Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 93 din 15 septembrie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor care stabileste metoda analitica de determinare a constituentilor de origine animala pentru controlul oficial al furajelor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 93 din 15 septembrie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor care stabileste metoda analitica de determinare a constituentilor de origine animala pentru controlul oficial al furajelor

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 29 septembrie 2005

Comenteaza legea

ORDIN nr. 93 din 15 septembrie 2005
privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor care stabileşte metoda analitica de determinare a constituentilor de origine animala pentru controlul oficial al furajelor
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARÃ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 29 septembrie 2005

Vazand Referatul de aprobare nr. 34.535 din 14 septembrie 2005, întocmit de Direcţia generalã sanitarã veterinara din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor,
având în vedere prevederile <>art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al <>art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia,

preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Norma sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor care stabileşte metoda analitica de determinare a constituentilor de origine animala pentru controlul oficial al furajelor, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Institutul de Igiena şi Sãnãtate Publica Veterinara este laboratorul de referinta în domeniul controlului furajelor şi asigura organizarea şi instruirea personalului implicat în controlul oficial pentru identificarea şi/sau estimarea cantitativã a constituentilor de origine animala în furaje, precum şi organizarea testelor comparative interlaboratoare.
ART. 4
(1) La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 475/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind utilizarea metodei de identificare microscopica şi estimare a constituentilor de origine animala în controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 11 februarie 2002.
(2) Toate referirile la <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 475/2001 se considera ca fiind fãcute la prezentul ordin.
ART. 5
Prezentul ordin constituie transpunerea oficialã a Directivei Comisiei nr. 2003/126/CE care stabileşte metoda analitica de determinare a constituentilor de origine animala pentru controlul oficial al furajelor, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 339 din 24 decembrie 2003, p. 78.

Preşedintele Autoritãţii
Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranta Alimentelor,
Razvan Tiru

Bucureşti, 15 septembrie 2005.
Nr. 93.

ANEXA

NORMA SANITARÃ VETERINARA ŞI
PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
care stabileşte metoda analitica de determinare a
constituentilor de origine animala pentru controlul oficial al furajelor

ART. 1
Analizele efectuate în vederea controlului oficial privind prezenta, identificarea şi/sau estimarea cantitãţii de constituenti de origine animala în furaje, în cadrul programului de inspecţii oficiale în domeniul nutritiei animale în conformitate cu <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 717/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind principiile ce reglementeazã organizarea inspectiilor oficiale în domeniul nutritiei animalelor, ce transpune Directiva Consiliului nr. 95/53/CE , trebuie sa fie executate în conformitate cu prevederile anexei care face parte integrantã din prezenta norma sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor.
ART. 2
Laboratoarele care efectueazã controalele oficiale pentru identificarea şi/sau estimarea cantitativã a constituentilor de origine animala din furaje pot efectua aceste analize numai dacã au specialişti instruiti corespunzãtor şi participa periodic la testele comparative interlaboratoare.
ART. 3
(1) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor pune în aplicare acte normative, reglementãri şi prevederi administrative, necesare pentru conformarea cu prezenta norma sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor, pe care le va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Integrãrii Europene şi al Misiunii României pe lângã Uniunea Europeanã, împreunã cu tabelele de concordanta, în vederea evaluãrii conformitatii transpunerii legislative, şi va stabili mãsurile necesare pentru implementarea corecta şi la timp a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor.
(2) Atunci când Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor acţioneazã potrivit prevederilor alin. (1) trebuie sa facã o referire expresã la prezenta norma sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor. Procedura privind realizarea referirii menţionate rãmâne în responsabilitatea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor.
(3) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor va lua toate mãsurile necesare şi va sanctiona, potrivit legii, orice încãlcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor, iar în caz de infracţiuni, sesizeazã organele de cercetare penalã.
(4) Prezenta norma sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor constituie transpunerea oficialã a Directivei Comisiei nr. 2003/126/CE .

