Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 914 din 26 iulie 2006 pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare
EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 695 din 15 august 2006
Având în vedere prevederile <>art. 175 alin. (1) al titlului VII "Spitale" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii Publice,
vãzând Referatul de aprobare al Direcţiei de sãnãtate publicã nr. E.N. 2.450/2006,
ministrul sãnãtãţii publice emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aprobã normele privind condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, prevãzute în anexele nr. 1-4.
ART. 2
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 3
Autoritatea de sãnãtate publicã, Inspecţia Sanitarã de Stat din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice, ministerele cu reţea sanitarã proprie, autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, inspecţiile sanitare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, spitalele publice şi private vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 4
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sãnãtãţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolãescu
Bucureşti, 26 iulie 2006.
Nr. 914.
ANEXA 1
NORME
privind procedura de autorizare sanitarã de funcţionare a spitalului
ART. 1
Spitalul este unitatea sanitarã cu paturi, de utilitate publicã, cu personalitate juridicã, care furnizeazã servicii medicale.
ART. 2
Indiferent de forma de proprietate, spitalul trebuie sã solicite şi sã deţinã autorizaţie sanitarã de funcţionare.
ART. 3
Autorizarea sanitarã de funcţionare a spitalelor se efectueazã de cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu procedurile prevãzute în prezentele norme.
ART. 4
În sensul prezentelor norme urmãtoarele noţiuni se definesc dupã cum urmeazã:
1. autorizarea sanitarã a spitalului reprezintã procesul de analizã şi investigaţie sanitarã ce are ca rezultat emiterea autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru spitalul care îndeplineşte din punct de vedere tehnic şi juridic condiţiile prevãzute în prezentele norme pentru punerea în funcţiune şi desfãşurarea activitãţii de asistenţã spitaliceascã şi sanatorialã;
2. autorizaţia sanitarã este un act tehnic şi juridic, eliberat de autoritatea localã de sãnãtate publicã pentru un spital, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ori de punere în funcţiune a activitãţii de asistenţã spitaliceascã şi sanatorialã în acel spital;
3. viza anualã reprezintã actul de constatare, eliberat în scris de autoritatea localã de sãnãtate publicã, privind respectarea conformitãţii cu autorizaţia sanitarã, eliberatã anterior spitalului;
4. programul de conformare reprezintã un plan de mãsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, prin prevederile autorizaţiei sanitare, de cãtre spital, sub controlul autoritãţii de sãnãtate publicã, în scopul respectãrii prezentelor norme.
ART. 5
Documentele necesare pentru solicitarea autorizaţiei sanitare sunt:
a) cerere;
b) dosar tehnic, care va cuprinde: planul dimensionat cu structura interioarã, dotãrile necesare desfãşurãrii activitãţii supuse autorizãrii, prezentarea circuitelor funcţionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilaţiei, temperaturii ambiante, schiţa reţelelor de utilitãţi sau modul de asigurare a acestora (apã potabilã, apã caldã menajerã, evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice, evacuarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea desfãşuratã);
c) dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitarã.
ART. 6
(1) Cererea de autorizare şi dosarul tehnic se depun la autoritatea de sãnãtate publicã judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti, în raza cãreia se gãseşte spitalul.
(2) În termen de 20 de zile de la înregistrarea cererii autoritatea de sãnãtate publicã are obligaţia sã soluţioneze solicitarea în baza referatului de evaluare întocmit de specialiştii proprii.
ART. 7
În urma evaluãrii spitalului solicitarea se poate soluţiona astfel:
a) se elibereazã necondiţionat autorizaţia sanitarã de funcţionare;
b) se elibereazã autorizaţia sanitarã de funcţionare, condiţionat de realizarea programului şi calendarului de conformare stabilit în autorizaţie;
c) nu se elibereazã autorizaţia sanitarã de funcţionare, iar solicitantul este informat în scris privind neconformitãţile cu dispoziţiile legale pe care se întemeiazã refuzul de a emite autorizaţia sanitarã de funcţionare.
ART. 8
(1) Autorizaţia sanitarã de funcţionare are valabilitate, pe durata sa, atât timp cât:
a) sunt respectate condiţiile igienico-sanitare prevãzute de autorizaţia sanitarã de funcţionare, prezentele norme şi legislaţia în vigoare aplicabilã;
b) sunt menţinute elementele declarate în dosarul tehnic, condiţiile de structurã funcţionalã şi cele care se referã la obiectul de activitate din solicitarea iniţialã pentru care a fost emisã autorizaţia.
(2) Autorizaţia sanitarã de funcţionare a spitalului se vizeazã anual de cãtre autoritatea de sãnãtate publicã judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti.
(3) Între douã vize anuale, în cazul în care elementele care au stat la baza autorizãrii se modificã, spitalul va cere autoritãţii de sãnãtate publicã locale demararea procedurilor în vederea emiterii unei noi autorizaţii sanitare de funcţionare.
(4) Inspecţia sanitarã de stat poate proceda la retragerea autorizaţiei sanitare de funcţionare în cazul oricãrei modificãri a obiectului de activitate şi a structurii funcţionale a spitalului faţã de ceea ce este prevãzut în autorizaţia sanitarã de funcţionare sau în cazul nerespectãrii programului de conformare.
ART. 9
(1) Din momentul retragerii autorizaţiei sanitare de funcţionare activitatea pentru care a fost eliberatã autorizaţia sanitarã de funcţionare se suspendã.
(2) Pentru reluarea activitãţii reprezentantul legal al spitalului solicitã autoritãţii de sãnãtate publicã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, procedura de evaluare în vederea autorizãrii, iar activitatea va fi reluatã dupã emiterea noii autorizaţii sanitare de funcţionare.
ANEXA 2
NORME
privind organizarea funcţionalã generalã a spitalului
ART. 1
Conform normativelor pentru spitale, lista principalelor grupe şi funcţiuni (sectoare), respectiv lista unitãţilor funcţionale componente (compartimente), este urmãtoarea:
A. Sector spitalizare
A1. Secţii medicale cu paturi compuse din unitãţi de îngrijire
A2. Unitate de spitalizare de o zi (dupã caz)
A3. Serviciul de primire şi externare a bolnavilor
B. Sector ambulatoriu (pentru pacienţi neinternaţi)
B1. Cabinete de consultaţii şi tratamente
B2. Compartiment de evidenţã medicalã, programare, informare
C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic şi tratament
C1. Sector de intervenţii - tratamente aferente bolnavilor spitalizaţi
C1a) Bloc operator
C1b) Serviciu de anestezie şi terapie intensivã (ATI)
C1c) Bloc de naşteri
C2. Sector de investigaţii - explorãri funcţionale (comun pentru bolnavi spitalizaţi şi ambulatorii)
C2a) Laborator de analize medicale
C2b) Laborator de radiodiagnostic
C2c) Laborator de explorãri funcţionale
C2d) Laborator de anatomie patologicã
C2e) Laborator de medicinã nuclearã (dupã caz)
C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizaţi şi ambulatorii)
C3a) Serviciu de urgenţe
C3b) Serviciu de recuperare medicalã şi fizioterapie
C3c) Compartiment de epurare renalã
C3d) Compartiment de radioterapie (dupã caz)
C3e) Compartiment de psihoterapie şi ergonomie (dupã caz)
C3f) Alte compartimente de terapie specialã în funcţie de structura medicalã a spitalului
C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adreseazã direct pacienţilor)
C4a) Serviciu de sterilizare centralã
C4b) Farmacie
C4c) Bancã (punct) de sânge, bãnci de ţesuturi (dupã caz)
C4d) Prosecturã (morgã)
D. Servicii gospodãreşti
D1. Bucãtãrie, oficii alimentare şi depozite de alimente
D2. Spãlãtorie şi depozite de lenjerie
D3. Staţie de dezinfecţie (centralã de paturi)
E. Conducere medicalã şi administraţie
E1. Conducere medicalã
E2. Birouri administrative
E3. Serviciu de evidenţã medicalã şi arhive
E4. Compartiment de prelucrare a informaţiilor şi documentelor
E5. Sala de întruniri
F. Servicii anexe pentru personal
F1. Vestiare pentru personalul medical şi tehnic
F2. Punct de documentare medicalã (bibliotecã)
G. Spaţii sociale şi anexe pentru pacienţi, aparţinãtori, vizitatori
G1. Garderobã
G2. Serviciu de informaţii şi relaţii
G3. Bufet şi puncte de vânzare (florãrie, cadouri, ziare)
G4. Diverse prestaţii - frizerie, coafurã, poştã (dupã caz)
G5. Capelã (dupã caz)
H. Servicii tehnico-utilitare
H1. Centrale şi staţii tehnice
H1a) Centralã termicã
H1b) Uzinã de apã şi hidrofor
H1c) Post de transformare şi grup electrogen
H1d) Centrale de ventilaţie şi tratare a aerului
H1e) Centralã frigorificã (dupã caz)
H1f) Staţii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicinale
H1g) Centralã telefonicã
H1h) Staţii pentru comunicare internã (TV cu circuit închis, cãutare de persoane, radioficare)
H1i) Staţii de pompare şi tratare efluenţi
H1j) Staţii tehnice pentru maşini ascensoare
H1k) Staţii tehnice aferente unor echipamente medicale
H1l) Alte staţii tehnice aferente instalaţiilor (puncte de distribuţie, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)
H2. Dispecerate pentru supraveghere, control şi avertizare asupra funcţionãrii echipamentelor şi instalaţiilor (dupã caz)
H3. Serviciu de întreţinere şi service aparaturã (ateliere)
H4. Depozite diverse
H5. Staţie de colectare şi tratare a deşeurilor solide
H6. Garaje
H7. Control poartã
ART. 2
(1) Organizarea spaţial-funcţionalã a spitalelor în ansamblu, precum şi cea a fiecãruia dintre sectoarele şi compartimentele componente se fac ţinându-se seama de:
a) categoriile de utilizatori;
b) specificul activitãţilor;
c) condiţionãri tehnologice impuse de aparatura medicalã şi echipamentele (instalaţiile) utilizate; şi
d) criterii de igienã şi asepsie.
(2) Atât la proiectarea, cât şi la amenajarea spitalului se recomandã aplicarea simultanã a criteriilor de organizare spaţial-funcţionalã, ceea ce conduce la un model general de zonare, model valid atât la spitalele generale, cât şi la unele spitale de specialitate, dupã cum urmeazã:
- zona "curatã" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: cu compartimente adresate numai pacienţilor spitalizaţi, cu cerinţe severe privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulaţia principalã a spitalului, include:
a) blocul operator, serviciul ATI, blocul de naşteri, sterilizarea centralizatã;
b) secţiile medicale cu paturi;
- zona "murdarã" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este încadratã astfel întrucât constituie zona de interfaţã a spitalului în relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localitãţii, cu unitãţile furnizoare de materiale şi produse, cu diverse reţele edilitare. Aceastã zonã cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerinţe de asepsie, închise accesului pacienţilor şi altor categorii de personal în afara celui propriu, amplasate uzual la demisolul (parterul) clãdirilor spitaliceşti, precum şi în construcţii anexe izolate, şi include urmãtoarele:
a) unele servicii tehnico-medicale (prosecturã, farmacie);
b) zona gospodãreascã;
c) servicii tehnice;
- zona "neutrã" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este încadratã astfel întrucât reprezintã interfaţa spitalului, pe componenta medicalã, în relaţia cu pacienţii, aparţinãtorii şi vizitatorii şi are deschidere directã spre cãile de circulaţie auto şi pietonale din zona publicã a incintei spitaliceşti. Compartimentele încadrate în aceastã zonã se recomandã a fi amplasate la parter sau mezanin şi includ:
a) serviciul de urgenţã;
b) secţia de spitalizare de o zi;
c) ambulatoriul spitalului;
d) serviciul de primire - internãri şi externãri;
- zona "intermediarã" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: compartimentele grupate în aceastã zonã ocupã poziţii intermediare în ierarhia bazatã pe condiţii igienico-sanitare, cu precizarea cã zona laboratoarelor şi zona administraţiei sunt segregate accesului pacienţilor sau aparţinãtorilor, cu excepţia spaţiilor de relaţii (punctul de recoltare şi, respectiv, secretariatul), şi se vor amplasa periferic faţã de zonele de circulaţie principale ale acestor utilizatori. Zona neutrã include urmãtoarele compartimente şi servicii:
a) laboratoarele;
b) serviciul centralizat şi unitãţile de explorãri funcţionale;
c) serviciul centralizat şi unitãţile de roentgendiagnostic;
d) administraţia şi serviciile anexe pentru personal.
ANEXA 3
NORME
privind structura funcţionalã a compartimentelor
şi serviciilor din spital
CAP. I
Organizarea secţiilor medicale
Secţia medicalã de spitalizare
ART. 1
Secţiile medicale de spitalizare asigurã cazarea şi îngrijirea curentã a bolnavilor pe perioada internãrii în spital. Indiferent de profilul medical, secţiile de spitalizare au o structurã funcţionalã asemãnãtoare, cu excepţia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari şi copii mici) şi a celei de obstetricã-ginecologie (compartimentul obstetricã fiziologicã şi nou-nãscuţi).
ART. 2
Secţia medicalã de spitalizare va fi amplasatã de preferinţã pe un singur nivel. Se acceptã amplasarea pe douã niveluri a secţiilor mari, care au în componenţã compartimente relativ autonome.
ART. 3
În componenţa unei secţii medicale de spitalizare intrã urmãtoarele categorii de spaţii:
a) saloanele pacienţilor şi dotãrile sanitare aferente;
b) încãperi pentru asistenţa medicalã;
c) încãperi pentru deservirea pacienţilor;
d) camerã de gardã cu grup sanitar şi duş;
e) diverse spaţii pentru activitãţile gospodãreşti ale secţiei.
ART. 4
În spitalele clinice pot fi amenajate spaţii suplimentare, destinate activitãţilor didactice (studenţilor şi cursanţilor care îşi desfãşoarã practica medicalã sau specializarea la patul bolnavului).
ART. 5
Salonul pentru pacienţi adulţi se va conforma urmãtoarelor cerinţe:
a) capacitate maximã de 6 paturi în saloane curente şi maximum douã paturi în rezerve;
b) arie utilã minimã de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezervã;
c) cubaj de 20 mc/pat de aer, în caz de ventilaţie naturalã.
