel puţin 20 de secunde la curentul electric de pornire. Cablurile de alimentare pentru tablourile electrice aferente staţiilor de pompare de incendiu se vor dimensiona Ia un curent egal cu 150% din curentul nominal, atunci când pompele de incendiu şi tabloul electric nu sunt în aceeaşi încăpere. Acestea se realizează dintr-o bucată fără îmbinări. Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu excepţia situaţiei de la art. 7.22.11. Prevederile din acest articol sunt conforme cu recomandările din SR EN 12845." 57. Punctul 7.22.17 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.22.17. Grupul de intervenţie pentru alimentarea de rezervă se instalează în: - clădire independentă; – înglobat în interiorul clădirilor cu risc de incendiu mare (BE2), mediu (BE1a) şi mic (BE1b) sau alipite de acestea; – în aer liber, cu respectarea prescripţiilor din reglementările privind securitatea la incendiu (considerând grupul electrogen de gradul II stabilitate la foc), a condiţiilor de funcţionare şi amplasare indicate de producător, precum şi a zonei climatice în care este amplasat acesta. Grupul de intervenţie pentru alimentarea de rezervă nu se amplasează pe acoperişul construcţiilor." 58. Punctul 7.22.22 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.22.22. În zonele în care sunt montate elemente de acţionare manuală aferente sistemului de control şi evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi se va prevedea iluminat de securitate pentru intervenţii în zonele de risc." 59. Punctul 7.22.25 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.22.25. Intrarea în funcţiune a sistemului de control al fumului şi gazelor fierbinţi trebuie să se facă automat la acţionarea detectoarelor de incendiu sau a declanşatoarelor manuale de alarmare. Acestea transmit prin echipamentul de control şi semnalizare (centrala de detectare-semnalizare), după caz, comanda pentru: - acţionarea elementelor de compartimentare rezistente la foc; – închiderea uşilor rezistente la foc; – trimiterea la parter a ascensoarelor cu funcţionare normală; – închiderea uşilor de separare a încăperilor-tampon, degajamentelor şi tunelurilor de evacuare; – sistemul de ventilare ce face parte din sistemul de control al fumului şi gazelor fierbinţi care va îndeplini cerinţele specifice acestuia; – închiderea/oprirea sistemului de ventilare/climatizare care nu face parte din sistemul de control al fumului şi gazelor fierbinţi, precum şi a clapetelor antifoc, cu excepţia sistemelor locale de climatizare care deservesc încăperile unde se găsesc echipamente ce contribuie activ la sistemul de siguranţă la foc. În cazul amplasamentelor pentru utilizare medicală, oprirea ventilaţiei se va face selectiv, în funcţie de zona în care a fost detectat incendiul şi de destinaţia sistemului de ventilare, climatizare şi condiţionare realizat conform precizărilor din reglementarea tehnică NP 015, în funcţie de clasa încăperii." 60. Punctul 7.23 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.23. Instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă. Condiţii de alimentare şi de funcţionare 7.23.1. Iluminatul de siguranţă trebuie prevăzut în clădirile menţionate în cap. 1. 7.23.2. Iluminatul de siguranţă se clasifică astfel: a) iluminat pentru continuarea lucrului - prevăzut pentru continuarea activităţii normale fără modificări esenţiale; b) iluminat local - destinat protejării ocupanţilor care pot să rămână temporar în clădire în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, precum şi pentru zone locale particulare; c) iluminat de securitate, care se compune din: 1. iluminat pentru evacuarea din clădire - destinat să asigure identificarea şi folosirea, în condiţii de securitate, a căilor de evacuare; 2. iluminat împotriva panicii - prevăzut să evite panica sau să reducă probabilitatea de producere a panicii şi să asigure nivelul de iluminare care să permită persoanelor să ajungă în locul de unde calea de evacuare poate fi identificată; 3. iluminat pentru intervenţii în zonele de risc - prevăzut să asigure nivelul de iluminare necesar siguranţei persoanelor implicate într-un proces sau activitate cu pericol potenţial şi să permită desfăşurarea adecvată a procedurilor de acţionare pentru siguranţa operatorilor şi a ocupanţilor zonelor. 7.23.3. Nivelurile minime de iluminare, timpii maximi de punere în funcţiune, durata minimă de funcţionare pentru tipurile iluminatului de siguranţă sunt prezentate în tabelele 7.23.1a - 7.23.1c. Tabelul 7.23.1a Nivelurile minime de iluminare, timpii maximi de punere în funcţiune şi durata minimă de funcţionare pentru tipurile iluminatului de siguranţă
┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Iluminat de siguranţă │
│ ├────────────────────────────────┬─────────┬────────────┤
│ │Iluminat de securitate │ │ │
│ ├─────────┬─────────┬────────────┤ │Iluminat │
│ │Iluminat │ │Iluminat │Iluminat │pentru │
│ │pentru │Iluminat │pentru │local │continuarea │
│ │evacuarea│împotriva│intervenţii │ │lucrului │
│ │din │panicii │în zone de │ │ │
│ │clădire │ │risc │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │E_min. │ │
│ │ │ │ │necesar │ │
│ │ │ │ │stabilit │ │
│ │ │ │10% din │printr-o │ │
│ │ │ │nivelul │evaluare │ │
│ │ │ │normal de │a │ │
│ │ │ │iluminare │riscului │Se │
│E_min. │1 lx^1) │0,5 lx^1)│(E_m) în │asociat, │stabileşte │
│ │ │ │zona de │dar nu │în funcţie │
│ │ │ │risc, dar nu│mai mic │de sarcina │
│ │ │ │mai mic de │decât │vizuală │
│ │ │ │15 lx │E_min. │specifică │
│ │ │ │ │pentru │fiecărei │
│ │ │ │ │evacuarea│activităţi. │
│ │ │ │ │din │ │
│ │ │ │ │clădire │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼────────────┼─────────┤ │
│Timpul │ │ │ │ │ │
│maxim de │5 s^2) │5 s^2) │0,5 s │5 s^1) │ │
│punere în │ │ │ │ │ │
│funcţiune │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │Minimum │ │Minimum │
│Durata │ │ │considerat │ │considerat │
│minimă de │1 h^3) │1 h^3) │pentru │1 h^3) │pentru │
│funcţionare│ │ │îndeplinirea│ │îndeplinirea│
│ │ │ │sarcinii │ │sarcinii │
├───────────┴─────────┴─────────┴────────────┴─────────┴────────────┤
│^1) Obligatoriu se va îndeplini şi condiţia de uniformitate: │
│raportul dintre valoarea minimă şi cea maximă nu trebuie să fie mai│
│mare de 1:40. │
│^2) Se va realiza 50% din iluminarea E_min. necesară în 5 s după │
│întreruperea iluminatului normal şi 100% în 60 s. │
│^3) Valorile reprezintă durata minimă de funcţionare pentru fiecare│
│tip de iluminat de securitate/siguranţă, care se corelează şi cu │
│destinaţia clădirii, în funcţie de care autonomia se extinde la │
│valorile indicate în exemplele de mai jos. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabelul 7.23.1b Exemple privind durata minimă de funcţionare a iluminatului de siguranţă pentru diverse funcţiuni
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Funcţiuni/Destinaţii │Timp minim de │
│ │funcţionare (h)│
├──────────────────────┼───────────────┤
│Clădiri înalte, foarte│3 │
│înalte │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Clădiri cu săli │ │
│aglomerate din │3 │
│categoria S1 şi S2 │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Spaţii comerciale │3 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Cult │3 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Cultură │3 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Primire turistică │3 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Învăţământ │3 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Parcări subterane şi │3 │
│supraterane închise │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Gări şi aerogări │3 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Centre de asistenţă │3 │
│socială │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Sănătate cu │3*) │
│spitalizare │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Sănătate cu tratament │1 │
│ambulatoriu │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Alimentaţie publică │1 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Parcări supraterane │1 │
│deschise │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Administrativ │1 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Arene sportive │1 │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Staţii de distribuţie │ │
│carburanţi pentru │1 │
│autovehicule │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│Spaţii comune din │1 │
