Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 940 din 8 februarie 2024 privind aprobarea programului, curriculumului de pregătire şi a metodologiei în vederea obţinerii de competenţe în supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru asistenţii medicali din serviciile de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale (SPIAAM)
EMITENT: Ministerul Sănătăţii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 125 din 14 februarie 2024
Văzând Referatul de aprobare nr. AR 2.294 din 8.02.2024 al Direcţiei politici de resurse umane în sănătate,
având în vedere:
- prevederile art. 24 lit. f) din Legea nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România;
– prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii emite următorul ordin:
ART. 1
Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se aprobă Programul pregătire în vederea obţinerii de competenţe în supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru asistenţii medicali din serviciile de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale (SPIAAM).
ART. 2
Se aprobă curriculumul de pregătire pentru Programul pregătire în vederea obţinerii de competenţe în supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru asistenţii medicali din serviciile de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale (SPIAAM), prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 3
Lista responsabililor naţionali şi lista responsabililor din centrele de pregătire, pentru programul prevăzut la art. 1, sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 4
Se aprobă Metodologia examenului de obţinere a competenţei în supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medical, conform anexei nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 5
Direcţia politici de resurse umane în sănătate din Ministerul Sănătăţii, universităţile de medicină şi farmacie din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Timişoara, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, precum şi persoanele nominalizate în anexa nr. 2 vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 6
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sănătăţii,
Alexandru Rafila
Bucureşti, 8 februarie 2024.
Nr. 940.
ANEXA 1
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
pentru Programul pregătire în vederea obţinerii de competenţe în supravegherea,
prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru asistenţii medicali
din serviciile de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale (SPIAAM)
1. Organizarea programului:
1.1. Durata - în ore de pregătire teoretică şi practică/zi/ săptămână/lună/modul/program
Total ore = 192, din care 60 de ore teoretice şi 132 de ore practice;
12 ore/săptămână, respectiv 3 zile x 4 ore/zi
1.2. Perioada de desfăşurare - pe parcursul a câte/câţi săptămâni/luni/ani
16 săptămâni, respectiv 4 luni (5 săptămâni pregătire teoretică şi 11 săptămâni pregătire practică)
1.3. Centre de pregătire propuse spre acreditare
Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Timişoara
1.4. Metodologie
1.4.1. Tehnici şi metode de lucru: prelegeri, activităţi pe grupuri, activităţi practice
1.4.2. Structura programului: fără extragere din activitate
1.4.3. Programul de instruire se va desfăşura conform:
- programei analitice;
– baremului de manevre, tehnici şi activităţi practice.
1.5. Evaluarea cunoştinţelor
Criterii de evaluare:
a) iniţială a aptitudinilor şi cunoştinţelor teoretice şi practice minimum necesare (dacă este cazul) şi a nivelului de cunoştinţe minim acceptabil pentru accesul la program
- nu este cazul;
b) a cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor dobândite în final, raportate la nivelul minim de performanţă enunţat în obiectivele programului, şi a validităţii, specificităţii şi eficienţei tehnicilor şi instrumentelor de lucru:
1.5.1. în timpul programului (evaluare formativă):
- seminare: la sfârşitul fiecărui modul (test-grilă, studiu de caz);
1.5.2. la sfârşitul programului (evaluare sumativă):
- examen scris şi/sau oral - examen scris;
– examen clinic - nu este cazul;
– probă de abilităţi/manualităţi - proiect prin rezolvarea unor situaţii practice;
1.5.3. tematica de examen pentru obţinerea atestatului (anexa nr. 3 la ordin).
2. Scopul şi obiectivele educaţionale generale ale programului
Scopul programului este de a forma asistenţi medicali cu competenţe în prevenirea, supravegherea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM), fiind astfel capabili să aplice şi să monitorizeze măsurile de prevenire şi control al infecţiilor pe parcursul activităţilor lor curente.
Obiectivele generale urmăresc implementarea măsurilor de prevenire a IAAM, creşterea calităţii sistemului de supraveghere a IAAM, dezvoltarea activităţilor de limitare a IAAM.
