Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 91 din 14 septembrie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste regulile aplicabile controalelor regulate asupra starii generale de igiena, efectuate de operatori in unitati, in conformitate cu Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea carnii proaspete, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 401/2002 , si cu Norma sanitara veterinara privind problemele de sanatate care reglementeaza producerea si comertul cu carne proaspata de pasare, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 402/2002

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 91 din 14 septembrie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste regulile aplicabile controalelor regulate asupra starii generale de igiena, efectuate de operatori in unitati, in conformitate cu Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea carnii proaspete, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 401/2002 , si cu Norma sanitara veterinara privind problemele de sanatate care reglementeaza producerea si comertul cu carne proaspata de pasare, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 402/2002

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 854 din 22 septembrie 2005

Comenteaza legea

ORDIN nr. 91 din 14 septembrie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte regulile aplicabile controalelor regulate asupra stãrii generale de igiena, efectuate de operatori în unitãţi, în conformitate cu Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , şi cu Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comerţul cu carne proaspãta de pasare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 402/2002
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARÃ VETERINARA ŞI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 854 din 22 septembrie 2005

Vazand Referatul de aprobare nr. 34.237 din 1 septembrie 2005, întocmit de Direcţia generalã sanitarã veterinara din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor,
având în vedere prevederile <>art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al <>art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia,

preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Norma sanitarã veterinara ce stabileşte regulile aplicabile controalelor regulate asupra stãrii generale de igiena, efectuate de operatori în unitãţi, în conformitate cu Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , şi cu Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comerţul cu carne proaspãta de pasare, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 402/2002 , prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga orice alte dispoziţii contrare.
ART. 4
Prezentul ordin constituie transpunerea oficialã a Deciziei Comisiei nr. 2001/471/CE ce stabileşte regulile pentru controale regulate privind igiena generalã, efectuate de operatori în unitãţi în conformitate cu Directiva nr. 64/433/CEE privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete şi cu Directiva nr. 71/118/CEE privind problemele de sãnãtate ce afecteazã producerea şi punerea pe piata a carnii proaspete de pasare, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 165 din 21 iunie 2001, p. 48.
ART. 5
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 10 zile de la publicare.

Preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranta Alimentelor,
Razvan Tiru

Bucureşti, 14 septembrie 2005.
Nr. 91.

ANEXA

NORMA SANITARÃ VETERINARA
ce stabileşte regulile aplicabile controalelor regulate
asupra stãrii generale de igiena, efectuate de operatori
în unitãţi, în conformitate cu Norma sanitarã
veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea
şi comercializarea carnii proaspete, aprobatã prin Ordinul
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002,
şi cu Norma sanitarã veterinara privind
problemele de sãnãtate care reglementeazã producerea
şi comerţul cu carne proaspãta de pasare, aprobatã
prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei
şi pãdurilor nr. 402/2002