│clădiri de locuit │ │
├──────────────────────┴───────────────┤
│*) În cazul în care nu există sursa │
│centrală de rezervă a spitalului sau │
│dacă aceasta nu asigură 24 h │
│autonomie, durata de funcţionare a │
│iluminatului de siguranţă pentru │
│continuarea lucrului trebuie să fie │
│asigurată local pentru 24 h. │
├──────────────────────────────────────┤
│NOTĂ: │
│Dacă activităţile sau destinaţiile cu │
│timpi de funcţionare diferiţi pentru │
│iluminatul de siguranţă se întâlnesc │
│în aceeaşi clădire (de exemplu, │
│restaurant în clădire înaltă, loc de │
│muncă în parcare subterană sau arenă │
│sportivă cu aglomerare de persoane), │
│se va considera valoarea maximă (de │
│exemplu, 3 h în loc de 1 h). │
└──────────────────────────────────────┘
Tabelul 7.23.1c Exemple de valori pentru iluminatul de siguranţă în funcţie de tip şi aplicaţie/domeniu de utilizare:
┌────────────┬──────────────┬───────────┐
│ │ │Nivelul de │
│ │ │iluminare │
│ │ │(orizontală│
│Tipul │Domenii de │dacă nu se │
│iluminatului│utilizare │specifică, │
│de siguranţă│ │respectiv │
│ │ │verticală │
│ │ │dacă este │
│ │ │specificat)│
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│0 │1 │2 │
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │- în locuri de│ │
│ │muncă dotate │ │
│ │cu receptoare │ │
│ │care trebuie │ │
│ │alimentate │ │
│ │fără │ │
│ │întrerupere şi│ │
│ │în locuri de │ │
│ │muncă legate │- 10% din │
│ │de necesitatea│nivelul de │
│ │funcţionării │iluminare │
│ │acestor │menţinută │
│ │receptoare │pentru │
│ │(staţii de │iluminatul │
│ │pompe pentru │normal │
│ │incendiu, │(valoare │
│ │încăperile │medie), dar│
│ │surselor de │nu mai mic │
│ │rezervă, │de 15 lx │
│ │spaţiile │ │
│ │serviciilor de│ │
│ │pompieri, │ │
│ │încăperile │ │
│ │centralelor de│ │
│ │semnalizare, │ │
│ │dispecerate │ │
│ │etc.) │ │
│pentru ├──────────────┼───────────┤
│continuarea │- în │ │
│lucrului │încăperile │- 80% din │
│ │blocului │nivelul de │
│ │operator (săli│iluminare │
│ │de operaţie, │menţinută │
│ │pre- şi │pentru │
│ │postoperator, │iluminatul │
│ │terapie │normal │
│ │intensivă │ │
│ │etc.) │ │
│ ├──────────────┼───────────┤
│ │ │- egal cu │
│ │ │nivelul de │
│ │- pe câmpul de│iluminare │
│ │operaţie │menţinută │
│ │ │pentru │
│ │ │iluminatul │
│ │ │normal │
│ ├──────────────┼───────────┤
│ │- în │ │
│ │încăperile │ │
│ │construcţiilor│- 10% din │
│ │de producţie, │nivelul de │
│ │laboratoare şi│iluminare │
│ │altele │menţinută │
│ │similare în │pentru │
│ │care utilajele│iluminatul │
│ │necesită o │normal │
│ │permanentă │ │
│ │supraveghere │ │
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │- în locurile │ │
│ │în care sunt │ │
│ │montate │- 10% din │
│ │armături (de │nivelul de │
│ │exemplu: vane,│iluminare │
│pentru │robinete, │menţinută │
│intervenţii │dispozitive de│pentru │
│în zone de │comandă │iluminatul │
│risc │control etc.) │normal din │
│ │ale unor │zona de │
│ │instalaţii şi │risc, dar │
│ │utilaje care │nu mai mic │
│ │trebuie │de 15 lx │
│ │acţionate în │ │
│ │caz de avarie │ │
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │- în zonele cu│ │
│ │elemente care,│ │
│ │la │ │
│ │întreruperea │ │
│ │iluminatului │ │
│ │normal, │- 10% din │
│ │trebuie │nivelul de │
│ │acţionate în │iluminare │
│ │vederea │menţinută │
│ │scoaterii din │pentru │
│ │funcţiune a │iluminatul │
│ │unor utilaje │normal din │
│ │şi echipamente│zona de │
│ │sau a reglării│risc, dar │
│ │unor parametri│nu mai mic │
│ │aferenţi, în │de 15 lx │
│ │scopul │ │
│ │protejării │ │
│ │utilajelor, │ │
│ │echipamentelor│ │
│ │sau │ │
│ │persoanelor │ │
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │- minimum 1│
│ │ │lx în orice│
│pentru │- pe căile de │punct al │
│evacuarea │evacuare │căilor de │
│din clădire │ │evacuare la│
│ │ │nivelul │
│ │ │pardoselii │
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │- minimum │
│ │ │0,5 lx în │
│ │- în încăperi │orice punct│
│ │sau spaţii │la nivelul │
│ │unde se poate │pardoselii,│
│împotriva │produce panică│excluzând o│
│panicii │(de exemplu: │zonă │
│ │încăperi cu │perimetrală│
│ │aglomerări de │de 0,5 m şi│
│ │persoane) │socotind │
│ │ │încăperea │
│ │ │goală (fără│