ART. 6
(1) Dotarea minimã sanitarã aferentã salonului va include:
a) la saloanele cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duş, WC, lavoar);
b) la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu, comun la douã saloane (duş, WC, lavoar);
c) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar);
d) un duş la 15 asistaţi când saloanele nu sunt prevãzute cu duşuri. Sãlile de duşuri pot fi grupate pe unitãţi de îngrijire.
(2) Pentru grupa de vârstã 3-6 ani, secţia pediatrie, se prevãd grupuri sanitare comune.
ART. 7
Urmãtoarele dotãri minime sunt obligatorii în salon:
a) prizã de oxigen la douã paturi;
b) corp de iluminat, prizã şi sonerie la fiecare pat;
c) pat şi noptierã cu dulap la fiecare pat;
d) o masã cu scaune la fiecare salon.
ART. 8
(1) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi dupã cum urmeazã:
a) favorabilã sau acceptabilã: sud-est, sud, nord-vest;
b) se va evita orientarea ferestrelor spre nord şi nord-est (vânturi dominante reci);
c) se poate accepta orientarea spre vest şi sud-vest, în cazul asigurãrii unei protecţii corespunzãtoare a ferestrelor faţã de excesul de însorire.
(2) Condiţionãrile privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secţiile de spitalizare de bolnavi acuţi (durata micã de spitalizare: 10-12 zile) şi la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).
ART. 9
(1) La amenajarea salonului se vor avea în vedere şi urmãtoarele criterii:
a) paturile vor fi aşezate paralel cu frontul ferestrei şi vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;
b) distanţa dintre douã paturi nu va fi mai micã de 0,70 m;
c) distanţa dintre pat şi peretele exterior va fi de cel puţin 0,80 m;
d) distanţa dintre pat şi peretele paralel pe care se aflã lavoarul va fi de minimum 1,30 m.
(2) Pentru cel puţin un pat dintr-un salon, circulaţia liberã aferentã va permite staţionarea şi deplasarea în cãrucior pentru persoanele cu handicap.
ART. 10
În mod curent pentru activitãţi medicale din secţie se vor prevedea urmãtoarele spaţii:
a) sãli pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafaţa de 16-18 mp;
b) cabinete de consultaţii, fiecare cabinet cu suprafaţa de 12-14 mp, amplasate numai la intrarea în secţie;
c) spaţii de lucru pentru asistenţi medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare, dacã este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului şi medicamentelor;
d) încãperi pentru conducerea medicalã a secţiei: medic-şef, asistent-şef, raport de gardã, secretariat;
e) grupuri sanitare şi vestiare pentru personal;
f) pentru unele dintre profilurile medicale, în cadrul secţiei se mai pot prevedea şi alte spaţii pentru activitãţi medicale: camere pentru investigaţii, tratamente speciale, sãli de intervenţie chirurgicalã cu anexele respective şi alte dotãri în funcţie de specificul specialitãţii.
ART. 11
Încãperile necesare pentru deservirea pacienţilor din componenţa secţiei:
a) oficiul alimentar cu anexele sale şi sala de mese;
b) camera pentru activitãţi de zi şi primirea vizitatorilor, în funcţie de spaţiile disponibile;
c) camera de baie (dupã caz şi grupul de duşuri, dacã sunt soluţionate centralizat).
ART. 12
Obligatoriu, în componenţa secţiei vor intra urmãtoarele spaţii pentru activitãţile gospodãreşti:
a) camera de spãlare-sterilizare a ploştilor şi a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 de paturi;
b) spaţiu de colectare a rufelor murdare şi boxã de curãţenie;
c) depozit de lenjerie curatã.
ART. 13
(1) În fiecare secţie de spitalizare se desemneazã o subzonã septicã care la nevoie sã permitã izolarea şi cohortarea pacienţilor contagioşi şi dependenţi de echipamentele secţiei sau imunodeficienţi, cu respectarea precauţiilor de izolare.
(2) La spitalele clinice se recomandã diferenţierea pe circulaţie separatã a zonei spaţiilor destinate învãţãmântului şi conducerii medicale a secţiei de zona saloanelor pentru bolnavi.
ART. 14
(1) Secţiile medicale pot fi organizate în sistemul unitãţilor de îngrijire.
(2) O secţie de spital poate cuprinde 2-4 unitãţi de îngrijire, din care cel puţin una va fi destinatã izolãrii pacienţilor cu risc septic.
(3) Unitatea de îngrijire include o grupare de saloane şi/sau de rezerve pentru bolnavi, cu un numãr constant de paturi, pentru care asistenţa medicalã este acordatã de o echipã compusã din 5-6 asistenţi medicali, 2-3 îngrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonatã de un medic. În funcţie de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unitãţi de îngrijire poate varia între 20 şi 35 de paturi.
ART. 15
În sistemul de organizare a secţiilor pe unitãţi de îngrijire, anexele medicale şi gospodãreşti ale secţiei vor fi repartizate pe unitãţi de îngrijire (câte un cabinet medical, o salã de tratamente-pansamente, un post pentru asistenţi medicali, un spaţiu de igienizare, o camerã de zi etc.), rãmânând comune spaţiile conducerii secţiei, oficiul alimentar, 1-2 încãperi destinate investigaţiilor şi tratamentelor speciale.
CAP. II
Organizarea secţiei de pediatrie
ART. 16
(1) Îngrijirea pacienţilor copii se face obligatoriu în compartimente distincte în funcţie de vârstã: grupa sugari şi copii de 1-3 ani, grupa copii preşcolari (3-6 ani) şi grupa copii şcolari (6-14 ani).
(2) Compartimentul destinat unei grupe de vârstã constituie o unitate de îngrijire relativ autonomã, în cadrul cãreia pe lângã spaţiile de spitalizare, conformate dupã specificul vârstei, se mai prevãd:
a) o parte din spaţiile de asistenţã medicalã (cele de supraveghere şi tratament specific);
b) o parte din spaţiile de deservire a bolnavilor (individualizate dupã vârsta pacienţilor);
c) un spaţiu de curãţenie.
ART. 17
(1) Compartimentul pentru copii şcolari va fi organizat în mod asemãnãtor cu unitatea de îngrijire pentru bolnavii adulţi, astfel încât saloanele, cu grupurile sanitare aferente (separate pe sexe), vor fi identic conformate, dimensionate şi mobilate şi vor fi prevãzute cu anexe medicale şi gospodãreşti.
(2) În cadrul compartimentului va fi desemnat un sector septic incluzând 1-2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care sã permitã izolarea şi cohortarea pacienţilor.
(3) În plus, compartimentele pentru copii şcolari vor fi dotate cu o camerã de zi, care se va amenaja pentru activitãţi şcolare.
ART. 18
(1) Compartimentul pentru copii preşcolari (3-6 ani) va cuprinde sistemul de cazare, care va fi adaptat vârstei, în grupãri de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevãzute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, cãrora li se afecteazã un post de supraveghere pentru asistenţi medicali.
(2) În cadrul compartimentului, 1-2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesitã izolare şi cohortare epidemiologicã.
(3) În amenajarea saloanelor pentru aceastã grupã de vârstã se va ţine seama de urmãtoarele criterii:
a) suprafaţa utilã/pat în salon va fi de minimum 6 mp;
b) peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi parţial vitrat securizat;
c) dimensiunile mobilierului şi ale obiectelor sanitare vor fi adaptate vârstei.
(4) În cadrul compartimentului se vor mai prevedea: o camerã de tratamente-pansamente proprie, un spaţiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) şi un numãr de rezerve pentru copiii care se interneazã cu mamele.
(5) Dacã mãrimea compartimentului o justificã, se poate amenaja un spaţiu de joacã pentru copiii necontagioşi.
ART. 19
Compartimentul pentru sugari şi copii de 1-3 ani va fi organizat astfel:
a) se va organiza în sistemul nucleelor cu 2-3 camere (compartimentate în boxe) de 4-6 paturi, prevãzute cu un grup sanitar de igienizare şi grupate la un post de supraveghere al asistenţilor medicali;
b) unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesitã izolare şi cohortare epidemiologicã;
c) suprafaţa utilã/pat în camerã va fi de 4-5 mp;
d) toţi pereţii vor fi vitraţi în partea superioarã, pentru control vizual;
e) în fiecare camerã se va prevedea o cadã cu duş de mânã pentru îmbãiere;
f) pentru copiii care se interneazã cu mamele se prevãd rezerve având dotãri sanitare specializate pentru mamã şi pentru copil;
g) se acceptã amplasarea în afara compartimentului, dar în cadrul secţiei, a unor saloane pentru mamele care îşi alãpteazã copiii.
ART. 20
Compartimentul pentru sugari şi copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de vârstã, va avea anexe medicale şi gospodãreşti proprii, iar accesul dinspre exterior va fi soluţionat în sistem filtru.
ART. 21
În cadrul secţiei de pediatrie se mai amplaseazã urmãtoarele categorii de spaţii pentru asistenţa medicalã:
a) unitate specializatã (nucleu) de terapie intensivã, cu configuraţia prevãzutã la art. 27;
b) unitate specializatã pentru îngrijirea prematurilor (dupã caz), având în componenţã saloane separate pentru cazurile cu potenţial septic şi pentru cele fãrã potenţial septic;
c) încãperi pentru consultaţii, investigaţii şi tratamente speciale;
d) cabinete pentru medici şi anexe pentru personalul medical auxiliar;
e) spaţii pentru conducerea secţiei (dupã caz).
ART. 22
(1) Pentru hrãnirea sugarilor şi a copiilor de 1-3 ani, în secţiile de pediatrie se amenajeazã o bucãtãrie specializatã ("biberonerie" sau "bucãtãrie de lapte"), organizatã şi conformatã adecvat capacitãţii secţiei.
(2) Spaţiile componente ale bucãtãriei de lapte se dimensioneazã ţinând seama de echipamente; alcãtuirea lor urmãreşte fluxul tehnologic:
a) primirea, spãlarea şi sterilizarea biberoanelor, cãniţelor, linguriţelor;
b) prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte;
c) umplerea biberoanelor, rãcirea, distribuţia acestora;
d) anexe pentru depozitare;
e) camera asistentei dieteticiene.
(3) Biberoneria va avea dotãrile sanitare specifice activitãţilor desfãşurate (autoclavã, chiuvetã, frigider, aragaz, masã destinatã biberoanelor murdare, masã destinatã biberoanelor sterile, casolete de transport etc.).
Secţia (subsecţia) de obstetricã fiziologicã şi nou-nãscuţi (maternitate)
ART. 23
(1) Secţiile de obstetricã-ginecologie din spitalele generale mici şi mijlocii se organizeazã pe subsecţii complet separate, de obstetricã şi, respectiv, de ginecologie, pentru care se prevãd anexe medicale, de deservire a pacienţilor şi gospodãreşti distincte.
(2) În spitalele mari sau în cele de specialitate, pentru cele douã profiluri se constituie secţii diferite.
ART. 24
Funcţionarea secţiei poate fi organizatã în oricare dintre urmãtoarele 3 moduri:
a) compartimente medicale distincte pentru mame şi nou-nãscuţi, în care asistenţa pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienţi adulţi, iar pentru nou-nãscuţi se soluţioneazã în sistemul de pediatrie la compartimentul sugari. Cele douã compartimente vor avea propriile anexe medicale, de deservire şi gospodãreşti specializate. Între cele douã compartimente se amplaseazã spaţiile pentru alãptare, utilizate în comun;
b) sistemul nucleelor (respectiv al unitãţilor de îngrijire) mixte pentru mame şi nou-nãscuţii acestora; un nucleu este compus din douã saloane pentru mame (cu câte 3-5 paturi), cu dotãrile sanitare aferente, care flancheazã douã saloane (dotate corespunzãtor) pentru nou-nãscuţi şi un spaţiu de lucru pentru asistenţi medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat în unele variante de organizare ca spaţiu de alãptare);
c) sistemul "rooming-in" sau de cazare a mamei şi nou-nãscutului în acelaşi salon (fie în rezerve individuale, fie în saloane pentru douã mame cu copiii lor), cu spaţii corespunzãtor dimensionate şi dotãri sanitare specializate;
d) în sistemele prevãzute la lit. b) şi c), anexele medicale şi de deservire, specializate pentru cele douã categorii de pacienţi, se amplaseazã grupat în cadrul unitãţii de îngrijire.
ART. 25
(1) Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se vor diferenţia compartimente (nuclee) distincte, atât pentru mame, cât şi pentru nou-nãscuţi.
(2) Pentru cazurile de obstetricã patologicã se amenajeazã saloane distincte, grupate, atât în compartimentul aseptic, cât şi în cel septic.
(3) Uneori cazurile de obstetricã patologicã se pot amplasa în secţia/subsecţia de ginecologie.
ART. 26
(1) Secţia de obstetricã va fi amplasatã la acelaşi nivel şi în legãturã directã cu blocul de naşteri şi sala de operaţii pentru cezariene, recomandat fiind ca circuitul respectiv sã fie distinct de cãile de circulaţie comune ale spitalului.
(2) La spitalele generale mici şi mijlocii, blocul de naşteri se poate amplasa chiar în secţia (subsecţia) de obstetricã.
Serviciul de primire-internare a bolnavilor
ART. 27
Acest serviciu se organizeazã ca serviciu unic pe spital şi are rolul de a asigura:
a) efectuarea formelor de internare;
b) examinarea medicalã şi trierea epidemiologicã a bolnavilor pentru internare;
c) prelucrarea sanitarã a bolnavilor în funcţie de starea lor fizicã; şi
d) echiparea bolnavilor în îmbrãcãmintea de spital.
ART. 28
Amplasarea serviciului de primire-internare se face în legãturã directã cu accesul principal în spital, servicul de urgenţã şi, dupã caz, serviciile de spitalizare de o zi, epurare renalã, chimioterapie, întreruperi de sarcinã.
ART. 29
Componentele funcţionale ale serviciului de primire-internare sunt:
a) unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare;
b) compartimentul de examinãri medicale, care include cabinete de consultaţie specializate;
c) unitatea de igienizare sanitarã;
d) unitatea de gestiune a hainelor şi efectelor de spital;
e) unitatea de externare.