ART. 1
(1) Operatorii din unitãţile de carne sunt obligaţi sa efectueze controale regulate asupra condiţiilor generale de igiena a producţiei în unitate, prin implementarea şi menţinerea unei proceduri permanente elaborate în conformitate cu urmãtoarele principii referitoare la analiza riscului şi la punctele critice de control (HACCP):
a) identificarea oricãror riscuri ce trebuie prevenite, eliminate sau reduse la un nivel acceptabil;
b) identificarea punctelor critice de control în cadrul etapei sau etapelor la care controlul este esenţial pentru a preveni sau a elimina riscul ori pentru a-l reduce la niveluri acceptabile;
c) stabilirea limitelor critice pentru punctele critice de control ce diferentiaza acceptabilul de neacceptabil pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea riscurilor identificate;
d) stabilirea şi implementarea procedurilor de monitorizare efectivã a punctelor critice de control;
e) stabilirea acţiunilor corective atunci când monitorizarea indica faptul ca un punct critic de control nu este sub control;
f) stabilirea procedurilor de verificare periodicã dacã mãsurile prevãzute la lit. a)-e) funcţioneazã efectiv;
g) stabilirea documentelor şi înregistrãrilor, proporţional cu natura şi dimensiunile activitãţii, pentru a demonstra aplicarea efectivã a mãsurilor stabilite la lit. a)-f) şi a facilita controalele oficiale.
(2) În cadrul sistemului la care se referã alin. (1), operatorii din unitãţile de carne pot folosi ghiduri de buna practica ce trebuie evaluate de autoritatea sanitarã veterinara competenta.
ART. 2
(1) Controalele microbiologice la care se referã art. 10 alin. (2) din Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 22 ianuarie 2003, trebuie efectuate de cãtre operatori în conformitate cu procedura stabilitã în instrucţiunile din anexa.
(2) Probele sunt recoltate din acele locuri în care este cel mai probabil sa apara riscul contaminarii microbiologice.
(3) Pot fi utilizate şi alte proceduri decât cele descrise în anexa, cu condiţia sa se fi demonstrat ca sunt cel puţin echivalente cu procedura stabilitã în aceasta.
ART. 3
(1) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor pune în aplicare acte normative, reglementãri şi prevederi administrative, necesare pentru conformarea cu prezenta norma sanitarã veterinara, pe care le va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Integrãrii Europene şi al Misiunii României pe lângã Uniunea Europeanã, împreunã cu tabelele de concordanta, în vederea evaluãrii conformitatii transpunerii legislative, şi va stabili mãsurile necesare pentru implementarea corecta şi la timp a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Atunci când Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor acţioneazã potrivit prevederilor alin. (1), trebuie sa facã o referire expresã la prezenta norma sanitarã veterinara, la publicarea oficialã a acestora. Procedura privind realizarea referirii menţionate rãmâne în responsabilitatea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor.
(3) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor va lua toate mãsurile necesare şi va sanctiona, potrivit legii, orice încãlcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare, iar în caz de infracţiuni, sesiseaza organele de cercetare penalã.
(4) Prezenta norma sanitarã veterinara constituie transpunerea oficialã a Deciziei Comisiei nr. 2001/471/CE .
ART. 4
Anexa face parte integrantã din prezenta norma sanitarã veterinara.

ANEXA
la norma sanitarã veterinara

INSTRUCŢIUNI
privind evaluarea bacteriologica a suprafeţei
carcaselor, recoltarea probelor, prelucrarea lor,
prezentarea rezultatelor şi pentru controlul
dezinfectiei şi curãţeniei în abatoare şi în unitãţi de transare

I. PRELEVAREA DE PROBE DE LA CARCASE DE BOVINE, PORCINE, OVINE, CAPRINE ŞI CABALINE, ÎN ABATOARE

1. Metoda de prelevare a probelor
a) Metoda distructiva
Pentru evaluarea bacteriologica a suprafeţei carcaselor prin metoda distructiva trebuie obţinute 4 probe de tesut de la carcase, reprezentând un total de 20 cmp, prelevate dupã toaletare. Aceasta operaţiune trebuie efectuatã înainte de începerea procesului de rãcire. Portiunile de tesut pot fi obţinute de la carcase, folosindu-se un dispozitiv steril (2,5 cm), sau prin decuparea unui lambou cu dimensiunea de 5 cmp şi maximum 5 mm grosime. În abator probele trebuie introduse, în condiţii aseptice, într-un container pentru probe sau într-o punga de dilutie din plastic, fiind transferate ulterior în laborator şi apoi omogenizate cu ajutorul unui Stomacher peristaltic sau într-un agitator rotativ (omogenizator).
b) Metoda nedistructiva
În cazul utilizãrii metodei nedistructive, tampoanele trebuie umezite înainte de prelevarea probelor. Ca mediu steril pentru umezirea tampoanelor se utilizeazã bulion 0,1% peptona + 0,85% NaCl. În cazul folosirii tampoanelor, aria de recoltare trebuie sa acopere cel puţin 100 cmp pentru fiecare loc de recoltare. Este necesar ca tamponul sa fie umectat timp de cel puţin 5 secunde şi apoi sa fie frecat iniţial vertical, apoi orizontal şi pe diagonala minimum 20 de secunde pe intreaga suprafata a carcasei delimitata printr-un sablon, apasand atât cat este posibil. Dupã folosirea tamponului umed, aceeaşi procedura de recoltare trebuie repetatã utilizându-se un tampon uscat. Pentru obţinerea unor rezultate comparabile trebuie menţinutã rigurozitatea executãrii tehnice între probe, carcase şi zile de recoltare.