│ │ │mobilier) │
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │ │- nenormat,│
│ │- pentru │dar │
│ │supravegherea │considerat │
│local pentru│în timpul │suficient │
│veghe │nopţii a │min. 0,5 lx│
│ │bolnavilor din│în orice │
│ │spitale │punct la │
│ │ │nivelul │
│ │ │pardoselii │
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │- pentru │ │
│ │supravegherea │ │
│ │în timpul │- minimum │
│ │nopţii a │15 lx la │
│ │copiilor din │nivelul │
│ │creşe, │pătuţului │
│ │grădiniţe şi a│ │
│ │sugarilor din │ │
│ │spitale │ │
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│local pentru│- în afara │- minimum 5│
│marcarea │hidrantului │lx │
│hidranţilor │(alături sau │iluminare │
│interiori de│deasupra) la │verticală │
│incendiu │maximum 2 m │ │
├────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │- posturi de │ │
│ │prim ajutor; │ │
│ │- │ │
│ │declanşatoare │ │
│ │manuale de │ │
│ │alarmă în caz │ │
│ │de incendiu; │ │
│ │- dispozitive │ │
│ │de comandă │ │
│ │manuală pentru│ │
│ │sistemele cu │ │
│ │rol de │ │
│ │securitate la │ │
│ │incendiu; │ │
│ │- │ │
│ │echipamentele │ │
│ │care se │ │
│ │utilizează în │ │
│ │caz de │ │
│ │incendiu │ │
│ │(stingătoare │ │
│ │şi ustensile │ │
│ │de combatere a│ │
│ │începuturilor │ │
│ │de incendiu); │ │
│local pentru│- echipamentul│ │
│indicarea │de control şi │- minimum 5│
│poziţiilor │semnalizare al│lx │
│unor │instalaţiei de│iluminare │
│echipamente │detectare │verticală │
│şi aparate │incendiu, │ │
│ │panouri │ │
│ │repetoare de │ │
│ │semnalizare şi│ │
│ │/sau comandă │ │
│ │în caz de │ │
│ │incendiu; │ │
│ │- butoanele de│ │
│ │apel pentru │ │
│ │asistenţa │ │
│ │persoanelor cu│ │
│ │dizabilităţi │ │
│ │din grupurile │ │
│ │sanitare │ │
│ │dedicate │ │
│ │acestora; │ │
│ │- tablourile │ │
│ │electrice │ │
│ │generale, │ │
│ │tablourile │ │
│ │care │ │
│ │alimentează │ │
│ │circuitele │ │
│ │iluminatului │ │
│ │normal şi de │ │
│ │siguranţă. │ │
├────────────┴──────────────┴───────────┤
│NOTĂ: │
│Calculul iluminatului de securitate se │
│va realiza luând în considerare doar │
│componenta directă a iluminării, │
│eliminând reflexiile suprafeţelor │
│încăperii. În cazul utilizării │
│iluminatului indirect ca iluminat de │
│securitate se vor respecta condiţiile │
│indicate în SR EN 1838. │
└───────────────────────────────────────┘
7.23.4. Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranţă 7.23.4.1. Corpurile de iluminat de siguranţă ce asigură iluminatul: - pentru continuarea lucrului, – pentru intervenţii în zonele de risc, – împotriva panicii, – local pot fi integrate în iluminatul normal al spaţiilor respective, dar trebuie să li se asigure punerea în funcţiune automată la întreruperea iluminatului normal în timpul prevăzut în tabelul 7.23.1a. 7.23.4.2. Corpurile de iluminat pentru indicarea direcţiilor de evacuare din clădire şi pentru evidenţierea hidranţilor interiori trebuie să respecte prevederile: a) SR EN ISO 7010 şi SR ISO 3864 în ceea ce priveşte tipurile de marcaj referitoare la sens şi schimbări de direcţie; b) SR EN 1838 privind distanţele de identificare, luminanţa şi iluminarea indicatoarelor de semnalizare de securitate. 7.23.4.3. Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguranţă trebuie să fie realizate din materiale care corespund reglementărilor specifice din SR EN 60598-2-22. 7.23.4.4. Corpurile de iluminat de securitate se vor monta la o înălţime de minimum 2 m faţă de nivelul pardoselii, cu excepţia situaţiilor particulare (de exemplu, zone exterioare ale clădirii, puncte de adunare, scări şi clădiri istorice, marcarea obstacolelor etc.), cazuri în care se acceptă montarea la înălţimi sub 2 m, cu condiţia realizării protecţiei mecanice a corpurilor de iluminat. 7.23.5. Surse de alimentare 7.23.5.1. Sursa principală de alimentare este reţeaua de distribuţie publică. 