2.1. Utilitatea programului de pregătire complementară, pe paliere de calificare
Programul este propus pentru asistenţi medicali cu drept de liberă practică, cu studii finalizate atât cu examen de licenţă, cât şi fără examen de licenţă, respectiv cu examen de certificare a calificării profesionale, care prin obţinerea competenţelor de prevenire, supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale pot efectua activităţi în cadrul compartimentelor/serviciilor de profil din spitale sau alte unităţi medicale, acţiuni de coordonare (director de îngrijiri, coordonatori de programe de sănătate în domeniu), de training şi de participare în echipele de cercetare.
3. Scopul şi obiectivele educaţionale specifice ale programului
3.1. Ce anume se aşteaptă de la absolvenţii programului de pregătire complementară
Competenţele dobândite vor permite desfăşurarea unor activităţi specifice de prevenire, supraveghere şi limitare a IAAM.
3.2. Expunerea obiectivelor în termeni SMART
- specifice/măsurabile/adecvate/realiste/încadrabile în timp
S - dobândirea abilităţilor privind cunoaşterea, organizarea şi monitorizarea activităţilor de control al IAAM;
M - existenţa unui personal calificat în monitorizarea acţiunilor de prevenire, supraveghere şi limitare a IAAM;
A - formarea unui număr de asistenţi medicali care să poată utiliza informaţiile şi să aibă abilităţi în scopul desfăşurării în mod calificat a acţiunilor de prevenire, supraveghere şi control al IAAM;
R - competenţele dobândite permit o mai bună conlucrare atât cu medicii, alţi asistenţi medicali, cât şi cu personalul de îngrijire, dobândind o pregătire corespunzătoare pentru a fi capabili să deţină funcţii de conducere în unităţile medicale sau să activeze în cadrul compartimentelor de Management al calităţii din spitalele de stat sau din sistemul privat.
Încadrarea în timp - obiectivele pot fi atinse în numărul de ore alocat programului de pregătire teoretică şi practică;
– cuantificarea abilităţilor suplimentare pe care le poate oferi viitorul deţinător al atestatului, comparativ cu competenţa profesională standard în specialitate, la acelaşi grad profesional - curricula este în concordanţă cu cerinţele europene privind competenţele în domeniul controlului infecţiilor nosocomiale şi reprezintă un plus de calificare pentru specialiştii care sunt implicaţi în managementul spitalelor sau al altor instituţii cu profil medical.
4. Estimarea bugetului de cheltuieli: 300 euro
4.1. Cheltuieli materiale - consumabile - 100 euro
- închirierea mijloacelor fixe/obiectelor de inventar - închirierea spaţiilor de învăţământ
– alte cheltuieli
4.2. Cheltuieli de personal - prestaţii didactice, secretariat, întreţinere - 200 euro
4.3. Cota ce revine Ministerului Sănătăţii - nu este cazul
5. Organizatorul şi coordonatorul programului de studii complementare
Universităţile de medicină coordonatoare ale programului, Ministerul Sănătăţii, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România
6. Validarea ştiinţifică
Se face de către: UMF Bucureşti, UMF Iaşi, UMF Cluj- Napoca, UMFST Târgu Mureş, UMF Timişoara, Centrul Naţional de Control al Bolilor Transmisibile Bucureşti
7. Drepturile şi obligaţiile dobândite de deţinătorul atestatului
Deţinătorul atestatului poate: să coordoneze sau să participe la desfăşurarea activităţilor de prevenire, supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale; să se implice în declanşarea unor acţiuni de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistenţei medicale; să pună în aplicare măsurile tehnice necesare pentru prevenirea şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale; să participe împreună cu medicul la acţiuni de consiliere pentru luarea unor măsuri administrative; să desfăşoare activităţi de formare a altor categorii de asistenţi medicali sau a personalului de îngrijire, precum şi să participe la proiecte de cercetare în domeniu; să contribuie la acţiunile desfăşurate de compartimentele de management al calităţii pentru elaborarea documentaţiei în vederea acreditării/ reacreditării unităţilor medicale.