LOCALIZAREA ZONELOR DE RECOLTARE A PROBELOR PENTRU TESTARILE DE PE CARCASE

NOTA(CTCE)
Fig. 1 şi Fig. 2 se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 854 din 22.09.2005, la pagina 28 (a se vedea imaginile asociate).

Pentru controlul procesarii se vor utiliza de regula urmãtoarele locuri de recoltare a probelor:
(i) Vita: gat, piept, flanc şi coapsa (fig. 1);
(ii) Oaie, capra: flanc, torace lateral şi piept;
(iii) Porc: spate, gusa, pulpa şi piept (fig. 2);
(iv) Cal: flanc, piept, spate şi coapsa.
Cu toate acestea, pot fi utilizate şi alte locuri de recoltare, dupã consultarea cu medicul veterinar oficial, acolo unde s-a demonstrat ca datoritã tehnologiei de abatorizare, într-o unitate de tãiere, pot exista alte zone cu niveluri mai ridicate de contaminare. În aceste cazuri pot fi alese pentru recoltare acele locuri cu niveluri mai ridicate de contaminare.
2. Procedura de recoltare a probelor şi numãrul de probe ce trebuie relevate
Într-o singura zi din fiecare saptamana trebuie recoltate probe de la 5-10 carcase. Frecventa de recoltare a probelor poate fi redusã la interval de doua sãptãmâni, cu condiţia sa se obţinã rezultate satisfãcãtoare pe parcursul a 6 sãptãmâni consecutive. Ziua de recoltare a probelor trebuie schimbatã în fiecare saptamana pentru a se asigura ca fiecare zi a sãptãmânii este acoperitã. Frecventa testarii carcaselor în unitãţile de capacitate redusã, asa cum sunt definite la art. 4 din Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , şi în unitãţile care nu desfãşoarã o activitate continua trebuie stabilitã de medicul veterinar oficial pe baza analizarii standardelor de igiena, luându-se în considerare modul de tãiere în fiecare unitate.
La jumãtatea programului unei zile de tãiere, înainte de începerea racirii, trebuie sa se recolteze câte o proba din 4 locuri de pe fiecare carcasa. Pentru fiecare proba trebuie sa se înregistreze ziua şi ora recoltarii şi datele referitoare la identificarea carcasei. Probele din diferitele locuri ale carcasei testate (de exemplu: crupa, flanc, piept, gat) trebuie recoltate înainte de examinare.
Acolo unde se obţin rezultate neacceptabile şi acţiunile corective nu conduc la îmbunãtãţirea condiţiilor de igiena, nu se vor recolta alte probe pana la rezolvarea problemelor apãrute.
3. Metoda microbiologica pentru examinarea probelor
Probele recoltate prin metoda distructiva sau tampoanele recoltate prin metoda nedistructiva trebuie pãstrate la o temperatura de refrigerare de 4°C pana la examinare. Probele trebuie omogenizate într-o punga din plastic, pentru dilutii, într-un dispozitiv Stomacher peristaltic sau omogenizator rotativ timp de cel puţin doua minute în 100 ml mediu de dilutie (0,1% apa peptonata tamponata, 0,9% soluţie clorura de sodiu), la aproximativ 250 de rotatii. Tampoanele recoltate trebuie agitate insistent în mediul de dilutie. Probele trebuie examinate în decursul a 24 de ore de la recoltare.
Pentru lucru se vor efectua dilutii zecimale seriate în diluant 0,1% peptona + 0,85% NaCl. Suspensia rezultatã de la tamponul de recoltare şi suspensia omogenizatului de carne din punga dispozitivului Stomacher peristaltic nu reprezintã o dilutie şi nu trebuie luate în considerare la calcule ca dilutia 10°.
Trebuie efectuate analize pentru stabilirea numãrului total de germeni viabili şi enterobacteriacee. Totuşi se poate analiza numãrul de E.coli în loc de numãrul de enterobacteriacee, dupã aprobarea de cãtre autoritatea sanitarã veterinara competenta şi dupã stabilirea criteriilor corespunzãtoare.
