Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, vãzând Referatul de aprobare al Direcţiei strategie şi structuri sanitare nr. O.B. 7.656 din 1 iulie 2004, ministrul sãnãtãţii emite urmãtorul ordin: ART. 1 Se aprobã Regulamentul privind timpul de muncã, organizarea şi efectuarea gãrzilor în unitãţile publice din sectorul sanitar, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Prezentul regulament se aplicã şi unitãţilor sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitarã proprie. ART. 3 Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Regulamentul nr. 67 din 9 martie 1982 privind timpul de muncã, organizarea şi efectuarea gãrzilor în unitãţile sanitare, precum şi orice alte dispoziţii contrare. ART. 4 Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, direcţiile de sãnãtate publicã şi unitãţile sanitare cu personalitate juridicã vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. ART. 5 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sãnãtãţii, Ovidiu Brînzan Bucureşti, 1 iulie 2004. Nr. 870. ANEXĂ REGULAMENT privind timpul de muncã, organizarea şi efectuarea gãrzilor în unitãţile publice din sectorul sanitar CAP. I Timpul de muncã ART. 1 (1) Timpul de muncã reprezintã timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncã. (2) Pentru salariaţii angajaţi cu normã întreagã, durata normalã a timpului de muncã este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe sãptãmânã. (3) În funcţie de specificul unitãţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegalã a timpului de muncã, cu respectarea duratei normale a timpului de muncã de 40 de ore pe sãptãmânã. (4) Repartizarea timpului de muncã în cadrul sãptãmânii este, de regulã, uniformã, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu douã zile de repaus. ART. 2 (1) Medicii încadraţi în unitãţi publice din sectorul sanitar au program de 7 ore în medie pe zi. (2) Medicii din unitãţile şi compartimentele de cercetare ştiinţificã medico-farmaceuticã au un program de 7 ore zilnic. (3) Medicii care lucreazã în urmãtoarele activitãţi şi locuri de muncã au program de 6 ore în medie pe zi, dupã cum urmeazã: a) anatomie patologicã; b) medicinã legalã, în activitatea de prosecturã şi disecţie; c) activitatea de radiologie-imagisticã medicalã şi roentgenterapie, medicinã nuclearã şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte, angiografie şi cateterism cardiac. ART. 3 (1) Medicii directori generali şi directori generali adjuncţi medicali au program de 7 ore zilnic. (2) Directorii generali, cu excepţia medicilor care ocupã aceste funcţii, au program de 8 ore zilnic. ART. 4 (1) În unitãţile sanitare publice cu paturi medicii care lucreazã în secţiile sau compartimentele cu paturi asigurã activitatea în cadrul timpului de muncã de 7 ore în medie pe zi, în program continuu sau divizat astfel: a) pentru spitale clinice, universitare, institute şi centre medicale clinice, spitale de urgenţã, spitale judeţene, spitale de monospecialitate, spitale municipale, spitale orãşeneşti, centre medicale: - activitate curentã de 6 ore în cursul dimineţii în zilele lucrãtoare; - 20 de ore de gardã lunar; b) pentru spitale de boli cronice, spitale comunale şi sanatorii: - activitatea curentã de minimum 5 ore în cursul dimineţii în zilele lucrãtoare; - 40 de ore de gardã lunar. (2) Pentru spitalele nominalizate la alin. (1) lit. a), consiliul de administraţie poate aproba organizarea contravizitei prin diminuarea corespunzãtoare a activitãţii curente de 6 ore în cursul dimineţii, fãrã ca activitatea curentã în cursul dimineţii în zilele lucrãtoare sã fie mai micã de 5 ore zilnic. (3) Contravizita se poate organiza la nivelul tuturor secţiilor şi compartimentelor cu paturi sau numai la