Deţinătorul atestatului are obligaţia să respecte principiile etice şi de lucru în echipă.
8. Condiţii de înscriere
NOTĂ:
Vor fi precizate condiţii legate de:
- specialitate şi grad profesional; asistenţi medicali cu drept de liberă practică, cu studii finalizate atât cu examen de licenţă, cât şi fără examen de licenţă, respectiv cu examen de certificare a calificării profesionale;
– necesitatea promovării unui test preliminar pentru evaluarea unor aptitudini, respectiv a unui nivel minim acceptabil de cunoştinţe teoretice şi practice - nu este cazul;
– obligativitatea pentru accesul la programul de pregătire - absolvent al unui program de formare de asistenţă medicală generală;
– vechimea în specialitate (respectiv numărul minim de ani de practică efectivă) - nu este cazul;
– necesitatea parcurgerii anterioare a altor programe de dezvoltare profesională în domeniul respectiv - nu este cazul;
– limbi străine, alte condiţii specifice, după caz: cunoaşterea tehnicilor de lucru pe calculator şi utilizarea diverselor programe (SPSS, EPIINFO etc.);
– resurse materiale specifice aflate în mod obligatoriu la dispoziţia participantului - nu este cazul;
– numărul minim sau numărul maxim de participanţi admişi pentru o serie, în funcţie de specificul programului şi de dotările aflate la dispoziţie - minimum 10 participanţi, maximum 30 de participanţi.
PROGRAMA ANALITICĂ
Modulul I: Elemente de bază cu privire la infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM)
– Date generale: definiţii, clasificări, proces epidemiologic
– Date actuale privind epidemiologia IAAM
– Impactul IAAM asupra indivizilor şi sistemului de sănătate
– Programul de control al IAAM: obiective, structură, mod de realizare, responsabilităţi
– Indicatorii utilizaţi în controlul IAAM
– Stabilirea bugetului unui program de control al IAAM
– Implementarea unui program de control al IAAM (identificarea de resurse financiare, tehnici de comunicare şi negociere)
– Distribuirea informaţiilor privind legislaţia, reglementările şi recomandările aplicate în controlul IAAM
– Metode de evaluare şi îmbunătăţire a programelor de control al IAAM
Modulul II: Sistemul de control al calităţii în managementul IAAM
– Structura unui program de control al calităţii în relaţie cu prevenirea şi controlul IAAM
– Programe de promovare a calităţii şi siguranţei pacientului din punctul de vedere al controlului infecţiilor
– Auditul activităţilor în legătură cu controlul IAAM în diverse unităţi sanitare
– Concepte şi metode de management al riscului în activităţile de control al IAAM
– Date esenţiale privind metodele epidemiologice de colectare, analiză şi interpretare a datelor în contextul asigurării calităţii controlului IAAM
– Metode şi tehnici de instruire a personalului pentru creşterea calităţii controlului IAAM
– Principii care stau la baza activităţilor de management al calităţii în unităţile medicale
– Metodologia studiilor evaluative [studii descriptive şi analitice (cohortă, caz-control)]
Modulul III: Supravegherea IAAM
– Supravegherea IAAM - date generale
– Scopul, obiectivele şi metodologia de organizare a sistemului de supraveghere a IAAM
– Indicatorii utilizaţi în sistemul de supraveghere a IAAM
– Metode de culegere a datelor specifice sistemului de supraveghere a IAAM
– Sisteme informatice de gestionare a datelor pentru supravegherea IAAM
– Feedbackul informaţiilor în sistemele de supraveghere a IAAM
– Evaluarea eficacităţii sistemului de supraveghere a IAAM
Modulul IV: Activităţi pentru controlul IAAM
– Procedurile privind controlul IAAM în conformitate cu procedurile operaţionale standard (POS) naţionale sau locale (precauţiunile universale, igiena mâinilor etc.)
– Noţiuni esenţiale privind investigaţia epidemiologică în focarul de boli transmisibile
– Metode de izolare a pacienţilor şi precauţii speciale
– Decontaminarea, dezinfecţia, sterilizarea
– Dezinfecţia tegumentelor şi pregătirea preoperatorie a pacientului
– Decontaminarea şi sterilizarea instrumentarului medical
– Protocoale privind procedurile invazive: cateterizare venoasă şi urinară, ventilaţie mecanică etc.
