ANEXA 1
LISTA
cuprinzând agenţii economici care aplica prevederile
Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001
I. LISTA CUPRINZÂND SOCIETÃŢILE COMERCIALE COTATE LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI
1. Aerostar - S.A. Bacau
2. Alro - S.A. Slatina
3. Amep American Packaging - S.A. Tecuci
4. Apsa - S.A. Baia Mare
5. Arctic - S.A. Gaesti
6. Armatura - S.A. Cluj-Napoca
7. Artrom - S.A. Slatina
8. Agras - S.A. Bucureşti
9. Rafinaria Astra - S.A. Ploiesti
10. Astra Vagoane - S.A. Arad
11. Antibiotice - S.A. Iaşi
12. Aurora Targu Frumos - S.A. Iaşi
13. Azomures - S.A. Targu Mures
14. Berceni - S.A. Bucureşti
15. Bermas - S.A. Suceava
16. Compa - S.A. Sibiu
17. Cos - S.A. Targoviste
18. Chimopar - S.A. Bucureşti
19. Automobile Dacia - S.A. Pitesti
20. Dorobantul - S.A. Ploiesti
21. Electroaparataj - S.A. Bucureşti
22. Allied Deals Elcond - S.A. Zalau
23. Energopetrol - S.A. Campina
24. Ema - S.A. Piatra-Neamt
25. Electroputere - S.A. Craiova
26. Electrotehnica - S.A. Bucureşti
27. Excelent - S.A. Bucureşti
28. Faur - S.A. Bucureşti
29. Feleacul - S.A. Cluj-Napoca
30. Frial - S.A. Constanta
31. Fortuna - S.A. Bucureşti
32. Hitrom - S.A. Vaslui
33. Impact - S.A. Bucureşti
34. Imsat - S.A. Bucureşti
35. Internaţional - S.A. Sinaia
36. Oţel Inox - S.A. Targoviste
37. Mefin - S.A. Sinaia
38. Mopan - S.A. Targu Mures
39. Mopariv - S.A. Ramnicu Valcea
40. Nicolina - S.A. Iaşi
41. Navol - S.A. Oltenita
42. Navrom - S.A. Galaţi
43. Oil Terminal - S.A. Constanta
44. Oltchim - S.A. Ramnicu Valcea
45. Policolor - S.A. Bucureşti
46. Petrolexportimport - S.A. Bucureşti
47. Prodplast - S.A. Bucureşti
48. Petros - S.A. Ploiesti
49. Petrolsub - S.A. Suplacu de Barcau
50. Rulmentul - S.A. Braşov
51. Rocar - S.A. Bucureşti
52. Robinete Industriale - S.A. Bacau
53. Sicomed - S.A. Bucureşti
54. Sidertrans - S.A. Calarasi
55. Silcotub - S.A. Zalau
56. Şantierul Naval - S.A. Constanta
57. Şantierul Naval - S.A. Orşova
58. Aker - S.A. Tulcea
59. Sofert - S.A. Bacau
60. Siretul - S.A. Pascani
61. Sinteza - S.A. Oradea
62. Turbomecanica - S.A. Bucureşti
63. Terapia - S.A. Cluj-Napoca
64. Turism Transilvania - S.A. Cluj-Napoca
65. U.C.M - S.A. Resita
66. Upsom - S.A. Ocna Mures
67. Uton - S.A. Onesti
68. Uztel - S.A. Ploiesti
69. Prodvinalco - S.A. Cluj-Napoca
70. Rolast - S.A. Pitesti
71. Ves - S.A. Sighisoara
72. Zimtub - S.A. Zimnicea
II. LISTA CUPRINZÂND COMPANIILE/SOCIETÃŢILE NAŢIONALE ŞI ALTE SOCIETÃŢI COMERCIALE
1. Societatea Nationala "Transgaz" - S.A. Medias
2. Societatea Comercialã "Exprogaz" - S.A. Medias
3. Societatea Comercialã "Distrigaz-Nord" - S.A. Targu Mures
4. Societatea Comercialã "Distrigaz-Sud" - S.A. Bucureşti
5. Societatea Nationala "Depogaz" - S.A. Ploiesti
6. Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane - TAROM - S.A. Bucureşti
7. Regia Autonomã "Monitorul Oficial" Bucureşti
8. Compania Nationala "Imprimeria Nationala" - S.A. Bucureşti
9. Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti
10. Compania Nationala "Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni" - S.A.
11. Regia Autonomã de Transport - Bucureşti
12. Societatea Nationala de Radiocomunicatii - S.A. Bucureşti
13. Regia Autonomã "Administraţia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA" - Bucureşti
14. Compania Nationala "Transelectrica" - S.A. Bucureşti
15. Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. Bucureşti
16. Societatea Comercialã "Hidroelectrica" - S.A. Bucureşti
17. Societatea Comercialã "Electrica" - S.A. Bucureşti
18. Societatea Nationala "Nuclearelectrica" - S.A. Bucureşti
19. Regia Autonomã "Administraţia Nationala a Drumurilor din România" - Bucureşti
20. Societatea Nationala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. Bucureşti
III. LISTA CUPRINZÂND SOCIETÃŢILE COMERCIALE COTATE PE PIATA RASDAQ
1. Alprom - S.A. Slatina
2. Socep - S.A. Constanta
3. Ana-Imep - S.A. Pitesti
4. Brau Union - S.A. Reghin
5. Generalcom - S.A. Bucureşti
6. Titan - S.A. Bucureşti
7. Sanex - S.A. Cluj-Napoca
8. Cimentul - S.A. Turda
9. Romarc Fuel - S.A. Otopeni
10. Desfacere Mãrfuri Alimentare şi Industriale "Unirea" - S.A. Bucureşti
11. Lido - S.A. Bucureşti
12. Avicola - S.A. Buzau
13. Metex - S.A. Targoviste
14. Romportmet - S.A. Galaţi
15. ONT Carpaţi - S.A. Bucureşti
16. Timken-România - S.A. Ploiesti
17. Palace - S.A. Sinaia
18. Braiconf - S.A. Brãila
19. Danubiana - S.A. Bucureşti
20. Mobitex - S.A. Bucureşti
21. Mangalia - S.A. Constanta
22. Şantierul Naval - S.A. Brãila
23. Uzinexport - S.A. Bucureşti
24. Grandemar - S.A. Cluj-Napoca
25. Napolact - S.A. Cluj-Napoca
26. Victoria Prahova - S.A. Floresti
27. Practic - S.A. Bucureşti
28. Umeb - S.A. Bucureşti
29. Construcţii Bihor - S.A. Oradea
30. Electroprecizia - S.A. Sacele
31. Iame - S.A. Sfantu Gheorghe
32. Nord - S.A. Bucureşti
33. Morarit Panificatie Ialomita - S.A. Slobozia
34. Cariere Ilsom - S.A. Bistrita-Nasaud
35. Intfor - S.A. Galaţi
36. Energia - S.A. Constanta
37. Diham - S.A. Bucureşti
38. Metecom - S.A. Satu Mare
39. Asco - S.A. Bacau
40. Altur - S.A. Slatina
41. Geromed - S.A. Medias
42. Spicul - S.A. Buzau
43. Feroneria - S.A. Arad
44. Samobil - S.A. Satu Mare
45. Bere Grivita - S.A. Bucureşti
46. Cemacon - S.A. Zalau
47. Comautosport - S.A. Bucureşti
48. Bucur - S.A. Bucureşti
49. Delfincom - S.A. Bucureşti
50. Robinson - S.A. Predeal
51. Alcom - S.A. Zalau
52. Coremar - S.A. Constanta
53. Omnia - S.A. Ploiesti
54. Phoenix - S.A. Satu Mare
55. Comintex - S.A. Craiova
56. Norvea - S.A. Braşov
57. Nutricom - S.A. Oltenita
58. Comcereal Vrancea - S.A. Focsani
59. Componente Auto - S.A. Topoloveni
60. Comcereal - S.A. Constanta
61. Fam - S.A. Galaţi
62. Elpreco - S.A. Craiova
63. Flora - S.A. Bucureşti
64. Romcarbon - S.A. Buzau
65. Construcţii Feroviare Moldova - S.A. Iaşi
66. Dunarea - S.A. Galaţi
67. Biofarm - S.A. Bucureşti
68. Farmacom - S.A. Braşov
69. Comalta - S.A. Sfantu Gheorghe
70. Trefo - S.A. Galaţi
71. Olanesti - S.A. Baile Olanesti
72. Grivita - S.A. Bucureşti
73. Atric - S.A. Bucureşti
74. Stisom - S.A. Poiana Codrului - Satu Mare
75. Hepites - S.A. Galaţi
76. Galfinband - S.A. Galaţi
77. Litoral - S.A. Mamaia
78. Vitrometan - S.A. Medias
79. Barreco - S.A. Ramnicu Valcea
80. Alutus - S.A. Ramnicu Valcea
81. Comcereal - S.A. Calarasi
82. Comaliment - S.A. Resita
83. Unic - S.A. Targu Mures
84. Comcereal - S.A. Brãila
85. Sut Carpaţi - S.A. Comuna Voluntari
86. Cristiro - S.A. Bistrita
87. Ilefor - S.A. Targu Mures
88. Farmaceutice Arcatim - S.A. Timişoara
89. Roti-Auto - S.A. Dragasani
90. Rafor - S.A. Campulung Moldovenesc
91. Romfelt - S.A. Bucureşti
92. Vincon - S.A. Focsani
93. Sidex - S.A. Galaţi
94. Petromidia - S.A. Constanta
95. Fortus - S.A. Iaşi
96. Roman - S.A. Braşov
97. Tractorul - S.A. Braşov
98. Romcim - S.A. Bucureşti
99. Combinatul Siderurgic - S.A. Resita
100. Aro - S.A. Campulung
101. Aversa - S.A. Bucureşti
102. Upetrom 1 Mai - S.A. Ploiesti
103. Rafinaria Vega - S.A. Ploiesti
104. Republica - S.A. Bucureşti
105. Griro - S.A. Bucureşti
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
REGLEMENTÃRI CONTABILE
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitãţilor Economice Europene (C.E.E.)
şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate
CUPRINS
DISPOZIŢII GENERALE
CAPITOLUL I REGLEMENTÃRI PRIVIND CONTABILITATEA ŞI SITUAŢIILE
FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII .................................
SECŢIUNEA 1 CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII ..............................
SECŢIUNEA a 2-a EXERCIŢIUL FINANCIAR .......................................
SECŢIUNEA a 3-a SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII ............
SECŢIUNEA a 4-a FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE
ÎNTREPRINDERII .............................................
SECŢIUNEA a 5-a PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE ..............................
SECŢIUNEA a 6-a APROBAREA ŞI SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE
ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI ..........
SECŢIUNEA a 7-a RAPORTUL ADMINISTRATORILOR .................................
SECŢIUNEA a 8-a AUDITUL FINANCIAR ..........................................
SECŢIUNEA a 9-a APROBAREA ŞI DEPUNEREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI A
RAPORTULUI ANUAL ALE ÎNTREPRINDERII ........................
SECŢIUNEA a 10-a PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII .............
CAPITOLUL II PLANUL DE CONTURI GENERAL .....................................
CAPITOLUL III FORMATUL BILANŢULUI, CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE, SITUAŢIEI
FLUXURILOR DE TREZORERIE, SITUAŢIEI MODIFICÃRILOR CAPITALULUI
PROPRIU ŞI EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE ........
- BILANŢ ......................................................
- CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE ................................
- SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ...........................
- SITUAŢIA MODIFICÃRILOR CAPITALULUI PROPRIU ..................
- NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE .................
CAPITOLUL IV EXEMPLU DE CORESPONDENTA A PLANULUI DE CONTURI GENERAL CU
FORMATUL BILANŢULUI ŞI CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE .........
CAPITOLUL V EXPLICAREA UNOR TERMENI UTILIZAŢI ŞI COLATERALI ACESTORA ......
CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR FINANCIARE,
ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE INTERNAŢIONALE*1) DE CONTABILITATE
PREFATA Paragraful nr.
INTRODUCERE ................................................... 1-11
Obiect şi statut ........................................... 1-4
Aria de aplicabilitate ..................................... 5-8
Utilizatorii şi necesitãţile de informare ale acestora ..... 9-11
OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................. 12-21
Poziţia financiarã, performanta şi modificãrile poziţiei
financiare ................................................. 15-21
Note şi materiale supliment ................................ 21
CONCEPTE DE BAZA .............................................. 22-23
Contabilitatea de angajament ............................... 22
Principiul continuitãţii activitãţii ....................... 23
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE .......... 24-46
Inteligibilitatea .......................................... 25
Relevanta .................................................. 26-30
Pragul de semnificatie ................................. 29-30
Credibilitatea ............................................. 31-38
Reprezentarea fidela ................................... 33-34
Prevalenta economicului asupra juridicului ............. 35
Neutralitatea .......................................... 36
Prudenta ............................................... 37
Integralitatea ......................................... 38
Comparabilitatea ........................................... 39-42
Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila ........ 43-45
Oportunitatea .......................................... 43
Raportul cost-beneficiu ................................ 44
Echilibrul între caracteristicile calitative ........... 45
Imaginea fidela/Prezentarea fidela ......................... 46
STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE ............................ 47-81
Poziţia financiarã ......................................... 49-52
Active ..................................................... 53-59
Datorii .................................................... 60-64
Capitalul propriu .......................................... 65-68
Performanta ................................................ 69-73
Venituri ................................................... 74-77
Cheltuieli ................................................. 78-80
Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului ........... 81
RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ............. 82-98
Probabilitatea realizãrii unor beneficii economice viitoare 85
Credibilitatea evaluãrii ................................... 86-88
Recunoaşterea activelor .................................... 89-90
Recunoaşterea datoriilor ................................... 91
Recunoaşterea veniturilor .................................. 92-93
Recunoaşterea cheltuielilor ................................ 94-98
EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ................. 99-101
CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI 102-110
Conceptul de capital ....................................... 102-103
Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de
determinare a profitului ................................... 104-110
*1) Versiune oficialã în limba romana acceptatã de Grupul roman de lucru
pentru traducerea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, recunoscut
de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
Categoria I - Întreprinderi cotate la Bursa de Valori Bucureşti
Categoria a II-a - Regii autonome, companii/societãţi naţionale şi alte
întreprinderi de interes naţional
Categoria a III-a - Categorii specifice de întreprinderi care opereazã pe
piata de capital.
Reglementãri privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii
SECŢIUNEA 1
Contabilitatea întreprinderii
Moneda
1.1. - Contabilitatea se tine în limba romana şi în moneda nationala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valuta se tine atât în moneda nationala, cat şi în valuta. Pentru necesitãţile proprii de informare întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o moneda stabilã (euro, USD etc.).
Obligativitatea organizãrii şi ţinerii contabilitãţii
1.2. - Rãspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilitãţii, în conformitate cu prevederile <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, revine administratorului.
În acest scop persoana prevãzutã la alineatul precedent trebuie sa asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale; organizarea şi ţinerea corecta şi la zi a contabilitãţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; pãstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilitãţii de gestiune adaptate la specificul întreprinderii.
1.3. - Potrivit prevederilor <>art. 6 alin. 2 din Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, precum şi celorlalte prevederi legale referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor privind activitatea financiarã şi contabila*1), orice operaţiune patrimonialã se consemneazã în momentul efectuãrii ei într-un înscris care sta la baza înregistrãrilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative cuprind, de regula, urmãtoarele elemente principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul;
c) numãrul şi data întocmirii acestuia;
d) menţionarea pãrţilor care participa la efectuarea operaţiunii patrimoniale (când este cazul);
e) conţinutul operaţiunii patrimoniale şi, dacã este cazul, temeiul legal al efectuãrii acesteia;
f) datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;
g) numele şi prenumele, precum şi semnãturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, dupã caz;
h) alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operaţiunilor efectuate.
--------------
*1) Aceste prevederi sunt cuprinse în <>Hotãrârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiarã şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, în ordinele ministrului finanţelor date în aplicarea acesteia, precum şi în Normele metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiarã şi contabila, aprobate prin <>Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998 .
Pãstrarea registrelor şi a documentelor justificative
1.4. - Potrivit prevederilor <>art. 25 din Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrãrilor în contabilitate, se pãstreazã timp de zece ani în arhiva persoanelor prevãzute la art. 1 din lege, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul cãruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se pãstreazã timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se pãstreazã în arhiva, de regula în forma lor originala, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologicã în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referã. Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure pãstrarea şi consultarea acestora în termenele prevãzute de lege.
Potrivit <>art. 26 din Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua mãsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile în cazurile prevãzute la alineatul precedent revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligaţia sa gestioneze patrimoniul.
Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea "Reconstituit".
SECŢIUNEA a 2-a
Exerciţiul financiar
2.1. - Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculãrii, potrivit legii, la registrul comerţului.
SECŢIUNEA a 3-a
Situaţiile financiare anuale*1) ale întreprinderii
3.1. - Fiecare întreprindere are obligaţia sa întocmeascã situaţii financiare anuale.
3.2. - Situaţiile financiare anuale trebuie sa cuprindã:
a) bilanţul;
b) contul de profit şi pierdere;
c) situaţia modificãrilor capitalului propriu;
d) situaţia fluxurilor de trezorerie;
e) politici contabile şi note explicative.
3.3. - Situaţiile financiare anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, modificãrilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar.
3.4. - Situaţiile financiare trebuie sa respecte prevederile <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, ale reglementãrilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, prezentat în vol. 2, şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, incluse în vol. 3.
În cazul în care situaţiile financiare respecta în totalitate prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitãţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, dar nu respecta în totalitate prevederile incluse în vol. 3 (prevederi referitoare la inflaţie şi/sau la consolidare), raportul de audit trebuie sa facã referiri concrete la aceste aspecte.
3.5. - Dacã nu exista nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare", prezentat în vol. 2, şi se vor asigura ca situaţiile financiare furnizeazã informaţii care sa fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; şi
b) credibile în sensul ca:
(i) reprezintã fidel rezultatele şi poziţia financiarã a întreprinderii;
(ii) reflecta substanta economicã a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridicã;
(iii) sunt neutre, adicã nepartinitoare;
(iv) sunt prudente; şi
(v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.
3.6. - <>Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, va fi aplicatã împreunã cu: Reglementãrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitãţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate*2) (vol. 1); Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*3) (vol. 2); Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3); Ghidurile profesionale (vol. 4).
3.7. - La delimitarea prevederilor cuprinse în vol. 1 şi 2 s-au avut în vedere urmãtoarele:
- Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a C.E.E. şi cu Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
În situaţiile în care tratamentul contabil prevãzut de Directiva a IV-a a C.E.E. este diferit de cel cuprins în Standardele Internaţionale de Contabilitate, pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societãţile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea, astfel încât sa se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului în cauza.
- Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
3.8. - Dacã în împrejurãri speciale ce privesc o întreprindere respectarea uneia dintre prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3 nu rãspunde cerintei de a prezenta o imagine fidela, administratorii întreprinderii se pot abate de la cerinţele acestora atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz întreprinderea trebuie sa prezinte în notele explicative urmãtoarele aspecte:
a) faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situaţiile financiare prezintã o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei, fluxurilor de trezorerie şi a modificãrilor capitalului propriu;
b) menţiunea ca întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3, cu excepţia abaterilor de la o anumitã cerinta a acestora, în vederea obţinerii unei imagini fidele;
c) prevederea sau standardul de la care s-a fãcut abatere, natura acesteia, tratamentul contabil solicitat de reglementãri sau de standarde şi motivul pentru care tratamentul prevãzut de reglementãri sau de standarde a fost considerat necorespunzãtor în împrejurãrile respective, precum şi tratamentul adoptat;
d) impactul financiar al abaterii asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii nete a întreprinderii, activelor, datoriilor şi asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exerciţiile financiare prezentate.
---------------
*1) Denumirea este preluatã din Standardele Internaţionale de Contabilitate. În Directiva a IV-a a C.E.E. prin conturile anuale se înţelege bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
*2) IAS, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards".
*3) IASC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Internaţional Accounting Standards Committee".
SECŢIUNEA a 4-a
Forma şi conţinutul situaţiilor financiare ale întreprinderii
Aspecte generale
4.1. - Potrivit prevederilor acestor reglementãri:
a) bilanţul trebuie sa prezinte cel puţin posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 4.10;
b) contul de profit şi pierdere trebuie sa prezinte cel puţin elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 4.26;
c) situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte elementele enumerate într-unul din formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie, prevãzute de IAS 7;
d) situaţia modificãrilor capitalului propriu va prezenta informaţiile cerute de Standardele Internaţionale de Contabilitate.
4.2. - Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare ale unei întreprinderi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacã aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru utilizatorii de informaţii.
4.3. - Bilanţul unei întreprinderi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevãzut în formatul adoptat.
4.4. - a) În situaţia în care specificul activitãţii întreprinderii necesita astfel de dezvoltãri, formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la poziţiile numerotate cu numere arabe.
b) Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificatã de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogãri de la aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentatã în notele explicative, împreunã cu motivele care au determinat-o.
4.5. - Elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere indicate cu numere arabe pot fi cumulate într-un singur element în situaţiile financiare ale unei întreprinderi, dacã:
a) valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziţiei financiare şi a performantei întreprinderii pentru exerciţiul financiar respectiv; sau
b) cumularea imbunatateste claritatea prezentãrii; valorile individuale ale oricãror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele explicative.
4.6. - În notele explicative trebuie sa se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv:
a) dividendele propuse spre a fi plãtite. În conformitate cu prevederile IAS 10, dacã aceste dividende sunt propuse sau declarate dupã data bilanţului, întreprinderea nu trebuie sa le recunoascã ca datorie la data bilanţului;
b) sumele repartizate la rezerve;
c) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;
d) alte repartizari.
4.7. - Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau în contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzãtoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentatã într-o coloana separatã.
4.8. - În situaţia în care valorile corespunzãtoare exerciţiului financiar curent şi precedent, înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzãtor, astfel încât sa se asigure comparabilitatea. Rezultatele retratarii, motivele pentru care a fost facuta şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.
4.9. - Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atât în exerciţiul financiar curent, cat şi în cel precedent.
Formatul cerut pentru conturile anuale
4.10. - Formatul cerut pentru bilanţ este urmãtorul:
Bilanţ
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire (când reglementãrile permit imobilizarea acestora)
2. Cheltuieli de dezvoltare (când reglementãrile permit imobilizarea acestora)
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale, dacã au fost:
a) achiziţionate contra unei plati; sau
b) create de societate, în cazul în care reglementãrile permit înscrierea acestora în active
4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat
5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie
III. Imobilizari financiare
1. Titluri de participare deţinute la societãţile din cadrul grupului
2. Creanţe asupra societãţilor din cadrul grupului, altele decât cele comerciale
3. Titluri sub forma de interese de participare
4. Creanţe din interese de participare
5. Titluri deţinute ca imobilizari
6. Alte creanţe
7. Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mãrfuri
4. Avansuri pentru cumpãrãri de stocuri
II. Creanţe
(Sumele ce trebuie sa fie încasate dupã o perioada mai mare de un an trebuie sa fie prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creanţe comerciale
2. Sume de încasat de la societãţile din cadrul grupului
3. Sume de încasat de la societãţile la care se deţin interese de participare
4. Alte creanţe
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat
III. Investiţii financiare pe termen scurt
1. Titluri de participare deţinute la societãţile din cadrul grupului
2. Acţiuni proprii*1) (cu indicarea în note a valorii nominale)
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt
----------------
*1) Legislaţia nationala permite înscrierea acestora în bilanţ.
IV. Casa şi conturi la bãnci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii ce trebuie plãtite într-o perioada de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comerţ de plãtit
6. Sume datorate societãţilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurãrile sociale
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii ce trebuie plãtite într-o perioada mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale
5. Efecte de comerţ de plãtit
6. Sume datorate societãţilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurãrile sociale
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
2. Alte provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vãrsat şi cel nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve pentru acţiuni proprii
3. Rezerve statutare sau contractuale
4. Alte rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exerciţiului financiar
Reglementãri referitoare la bilanţ
4.11. - Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintã elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevãzute de lege.
Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate dupã natura, destinaţie şi lichiditate, respectiv natura, provenienta şi exigibilitate.
4.12. - În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relatie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentatã fie sub elementul la care apare, fie în notele explicative, dacã prezentarea este esenţialã pentru înţelegerea conturilor anuale.
4.13. - Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevãzute pentru acestea.
4.14. - Toate angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, trebuie sa fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanţie semnificativã care a fost constituitã trebuie facuta o prezentare detaliatã, fãcându-se totodatã distincţie atât între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia romana, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia romana nu le recunoaşte. Dacã angajamentele menţionate mai sus exista fata de societãţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separatã.
4.15. - Cu excepţia situaţiilor menţionate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintã în cadrul postului "Active imobilizate" trebuie furnizate urmãtoarele informaţii în notele explicative:
a) valorile corespunzãtoare care privesc acest element, la începutul şi la încheierea exerciţiului financiar;
b) miscarile privind acest element, ocazionate de:
(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exerciţiului, conform criteriilor menţionate la pct. 5.33 şi 5.35;
(ii) intrari de active în timpul exerciţiului financiar;
(iii) iesiri de active în timpul exerciţiului respectiv; şi
(iv) transferurile de active cãtre şi din acel post bilantier, efectuate în timpul exerciţiului.
4.16. - Valorile prezentate conform pct. 4.15 lit. a) se vor determina pe baza unuia dintre urmãtoarele criterii:
a) costul de achiziţie sau costul de producţie;
b) oricare criteriu menţionat la pct. 5.33 şi 5.35, fãrã a se tine seama de amortizare şi de provizioanele pentru depreciere.
4.17. - Pentru fiecare element de activ imobilizat se vor prezenta, în condiţiile pct. 4.15:
a) valoarea amortizarii cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi la sfârşitul exerciţiului;
b) valoarea amortizarii şi a provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiul financiar respectiv;
c) valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari şi provizioane pentru depreciere în cursul exerciţiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu;
d) valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiile anterioare.
4.18. - În cazul în care în primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor reglementãri costul de achiziţie sau costul de producţie al unui activ nu este cunoscut şi nu exista informaţii privind preţurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui sau în cazul în care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fãrã cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziţie sau costul de producţie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.16-5.24, de valoarea justa atribuitã activului. Aceasta situaţie va fi prezentatã la începutul exerciţiului financiar.
4.19. - În cazul în care se aplica prevederile pct. 5.35, miscarile elementelor reprezentând active imobilizate la care se referã pct. 4.15 lit. b) se vor prezenta ţinându-se seama de valoarea rezultatã din reevaluare.
4.20. - Drepturile asupra imobilizarilor şi alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementele bilantiere corespunzãtoare.
4.21. - Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referã la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Nu sunt înscrise aici veniturile angajate, acestea figurand la "Creanţe".
4.22. - Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referã la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Nu sunt înscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurand la "Datorii".
4.23. - Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
a) o întreprindere are o obligaţie curenta (legalã sau implicita) generata de un eveniment anterior;
b) este probabil ca o ieşire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesarã pentru a onora obligaţia respectiva; şi
c) poate fi realizatã o buna estimare a valorii obligaţiei.
Dacã aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion.
4.24. - Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelata strict cu riscurile şi cheltuielile previzibile.
4.25. - Provizioanele care figureazã în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în mãsura în care acestea sunt semnificative.
Contul de profit şi pierdere
4.26. - Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este urmãtorul:
Contul de profit şi pierdere
1. Cifra de afaceri neta
2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate şi producţie în curs de execuţie
3. Producţia imobilizata
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b) Alte cheltuieli din afarã
6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii
b) Cheltuieli cu asigurãrile şi protecţia socialã, cu menţionarea distinctã a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale
b) Ajustarea valorii activelor circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
● Profitul sau pierderea din exploatare
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separatã a celor generate de societãţile din cadrul grupului
11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separatã a celor generate de societãţile din cadrul grupului
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 13. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separatã a celor care privesc societãţile din cadrul grupului
14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinarã
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
20. Rezultatul exerciţiului financiar
21. Rezultatul pe acţiune:
- de baza
- diluat.
Prevederi ce privesc contul de profit şi pierdere
4.27. - Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate dupã natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
Rezultatul pe acţiune se prezintã atât pentru exerciţiul curent, cat şi pentru cel precedent, indiferent ca este pozitiv sau negativ, în conformitate cu prevederile IAS 33.
4.28. - În notele explicative se vor prezenta informaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare (prezentate la poziţiile 15 şi 16), cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. În mod similar vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile care se referã la exerciţiul financiar precedent.
Situaţia fluxurilor de trezorerie
4.29. - Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit unuia dintre modelele prevãzute în IAS 7 şi exemplificate în cap. III.
Situaţia modificãrilor capitalului propriu
4.30. - Situaţia modificãrilor capitalului propriu este prezentatã ca o componenta separatã a situaţiilor financiare, care sa evidentieze:
a) profitul net sau pierderea neta a perioadei;
b) fiecare element de venit şi cheltuiala, câştig sau pierdere care, asa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente; şi
c) efectul cumulativ al modificãrilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale.
În plus întreprinderile trebuie sa prezinte fie în situaţia modificãrilor capitalului propriu, fie în notele explicative:
- tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distributiile cãtre aceştia;
- soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificãrile pe parcursul perioadei; şi
- o reconciliere între valoarea contabila a fiecãrei categorii de capital propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.
SECŢIUNEA a 5-a
Principii şi reguli contabile
Principiile contabile
5.1. - Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie sa fie efectuatã în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2-5.10.
5.2. - Principiul continuitãţii activitãţii. Acesta presupune ca întreprinderea îşi continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fãrã a intra în imposibilitatea continuãrii activitãţii sau fãrã reducerea semnificativã a acesteia. Dacã administratorii întreprinderii au luat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuitãţii, aceasta informaţie trebuie prezentatã împreunã cu explicaţii privind modul de întocmire a raportarii financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform cãreia întreprinderea nu îşi mai poate continua activitatea.
5.3. - Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicãrii aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
Modificãrile politicii contabile sunt permise doar dacã sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile întreprinderii.
Este foarte importanta menţionarea în notele explicative a oricãror modificãri ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii sa poatã aprecia: dacã noua politica contabila a fost aleasã în mod adecvat; efectul modificãrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinta realã a rezultatelor activitãţii societãţii.
5.4. - Principiul prudentei. Valoarea oricãrui element trebuie sa fie determinata pe baza principiului prudentei. În mod special se vor avea în vedere urmãtoarele aspecte:
a) se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute pana la data încheierii exerciţiului financiar;
b) se va tine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacã asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului;
c) se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacã rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.
5.5. - Principiul independentei exerciţiului. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzãtoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fãrã a se tine seama de data încasãrii sumelor sau a efectuãrii plãţilor.
5.6. - Principiul evaluãrii separate a elementelor de activ şi de pasiv*1). În vederea stabilirii valorii totale corespunzãtoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentã fiecãrui element individual de activ sau de pasiv.
5.7. - Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie sa corespundã cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corectiilor impuse de aplicarea IAS 8.
5.8. - Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintã active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintã pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensãrilor între active şi pasive admise de Standardele Internaţionale de Contabilitate.
5.9. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2). Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economicã a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridicã.
5.10. - Principiul pragului de semnificatie*3). Orice element care are o valoare semnificativã trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natura sau cu funcţii similare trebuie insumate, nefiind necesarã prezentarea lor separatã.
----------
*1) Directiva a IV-a a C.E.E., art. 31 pct. 1 lit. e).
*2) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragraful 35).
*3) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragrafele 29 şi 30).
5.11. - Pentru acele elemente a cãror valoare este nesigura şi care trebuie incluse în situaţiile financiare, în contabilitate trebuie fãcute cele mai bune estimari. În acest scop este necesarã uneori revizuirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei de închidere a exerciţiului financiar, schimbãrile de circumstanţe sau dobândirea unor noi informaţii, ori de câte ori acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificãri trebuie inclus în cadrul aceleiaşi poziţii din bilanţ, respectiv din contul de profit şi pierdere, unde a fost reflectatã şi estimarea contabila iniţialã.
Evenimentele care apar dupã data bilanţului pot furniza, de asemenea, informaţii suplimentare cu privire la estimarile fãcute de management la data bilanţului. Dacã aceste informaţii ar fi fost cunoscute la data bilanţului, managementul ar fi putut face estimari mai bune. Prin urmare, dacã situaţiile financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.
Abateri de la principiile contabile
5.12. - Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii întreprinderii.
TRATAMENTE CONTABILE
Aspecte generale
5.13. - Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte numai atunci când:
● este posibil ca acesta sa aducã întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv sa genereze ieşirea acestora; şi
● costul sau poate fi evaluat în mod credibil.
Fiecare întreprindere va utiliza rationamentul profesional pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie sa fie prezentat în bilanţ, ci trecut în contul de profit şi pierdere. De asemenea, rationamentul profesional trebuie utilizat şi la luarea deciziei referitoare la necesitatea înregistrãrii activelor în categorii separate sau într-o singura categorie comuna.
În conformitate cu prevederile <>art. 7 şi 9 din Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc urmãtoarele reguli:
a) la data intrãrii în patrimoniu bunurile se evalueaza şi se înregistreazã în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileşte astfel:
- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilitã în urma evaluãrii efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;
- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilitã în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora.
Valoarea de aport şi, respectiv, de utilitate se substituie costului de achiziţie;
- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie, denumita cost de achiziţie;
- bunurile produse în unitatea patrimonialã, la costul de producţie.
Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistreazã la valoarea justa a activelor primite în schimb.
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpãrare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viata a acestuia. Aceste costuri se reflecta prin constituirea unui provizion corespunzãtor. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuala cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricatia acestuia.
Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3).
Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenţele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, dacã sunt îndeplinite toate condiţiile prevãzute de IAS 23 şi de Interpretarea SIC*1)-2, dacã se aplica tratamentul alternativ prevãzut de acestea.
Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producţie al unui bun.
Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferenţelor nefavorabile de curs valutar în valoarea contabila a activelor aferente nu poate fi aplicat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevãzute de Interpretarea SIC-11.
Diferenţele de schimb valutar provenind dintr-un împrumut de finanţare care, în esenta, este legat de investiţia neta a unei întreprinderi de grup româneşti într-o entitate externa trebuie clasificate drept capital propriu în situaţiile financiare ale întreprinderii, pana la cedarea investiţiei nete, data la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în conformitate cu prevederile IAS 21;
b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecãrui element, denumita şi valoare de inventar, stabilitã în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.
În cazul creanţelor şi datoriilor aceasta valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plata;
c) la încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evalueaza şi se reflecta în bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusã de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea stabilitã pe baza inventarierii astfel:
- pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistreazã în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilitã la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistreazã în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistreazã în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilitã la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistreazã în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
La fiecare data a bilanţului:
- elementele monetare exprimate în valuta trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistreazã la venituri sau cheltuieli, dupã caz;
- elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuãrii tranzacţiei; şi
- elementele nemonetare înregistrate la valoarea justa şi exprimate în valuta trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinãrii valorilor respective;
d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
-------------
*1) SIC, conform abrevierii din limba engleza pentru "Standing Interpretations Committee".
5.14. - În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv mai mare de un an, dacã costul de producţie include dobanda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.
5.15. - Pentru respectarea prevederilor pct. 5.33 elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu prevederile pct. 5.16-5.32. Ajustarile la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor pct. 5.35-5.40.
Imobilizari
5.16. - Cu excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion pentru depreciere sau o reducere a valorii în conformitate cu prevederile pct. 5.17-5.20, valoarea ce urmeazã sa fie înscrisã în bilanţ pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentatã de costul de achiziţie sau de costul de producţie.
5.17. - În cazul activelor cu durata normalã de funcţionare limitatã costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduala estimatã se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzãtoare.
5.18. - În cazul diminuãrii valorii unei imobilizari financiare ce a fost înregistratã la lit. A pct. III se va constitui un provizion pentru depreciere corespunzãtor acestei diminuari, stabilit ca diferenţa între costul de achiziţie şi valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisã trebuie sa fie cea diminuata, iar provizioanele astfel constituite trebuie sa fie prezentate separat în notele explicative.
5.19. - Este obligatorie constituirea de provizioane pentru depreciere pentru fiecare activ imobilizat a cãrui valoare s-a diminuat, indiferent de durata de utilizare a acelei imobilizari. Valoarea care trebuie înscrisã în situaţiile financiare va fi diminuata corespunzãtor, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta separat în notele explicative.
5.20. - Dacã motivele care au dus la constituirea provizionului pentru depreciere, conform pct. 5.18 sau 5.19, au încetat sa mai existe într-o anumitã mãsura, atunci acel provizion se va relua corespunzãtor la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele explicative. În situaţia în care deprecierea este superioarã provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.
Reguli speciale adiţionale privind imobilizarile
Cheltuieli de constituire
5.21. - O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie suma reflectatã în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative.
Cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mãrci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
5.22. - a) Aceste imobilizari necorporale vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii descrise în vol. 3, unde se indica şi perioada în care acestea se amortizeaza, respectiv durata utila de viata.
b) Dacã în bilanţ figureazã o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci în notele explicative trebuie prezentate urmãtoarele informaţii:
(i) perioada pe parcursul cãreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmeazã sa fie amortizata;
(ii) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.