ART. 30
Unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare cuprinde în structurã:
a) spaţiul de aşteptare prevãzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienţi adulţi şi pacienţi copii;
b) 2-3 birouri conexate între ele şi prevãzute cu amenajãri pentru relaţia cu publicul (ghişee sau tejghea cu boxe).
ART. 31
(1) Compartimentul de examinãri medicale cuprinde cabinetele de consultaţie, specializate dupã profiluri medicale, cu spaţiile de aşteptare şi grupurile sanitare aferente.
(2) În spitalele generale este obligatoriu cel puţin câte un cabinet medical pentru urmãtoarele profiluri medicale: pediatrie, obstetricã-ginecologie şi adulţi.
ART. 32
(1) Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari şi spitalele de specialitate se determinã în funcţie de capacitatea secţiilor cãrora li se adreseazã.
(2) Pentru specialitatea pediatrie, numãrul de cabinete nu va fi mai mic de:
a) pânã la 150 de paturi: 1 cabinet;
b) peste 150 de paturi: 2 cabinete;
c) peste 300 de paturi: 3 cabinete.
(3) Pentru specialitatea obstetricã-ginecologie, numãrul de cabinete nu va fi mai mic de:
a) pânã la 50 de paturi: 1 cabinet cu douã boxe;
b) pânã la 200 de paturi: 2 cabinete;
c) peste 200 de paturi: 3 cabinete.
(4) Pentru secţiile de adulţi, numãrul de cabinete nu va fi mai mic de:
a) pânã la 200 de paturi: 1 cabinet;
b) pânã la 400 de paturi: 2 cabinete;
c) peste 400 de paturi: 3 cabinete.
ART. 33
(1) Spaţiul de aşteptare pentru pediatrie:
a) va fi separat de spaţiul de aşteptare pentru adulţi;
b) va fi prevãzut cu urmãtoarele amenajãri:
- filtru de triaj epidemiologic;
- boxã de izolare destinatã pacienţilor copii depistaţi cu afecţiuni contagioase - fiecare boxã de izolare va avea grup sanitar propriu şi acces direct în exteriorul spitalului.
(2) La spitalele mari de pediatrie se vor amenaja 2-3 boxe de izolare.
ART. 34
Unitatea de igienizare sanitarã:
1. va cuprinde filtre de prelucrare sanitarã cu grupuri sanitare aferente (prevãzute cu duş sau baie, dupã caz), separate pe sexe şi pe cele trei categorii de pacienţi: copii, parturiente/ginecopate, adulţi;
2. la pediatrie spaţiul de igienizare se compartimenteazã: pentru grupa 0-2 ani şi pentru grupa 2-14 ani, accesul fãcându-se direct din cabinetele de consultaţii;
3. în filtrele de igienizare se prevãd boxe pentru lenjerie şi efecte curate de spital.
ART. 35
(1) Pãstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internãrii se face într-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spaţiile de igienizare, dar şi de unitatea de externare.
(2) Depozitul de efecte va avea dotãrile corespunzãtoare.
Unitatea de externare
ART. 36
(1) Unitatea de externare se compune dintr-un spaţiu prevãzut cu boxe de îmbrãcare, separate pe sexe şi distincte pentru copii şi nou-nãscuţi.
(2) Dacã externarea se face centralizat, unitatea se amplaseazã în afara circuitului de internare, dar în legãturã cu depozitul de haine de oraş şi cu biroul de întocmire a documentelor de spitalizare.
Serviciul de urgenţã
ART. 37
(1) În varianta minimã, curentã la spitalele mici şi mijlocii, serviciul de urgenţã trebuie sã cuprindã urmãtoarele spaţii:
a) acces acoperit şi închis lateral pentru autosalvãri;
b) 1-2 cabinete de consultaţie şi tratament cu 2 (4) posturi de lucru;
c) salã de intervenţii chirurgicale, cu anexe pentru spãlare medici şi instrumente;
d) salã cu anexe pentru aparate gipsate, echipatã cu aparat roentgen;
e) camerã de spitalizare provizorie, compartimentatã pe sexe, de 2-6 paturi (1% din capacitatea spitalului);
f) filtre de igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacienţilor, a efectelor şi lenjeriei de spital;
g) post de lucru pentru asistenţi medicali şi anexe pentru personalul mediu;
h) salã de aşteptare cu anexe pentru aparţinãtori;
i) cabinet pentru medici de gardã, cu grup sanitar;
j) depozit de tãrgi, brancarde, cãrucioare.
(2) La spitalele generale mari sau la spitalele cu specific de urgenţã, în cadrul serviciului creşte numãrul de sãli de intervenţie, iar acesta se diversificã pe profiluri medicale (chirurgie, cardiologie, pediatrie) şi poate cãpãta şi alte funcţiuni medicale:
a) salã de reanimare;
b) cabinete de investigaţii şi explorãri;
c) laborator de teste de urgenţã etc.
ART. 38
Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va permite colaborarea directã cu serviciul de internãri, precum şi legãturi rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensivã, serviciile de roentgendiagnostic şi explorãri funcţionale, laboratorul de analize medicale.
Compartimentul de spitalizare de o zi
ART. 39
Compartimentul de spitalizare de o zi:
a) se organizeazã în spitale mijlocii şi mari, pentru o capacitate de 2-3% din numãrul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi;
b) în cadrul compartimentului, dupã caz, se pot amplasa distinct şi unitãţi de epurare renalã, de întreruperi de sarcinã, chimioterapie;
c) se amplaseazã în apropierea accesului principal, în legãturã cu serviciul ambulatoriu, cu serviciul de urgenţã şi cu circuitele principale care fac legãtura cu serviciile tehnico-medicale.
ART. 40
În compartimentul de spitalizare de o zi:
a) cazarea pacienţilor în compartiment se face în saloane de 2-3 paturi şi rezerve;
b) aferent acestor saloane se prevãd:
- cabinet de consultaţii şi tratamente (eventual salã de mici intervenţii);
- post de lucru pentru asistenţi medicali;
- mic oficiu alimentar;
- grupuri sanitare;
- boxe de lenjerie şi de curãţenie etc.
Sectorul ambulatoriu
ART. 41
Sectorul ambulatoriu propriu spitalului acordã servicii medicale, în specialitãţile pe care este profilat, pentru pacienţi a cãror condiţie nu impune sau nu mai impune internarea.
ART. 42
În structura funcţionalã a ambulatorului de spital se amenajeazã:
a) cabinete de consultaţie (în specialitãţi din profilul spitalului şi în specialitãţi conexe cu acestea);
b) camere pentru pansamente şi tratamente curente;
c) spaţii de aşteptare aferente cabinetelor;
d) birou de programare şi evidenţã a pacienţilor;
e) trusã pentru medicamente specifice (dupã caz);
f) anexe pentru personalul medical;
g) grupuri sanitare şi boxã pentru curãţenie.
ART. 43
(1) Dimensiunea pentru cabinetele de consultaţie sau camerele de tratamente curente este cuprinsã între 16 şi 24 mp şi va fi diferenţiatã dupã activitãţile specifice.
(2) Numãrul de cabinete şi anexele acestora sunt determinate de numãrul de consultaţii ce se preconizeazã a se acorda pentru fiecare specialitate.
(3) Pentru dimensionarea spaţiilor de aşteptare se ia în calcul încãrcarea la orele de vârf, considerând o arie utilã de 1,00-1,50 mp/pacient adult şi, respectiv, 1,50-2,00 mp/pacient copil cu un însoţitor.
(4) Spaţiile de aşteptare şi grupurile sanitare pentru copii se izoleazã de cele ale adulţilor.
ART. 44
Sectorul ambulatoriu poate fi accesibil dupã cum urmeazã:
a) direct din exterior, situaţie în care va fi dotat cu anexe specifice (garderobã, punct de informaţii şi control acces, cabine telefonice);
b) din holul intrãrii principale a spitalului, caz în care pacienţii vor beneficia de toate serviciile şi anexele prevãzute pentru vizitatori şi însoţitori.
ART. 45
Amplasarea sectorului ambulatoriu în cadrul spitalului va permite legãturi uşor accesibile cu serviciile de investigaţii-explorãri şi tratamente, precum şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.
Blocul operator
ART. 46
Blocul operator grupeazã toate sãlile de operaţii necesare diverselor specialitãţi (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile medicale care utilizeazã blocul operator sunt: chirurgia generalã, ortopedia, traumatologia şi arşii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia şi serviciul de urgenţã.
ART. 47
În funcţie de numãrul de paturi chirurgicale şi ţinând seama de specificul activitãţilor medicale, pentru unele secţii (compartimente) se pot prevedea sãli de operaţii proprii în afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru secţia de obstetricã-ginecologie, secţia de oftalmologie, secţia de ORL, compartimentul de arşi, serviciul de urgenţã.
ART. 48
Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numãrului necesar de sãli de operaţie, se face prin raportare la numãrul de paturi din secţiile şi compartimentele cu profil chirurgical care îl utilizeazã:
a) o salã de operaţie pentru 30-35 de paturi chirurgicale;
b) o salã de operaţie pentru 25 de paturi pentru specialitãţi chirurgicale (transplant, arşi).
ART. 49
În funcţie de mãrimea şi structura medicalã a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-10 sãli de operaţie.
ART. 50
La proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua în considerare urmãtoarele recomandãri:
a) pentru spitalele mici şi mijlocii se recomandã gruparea sãlilor de operaţie într-un singur bloc operator;
b) în spitalele mari şi foarte mari, mai ales în cele multiprofilate, se recomandã amenajarea de 2-3 blocuri operatorii distincte şi specializate, amplasate mai aproape de secţiile respective de spitalizare.
ART. 51
(1) Blocul operator poate fi sectorizat, chiar şi în spitalele de mãrime mijlocie, prin separarea în bloc septic şi bloc aseptic, cu tratare diferenţiatã a sãlilor de operaţie şi a anexelor medicale în ceea ce priveşte mãsurile de asepsie.
(2) În cazul blocurilor operatorii cu o singurã salã de operaţie, se vor aplica prescripţiile normelor Ministerului Sãnãtãţii Publice privind ordinea de efectuare a operaţiilor septice şi, respectiv, aseptice.
ART. 52
Amenajarea spaţial-funcţionalã pentru blocurile operatorii diferã dupã mãrimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 sãli de operaţie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 sãli de operaţie.
ART. 53
Un bloc operator mic se compune din urmãtoarele categorii de spaţii:
a) spaţii medicale: 2-4 sãli de operaţie cu anexele aferente:
- spãlãtor-filtru pentru chirurgi;
- spãlãtor pentru instrumente, prevãzut cu ghişeu pentru transferul instrumentelor murdare;
- spaţiu de pregãtire a bolnavului;
- spaţiu de pregãtire a materialelor (dupã caz);
- spaţiu pentru trezirea pacienţilor (comun sau compartimentat în boxe);
- camerã de odihnã pentru medici;
- camerã de lucru pentru asistenţi medicali;
- laborator pentru determinãri de urgenţã;
- salã de aplicare a protezelor gipsate, cu anexe pentru pregãtirea feşelor (dupã caz);
- camerã de protocol operator;
- camerã pentru medici anestezişti;
b) spaţii gospodãreşti:
- boxã pentru depozitarea materialelor sterile şi farmaceutice;
- depozit de aparate;
- spaţiu de depozitare a tãrgilor şi cãrucioarelor;
- boxã pentru curãţenie şi colectare - evacuarea obiectelor murdare (rufe, deşeuri);
c) spaţii de control şi filtrare a acceselor:
- filtru pentru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare pentru targã);
- filtru pentru personalul medical (separat pe sexe), cuprinzând vestiar şi grup sanitar cu duş;
- dispecerat - programare (dupã caz).
ART. 54
(1) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare salã de operaţie.
(2) Amenajarea de anexe comune la douã sãli de operaţie se va putea face numai în cazul în care cel puţin o salã a blocului operator dispune de anexe individualizate.
ART. 55
Spaţiile tehnice pentru instalaţiile aferente blocului operator:
a) vor fi amplasate în afara blocului operator, dar în imediata vecinãtate a acestuia;
b) vor cuprinde urmãtoarele:
- staţie de preparare a apei sterile pentru spãlare chirurgicalã;
- staţie de preparare a gazului de narcozã;
- staţie de acumulatori şi camerã tablou electric;
- centralã de ventilaţie şi tratare a aerului (dupã caz).
ART. 56
Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se vor face pe principiul zonãrii dupã cerinţele de asepsie, trecerea fãcându-se gradat dinspre spaţiile "neutre" (condiţii igienico-sanitare obişnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiţionãri igienice speciale), la cele aseptice:
a) zona filtrelor de acces şi zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator pentru determinãri de urgenţã etc.) fac parte din zona "neutrã";
b) zona "curatã" cuprinde camera de pregãtire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistenţilor medicali, camera de odihnã pentru medici, camera de gipsare etc.;
c) zona asepticã cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spãlare şi echipare sterilã a echipei operatorii.
ART. 57
În blocurile operatorii mari se acceptã cuprinderea unei staţii de sterilizare proprii, distinctã de staţia centralã de sterilizare care deserveşte restul serviciilor din spital.
ART. 58
Blocurile operatorii mari pot fi dotate şi cu alte spaţii, dupã cum urmeazã:
a) camerã de dezinfecţie a aparaturii medicale mobile;
b) punct farmaceutic;
c) bãnci de ţesuturi;
d) post de lucru pentru medici şi personal mediu anestezie;
e) mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihnã a personalului medical etc.
ART. 59
(1) Dimensionarea diverselor spaţii specifice este determinatã de tipul de intervenţii chirurgicale, mãrimea echipelor operatorii, mãrimea blocului operator, nivelul de echipare cu aparaturã, soluţia generalã de conformare a blocului operator, dupã cum urmeazã:
a) pentru sala de operaţie dimensiunile minime variazã de la 30 mp la 40 mp arie utilã;
b) pentru celelalte spaţii medicale, aria utilã nu va fi mai micã de:
- 12 mp - salã de spãlare şi îmbrãcare pentru chirurgi, pentru o salã;
- 18 mp - salã de spãlare şi îmbrãcare pentru chirurgi, comunã la douã sãli;
- 10 mp - salã de spãlare a instrumentelor;
- 12 mp - un post de pregãtire preoperatorie;
- 10 mp - un post de trezire postoperatorie;
- 25 mp - salã de gipsare.