7.23.5.2. Sursa de alimentare de securitate (de rezervă) trebuie aleasă astfel încât să intre în funcţiune în timpul menţionat în tabelul 7.23.1a şi să menţină alimentarea cel puţin pe durata de timp stabilită în funcţie de tipul activităţii. Alimentarea electrică de securitate (de rezervă) se realizează conform pct. 3.4.2. Sistemele de alimentare cu energie electrică pentru iluminatul de siguranţă trebuie să respecte prevederile articolului 5.6. Sursele de alimentare de securitate (de rezervă) sunt cele prezentate în pct. 5.6.3.1 şi pot fi locale (pentru un corp de iluminat de tip autonom) sau centrale (pentru alimentarea unui grup de corpuri de iluminat). Sursele centrale trebuie să îşi păstreze caracteristicile de rezistenţă, etanşeitate la foc şi izolare termică pe timpul necesar alimentării de siguranţă (dar nu mai mult de 3 h) sau să fie amplasate în spaţii care să îndeplinească aceste condiţii. 7.23.6. Instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului 7.23.6.1. Instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului se prevăd în următoarele cazuri: a) în locuri de muncă dotate cu receptoare care trebuie alimentate fără întrerupere şi la locurile de muncă legate de necesitatea funcţionării acestor receptoare (staţii de pompe pentru incendiu, surse de rezervă, spaţiile serviciilor de pompieri, încăperile dispozitivelor de control şi semnalizare, ventilatoarelor de evacuare şi control al fumului şi gazelor fierbinţi, centralelor de semnalizare, dispecerate etc.); b) în încăperile blocului operator (săli de operaţie, de sterilizare, de pregătire medici, de pregătire bolnavi, de reanimare etc); c) în clădirile construcţiilor de producţie şi/sau depozitare, laboratoare şi altele similare în care utilajele necesită o supraveghere permanentă. 7.23.6.2. Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la lit. a) şi b) ale pct. 7.23.6.1 trebuie stabilită astfel încât să se asigure funcţionarea iluminatului de siguranţă pentru continuarea lucrului în tot timpul necesar pentru luarea unor măsuri în vederea continuării pe o perioadă de timp, fără pericol, a activităţii sau efectuarea unor manevre pentru oprirea activităţii, dar minimum 1 oră. 7.23.7. Instalaţii electrice pentru iluminatul de securitate pentru intervenţii în zone de risc 7.23.7.1. Instalaţii electrice pentru iluminatul de securitate pentru intervenţii trebuie prevăzute în următoarele cazuri: a) în locurile în care sunt montate armături (de exemplu, vane, robinete şi dispozitive de comandă-control) ale unor instalaţii şi utilaje care trebuie acţionate în caz de avarie; b) în zonele cu elemente care, la întreruperea iluminatului normal, trebuie acţionate în vederea scoaterii din funcţiune a unor utilaje şi echipamente sau a reglării unor parametri aferenţi, în scopul protejării utilajelor, echipamentelor sau persoanelor, precum şi în încăperi de garare a utilajelor destinate apărării împotriva incendiilor; c) în încăperi ce adăpostesc generatoare, echipamente de control şi semnalizare, tablouri generale, tablouri ce alimentează iluminatul normal şi pe cel de siguranţă, camere tehnice. 7.23.8. Instalaţii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare 7.23.8.1. Instalaţii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie prevăzute în: a) clădirile civile în care se pot afla simultan mai mult de 50 de persoane; b) încăperi din clădiri civile dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: - sunt amplasate la nivelurile supraterane şi au o suprafaţă mai mare de 300 mp, indiferent de numărul de persoane; – sunt amplasate la nivelurile subterane şi au o suprafaţă mai mare de 100 mp, indiferent de numărul de persoane; c) parcajele subterane şi supraterane închise; d) toaletele cu suprafaţa mai mare de 8 mp şi cele destinate persoanelor cu dizabilităţi, precum şi în spaţiile cu mese pentru înfăşat şi îngrijirea copiilor mici; e) spaţiile de producţie sau depozitare cu mai mult de 20 de persoane sau atunci când distanţa dintre uşa de evacuare şi punctul de lucru cel mai depărtat depăşeşte 30 m. 7.23.8.2. De-a lungul căilor de evacuare, distanţa dintre corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie să respecte distanţele de vizibilitate prevăzute de SR EN 1838. 