Fondul comercial
5.23. - În cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regula în situaţiile financiare consolidate, ca urmare a achiziţiei de cãtre o întreprindere a acţiunilor altei întreprinderi, aplicarea pct. 5.16-5.20 cu privire la fondul comercial se face pe baza urmãtoarelor prevederi:
a) valoarea fondului comercial achiziţionat trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor lit. b);
b) perioada de amortizare nu trebuie sa depãşeascã durata de utilizare a fondului comercial respectiv şi în nici un caz nu poate depãşi 20 de ani de la data achiziţiei;
c) în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este prezentat în bilanţ ca activ, se vor prezenta în notele explicative perioada aleasã pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade.
Capitalizarea plãţilor viitoare de dobanda (Prime privind rambursarea obligaţiunilor)
5.24. - Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primitã, diferenţa se înregistreazã într-un cont de activ. Aceasta se prezintã în bilanţ ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele explicative va fi prezentatã distinct. Aceasta diferenţa trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu pana în momentul rambursarii datoriei.
Investiţii
5.25. - Pentru întreprinderile asociate şi participatiile minoritare se vor prezenta distinct în bilanţ sumele incluse la lit. A pct. III. 3 şi 4 (pct. 4.10).
Activele circulante
5.26. - Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egala cu costul de achiziţie sau cu costul de producţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.13.
5.27. - Dacã valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci acea valoare realizabila neta corespunzãtoare activului circulant este cea care trebuie prezentatã în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin provizionul constituit.
5.28. - În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fãrã obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectãrii prevederilor pct. 5.27, au încetat sa mai existe într-o anumitã mãsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzãtor la venituri.
Reguli privind stocurile şi activele fungibile
5.29. - Valoarea care trebuie înscrisã în bilanţ pentru activele din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, poate fi determinata prin utilizarea oricãrei metode menţionate la pct. 5.30 asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase.
5.30. - Metoda aplicatã trebuie sa fie consideratã de administrator ca fiind cea mai adecvatã situaţiei respective. Aceste metode sunt:
a) metoda FIFO;
b) metoda LIFO;
c) metoda costului mediu ponderat;
d) alta metoda similarã, recunoscuta de reglementãrile legale în vigoare.
Metoda aleasã trebuie aplicatã cu consecventa pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacã în situaţii excepţionale administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie sa se prezinte urmãtoarele informaţii:
(i) motivul schimbãrii metodei;
(ii) efectele sale asupra rezultatului exerciţiului.
5.31. - Dacã valoarea prezentatã în bilanţ la închiderea exerciţiului diferã semnificativ de valoarea realizabila neta (în cazul în care întreprinderea intenţioneazã sa nu utilizeze activele în procesul de producţie), respectiv de valoarea de recuperare (în situaţia în care intenţioneazã sa utilizeze activele respective), aceasta diferenţa se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele explicative.
Ajustari pentru diminuarea valorii activelor
5.32. - (1) Imobilizarile corporale, materiile prime şi materialele consumabile care sunt reînnoite în mod constant şi a cãror valoare globalã este de importanta secundarã pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificata, atunci când acestea nu se modifica semnificativ.
(2) Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectueazã în funcţie de intenţia întreprinderii de a pãstra activul în scopul utilizãrii sau neutilizarii în producţie. Dacã întreprinderea intenţioneazã sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculatã prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea contabila. Dacã întreprinderea nu intenţioneazã sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculeazã prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila, în conformitate cu prevederile IAS 36.
TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE
Aspecte generale
5.33. - Regulile stabilite la pct. 5.16-5.32 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia celor stabilite la pct. 5.16 şi 5.21-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere. Referintele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere, asa cum se aplica ele în virtutea pct. 5.17-5.20.
Tratamente contabile alternative
5.34. - În conformitate cu prevederile pct. 5.36-5.40, valorile atribuite activelor bilantiere menţionate la pct. 5.35 pot fi prezentate la o alta valoare decât costul lor istoric, în conformitate cu prevederile pct. 5.37 şi prin derogare de la pct. 5.33.
5.35. - Pe toatã perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate întreprinderile pot opta pentru una dintre urmãtoarele metode:
a) reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu reglementãrile legale emise în acest scop, care tine seama de inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei;
b) evaluarea prin metode care sunt destinate sa ţinã seama de inflaţie, pentru elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi pierdere.
Întreprinderile care vor opta pentru ajustarea la inflaţie potrivit IAS 29 întocmesc şi prezintã un set distinct de situaţii financiare cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, ajustate la inflaţie.
Procesul retratarii situaţiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de întocmirea unei balante de verificare intermediare. Aceasta balanţa constituie sursa de informaţii pentru întocmirea declaraţiei fiscale dupã efectuarea corectiilor prevãzute de legislaţia fiscalã.
5.36. - În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinata potrivit uneia dintre cele doua metode prezentate mai sus, acea valoare va fi atribuitã activului la înregistrarea în contabilitate, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau al oricãrei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producţie sau a celui de achiziţie cu valoarea atribuitã cel mai recent acelui activ.
Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric
5.37. - În cazul aplicãrii tratamentelor contabile alternative elementele influentate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptatã pentru determinarea valorilor rezultate în urma reevaluarii efectuate ca urmare a aplicãrii tratamentului alternativ prevãzut la pct. 5.35 a) trebuie prezentate, pentru fiecare element semnificativ, în notele explicative.
5.38. - În cazul elementelor bilantiere influentate ca urmare a aplicãrii tratamentului alternativ prevãzut la pct. 5.35 b), valorile rezultate în urma ajustarii la inflaţie trebuie prezentate într-un set distinct cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, însoţite de note explicative.
Rezerva din reevaluare
5.39. - Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale, în conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat în debitul sau în creditul contului "Rezerve din reevaluare", dupã caz.
Cu toate acestea, majorarea constatatã din reevaluare trebuie recunoscuta ca venit în mãsura în care aceasta compenseazã o descrestere din reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscuta anterior ca o cheltuiala.
În cazul în care valoarea contabila a unui activ este diminuata ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscuta ca o cheltuiala. Cu toate acestea, o diminuare rezultatã din reevaluare trebuie scãzutã direct din orice surplus din reevaluare corespunzãtor, în mãsura în care diminuarea nu depãşeşte valoarea înregistratã anterior ca surplus din reevaluare pentru acelaşi activ.
5.40. - Rezerva din reevaluare trebuie prezentatã în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de capital şi rezerve.
Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Se considera ca întregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe mãsura ce activul este folosit de întreprindere; în acest caz valoarea surplusului realizat este diferenţa dintre amortizarea calculatã pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniţial al activului. Transferul din surplusul din reevaluare în rezultatul reportat nu se efectueazã prin contul de profit şi pierdere.
MODIFICÃRILE CAPITALULUI PROPRIU
5.41. - Modificãrile capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta distinctã a situaţiilor financiare. Aceasta trebuie sa cuprindã o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, primele de capital, fiecare rezerva, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului, precum şi modificãrile acestora, indicandu-se:
a) suma la începutul exerciţiului finanicar;
b) sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar;
c) natura, sursa sau destinaţia oricãror asemenea transferuri;
d) suma rãmasã la sfârşitul exerciţiului financiar.
NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE
Aspecte generale
5.42. - Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesitãţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiarã şi rezultatele obţinute. Notele explicative trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificãrilor capitalului propriu trebuie sa fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element semnificativ. Pe lângã informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementãri şi a celor cuprinse în vol. 3, notele explicative trebuie sa includã, de asemenea, cel puţin informaţiile prevãzute la pct. 5.43-5.80.
5.43. - Urmãtoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:
a) numele întreprinderii care face raportarea;
b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii întreprinderii şi nu grupului;
c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referã situaţiile financiare;
d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;
e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, mii lei).
5.44. - Pentru elementele menţionate în notele explicative se va prezenta, de regula, şi suma corespunzãtoare anului precedent celui la care se referã acesta.
În situaţia în care suma corespunzãtoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se rezultatul ajustarii, modul de efectuare şi motivele pentru care aceasta a fost efectuatã.
5.45. - Pct. 5.44 nu se aplica sumelor reprezentând:
a) modificãri ale activelor imobilizate (pct. 4.15);
b) modificãri ale amortizarii şi provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate (pct. 4.17);
c) modificãri ale provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (pct. 5.54).
Prezentarea politicilor contabile
5.46. - Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecãrui exerciţiu, ale fluxurilor de trezorerie şi modificãrilor capitalului propriu. În acest sens se vor mentiona urmãtoarele:
a) dacã imobilizarile sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata sau la valoarea ajustata la inflaţie, determinata potrivit IAS 29;
b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înţelegere a situaţiilor financiare.
Se va mentiona totodatã dacã situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu <>Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, şi cu prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3.
Informaţii care vin în completarea bilanţului
Capitalul social
5.47. - În legatura cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza urmãtoarele informaţii:
a) capitalul social subscris;
b) numãrul şi valoarea totalã a fiecãrui tip de acţiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acţiuni emise.
5.48. - În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni rascumparabile se vor furniza urmãtoarele informaţii:
a) data cea mai apropiatã şi data limita la care întreprinderea poate rascumpara respectivele acţiuni;
b) dacã acele acţiuni trebuie rãscumpãrate în mod obligatoriu sau dacã rãscumpãrarea este la alegerea întreprinderii sau a actionarilor;
c) dacã trebuie plãtitã o prima de rãscumpãrare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
5.49. - În situaţia în care întreprinderea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar, în notele explicative se vor prezenta urmãtoarele informaţii:
a) tipul de acţiuni emise;
b) pentru fiecare tip de acţiune, numãrul de acţiuni emise, valoarea lor nominalã totalã şi valoarea încasatã de întreprindere la distribuirea lor.
5.50. - În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor se vor furniza urmãtoarele informaţii:
a) numãrul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitãrii acestor drepturi;
b) perioada pe parcursul cãreia drepturile pot fi exercitate;
c) preţul care trebuie plãtit pentru acţiunile distribuite.
Obligaţiuni
5.51. - În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar se vor prezenta urmãtoarele informaţii:
a) tipul instrumentelor de capital emise;
b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisã şi suma primitã la emitere de cãtre întreprindere.
5.52. - În cazul în care obligaţiunile emise de o întreprindere sunt deţinute de o persoana nominalizatã sau imputernicita de acea întreprindere, în notele explicative se vor mentiona valoarea nominalã a obligaţiunilor respective şi valoarea contabila a acestora.
Rezerve
5.53. - Pentru fiecare rezerva inclusã în capitalurile proprii se vor descrie natura acesteia şi scopul pentru care a fost constituitã.
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
5.54. - Dacã în timpul exerciţiului financiar o suma este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, urmãtoarele informaţii vor fi prezentate în notele explicative:
a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;
b) sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;
c) natura, sursa sau destinaţia oricãror astfel de transferuri;
d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.
Informaţii privind datoriile
5.55. - Pentru fiecare element care figureazã în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se va mentiona valoarea totalã a datoriilor incluse în acel post din bilanţ, care au termen de plata dupã 5 ani de la data închiderii exerciţiului financiar.
5.56. - În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevãzutã la pct. 5.55 trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente.
5.57. - Pentru fiecare element care figureazã în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se vor mentiona, de asemenea:
a) valoarea totalã a datoriilor incluse la acel post din bilanţ pentru care întreprinderea a depus anumite garanţii;
b) informaţii privind natura acestor garanţii depuse.
Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare
5.58. - În notele explicative se vor specifica toate cazurile în care întreprinderea a depus garanţii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacã este posibil, şi valoarea acestora.
5.59. - Pentru orice obligaţie eventuala pentru care nu s-a constituit provizion se vor prezenta urmãtoarele informaţii:
a) valoarea precisa sau estimatã a acelei obligaţii;
b) aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia;
c) dacã întreprinderea a depus vreo garanţie semnificativã cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii.
5.60. - Totodatã se vor prezenta detalii privind:
a) obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul întreprinderii;
b) orice obligaţii privind grupurile;
c) orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.
5.61. - De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevate pentru a aprecia situaţia economicã a întreprinderii.
Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli
5.62. - Valorile privind urmãtoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat în notele explicative:
a) cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational;
b) onorariile plãtite auditorilor financiari;
c) profitul sau pierderea aferentã iesirilor de mijloace fixe din patrimoniu (vânzare, casare etc.), reprezentând diferenţa dintre veniturile din cedare, pe de o parte, şi valoarea contabila neta a activului şi cheltuielile aferente cedarii, pe de alta parte.
Detalii privind impozitul pe profit
5.63. - Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rãmas de plata aferent acelor ani, pe de alta parte, se va prezenta în notele explicative dacã aceasta diferenţa este semnificativã pentru scopul calculãrii impozitelor viitoare.
Dacã elementele bilantiere de natura activelor imobilizate şi activelor circulante constituie obiectul unor corectii valorice semnificative doar pentru aplicarea legislaţiei fiscale, suma lor trebuie prezentatã în notele explicative, cu o buna argumentare a acestor corectii.
De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exerciţiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilantiere, efectuatã în exerciţiul de raportare sau într-un exerciţiu anterior în vederea obţinerii unei reduceri de impozit, influenta respectiva se prezintã în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluãri asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativ.
5.64. - Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activitãţii ordinare, respectiv rezultatului activitãţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit.
Detalii privind cifra de afaceri
5.65. - În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea şi-a desfãşurat activitatea în doua sau mai multe segmente de activitate care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al beneficiilor şi al riscurilor aferente, potrivit IAS 14, este necesar sa se menţioneze pentru fiecare, cu descrierea de rigoare, valoarea cifrei de afaceri corespunzãtoare.
5.66. - În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea a furnizat produse şi servicii pe doua sau mai multe segmente geografice care, în opinia administratorilor, sunt subsantial diferite între ele din punct de vedere al riscurilor şi al beneficiilor aferente, este necesar sa se menţioneze valoarea cifrei de afaceri corespunzãtoare acelor segmente.
5.67. - Identificarea sursei şi a naturii riscurilor şi beneficiilor aferente segmentelor de activitate şi, respectiv, segmentelor geografice se bazeazã pe sistemul de raportare financiarã interna şi serveşte prezentãrii de informaţii destinate utilizatorilor situaţiilor financiare cu scop general.
5.68. - În vederea aplicãrii corespunzãtoare a prevederilor pct. 5.65 şi 5.66, dacã în opinia administratorilor segmentele de activitate sau geografice nu diferã substanţial între ele, acestea se vor trata ca şi cum ar fi un singur segment de raportare.
Orice valoare a cifrei de afaceri provenite dintr-un anumit segment de activitate, respectiv geografic, care însã nu este semnificativã, poate fi inclusã în valoarea cifrei de afaceri corespunzãtoare altui segment.
5.69. - Dacã în opinia administratorilor prezentarea oricãrei informaţii cerute de pct. 5.65-5.68 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceştia pot renunţa la furnizarea acelei informaţii, cu condiţia ca acest fapt sa fie menţionat în situaţiile financiare.
Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor
5.70. - În notele explicative se vor cuprinde detalii legate de salariile plãtite sau care urmeazã sa fie plãtite administratorilor şi directorilor care deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor mentiona distinct obligaţiile contractuale în care întreprinderea este implicata, cu privire la plata pensiilor cãtre foştii directori şi administratori, indicandu-se valoarea totalã a obligaţiei pentru fiecare categorie de mai sus.
5.71. - Se va mentiona totodatã valoarea avansurilor şi creditelor acordate de întreprindere directorilor şi administratorilor sãi în timpul exerciţiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata pana la acea data, existenta oricãror obligaţii viitoare de genul garanţiilor pe care întreprinderea şi le-a asumat în numele acestora, precum şi valoarea totalã pentru fiecare categorie.
5.72. - Orice persoana care este sau a fost administrator ori director al întreprinderii pe o perioada de 5 ani anteriori perioadei de raportare are obligaţia de a anunta întreprinderea cu privire la orice elemente legate de ea însãşi, care ar putea fi necesare în scopul respectãrii prevederilor pct. 5.70 şi 5.71.
Detalii privind salariaţii
5.73. - În notele explicative se vor mentiona urmãtoarele informaţii cu privire la salariaţii întreprinderii:
a) numãrul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar;
b) numãrul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal.
5.74. - Numãrul mediu de salariaţi cu contract de munca se determina ca medie aritmetica simpla a numãrului zilnic al salariaţilor, corespunzãtoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus sãptãmânal sau sãrbãtorile legale pentru care se ia în calcul numãrul salariaţilor din ziua precedenta, împãrţitã la numãrul total al zilelor calendaristice.
5.75. - Numãrul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare luna a exerciţiului, urmãtorul:
a) pentru aplicarea pct. 5.73 a), numãrul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de munca în luna respectiva, indiferent dacã acestea au lucrat toatã luna sau doar o parte din ea;
b) pentru aplicarea pct. 5.73 b), numãrul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.74, pentru fiecare categorie de salariaţi, insumandu-se în fiecare caz numãrul de salariaţi din fiecare luna.
5.76. - Pentru toţi salariaţii care sunt luati în considerare la determinarea numãrului mediu anual cerut de pct. 5.73 a) trebuie prezentate valorile totale ale:
a) salariilor plãtite sau de plãtit aferente acelui exerciţiu financiar;
b) cheltuielilor cu asigurãrile sociale suportate de întreprindere pentru salariaţii respectivi;
c) altor cheltuieli reprezentând contribuţiile întreprinderii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere.
5.77. - Categoriile de salariaţi pentru care se cere numãrul mediu anual de la pct. 5.73 b) se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor întreprinderii, ţinându-se seama de modul în care este organizatã activitatea acesteia.
Alte aspecte
5.78. - În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o moneda strãinã au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va mentiona baza folositã pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda nationala.
5.79. - Întreprinderea va prezenta urmãtoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare:
a) sediul şi forma juridicã ale întreprinderii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfãşoarã activitatea, dacã este diferit de sediul oficial);
b) o descriere a naturii activitãţii desfãşurate de întreprindere şi principalele domenii de activitate;
c) numele societãţii-mama şi cel al deţinãtorului final în cadrul grupului;
d) totalul activelor, respectiv al pasivelor bilantiere;
e) orice alta informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.
Atunci când evenimente ulterioare datei bilanţului au o asemenea importanta încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluãri şi de a lua decizii corecte, o întreprindere trebuie sa prezinte urmãtoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativã de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanţului:
a) natura evenimentului; şi
b) o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform cãreia o astfel de estimare nu poate fi facuta.
5.80. - Pentru fiecare filiala, întreprindere asociata sau alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le considera semnificative pentru activitatea societãţii în cauza trebuie prezentate urmãtoarele informaţii:
a) numele filialei, al întreprinderii asociate sau al altor întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice;
b) adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţatã;
c) natura activitãţii desfãşurate;
d) tipul de acţiuni şi procentul pe care întreprinderea raportoare îl deţine în cadrul respectivei societãţi;
e) data închiderii ultimului exerciţiu financiar al societãţii în care se deţin titluri;
f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu;
g) totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul acelui exerciţiu financiar.
Aceste societãţi vor face obiectul consolidãrii, în conformitate cu prevederile <>Ordinului ministrului finanţelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor*1).