(2) Înãlţimea liberã a sãlii de operaţie va fi de 3,2 m.
(3) Uşile sãlilor de operaţii vor avea lãţimea de minimum 1,20 m.
ART. 60
Blocul operator va avea:
a) legãturã directã cu serviciul de anestezie - terapie intensivã şi sterilizare centralã (dacã nu are sterilizare proprie);
b) asigurate legãturi uşoare cu: blocul de naşteri (când acesta nu are salã proprie de operaţii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenţã, laboratorul de anatomie patologicã (pentru examene extemporanee) şi secţiile de spitalizare.
Serviciul de anestezie - terapie intensivã (ATI)
ART. 61
(1) Serviciul ATI centralizeazã toate cazurile medicale grave, care necesitã supraveghere continuã şi îngrijire intensivã 24 de ore din 24.
(2) Asistenţa medicalã se asigurã de un personal înalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi medicale specializate (pentru compensarea şi monitorizarea funcţiilor vitale ale organismului bolnavilor).
ART. 62
Mãrimea serviciului (numãrul de paturi) variazã în funcţie de capacitatea şi profilul spitalului, astfel:
a) serviciile ATI mici (sub 15 paturi), precum şi cele pentru spitalele de specialitate se zoneazã în sector septic, respectiv în sector aseptic;
b) serviciile ATI mari, în spitalele multiprofilate, se organizeazã pe sectoare (unitãţi) distincte, dupã profilul medical sau dupã gravitatea cazurilor, prevãzându-se şi un compartiment amenajat corespunzãtor, destinat cazurilor septice.
ART. 63
Pentru unele profiluri medicale, dacã particularitãţile procedurilor medicale şi/sau numãrul de paturi aferent o justificã, se pot organiza compartimente de terapie intensivã specializate, distincte de unitatea centralã, amplasate în secţiile medicale respective (sunt vizate mai ales urmãtoarele specialitãţi: cardiologie şi boli vasculare, pediatrie, arşi şi traumatologie, transplant de organe).
ART. 64
Spaţiile componente ale serviciului ATI sunt urmãtoarele:
a) unitãţile de îngrijire - saloane sau nuclee cu spaţii aferente pentru: postul de supraveghere (directã şi/sau monitorizatã), grupul de igienizare, depozite diverse;
b) camera de lucru pentru asistente, cuplatã cu staţia centralã de monitorizare şi semnalizare;
c) cabinete pentru medici anestezişti, cu grup sanitar;
d) salã de mici intervenţii şi tratamente speciale, cu anexele ei (în cazul serviciilor ATI mari);
e) depozite pentru aparaturã, instrumentar, produse farmaceutice;
f) mic laborator pentru determinãri de urgenţã (se poate utiliza în comun cu blocul operator);
g) boxa pentru lenjerie curatã;
h) spaţiu sanitar pentru prelucrarea şi igienizarea obiectelor de inventar, cu boxã pentru colectarea obiectelor murdare (rufe, deşeuri);
i) vestiar-filtru pentru personalul medical, prevãzut cu grup sanitar şi duş;
j) filtru de acces pentru pacienţi şi materiale, cuplat cu un spaţiu (vestiar) pentru echiparea în vestimentaţie de protecţie a persoanelor strãine serviciului (aparţinãtori sau alt personal medical decât al secţiei).
ART. 65
Circuitul interior al persoanelor este de tip închis pe considerente de asepsie, dar şi pentru izolare faţã de perturbãri externe (agitaţie, zgomot, vizite inoportune).
ART. 66
(1) Unitatea (nucleul) de îngrijire intensivã se conformeazã şi se dimensioneazã în raport de cazuistica proprie spitalului, respectiv de numãrul de paturi afectat unei echipe de îngrijire.
(2) Capacitatea optimã cuprinde 5-6 paturi aferente unui post de supraveghere.
(3) Capacitatea maximã cuprinde:
a) 8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, îngrijirea nu se mai considerã intensivã);
b) arie utilã minimã/pat: 12 mp;
c) arie utilã minimã/post de supraveghere: între 12 mp şi 15 mp;
d) dotare sanitarã aferentã: grup sanitar cu closet, lavoar şi "ploscar".
ART. 67
(1) Modul optim de alcãtuire a unei unitãţi de îngrijire este de tip nucleu cu camere (compartimente) de 1-2 paturi, grupate în jurul postului de supraveghere al echipei de îngrijire, prevãzut cu pereţi vitraţi şi goluri de trecere spre acesta.
(2) Sistemul de spitalizare în saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri uşoare, este nerecomandat, fiind mai puţin igienic.
(3) Indiferent de soluţia tipologicã aplicatã, fiecare unitate de îngrijire din ATI va avea cel puţin o rezervã de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesitã izolare epidemiologicã severã.
ART. 68
(1) În mod curent, mai ales la spitalele mici şi mijlocii, serviciul ATI se amplaseazã în imediata vecinãtate a blocului operator, pe acelaşi nivel cu acesta.
(2) Serviciul ATI se poate amplasa şi la nivel superior sau inferior faţã de blocul operator (la spitalele mari şi foarte mari), cu condiţia realizãrii unei legãturi directe, prin scarã şi ascensor.
Serviciul de sterilizare centralã
ART. 69
În spitale activitãţile de sterilizare se centralizeazã cu precãdere în cadrul serviciului de sterilizare centralã, cu urmãtoarele excepţii obligatorii:
a) sticlãria şi materialele de laborator se sterilizeazã în interiorul laboratorului;
b) produsele farmaceutice injectabile se sterilizeazã în cadrul farmaciei;
c) biberoanele şi alt inventar mãrunt legat de alimentaţia sugarului se sterilizeazã în compartimentul biberonerie al secţiei de pediatrie.
ART. 70
(1) Serviciul central de sterilizare va avea circuit închis pentru persoane, cu acces unic dinspre circulaţiile generale ale spitalului.
(2) În cazul în care serviciul central de sterilizare se alipeşte blocului operator, mai poate avea o comunicare interioarã cu circulaţiile acestuia (prin uşã în zona "neutrã" şi prin ghişeu în zona "curatã" a blocului, descrise la art. 56).
ART. 71
În cadrul serviciului de sterilizare, spaţiile se împart şi se aşazã în flux astfel încât sã se asigure circuite separate pentru instrumentarul şi materialele nesterile de cele sterile, dupã cum urmeazã:
a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzând spaţiile pentru primire, depozitare temporarã, sortare, prelucrare primarã, introducerea în aparatele sau camera de sterilizare;
b) zona de sterilizare propriu-zisã sau "zona fierbinte";
c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzând spaţiile pentru scoatere din zona fierbinte şi rãcire, sortare, inscripţionare, depozitare, predare;
d) sectorul anexe comune: birou de evidenţã, depozit de detergenţi şi talc (dupã caz), vestiar şi grup sanitar cu duş pentru personal.
ART. 72
(1) Prelucrarea primarã a materialelor nesterile este diferenţiatã ca proceduri pentru diferite categorii de materiale (instrumentar metalic, cauciucãrie, material moale) şi se desfãşoarã în spaţii distincte (boxe, alveole, nişe).
(2) Spaţiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spãlare, pregãtirea (confecţionarea) materialului moale, pudrare cu talc, ambalare, aşezare pe rastele sau în casolete, conform tehnologiei impuse de tipul de aparaturã de sterilizare utilizat.
ART. 73
Zona "fierbinte" poate fi alcãtuitã în douã moduri:
a) fie dintr-o camerã de sterilizare (eventual douã, separând sterilizarea umedã de sterilizarea uscatã), aşezatã pe linia fluxului între zona nesterilã şi cea sterilã, în care se amplaseazã aparatele de sterilizare şi mesele pentru descãrcarea casoletelor;
b) fie din chiar frontul alcãtuit din aparatura de sterilizare înseriatã, dacã se utilizeazã autoclave şi echipamente cu deschidere dublã, sistem recomandat la spitalele mijlocii şi mari, pentru a se asigura separarea completã a circuitului nesteril de cel steril.
ART. 74
Sterilizarea materialelor se poate face conform normelor Ministerului Sãnãtãţii Publice, aparatura fiind diferenţiatã în funcţie de agentul sterilizant.
ART. 75
(1) Dimensionarea şi organizarea staţiei de sterilizare se vor face în funcţie de:
a) numãrul de paturi (capacitatea spitalului) şi numãrul sãlilor de operaţie;
b) cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinatã în dmc/pat/zi, corespunzãtor profilului spitalului;
c) tipul şi capacitatea aparatelor de sterilizare;
d) durata unui ciclu de sterilizare, pe fiecare tip de aparat.
(2) Se recomandã prevederea pentru fiecare categorie de aparate a câte unuia suplimentar care sã preia efectuarea operaţiunilor în caz de avariere a aparatelor aflate în serviciu.
ART. 76
(1) Serviciul de sterilizare centralã se amplaseazã cât mai aproape de blocul operator şi trebuie sã aibã legãturi cât mai directe cu serviciul ATI, blocul de naşteri, serviciul de urgenţe, laboratoarele de explorãri funcţionale, secţiile medicale cu paturi.
(2) La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomandã alipirea staţiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relaţia cu acesta.
(3) La spitalele generale mari şi foarte mari, dacã mãrimea blocului operator o justificã, se poate amenaja o staţie de sterilizare proprie blocului operator, separând activitãţile de sterilizare de restul spitalului.
Blocul de naşteri
ART. 77
În blocul de naşteri se efectueazã centralizat activitatea de asistenţã medicalã calificatã a parturientelor pe parcursul naşterii.
ART. 78
Modul de conformare al blocului de naşteri şi locul cel mai potrivit de amplasare în cadrul spitalului sunt depedente de:
a) felul cum se organizeazã în cadrul spitalului, respectiv al secţiei de profil, asistenţa parturientelor de la primirea în spital şi pânã la terminarea naşterii;
b) capacitatea acestuia (numãrul de naşteri/zi, rezultatã din capacitatea secţiei de obstetricã prevãzutã în structura spitalului);
c) sistemul adoptat pentru asistarea parturientei în timpul celor trei faze ale naşterii: travaliu, expulzie, postpartum.
ART. 79
În principiu, un bloc de naşteri este constituit din urmãtoarele componente spaţiofuncţionale:
a) compartiment de primire şi prelucrare sanitarã specificã (dacã activitãţile nu au fost preluate de serviciul de primire-internare descris la art. 29);
b) unitãţi pentru naştere (o suitã de spaţii pentru triada de activitãţi specifice: travaliu, expulzie, postpartum);
c) eventual salã de operaţie, descrisã la art. 56 şi 59;
d) camerã de resuscitare a nou-nãscutului;
e) spaţii de lucru pentru personal (cabinet pentru medici, camerã de lucru pentru moaşe, boxe pentru depozitarea instrumentarului şi materialelor sterile);
f) spaţii gospodãreşti (mic oficiu alimentar, boxe pentru depozitarea lenjeriei şi efectelor, spaţiu de colectare-evacuare a rufelor murdare şi deşeurilor);
g) filtru de acces şi dotãri sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar şi duş, compartimentat pe sexe, grup sanitar pentru paciente).
ART. 80
(1) În blocurile de naşteri mici (2-3 unitãţi de naştere) nu se recomandã prevederea unei sãli de operaţie - pentru cezariene şi alte urgenţe -, acestea urmând a se efectua în blocul operator centralizat sau în sala de operaţii a secţiei de obstetricã-ginecologie.
(2) La blocurile de naşteri mari (peste 10 naşteri/zi) este indicatã prevederea sãlii de operaţie în cadrul blocului, precum şi a spaţiului de pregãtire-trezire aferent.
ART. 81
Blocul de naşteri va avea un circuit închis, controlat prin filtre de acces.
ART. 82
(1) Blocul de naşteri va fi compartimentat în sector septic şi aseptic.
(2) Pentru spitalele mici şi mijlocii, cu mai mult de 50 de paturi de obstetricã, una din unitãţile de naşteri va fi individualizatã ca unitate septicã, va primi anexe sanitare proprii şi se va izola în circuitul general al blocului de naşteri.
(3) În cadrul spitalelor de specialitate, cu secţii de obstetricã care însumeazã mai mult de 150 de paturi, se vor crea douã blocuri de naşteri separate, dintre care unul septic.
ART. 83
Unitatea de naştere se poate alcãtui în mai multe moduri:
a) camerã de travaliu tip salon cu 2-3 paturi (14-20 mp), conectatã la o salã de naşteri, prevãzutã cu o nişã (boxã) pentru prelucrarea primarã a nou-nãscutului (minimum 25 mp), urmatã de o camerã cu 2-3 paturi pentru terapia postpartum, cele 3 încãperi având uşi între ele. O astfel de unitate funcţioneazã şi este dotatã pentru un numãr de aproximativ 20 de paturi de obstetricã;
b) salã unicã pentru travaliu şi expulzie, destinatã unei singure parturiente, dotatã cu pat, masã ginecologicã şi punct pentru toaleta nou-nãscutului (arie utilã de 22-25 mp); paturile pentru terapia postpartum se grupeazã la un loc pentru mai multe astfel de sãli, în saloane de 2-3 paturi. O astfel de unitate funcţioneazã şi este dotatã pentru un numãr de aproximativ 15 paturi de obstetricã fiziologicã pentru o salã de travaliu-expulzie.
ART. 84
Amplasarea blocului de naşteri se poate face conform urmãtoarelor douã moduri:
a) amplasarea în cadrul secţiei sau compartimentului de obstetricã (justificatã la spitalele mici, dar şi la spitalele generale mari, cu puţine paturi de obstetricã);
b) amplasarea în apropierea blocului operator şi a celorlalte servicii tehnico-medicale, pentru a înlesni cooperarea cu acestea, cooperare absolut necesarã dacã spitalul are mai mult de douã secţii de obstetricã. Aceastã soluţie se aplicã în mod curent la spitalele de specialitate (maternitãţi sau blocuri materno-infantile).