7.23.8.3. Corpurile de iluminat pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie amplasate: a) lângă*) scări, astfel încât fiecare treaptă să fie iluminată direct; *) „lângă“ este considerat ca fiind sub 2 m măsuraţi pe orizontală. b) lângă*) orice altă schimbare de nivel; c) la fiecare uşă de ieşire destinată a fi folosită în caz de evacuare; d) la panourile/indicatoarele de semnalizare de securitate; e) la fiecare schimbare de direcţie dacă direcţia de evacuare nu este evidentă; f) la intersecţii de coridoare; g) lângă*) fiecare ieşire din clădire şi în exteriorul acesteia; h) la scările rulante; i) lângă*) echipamentele destinate utilizării de către persoane cu dizabilităţi. 7.23.8.4. Corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie poziţionate la o înălţime între 2 m şi 3 m faţă de nivelul pardoselii finite. Fac excepţie cazurile cu zone unde vizibilitatea corpurilor de iluminat este obstrucţionată de prezenţa unor obstacole (de exemplu, materiale depozitate în stive) sau când spaţiile au dimensiuni mari ca suprafaţă şi înălţime. În acest caz, indicatoarele luminoase sau iluminate nu trebuie montate mai sus de 20 de grade faţă de orizontala situată la o înălţime convenţională a ochiului observatorului de 1,5 m, văzut de la maximul distanţei posibile de vedere, stabilită conform SR EN 1838. 7.23.8.5. Iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie să funcţioneze permanent cât timp există personal în clădire, cu următoarele excepţii: a) unde există sistem de supraveghere permanent a iluminatului de siguranţă; b) unde acest sistem de iluminat este asigurat de iluminatul natural pe perioada activităţii în clădire. 7.23.8.6. Pentru a asigura deplasarea ocupanţilor în condiţii de securitate către căile de evacuare sau către zonele de intervenţie se prevede un iluminat pentru circulaţie care să respecte aceleaşi condiţii ca iluminatul de evacuare. Acesta trebuie să permită distingerea unor obstacole de pe căile de circulaţie atunci când iluminatul normal lipseşte sau acolo unde iluminatul de evacuare nu este suficient pentru distingerea obstacolelor. 7.23.9. Instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă local 7.23.9.1. Iluminat local de siguranţă trebuie prevăzut pentru evidenţierea: a) hidranţilor interiori de incendiu^1); ^1) În aceste situaţii, corpurile de iluminat trebuie amplasate la maximum 2 m măsuraţi pe orizontală. b) cutiilor posturilor de prim ajutor; c) declanşatoarelor manuale de alarmă în caz de incendiu^1); d) dispozitivelor de comandă manuală pentru sistemele cu rol de securitate la incendiu^1); e) mijloacelor de primă intervenţie în caz de incendiu (stingătoare, pături antifoc); f) echipamentelor de control şi semnalizare, panourilor repetoare de semnalizare şi/sau comandă în caz de incendiu; g) butoanelor de apel pentru asistenţa persoanelor cu dizabilităţi din grupurile sanitare dedicate acestora. 7.23.9.2. Iluminatul de siguranţă local trebuie să asigure o iluminare verticală de minimum 5 lx. 7.23.9.3. Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă local se asigură şi pentru protejarea persoanelor care pot să rămână temporar în clădire în cazul întreruperii iluminatului normal, precum şi pentru zone locale particulare. 7.23.9.4. Deoarece în unele cazuri (de exemplu, rezidenţii centrelor de îngrijire pentru persoane în vârstă sau copii, ocupanţii unui hotel ş.a.m.d.) o evacuare precipitată nu este lipsită de riscuri, se poate prefera rămânerea temporară în incintă. Aceasta se poate face până la restabilirea alimentării şi revenirea iluminatului normal dacă nu se constată pericole la siguranţa persoanelor, dar nu mai mult de ultima oră a duratei normate de funcţionare a iluminatului de siguranţă (de exemplu, dacă autonomia este de 3 ore, nu este permisă rămânerea temporară mai mult de 2 ore). 7.23.9.5. Grupurile sanitare şi vestiarele cu suprafeţe mai mari de 8 mp trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă local. Iluminarea orizontală nu trebuie să fie mai mică de 0,5 lx în niciun punct de la nivelul pardoselii. Holurile acestora vor beneficia de un iluminat de securitate asigurat la nivelul necesar celui de evacuare. 7.23.9.6. În toaletele pentru persoane cu dizabilităţi şi în cele prevăzute cu spaţiu pentru schimbarea bebeluşilor trebuie asigurată o iluminare orizontală minimă de 1 lx la nivelul pardoselii. La cele cu facilităţi de schimbare a copiilor mici este necesară o iluminare orizontală minimă de 1 lx şi în planul mesei de înfăşat. La butoanele de apel pentru asistenţă din toalete este necesară o iluminare verticală de 5 lx, conform art. 7.23.9.2. 