------------
*1) Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 consolidarea conturilor nu are caracter obligatoriu, urmând sa se efectueze de societãţile cuprinse în esantionul reprezentativ, precum şi de orice alte societãţi care opteazã pentru aceasta.
SECŢIUNEA a 6-a
Aprobarea şi semnarea situaţiilor financiare ale întreprinderii; aprobarea distribuirii profitului
6.1. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana responsabilã cu elaborarea acestora.
6.2. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însuşite de consiliul de administraţie, vor fi semnate în numele consiliului de preşedintele acestuia şi vor fi aprobate de adunarea generalã a actionarilor sau asociaţilor.
6.3. - Conform <>Legii societãţilor comerciale nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generalã anuala.
SECŢIUNEA a 7-a
Raportul administratorilor
7.1. - Consiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine:
a) o analiza fidela a evoluţiei activitãţii întreprinderii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia;
b) valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandatã de consiliul de administraţie şi aprobatã de asociaţi/acţionari;
c) informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea exerciţiului financiar, care au afectat întreprinderea;
d) informaţii asupra evoluţiei probabile a activitãţii întreprinderii;
e) informaţii asupra activitãţilor din domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii;
f) urmãtoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale întreprinderii, care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar;
(i) motivele oricãror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar;
(ii) numãrul şi valoarea nominalã a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintã în capitalul social;
(iii) în cazul achiziţiilor sau vânzãrilor, valoarea plãţilor sau încasãrilor pentru acţiunile respective;
(iv) numãrul şi valoarea nominalã ale tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de întreprindere, precum şi ponderea pe care o reprezintã acestea în capitalul social;
(v) numãrul şi valoarea acţiunilor anulate;
g) numele şi pregãtirea profesionalã a fiecãrui administrator;
h) politica privind protecţia mediului.
7.2. - Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului.
SECŢIUNEA a 8-a
Auditul financiar
(Prevederi referitoare la auditarea situaţiilor financiare)
8.1. - Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementãri vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu reglementãrile naţionale privind auditul financiar.
8.2. - Auditorul financiar se va asigura ca situaţiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, şi cu cele cuprinse în volumele 1, 2 şi 3, precum şi dacã informaţiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare întocmite pentru acelaşi exerciţiu, pe baza procedurilor de audit prevãzute de Standardul Internaţional de Audit nr. 720.
8.3. - Societãţile comerciale care nu vor opta pentru aplicarea IAS 29, a oricãrui alt Standard Internaţional de Contabilitate sau a Normelor privind consolidarea conturilor, aprobate prin <>Ordinul ministrului finanţelor nr. 772/2000 , vor avea opinii de audit cu rezerve.
SECŢIUNEA a 9-a
Aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al întreprinderii
9.1. - Cu minimum 15 zile înaintea adunãrii generale a asociaţilor sau actionarilor, la care se discuta şi se aproba situaţiile financiare anuale, întreprinderea are obligaţia:
a) sa trimitã o copie de pe situaţiile financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, împreunã cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic raport anual, tuturor asociaţilor sau actionarilor; sau
b) sa notifice tuturor asociaţilor sau actionarilor ca raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.
9.2. - Situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare de cãtre adunarea generalã a asociaţilor sau actionarilor.
9.3. - O copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevãzut de lege direcţiei teritoriale a Ministerului Finanţelor Publice la care întreprinderea este înregistratã.
9.4. - În conformitate cu prevederile legii societãţilor comerciale, o copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie şi de asociaţi sau acţionari, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevãzut de lege la registrul comerţului.
9.5. - Potrivit legii societãţilor comerciale, consiliul de administraţie se va asigura ca situaţiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor şi raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în termenul prevãzut de lege.
SECŢIUNEA a 10-a
Publicarea raportului anual al întreprinderii
10.1. - Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaţilor sau actionarilor, la cerere. În termen de doua zile de la primirea cererii o copie de pe raportul anual va fi disponibilã pentru consultare la sediul social al firmei.
Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane decât aceştia preţul raportului anual nu trebuie sa depãşeascã costul administrativ al acestuia.
10.2. - De fiecare data când situaţiile financiare şi raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie sa fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cãrora auditorul şi-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoţite de textul integral al raportului auditorilor. Dacã auditorul a fãcut anumite obiecţii sau a refuzat sa întocmeascã un raport asupra situaţiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreunã cu motivele respective.
10.3. - În cazul în care situaţiile financiare nu se publica integral ori sunt diferite de cele întocmite conform legislaţiei, se va preciza dacã este vorba de o versiune prescurtata sau diferita şi se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 şi 9.4. Dacã situaţiile financiare nu au fost depuse încã, acest lucru trebuie menţionat. Opinia persoanei care a auditat conturile nu poate însoţi aceasta publicare, dar trebuie menţionat dacã opinia a fost data cu sau fãrã rezerve sau dacã certificarea a fost refuzatã.
CAP. 2
Planul de conturi general
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
10. CAPITAL ŞI REZERVE
101. Capital*1)
*1) În funcţie de forma juridicã a întreprinderii se va înscrie: capital social, patrimoniul regiei etc. 1011. Capital subscris nevarsat 1012. Capital subscris vãrsat 1015. Patrimoniul regiei 1016. Patrimoniul public 104. Prime de capital 1041. Prime de emisiune 1042. Prime de fuziune 1043. Prime de aport 1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 105. Rezerve din reevaluare 1051. Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflaţie 1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative 106. Rezerve 1061. Rezerve legale 1062. Rezerve pentru acţiuni proprii 1063. Rezerve statutare sau contractuale 1068. Alte rezerve 107. Rezerve din conversie 11. REZULTATUL REPORTAT 117. Rezultatul reportat 1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperata 1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai puţin IAS 29 1173. Rezultatul reportat provenit din modificãrile politicilor contabile 1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI 121. Profit şi pierdere 129. Repartizarea profitului 13. SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII 131. Subvenţii pentru investiţii 15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 151. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1511. Provizioane pentru litigii 1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea 1514. Provizioane pentru restructurare 1518. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE 161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bãnci 1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 162. Credite bancare pe termen lung 1621. Credite bancare pe termen lung 1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta 1623. Credite externe guvernamentale 1624. Credite bancare externe garantate de stat 1625. Credite bancare externe garantate de bãnci 1626. Credite de la trezoreria statului 1627. Credite bancare interne garantate de stat 166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661. Datorii cãtre societãţile din cadrul grupului 1662. Datorii cãtre societãţile care deţin interese de participare 167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate 168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685. Dobânzi aferente datoriilor cãtre societãţile din cadrul grupului 1686. Dobânzi aferente datoriilor cãtre societãţile care deţin interese de participare 1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI 20. IMOBILIZARI NECORPORALE 201. Cheltuieli de constituire 203. Cheltuieli de dezvoltare 205. Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci comerciale şi alte drepturi şi valori similare 2051. Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci comerciale şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate 2052. Brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare obţinute cu resurse proprii 207. Fond comercial 2071. Fond comercial 2075. Fond comercial negativ 208. Alte imobilizari necorporale 21. IMOBILIZARI CORPORALE 211. Terenuri şi amenajãri de terenuri 2111. Terenuri 2112. Amenajãri de terenuri 212. Construcţii 213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii 2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 2132. Aparate şi instalaţii de mãsurare, control şi reglare 2133. Mijloace de transport 2134. Animale şi plantaţii 214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 23. IMOBILIZARI ÎN CURS 231. Imobilizari corporale în curs 2311. Amenajãri de terenuri şi construcţii 2312. Instalaţii tehnice şi maşini 2313. Alte imobilizari corporale 232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 2321. Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii 2322. Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini 2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale 233. Imobilizari necorporale în curs 234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale 26. IMOBILIZARI FINANCIARE 261. Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 262. Titluri de participare deţinute la societãţi din afarã grupului 263. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare 2633. Titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul grupului 2634. Titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afarã grupului 2635. Titluri de participare strategice în cadrul grupului 2636. Titluri de participare strategice în afarã grupului 264. Titluri puse în echivalenta 265. Alte titluri imobilizate 267. Creanţe imobilizate 2671. Sume datorate de filiale 2672. Dobanda aferentã sumelor datorate de filiale 2673. Împrumuturi acordate pe termen lung 2674. Dobanda aferentã împrumuturilor acordate pe termen lung 2675. Creanţe legate de interesele de participare 2676. Dobanda aferentã creanţelor legate de interesele de participare 2677. Acţiuni proprii - active imobilizate*1) --------- *1) Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere de peste un an, stabilitã cu ocazia achiziţiei sau reclasarii. 2678. Alte creanţe imobilizate 2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate 269. Vãrsãminte de efectuat pentru imobilizari financiare 2691. Vãrsãminte de efectuat referitoare la titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 2692. Vãrsãminte de efectuat referitoare la interesele de participare 2698. Vãrsãminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare 28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280. Amortizari privind imobilizarile necorporale 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare 2807. Amortizarea fondului comercial 2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale 281. Amortizari privind imobilizarile corporale 2811. Amortizarea amenajãrilor de terenuri 2812. Amortizarea construcţiilor 2813. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 2814. Amortizarea altor imobilizari corporale 29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR 290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale 2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare 2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe, mãrci comerciale şi alte drepturi şi valori similare 2907. Provizioane pentru fondul comercial 2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale 291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale 2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajãrilor de terenuri 2912. Provizioane pentru deprecierea construcţiilor 2913. Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale 293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor în curs 2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale în curs 2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale în curs 296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la societãţi din afarã grupului 2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare 2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate 2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale 2966. Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 2967. Provizioane pentru deprecierea creanţelor legate de interesele de participare 2968. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii - active imobilizate 2969. Provizioane pentru deprecierea altor creanţe imobilizate CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 30. STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE 301. Materii prime 302. Materiale consumabile 3021. Materiale auxiliare 3022. Combustibili 3023. Materiale pentru ambalat 3024. Piese de schimb 3025. Seminţe şi materiale de plantat 3026. Furaje 3028. Alte materiale consumabile 303. Materiale de natura obiectelor de inventar 308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 33. PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE 331. Produse în curs de execuţie 332. Lucrãri şi servicii în curs de execuţie 34. PRODUSE 341. Semifabricate 345. Produse finite 346. Produse reziduale 348. Diferenţe de preţ la produse 3481. Diferenţe de preţ la semifabricate 3485. Diferenţe de preţ la produse finite 3486. Diferenţe de preţ la produse reziduale 35. STOCURI AFLATE LA TERŢI 351. Materii şi materiale aflate la terţi 354. Produse aflate la terţi 3541. Semifabricate aflate la terţi 3545. Produse finite aflate la terţi 3546. Produse reziduale aflate la terţi 356. Animale aflate la terţi 357. Mãrfuri aflate la terţi 358. Ambalaje aflate la terţi 36. ANIMALE 361. Animale şi pãsãri 368. Diferenţe de preţ la animale şi pãsãri 37. MÃRFURI 371. Mãrfuri 378. Diferenţe de preţ la mãrfuri 38. AMBALAJE 381. Ambalaje 388. Diferenţe de preţ la ambalaje 39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE 391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 392. Provizioane pentru deprecierea materialelor 3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393. Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie 394. Provizioane pentru deprecierea produselor 3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor 3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite 3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale 395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi 3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi 3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi 3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi 3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terţi 3957. Provizioane pentru deprecierea mãrfurilor aflate la terţi 3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi 396. Provizioane pentru deprecierea animalelor 397. Provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI 40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori 403. Efecte de plãtit 404. Furnizori de imobilizari 405. Efecte de plãtit pentru imobilizari 408. Furnizori - facturi nesosite 409. Furnizori - debitori 4091. Furnizori-debitori pentru cumpãrãri de bunuri de natura stocurilor 4092. Furnizori-debitori pentru prestãri de servicii şi executãri de lucrãri 41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE 411. Clienţi 4111. Clienţi 4118. Clienţi incerti sau în litigiu 413. Efecte de primit de la clienţi 418. Clienţi - facturi de întocmit 419. Clienţi - creditori 42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 421. Personal - salarii datorate 423. Personal - ajutoare materiale datorate 424. Participarea personalului la profit 425. Avansuri acordate personalului 426. Drepturi de personal neridicate 427. Reţineri din salarii datorate terţilor 428. Alte datorii şi creanţe în legatura cu personalul 4281. Alte datorii în legatura cu personalul 4282. Alte creanţe în legatura cu personalul 43. ASIGURÃRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALÃ ŞI CONTURI ASIMILATE 431. Asigurãri sociale 4311. Contribuţia unitãţii la asigurãrile sociale 4312. Contribuţia personalului pentru pensia suplimentarã 4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurãrile sociale de sãnãtate 4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurãrile sociale de sãnãtate 437. Ajutor de şomaj 4371. Contribuţia unitãţii la fondul de şomaj 4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj 438. Alte datorii şi creanţe sociale 4381. Alte datorii sociale 4382. Alte creanţe sociale 44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE 441. Impozitul pe profit 4411. Impozitul pe profit curent 4412. Impozitul pe profit amânat 442. Taxa pe valoarea adãugatã 4423. TVA de plata 4424. TVA de recuperat 4426. TVA deductibilã 4427. TVA colectata 4428. TVA neexigibila 444. Impozitul pe salarii 445. Subvenţii 446. Alte impozite, taxe şi vãrsãminte asimilate 447. Fonduri speciale - taxe şi vãrsãminte asimilate 448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului 4481. Alte datorii fata de bugetul statului 4482. Alte creanţe privind bugetul statului 45. GRUP ŞI ASOCIAŢI 451. Decontãri în cadrul grupului 4511. Decontãri în cadrul grupului 4518. Dobânzi aferente decontãrilor în cadrul grupului 452. Decontãri privind interesele de participare 4521. Decontãri privind interesele de participare 4528. Dobânzi aferente decontãrilor privind interesele de participare 455. Sume datorate asociaţilor 4551. Asociaţi - conturi curente 4558. Asociaţi - dobânzi la conturi curente 456. Decontãri cu asociaţii privind capitalul 457. Dividende de plata 458. Decontãri din operaţii în participaţie 4581. Decontãri din operaţii în participaţie - pasiv 4582. Decontãri din operaţii în participaţie - activ 46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI 461. Debitori diversi 462. Creditori diversi 47. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 471. Cheltuieli înregistrate în avans 472. Venituri înregistrate în avans 473. Decontãri din operaţii în curs de clarificare 48. DECONTÃRI ÎN CADRUL UNITÃŢII 481. Decontãri între unitate şi subunitati 482. Decontãri între subunitati 49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi 495. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - decontãri în cadrul grupului şi cu asociaţii 4951. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra societãţilor din cadrul grupului 4952. Provizioane pentru deprecierea creanţelor referitoare la interesele de participare 4953. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra asociaţilor 496. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diversi CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE 50. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 501. Investiţii financiare pe termen scurt la societãţi din cadrul grupului 502. Acţiuni proprii 503. Acţiuni 5031. Acţiuni cotate 5032. Acţiuni necotate 505. Obligaţiuni emise şi rãscumpãrate 506. Obligaţiuni 5061. Obligaţiuni cotate 5062. Obligaţiuni necotate 508. Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate 5081. Alte titluri de plasament 5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament 509. Vãrsãminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt 5091. Vãrsãminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt la societãţi din cadrul grupului 5098. Vãrsãminte de efectuat pentru alte investiţii financiare pe termen scurt 51. CONTURI LA BÃNCI 511. Valori de încasat 5112. Cecuri de încasat 5113. Efecte de încasat 5114. Efecte remise spre scontare 512. Conturi curente la bãnci 5121. Conturi la bãnci în lei 5124. Conturi la bãnci în valuta 5125. Sume în curs de decontare 518. Dobânzi 5186. Dobânzi de plãtit 5187. Dobânzi de încasat 519. Credite bancare pe termen scurt 5191. Credite bancare pe termen scurt 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193. Credite externe guvernamentale 5194. Credite externe garantate de stat 5195. Credite externe garantate de bãnci 5196. Credite de la trezoreria statului 5197. Credite interne garantate de stat 5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53. CASA 531. Casa 5311. Casa în lei 5314. Casa în valuta 532. Alte valori 5321. Timbre fiscale şi poştale 5322. Bilete de tratament şi odihna 5323. Tichete şi bilete de cãlãtorie 5328. Alte valori 54. ACREDITIVE 541. Acreditive 5411. Acreditive în lei 5412. Acreditive în valuta 542. Avansuri de trezorerie 58. VIRAMENTE INTERNE 581. Viramente interne 59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 591. Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societãţi din cadrul grupului 592. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii 593. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor 595. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi rãscumpãrate 596. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor 598. Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe asimilate CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilul 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Cheltuieli privind energia şi apa 606. Cheltuieli privind animalele şi pasarile 607. Cheltuieli privind mãrfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 61. CHELTUIELI CU LUCRÃRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI 611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 612. Cheltuieli cu redevenţele, locatiile de gestiune şi chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile şi cercetãrile 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI 621. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 625. Cheltuieli cu deplasãri, detaşãri şi transferãri 626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, taxe ŞI VÃRSÃMINTE ASIMILATE 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vãrsãminte asimilate 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. Cheltuieli cu salariile personalului 645. Cheltuieli privind asigurãrile şi protecţia socialã 6451. Contribuţia unitãţii la asigurãrile sociale 6452. Contribuţia unitãţii pentru ajutorul de şomaj 6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurãrile sociale de sãnãtate 6458. Alte cheltuieli privind asigurãrile şi protecţia socialã 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654. Pierderi din creanţe şi debitori diversi 658. Alte cheltuieli de exploatare 6581. Despãgubiri, amenzi şi penalitãţi 6582. Donaţii şi subvenţii acordate 6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 6588. Alte cheltuieli de exploatare 66. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Pierderi din creanţe legate de participatii 664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642. Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobânzile 667. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Alte cheltuieli financiare 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. Cheltuieli privind calamitatile şi alte evenimente extraordinare 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile şi provizioanele 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli 6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele 6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor 688. Cheltuieli din ajustarea la inflaţie 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit 6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat 698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus*1) ------------- *1) Se utilizeazã conform reglementãrilor legale. CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI 70. CIFRA DE AFACERI 701. Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din lucrãri executate şi servicii prestate 705. Venituri din studii şi cercetãri 706. Venituri din redevenţe, locatii de gestiune şi chirii 707. Venituri din vânzarea mãrfurilor 708. Venituri din activitãţi diverse 71. VARIATIA STOCURILOR 711. Variatia stocurilor 72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZARI 721. Venituri din producţia de imobilizari necorporale 722. Venituri din producţia de imobilizari corporale 74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 741. Venituri din subvenţii de exploatare 7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din afarã 7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurãri şi protecţia socialã 7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobanda datoratã 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despãgubiri, amenzi şi penalitãţi 7582. Venituri din donaţii şi subvenţii primite 7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii 7588. Alte venituri din exploatare 76. VENITURI FINANCIARE 761. Venituri din imobilizari financiare 7611. Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 7612. Venituri din titluri de participare deţinute la societãţi din afarã grupului 7613. Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul grupului 7614. Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afarã grupului 7615. Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului 7616. Venituri din titluri de participare strategice în afarã grupului 7617. Venituri din alte imobilizari financiare 762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 763. Venituri din creanţe imobilizate 764. Venituri din investiţii financiare cedate 7641. Venituri din imobilizari financiare cedate 7642. Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 765. Venituri din diferenţe de curs valutar 766. Venituri din dobânzi 767. Venituri din sconturi obţinute 768. Alte venituri financiare 77. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE 781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ 786. Venituri financiare din provizioane 7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 788. Venituri din ajustarea la inflaţie 79. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT 791. Venituri din impozitul pe profit amânat CLASA 8 - CONTURI SPECIALE 80. CONTURI ÎN AFARÃ BILANŢULUI 801. Angajamente acordate 8011. Giruri şi garanţii acordate 8018. Alte angajamente acordate 802. Angajamente primite 8021. Giruri şi garanţii primite 8028. Alte angajamente primite 803. Alte conturi în afarã bilanţului 8031. Mijloace fixe luate cu chirie 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033. Valori materiale primite în pãstrare sau custodie 8034. Debitori scoşi din activ, urmãriţi în continuare 8035. Debitori din amenzi şi penalitãţi pretinse 8036. Redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate 8037. Efecte scontate neajunse la scadenta 8038. Alte valori în afarã bilanţului 89. BILANŢ 891. Bilanţ de deschidere 892. Bilanţ de închidere CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE 90. DECONTÃRI INTERNE 901. Decontãri interne privind cheltuielile 902. Decontãri interne privind producţia obţinutã 903. Decontãri interne privind diferenţele de preţ 92. CONTURI DE CALCULATIE 921. Cheltuielile activitãţii de baza 922. Cheltuielile activitãţilor auxiliare 923. Cheltuieli indirecte de producţie 924. Cheltuieli generale de administraţie 925. Cheltuieli de desfacere 93. COSTUL PRODUCŢIEI 931. Costul producţiei obţinute 933. Costul producţiei în curs de execuţie
CAP. 3
Formatul bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor
de trezorerie, situaţiei modificãrilor capitalului propriu şi exemple de
prezentare a notelor explicative
BILANŢ
încheiat la data de 31 decembrie ......
- mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sold la
Nr. ─────────────────────
rd. începutul sfârşitul
anului anului
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A B 1 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire 01
(ct. 201-2801)
2. Cheltuieli de dezvoltare 02
(ct. 203-2803-2903)
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci,
drepturi şi valori similare şi alte
imobilizari necorporale 03
(ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)
4. Fondul comercial 04
(ct. 2071-2807-2907-2075)
5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs 05
(ct. 233+234-2933)
TOTAL: (rd. 01 la 05) 06
II. IMOBILIZARI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii 07
(ct. 211+212-2811-2812-2911-2912)
2. Instalaţii tehnice şi maşini 08
(ct. 213-2813-2913)
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 09
(ct. 214-2814-2914)
4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs 10
(ct. 231+232-2931)
TOTAL: (rd. 07 la 10) 11
III. IMOBILIZARI FINANCIARE
1. Titluri de participare deţinute la
societãţile din cadrul grupului 12
(ct. 261-2961)
2. Creanţe asupra societãţilor din cadrul
grupului 13
(ct. 2671+2672-2965)
3. Titluri sub forma de interese de participare 14
(ct. 263-2963)
4. Creanţe din interese de participare 15
(ct. 2675+2676-2967)
5. Titluri deţinute ca imobilizari 16
(ct. 262+264+265-2962-2964)
6. Alte creanţe 17
(ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969)
7. Acţiuni proprii (ct. 2677-2968) 18
TOTAL: (rd. 12 la 18) 19
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20
(rd. 06+11+19)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile 21
(ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+
3028+303+/-308+351+358+381+/-388-391-3921
-3922-3951-3958-398)
2. Producţia în curs de execuţie 22
(ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952)
3. Produse finite şi mãrfuri 23
(ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356
+357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953
-3954-3956-3957-396-397-4428)
4. Avansuri pentru cumpãrãri de stocuri 24
(ct. 4091)
TOTAL: (rd. 21 la 24) 25
II. CREANŢE
1. Creanţe comerciale 26
(ct. 4092+4111+4118+413+418-491)
2. Sume de încasat de la societãţile din
cadrul grupului 27
(ct. 4511+4518-4951)
3. Sume de încasat din interese de participare 28
(ct. 4521+4528-4952)
4. Alte creanţe 29
(ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428
+444+445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187)
5. Creanţe privind capitalul subscris şi
nevarsat 30
(ct. 456-4953)
TOTAL: (rd. 26 la 30) 31
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1. Titluri de participare deţinute la
societãţile din cadrul grupului 32
(ct. 501-591)
2. Acţiuni proprii (ct. 502-592) 33
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 34
(ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593
-595-596-598+5113+5114)
TOTAL: (rd. 32 la 34) 35
IV. CASA ŞI CONTURI LA BÃNCI 36
(ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322
+5323+5328+5411+5412+542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37
(rd. 25+31+35+36)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 38
(ct. 471)
D. DATORII CE TREBUIE PLÃTITE ÎNTR-O PERIOADA
DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 39
(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit 40
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191
+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
(ct. 419) 41
4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42
5. Efecte de comerţ de plãtit (ct. 403+405) 43
6. Sume datorate societãţilor din cadrul
grupului 44
(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de
participare 45
(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
alte datorii pentru asigurãrile sociale 46
(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424
+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428
+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+
462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd. 39 la 46) 47
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE
NETE 48
(rd. 37+38-47-62)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49
(rd. 20+48)
G. DATORII CE TREBUIE PLÃTITE ÎNTR-O PERIOADA
MAI MARE DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 50
(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit 51
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191
+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
(ct. 419) 52
4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 53
5. Efecte de comerţ de plãtit (ct. 403+405) 54
6. Sume datorate societãţilor din cadrul
grupului 55
(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de
participare 56
(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
datorii pentru asigurãrile sociale 57
(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424
+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428
+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581
+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd. 50 la 57) 58
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
1. Provizioane pentru pensii şi alte
obligaţii similare 59
2. Alte provizioane 60
(ct. 151)
TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) 61
I. VENITURI ÎN AVANS 62
(ct. 131+472)
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 64 la 66), 63
din care:
- capital subscris nevarsat (ct. 1011) 64
- capital subscris vãrsat (ct. 1012) 65
- patrimoniul regiei (ct. 1015) 66
II. PRIME DE CAPITAL 67
(ct. 1041+1042+1043+1044)
Sold C
III. REZERVE DIN REEVALUARE ───────── 68
(ct. 105) Sold D 69
IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74) 70
1. Rezerve legale (ct. 1061) 71
2. Rezerve pentru acţiuni proprii 72
(ct. 1062)
3. Rezerve statutare sau contractuale 73
(ct. 1063)
4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74
Sold C
V. REZULTATUL REPORTAT ──────── 75
(ct. 117) Sold D 76
Sold C
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI ──────── 77
(ct. 121) Sold D 78
Repartizarea profitului (ct. 129) 79
TOTAL CAPITALURI PROPRII 80
(rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79)
Patrimoniul public (ct. 1016) 81
TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) 82
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
la data de 31 decembrie ......
- mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorului Nr. ─────────────────────
rd. precedent încheiat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A B 1 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Cifra de afaceri neta 01
(rd. 02 la 04)
Producţia vândutã 02
(ct. 701+702+703+704+705+706+708)
Venituri din vânzarea mãrfurilor (ct. 707) 03
Venituri din subvenţii de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete 04
(ct. 7411)
Sold C
2. Variatia stocurilor ──────── 05
(ct. 711) Sold D 06
3. Producţia imobilizata 07
(ct. 721+722)
4. Alte venituri din exploatare 08
(ct. 758+7417)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09
(rd. 01+05-06+07+08)
5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi
materialele consumabile 10
(ct. 601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale 11
(ct. 603+604+606+608)
b) Alte cheltuieli din afarã (cu energie şi apa) 12
(ct. 605-7413)
Cheltuieli privind mãrfurile (ct. 607) 13
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14
a) Salarii (ct. 641-7414) 15
b) Cheltuieli cu asigurãrile şi protecţia socialã 16
(ct. 645-7415)
7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale
şi necorporale (rd. 18-19) 17
a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18
a.2) Venituri (ct. 7813+7815) 19
7.b) Ajustarea valorii activelor circulante 20
(rd. 21-22)
b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21
b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24
(ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625
+626+627+628-7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vãrsãminte asimilate (ct. 635) 25
8.3. Cheltuieli cu despãgubiri, donaţii şi
activele cedate (ct. 658) 26
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri
şi cheltuieli (rd. 28-29) 27
Cheltuieli (ct. 6812) 28
Venituri (ct. 7812) 29
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30
(rd. 10 la 14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 09-30) 31
- Pierdere (rd. 30-09) 32
9. Venituri din interese de participare 33
(ct. 7613+7614+7615+7616)
- din care, în cadrul grupului 34
10. Venituri din alte investiţii financiare şi
creanţe ce fac parte din activele imobilizate 35
(ct. 7611+7612)
- din care, în cadrul grupului 36
11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37
- din care, în cadrul grupului 38
Alte venituri financiare 39
(ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40
(rd. 33+35+37+39)
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
şi a investiţiilor financiare deţinute
ca active circulante (rd. 42-43) 41
Cheltuieli (ct. 686) 42
Venituri (ct. 786) 43
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44
- din care, în cadrul grupului 45
Alte cheltuieli financiare 46
(ct. 663+664+665+667+668+688)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47
(rd. 41+44+46)
REZULTATUL FINANCIAR:
- Profit (rd. 40-47) 48
- Pierdere (rd. 47-40) 49
14. REZULTATUL CURENT:
- Profit (rd. 31+48) 50
- Pierdere (rd. 32+49) 51
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR:
- Profit (rd. 52-53) 54
- Pierdere (rd. 53-52) 55
VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57
REZULTATUL BRUT:
- Profit (rd. 56-57) 58
- Pierdere (rd. 57-56) 59
18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791) 60
19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar
în elementele de mai sus (ct. 698) 61
20. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
- Profit 62
- Pierdere 63
21. Rezultatul pe acţiune
- de baza 64
- diluat 65
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
la data de 31 decembrie .... - exemplu
- mii lei -
a) Metoda directa
Fluxuri de numerar din activitãţi de exploatare:
- încasãrile în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
- încasãrile în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
- plãţile în numerar cãtre furnizorii de bunuri şi servicii;
- plãţile în numerar cãtre şi în numele angajaţilor;
- plãţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacã nu pot fi identificate în mod specific cu activitãţile de investiţii şi de finanţare.
Fluxuri de numerar din activitãţi de investiţii:
- plãţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- încasãrile de numerar din vânzarea de terenuri şi clãdiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- plãţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
- încasãrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate cãtre alte pãrţi;
- încasãrile în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate cãtre alte pãrţi.
Fluxuri de numerar din activitãţi de finanţare:
- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
- plãţile în numerar cãtre acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;
- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;
- plãţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finele perioadei
b) Metoda indirecta
Fluxuri de numerar din activitãţi de exploatare:
- rezultat net;
- modificãrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
- ajustari pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activitãţile de investiţii sau de finanţare.
Fluxuri de numerar din activitãţi de investiţii:
- plãţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- încasãrile de numerar din vânzarea de terenuri şi clãdiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- plãţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
- încasãrile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanta ale altor întreprinderi;
- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate cãtre alte pãrţi;
- încasãrile în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate cãtre alte pãrţi.
Fluxuri de numerar din activitãţi de finanţare:
- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
- plãţile în numerar cãtre acţionari pentru a achizitiona sau a rascumpara acţiunile întreprinderii;
- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
- rambursarile în numerar ale unor sume împrumutate;
- plãţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finele perioadei
SITUAŢIA MODIFICÃRILOR CAPITALULUI PROPRIU
la data de 31 decembrie .......... - exemplu
- mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sold Cresteri Reduceri Sold
Element la ────────────── ────────────── la
al capitalului 01/01 Total, prin Total, prin 31/12
propriu din tran- din tran-
care sfer care sfer
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4 5 6
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Capital subscris
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Rezerve pentru acţiuni proprii
Rezerve statutare sau
contractuale
Alte rezerve
Rezerve din conversie
Rezultatul reportat
Profit nerepartizat
────────────────────────
Pierdere neacoperita
Rezultatul reportat provenit
din adoptarea pentru prima
data a IAS, mai puţin IAS 29
Sold creditor
────────────────
Sold debitor
Rezultatul reportat
provenit din modificãrile
politicilor contabile
Sold creditor
────────────────
Sold debitor
Rezultatul reportat provenit
din corectarea erorilor
fundamentale
Sold creditor
────────────────
Sold debitor
Rezultatul reportat reprezentând
surplusul realizat din rezerve
din reevaluare
Rezultatul exerciţiului
financiar
Sold creditor
────────────────
Sold debitor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTA:
Prezentãrile cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie sa fie însoţite de informaţii referitoare la:
- natura modificãrilor;
- tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
- orice alte informaţii semnificative.
EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE
1. Active imobilizate
2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor
6. Principii, politici şi metode contabile
7. Acţiuni şi obligaţiuni
8. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
9. Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari
10. Alte informaţii
Active imobilizate
- mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Deprecieri***)
Valoarea bruta**) (amortizare şi provizioane)
Ele- ─────────────────────────── ──────────────────────────────────────────
mente Sold Cres- Redu- Sold Sold Deprecierea Reduceri Sold
de la teri ceri la la înregistratã sau la
active 01/01 31/12 01/01 în cursul reluari 31/12
*) exerciţiului
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7 8=5+6-7
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" se vor prezenta motivele
imobilizarii şi "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia.
**) Se vor prezenta modificãrile acesteia în funcţie de tratamentele
contabile aplicate.
***) Se vor prezenta ajustarile care privesc exerciţiile anterioare.
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
- mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea Sold Transferuri*) Sold
provizionului la ─────────────────────── la
01/01 în cont din cont 31/12
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4=1+2-3
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Cu explicarea naturii acestora.
Repartizarea profitului
- mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Destinaţia Suma
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Profit net de repartizat:
- rezerva legalã
- acoperirea pierderii contabile
- dividende
Profit nerepartizat
Analiza rezultatului din exploatare
- mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Exerciţiul Exerciţiul
Indicatorul precedent curent
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Cifra de afaceri neta
2. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor
prestate (3+4+5)
3. Cheltuielile activitãţii de baza
4. Cheltuielile activitãţilor auxiliare
5. Cheltuielile indirecte de producţie
6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri
nete (1-2)
7. Cheltuielile de desfacere
8. Cheltuieli generale de administraţie
9. Alte venituri din exploatare
10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Situaţia creanţelor şi datoriilor
- mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sold la Termen de lichiditate
Creanţe 31 decembrie ─────────────────────────────
(col. 2+3) sub 1 an peste 1 an
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total, din care:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sold la Termen de exigibilitate
Datorii*) 31 decembrie ──────────────────────────────────────
(col. 2+3+4) sub 1 an 1-5 ani peste 5 an
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total, din care:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Se vor mentiona urmãtoarele informaţii:
- clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente împrumuturilor;
- datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate ipotecari:
● valoarea datoriei;
● valoarea şi natura garanţiilor;
- valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;
- valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.
Nota 6
------
Principii, politici şi metode contabile
Se vor prezenta:
- abaterile de la principiile contabile şi schimbarea metodelor de evaluare, menţionându-se:
● natura;
● motivele;
● evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului şi poziţiei financiare;
- tratamentele contabile alternative, menţionându-se:
● elementele afectate şi valoarea acestora la costul istoric;
● baza de evaluare adoptatã;
● ajustarile efectuate în vederea aplicãrii tratamentului contabil alternativ;
● influenta asupra rezultatului;
● conţinutul, limitele şi modalitãţile de aplicare;
- suma dobânzilor incluse în costul de producţie al activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie.
Nota 7
------
Acţiuni şi obligaţiuni
Se vor prezenta urmãtoarele informaţii:
♦ capital social subscris;
♦ numãrul şi valoarea totalã a fiecãrui tip de acţiuni emise;
♦ acţiuni rascumparabile:
● data cea mai apropiatã şi data limita de rãscumpãrare;
● caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al rãscumpãrãrii;
● valoarea eventualei prime de rãscumpãrare;
♦ acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar:
● tipul de acţiuni;
● numãr de acţiuni emise;
● valoarea nominalã totalã şi valoarea încasatã la distribuire;
● drepturi legate de distribuţie:
- numãrul, descrierea şi valoarea acţiunilor corespunzãtoare;
- perioada de exercitare a drepturilor;
- preţul plãtit pentru acţiunile distribuite;
♦ obligaţiuni emise:
● tipul obligaţiunilor emise;
● valoarea emisã si suma primitã pentru fiecare tip de obligaţiuni;
● obligaţiuni emise de întreprindere, deţinute de o persoana nominalizatã sau imputernicita de aceasta:
- valoarea nominalã;
- valoarea înregistratã în momentul plãţii.
Nota 8
------
Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
Se vor face menţiuni cu privire la:
♦ salarizarea directorilor şi administratorilor:
● obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor cãtre foştii directori şi administratori:
- obligaţie totalã pentru fiecare categorie;
● valoarea avansurilor şi a creditelor acordate directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului:
- rata dobânzii;
- principalele clauze ale creditului;
- suma rambursata pana la acea data;
● obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de întreprindere în numele acestora;
♦ salariaţi:
● numãr mediu aferent exerciţiului;
● numãr mediu (fiecare categorie);
● salarii plãtite sau de plãtit, aferente exerciţiului;
● cheltuieli cu asigurãrile sociale;
● alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.
Exemple de calcul şi analiza a principalilor indicatori economico-financiari
1. Indicatori de lichiditate
Active curente
- Indicatorul lichiditatii curente = ──────────────────
(Indicatorul capitalului circulant) Datorii curente
- valoarea recomandatã acceptabilã - în jurul valorii de 2;
- oferã garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Active curente - Stocuri
- Indicatorul lichiditatii imediate = ────────────────────────────
(Indicatorul test acid) Datorii curente
2. Indicatori de risc
- Indicatorul gradului de indatorare
Capital împrumutat Capital împrumutat
──────────────────── x 100 sau ──────────────────── x 100,
Capital propriu Capital angajat
unde:
● capital împrumutat = credite peste un an;
● capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.
- Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determina de câte ori
societatea poate achitã
cheltuielile cu dobanda.
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atât poziţia societãţii
este consideratã mai riscanta.