unele secţii ori compartimente cu paturi, în funcţie de profilul medical al acestora. (4) Contravizita se organizeazã dupã-amiaza în zilele lucrãtoare şi dimineaţa în zilele de repaus sãptãmânal, sãrbãtori legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucreazã. ART. 5 Medicii încadraţi în structurile de primire urgenţe unitãţi de primire urgenţe sau compartimente de primire urgenţe - desfãşoarã activitate în douã ture. ART. 6 (1) Medicii încadraţi la serviciul de ambulanţã au program de 7 ore zilnic. (2) La serviciile de ambulanţã medicii desfãşoarã activitate în douã ture. (3) Continuitatea asistenţei medicale pentru serviciile medicale de urgenţã şi transport sanitar se asigurã prin linia de gardã. ART. 7 (1) Medicii încadraţi în laboratoarele de radiologie-imagisticã medicalã şi laboratoarele de analize medicale desfãşoarã activitate în douã ture. (2) Continuitatea asistenţei medicale în specialitãţi paraclinice se asigurã prin linii de gardã. ART. 8 (1) Personalul sanitar cu pregãtire superioarã, încadrat în unitãţile publice din sectorul sanitar, are program de 7 ore zilnic, inclusiv personalul cu pregãtire superioarã din unitãţile şi compartimentele de cercetare ştiinţificã medicalã. (2) Personalul nominalizat la alin. (1) îşi desfãşoarã activitatea în program continuu sau divizat la acelaşi loc de muncã ori în locuri de muncã diferite. (3) Personalul sanitar cu pregãtire superioarã care îşi desfãşoarã activitatea la urmãtoarele activitãţi şi locuri de muncã are program de 6 ore zilnic, dupã cum urmeazã: a) anatomie patologicã; b) medicinã legalã, în activitatea de prosecturã şi disecţie; c) activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicinã nuclearã şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte. ART. 9 (1) Personalul sanitar mediu încadrat în unitãţi publice din sectorul sanitar are program de 8 ore zilnic, în program continuu sau divizat, în acelaşi loc de muncã sau în locuri de muncã diferite. (2) Personalul sanitar mediu care îşi desfãşoarã activitatea la urmãtoarele locuri de muncã are program de 7 ore zilnic, în program continuu sau divizat, dupã cum urmeazã: a) hidrotermoterapie; b) laboratoare sau compartimente de analize medicale. (3) Personalul sanitar mediu încadrat la urmãtoarele locuri de muncã şi activitãţi are program de 6 ore zilnic în program continuu sau divizat, dupã cum urmeazã: a) anatomie patologicã; b) medicinã legalã, în activitatea de prosecturã, sãli de disecţie şi morgi; c) radiologie şi roentgenterapie, medicinã nuclearã şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte, angiografie şi cateterism cardiac. ART. 10 (1) Personalul sanitar auxiliar din unitãţile publice din sectorul sanitar are program de 8 ore zilnic, în program continuu sau divizat, în acelaşi loc de muncã sau în locuri de muncã diferite. (2) Personalul sanitar auxiliar care îşi desfãşoarã activitatea la urmãtoarele locuri de muncã are program de 7 ore zilnic în program continuu sau divizat, dupã cum urmeazã: a) hidrotermoterapie; b) laboratoare sau compartimentele de analize medicale. (3) Personalul sanitar auxiliar care îşi desfãşoarã activitatea la urmãtoarele locuri de muncã are program de 6 ore zilnic în program continuu sau divizat, dupã cum urmeazã: a) anatomie patologicã; b) medicinã legalã, în activitatea de prosecturã şi disecţie; c) activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicinã nuclearã şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte. ART. 11 (1) Personalul tehnic, economic şi administrativ, personalul de deservire, pazã şi pompieri, precum şi muncitorii au program de 8 ore zilnic. (2) Personalul tehnic şi muncitorii care îşi desfãşoarã activitatea la urmãtoarele locuri de muncã au program de 6 ore