7.23.9.7. Iluminatul de siguranţă portabil este parte a iluminatului de siguranţă local destinat a fi utilizat în spaţiile fără personal permanent şi este asigurat cu echipament portabil prevăzut cu alimentare proprie. 7.23.10. Instalaţii electrice pentru iluminatul de securitate împotriva panicii 7.23.10.1. Instalaţiile electrice pentru iluminatul de securitate împotriva panicii se prevăd în: a) încăperi din clădirile publice cu mai mult de 50 de persoane dacă se află la nivelurile subterane şi în încăperi cu peste 100 de persoane dacă sunt amplasate la nivelurile supraterane; b) spaţiile de producţie cu mai mult de 100 de persoane şi cu densitate mai mare de 1 persoană/10 mp; c) încăperi civile cu suprafaţa mai mare de 60 mp, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii: - nu au acces direct în căi de evacuare; – evacuarea se face printr-o altă încăpere cu aglomerare de persoane; – există risc de împiedicare în cazul evacuării. 7.23.10.2. Iluminatul de securitate împotriva panicii trebuie să asigure o iluminare orizontală de minimum 0,5 lx la nivelul pardoselii, în fiecare punct al suprafeţei unei încăperi, excluzând o zonă perimetrală de 0,5 m şi socotind încăperea goală (fără mobilier). 7.23.10.3. Dacă o cale de evacuare traversează un spaţiu care necesită iluminat împotriva panicii, iar această cale de evacuare nu este clar definită, atunci trebuie asigurată o iluminare orizontală minimă de 1 lx în orice punct al pardoselii, excluzând o bandă perimetrală de 0,5 m şi socotind spaţiul gol (fără mobilier). 7.23.10.4. Dacă un spaţiu care necesită iluminat împotriva panicii nu are asigurat acces direct pe o cale de evacuare, pentru aceasta fiind nevoie de parcurgerea unei/unor alte incinte, aceasta/acestea va/vor fi tratată(e) în aceleaşi condiţii ca la pct. 7.23.10.2 sau 7.23.10.3, după caz. 7.23.10.5. Se va asigura punerea în funcţiune automată a iluminatului de securitate împotriva panicii la întreruperea iluminatului normal. 7.23.11. Zone particulare 7.23.11.1. În încăperile unde este necesară o supraveghere în timpul nopţii (de exemplu: camere pentru bolnavi, maternităţi, spitale, cămine pentru persoane în vârstă sau cu infirmităţi, ospicii şi altele similare) se prevede iluminat de securitate pentru veghe. Nivelul de iluminare nu este normat, dar se consideră că o valoare similară celei pentru iluminatul împotriva panicii este suficientă. Durata minimă de funcţionare pentru iluminatul de veghe poate fi asimilată cu cea indicată la destinaţiile corespunzătoare din tabelul 7.23.1b. 7.23.11.2. La piscine, centre SPA, bazine de înot trebuie asigurată o iluminare medie orizontală de 5 lx la suprafaţa apei şi pe căile de circulaţie din jurul bazinelor şi pe căile de acces la trambuline sau tobogane. NOTĂ: Nivelurile de iluminare se vor conforma şi cerinţelor SR EN 12193. 7.23.11.3. Încăperile ce adăpostesc generatoare, echipamente de control şi semnalizare, tablouri generale, tablouri ce alimentează iluminatul normal şi pe cel de siguranţă, camere tehnice etc. trebuie să beneficieze de un iluminat de securitate care să asigure o valoare a iluminării orizontale la nivelul pardoselii care nu trebuie să fie mai mică decât cea prevăzută pentru iluminatul local sau, după caz, decât cea pentru iluminatul pentru intervenţii. În ambele cazuri, valoarea minimă a iluminării verticale trebuie să fie de 5 lx în planul sarcinii vizuale (de exemplu, planul vertical al tabloului electric). 7.23.12. Circuite, coloane şi tablouri de distribuţie pentru iluminatul de siguranţă 7.23.12.1. Corpurile de iluminat de tip autonom (executate conform SR EN 60598-2-22) se alimentează pe circuite din tablourile de distribuţie pentru receptoare normale. Pot fi alimentate de pe circuite comune cu corpurile de iluminat pentru iluminatul normal. Conductoarele şi/sau cablurile de alimentare trebuie să fie cu întârziere la propagarea flăcării în mănunchi (conform SR EN IEC 60332-3 - de exemplu, N2XH). 