– Noţiuni esenţiale privind etiologia IAAM şi activităţi specifice de laborator pentru identificare
– Noţiuni esenţiale privind prevenţia şi controlul rezistenţei la antibiotice
– Managementul deşeurilor medicale
– Măsuri de igienă şi siguranţă a mediului (aer, apă), decontaminarea suprafeţelor
– Protejarea personalului faţă de riscul IAAM
– Strategii de protecţie prin imunizarea personalului medical şi a pacienţilor
– Aspecte privind organizarea, planificarea şi proiectarea arhitecturală şi funcţională a unităţilor şi a serviciilor din unităţile sanitare
– Reguli de bună practică în asigurarea circuitelor pentru limitarea riscului de IAAM
– Cadrul legislativ în domeniul sănătăţii publice. Norme igienico-sanitare
BAREMUL DE MANEVRE, TEHNICI ŞI ACTIVITĂŢI PRACTICE
Modulul I: Managementul programului de prevenire şi control al IAAM
– Elaborarea şi promovarea unui program de control al IAAM
– Managementul unui program de control al IAAM - plan de lucru şi realizarea de proiecte
Modulul II: Sistem de control al calităţii în managementul IAAM
– Enunţarea etapelor de desfăşurare a acţiunilor specifice managementului calităţii
– Definirea şi exemplificarea acţiunilor specifice managementului riscului
– Metodologia activităţilor de instruire a personalului în domeniul controlului infecţiilor
– Contribuţia la activitatea de derulare a studiului transversal de prevalenţă a IAAM
Modulul III: Supravegherea IAAM
– Descrierea unui sistem de supraveghere
– Implementarea, urmărirea şi evaluarea sistemului de supraveghere
– Identificarea, investigarea şi managementul evenimentelor în cazul IAAM
Modulul IV: Activităţile privind controlul IAAM
– Organizarea de intervenţii privind controlul IAAM
– Implementarea procedurilor de control al IAAM
– Controlul igienei mediului prin identificarea şi neutralizarea căilor de transmitere a agenţilor patogeni
– Controlul microbiologic al stării de purtător la personalul medical şi de îngrijire
– Curăţenia şi decontaminarea diverselor spaţii destinate asistenţei medicale
– Tehnici de decontaminare şi sterilizare a instrumentarului medical
– Enunţarea metodelor şi procedurilor care pot contribui la reducerea rezistenţei la antibiotice
TEMATICA DE EXAMEN PENTRU OBŢINEREA ATESTATULUI
I. Proba scrisă
1. Noţiuni epidemiologice generale în IAAM (definiţii; amploarea problemei; implicaţiile socioeconomice)
2. Supravegherea epidemiologică a IAAM
3. Noţiuni generale privind etiologia IAAM
4. Infecţii asociate asistenţei medicale după localizare (definiţie de caz; evaluarea epidemiologică a factorilor de risc; măsuri de prevenţie şi control)
5. Infecţii asociate asistenţei medicale la gazdă imunocompromisă (copii, gravide, nou-născut, bolnavi oncologici, bolnavi cu multiple comorbidităţi, transplantaţi, vârstnici)
6. Curăţenia şi decontaminarea pentru asigurarea condiţiilor de igienă a mediului de desfăşurare a activităţilor medicale
7. Dezinfecţia
8. Sterilizarea
9. Precauţii universale (categorii, mod de aplicare)
10. Recomandări europene privind strategiile de prevenire a transmiterii agenţilor patogeni cu potenţial de producere a IAAM
II. Proiect din temele de activităţi practice şi tehnice bazate pe situaţii concrete
Bibliografie selectivă
1. Balan A., Beldescu N. et al.: Recomandări privind izolarea şi alte precauţii necesare pentru stoparea sau limitarea transmiterii bolilor infecţioase în mediul spitalicesc, ISP, Bucureşti, 2000
2. Balan A., Dinică V., Ghiţescu E. et al.: Controlul infecţiilor. Ghid privind curăţenia, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile de asistenţă medicală, ISP, Bucureşti, 2000
3. Vlădescu C.: Managementul serviciilor de sănătate, Editura Expert, Bucureşti, 2000
4. Ivan A.: Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile (sub coordonarea A. Ivan), Editura Polirom, Iaşi, 2002