În plus fata de metodele descrise, pentru examinarea probelor pot fi utilizate standardele ISO. De asemenea, pot fi folosite alte metode cantitative pentru analiza bacteriilor menţionate mai sus, dacã acestea au fost aprobate de Comitetul European de Standardizare sau de un organism ştiinţific recunoscut şi de autoritatea sanitarã veterinara competenta.
4. Pãstrarea înregistrãrilor
Toate rezultatele testelor trebuie înregistrate ca unitãţi formatoare de colonii pe unitatea de suprafata (ufc/cmp). Pentru a permite evaluarea rezultatelor înregistrãrile trebuie prezentate pe diagrame de control sau tabele, care sa conţinã cel puţin rezultatele testelor ultimelor 13 sãptãmâni în ordine cronologicã. Înregistrãrile trebuie sa cuprindã tipul, originea şi identificarea probei, data şi ora recoltarii probelor, numele persoanei care a executat recoltarea, numele şi adresa laboratorului care a analizat proba, data analizarii probei în laborator şi detalii asupra metodei folosite, inclusiv inocularea diferitelor medii, temperatura şi durata de incubare şi rezultatele exprimate ca numãr de unitãţi formatoare de colonii (ufc) pe placa, utilizat pentru calcularea rezultatului în ufc/cmp.
Aceste înregistrãri trebuie sa fie semnate de persoana responsabilã din cadrul laboratorului.
Documentele trebuie pãstrate în unitate cel puţin 18 luni şi trebuie prezentate medicului veterinar oficial, la cererea acestuia.
5. Aplicarea criteriilor microbiologice la rezultatele testelor probelor obţinute prin excizare (tabelul nr. 1)
Media logaritmica a rezultatelor zilnice trebuie sa fie inclusã în una dintre cele 3 categorii pentru verificarea controlului procesului: acceptabil, marginal şi neacceptabil. M şi m reprezintã limitele superioare pentru categoriile acceptabil şi marginal, pentru probele recoltate prin metoda distructiva.
Pentru realizarea standardizarii în industrie şi pentru a facilita o baza de date valida se impune folosirea celor mai de încredere metode disponibile. De aceea este important de reţinut ca la recoltarea probei de pe carcasa cu tamponul se retine doar o parte (deseori 20% sau mai puţin) din flora totalã prezenta pe suprafata carnii. Acesta este doar un indicator al igienei suprafeţei carcasei.
Acolo unde se utilizeazã alte metode decât metoda distructiva, criteriile de performanta microbiologica trebuie stabilite individual pentru fiecare metoda aplicatã pentru a le putea raporta la metoda distructiva şi trebuie sa fie aprobate de autoritatea competenta.
6. Criterii de verificare
Rezultatele testelor trebuie ordonate, conform criteriilor microbiologice respective, în aceeaşi ordine în care probele sunt colectate. Pe mãsura ce se obţine un nou rezultat, criteriile de verificare se aplica din nou pentru a evalua situaţia controlului procesului cu privire la contaminarea fecala şi la igiena. Un rezultat neacceptabil sau rezultatele marginale nesatisfacatoare vor orienta acţiunile spre revizuirea controalelor procesului, descoperirea cauzei, dacã este posibil, şi prevenirea repetarii.
7. Rãspuns (feedback)
Rezultatele testarii de laborator trebuie trimise personalului responsabil din unitatea de tãiere cat mai curând posibil. Rezultatele trebuie folosite pentru menţinerea şi îmbunãtãţirea standardelor de igiena a tãierii animalelor. Cauzele rezultatelor slabe pot fi clarificate prin consultarea cu personalul care a efectuat taierea, atunci când pot fi implicaţi urmãtorii factori:
a) proceduri de lucru neperformante;
b) instruiri neadecvate sau chiar lipsa acestora;
c) utilizarea unor materiale pentru dezinfecţie şi/sau curatare necorespunzãtoare;
d) întreţinerea neadecvata a echipamentelor de curatare; şi
e) supravegherea neadecvata.