ANEXA
-----
la norma sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor
------------------------------------------------------------

CONDIŢII
pentru detectarea microscopica, identificarea sau
estimarea constituentilor de origine animala în furaje

1. Scop şi domeniu de aplicare
Aceste condiţii trebuie sa fie utilizate atunci când detectarea constituentilor de origine animala (definiţi ca produse rezultate din prelucrarea carcaselor şi a pãrţilor acestora provenite de la mamifere, pãsãri şi peste) din furaje este efectuatã prin mijloace de examinare microscopica, în cadrul programului de inspecţii şi controale în domeniul nutritiei animale în conformitate cu <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 717/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind principiile ce reglementeazã organizarea inspectiilor oficiale în domeniul nutritiei animalelor, ce transpune Directiva Consiliului nr. 95/53/CE . Poate fi efectuat şi un al doilea test, utilizându-se metode diferite sau alternative de analiza pentru detectarea anumitor tipuri de constituenti de origine animala sau pentru stabilirea originii constituentilor de origine animala, cu condiţia ca metodele descrise în prezenta anexa sa fie utilizate în toate testele oficiale. În plus, poate fi utilizat un protocol diferit atunci când se examineazã anumite produse specifice de origine animala, precum plasma sau oasele în seu (a se consulta şi pct. 9), cu condiţia ca aceste analize sa fie efectuate adiţional analizelor prevãzute în programul de inspecţii şi controale.
2. Sensibilitate
În funcţie de tipul constituentilor de origine animala, pot fi detectate cantitãţi foarte mici (< 0,1%) de constituenti în furaje.
3. Principiu
O proba reprezentativa, prelevata în conformitate cu <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 390/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul oficial al furajelor pentru animale, ce transpune Directiva Comisiei nr. 76/371/CEE , va fi supusã identificarii dupã pregãtirea prealabilã. Protocolul descris în continuare este conceput pentru furaje cu conţinut redus de umiditate. Furajele cu conţinut de umiditate mai mare de 14% trebuie sa fie uscate (concentrate) în prealabil.
Materiile prime furajere sau furajele speciale (de exemplu, grãsimi, uleiuri) necesita un tratament special (a se consulta pct. 9). Constituentii de origine animala sunt identificati pe baza caracterelor microscopice tipice (de exemplu, fibre musculare şi alte particule de carne, cartilaje, oase, coarne, fire de par, pene, sânge, coji de oua, oase de peste solzi etc.). Identificarea se va face atât din fractia de la sitare (potrivit pct. 6.1), cat şi din sedimentul concentrat (potrivit pct. 6.2) al probei.
4. Reactivi
4.1. Agenţi de clarificare
4.1.1. Cloralhidrat (soluţie apoasa 60% v/v)
4.1.2. Soluţie alcalina (NaOH 2,5% sau KOH 2,5% m/v) pentru fractiile de la sitare
4.1.3. Ulei de parafina sau glicerina (viscozitate 68-81) pentru observaţiile microscopice în sediment
4.2. Agenţi de spalare
4.2.1. Alcool etilic 96%
4.2.2. Acetona
4.3. Agenţi de concentrare
4.3.1. Tetracloretan (densitate 1.62)
4.4. Agenţi de colorare
4.4.1. Soluţie iod/iodura de potasiu (se dizolva 2 g de iodura de potasiu în 100 ml apa şi se adauga 1 g de iod sub agitare)
4.4.2. Roşu de alizarina (Alizarin Red) (se dizolva 200 mg roşu de alizarina în 100 ml apa care conţine 2,5 ml HCI 1 M)
4.4.3. Reactiv pentru cistina [2 g acetat de plumb şi 10 g NaOH/100 ml H(2)O]
4.4.4. Soluţie iod/iodura de potasiu în alcool etilic 70%
4.5. Agent de decolorare
4.5.1. Soluţie comercialã de hipoclorit de sodiu (9,6% clor activ)