zilnic: a) anatomie patologicã; b) medicinã legalã, în activitatea de prosecturã şi disecţie; c) activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicinã nuclearã şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte - care asigurã întreţinerea şi repararea aparaturii din aceste activitãţi. (3) În funcţie de modul de desfãşurare a activitãţii, muncitorii pot desfãşura activitate în 3 ture. ART. 12 (1) Farmaciştii şi asistenţii de farmacie din farmaciile cu circuit închis din unitãţile sanitare cu paturi asigurã activitatea curentã a farmaciei, inclusiv în zilele de sâmbãtã, duminicã şi sãrbãtori legale. (2) Farmaciştii şi asistenţii de farmacie din farmaciile cu circuit închis din unitãţile sanitare fãrã paturi asigurã activitatea curentã a farmaciei. (3) Pentru farmaciile cu circuit închis programul farmaciştilor şi al asistenţilor de farmacie se va stabili în mod corelat cu programul unitãţilor publice pe care le deservesc, organizându-se cel puţin în douã ture sau, în cazul funcţionãrii într-un singur schimb, organizându-se în program fracţionat ori program care sã cuprindã ambele ture ale unitãţii. ART. 13 (1) În unitãţile publice din sectorul sanitar personalul de la locurile de muncã în care activitatea se desfãşoarã fãrã întrerupere - 3 ture - şi care are program de 8 ore zilnic, în raport cu necesitãţile asistenţei medicale, poate lucra prin rotaţie în ture de 8 ore cu 16 ore libere sau 12 ore cu 24 de ore libere. (2) Personalul sanitar mediu şi personalul auxiliar sanitar încadrat în structurile de primire urgenţe - unitate de primire urgenţe sau compartiment de primire urgenţe - desfãşoarã activitate în 3 ture. (3) Personalul din unitãţile publice cu paturi din sectorul sanitar, care lucreazã în locurile de muncã unde activitatea se desfãşoarã în 3 ture, pentru a beneficia de sporul prevãzut pentru activitatea desfãşuratã în 3 ture are obligaţia de a presta lunar un numãr egal de zile în tura a 2-a şi tura a 3-a. Numãrul de zile în care îşi desfãşoarã activitatea în tura a 2-a şi a 3-a va fi stabilit de consiliul de administraţie al fiecãrei unitãţi publice sanitare, pe bazã de grafice lunare, în aşa fel încât sã se asigure continuitatea activitãţii. (4) Prin graficele lunare de activitate întocmite anticipat pentru o lunã, pe locuri de muncã, se stabileşte: a) numãrul de personal pe fiecare turã în raport cu nevoile asistenţei medicale; b) rotaţia pe ture a personalului; c) intervalul legal dintre douã zile consecutive de lucru. (5) Graficele lunare de activitate, pe locuri de muncã, se întocmesc de şeful de compartiment şi se aprobã de conducerea unitãţii. (6) Modificarea graficelor lunare se poate face de cãtre conducerea unitãţii, la propunerea şefului de compartiment. (7) Personalul din unitãţile publice din sectorul sanitar unde activitatea se desfãşoarã în 3 ture poate fi scutit temporar de a presta activitate în tura de noapte atunci când se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii: a) în caz de graviditate, lehuzie şi pe timpul cât alãpteazã; b) are program redus pe bazã de certificat medical; c) starea de sãnãtate contravine desfãşurãrii activitãţii în tura a 3-a, doveditã cu certificat medical; d) pensionare de invaliditate de gradul III. ART. 14 Personalul sanitar mediu care ocupã funcţia de director de îngrijiri şi asistent medical şef pe unitate nu poate desfãşura activitate în 3 ture. ART. 15 Personalul sanitar mediu, operatorii registratori de urgenţã, şoferii de autosanitarã, ambulanţierii şi brancardierii din cadrul serviciului de ambulanţã desfãşoarã activitate în 3 ture pe bazã de grafice lunare, întocmite de şeful serviciului asistenţã medicalã de urgenţã, transport sanitar şi aprobate de medicul director. ART. 16 