Laboratorul de analize medicale
ART. 85
În acest compartiment se centralizeazã activitãţile de laborator necesare examinãrii produselor biologice umane pentru o mai corectã apreciere a stãrii de sãnãtate sau a stadiului de îmbolnãvire a pacienţilor. Laboratorul poate deservi atât pacienţii internaţi în spital, cât şi pe cei ambulatorii.
ART. 86
Laboratorul va fi dimensionat şi structurat funcţional în concordanţã cu mãrimea şi profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulatoriu, dar şi cu rangul spitalului în ierarhia unitãţilor de asistenţã medicalã.
ART. 87
Laboratorul de analize medicale se va organiza conform normelor elaborate de Ministerul Sãnãtãţii Publice.
ART. 88
(1) La spitatele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu programe asociate de cercetare (institute medicale), pe lângã laboratorul de analize curente se dezvoltã şi un sector mai mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinicã şi/sau paraclinicã, caz în care apare şi un sector mare de creştere şi întreţinere de animale, numit biobazã.
(2) Biobaza va fi amplasatã izolat, în afara clãdirilor spitalului.
ART. 89
(1) Încãperile cu activitãţi periculoase se vor separa şi se vor delimita locurile de muncã în care operaţiunile presupun degajãri de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nişe de laborator.
(2) Asemãnãtor se protejeazã şi activitãţile sau operaţiunile care necesitã condiţii speciale de desfãşurare în ceea ce priveşte mediul aseptic sau steril, ecranarea luminii, protecţia faţã de vibraţii etc.
ART. 90
(1) Încãperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare şi vor avea condiţii de iluminare uniformã a zonelor de lucru. Orientarea favorabilã pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-est şi nord-vest.
(2) În cazul în care nu se pot evita orientãrile nefavorabile, se vor lua mãsuri speciale de protecţie şi ecranare a suprafeţelor vitrate (geamuri termoabsorbante, brise-soleil).
ART. 91
(1) Întregul laborator de analize medicale va fi amenajat în circuit închis, nefiind permis accesul altor utilizatori decât personalul propriu.
(2) Accesul pacienţilor sau al personalului medical din spital este permis numai în spaţiile amenajate ca atare din compartimentul de recoltare directã a produselor biologice şi camera sau ghişeul pentru primirea probelor, respectiv ghişeul pentru eliberarea rezultatelor.
(3) Fiecare încãpere a laboratorului de bacteriologie, virusologie, microbiologie, biochimie va fi asiguratã cu sursã de apã potabilã rece şi caldã, cu iluminat electric şi gaze.
ART. 92
Amplasarea laboratorului va permite legãturi directe cu serviciul de explorãri funcţionale şi legãturi uşoare cu secţiile de spitalizare, sectorul ambulatoriu, serviciul de urgenţã şi compartimentul de spitalizare de o zi.
Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic
ART. 93
Serviciul grupeazã centralizat toate investigaţiile bazate pe utilizarea radiaţiei Roentgen pentru aducerea în domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigaţii, cel al tehnicilor de examinare imagisticã.
ART. 94
(1) Serviciul de roentgendiagnostic este una dintre unitãţile nucleare ce se pot constitui în cadrul spitalelor, pentru care sunt obligatorii solicitarea şi obţinerea de avize speciale, de amplasare şi funcţionare, din partea autoritãţilor responsabile cu controlul activitãţilor ce folosesc radiaţii nucleare.
(2) Modul de utilizare a radiaţiei Roentgen pentru diagnosticul medical, condiţiile ce trebuie sã le îndeplineascã aparatura, precum şi modul de alcãtuire, dimensionare şi ecranare la radiaţii a încãperilor sunt strict condiţionate de normele de securitate nuclearã - regimul de lucru cu surse de radiaţii nucleare.
ART. 95
La proiectare sau reamenajare, dimensionarea şi structurarea serviciului sunt dependente de numãrul şi tipul de aparate radiologice ce urmeazã a se instala, de cerinţele fluxului medical specific, de considerente de optimizare a mãsurilor de radioprotecţie. Pentru fiecare aparat sunt precis determinate necesarul de încãperi şi condiţiile tehnologice de montaj.
ART. 96
(1) Tipurile de aparate radiologice utilizate în mod curent în serviciul de roentgendiagnostic sunt:
a) aparate de Rx-scopie şi Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comandã;
b) aparate de Rx-grafie specializatã (angiografie, mamografie, limfografie, radiografie dentarã);
c) aparate pentru microradiofotografie (MRF);
d) aparate pentru tomografie computerizatã (CT).
(2) Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitate funcţionalã de examinare.
ART. 97
În structura serviciului de roentgendiagnostic intrã urmãtoarele categorii de spaţii:
a) unitãţile funcţionale de examinare (compuse din camerã de investigaţie, posturile de comandã şi control, boxele de dezbrãcare pentru pacienţi, spaţiile sanitare şi tehnice aferente);
b) spaţii de aşteptare pentru pacienţi, cu grupuri sanitare aferente;
c) spaţii medicale pentru relaţia cu pacientul (secretariat, cabinete de consultaţii);
d) spaţii pentru personal în afara relaţiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere de odihnã pentru personal, vestiare cu duş şi grupuri sanitare);
e) spaţii pentru prelucrarea şi stocarea filmelor radiologice (developare, triere, uscare, citire, depozitare);
f) spaţii pentru întreţinere şi activitãţi gospodãreşti (camerã pentru tehnician de întreţinere, depozit pentru piese de schimb, boxe pentru întreţinere şi curãţenie etc.).
ART. 98
Unitatea de Rx-scopie şi Rx-grafie clasicã, întâlnitã la toate spitalele, este constituitã din urmãtoarele încãperi:
a) cele douã camere de investigaţie, fiecare de minimum 20 mp (cu raportul laturilor de minimum 2/3), ecranate corespunzãtor la radiaţii conform cu puterea aparatului;
b) camera de comandã (comunã pentru cele douã aparate) cu suprafaţa de minimum 8 mp, prevãzutã cu vizoare de sticlã plumbatã spre camerele de investigaţie, sau vizionare directã pe monitor TV;
c) boxe de îmbrãcare-dezbrãcare pentru pacienţi, pe fluxul de intrare în camerele de investigare;
d) spaţiul de lucru pentru asistenţi medicali (prepararea bariului, prepararea seringilor şi substanţelor de control injectabile) cu suprafaţa de minimum 6 mp, în relaţie directã cu camerele de investigaţie;
e) grup sanitar pentru pacient, în relaţie cu camera de Rx-scopie.
ART. 99
Pentru unitatea de angiografie, în care se efectueazã cateterism vascular, nu sunt necesare boxele de dezbrãcare, dar este necesar un spaţiu de pregãtire a pacientului, un spaţiu de spãlare pentru medici şi o boxã pentru spãlarea instrumentarului utilizat. Camera de investigaţie va avea minimum 25 mp.
ART. 100
Unitatea de tomografie computerizatã se compune din: camera de investigaţie (30-35 mp), camera de comandã (minimum 15 mp) prevãzutã cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregãtirea bolnavului, boxe de dezbrãcare, camera pentru evaluare, spaţiile tehnice indicate de furnizorul aparatului.
ART. 101
Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigaţie (18-20 mp), camera de comandã (care este şi spaţiul de lucru al persoanei care manipuleazã aparatul) şi boxele de dezbrãcare pentru pacienţi.
ART. 102
(1) Spaţiile destinate prelucrãrii filmelor radiologice se dimensioneazã dupã numãrul de filme ce trebuie prelucrate şi dupã tehnica utilizatã (manualã sau automatã).
(2) Spaţiile menţionate la alin. (1) vor cuprinde: camera obscurã, camera luminoasã şi depozitul pentru filme neexpuse.
(3) Camera obscurã trebuie sã fie în legãturã directã cu camerele de investigaţie prin ghişee speciale de transmitere a filmului (radioprotejate şi duble, de tip passe-cassettes).
(4) Depozitul pentru filmele neexpuse va fi protejat faţã de radiaţii calorice sau roentgen.
ART. 103
(1) Amplasarea serviciului de roentgen-diagnostic se face preferenţial la nivelurile inferioare ale clãdirii (demisol, parter, etaj 1) datoritã încãrcãrii structurale mari date de greutatea aparaturii şi a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).
(2) Nu existã contraindicaţii de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului în vecinãtatea unitãţilor radiologice (lateral, la nivelul superior sau la nivelul inferior), dacã se aplicã mãsurile normate de radioprotecţie la elementele constructive de separare faţã de alte spaţii, conform Normelor fundamentale de securitate radiologicã, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 14/2000, Normelor privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerii medicale la radiaţii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 285/79/2002, şi Normelor sanitare de bazã pentru desfãşurarea în siguranţã a activitãţilor nucleare, aprobate prin <>Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 381/2004 .
ART. 104
Serviciul de roentgendiagnostic va avea legãturi cât mai directe posibil cu blocul operator, serviciul de urgenţã, secţiile medicale şi serviciul de explorãri funcţionale.
ART. 105
(1) La spitalele mari şi foarte mari, unitãţile radiologice pot fi amplasate şi separat de serviciul central, în sectorul de urgenţe, în blocul operator, sau în secţia de ortopedie.
(2) Aceste unitãţi se vor trata ca practici şi activitãţi nucleare distincte şi se vor supune, ca şi serviciul central, normelor fundamentale şi de bazã de la art. 103, precum şi cerinţelor de radioprotecţie specifice practicii:
a) pentru radiologia de diagnostic şi radiologia intervenţionalã: Normele de securitate radiologicã în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţionalã, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 173/2003, modificat prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 291/2004;
b) pentru radioterapie: Normele de securitate radiologicã în practica de radioterapie, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 94/2004;
c) pentru medicina nuclearã: Normele de securitate radiologicã pentru practica de medicinã nuclearã, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 358/2005.
Serviciul (laboratorul) de explorãri funcţionale şi alte investigaţii anatomofiziologice complexe
ART. 106
În cadrul acestui serviciu se grupeazã, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de înaltã tehnologie şi care permit obţinerea de date referitoare la potenţialul funcţional al diferitelor organe şi sisteme ale corpului uman.
ART. 107
La proiectarea sau amenajarea serviciului:
a) se vor preciza tipul şi numãrul de laboratoare de explorãri funcţionale necesare (în funcţie de mãrimea şi profilul spitalului);
b) se va stabili împreunã cu proiectantul modul de organizare generalã a serviciului (schema de grupare a unitãţilor pe compartimente);
c) se va indica aparatura medicalã cu care se intenţioneazã sã se echipeze fiecare laborator (întrucât conformarea şi dimensionarea spaţiilor sunt dependente de prescripţiile şi condiţionãrile furnizorului de echipamente şi aparate medicale).
ART. 108
În mod uzual, în spitalele generale mijlocii şi mari, unitãţile de explorãri funcţionale vor fi grupate pe compartimente, în funcţie de organele şi sistemele anatomofiziologice investigate, astfel:
a) explorãri cardiorespiratorii şi cardiovasculare [electrocardiografie (EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilaţie pulmonarã, bronhoscopie etc.];
b) explorãri ale funcţiilor digestive (tubaje gastrice şi duodenale, colonoscopie, rectoscopie etc.);
c) explorãri ale sistemului nervos [electroencefalografie (EEG), excitabilitate neuromuscularã etc.];
d) explorãri ale funcţiilor metabolice;
e) explorãri ale funcţiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);
f) explorãri oftalmologice;
g) explorãri imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanţã magneticã - RMN).
ART. 109
În cadrul serviciului:
a) laboratoarele aparţinând aceluiaşi compartiment se grupeazã pe un circuit intern care, pe lângã cabinetele destinate examinãrii propriu-zise, mai cuprinde: încãperi de lucru pentru medici şi personal sanitar mediu, camere pentru pregãtirea pacientului în vederea examinãrii (dupã caz), anexe sanitare şi gospodãreşti, precum şi eventualele spaţii tehnice aferente echipamentului medical;
b) pentru fiecare compartiment sau în comun pentru 2-3 compartimente (în funcţie de amploarea acestora şi de schema generalã de organizare a serviciului), se prevãd spaţiile de aşteptare pentru pacienţi cu grupurile sanitare aferente, ghişeul de relaţii cu pacientul (informare, programare, eliberarea rezultatelor).
ART. 110
Evoluţia tehnicilor de explorare endoscopicã şi laparoscopicã, combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizãri, extirpãri, suturãri), pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate şi grupãrii lor într-un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevãzut cu toate anexele medicale, tehnice şi gospodãreşti necesare; în acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.
ART. 111
La spitalele mari şi foarte mari unele unitãţi de explorãri funcţionale se pot regãsi şi în componenţa secţiilor medicale cu paturi, distinct de amplasarea lor în serviciul central (de exemplu: cabinet de ecografie în secţia de obstetricã-ginecologie, cabinet EKG în secţia de cardiologie).
ART. 112
(1) Amplasarea serviciului de explorãri funcţionale se va face în apropierea serviciului de roentgendiagnostic şi a laboratorului de analize medicale.
(2) Se va asigura o legãturã directã cu serviciul de urgenţã, cu sectorul ambulatoriu şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.
Laboratoarele de medicinã nuclearã
ART. 113
Procedurile medicale care utilizeazã pentru diagnostic şi/sau terapie substanţe radiofarmaceutice (izotopi) se izoleazã de restul activitãţilor medicale, constituind un serviciu distinct în cadrul spitalului: laboratorul de medicinã nuclearã. Acest serviciu se organizeazã în spitalele generale mari şi foarte mari, precum şi în unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.
ART. 114
În componenţa serviciului pot intra (dupã caz) urmãtoarele compartimente:
a) izotopodiagnostic (unitate de explorãri cu aparaturã de tip scaner sau tip scintigraf);
b) izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienţi trataţi cu produse radiofarmaceutice);
c) laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice de la pacienţii trataţi sau investigaţi cu izotopi);
d) laborator de preparare şi dozare (diluţie) a substanţelor radiofarmaceutice;
e) anexe funcţionale şi tehnice comune pentru:
- depozitarea surselor radioactive;
- decontaminarea lenjeriei şi obiectelor de inventar;
- decontaminarea personalului;
- dezactivarea deşeurilor radioactive lichide şi solide;
- tratarea şi filtrarea aerului.