Tabelul nr. 1

Valorile medii logaritmice*) zilnice pentru rezultatele
marginale sau neacceptabile pentru criteriile
de performanta bacteriologica - ufc/cmp pentru bovine, porcine,
ovine, caprine şi cabaline pentru probe prelevate prin metoda distructiva


 ┌────────────────────┬──────────────────────┬────────────────┬─────────────────┐
 │                    │                      │Valori marginale│    Valori       │
 │                    │  Valori acceptabile  │ (> m dar ≤ M)  │ neacceptabile   │
 │                    │                      │                │    (> M)        │
 │                    ├─────────────┬────────┼────────────────┼─────────────────┤
 │                    │Bovine/ovine/│Porcine │bovine/porcine/ │ bovine/porcine/ │
 │                    │caprine/     │        │ovine/caprine/  │ ovine/caprine/  │
 │                    │cabaline     │        │ cabaline       │  cabaline       │
 ├─────────┬──────────┼─────────────┼────────┼────────────────┼─────────────────┤
 │ Media   │  Numãr   │     < 3,5   │ < 4,0  │  3,5 (porcine: │     > 5,0       │
 │zilnica a│  total   │             │        │ 4,0) - 5,0     │                 │
 │valorilor│   de     │             │        │                │                 │
 │logarit- │ germeni  │             │        │                │                 │
 │  mice   │ viabili  │             │        │                │                 │
 │ pentru  │  (CVT)   │             │        │                │                 │
 │         ├──────────┼─────────────┼────────┼────────────────┼─────────────────┤
 │         │Enterobac-│             │        │                │                 │
 │         │teriacee  │     < 1,5   │ < 2,0  │  1,5 (porcine: │      > 2,5      │
 │         │          │             │        │  2,0) - 2,5    │ (porcine: >3,0) │
 │         │          │             │        │(porcine: 3,0)  │                 │
 └─────────┴──────────┴─────────────┴────────┴────────────────┴─────────────────┘

-------
*) Media zilnica a valorilor logaritmice se calculeazã iniţial prin luarea unei valori logaritmice (log 10 pentru fiecare rezultat individual al testului şi apoi se calculeazã media aritmetica a acestor valori logaritmice.