5. Echipament şi accesorii
5.1. Balanţa analitica (d = 0,01 g, cu excepţia sedimentului concentrat la care este necesarã d = 0,001 g)
5.2. Dispozitive de maruntire, macinare (moara şi mojar, în special pentru furaje cu conţinut de grasime > de 15%)
5.3. Site cu ochiuri cu diametrul de maximum 0,5 mm
5.4. Palnii de separare sau pahare conice de sedimentare
5.5. Stereomicroscop (cu magnificatie de minimum 40 x)
5.6. Microscop compus (magnificatie minimum 400 x) cu lumina polarizata sau cu lumina de transmisie
5.7. Sticlarie standard de laborator
Tot echipamentul utilizat trebuie sa fie foarte curat. Sticlaria şi palniile de separare trebuie spalate în masina de spãlat sticlaria. Sitele trebuie curatate cu perii aspre.
6. Procedura
Furajele granulate trebuie în prealabil presitate pe baza dimensiunii, dacã ambele fractii sunt examinate ca probe separate.
Se iau cel puţin 50 g de proba şi se macina cu grija în moara sau în alt dispozitiv adecvat pentru obţinerea particulelor corespunzãtoare. Din materialul macinat se iau doua fractii reprezentative, una pentru fractia de sitare de cel puţin 5 g şi una de cel puţin 5 g pentru sedimentul concentrat. Colorarea cu agenţi de colorare poate fi aplicatã adiţional pentru identificare.
În scopul identificarii naturii proteinelor animale şi a originii particulelor examinate se poate utiliza un sistem de suport al deciziei (de exemplu, Aries) sau probe de referinta.
6.1. Identificarea constituentilor de origine animala în fractia de la sitare
O cantitate de minimum 5 g din proba este trecutã prin site cu ochiuri cu diametrul de maximum 0,5 mm în cel puţin doua fractii.
Fractia/fractiile de sitare cu particule mari, cu dimensiuni mai mari de 0,5 mm (sau o parte reprezentativa din fractie) se întinde în strat subtire pe un suport adecvat şi se verifica prezenta componentelor de origine animala la stereomicroscop cu diferite puteri de marire.
Lamele preparate cu fractia/fractiile de sitare cu particule fine, cu dimensiuni mai mari de 0,5 mm, se verifica sistematic la microscopul compus cu obiective diferite pentru a detecta prezenta componentilor de origine animala.
6.2. Identificarea constituentilor de origine animala din sedimendul concentrat
Se iau cel puţin 5 g (cantarite cu precizie de 0,01 g) din proba, se introduc într-un pahar conic sau într-o palnie de separare, adãugându-se cel puţin 50 ml de tetracloretan. Dupã omogenizare se agita conţinutul de mai multe ori.
Dacã se utilizeazã o palnie de separare închisã, amestecul trebuie lãsat pentru sedimentare cel puţin 3 minute. Amestecul este din nou agitat şi lãsat pentru sedimentare 3 minute înainte ca sedimentul sa fie separat.
Dacã este utilizat un pahar conic de separare, amestecul trebuie lãsat pentru sedimentare cel puţin 5 minute înainte ca sedimentul sa fie separat.
Sedimentul separat este uscat la etuva şi cantarit repetat pana la masa constanta (precizie de 0,001 g). Cantarirea este necesarã numai în cazul în care se face o apreciere cantitativã. În cazul în care sedimentul este constituit din fragmente de dimensiuni foarte diferite, acesta poate fi separat prin site cu ochiuri cu diametrul de maximum 0,5 mm în doua fractii.
Sedimentul uscat se examineazã în întregime pentru identificarea fragmentelor de oase la stereomicroscop şi la microscopul compus.
6.3. Utilizarea agenţilor de clarificare şi de colorare
La identificarea microscopica a constituentilor de origine animala pot fi utilizaţi agenţii speciali de clarificare şi colorare:
- cloralhidrat: prin încãlzire uşoarã, structura celulara poate fi mult mai clara datoritã gelatinizarii granulelor de amidon şi indepartarii particulelor nedorite;