În funcţie de specificul fiecãrei unitãţi publice din sectorul sanitar, ora de începere şi ora de terminare a programului zilnic pentru fiecare loc de muncã şi categorie de personal se stabilesc prin regulamentul intern al unitãţii şi se comunicã salariaţilor. ART. 17 Medicii şi farmaciştii care ocupã funcţii în conducerea unitãţii sanitare publice îşi pãstreazã pe toatã perioada respectivã postul ocupat prin concurs în sectorul sanitar şi pot sã lucreze la postul rezervat pânã la 50% din timpul normal de lucru în cadrul normei de bazã. ART. 18 (1) Salariatele care alãpteazã au dreptul, în cadrul programului de lucru, la douã pauze pentru alãptare de câte o orã fiecare. (2) La cererea salariatelor, pauzele pentru alãptare pot fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului de muncã cu douã ore zilnic. (3) Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncã, acordate pentru alãptare, se includ în timpul de muncã, nu diminueazã veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului. ART. 19 Personalul detaşat, precum şi personalul care lucreazã temporar într-un loc de muncã unde se prevede un timp de muncã zilnic, mai mic sau mai mare decât acela pe care îl presteazã la funcţia sa de bazã, efectueazã la locul de muncã unde este detaşat sau lucreazã temporar timpul de muncã prevãzut pentru acest loc de muncã, în condiţiile prevãzute pentru personalul propriu al unitãţii. ART. 20 (1) Personalul didactic din învãţãmântul superior medical şi farmaceutic care desfãşoarã activitate integratã în unitãţi sanitare unde funcţioneazã catedra sau disciplina didacticã presteazã integral obligaţiile de serviciu ale personalului medical şi farmaceutic încadrat cu normã întreagã. (2) În cadrul prestaţiei integrate personalul prevãzut la alin. (1) asigurã activitate curentã în cursul dimineţii şi gãrzi, pe lângã atribuţiile funcţiei didactice, primind din partea unitãţii sanitare o indemnizaţie de activitate clinicã reprezentând cel puţin 50% din salariul de bazã corespunzãtor gradului profesional în care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sãnãtãţii pentru activitatea de asistenţã medicalã, respectiv farmaceuticã, cu excepţia rezidenţilor. (3) Prin activitatea integratã personalul respectiv asigurã sarcinile medicale şi farmaceutice în mod corespunzãtor douã cadre didactice pentru un post de medic sau farmacist. (4) Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care funcţioneazã în alte unitãţi decât cele sanitare va fi integrat în unitãţi stabilite de direcţia de sãnãtate publicã, de comun acord cu conducerea instituţiilor de învãţãmânt superior de medicinã şi farmacie. (5) Cadrele didactice integrate în condiţiile alin. (4) presteazã activitate aferentã unei jumãtãţi de normã de medic sau farmacist, în medie pe zi, primind o indemnizaţie de activitate clinicã reprezentând cel puţin 50% din salariul de bazã corespunzãtor gradului profesional în care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sãnãtãţii, pentru activitatea de asistenţã medicalã, respectiv farmaceuticã, cu excepţia rezidenţilor. (6) Medicii şi farmaciştii pot desfãşura activitate prin integrare clinicã în spitale, institute şi centre medicale clinice, centre de diagnostic şi tratament, laboratoare şi cabinete medicale, farmacii publice sau de spital, unitãţi de cercetare ştiinţificã medicalã sau farmaceuticã, unitãţi de producţie de medicamente, agreate de instituţiile de învãţãmânt superior cu profil medico-farmaceutic uman. (7) Integrarea clinicã a medicilor şi farmaciştilor în unitãţile sanitare publice se stabileşte de fiecare consiliu de administraţie în limita posturilor normate şi a necesarului de servicii medicale şi universitare. ART. 21 (1) În cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, medicii cu norma de bazã în spital desfãşoarã activitate în cadrul ambulatoriului integrat al spitalului. (2) Modul concret de organizare a activitãţii în sistem integrat spital - cabinet de specialitate din ambulatoriul integrat va fi stabilit de conducerea fiecãrui spital, în funcţie de modul de organizare a asistenţei medicale ambulatorii de specialitate, numãrul de medici pe specialitãţi, precum şi de necesarul de servicii medicale spitaliceşti şi ambulatorii de specialitate, cu respectarea prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate. CAP. II Organizarea şi efectuarea gãrzilor în unitãţi publice din sectorul sanitar ART. 22 (1) Continuitatea asistenţei medicale se asigurã prin serviciul de gardã. (2) Numãrul liniilor de gardã prin care se asigurã continuitatea asistenţei medicale se determinã pe tipuri de unitãţi sanitare, iar repartiţia pe specialitãţi clinice se face de conducerea fiecãrei unitãţi publice cu personalitate juridicã. (3) Liniile de gardã se stabilesc la nivelul fiecãrei unitãţi sanitare şi se aprobã de Ministerul Sãnãtãţii, la propunerea direcţiei de sãnãtate publicã sau a unitãţilor sanitare cu paturi, în funcţie de subordonare. (4) Liniile de gardã pentru unitãţile sanitare cu paturi din subordinea ministerelor ori a instituţiilor cu reţea sanitarã proprie se stabilesc la nivelul fiecãrei unitãţi sanitare cu personalitate juridicã şi se aprobã de ministerul ori de instituţia cu reţea sanitarã proprie în subordinea cãrora se aflã. ART. 23 Numãrul liniilor de gardã se determinã în mod diferenţiat, pe tipuri de unitãţi sanitare, în funcţie de numãrul de paturi aprobat prin ordinul de structurã, dupã cum urmeazã: a) spitale universitare - o linie de gardã la 40 de paturi; b) institute şi centre medicale clinice care desfãşoarã asistenţã medicalã de urgenţã în profil cardiologie, cardiovascular şi cerebrovascular şi spitale clinice de urgenţã o linie de gardã la 60 de paturi; c) spitale clinice judeţene de urgenţã, spitale judeţene de urgenţã, spitale clinice judeţene şi spitale de urgenţã - o linie de gardã la 70 de paturi; d) spitale clinice, spitale judeţene şi spitale de pediatrie şi obstetricã-ginecologie - o linie de gardã la 80 de paturi; e) institute şi centre medicale clinice, spitale municipale şi orãşeneşti - o linie de gardã la 90 de paturi; f) institute şi centre medicale clinice de specialitate, spitale clinice de specialitate, spitale de specialitate - o linie de gardã la 150 de paturi; g) spitale comunale, centre medicale altele decât cele clinice, sanatorii - o linie de gardã pe unitate, indiferent de numãrul de paturi. ART. 24 (1) Pentru spitalele nominalizate la art. 23 lit. a), b), c) şi d), cu excepţia spitalelor de pediatrie şi de obstetricã-ginecologie, şi lit. e), cu excepţia spitalelor municipale şi spitalelor orãşeneşti, se organizeazã linii de gardã în urmãtoarele specialitãţi paraclinice; a) radiologie-imagisticã medicalã, computer tomograf; b) medicinã de laborator. (2) Pentru spitalele universitare, clinice şi judeţene se poate organiza o linie de gardã în specialitatea stomatologie generalã. (3) Liniile de gardã organizate în specialitãţile paraclinice şi în specialitatea stomatologie generalã nu se includ în numãrul liniilor de gardã determinate în funcţie de numãrul de paturi. (4) În funcţie de necesitate şi de posibilitãţi, prevederile alin. (1) se pot aplica, cu aprobarea Ministerului Sãnãtãţii, şi la alte tipuri de spitale. ART. 25 (1) Garda se instituie în unitãţile cu paturi pentru continuitatea asistenţei medicale între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curentã a medicilor din cursul dimineţii şi ora de începere a programului de dimineaţã din ziua