II. RECOLTAREA PROBELOR BACTERIOLOGICE PENTRU CONTROLUL DEZINFECTIEI ŞI CURÃŢENIEI ÎN ABATOARE ŞI ÎN UNITÃŢI DE TRANSARE

Modul de recoltare a probelor bacteriologice descris trebuie aplicat conform procedurilor operationale standard de sanitatie (SSOPs), specificându-se controalele de igiena preoperationale ce trebuie efectuate în zonele cu impact direct asupra igienei produsului.
1. Metoda de recoltare a probelor
Aceste instrucţiuni descriu metoda de contact cu plãci cu agar şi tehnica de recoltare cu tamponul. Utilizarea acestor metode este limitatã la testarea suprafeţelor netede, uscate şi suficient de intinse, care sunt curatate şi dezinfectate.
Aceste metode trebuie utilizate întotdeauna înainte de începerea producţiei şi niciodatã în timpul producţiei. În situaţia în care se observa murdarie vizibila curãţenia trebuie declarata ca neacceptabila fãrã nici o alta evaluare microbiologica.
Aceasta metoda nu poate fi utilizata pentru prelevarea probelor de carne sau produse din carne.
Pot fi utilizate, dupã aprobarea de cãtre autoritatea sanitarã veterinara competenta, alte metode ce oferã garanţii echivalente.
2. Metoda de contact cu plãci cu agar
Pentru metoda de contact cu plãci cu agar se folosesc plãci mici din plastic cu capac (de exemplu: diametru intern de 5,0 cm) umplute cu agar PCA (conform cu ISO, versiunea actuala) şi plãci umplute cu agar VRBG (agar cu glucoza, bila şi roşu-violet, în conformitate cu ISO, versiunea actuala), care se asaza pe fiecare suprafata de testare şi se incubeaza ulterior. Suprafata de contact a fiecãrei plãci este de 20 cmp.
Dupã preparare agarul are durata de valabilitate de aproximativ 3 luni, atunci când este menţinut la 2°C-4°C, în flacoane închise.
Imediat înaintea pregãtirii placilor, agarul respectiv trebuie topit la temperatura de 100°C şi racit la 46°C48°C. Plãcile trebuie sa fie plasate într-o hota cu flux laminar de aer şi trebuie sa fie umplute cu agar pana se obţine o suprafata convexa. Plãcile pregãtite trebuie sa fie uscate înainte de folosire, prin incubare cu capacul în jos, peste noapte, la temperatura de 37°C. Acesta este, de asemenea, un control util al contaminarii probabile în timpul preparãrii, plãcile cu colonii vizibile trebuind indepartate.
Plãcile turnate au o durata de valabilitate de o saptamana la temperatura de 2°C-4°C, dacã sunt sigilate în pungi de plastic.
3. Tehnica tampoanelor
Probele trebuie recoltate cu tampoane din bumbac umezite cu 1 ml soluţie 0,1% NaCI peptona (8,5 g NaCI, 1 g triptona-cazeina-peptona, 0,1% agar şi 1.000 ml apa distilata) de pe o suprafata, de preferinta de 20 cmp, marcata cu un sablon steril. Dacã recoltarea se efectueazã dupã curãţenie şi dezinfecţie, la soluţia de umectare pentru tampoane trebuie adãugatã o cantitate de 30 g/l Tween 80 şi 3g/l Lecitina (sau alte produse cu un efect similar).
Pentru zonele umede pot fi suficiente tampoanele din bumbac uscate.
Tampoanele trebuie manipulate cu pense sterile, iar suprafata de pe care se face recoltarea trebuie stearsa de 10 ori de sus în jos, aplicând o presiune ferma pe suprafata. Tampoanele trebuie sa fie colectate într-un recipient ce conţine 40 ml apa peptonata tamponata cu soluţie salina 0,1% agar. Probele recoltate pe tampoane trebuie refrigerate la temperatura de 4°C pana la prelucrarea ulterioara. Recipientul trebuie agitat cu putere înainte de efectuarea dilutiilor seriate zecimale în 40 ml soluţie peptona 0,1% NaCI, urmatã de examinarea microbiologica (de exemplu, tehnica inocularii prin picatura în placa).
4. Frecventa
Întotdeauna, pe parcursul a doua sãptãmâni, trebuie efectuate, pentru zonele de producţie mari, un minimum de 10 pana la 30 de probe. De pe obiectele de dimensiuni mari trebuie recoltate 3 probe. Dacã rezultatele sunt satisfãcãtoare pe o perioada de timp, frecventa recoltarii de probe poate fi redusã cu acordul medicului veterinar oficial.
Locurile cãrora trebuie sa li se acorde cea mai mare atentie sunt zonele care sunt destinate sa între în contact sau intra în contact cu produsul. Aproximativ doua treimi din numãrul total de probe trebuie sa fie recoltate de pe suprafeţele care vin în contact cu alimentele.
Pentru a se asigura ca toate suprafeţele sunt testate în cursul unei luni, trebuie întocmitã o schema care sa indice suprafeţele de pe care se vor face recoltarile în fiecare zi.