- soluţie alcalina (NaOH 2,5% sau KOH 2,5%): soluţiile alcaline clarifica materialul, pot evidenţia fibrele musculare, firele de par sau alte structuri cheratinoase;
- ulei de parafina şi glicerina: componentele oaselor pot fi identificate mai bine în aceşti agenţi de clarificare datoritã faptului ca majoritatea lacunelor rãmân umplute cu aer şi apar ca spaţii negre cu diametrul de aproximativ 5-15 f2æm; - soluţia de iod/iodura de potasiu: este utilizata pentru identificarea amidonului (culoare albastra-violeta) şi a proteinei (culoare galbena-portocalie). Se dilueaza dacã este necesar;
- soluţia de roşu de alizarina: coloreaza oasele, solzii şi oasele de peste în roz-roşu. Înainte de uscarea sedimentului (a se consulta pct. 6.2), sedimentul total trebuie transferat într-o eprubeta de sticla şi spãlat de doua ori cu câte 5 ml alcool etilic (se utilizeazã de fiecare data un vortex pentru eprubete, se lasa în repaus timp de un minut şi apoi solventul este eliminat). Înaintea utilizãrii colorantului, sedimentul este decolorat cu cel puţin 1 ml soluţie comercialã de hipoclorit de sodiu. Pentru reactie se lasa timp de 10 minute. Eprubeta este apoi umpluta cu apa, lãsatã în repaus pentru sedimentare timp de 2-3 minute şi apoi supernatantul este îndepãrtat.
Sedimentul se mai spala de doua ori cu câte 10 ml apa (se utilizeazã un vortex, se lasa în repaus şi apoi apa este eliminata). Dupã îndepãrtarea lichidului se adauga 2-10 picaturi (în funcţie de volumul sedimentului) de roşu de alizarina. Se amesteca prin agitare şi se lasa pentru reactie timp de câteva secunde. Sedimentul este apoi spãlat de doua ori cu câte 5 ml alcool etilic şi apoi spãlat o data cu acetona (de fiecare data se agita cu vortexul, se lasa în repaus timp de un minut şi apoi solventul este eliminat). Sedimentul este apoi uscat;
- reactivul pentru cistina: prin încãlzire uşoarã, constituentii care conţin cistina (par, pene, fanere etc.) capata o culoare neagra-maronie.
6.4. Examinarea furajelor care pot conţine fãina de peste
Trebuie examinate la microscopul compus cel puţin câte o lama din fractia fina de pe site şi din fractia fina de la sedimentul concentrat (a se consulta pct. 6.1 şi 6.2).
În cazul în care eticheta produsului menţioneazã fãina de peste ca ingredient sau prezenta acesteia este suspicionata ori detectata la examinarea iniţialã, trebuie examinate cel puţin doua lame suplimentare din fractia fina de pe site, iar sedimentul va fi examinat în întregime.
7. Calcul şi evaluare
Procedura descrisã la acest punct trebuie aplicatã în cazul controlului oficial în vederea stabilirii concentratiei (nu doar prezenta sau absenta) de constituenti de origine animala din proba.
Calculul poate fi efectuat doar în cazul în care proba conţine fragmente de oase.
Fragmentele de oase provenite de la specii terestre homeoterme (de exemplu, mamifere şi pãsãri) pot fi diferenţiate de oasele de peste în preparat microscopic, pe baza lacunelor specifice. Proporţia de constituenti de origine animala în proba examinata este estimatã în funcţie de urmãtoarele date:
- proporţia estimatã (masa %) de fragmente de oase în sedimentul concentrat;
- proporţia (masa %) de oase în constituentii de origine animala.
Estimarea se face pe baza a cel puţin 3 lame (dacã este posibil) şi cel puţin 5 câmpuri pe lama. În furajele combinate, de regula, sedimentul concentrat nu conţine numai fragmente de oase de la animale terestre sau peste, dar şi alte componente cu greutate specifica mare, de exemplu, minerale, nisip, fragmente vegetale lignificate etc.
7.1. Estimarea valorii procentuale a fragmentelor de oase