urmãtoare. În zilele de repaus sãptãmânal, zilele de sãrbãtori legale şi în celelalte zile în care, potrivit reglementãrilor legale, nu se lucreazã, garda începe de dimineaţã şi dureazã 24 de ore. (2) Linia de gardã în specialitãţile paraclinice se organizeazã între ora de terminare a programului medicilor încadraţi în aceste locuri de muncã şi ora de începere a programului din ziua urmãtoare. ART. 26 (1) Pentru spitalele care au aprobate structuri de primire urgenţe - unitãţi de primire urgenţe sau compartimente de primire urgenţe - se pot organiza linii de gardã pentru medicina de urgenţã între ora de terminare a programului medicilor încadraţi în aceste locuri de muncã şi ora de începere a programului din ziua urmãtoare. (2) Aceste linii de gardã nu se includ în numãrul liniilor de gardã determinat în funcţie de numãrul de paturi. ART. 27 (1) Continuitatea asistenţei medicale pentru serviciile medicale de urgenţã şi transport sanitar se asigurã prin linia de gardã organizatã la nivelul serviciilor de ambulanţã în specialitatea medicinã de urgenţã. (2) Linia de gardã se organizeazã între ora de terminare a programului medicilor încadraţi în aceastã unitate sanitarã şi ora de începere a programului din ziua urmãtoare. (3) Liniile de gardã pentru serviciile de ambulanţã se aprobã de Ministerul Sãnãtãţii, la propunerea direcţiei de sãnãtate publicã. ART. 28 (1) Pentru supravegherea şi controlul stãrii de sãnãtate al populaţiei la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, în domeniul medicinei preventive şi al inspecţiei sanitare de stat, se organizeazã o linie de gardã la nivelul direcţiei de sãnãtate publicã, având urmãtoarea duratã: - 6 ore pe zi în continuarea programului normal de lucru, în zilele lucrãtoare; - 12 ore pe zi între orele 8,00 - 20,00, în zilele de sâmbãtã, duminicã şi sãrbãtori legale. (2) În linia de gardã organizatã la nivelul direcţiei de sãnãtate publicã vor fi incluşi medicii de specialitate din structura serviciului de supraveghere a stãrii de sãnãtate, inspecţie sanitarã de stat şi laboratoare. (3) În situaţii epidemiologice deosebite medicul de gardã din cadrul direcţiei de sãnãtate publicã poate chema în unitate medici de specialitate prin chemãri de la domiciliu. ART. 29 (1) Asigurarea asistenţei medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în specialitatea anatomie patologicã se asigurã prin chemarea medicilor de la domiciliu. (2) Asigurarea continuitãţii asistenţei medicale de specialitate în afara programului normal de lucru în specialitatea medicinã legalã se asigurã conform legislaţiei specifice. ART. 30 (1) Se poate organiza linie de gardã într-o specialitate clinicã, dacã în secţiile sau compartimentele cu paturi, precum şi în ambulatoriul de specialitate al spitalului sunt încadraţi cel puţin 4 medici în specialitatea respectivã. (2) Aceastã prevedere nu se aplicã liniilor de gardã organizate în specialitatea ATI. ART. 31 (1) În echipa de gardã a unei unitãţi sanitare cu paturi, în liniile de gardã organizate pe specialitãţi, în afarã de medicii încadraţi în unitatea respectivã, pot fi incluşi şi medici din afara unitãţii care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sãnãtãţii în specialitatea stabilitã pentru linia de gardã şi care îşi desfãşoarã activitatea în unitãţi sanitare în care nu sunt organizate linii de gardã în acea specialitate. (2) Includerea acestor medici în echipa de gardã a unitãţii se face cu avizul şefului de secţie şi cu aprobarea conducãtorului unitãţii sanitare în care este organizatã garda şi cu acordul unitãţii sanitare unde are norma de bazã. (3) Pot fi incluşi în linia de gardã şi medici care nu desfãşoarã activitate în baza unui contract de muncã, dar