ART. 115
Laboratorul de medicinã nuclearã se organizeazã ca o "unitate nuclearã de lucru cu surse deschise", în sensul definit de normele de securitate radiologicã.
ART. 116
(1) Laboratorul se amenajeazã în circuit închis, protejat prin filtre şi ecluze cu control dozimetric, la intrarea în laborator şi la trecerea dintr-un compartiment în celãlalt.
(2) Operaţiunile de transvazare a surselor cu concentraţie mare se fac în nişe sau boxe special amenajate.
(3) Efluenţii şi deşeurile solide radioactive se colecteazã şi se stocheazã pe durata de timp necesarã dezactivãrii.
(4) Aerul viciat din nişe, boxe sau alte zone cu posibile concentrãri de particule radioactive se filtreazã şi se controleazã înainte de evacuarea în exterior.
ART. 117
(1) Laboratorul de medicinã nuclearã se amplaseazã la parterul sau la demisolul construcţiei, sub acesta urmând a fi soluţionat un spaţiu tehnic propriu, delimitat faţã de alte spaţii comune sau de alte funcţiuni ale clãdirii.
(2) În afara accesului dinspre cãile de circulaţie interioare ale spitalului, laboratorul de medicinã nuclearã va beneficia de un acces propriu direct din exterior, pentru aprovizionarea cu produse radiofarmaceutice şi pentru expedierea deşeurilor nedezactivate.
(3) Nu sunt contraindicaţii în ceea ce priveşte amplasarea altor funcţiuni spitaliceşti în spaţiile aflate alãturi sau deasupra încãperilor laboratorului.
Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicalã
ART. 118
Procedurile de fizioterapie şi recuperare medicalã, mai amplu sau mai puţin dezvoltate, sunt nelipsite în structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal în cazul spitalelor de specialitate. Amploarea şi structura serviciului sunt în funcţie de capacitatea spitalului, de profilul acestuia şi, dupã caz, de asocierea dispensarului policlinic.
ART. 119
Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicalã poate cuprinde în structura sa urmãtoarele compartimente:
a) culturã fizicã medicalã (kinetoterapie);
b) electrofototerapie;
c) hidrotermoterapie;
d) masoterapie;
e) pneumoterapie;
f) psihoterapie şi terapie ocupaţionalã.
ART. 120
Pentru compartimentul de kinetoterapie (culturã fizicã medicalã) sunt necesare urmãtoarele spaţii:
a) salã de gimnasticã în grup (dimensionatã pentru 10-12 persoane);
b) salã de gimnasticã analiticã (pentru 2-3 persoane);
c) salã de elongaţii;
d) salã de terapie pe aparate;
e) anexe: camere pentru instructori, depozit de materiale, vestiare pentru pacienţi, separate pe sexe, grupuri sanitare.
ART. 121
(1) Compartimentul de electrofototerapie: se subîmparte pe unitãţi în funcţie de tipurile de proceduri utilizate:
a) terapie cu curenţi de joasã frecvenţã sau ultrasunete;
b) terapie cu curenţi de frecvenţã medie;
c) terapie cu curenţi de înaltã frecvenţã;
d) terapie cu câmpuri electromagnetice;
e) fototerapie.
(2) În general aplicarea procedurilor de electroterapie se face în boxe de câte un pat, cuplate mai multe în cadrul unui cabinet, care va avea prevãzut şi un spaţiu de lucru pentru personalul medical.
(3) Procedurile cu curenţi de înaltã frecvenţã se izoleazã în încãperi distincte de celelalte proceduri; de asemenea, procedurile bazate pe câmpuri electromagnetice vor avea aparatele instalate în camere individualizate protejate corespunzãtor.
(4) Încãperea pentru ultraviolete va fi închisã şi controlatã în ceea ce priveşte ozonarea aerului.
(5) Compartimentul de electrofototerapie va mai cuprinde: camera de odihnã pentru personal, boxe de dezbrãcare pentru pacienţi şi grupuri sanitare.
ART. 122
(1) În compartimentul de hidroterapie se grupeazã urmãtoarele unitãţi:
a) hidrotermoterapie;
b) hidroelectroterapie;
c) hidrokinetoterapie.
(2) Unitãţile de hidrokinetoterapie se amplaseazã împreunã într-o salã mare, încãlzitã şi ventilatã corespunzãtor, prevãzutã la intrare cu filtre-vestiar, closete şi duşuri pentru pacienţi, precum şi o camerã cu grup sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea scãri şi rampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de susţinere la interior.
(3) Celelalte unitãţi de hidroterapie se amplaseazã în spaţii compartimentate în boxe şi aranjate în serie, accesibile pe o parte pentru pacienţi (prin intermediul boxelor de dezbrãcare) şi deservite pe cealaltã parte de personalul specializat.
(4) În cadrul compartimentului se mai prevãd: camerã de lucru şi odihnã pentru personal, depozit pentru lenjerie umedã dotat cu aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curatã, boxã pentru materiale de curãţenie.
ART. 123
Compartimentul de masoterapie se divizeazã în unitate pentru proceduri umede (duş-masaj, masaj subacval) şi unitate pentru proceduri uscate, astfel:
a) unitatea pentru proceduri umede se amplaseazã separat sau poate fi cuplatã cu celelalte unitãţi de hidroterapie;
b) unitatea pentru masaj uscat se amplaseazã de regulã între compartimentul de hidroterapie şi cel de culturã fizicã medicalã.
Masajul uscat se executã în boxe individuale înseriate, pe lângã care se prevede o camerã de odihnã pentru maseuri cu grup sanitar şi duş. Masajul uscat se executã în boxe individuale înseriate, pe lângã care se prevede o camerã de odihnã pentru maseuri cu grup sanitar şi duş.
ART. 124
(1) Compartimentul de pneumoterapie poate avea în componenţã o unitate de aerosoli, o unitate de inhalaţii, barocamerã, o unitate de gimnasticã respiratorie la aparate.
(2) Unitatea de aerosoli se organizeazã fie într-o încãpere compartimentatã în boxe pentru proceduri individuale, fie într-o salã comunã pentru mai mulţi pacienţi, dacã se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.
(3) Unitatea de inhalaţii se poate organiza similar celei pentru aerosoli.
(4) Barocamera va fi dimensionatã corespunzãtor pentru un grup de 18-20 de pacienţi, aşezaţi pe scaune.
(5) În cadrul compartimentului de hidroterapie se mai prevãd staţii de lucru şi de odihnã pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curatã şi murdarã, eventuale anexe tehnice pentru echipamente.
ART. 125
(1) Compartimentul de psihoterapie şi ergoterapie (terapie operaţionalã) se adreseazã în special pacienţilor care efectueazã tratamente dificile şi/sau de lungã duratã, fiind prezent la spitale de boli cronice, spitale pentru handicapaţi sau la spitale generale mari şi foarte mari, care au secţii de acest fel.
(2) Unitatea de psihoterapie are în componenţã cabinete pentru tratament individual, salã pentru psihoterapie de grup şi grupuri sanitare pentru personal şi pacienţi.
(3) Unitatea de terapie ocupaţionalã cuprinde un numãr de sãli-atelier specializate pentru diferite activitãţi (lucru manual, desen-picturã, tâmplãrie), camere pentru personal, depozite de materiale şi grupuri sanitare.
ART. 126
(1) În zona accesului în serviciul de fizioterapie şi recuperare medicalã se amplaseazã secretariatul de programare şi luare în evidenţã, cabinetele pentru medici de specialitate şi pentru asistenta-şefã, garderoba pentru pacienţii ambulatorii, vestiarele pentru personalul medical, depozitele de lenjerie şi cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.
(2) Spaţiile de odihnã postratament pentru pacienţi se pot amplasa centralizat (în zona intrãrii), pentru serviciile mici, sau pe grupe de compartimente, în cazul serviciilor amplu dezvoltate.
ART. 127
(1) Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va asigura legãturile directe cu secţiile medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de circulaţie verticalã) şi cu zona de acces în sectorul ambulatoriului.
(2) Nu se permite ca serviciul sã fie traversat de cãile de circulaţie generalã ale spitalului.
(3) Dacã serviciul are în componenţã un compartiment de hidroterapie este recomandabilã amplasarea lui la nivelul inferior (demisol sau parter), respectiv peste subsolul tehnic prin care se face distribuirea instalaţiilor şi vizitarea lor.
(4) Se poate adopta şi amplasarea serviciului pe douã niveluri, caz în care la nivelul superior se amplaseazã compartimentele uscate (electroterapie, pneumoterapie, culturã fizicã medicalã, psihoterapie), asigurându-se o circulaţie verticalã proprie (scarã) între cele douã niveluri.
Laboratorul de anatomie patologicã şi prosecturã
ART. 128
Serviciul este destinat efectuãrii de examene anatomopatologice ale pacienţilor decedaţi (autopsie, analize de organe, ţesuturi şi produse biologice), dar şi pentru examinãri ale unor ţesuturi prelevate de la pacienţi vii (biopsii, puncţii, extirpãri chirurgicale).
ART. 129
Cele douã componente ce intrã în structura serviciului, urmând a avea circuite interne relativ autonome, sunt:
a) prosectura (prelucrarea cadavrelor şi autopsie); şi
b) laboratoarele (histopatologie, histochimie, citologie).
ART. 130
(1) Compartimentul de prosecturã se prevede la toate tipurile de spitale.
(2) Laboratorul de anatomie patologicã nu se organizeazã distinct la spitalele mici; în cazul acestora, sãlii de autopsie i se alãturã o încãpere-anexã pentru lucrãri de laborator.
(3) La spitalele teritoriale judeţene, de regulã, pentru utilizarea mai eficientã a personalului şi aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie patologicã i se asociazã laboratorul judeţean de medicinã legalã.
(4) La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spaţiile necesare pentru învãţãmântul medical de specialitate, cu respectarea normelor.
ART. 131
Compartimentul de prosecturã cuprinde urmãtoarele spaţii:
a) camerã frigorificã compartimentatã în boxe pentru depozitarea cadavrelor;
b) salã de autopsie (cu unul sau douã posturi de autopsie, în funcţie de mãrimea spitalului);
c) salã pentru pregãtirea cadavrelor în vederea predãrii acestora cãtre aparţinãtor;
d) spaţiu pentru predarea cadavrelor cãtre aparţinãtor, cu acces propriu sau exterior;
e) hol de aşteptare pentru aparţinãtori, prevãzut cu grup sanitar;
f) birou pentru întocmirea documentelor de deces;
g) spaţiu de odihnã şi grup sanitar cu duş, pentru personal;
h) laborator aferent pentru autopsie (dupã caz).
ART. 132
Compartimentul laboratoare de anatomie patologicã cuprinde:
a) spaţii pentru prepararea probelor şi pieselor anatomice;
b) spaţii pentru diverse determinãri histochimice, citologice etc.;
c) camerã de microscopie şi histotecã;
d) depozit sau spaţiu de expunere a pieselor anatomice;
e) boxe de depozitare a reactivilor şi chimicalelor;
f) camera medicului-şef;
g) anexe pentru personal.
ART. 133
(1) Operaţiunile de autopsie şi cele de determinãri de laborator sunt generatoare de noxe (mirosuri, degajãri de vapori toxici) şi implicã pericol de infectare. Dotarea cu nişe de laborator pentru localizarea acestora şi ventilarea mecanicã a încãperilor sunt obligatorii.
(2) Pereţii camerelor vor fi faianţaţi (pânã la înãlţimea de 2 m), restul se vopseşte în ulei. Podeaua va fi prevãzutã cu sifon de pardosealã şi cu pantã de scurgere racordatã la reţeaua de canalizare. Reziduurile se dezinfecteazã înainte de deversare. Încãperile vor fi prevãzute cu instalaţii de apã caldã şi rece, instalaţii electrice şi duşuri pentru personal.
ART. 134
(1) Amplasarea serviciului se face în aşa fel încât sã se asigure un acces direct din exterior pentru aparţinãtori şi pentru preluarea cadavrelor. În zona acestui acces se va prevedea un spaţiu pentru staţionarea maşinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.
(2) Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar, care sã asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul cãilor de circulaţie din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legãturi directe cu blocul operator şi nodul de circulaţie verticalã al sectorului de spitalizare.
Farmacia
ART. 135
(1) Farmacia este serviciul care asigurã asistenţa cu medicamente de uz uman a bolnavilor internaţi.
(2) Farmacia asigurã recepţia calitativã şi cantitativã a medicamentelor şi a altor produse de uz uman, conservarea acestora, eliberarea medicamentelor şi a altor produse de uz uman conform condicilor de prescrieri, asigurã prepararea şi eliberarea preparatelor magistrale şi oficinale.
(3) În funcţie de mãrimea şi de profilul spitalului, farmacia poate avea secţie de sterile care trebuie sã îndeplineascã Regulile de bunã practicã de fabricaţie a acestui tip de produse în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 136
Farmacia va cuprinde urmãtoarele încãperi:
a) o încãpere destinatã primirii şi eliberãrii condicilor de prescriere a medicamentelor şi materialelor sanitare, venite din secţiile spitalului;
b) oficinã - încãpere destinatã pregãtirii condicilor de prescripţii medicale;
c) recepturã - încãpere destinatã preparãrii reţetelor magistrale;
d) laborator - încãpere destinatã preparãrii medicamentelor oficinale;
e) depozit de medicamente - care cuprinde o camerã de recepţie a medicamentelor şi una sau mai multe încãperi destinate depozitãrii medicamentelor şi a altor produse de uz uman;
f) boxã pentru instalarea distilatorului;
g) spãlãtor;
h) biroul farmacistului-şef;
i) grup social compus din vestiar, duş, spãlãtor, toaletã.
ART. 137
(1) Primirea medicamentelor se face în camera de recepţie, urmatã de depozitarea lor în spaţiile destinate acestui scop.
(2) Accesul se asigurã direct din exterior şi se prevede cu rampã de descãrcare.
(3) Camerele de depozitare se organizeazã pe tipuri de produse:
a) medicamente tipizate, produse din plante;
b) substanţe farmaceutice care se vor depozita separat în funcţie de modul de ambalare;
c) produse inflamabile (alcool, eter, acetonã);
d) dispozitive medicale.