Profit înaintea plãţii dobânzii şi impozitului pe profit
───────────────────────────────────────────────────────── = Numãr de ori
Cheltuieli cu dobanda
3. Indicatori de activitate - furnizeazã informaţii cu privire la:
(indicatori de gestiune)
● viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale
întreprinderii;
● capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi
activitãţile comerciale de baza ale întreprinderii.
- Viteza de rotaţie a stocurilor - aproximeaza de câte ori stocul
(rulajul stocurilor) a fost rulat de-a lungul
exerciţiului financiar
Costul vânzãrilor
────────────────── = Numãr de ori
Stocul mediu
sau
- Numãr de zile de stocare - indica numãrul de zile în care bunurile
sunt stocate în unitate
Stoc mediu
─────────────────── x 365
Costul vânzãrilor
- Viteza de rotaţie a - calculeazã eficacitatea
debitelor-clienţi întreprinderii în colectarea
creanţelor sale;
- exprima numãrul de zile pana
la data la care debitorii îşi
achitã datoriile cãtre întreprindere.
Sold mediu clienţi
─────────────────── x 365
Cifra de afaceri
O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate
de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinta, creanţe
mai greu de încasat (clienţi rau platnici).
- Viteza de rotaţie a - aproximeaza numãrul de zile de
creditelor-furnizor creditare pe care întreprinderea îl
obţine de la furnizorii sãi. În mod ideal
ar trebui sa includã doar creditorii comerciali.
Sold mediu furnizori
──────────────────────────────────── x 365,
Achiziţii de bunuri (fãrã servicii)
unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzãrilor
sau cifra de afaceri.
- Viteza de rotaţie a activelor - evalueaza eficacitatea managementului
imobilizate activelor imobilizate prin examinarea
valorii cifrei de afaceri generate de
o anumitã cantitate de active
imobilizate
Cifra de afaceri
────────────────────
Active imobilizate
- Viteza de rotaţie a activelor totale
Cifra de afaceri
────────────────────
Total active
4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta întreprinderii în
realizarea de profit din resursele
disponibile:
- Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintã profitul pe care îl
obţine întreprinderea din banii
investiti în afacere:
Profitul înaintea plãţii dobânzii şi impozitului pe profit
──────────────────────────────────────────────────────────── ,
Capitalul angajat
unde capitalul angajat se referã la banii investiti în întreprindere
atât de cãtre acţionari, cat şi de creditorii pe termen lung, include
capitalul propriu şi datoriile pe termen lung
sau
active totale minus datorii curente.
- Marja bruta din vânzãri
Profitul brut din vânzãri
─────────────────────────── x 100
Cifra de afaceri
O scãdere a procentului poate scoate în evidenta faptul ca societatea
nu este capabilã sa îşi controleze costurile de producţie sau sa obţinã
preţul de vânzare optim.
5. Indicatori privind rezultatul pe acţiune - se determina în conformitate
cu prevederile IAS 33 şi au
în vedere:
- Rezultatul pe acţiune:
- profit net atribuibil acţiunilor comune;
- numãr de acţiuni comune luate în calcul.
- Raportul dintre preţul pe piata al acţiunii şi rezultatul pe acţiune.
Nota 10
-------
Alte informaţii
a) Informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii:
- sediul şi forma juridicã a întreprinderii;
- ţara de înfiinţare;
- adresa sediului oficial etc.
b) Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, întreprinderi asociate sau cu alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice:
- numele întreprinderilor;
- ţara de înfiinţare;
- adresa etc.
c) Modalitatea folositã pentru exprimarea în moneda nationala a elementelor patrimoniale, a veniturilor şi cheltuielilor evidentiate iniţial într-o moneda strãinã
d) Informaţii referitoare la impozitul pe profit:
● proporţia dintre activitatea curenta şi cea extraordinarã;
● reconcilierea dintre rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit
e) Cifra de afaceri:
● prezentarea acesteia pe sectoare economice şi tipuri de pieţe de desfacere
f) Cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational
g) Onorariile plãtite auditorilor
h) Angajamente acordate
i) Angajamente primite
CAP. 4
Exemplu de corespondenta a planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere
Acest document stabileşte corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere, prevãzut în <>Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, şi în vol. 1.
BILANŢ
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. Active imobilizate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire 201
2801
2. Cheltuieli de dezvoltare, în mãsura
în care vol. 3 permite acestora sa fie
prezentate ca active 203
2803
2903
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci,
drepturi şi valori similare şi alte imobilizari
necorporale 2051
2052
208
2805
2808
2905
2908
4. Fondul comercial, în cazul în care
a fost achiziţionat 2071
2807
2907
2075
5. Avansuri şi imobilizari necorporale
în curs de execuţie 233
234
2933
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri şi construcţii 211
212
2811
2812
2911
2912
2. Instalaţii tehnice şi maşini 213
2813
2913
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 214
2814
2914
4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs
de execuţie 231
232
2931
III. Imobilizari financiare
1. Titluri de participare deţinute la
societãţile din cadrul grupului 261
2961
2. Creanţe asupra societãţilor din cadrul
grupului 2671
2672
2965
3. Titluri sub forma de interese de
participare 263
2963
4. Creanţe din interese de participare 2675
2676
2967
5. Titluri deţinute ca imobilizari 262
264
265
2962
2964
6. Alte creanţe 2673
2674
2678
2679
2966
2969
7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii
nominale) 2677
2968
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. Active circulante
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Stocuri
1. Materii prime şi consumabile 301
3021
3022
3023
3024
3025
3026
3028
303
308
351
358
381
388
391
3921
3922
3951
3958
398
2. Producţia în curs de execuţie 331
332
341
3481
3541
393
3941
3952
3. Produse finite şi mãrfuri 345
346
3485
3486
3545
3546
356
357
361
368
371
378
3945
3946
3953
3954
3956
3957
396
397
4428
4. Avansuri pentru cumpãrãri de stocuri 4091
II. Creanţe
(Sumele ce trebuie sa fie încasate dupã
o perioada mai mare de un an trebuie
sa fie prezentate separat pentru fiecare
element.)
1. Creanţe comerciale 4092
4111
4118
413
418
491
2. Sume de încasat de la societãţile din
cadrul grupului 4511
4518
4951
3. Sume de încasat din interese de
participare 4521
4528
4952
4. Alte creanţe 425
4282
431
437
4382
441
4424
4428
444
445
446
447
4482
4582
461
473
496
5187
5. Creanţe privind capitalul subscris şi 456
nevarsat 4953
III. Investiţii financiare pe termen scurt
1. Titluri de participare deţinute la
societãţile din cadrul grupului 501
591
2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii
nominale) 502
592
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt 5031
5032
505
5061
5062
5081
5088
593
595
596
598
5113
5114
IV. Casa şi conturi la bãnci 5112
5121
5124
5125
5311
5314
5321
5322
5323
5328
5411
5412
542
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C. Cheltuieli în avans 471
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
D. Datorii ce trebuie plãtite într-o perioada de un an
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni,
prezentându-se separat împrumuturile
în monede convertibile 1614
1615
1617
1618
1681
169
2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621
1622
1624
1625
1627
1682
5191
5192
5198
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 419
4. Datorii comerciale 401
404
408
5. Efecte de comerţ de plãtit 403
405
6. Sume datorate societãţilor din cadrul
grupului 1661
1685
2691
4511
4518
7. Sume datorate privind interesele de
participare 1662
1686
2692
4521
4528
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
datorii pentru asigurãrile sociale 1623
1626
167
1687
2698
421
423
424
426
427
4281
431
437
4381
441
4423
4428
444
446
447
4481
4551
4558
456
457
4581
462
473
509
5186
5193
5194
5195
5196
5197
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E. Active circulante, respectiv datorii curente nete Subtotal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
F. Total active minus datorii curente Subtotal
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
G. Datorii ce trebuie plãtite într-o perioada mai mare de un an
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni,
prezentându-se separat împrumuturile în
monede convertibile 1614
1615
1617
1618
1681
169
2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621
1622
1624
1625
1627
1682
5191
5192
5198
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 419
4. Datorii comerciale 401
404
408
5. Efecte de comerţ de plãtit 403
405
6. Sume datorate societãţilor din cadrul
grupului 1661
1685
2691
4511
4518
7. Sume datorate privind interesele de
participare 1662
1686
2692
4521
4528
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
datorii pentru asigurãrile sociale 1623
1626
167
1687
2698
421
423
424
426
427
4281
431
437
4381
441
4423
4428
444
446
447
4481
4551
4558
456
457
4581
462
473
509
5186
5193
5194
5195
5196
5197
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii
similare
2. Alte provizioane 151
I. Venituri în avans 131
472
J. Capital şi rezerve
I. Capital, din care:
Capital subscris nevarsat 1011
Capital subscris vãrsat 1012
Patrimoniul regiei 1015
Patrimoniul public 1016
II. Prime de capital 1041
1042
1043
1044
III. Rezerve din reevaluare 105
IV. Rezerve
1. Rezerve legale 1061
2. Rezerve pentru acţiuni proprii 1062
3. Rezerve statutare sau contractuale 1063
4. Alte rezerve 1068
107
V. Rezultatul reportat 117
VI. Rezultatul exerciţiului financiar 121
129
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
1. Cifra de afaceri neta 701
702
703
704
705
706
707
708
7411
2. Variatia stocurilor 711
3. Producţia imobilizata 721
722
4. Alte venituri din exploatare 7417
758
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele
consumabile 601
602
603
604
606
607
608
7412
b) Alte cheltuieli din afarã (cu energia şi apa) 605
7413
6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii 641
7414
b) Cheltuieli cu asigurãrile şi protecţia
socialã, cu menţionarea separatã a celor
referitoare la pensii 645
7415
7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale
şi necorporale 6811
6813
7813
7815
b) Ajustarea valorii activelor circulante 654
6814
754
7814
8. Alte cheltuieli de exploatare 611
612
613
614
621
622
623
624
625
626
627
628
635
658
6812
7416
7812
Profitul sau pierderea din exploatare Subtotal
9. Venituri din interese de participare 7613
7614
7615
7616
10. Venituri din alte investiţii financiare şi
creanţe ce fac parte din activele
imobilizate, cu menţionarea separatã
a celor generate de societãţile din cadrul
grupului 7611
7612
11. Venituri din dobânzi şi alte venituri
similare, cu menţionarea separatã a celor
generate de societãţile din cadrul grupului 7617
762
763
764
765
766
767
768
788
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
şi a investiţiilor financiare deţinute ca
active circulante 686
786
13. Cheltuieli privind dobânzile şi alte cheltuieli
similare, cu menţionarea separatã a celor
ce privesc societãţile din cadrul grupului 663
664
665
666
667
668
688
7418
14. Rezultatul curent Subtotal
15. Venituri extraordinare 771
16. Cheltuieli extraordinare 671
17. Rezultatul extraordinar Subtotal
18. Impozit pe profit 691
791
19. Alte impozite care nu apar în elementele
de mai sus 698
20. Rezultatul exerciţiului financiar
21. Rezultatul pe acţiune
- de baza
- diluat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTA:
Unele conturi sunt bifunctionale şi pot avea solduri atât creditoare, cat şi debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie sa fie facuta conform soldurilor; de exemplu:
4511 [B II 2] sau [D6 şi G6]
4518 [B II 2] sau [D6 şi G6]
Anumite conturi sunt cuprinse atât la lit. D, cat şi la lit. G. Este posibil ca aceste conturi sa conţinã solduri exigibile (parţial sau total) în cursul unui exerciţiu financiar sau dupã închiderea acestuia. În acest caz contul va fi împãrţit între lit. D (termen scurt) şi lit. G (termen lung).
CAP. 5
Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora
1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizeazã pe o perioada scurta în activitatea întreprinderii şi, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-şi în permanenta forma.
2. Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi, destinate utilizãrii pe o perioada îndelungatã în activitatea acesteia.
3. Activitatea de dezvoltare reprezintã activitatea desfasurata în scopul aplicãrii rezultatelor cercetãrii sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori substanţial imbunatatite, înainte de începerea producţiei sau utilizãrii în scopuri comerciale.
4. Activitatea curenta este activitatea desfasurata de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activitãţile legate de/derivate din realizarea acestuia.
5. Activitatea extraordinarã reprezintã evenimente sau tranzacţii diferite de activitãţile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.
6. Ajustarea reprezintã orice modificare a valorii contabile prin creştere sau micşorare, alta decât cea rezultatã din reevaluare.
Toate diminuarile de valori ale activelor, altele decât cele privind amortizarea, sunt tratate pe calea provizioanelor pentru deprecierea activelor. De asemenea, creşterile de valori privind datoriile sunt tratate pe baza principiului provizioanelor.
7. Brevete, licenţe, mãrci, drepturi şi valori similare reprezintã drepturi de proprietate industriala sau intelectualã, dupã caz.
8. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.
9. Capitalul propriu reprezintã dreptul actionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, dupã deducerea tuturor datoriilor acesteia.
10. Cheltuielile de constituire reprezintã cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridicã distinctã.
11. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activitãţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.
12. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentatã la poziţia nr. 1 în contul de profit şi pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intra în categoria activitãţilor curente ale întreprinderii, dupã scãderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adãugatã şi a altor impozite şi taxe aferente.
13. Concesiunea este convenţia prin care o persoana fizica sau juridicã dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau a serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe baza de contract.
14. Contabilitatea generalã, denumita şi contabilitate financiarã, reprezintã ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi, pe baza regulilor şi normelor speciale.
În România normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia sunt prevãzute în <>Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, şi de prezentele reglementãri, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesitãţile proprii, cat şi în relaţiile cu asociaţii sau actionarii, clienţii, furnizorii, bãncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice, în sensul prevederilor art. 2 şi 10 din legea menţionatã mai sus.
15. Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
16. Costul administrativ al raportului anual reprezintã costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.
17. Costul de înlocuire sau curent net este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa îl suporte în situaţia în care ar fi nevoita sa înlocuiascã activul la data bilanţului.
18. Costul de producţie este determinat prin adãugarea la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus costul de producţie mai poate cuprinde:
a) o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere, care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în mãsura în care ele se referã la perioada de producţie;
b) în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobanda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii acelui bun, în mãsura în care aceasta se acumuleaza în raport cu perioada de producţie.
Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantitãţi mari, în mod repetat, într-o perioada scurta de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie.
În cazul activelor circulante costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.
19. Dividendele reprezintã partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie actionarilor sau asociaţilor.
20. Dividendele propuse sunt: (a) dividendele propuse pentru a fi plãtite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plãtite încã; şi (b) dividendele propuse pentru a fi plãtite din profitul de distribuit, dar nu sunt încã aprobate.
21. Documentele justificative sunt documentele primare care probeazã legal o operaţiune sau o estimare, dupã caz.
22. Dreptul de subscriere la alocarea acţiunilor reprezintã opţiunea oricãrei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.
23. Filiala este o societate controlatã de societatea mama.
24. Fondul comercial reprezintã partea din fondul de comerţ*1) care nu figureazã în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului de activitãţi al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputaţie, debusee, poziţie geograficã etc.
Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil, este o imobilizare necorporala care reprezintã orice exces al costului de achiziţie peste interesul celui care achiziţioneazã în valoarea justa a activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate la data tranzacţiei de schimb.
Fondul comercial negativ (engl. negative goodwill) reprezintã orice exces de la data tranzacţiei de schimb, al interesului achizitorului în valorile juste ale activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate, peste costul achiziţiei.
------------
*1) Definit în Codul comercial.
25. Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama şi toate filialele sale.
26. Interesele de participare reprezintã interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantarii contribuţiei la activitãţile întreprinderii respective. Un interes în acţiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participaţie în acţiuni şi o opţiune de a achizitiona acţiuni sau orice fel de astfel de participatii, fãrã a se tine seama de faptul ca acţiunile la care se referã pot fi, dupã conversie sau dupã exercitarea opţiunii, neemise. O participaţie detinuta în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind detinuta de acea întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investiţiile în întreprinderile asociate şi investiţiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiţie strategica, dacã nu se demonstreaza contrariul.
27. Investiţia directa reprezintã investiţia care se realizeazã prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societãţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrala a unei societãţi existente, prin participarea parţialã într-o societate noua sau existenta, cu sau fãrã posibilitatea de a exercita o influenta directa asupra administrãrii societãţii.
28. Investiţia de portofoliu reprezintã o alta investiţie decât cea directa, care se realizeazã prin intermediul urmãtoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.
29. Întreprinderea este o unitate patrimonialã de tipul regiilor autonome, societãţilor comerciale pe acţiuni, societãţilor cu rãspundere limitatã sau altor tipuri de societãţi comerciale, definite prin <>Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care întocmesc situaţii financiare ce reflecta activitatea proprie.
30. Întreprinderea asociata reprezintã o întreprindere în care investitorul are o influenta semnificativã şi care nu este nici filiala, nici afiliatã. În mod normal aceasta este evidenţiatã prin deţinerea de cãtre investitor a 20 pana la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.
31. Obligaţiile curente reprezintã obligaţiile care:
● se asteapta sa fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii; sau
● sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte obligaţii reprezintã obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).
32. Obligaţiunea este valoarea mobiliarã negociabila, care conferã deţinãtorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.
33. Piata (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintã o piata delimitata dupã criterii geografice.
34. Poziţia financiarã reprezintã relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei întreprinderi, asa cum sunt raportate în bilanţ.
35. Pragul de semnificatie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problema sau valoare este consideratã semnificativã dacã omiterea sa ar influenta în mod vadit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.
36. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit cãruia, pentru ca informaţia contabila sa fie credibila, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintã sa fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economicã şi nu numai cu forma lor juridicã.
37. Producţia imobilizata reprezintã costul lucrãrilor şi cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însãşi, care se înregistreazã ca active imobilizate corporale şi necorporale.
38. Raportul anual cuprinde situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.
39. Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintã o parte distinctã a activitãţii unei întreprinderi ce furnizeazã un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse ori servicii înrudite în primul rând clienţilor din afarã societãţii.
40. Situaţiile financiare cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificãrilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative.
41. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.
42. Titlurile de participare reprezintã drepturile sub forma de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societãţi comerciale, a cãror deţinere durabila este consideratã utila acesteia.
43. Titlurile de participare strategice reprezintã titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de pana la 20% şi nu asigura posibilitatea exercitãrii unei influente semnificative.
În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.
44. Titlurile de participare deţinute în întreprinderi asociate reprezintã titluri de participare ale unei întreprinderi, a cãror deţinere într-o proporţie cuprinsã între 20-50% asigura posibilitatea exercitãrii unei influente semnificative.
45. Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanţ dupã deducerea tuturor deprecierilor.
46. Valoarea de piata a unui activ reprezintã preţul care poate fi obţinut pe o piata activa. O piata activa exista atunci când:
a) activele de pe piata sunt relativ omogene;
b) sunt cantitãţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potenţiali cumpãrãtori şi vânzãtori;
c) preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.