7.23.12.2. Circuitele şi coloanele corpurilor de iluminat de siguranţă alimentate din surse centralizate se execută respectând prevederile pct. 5.6.4.8. 7.23.12.3. Tablourile de distribuţie pentru iluminatul de siguranţă trebuie să fie distincte faţă de tablourile iluminatului normal, cu excepţia cazurilor de la pct. 7.23.12.1. 7.23.12.4. Tablourile de distribuţie pentru iluminatul de siguranţă se amplasează în încăperi sau spaţii diferite faţă de cele ale tablourilor pentru iluminatul normal. Se admite şi amplasarea în aceeaşi încăpere sau spaţiu, cu condiţia luării de măsuri constructive sau de montaj prin care să se evite influenţa reciprocă. 7.23.12.5. Dimensionarea circuitelor şi coloanelor iluminatului de siguranţă se face respectându-se condiţiile indicate la pct. 5.2.4. În încăperile şi pe căile de evacuare cu mai multe corpuri de iluminat de siguranţă, acestea trebuie alimentate de la cel puţin două circuite separate, dacă alimentarea se face de la o sursă centrală. 7.23.13. Se recomandă monitorizarea automată a sistemelor de iluminat de siguranţă din clădiri cu mai mult de 100 de corpuri de iluminat de siguranţă. Sistemul de monitorizare va indica informaţii despre starea aparatelor de iluminat, a acumulatorului central/individual/local, a integrităţii circuitelor de alimentare şi a protecţiilor. 7.23.14. Sisteme de iluminat de siguranţă adaptive 7.23.14.1. La clădirile cu mai multe ieşiri finale de evacuare şi/sau cu trasee de evacuare complexe se recomandă utilizarea sistemelor de iluminat de siguranţă adaptive. 7.23.14.2. Aceste sisteme pot schimba manual sau automat direcţia rutei de evacuare, pot îmbunătăţi vizibilitatea indicatoarelor/semnalizărilor de siguranţă şi, opţional, nivelul de iluminare pe căile de evacuare. NOTĂ: Ca exemplu, una dintre funcţiile unui astfel de sistem poate fi schimbarea direcţionării pentru evacuare de la o rută care nu mai prezintă siguranţă, fiind afectată de un incendiu confirmat, conducând ocupanţii către o altă rută de evacuare situată în altă zonă a clădirii care nu a fost afectată şi pe unde evacuarea se poate realiza în siguranţă. 7.23.14.3. Sisteme de iluminat de siguranţă adaptive pot necesita interacţiunea cu alte componente şi sisteme ale clădirii (de exemplu, detecţie incendiu, control acces, gestiune tehnică centralizată, sonorizare etc.). Corpurile de iluminat şi/sau indicatoarele de siguranţă adaptive sunt gestionate prin intermediul unei unităţi de control, programare şi monitorizare proprie. 7.23.15. Verificarea sistemelor de iluminat de siguranţă Aceasta se va realiza periodic la intervale şi prin metode conforme cu prevederile din subcapitolul 8.3 şi/sau SR EN 50172, întocmindu-se rapoarte cu informaţii privind starea de funcţionare a corpurilor de iluminat, a acumulatoarelor, nivelurile de iluminare măsurate, timpii de punere în funcţiune şi timpii de funcţionare determinaţi, integritatea circuitelor electrice etc." ART. II Prezentul ordin nu se aplică obiectivelor/proiectelor de investiţii: a) ale căror lucrări sunt în curs de execuţie la data intrării în vigoare a prezentului ordin; b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii au fost iniţiate procedurile de achiziţie publică până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, prin transmiterea spre publicare a anunţului de participare/emiterea invitaţiei de participare, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii au fost recepţionate de investitor/beneficiar ori au fost depuse spre aprobare/avizare; c) ale căror proiecte tehnice sunt elaborate în baza studiilor de fezabilitate/documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii menţionate la lit. b); d) ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii necesită actualizare, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă au fost elaborate şi recepţionate de investitor/beneficiar până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, ori sunt depuse spre reaprobare/reavizare; e) pentru care a fost aprobată finanţarea. ART. III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în 30 de zile de la data publicării. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila-Zoltán Bucureşti, 18 mai 2023. Nr. 959. ----- 