(4) Medicamentele termolabile se pãstreazã în frigidere.
(5) Într-o încãpere distinctã se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile şi a altor materiale necesare activitãţii tehnice (flacoane, pungi, dopuri, etichete).
ART. 138
Dacã farmacia are secţie de produse sterile injectabile, încãperile acesteia vor fi destinate şi vor respecta Regulile de bunã practicã de fabricaţie în vigoare.
ART. 139
(1) Prepararea formulelor magistrale se face în camera denumitã recepturã.
(2) Laboratorul este încãperea destinatã preparãrii produselor oficinale; când spaţiul o permite, receptura şi laboratorul pot funcţiona într-o singurã încãpere.
(3) Pentru spãlarea, uscarea şi depozitarea veselei şi ustensilelor se prevede o încãpere, accesibilã din recepturã şi laborator, denumitã spãlãtor.
(4) Oficina este încãperea destinatã pregãtirii condicilor de prescripţii medicale.
ART. 140
(1) Secţia pentru produse sterile injectabile se proiecteazã conform normelor în vigoare. Ea se compune dintr-o suitã de camere, ordonate tehnologic, ce alcãtuiesc un circuit închis faţã de restul farmaciei.
(2) Accesul personalului în camera de preparare a soluţiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea dintre aceastã camerã şi celelalte spaţii din fluxul de producţie se asigurã prin ghişee.
ART. 141
Spaţiul pentru primirea şi eliberarea condicilor de prescripţii medicale este interfaţa farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu reţete medicale prescrise şi de unde se elibereazã medicamentele şi celelalte produse. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit închis).
ART. 142
În cadrul farmaciei se vor organiza urmãtoarele încãperi:
a) biroul farmacistului-şef (amplasat în apropierea zonei de eliberare a medicamentelor);
b) camera de odihnã şi vestiarul personalului, cu grup sanitar şi duş;
c) camera pentru arhivarea documentelor;
d) boxa pentru materialele de curãţenie şi dezinfecţie.
ART. 143
(1) Farmacia va fi amplasatã în spaţii adecvate, evitându-se situarea ei în vecinãtatea secţiilor care pot contamina sau influenţa negativ calitatea medicamentelor.
(2) Farmacia trebuie sã aibã o bunã legãturã cu toate serviciile medicale ale spitalului, de aceea va fi cât mai uşor accesibilã dinspre nodul de circulaţie verticalã.
(3) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabilã este la parter sau la etajul 1.
(4) În cazul amplasãrii farmaciei la etajul 1, între spaţiul de recepţie accesibil din exterior şi restul farmaciei se va asigura o legãturã directã, proprie, prin ascensorul de materiale şi scarã.
Blocul alimentar (bucãtãrie)
ART. 144
Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacienţii şi însoţitorii internaţi, precum şi pentru personalul care serveşte masa la spital, bucãtãria dimensionându-se în funcţie de numãrul de porţii.
ART. 145
În cadrul blocului alimentar se vor amenaja urmãtoarele sectoare:
a) recepţia şi depozitarea produselor alimentare neprelucrate;
b) spaţii pentru prelucrãri primare;
c) spaţii pentru prelucrãri finale;
d) spaţiu pentru depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);
e) oficiu de distribuţie;
f) control dietetic;
g) anexe pentru personal.
ART. 146
(1) Bucãtãria are circuit închis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare şi evacuarea deşeurilor menajere.
(2) Interfaţa spre spital o constituie oficiul de distribuţie în care are acces personalul de îngrijire din secţiile medicale, precum şi cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire).
ART. 147
Condiţiile de recepţie şi depozitare, prelucrare şi preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucãtãriei şi mãsurile de protecţie igienico-sanitare sunt cele prevãzute în normele şi prescripţiile referitoare la unitãţile de alimentaţie publicã.
ART. 148
Spaţiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona în funcţie de stocul necesar pentru fiecare categorie, ţinându-se seama cã la unele produse de bazã se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezervã pentru cazuri de dificultãţi de aprovizionare sau dezastre.
ART. 149
Camerele pentru prelucrãri primare:
a) vor fi în numãr de minimum douã, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peşte, pãsãri);
b) se vor conecta direct cu spaţiile bucãtãriei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor intern "curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare".
ART. 150
(1) În bucãtãria propriu-zisã se vor organiza distinct urmãtoarele zone de preparare (eventual separate prin pereţi de compartimentare parţialã, la blocurile alimentare de mare capacitate):
a) prelucrãri termice pentru mesele principale (bucãtãria caldã);
b) prelucrãri dietetice;
c) prelucrãri pentru micul dejun (bucãtãrie lapte-ceai);
d) bucãtãrie rece.
(2) Preparatele de patiserie-cofetãrie se vor prelucra într-o încãpere distinctã.
(3) Anexat direct bucãtãriei se amplaseazã camera pentru spãlat vase.
ART. 151
(1) Modul de amenajare a oficiului de distribuţie a mâncãrii depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora la secţiile de spitalizare, astfel:
a) livrarea alimentelor preparate se face pentru întreaga cantitate necesarã unei secţii (în recipiente mari); în acest caz încãlzirea şi porţionarea mâncãrii se fac în oficiile alimentare ale secţiilor şi tot aici se spalã şi se pãstreazã vesela pentru pacienţi şi carturile (cãrucioarele) de transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona şi se vor echipa corespunzãtor acestor activitãţi;
b) din blocul alimentar, alimentele preparate se livreazã gata porţionate pentru fiecare pacient, situaţie în care oficiul de distribuţie (sau bucãtãria) va fi dotat cu o linie specialã de porţionare şi catering. În acest caz, adiacent oficiului de distribuţie se vor prevedea spaţii, echipate cu linii mecanizate, pentru spãlarea veselei întregului spital şi igienizarea carturilor; carturile pentru transportul mâncãrii porţionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din secţii se vor dimensiona minimal.
Se recomandã ca hrana bolnavilor sã fie servitã la aproximativ 30 de minute de la preparare. În caz contrar, ele trebuie menţinute la o temperaturã mai mare de 60°C sau la maximum 8°C. Alimentele preparate în afara blocului alimentar vor fi transportate la rece şi încãlzite la minimum 60°C înainte de a fi servite bolnavilor.
(2) Este interzisã pãstrarea alimentelor preparate de la o masã la alta.
ART. 152
Dacã se adoptã sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale secţiilor de spitalizare se poate face fie în cãrucioare închise prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip monte-charge), dacã oficiile secţiilor se aflã pe aceeaşi verticalã cu oficiul central de distribuţie.
ART. 153
(1) Pentru stabilirea meniurilor şi controlul dietelor, în apropierea bucãtãriei şi a oficiului de distribuţie se vor plasa laboratorul de dieteticã, prevãzut cu un frigider pentru probe alimentare, şi biroul dieteticianului.
(2) Personalul bucãtãriilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare şi controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor şi tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform normelor în vigoare.
(3) Asistenta dieteticianã va supraveghea zilnic starea de sãnãtate şi de igienã individualã a personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ toţi lucrãtorii înainte de a începe munca şi, dacã aceştia prezintã semne de boalã, îi va trimite la medic. De asemenea, orice lucrãtor din blocul alimentar va raporta asistentei dieteticiene apariţia în timpul lucrului a unor semne de boalã care pot pune în pericol starea de sãnãtate a consumatorilor.
ART. 154
Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde urmãtoarele amenajãri:
a) vestiar cu grup sanitar şi duş, separate pe sexe, amplasate lângã accesul personalului;
b) salã de mese, amplasatã în relaţie cu oficiul de distribuţie.
ART. 155
Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea şi îndepãrtarea reziduurilor menajere conform normelor.
ART. 156
(1) Blocul alimentar se va amplasa în aşa fel încât legãturile acestuia cu secţiile de spitalizare sau cu cantina personalului sã nu traverseze alte zone gospodãreşti pentru care cerinţele de igienã sunt mai puţin severe.
(2) Blocul alimentar se poate amplasa fie în clãdirea principalã a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea mãsurilor corespunzãtoare privind protecţia spaţiilor spitaliceşti faţã de degajãrile de abur şi mirosuri (ventilaţie, sas-ecluzã la accesul în spital), fie într-o clãdire separatã, caz în care legãtura cu spitalul se va asigura printr-un coridor închis.
Spãlãtoria
ART. 157
De regulã, spãlãtoria se organizeazã ca un serviciu unic pe spital pentru urmãtoarele activitãţi: primire, dezinfecţie, spãlare, cãlcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spaţial-funcţionalã a spãlãtoriei se vor respecta urmãtoarele cerinţe:
a) separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe curate;
b) separarea şarjelor de rufe pe categorii de provenienţã;
c) diferenţierea, pe întregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacienţilor copii faţã de cele pentru rufele pacienţilor adulţi.
ART. 158
(1) Pentru secţiile de boli transmisibile şi TBC, în spãlãtorie se va organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte secţii ale spitalului, cu compartimentarea corespunzãtoare a spaţiilor pe întregul traseu de procesare a rufelor.
(2) În cazul în care secţia de boli transmisibile este plasatã în pavilion separat, se va organiza o spãlãtorie proprie în cadrul pavilionului.
ART. 159
(1) Dimensionarea spaţiilor şi echiparea cu utilaje a spãlãtoriei se fac în funcţie de capacitatea secţiilor de spitalizare, ţinându-se seama şi de amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.
(2) Pentru spitalele generale se considerã un minimum de 2,5 kg rufe pe zi şi pe pat.
(3) La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetricã-ginecologie se va lua în calcul o cantitate mai mare de rufe pe zi şi pe pat, respectiv între 3 şi 4 kg.
ART. 160
(1) Organizarea spaţiilor se face în flux continuu, dupã cum urmeazã:
a) camera pentru primirea şi trierea rufelor murdare (în care rufele murdare, ambalate în saci, sunt aduse de personalul secţiilor şi predate spãlãtoriei);
b) spaţiu pentru dezinfecţia rufelor, amenajat cu cãzi de baie pentru înmuiere în dezinfectant, în numãr suficient pentru a se putea separa rufele provenind de la diversele secţii. Dezinfecţia se poate face şi direct în utilajul mecanizat de spãlare, numai dacã acest utilaj are un program special de dezinfecţie, corespunzãtor cerinţelor de igienã pentru spitale;
c) spãlãtoria propriu-zisã, în care se amplaseazã utilajele mecanizate pentru spãlare şi stoarcere prin centrifugare;
d) spaţii pentru uscãtorie şi cãlcãtorie (salã comunã sau compartimentatã pentru cele douã operaţii, separatã însã de sala spãlãtoriei pentru a se asigura menţinerea condiţiilor de igienã); uscarea şi cãlcarea rufelor se fac mecanizat sau manual;
e) încãpere pentru repararea rufelor, amplasatã între cãlcãtorie şi depozitul de rufe curate;
f) depozit de rufe curate, în care se face şi sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru secţiile şi serviciile de destinaţie;
g) camera de eliberare a rufelor curate, în care are acces personalul din secţiile medicale.
(2) Anexele pentru personalul propriu vor include:
a) vestiar cu grup sanitar şi duş;
b) camera de odihnã;
c) biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de primire şi eliberare a rufelor.
ART. 161
Circuitul interior al spãlãtoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului. Modul de amplasare a utilajelor şi instalaţiilor aferente va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru întreţinere uşoarã şi rapidã (reparaţii, curãţare).
ART. 162
Spãlãtoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clãdirii principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), caz în care se vor asigura toate mãsurile pentru a nu permite pãtrunderea în spaţiile medicale a aburului şi mirosurilor, fie în pavilion separat (eventual cu alte funcţiuni gospodãreşti), caz în care comunicarea cu clãdirea spitalului se va face printr-un coridor de legãturã.
Depozitele centrale
ART. 163
În cadrul unitãţii sanitare trebuie sã existe un spaţiu central de depozitare a materialelor.
ART. 164
(1) Depozitul central de materiale trebuie sã fie conceput şi amenajat corespunzãtor.
(2) Depozitul central de materiale se recomandã sã fie o construcţie separatã de clãdirea unitãţii sanitare.
(3) Dacã se apeleazã la spaţiile existente, încãperile se vor amenaja astfel încât sã rãspundã cerinţelor de mai jos.
(4) Pentru încãperile amenajate ca depozit în subsoluri tehnice se va asigura o bunã hidroizolaţie şi termoizolaţie conductelor care traverseazã încãperile.
(5) Pentru o depozitare adecvatã a materialelor de diferite tipuri se poate opta pentru o singurã încãpere suficient de mare sau mai multe încãperi dotate cu mobilier corespunzãtor necesitãţilor.
ART. 165
Materialele sanitare se depoziteazã separat de cele nesanitare.
ART. 166
(1) Spaţiile de depozitare vor fi prevãzute cu utilaje frigorifice pentru pãstrarea materialelor care necesitã refrigerarea.
(2) Se va asigura protecţia împotriva radiaţiilor solare a materialelor sensibile.
(3) Se vor pãstra o temperaturã şi un nivel de umiditate adecvate tipului de materiale depozitate.
(4) Se va asigura ventilaţia naturalã şi/sau artificialã, astfel încât sã se pãstreze calitatea aerului interior, conform normelor în vigoare.
(5) Finisajele vor fi fãcute cu vopsea lavabilã.
(6) Pavimentul depozitului va fi neted, fãrã crãpãturi, din materiale antiderapante, rezistente la compresiune, şocuri şi uzurã, înclinat şi cu o hidroizolaţie bunã.
ART. 167
(1) Accesul în spaţiul de depozitare trebuie sã fie suficient de larg, astfel încât sã fie posibilã folosirea mijloacelor mecanice de transport şi manipulare. Se recomandã ca accesul sã se facã direct din exterior.
(2) În depozitul central se vor folosi mijloace mecanice adecvate de manipulare, cântãrire, ridicare şi distribuire a materialelor, pentru a se evita ca lucrãtorii sã poarte greutãţi mai mari decât cele prevãzute în normele de protecţia muncii în vigoare.
ART. 168
(1) Recepţionarea materialelor, verificarea şi distribuirea cãtre localizãri se fac în ziua primirii, într-o zonã special destinatã, denumitã zona de primire. În aceeaşi încãpere se predau materialele cãtre compartimentele unitãţii sanitare.