5. Alexandru Gh.: Evaluarea eficienţei activităţilor sanitare, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
6. Rafila A., Pistol A., Şerban R., Chicin G., Dumbravă M., Radu R.: Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice, Editura Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti, 2004
7. Badea E. et al.: Managementul Spitalului. Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar, Editura Public H Press, Bucureşti, 2006
8. Berman GML, Wenel RP, Brewer TF, ButzlerJ-P: A guide to infection control in the hospital, The International Society for Infectious Diseases, 2008
9. Brumboiu M.I.: Prevenirea infecţiilor nosocomiale, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, 2009
10. Cepoi V. Azoicăi D.: Ghid de management al infecţiilor nosocomiale, Editura Arte, Bucureşti, 2012
11. Piţigoi D. et al.: Epidemiologie - Curs şi lucrări practice pentru studenţi şi medici rezidenţi, ediţie revizuită şi adăugită, Editura Universitară „Carol Davila“, Bucureşti, 2022
12. Decision No 2119/98/EC of the European Parliament and of the Council of 24 September 1998 setting up a network for the epidemiological surveillance and control of communicable diseases in the Community
13. Council of the European Union. Council Recommendation of 9 June 2009 on patient safety, including the prevention and control of healthcare associated infections (2009/C 151/01). Available from: http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C: 2009:151:0001:0006: EN: PDF
14. Improving Patient Safety in Europe (IPSE). The IPSE report 2005-2008. Lyon: Université Claude Bernard Lyon 1; November 2009]. Available from: http://www.ecdc.europa.eu/en/activities/surveillance/HAI/Documents/0811_IPSE_Technical_Implementation_Report.pdf
15. The Training in Infection Control in Europe (TRICE) project was funded by ECDC through a specific with the University of Udine, Italy
16. Legislaţia specifică aflată în vigoare
ANEXA 2
Lista responsabililor naţionali şi lista responsabililor din centrele de pregătire
pentru Programul pregătire în vederea obţinerii de competenţe în supravegherea,
prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru asistenţii medicali
din serviciile de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale (SPIAAM)
A. Responsabili naţionali ai programului
1. Prof. univ. dr. Adriana Pistol (Bucureşti)
2. Prof. univ. dr. Doina Azoicăi (Iaşi)
B. Responsabili de program - în centrele de pregătire
1. Bucureşti - prof. univ. dr. Adriana Pistol
2. Iaşi - prof. univ. dr. Doina Azoicăi
3. Cluj-Napoca - conf. dr. Irina Brumboiu
4. Târgu Mureş - prof. univ. dr. Septimiu Toader Voidăzan
5. Timişoara - conf. univ. dr. Bădiţoiu Luminiţa
ANEXA 3
METODOLOGIA
examenului de obţinere a competenţei în supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale
1. Programul de studii se finalizează prin examen organizat de Ministerul Sănătăţii, în două sesiuni anuale.
2. Examenul constă într-o probă scrisă şi o probă practică, conform tematicilor şi bibliografiei aprobate.
3. Componenţa comisiilor de examinare, respectiv a comisiilor de soluţionare se stabileşte prin tragere la sorţi cu 5 zile înainte de prima probă de examen din:
- preşedinte: un responsabil naţional al programului;
– membri: doi responsabili de formare din centrele de pregătire;
– secretar: un lector de program.
4. Probele examenului se susţin în următoarea ordine:
a) proba scrisă;
b) proba practică-proiect.
A. Proba scrisă se desfăşoară pe durata a 3 ore şi este:
1. secretă şi constă din 10 întrebări alcătuite de comisia de examen pentru fiecare specialitate, prin extragerea a 10 subiecte din tematica probei scrise;
2. eliminatorie, dacă candidatul nu obţine minimum nota 7,00.