47. Valoarea de utilizare este valoarea actualizatã a fluxurilor de numerar viitoare, estimate din utilizarea continua a unui activ şi din cedarea sa la sfârşitul duratei de viata utila.
48. Valoarea justa (engl. fair value) este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontatã o datorie, de bunãvoie, între pãrţi aflate în cunostinta de cauza, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.
49. Valoarea realizabila a unui activ este valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinutã în prezent prin vânzarea normalã a activelor.
50. Valoarea realizabila neta reprezintã preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfãşurãrii normale a activitãţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzãrii.
51. Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrãinãrii.
52. Valoarea reziduala reprezintã valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obţinã prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, dupã deducerea cheltuielilor aferente cedarii.
53. Variatia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie reprezintã variatia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fãrã a se lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.
54. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistreazã în exerciţiul financiar în care au apãrut, fãrã a se tine seama de momentul efectiv al încasãrii/plãţii acestora.
55. Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încaseazã/plãtesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referã la un exerciţiu financiar ulterior.
56. Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activitãţile curente ale întreprinderii şi ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.
CADRUL GENERAL
de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate*)
PREFATA
Întreprinderi din intreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot pãrea similare de la o ţara la alta, exista diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesitãţile diversilor utilizatori ai situaţiilor financiare.
Aceşti factori au condus la utilizarea unor definiţii diverse ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodatã aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare au fost, de asemenea, influentate.
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, cautand sa armonizeze reglementãrile, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.
Consiliul IASC considera ca situaţiile financiare întocmite în acest scop rãspund necesitãţilor comune majoritãţii utilizatorilor. Aceasta se datoreazã faptului ca aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru:
a) a hotãrî când sa cumpere, sa pãstreze sau sa vândã o investiţie de capital;
b) a evalua rãspunderea sau gestionarea managerialã;
c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plati şi de a oferi alte beneficii angajaţilor sãi;
d) a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii;
e) a determina politicile de impozitare;
f) a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;
g) a elabora şi a utiliza date statistice despre venitul naţional;
h) a reglementa activitatea întreprinderilor.
Consiliul IASC recunoaşte totuşi ca guvernele pot stabili în particular cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea aceste cerinţe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care rãspund şi cerinţelor acestora.
Situaţiile financiare sunt de regula întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care sa fie utila la luarea deciziilor economice, dar pana în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât sa poatã fi aplicat unei serii de modele contabile şi de concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.
INTRODUCERE
Obiect şi statut
1. Acest cadru general stabileşte conceptele ce stau la baza întocmirii şi prezentãrii situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este:
a) sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS - Internaţional Accounting Standards) şi în revizuirea celor existente;
b) sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizarii reglementãrilor, standardelor şi procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situaţiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care sa reducã numãrul tratamentelor contabile alternative permise de IAS;
c) sprijinirea organismelor naţionale de elaborare a standardelor în procesul de dezvoltare a standardelor naţionale;
d) sprijinirea celor care întocmesc situaţii financiare conform IAS şi pentru a face fata problemelor care nu se regãsesc în acestea;
e) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situaţiilor financiare cu IAS;
f) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare elaborate în conformitate cu IAS;
g) furnizarea de informaţii celor interesaţi de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.
2. Acest "cadru general" nu constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în fata Standardului Internaţional de Contabilitate specific.
3. Conducerea IASC recunoaşte ca într-un numãr limitat de cazuri poate exista un conflict între cadrul general şi un Standard Internaţional de Contabilitate. În acele cazuri în care exista un conflict cerinţele standardului internaţional de contabilitate primeaza asupra celor din cadrul general. Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza dupã "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare şi la revizuirea celor existente, numãrul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" şi IAS se va diminua.
4. "Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienţei conducerii IASC în utilizarea acestuia.
Aria de aplicabilitate
5. "Cadrul general" abordeaza:
a) obiectivul situaţiilor financiare;
b) caracteristicile calitative care determina utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cãrora sunt întocmite situaţiile financiare;
d) conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.
6. "Cadrul general" se referã la situaţiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situaţii financiare"), inclusiv la situaţiile financiare consolidate. Aceste situaţii financiare sunt întocmite şi prezentate cel puţin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din aceşti utilizatori pot solicita, şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare fata de cele conţinute în situaţiile financiare. Mulţi utilizatori trebuie totuşi sa se bazeze pe situaţiile financiare ca pe principala lor sursa de informaţii şi de aceea astfel de situaţii financiare trebuie elaborate şi prezentate având în vedere necesitãţile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declaraţiile şi alte situaţii întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afarã acestui "cadru general". Cu toate acestea "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special, acolo unde este posibil.
7. Situaţiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiarã. Un set complet de situaţii financiare include de regula un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificãrilor poziţiei financiare (care poate fi prezentatã în diverse moduri, de exemplu ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau situaţie a fluxurilor de fonduri) şi acele note, precum şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt parte integrantã a situaţiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale şi informaţii suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale şi informaţii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informaţii financiare despre segmentele industriale şi geografice şi la prezentarea efectelor variaţiei preţurilor. Situaţiile financiare nu includ totuşi elemente ca: rapoartele directorilor, declaraţiile preşedintelui, discutiile şi analizele conducerii şi elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.
8. "Cadrul general" se aplica situaţiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintã principala sursa de informaţii financiare.
Utilizatorii şi necesitãţile de informare ale acestora
9. Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din diversele lor necesitaţi de informaţii, astfel:
a) investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacã ar trebui sa cumpere, sa pãstreze sau sa vândã. Actionarii sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende;
b) angajaţii. Personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesate de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunitati profesionale;
c) creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacã împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta;
d) furnizorii şi alţi creditori comerciali. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţiile care le permit sa determine dacã sumele care le sunt datorate vor fi plãtite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesaţi de o întreprindere pe o perioada mai scurta decât creditorii, numai dacã nu sunt dependenti de continuarea activitãţii întreprinderii ca principal client;
e) clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activitãţii unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea;
f) Guvernul şi instituţiile sale. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceştia solicita informaţii şi pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscalã şi ca baza pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari;
g) publicul. Întreprinderile influenţeazã publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuţie substantiala la economia localã în multe moduri, având în vedere numãrul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii despre evoluţia recenta şi tendintele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activitãţilor acesteia.
10. Deşi nu toate necesitãţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situaţiile financiare, exista cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanţii de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare satisface necesitãţile lor şi de asemenea va satisface majoritatea necesitãţilor altor utilizatori.
11. Responsabilitatea principala de a întocmi şi de a prezenta situaţiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii întreprinderilor sunt interesaţi şi de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacã au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care ajuta la înfãptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a satisface propriile necesitaţi. Raportarea acestor informaţii depãşeşte scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea situaţiile financiare publicate se bazeazã pe informaţiile utilizate de conducere despre poziţia financiarã, rezultatele şi modificãrile poziţiei financiare a întreprinderii.
OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE
12. Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiarã, performanţele şi modificãrile poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.
13. Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesitãţile comune ale majoritãţii utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferã toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare mãsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferã de regula informaţii nefinanciare.
14. Situaţiile financiare prezintã, de asemenea, rezultatele administrãrii întreprinderii de cãtre conducatori, inclusiv modul se gestionare de cãtre aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori care doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a pãstra sau de a vinde investiţia în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.
Poziţia financiarã, performanta şi modificãrile poziţiei financiare
15. Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesita evaluarea capacitãţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generarii lor. În ultima instanta de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plati angajaţii şi furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite şi de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în mãsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacã le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performantei şi modificãrilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.
16. Poziţia financiarã a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controleazã, de structura sa financiarã, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbãrilor mediului în care îşi desfãşoarã activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiarã sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes fata de întreprindere; acestea sunt utile şi pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referã la disponibilitãţile de numerar în viitorul apropiat, dupã luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referã la disponibilitãţile de numerar pe o perioada mai mare în care urmeazã sa se onoreze angajamentele financiare scadente.
17. Informaţiile despre performanta unei întreprinderi, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificãrilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens informaţiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informaţiile despre performanţe sunt utile pentru anticiparea capacitãţii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.
18. Informaţiile privind modificãrile poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activitãţile sale de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Aceste informaţii sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacitãţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situaţii a modificãrilor poziţiei financiare fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat definirea notiunii de "fonduri".
19. Informaţiile privind poziţia financiarã sunt oferite în primul rând de bilanţ. Informaţiile privind performanta sunt oferite în primul rând de contul de profit şi pierdere. Informaţiile privind modificãrile poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.
20. Pãrţile componente ale situaţiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaţie oferã informaţii diferite, este probabil ca nici una sa nu serveascã unui singur scop sau sa ofere toate informaţiile impuse de necesitãţile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi pierdere oferã o imagine incompleta a performantei dacã nu este folosit împreunã cu bilanţul şi situaţia modificãrilor poziţiei financiare.
Note şi materiale suplimentare
21. Situaţiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesitãţile utilizatorilor, referitoare la elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afecteazã întreprinderea, precum şi orice resurse şi obligaţii care nu apar în bilanţ (de exemplu, rezervele minerale). Informaţiile despre segmentele geografice şi industriale, precum şi despre efectul modificãrii preţurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informaţiilor suplimentare.
CONCEPTE DE BAZA
Contabilitatea de angajament
22. Pentru a-şi atinge obiectivele situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilitãţii de angajament. Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe mãsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plãtit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferã informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plati şi încasãri, dar şi despre obligaţiile de plata din viitor şi despre resursele privind încasãrile viitoare. Deci acestea furnizeazã cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii şi la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.
Principiul continuitãţii activitãţii
23. Situaţiile financiare sunt elaborate de regula pornindu-se de la prezumţia ca o întreprindere îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil. Astfel se presupune ca întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia de a-şi lichidã sau de a-şi reduce în mod semnificativ activitatea; dacã o astfel de intenţie sau nevoie exista, s-ar putea sa fie nevoie ca situaţiile financiare sa fie întocmite pe o baza diferita de evaluare şi în acest caz vor fi prezentate informaţiile referitoare la baza utilizata.
CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE
24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea şi comparabilitatea.
Inteligibilitatea
25. O calitate esenţialã a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea ca ele pot fi uşor intelese de utilizatori. În acest scop se presupune ca utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfãşurarea afacerilor şi a activitãţilor economice, de notiuni de contabilitate şi au dorinta de a studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Totuşi informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datoritã relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiti utilizatori.
Relevanta
26. Pentru a fi utile informaţiile trebuie sa fie relevante fata de necesitãţile de luare a deciziilor de cãtre utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţeazã deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceştia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.
27. Rolul de previziune şi cel de confirmare ale informaţiilor sunt în strânsã legatura. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati şi de a reactiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu modul în care întreprinderea poate fi structuratã sau rezultatul activitãţilor planificate.
28. Informaţiile despre poziţia financiarã sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziţiei şi performantei financiare viitoare şi a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi: plata dividendelor şi a salariilor, modificãrile preţului garanţiilor, precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala informaţiile nu trebuie sa fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este imbunatatita totuşi prin maniera în care sunt expuse informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute. De exemplu, valoarea previzionata a contului de profit şi pierdere este imbunatatita dacã informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale şi cu frecventa rara sunt evidentiate separat.
Pragul de semnificatie
29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa şi de pragul de semnificatie. În anumite cazuri natura informatiei este suficienta prin ea însãşi pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenta evaluarea riscurilor şi a oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri atât natura, cat şi pragul de semnificatie sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui sa le detina pentru a avea o activitate adecvatã.
30. Informaţiile sunt semnificative dacã omisiunea sau declararea lor eronatã ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de mãrimea elementului sau a erorii, judecata în împrejurãrile specifice ale omisiunii sau declarãrii gresite. Astfel pragul de semnificatie oferã mai degraba o limita decât sa reprezinte o caracteristica calitativã primara pe care informaţia trebuie sa o aibã pentru a fi utila.
Credibilitatea
31. Pentru a fi utila informaţia trebuie sa fie credibila. Informaţia are calitatea de a fi credibila atunci când nu conţine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintã corect ceea ce informaţia şi-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.
32. Informaţia poate fi relevanta, dar atât de puţin credibila sub aspectul naturii sau reprezentãrii încât recunoaşterea acesteia poate induce în eroare. De exemplu, dacã validitatea şi valoarea daunelor pentru despãgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanţ intreaga suma a despãgubirilor cerute, deşi ar fi adecvatã prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului într-o nota a situaţiilor financiare.
Reprezentarea fidela
33. Pentru a fi credibila informaţia trebuie sa reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus sa le reprezinte, fie se asteapta, în mod rezonabil, sa le reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie sa reprezinte în mod credibil tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizeazã în active, datorii şi capital propriu ale întreprinderii la data raportarii şi care îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
34. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusã unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datoreazã partinirii, ci mai degraba dificultãţilor inerente fie identificarii tranzacţiilor şi altor evenimente ce urmeazã sa fie evaluate, fie conceperii şi aplicãrii tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. În anumite cazuri mãsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât întreprinderile, în general, nu le recunosc în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea întreprinderilor genereazã fond comercial (goodwill) în timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri totuşi pot fi relevante recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare ce planeaza asupra recunoaşterii şi evaluãrii lor.
Prevalenta economicului asupra juridicului
35. Pentru ca informaţia sa prezinte în mod credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintã este necesar ca acestea sa fie contabilizate şi prezentate în concordanta cu fondul lor şi cu realitatea economicã, şi nu doar cu forma lor juridicã. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridicã sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrãineazã un activ unei alte pãrţi într-un astfel de mod încât documentele sa susţinã transmiterea dreptului de proprietate partii respective; cu toate acestea pot exista contracte care sa asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. În astfel de circumstanţe raportarea unei vânzãri nu ar reprezenta în mod credibil operaţiunea încheiatã (dacã într-adevãr ar exista o operaţiune de aceasta natura).
Neutralitatea
36. Pentru a fi credibila informaţia cuprinsã în situaţiile financiare trebuie sa fie neutra, adicã lipsitã de influente. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacã prin selectarea şi prezentarea informatiei influenţeazã luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.
Prudenta
37. Cei care elaboreazã situaţii financiare trebuie sa se confrunte cu incertitudini care în mod inevitabil planeaza asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi: încasarea creanţelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor şi echipamentelor şi numãrul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudentei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenta înseamnã includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuşi exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
Integralitatea
38. Pentru a fi credibila informaţia din situaţiile financiare trebuie sa fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificatie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O omisiune poate face ca informaţia sa fie falsa sau sa induca în eroare şi astfel sa devinã necredibila şi defectuoasã din punct de vedere al relevantei.
Comparabilitatea
39. Utilizatorii trebuie sa poatã compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziţia financiarã şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie totodatã sa poatã compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiarã, performanţele şi modificãrile poziţiei financiare. Astfel mãsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere şi într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.
40. O implicatie importanta a caracteristicii calitãţii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii sa fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici, precum şi despre efectele unor astfel de schimbãri. Utilizatorii trebuie sa fie în mãsura sa identifice diferenţele dintre politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemãnãtoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioada la alta, precum şi de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.
41. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate şi nu trebuie lãsatã sa devinã un impediment în introducerea de standarde de contabilitate imbunatatite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeaşi maniera pentru o tranzacţie sau pentru un alt eveniment, dacã metoda adoptatã nu menţine caracteristicile calitative de relevanta şi credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici sa îşi lase politicile contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante şi credibile.
42. Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziţia financiarã, performanta şi modificãrile poziţiei financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situaţiile financiare sa releve informaţii corespunzãtoare pentru perioadele precedente.
Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila
Oportunitatea
43. Dacã exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta îşi poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagã între valoarea relativã a raportarii la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile. Pentru a furniza informaţii oportune deseori poate fi necesarã raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau ale altui eveniment, înainte ca acestea sa fie cunoscute, deşi în acest fel este afectatã credibilitatea. Dimpotriva, dacã raportarea este intarziata pana când toate aspectele sunt cunoscute, informaţia poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusã pentru utilizatorii care au fost nevoiti între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta şi credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvatã a necesitãţilor utilizatorilor în procesul luãrii deciziilor economice.
Raportul cost-beneficiu
44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generalã decât o caracteristica calitativã. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depãşeascã costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor şi a costurilor reprezintã în fond rezultatul unui rationament profesional. În plus costurile nu sunt suportate neapãrat de acei utilizatori care se bucura şi de beneficii. De beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât cei pentru care informaţia este pregatita; de exemplu, furnizarea de informaţii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv testul cost-beneficiu este dificil de aplicat oricãrui caz particular. Cu toate acestea cei abilitaţi sa emita standardele, precum şi cei care întocmesc şi utilizeazã situaţiile financiare ar trebui sa fie constienti de aceasta limita.
Echilibrul dintre caracteristicile calitative
45. În practica stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesarã. În general telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare. Importanta relativã a caracteristicilor în diferite cazuri este o problema de rationament profesional.
Imaginea fidela/Prezentarea fidela
46. Situaţiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei şi a modificãrilor poziţiei financiare a unei întreprinderi. Deşi acest "cadru general" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de contabilitate are în mod normal ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situaţiei întreprinderii.
STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE
47. Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situaţiilor financiare". Structurile bilanţului legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere, legate în mod direct de evaluarea performantei, sunt veniturile şi cheltuielile. Situaţia modificãrilor poziţiei financiare reflecta de obicei structurile din contul de profit şi pierdere şi modificãrile structurilor din bilanţ; în consecinta "cadrul general" nu identifica structurile specifice acesteia.
48. Prezentarea acestor structuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele şi datoriile pot fi clasificate dupã natura sau funcţia lor în activitatea întreprinderii, pentru a prezenta informaţii în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptãrii deciziilor economice.
Poziţia financiarã
49. Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Acestea sunt definite dupã cum urmeazã:
a) un activ reprezintã o resursa controlatã de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
b) o datorie reprezintã o obligaţie actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea cãreia se asteapta sa rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice;
c) capitalul propriu reprezintã interesul rezidual al actionarilor în activele unei întreprinderi dupã deducerea tuturor datoriilor sale.
50. Definiţiile activelor şi datoriilor identifica elementele esenţiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. Astfel definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere prezentate în paragrafele 82-98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau cãtre întreprindere trebuie sa fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate prevãzute în paragraful 83 înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie.
51. La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii trebuie acordatã atentie substanţei şi realitãţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar substanta şi realitatea economicã reprezintã faptul ca locatarul obţine beneficiile economice ale utilizãrii activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligaţiei de a plati pentru acest drept o suma aproximativ egala cu valoarea justa a activului şi dobanda aferentã. Din acest motiv leasingul financiar da naştere unor elemente ce satisfac definiţiile activelor şi datoriilor şi care sunt recunoscute în consecinta în bilanţul locatarului.