(2) Materialele care sosesc la sfârşitul programului de lucru şi care nu pot fi distribuite cãtre localizãri se vor pãstra în zona de primire împreunã cu documentele însoţitoare. Excepţie fac materialele care necesitã refrigerare şi care se vor pune în frigidere imediat dupã primirea lor.
(3) Materialele primite cãtre localizãri şi sub localizãri se vor aşeza pe rafturi, în spatele celor deja existente în depozit, pentru ca materialele sã fie folosite în ordinea intrãrii în depozit. Materialele cu termen de valabilitate depãşit nu se pãstreazã în depozit. Ele se scot din depozit şi vor urma filiera de eliminare finalã a deşeurilor, conform reglementãrilor în vigoare.
(4) Încãrcãturile de pe cãrucioare vor fi asigurate în timpul deplasãrii împotriva rãsturnãrii sau cãderii. În timpul transportului, materialele distribuite cãtre secţiile unitãţii sanitare vor fi protejate împotriva oricãrei contaminãri sau deteriorãri, pentru a se pãstra integritatea ambalajului şi a produsului.
ART. 169
Evidenţa materialelor sanitare se ţine pe baza catalogului materialelor folosite în unitãţile sanitare.
ART. 170
(1) Se vor respecta Normele de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI) pentru depozitarea substanţelor inflamabile.
(2) Se interzice fumatul în încãperile în care sunt depozitate substanţe sau materiale uşor inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate într-un spaţiu special amenajat, cu acces separat. Substanţele toxice vor fi ţinute în recipiente etanşe, etichetate şi depozitate în condiţii sigure, conform normelor în vigoare.
(3) Se vor lua mãsuri de precauţie pentru evitarea accidentelor de muncã la manipularea substanţelor periculoase.
(4) Orice accident sau incident produs în spaţiile de depozitare a materialelor va fi comunicat de îndatã supervizorului depozitului, care va anunţa responsabilul cu protecţia muncii din unitatea sanitarã.
ART. 171
Personalul de distribuţie din depozit (lucrãtorii) trebuie sã foloseascã echipament de protecţie (mãnuşi, şorţuri etc.) atunci când manipuleazã substanţe potenţial toxice. Suprafaţa depozitului central trebuie sã corespundã cu necesitãţile de depozitare.
ART. 172
Materialele medicale se depoziteazã separat de materialele nemedicale.
ART. 173
Materialele sterile se depoziteazã separat de cele nesterile.
ART. 174
Spaţiile de depozitare trebuie sã fie prevãzute cu instalaţii frigorifice pentru materialele care necesitã refrigerarea.
ART. 175
Fiecare dintre compartimentele, laboratoarele şi/sau secţiile unitãţii sanitare trebuie sã fie dotate cu un spaţiu special destinat pentru primirea şi distribuirea materialelor.
ART. 176
În depozitul central se vor folosi obligatoriu mijloace adecvate de manipulare, cântãrire, ridicare, transport şi distribuire a materialelor.
ART. 177
Depozitul central va fi dotat în mod obligatoriu cu un spaţiu special amenajat pentru depozitarea substanţelor toxice.
ART. 178
Fiecare unitate sanitarã va întocmi şi va pãstra în mod obligatoriu un catalog al materialelor folosite.
ART. 179
Spaţiile de depozitare a materialelor din cadrul secţiilor unitãţii sanitare (sublocalizãri) vor fi amenajate corespunzãtor.
ANEXA 4
NORME
privind asigurarea condiţiilor generale de igienã
ART. 1
Incinta spitalului (toate clãdirile şi anexele care asigurã desfãşurarea activitãţii) trebuie sã fie:
a) delimitatã de zonele din jur, astfel încât accesul în incintã sã fie controlat;
b) zonatã astfel încât sectoarele în care se desfãşoarã activitãţile medicale sã fie separate de cele tehnice şi gospodãreşti;
c) prevãzutã cu cãi de acces pietonal şi pentru autovehicule;
d) prevãzutã cu o zonã verde cu o suprafaţã de minimum 20 mp/pat.
ART. 2
Distanţele minime faţã de alte clãdiri sau surse de nocivitãţi din mediu vor asigura un perimetru de protecţie sanitarã care sã evite depãşirea valorilor normate privind calitatea aerului şi nivelul de zgomot exterior.
ART. 3
(1) Finisajele încãperilor de spital în care staţioneazã sau se deplaseazã bolnavii ori în care se desfãşoarã activitãţi medicale vor fi:
a) lavabile;
b) rezistente la dezinfectante;
c) rezistente la decontaminãri radioactive (dupã caz);
d) fãrã asperitãţi care sã reţinã praful;
e) bactericide (în spaţiile aseptice);
f) negeneratoare de fibre sau particule care pot rãmâne suspendate în aer;
g) rezistente la acţiunea acizilor (în laboratoare şi sãli de tratamente).
(2) Se interzice folosirea materialelor de finisaj care prin alcãtuirea lor sau prin modul de punere în operã pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni, mucegaiuri) sau a substanţelor nocive ce pot periclita sãnãtatea omului.
(3) Este interzisã amenajarea de tavane false în spaţiile frecventate de bolnavi.
(4) Unghiurile dintre pardosealã şi pereţi trebuie sã fie concave.
(5) Se interzice mochetarea pardoselilor.
ART. 4
(1) Toate încãperile din spital în care au acces bolnavii vor beneficia, în mãsura posibilitãţilor, de luminã naturalã.
(2) La proiectarea sau reamenajarea spitalului, ferestrele din încãperile unde au acces bolnavii vor fi astfel dimensionate încât sã asigure urmãtoarele rapoarte specifice între aria ferestrelor şi suprafaţa pardoselii:
a) 1/3-1/4 în sãli de operaţie, de naştere, de tratamente şi laboratoare;
b) 1/4-1/5 în saloane pentru alãptare, nou-nãscuţi, sugari şi farmacii;
c) 1/4-1/6 în cabinete de consultaţii şi saloane pentru bolnavi;
d) 1/5-1/8 în spaţii de lucru, bucãtãrii şi spaţii de sterilizare;
e) 1/6-1/7 în sãli de aşteptare şi de fizioterapie.
ART. 5
(1) Iluminatul artificial este obligatoriu în toate încãperile din spital unde au acces utilizatorii.
(2) Spitalul va fi dotat cu grup electrogen propriu pentru a se asigura continuarea activitãţii în cazul întreruperii distribuţiei energiei electrice.
ART. 6
În încãperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve), instalaţiile şi corpurile de iluminat vor fi amplasate în aşa fel încât sã asigure funcţionarea corespunzãtoare a urmãtoarelor sisteme de iluminat normal:
a) iluminat general;
b) iluminat local la pat, pentru lecturã;
c) iluminat local la pat, pentru examinarea şi îngrijirea bolnavilor;
d) iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii.
ART. 7
(1) În cazul în care în toate încãperile spitalului în care au acces utilizatorii nu existã sisteme mecanice autorizate de ventilaţie, se vor asigura condiţii pentru ventilaţia prin aerisire.
(2) Pentru aerisirea permanentã pe timpul verii, ferestrele vor fi astfel construite încât sã permitã deschiderea parţialã a treimii sau jumãtãţii superioare a acestora.
ART. 8
(1) Ventilaţia mecanicã se va asigura cu predilecţie în sãlile de tratament al pacienţilor, în unitãţile de tratament intensiv, în spaţiile de izolare, în blocurile de operaţie şi în grupurile igienico-sanitare.
(2) Este obligatorie asigurarea ventilaţiei mecanice prin exhaustare în spaţiile prevãzute în normele de protecţie a muncii.
(3) Pentru protecţia mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de ventilaţie mecanicã prin exhaustare cu dispozitivele de filtrare prevãzute de norme.
ART. 9
(1) Se recomandã dotarea blocurilor operatorii (cu precãdere pentru compartimentele de transplant, mari arşi, chirurgie pe cord deschis, imunodepresaţi), a serviciilor de terapie intensivã şi a unitãţilor de prematuri din spitalele existente la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme cu instalaţii de tratare specialã a aerului (în cazul în care spitalul nu este încã dotat cu astfel de instalaţii).
(2) Instalaţia specialã de tratare a aerului din dotarea compartimentelor menţionate la alin. (1) va trebui sã funcţioneze cu 100% aer exterior şi 3 trepte de filtrare, din care ultima treaptã prin filtru de tip HEPA sau superior.
ART. 10
Spitalul trebuie sã aibã asigurat accesul la apã potabilã prin cel puţin una dintre variantele urmãtoare:
a) racord la sistem public;
b) sistem individual din sursã proprie.
ART. 11
(1) Indiferent de sursã, calitatea apei va trebui sã corespundã normelor în vigoare.
(2) Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la reţele de ape industriale.
ART. 12
Se recomandã ca pentru spitalele cu 400 de paturi şi mai mult sã se prevadã o sursã proprie de apã (puţ), calitatea apei urmând a corespunde normelor în vigoare.
ART. 13
Pentru siguranţa în consum a spitalelor alimentate cu apã potabilã din reţeaua publicã, racordarea se va face prin douã branşamente. Pe aceste branşamente, în cãminele de apometru se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei într-un singur sens (de la reţeaua publicã spre spital).
ART. 14
(1) Pentru asigurarea continuã a necesarului de apã, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate astfel încât sã asigure o rezervã de consum de 1-3 zile.
(2) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta sã fie în permanenţã proaspãtã.
(3) În afara rezervei de consum se va asigura o rezervã de apã de incendiu, care sã permitã funcţionarea hidranţilor interiori timp de 10 minute şi a celor exteriori timp de 3 ore.
ART. 15
(1) Pentru a asigura în permanenţã debitele şi presiunile necesare funcţionãrii optime a instalaţiilor de alimentare cu apã şi de combatere a incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.
(2) Instalaţiile vor fi astfel alcãtuite încât sã nu permitã stagnarea apei şi impurificarea ei cu ruginã sau microorganisme.
ART. 16
Fiecare salon şi rezervã de bolnavi, cabinet de consultaţie, salã de tratamente va fi prevãzut/prevãzutã cu lavoar amplasat cât mai aproape de intrarea în încãpere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea şi va fi prevãzut cu urmãtoarele:
a) baterie de amestecare a apei calde cu rece, prevãzutã cu robinet manevrabil cu cotul;
b) dispenser de sãpun lichid;
c) suport/dispenser de hârtie-prosop;
d) dispenser de loţiune pentru îngrijirea mâinilor personalului (dacã nu este distribuitã în flacoane individuale).
ART. 17
Materialele folosite pentru construcţia instalaţiilor interioare de apã potabilã rece şi caldã, pentru construcţia rezervoarelor de stocare sau de transport, a recipientelor de stocare sau de transport trebuie sã corespundã cerinţelor legale privind utilizarea în contact cu apa potabilã.
ART. 18
(1) Alimentarea cu apã caldã menajerã a spitalului se face centralizat, de la centrala termicã sau punctul termic propriu.
(2) Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum şi pentru evitarea risipei de apã punctul termic va fi prevãzut cu pompe pentru recircularea apei calde menajare.
ART. 19
Apa caldã se va distribui în program continuu la toate punctele de distribuţie prevãzute cu lavoare, cãzi/cãdiţe de baie, duşuri.
ART. 20
Instalaţia de apã caldã va fi astfel construitã încât sã permitã accesul uşor pentru dezinfecţia rezervoarelor, turnurilor de rãcire şi condensatoarelor.
ART. 21
(1) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obişnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pãmânt şi grãsimi (de la bucãtãrie şi spãlãtorie), acide (de la laboratoare), radioactive (de la laboratoare de medicinã nuclearã), contaminate cu agenţi patogeni (de la secţii de boli infecţioase şi laboratoare de bacteriologie), pluviale.
(2) Apele uzate din spital se colecteazã prin reţele interioare separate şi se evacueazã în reţeaua de canalizare a incintei, dupã tratarea celor care nu corespund normativelor în vigoare, dupã cum urmeazã:
a) apele uzate cu nisip, pãmânt şi grãsimi vor fi trecute mai întâi prin separatoare;
b) apele uzate de la secţiile de gipsare vor fi decantate în decantoare locale;
c) apele uzate radioactive vor fi decontaminate în instalaţii de tratare şi rezervoare de stocare, alcãtuite conform prescripţiilor din norme;
d) apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retenţie şi, dupã un control al radioactivitãţii, vor fi evacuate la canalizarea publicã sau tratate;
e) apele uzate de la secţiile de boli infecţioase şi/sau de la laboratoarele care lucreazã cu produse patologice sau care prin specificul lor contamineazã apele reziduale cu agenţi patogeni se vor dirija spre o staţie de dezinfecţie localã, în care se vor neutraliza agenţii nocivi, conform normelor Ministerului Sãnãtãţii Publice.
ART. 22
Absenţa în zonã a unor sisteme publice de canalizare se acceptã numai pentru spitale mici rurale şi unele aşezãminte de postcurã, caz în care unitãţile sanitare respective vor fi prevãzute cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, executate şi exploatate astfel încât sã nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
ART. 23
Pentru evacuarea apelor pluviale spitalul va dispune de instalaţiile necesare care vor fi exploatate astfel încât sã previnã bãltirile favorabile dezvoltãrii ţânţarilor.
ART. 24
(1) Compartimentele spitalului se doteazã obligatoriu cu echipamente frigorifice, dupã cum urmeazã:
a) camere reci:
- bucãtãria;
- prosectura;
b) frigidere tip domestic:
- maternitatea (produse imunobiologice - vaccinuri, imunoglobuline);
- punctul de transfuzii (sânge şi derivate de sânge, teste de laborator);
- laboratorul de analize medicale (teste);
- farmacia (specialitãţi perisabile);
- secţia de terapie intensivã;
- secţiile de spitalizare - minimum 1 frigider de cel puţin 90 de litri la 20 de paturi de spital;
c) congelatoare tip ladã:
- laboratorul;
- banca de ţesuturi şi organe.
ART. 25
Unitatea sanitarã trebuie sã aplice planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicalã, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare privind managementul deşeurilor periculoase.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