Candidaţii nu au voie să păstreze cărţi sau alte materiale informative. Tragerea la sorţi a subiectelor de examen se va desfăşura în prezenţa comisiei de examen, în sala de examen.
Preşedintele comisiei de examen va depune într-o urnă bilete conţinând fiecare un număr corespunzător subiectelor din tematica probei scrise. Primul candidat, în ordine alfabetică, va extrage din urnă 10 bilete care vor fi semnate atât de candidat, cât şi de preşedintele comisiei de examen, după care comisia se retrage pentru a formula 10 întrebări mai succinte din cele 10 subiecte mari extrase, a căror rezolvare se va putea încadra în timpul de 3 ore prevăzut pentru proba scrisă.
Secretizarea lucrărilor se va face de către fiecare candidat în parte, prin introducerea unui bilet ce conţine datele de identificare (numele, prenumele, numărul şi seria BI/CI) în plicul situat în partea interioară a coperţii caietului de teză.
Înainte de introducerea biletului în plic, secretarul comisiei de examen va verifica datele înscrise pe acesta, apoi va lipi plicul şi va aplica ştampila comisiei. Preşedintele comisiei de examen va semna deasupra ştampilei.
Cele 10 subiecte stabilite de comisia de examen vor fi dictate candidaţilor, iar aceştia le vor scrie la începutul fiecărei foi.
Terminarea enunţării ultimului subiect corespunde cu ora începerii probei.
În timpul probei scrise, candidaţii vor fi supravegheaţi, încălcarea disciplinei de examen ducând la eliminarea din examen a candidaţilor în cauză, comisia de examen întocmind în acest sens un proces-verbal.
În timpul probei scrise comisia de examen se retrage şi elaborează baremul de corectură, care va fi semnat de preşedinte şi de către membrii comisiei.
La sfârşitul celor trei ore, lucrările se strâng, se numără şi se depozitează într-un dulap care se va sigila.
Fiecare subiect va primi o notă între 0 şi 10 puncte, astfel încât la această probă candidaţii pot obţine maximum 100 de puncte.
Deschiderea lucrărilor se va face imediat după corectare, în prezenţa candidaţilor, şi rezultatele se vor afişa la sediul comisiei de examen.
Eventualele contestaţii se pot depune în scris, în termen de maximum o oră de la anunţarea punctajului obţinut la proba scrisă, iar comisia de examen are obligaţia să răspundă în scris candidatului în maximum 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei.
După expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, secretarul comisiei de examen va întocmi catalogul probei scrise, în care se consemnează punctajele obţinute de fiecare candidat.
Numai candidaţii care au obţinut minimum nota 7,00 vor fi programaţi pentru următoarea probă, iar ceilalţi candidaţi vor fi declaraţi respinşi.
B. Proba practică-proiect
La proba practică-proiect candidatul va fi notat cu note de la 0 la 10,00, conform unui barem stabilit de comisia de examinare înainte de începerea probei. Nota minimă de promovare este de 7,00.
Eventualele contestaţii, atât pentru proba scrisă, cât şi pentru proba practică-proiect se pot depune în scris, în termen de maximum o oră de la anunţarea punctajului obţinut la proba practică, iar comisia de examen are obligaţia să răspundă în scris candidatului, în maximum 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei. După expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, secretarul comisiei de examen va întocmi catalogul probei practice, în care se consemnează punctajele obţinute de fiecare candidat.
Conţinutul probei practice va fi stabilit de comisie.
Catalogul definitiv va cuprinde punctajele de la proba scrisă şi de la proba practică-proiect. Vor fi declaraţi promovaţi candidaţii care au obţinut minimum nota 7,00.
Comisia de examen va consemna într-un proces-verbal modul de organizare şi desfăşurare a examenului.
5. În urma promovării examenului de atestare, Ministerul Sănătăţii eliberează candidaţilor declaraţi promovaţi certificatul de atestat.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
NENCIU VASILICA
15 Aprilie 2024
Doresc sa sus?in cursul dar vreau date s? trimit dosarul de
înscriere! Cu stim?!
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