52. Bilanţurile elaborate conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate actuale pot include şi elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definiţiile prevãzute în paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, precum şi la baza elaborãrii unor noi standarde.
Active
53. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintã potenţialul de a contribui, în mod direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului cãtre întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activitãţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşoreazã costurile.
54. De obicei o întreprindere îşi utilizeazã activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacã dorintele sau necesitãţile clienţilor; datoritã faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitaţi, clienţii sunt dispusi sa plãteascã pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferã un avantaj întreprinderii, datoritã faptului ca se impune fata de celelalte resurse.
55. Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intra în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:
a) utilizat separat sau împreunã cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzãrii de cãtre întreprindere;
b) schimbat cu alte active;
c) utilizat pentru stingerea unei datorii; sau
d) repartizat actionarilor întreprinderii.
56. Multe active, de exemplu terenurile şi mijloacele fixe, au o forma fizica. Cu toate acestea forma fizica nu este esenţialã pentru existenta unui activ, de aceea brevetele şi drepturile de autor (copyright) sunt active dacã se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii şi dacã sunt controlate de aceasta.
57. Multe active, de exemplu creanţele, terenurile şi clãdirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru determinarea existenţei unui activ, deşi, de exemplu, o proprietate detinuta într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controleazã beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deşi capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este de obicei rezultatul drepturilor legale, un element poate satisface definitia unui activ, chiar şi fãrã a exista un control legal. De exemplu, know-how obţinut dintr-o activitate de dezvoltare poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controleazã beneficiile acestui know-how, ţinându-l secret.
58. Activele unei întreprinderi rezulta din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal întreprinderile obţin activele prin cumpãrarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietãţile primite de întreprindere de la Guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacţiile sau evenimentele care sunt asteptate în viitor nu genereazã prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenţia de a cumpara un bun nu satisface prin ea însãşi definitia unui activ.
59. Exista o legatura strânsã între ieşirile de numerar şi generarea de active, dar nu este neapãrat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieşire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmãreşte obţinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovada concludenta ca elementul obţinut corespunde definitiei unui activ. În mod similar absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacã definitia unui activ, care poate fi recunoscut în bilanţ, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.
Datorii
60. O caracteristica esenţialã a unei datorii este faptul ca întreprinderea are o obligaţie actuala. O obligaţie reprezintã un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii sa îşi respecte obligaţiile ce decurg dintr-un contract sau dintr-o cerinta legalã. În mod normal acestea reprezintã sume ce trebuie plãtite pentru bunuri şi servicii primite. De asemenea, obligaţiile apar şi din activitatea normalã, din dorinta de a menţine relaţii bune de afaceri sau de a se comporta într-o maniera echitabila. Dacã, de exemplu, o întreprindere decide sa remedieze defecţiunile produselor sale chiar şi dupã ce perioada de garanţie a expirat, sumele ce se asteapta sa fie cheltuite în legatura cu bunurile deja vândute reprezintã datorii.
61. Trebuie facuta distincţia între o obligaţie actuala şi un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achizitiona active în viitor nu reprezintã prin ea însãşi o obligaţie prezenta. În mod normal obligaţia apare numai în momentul livrãrii activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpãrare a activului. În cazul din urma natura irevocabilã a acordului poate conduce la consecinţe economice ca urmare a neonorarii obligaţiei; de exemplu, din cauza existenţei unei penalizãri substanţiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a impiedica fluxul resurselor cãtre o alta parte.
62. Stingerea unei obligaţii prezente implica de obicei renunţarea întreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte pãrţi. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu prin:
a) plata în numerar;
b) transferul altor active;
c) prestarea de servicii;
d) înlocuirea respectivei obligaţii cu o alta obligaţie; sau
e) transformarea obligaţiei în capital propriu.
O obligaţie poate fi stinsã şi prin alte mijloace, cum ar fi renunţarea de cãtre creditor la drepturile sale.
63. Datoriile rezulta din tranzacţii sau din alte evenimente trecute. De exemplu, achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor da naştere unor datorii comerciale (în afarã cazului în care se face plata în avans sau se plãteşte în momentul livrãrii), iar primirea unui credit de la banca da naştere unei obligaţii de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaşte reduceri viitoare pe baza cumpãrãrilor anuale fãcute de clienţi ca fiind obligaţii; în acest caz vânzarea bunurilor din perioada anterioarã este tranzacţia care da naştere datoriei respective.
64. Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. În anumite tari asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în asa fel încât sa includã doar sumele ce pot fi stabilite fãrã sa fie necesar sa se facã estimari. Definitia datoriei prevãzutã în paragraful 49 este bazatã pe o abordare mai cuprinzatoare. Astfel, când un provizion implica o obligaţie prezenta şi satisface restul definitiei, este o datorie, chiar dacã suma trebuie sa fie estimatã. Exemplele din aceasta categorie se referã la provizioanele pentru plati ce trebuie fãcute pentru garanţiile existente şi la provizioanele pentru acoperirea obligaţiilor privind pensiile.
Capitalul propriu
65. Deşi capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al actionarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanţ. De exemplu, într-o întreprindere fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintã alocarea rezultatului reportat şi rezervele ce reprezintã ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor de cãtre utilizatorii situaţiilor financiare, când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca pãrţile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.
66. Constituirea rezervelor este cerutã uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurãrii unei mãsuri suplimentare de protecţie impotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere şi creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacã legislaţia fiscalã nationala asigura scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri cãtre astfel de rezerve. Existenta şi mãrimea unor asemenea rezerve legale, statutare şi fiscale constituie o informaţie ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor de cãtre utilizatori. Transferurile cãtre asemenea rezerve sunt mai degraba alocari ale rezultatului reportat decât cheltuieli.
67. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi a datoriilor. În mod normal suma cumulatã a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piata a acţiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obţinutã prin vânzarea pe elemente a activului net sau a întreprinderii în întregime, presupunand continuitatea activitãţii.
68. Activitãţile comerciale şi industriale se regãsesc de obicei sub forma întreprinderilor cu asociat unic, a parteneriatelor, precum şi a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal şi de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplica în cazul societãţilor comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii în ceea ce priveşte repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii cãtre proprietari sau cãtre alţi beneficiari. Totuşi definitia capitalului propriu, precum şi alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile şi pentru astfel de întreprinderi.
Performanta
69. Profitul este frecvent utilizat ca o mãsura a performantei sau ca baza de referinta pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de mãsurarea profitului. Recunoaşterea şi mãsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, şi deci a profitului, depind parţial de conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.
70. Elementele de venituri şi cheltuieli sunt definite dupã cum urmeazã:
a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeazã în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale actionarilor;
b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeazã în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora cãtre acţionari.
71. Definiţiile veniturilor şi cheltuielilor surprind caracteristicile lor esenţiale, dar nu specifica criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit şi pierdere. Criteriile de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.
72. Veniturile şi cheltuielile se pot regasi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri, astfel încât sa furnizeze informaţia relevanta pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseşte adesea distincţia dintre acele elemente de venituri şi cheltuieli care sunt rezultatul activitãţilor curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activitãţi. Aceasta distincţie se realizeazã plecandu-se de la prezumţia ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta în procesul de evaluare a capacitãţii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi echivalente ale numerarului. De exemplu, activitãţi intamplatoare, cum ar fi înstrãinarea unei investiţii pe termen lung, nu pot aparea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de caracterul lor curent sau extraordinar este necesarã analiza naturii şi activitãţii întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activitãţi curente pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activitãţi extraordinare.
73. De asemenea, distincţia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii sa îşi prezinte în mod variat performanţele. Aceste clasificari prezintã diferite grade de cuprindere. De exemplu, contul de profit şi pierdere poate include marja bruta, profitul din activitãţile curente înainte de impozitare, profitul din activitãţile curente dupã impozitare şi profitul net.
Venituri
74. Definitia veniturilor include atât venituri din activitãţile curente, cat şi câştiguri din orice alte surse. Veniturile din activitãţile curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzãri, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.
75. Câştigurile reprezintã alte elemente care corespund definitiei veniturilor şi pot aparea sau nu pot aparea ca rezultat al activitãţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintã cresteri ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferã ca natura de venituri. Prin urmare, în acest cadru general câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.
76. Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma iesirii activelor imobilizate pe termen mediu şi lung. Definitia veniturilor include totodatã şi câştigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizeazã de obicei distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importanta pentru procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate de regula la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.
77. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidãrii unei datorii legate de un credit în derulare.
Cheltuieli
78. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfãşurãrii activitãţilor curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activitãţilor curente ale întreprinderii includ costul vânzãrilor, salariile şi amortizarea. Ele se regãsesc de obicei sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.
79. Pierderile reprezintã alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor şi care pot aparea sau nu pot aparea pe parcursul desfãşurãrii activitãţilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintã diminuari ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferã ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca structura distinctã.
80. În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valuta. De obicei, în contul de profit şi pierdere prezentarea pierderilor se efectueazã distinct, datoritã importantei cunoaşterii existenţei şi valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regula la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.
Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului
81. Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determina cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Deşi aceste cresteri sau diminuari corespund definitiei veniturilor şi cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere în baza anumitor concepte legate de menţinerea nivelului capitalului. În schimb ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menţinere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110.
RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE
82. Recunoaşterea este procesul incorporarii în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în paragraful 83. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea respectivei sume în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaştere trebuie prezentate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectatã nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii suplimentare.
83. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situaţiei financiare trebuie recunoscut în cazul în care:
a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa între sau sa iasa în sau din întreprindere; şi
b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluatã în mod credibil.
84. În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaştere în situaţiile financiare trebuie acordatã atentie consideratiilor legate de pragul de semnificatie, prezentate în paragrafele 29 şi 30. Interdependenta între structuri exista în cazul în care un element ce corespunde definitiei şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere pentru o anumitã structura, de exemplu un activ, impune automat recunoaşterea unei alte structuri, de exemplu un venit sau o datorie.
Probabilitatea realizãrii unor beneficii economice viitoare
85. Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaştere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizeazã mediul în care îşi desfãşoarã activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informaţia disponibilã în momentul întocmirii situaţiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanţe a întreprinderii este probabila, în absenta oricãrei probe care sa demonstreze contrariul, se justifica recunoaşterea creanţei ca activ. În cazul unei diversitati mari a creanţelor totuşi va fi consideratã normalã probabilitatea apariţiei unui grad de neincasare şi, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi înregistratã drept cheltuiala.
Credibilitatea evaluãrii
86. A doua condiţie pe care un element trebuie sa o îndeplineascã pentru a fi recunoscut este ca acesta sa aibã un cost sau o valoare ce poate fi evaluatã în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38. În multe cazuri costul sau valoarea trebuie estimatã; folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esenţialã în elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţeazã credibilitatea lor. În cazul în care totuşi nu poate fi realizatã o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. De exemplu, încasãrile previzionate în urma unui proces în instanta pot corespunde definitiei activelor şi veniturilor, precum şi criteriului de probabilitate a realizãrii; totuşi, dacã nu este posibila evaluarea credibila a câştigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasãri previzionate trebuie totuşi prezentate note sau informaţii suplimentare.
87. Un element care la un anumit moment nu mai corespunde criteriilor de recunoaştere stabilite în paragraful 83 poate fi recunoscut mai târziu ca urmare a unor circumstanţe sau evenimente ulterioare.
88. Informaţii referitoare la un element care are caracteristicile esenţiale ale unei structuri a situaţiilor financiare, dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere pot fi totuşi prezentate în note şi informaţii suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoaşterea existenţei acestui element este relevanta pentru evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii, a performantei financiare sau a modificãrii poziţiei financiare de cãtre utilizatorii situaţiilor financiare.
Recunoaşterea activelor
89. Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de cãtre întreprindere şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluatã în mod credibil.
90. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar sa genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Acest tratament nu înseamnã ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obţinerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranta privind obţinerea unui beneficiu într-o perioada contabila ulterioara este insuficient pentru a garanta recunoaşterea unui activ.
Recunoaşterea datoriilor
91. O datorie este recunoscuta în bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse, purtãtoare de beneficii economice, va rezulta din lichidarea unei obligaţii prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluatã în mod credibil. În practica obligaţiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încã obligaţiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite încã) nu sunt în general recunoscute ca datorii în situaţiile financiare. Totuşi astfel de obligaţii pot corespunde definitiei datoriilor şi, în cazul în care criteriile de recunoaştere sunt îndeplinite în anumite circumstanţe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanţe recunoaşterea datoriilor implica şi recunoaşterea activelor sau a cheltuielilor aferente.
Recunoaşterea veniturilor
92. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuãrii unei datorii, modificare ce poate fi evaluatã în mod credibil. Aceasta presupune ca recunoaşterea veniturilor se realizeazã simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea neta a activelor rezultatã din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descresterea datoriilor ca rezultat al anulãrii unei datorii).
93. Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de exemplu cerinta ca venitul sa fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere prezentate în acest "cadru general". Astfel de proceduri conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine.
Recunoaşterea cheltuielilor
94. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuãrii unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluatã în mod credibil. De fapt aceasta înseamnã ca recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).
95. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica recunoaşterea simultanã sau combinata a veniturilor şi cheltuielilor care rezulta direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi aplicarea conceptului conectarii în conformitate cu prevederile prezentului "cadru general" nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.
96. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica şi raţionalã, atunci când se asteapta sa se obţinã beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar în mod vag sau indirect. Aceasta modalitate este deseori necesarã în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri şi mijloace fixe, fond comercial, licenţe şi mãrci de comerţ; în astfel de cazuri cheltuiala este prezentatã ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.
97. O cheltuiala este recunoscuta imediat în contul de profit şi pierdere atunci când un cost nu genereazã beneficii economice viitoare sau atunci când şi în mãsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau înceteazã sa mai corespundã condiţiilor pentru recunoaşterea în bilanţ sub forma de activ.
98. O cheltuiala este, de asemenea, recunoscuta în contul de profit şi pierdere în acele situaţii în care apare o datorie fãrã recunoaşterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordãrii de garanţii pentru produsele vândute.
EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE
99. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
100. Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinatii variate. Ele includ urmãtoarele:
a) costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plãtitã în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpãrãrii lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau, în anumite împrejurãri (de exemplu, impozitul pe profit), la valoarea ce se asteapta sa fie plãtitã în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;
b) costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care ar trebui plãtitã dacã acelaşi activ sau unul asemãnãtor ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, necesarã pentru a deconta în prezent obligaţia;
c) valoarea realizabila (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinutã în prezent prin vânzarea normalã a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintã valoarea neactualizata în numerar sau în echivalente ale numerarului, care trebuie plãtitã pentru a achitã datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;
d) valoarea actualizatã. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizatã a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeazã sa fie generate în derularea normalã a activitãţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizatã a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
101. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptatã de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt de obicei înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabila neta, titlurile tranzactionabile - la valoarea de piata, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizatã. Mai mult, unele întreprinderi utilizeazã costul curent ca rãspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificãrii preţurilor activelor nemonetare.
CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI
Conceptul de capital
102. În elaborarea situaţiilor financiare majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, de exemplu, banii investiti sau puterea de cumpãrare investitã, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintã capacitatea de producţie a întreprinderii, exprimatã, de exemplu, în unitãţi de producţie pe zi.
103. Selectarea de cãtre o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie sa aibã la baza necesitãţile utilizatorilor situaţiilor financiare. Astfel trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupati în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpãrare a capitalului investit. Dacã principala preocupare a utilizatorilor o reprezintã capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmãrit în determinarea profitului, deşi pot aparea anumite dificultãţi de evaluare la punerea în practica a conceptului.
Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de determinare a profitului
104. Conceptele privind capitalul, prezentate în paragraful 102, conduc la apariţia urmãtoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului:
a) menţinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obţine doar dacã valoarea financiarã (sau monetara) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiarã (sau monetara) a activelor nete la începutul perioadei, dupã excluderea oricãror distribuiri cãtre proprietari şi a oricãror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menţinerea capitalului financiar poate fi evaluatã atât în unitãţi monetare nominale, cat şi în unitãţi de putere constanta de cumpãrare;
b) menţinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacitãţi) la sfârşitul perioadei depãşeşte capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei, dupã ce s-a exclus orice distribuire cãtre proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.
105. Conceptul de menţinere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care doreşte sa îl menţinã. Acesta asigura legatura între conceptele de capital şi cele de profit, deoarece oferã punctul de referinta fãrã de care profitul nu poate fi mãsurat. Este o condiţie esenţialã pentru distincţia între rentabilitatea întreprinderii şi rambursarea capitalului sau; doar intrãrile de active în plus fata de sumele necesare pentru menţinerea capitalului pot fi considerate profit, şi deci câştig produs de capitalul investit. Astfel profitul este valoarea care rãmâne dupã ce cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacã cheltuielile depãşesc veniturile, valoarea reziduala este o pierdere neta.
106. Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea doreşte sa îl menţinã.
107. Diferenţa principala dintre cele doua concepte referitoare la menţinerea capitalului este reprezentatã de tratamentul efectelor variaţiei preţurilor activelor şi datoriilor întreprinderii. În termeni generali o întreprindere şi-a menţinut capitalul dacã la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus fata de cea necesarã pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este consideratã profit.
108. Conform conceptului de menţinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unitãţilor monetare nominale, profitul reprezintã creşterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel creşterile preţurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câştiguri din deţinerea de active, reprezintã profit. Ele pot sa nu fie recunoscute în acest fel pana în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menţinerii capitalului financiar este definit în termenii unitãţilor de putere constanta de cumpãrare, profitul reprezintã creşterea puterii de cumpãrare investite în cursul perioadei. Astfel doar acea parte a creşterii preţurilor activelor care depãşeşte creşterea nivelului general al preţurilor este consideratã profit. Restul creşterii reprezintã o ajustare pentru menţinerea capitalului şi ca atare reprezintã o parte a capitalului propriu.
109. Conform conceptului menţinerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacitãţii fizice de producţie, profitul reprezintã creşterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificãrile de preţuri care afecteazã activele şi datoriile întreprinderii sunt privite ca modificãri în mãsurarea capacitãţii productive fizice a acesteia; astfel ele sunt tratate ca ajustari de menţinere a nivelului capitalului, care fac parte din capitalul propriu, şi nu ca profit.
110. Alegerea bazelor de evaluare şi a conceptului de menţinere a nivelului capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor financiare. Diversele modele contabile prezintã grade diferite de relevanta şi de credibilitate şi, ca şi în alte domenii, managementul trebuie sa caute un echilibru între relevanta şi credibilitate. Acest "cadru general" se aplica unei game de modele contabile şi oferã recomandãri pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent Consiliul IASC nu are intenţia de a prescrie un anumit model, în afarã de cazuri excepţionale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raporteazã în moneda unei economii hiperinflationiste. Totuşi în perspectiva evolutiilor pe plan mondial aceasta intenţie va fi revizuitã.
-----