Rezultatele trebuie sa fie înregistrate şi trebuie întocmite grafice în mod regulat pentru a arata evoluţia în timp.
5. Transportul
Plãcile turnate şi inoculate nu trebuie sa fie racite în timpul transportului şi înainte de incubare.
Probele recoltate pe tampoane trebuie racite la temperatura de 4°C pana la prelucrarea ulterioara.
6. Proceduri bacteriologice
Suplimentar descrierii fãcute pot fi utilizate metode ISO.
Numaratoarea bacteriilor trebuie raportatã ca numãr de organisme pe cmp de suprafata. Plãcile cu agar PCA inoculate şi plãcile cu agar utilizate în metoda prin contact trebuie incubate 24 de ore la temperatura de 37°C±1°C, în condiţii aerobe, pentru obţinerea numãrului total de colonii (CVT). Aceasta procedura trebuie efectuatã în decursul a doua ore de la recoltarea de probe. Coloniile bacteriene trebuie numarate şi înregistrate.
Pentru estimarea cantitativã a enterobacteriaceelor trebuie utilizat agarul VRBG. Incubarea placilor cu agar inoculate şi a placilor insamantate prin contact trebuie sa înceapã în decurs de doua ore de la recoltare, în condiţii aerobe. Plãcile trebuie sa fie examinate pentru creşterea de enterobacteriacee dupã 24 de ore de incubare, la temperatura de 37°C±1°C.
Analizele trebuie efectuate pentru numãrul total de germeni viabili. Recoltarile de probe pentru entero-bacteriacee sunt opţionale, cu excepţia cazului în care sunt solicitate de cãtre medicul veterinar oficial.
7. Locuri de recoltare a probelor
Urmãtoarele locuri trebuie, de exemplu, sa fie alese ca locuri de recoltare a probelor: sterilizatoarele pentru cutite, cutitele (jonctiunea dintre lama şi maner), cutitele de sangerare, bridele elastice, bazinele de oparire, maşinile de ambalat, masa de toaletare (la porc), lamele de ferastrau şi cuterele, utilajele pentru jupuirea bovinelor, alte instrumente de fasonare a carcaselor, polizoarele, lanţurile şi containerele pentru transport, benzile transportoare ale conveierului, sorturile de protecţie, mesele de transare, uşile batante dacã sunt atinse la trecerea carcaselor, jgheaburile pentru organele comestibile, pãrţile liniei atinse frecvent de carcase, structurile aeriene de pe care poate picura umezeala etc.
8. Calcularea rezultatelor
În cazul placilor folosite la metoda prin contact direct şi al testelor care utilizeazã tampoanele, pentru a stabili numãrul total de colonii viabile (numãrul total de germeni - NTG) şi de enterobacteriacee, rezultatele trebuie sa fie introduse într-un formular de înregistrare. Pentru verificarea controlului curãţeniei şi dezinfectiei au fost stabilite numai doua categorii pentru NTG şi enterobacteriaceae: acceptabil şi neacceptabil. Limitele acceptabile pentru numãrul de colonii pe o placa cu agar insamantata prin contact direct şi numãrul de colonii pentru NTG sau enterobacteriaceae (rezultate prin recoltarea cu tampoane) sunt prezentate în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Valorile medii ale numãrului de colonii pentru testarea suprafeţelor


 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                            Limitele acceptabile     Neacceptabil
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Numãrul total de colonii viabile (NTG)          0-10/cmp              > 10/cmp
 Enterobacteriacee                                0-1/cmp              > 1/cmp
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

9. Rãspuns (feedback)
Rezultatele testului trebuie raportate personalului responsabil cat mai curând posibil. Rezultatele trebuie utilizate pentru a menţine şi a îmbunãtãţi standardul de curãţenie şi dezinfecţie. Cauzele rezultatelor nesatisfacatoare trebuie clarificate prin consultare cu personalul care realizeazã curãţenia. Urmãtorii factori vor fi implicaţi:
1. activitãţile de instruire neadecvate sau absenta acestora;
2. utilizarea de materiale şi substanţe chimice de curatare şi/sau dezinfecţie necorespunzãtoare;
3. întreţinerea neadecvata a echipamentelor pentru curãţenie; şi
4. supravegherea necorespunzãtoare.

--------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si Pentru Siguranta Animalelor, ORDIN nr. 91 din 14 septembrie 2005

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"