                                                  Sxc
     Fragmente de oase de la animale terestre % = ───
                                                   W
 
                                              Sxd
     Fragmente de oase şi solzi de peste % =  ───
                                               W

[S = masa sedimentului (mg), c = factorul de corectie (%) pentru estimarea procentului de oase de la animale terestre în sediment, d = factorul de corectie (%) pentru estimarea procentului de oase de peste şi solzi în sediment, W = masa probei prelucrate pentru sedimentare (mg)].
7.2. Estimarea valorii constituentilor de origine animala
Proporţia de oase în produsele de origine animala este variabila. În cazul fainii de oase procentul este de 50-60%, iar în cazul fainii de carne de 20-30%; la fãina de peste procentul de oase şi solzi este variabil în funcţie de specie, în general de 10-20%.
Dacã se cunoaşte tipul de fãina de origine animala din proba de analizat, se poate calcula conţinutul estimat:


     - conţinutul estimat de constituenti      Sxc
       de la animale terestre (%)            = ─── x 100
                                               Wxf
 
 
                                                         Sxd
     - conţinutul estimat de constituenti de peste (%) = ─── x 100
                                                         Wxf

[S = masa sedimentului (mg), c = factorul de corectie (%) pentru estimarea procentului de oase de la animale terestre în sediment, d = factorul de corectie (%) pentru estimarea procentului de oase de peste şi solzi în sediment, f = factorul de corectie pentru proporţia de oase din constituentii de origine animala din proba examinata, W = masa probei prelucrate pentru sedimentare (mg)].
8. Exprimarea rezultatelor examinãrii
Buletinul de analiza trebuie sa conţinã informaţii referitoare la prezenta constituentilor derivati de la animale terestre sau a fainii de peste. Pot exista urmãtoarele situaţii:
8.1. Referitor la prezenta constituentilor derivati de la animale terestre:
- în proba analizata nu au fost decelati constituenti derivati de la animale terestre la capacitatea de identificare la microscop;
sau
- în proba analizata au fost decelati constituenti derivati de la animale terestre la capacitatea de identificare la microscop.
8.2. Referitor la prezenta fainii de peste:
- în proba analizata nu au fost decelati constituenti derivati din peste la capacitatea de identificare la microscop;
sau
- în proba analizata au fost decelati constituenti derivati din peste la capacitatea de identificare la microscop.
În cazul în care se gãsesc constituenti derivati din peste sau de la animale terestre, buletinul cu rezultatul evaluãrii poate indica suplimentar, dacã este solicitat, estimarea cantitativã a constituentilor detectati (x %, < 0,1%, 0,1-0,5%, 0,5-5% sau > 5%), la care se pot adauga, dacã este posibil, date referitoare la tipul de animal terestru şi la constituentii de origine animala identificati (fibre musculare, cartilaje, oase, coarne, par, par de porc, coji de ou, pene, sânge, oase de peste, solzi).
În cazul în care se precizeazã cantitatea de constituenti, factorul de corectie f utilizat trebuie menţionat.
În cazul în care au fost identificate fragmente de oase provenite de la animale terestre, buletinul de analiza va conţine o clauza adiţionalã:
"Posibilitatea ca urmãtorii constituenti sa fie derivati de la mamifere nu poate fi exclusa."
Aceasta clauza adiţionalã nu este necesarã dacã fragmentele de oase de la animale terestre au fost identificate ca aparţinând pasarilor sau mamiferelor.
9. Protocol optional pentru analiza grasimilor sau a uleiurilor
Protocolul urmãtor poate fi utilizat pentru analiza grasimilor sau a uleiurilor:
- dacã grasimea este solida, se incalzeste pana la lichefiere, de exemplu într-un cuptor cu microunde;
- se transfera 40 ml, cu ajutorul unei pipete, din partea inferioarã a grasimii lichefiate într-un tub de centrifuga;
- se centrifugheaza timp de 10 minute la 4.000 rotatii/ minut;
- dacã grasimea se solidifica dupã centrifugare, se incalzeste tubul din nou pana la lichefiere. Se repeta centrifugarea timp de 5 minute la 4.000 rotatii/minut;
- cu ajutorul unei spatule sau a unei lingurite se preleveaza jumãtate din sedimentul decantat şi se transfera într-o placa Petri sau o lama de microscop pentru identificarea unor posibili constituenti de origine animala (fibre musculare, pene, fragmente de oase). Pentru clarificare sunt recomandate glicerina sau uleiul de parafina;
- sedimentul rãmas este utilizat pentru sedimentare, asa cum este descris la pct. 6.2.
---------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si Pentru Siguranta Animalelor, ORDIN nr. 93 din 15 septembrie 2005

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"