care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sãnãtãţii în specialitatea în care este organizatã linia de gardã, cu avizul şefului de secţie şi cu aprobarea conducãtorului unitãţii sanitare. ART. 32 Medicii din afara unitãţii care sunt incluşi în linia de gardã vor putea desfãşura aceastã activitate în afara programului de la norma de bazã. ART. 33 (1) Medicii rezidenţi în perioada de pregãtire în specialitate vor fi incluşi obligatoriu în linia de gardã, în unitatea sanitarã în care efectueazã stagiul de pregãtire, dublând medicul de gardã şi efectuând garda în cadrul numãrului de ore de gardã obligatoriu, respectiv 20 de ore. (2) Medicii rezidenţi, începând cu anul III de rezidenţiat, pot fi incluşi în linia de gardã, pe specialitãţi, la aprecierea şi pe rãspunderea medicului şef de secţie, numai în situaţia în care în spital sunt organizate douã linii de gardã în aceeaşi specialitate, efectuând atât obligaţia de 20 de ore de gardã, cât şi gãrzi în afara programului normal de lucru. (3) Medicii rezidenţi, începând cu anul III de rezidenţiat, vor putea fi incluşi în linia de gardã numai în specialitatea în care sunt confirmaţi ca medici rezidenţi. ART. 34 În linia de gardã organizatã în specialitatea medicinã de laborator pot fi incluşi şi biologii, chimiştii şi biochimiştii cu norma de bazã în laboratorul de analize medicale. ART. 35 În unitãţile sanitare cu paturi în care se organizeazã linie de gardã pentru specialitãţile paraclinice radiologie-imagisticã medicalã şi medicinã de laborator personalul sanitar mediu încadrat în laboratoarele paraclinice va desfãşura activitate în 3 ture. ART. 36 Pentru spitalele în care continuitatea asistenţei medicale se asigurã printr-o singurã linie de gardã, în garda respectivã vor fi incluşi toţi medicii de specialitate din unitate, cu excepţia medicilor confirmaţi în specialitãţi paraclinice, stomatologie şi a medicilor de medicinã generalã. ART. 37 (1) Medicii încadraţi în secţiile şi compartimentele cu paturi pentru care se organizeazã contravizitã, care nu sunt incluşi în echipa de gardã a unitãţii, vor presta activitate de minimum 6 ore în cursul dimineţii în zilele lucrãtoare şi 20 de ore de contravizitã lunar, dupãamiaza în zilele lucrãtoare şi dimineaţa în zilele de repaus sãptãmânal, sãrbãtori legale şi celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucreazã. (2) Medicii încadraţi în secţiile şi compartimentele cu paturi pentru care nu se organizeazã contravizitã, care nu sunt incluşi în echipa de gardã a unitãţii, vor presta activitate de 7 ore în medie pe zi în cursul dimineţii. ART. 38 (1) Asigurarea rezolvãrii unor situaţii deosebite, care reclamã maximã urgenţã în asistenţa medicalã din unitãţile sanitare cu paturi, se poate face şi prin chemarea medicilor de la domiciliu, atât din unitatea sanitarã unde sunt încadraţi, cât şi din alte unitãţi sanitare, în urmãtoarele cazuri: - în unitãţi sanitare cu paturi în care nu se organizeazã gardã; - în unitãţi sanitare cu paturi în care este organizatã gardã; - în unitãţi sanitare cu paturi, în cazuri grave care necesitã consult medical, în cazuri de accidente colective etc., situaţii care necesitã prezenţa mai multor medici de specialitate decât cei existenţi în echipa de gardã a unitãţii sanitare. (2) Asigurarea rezolvãrii unor situaţii deosebite care reclamã maximã urgenţã în asistenţa medicalã din unitãţile sanitare cu paturi se poate face prin chemarea de la domiciliu şi a biologilor, chimiştilor şi biochimiştilor. ART. 39 (1) Medicul director general şi medicul director general adjunct medical au program de 7 ore zilnic, fãrã a fi incluşi în graficul de gardã. (2) În situaţia în care medicii care ocupã funcţia de director general şi director general adjunct medical doresc sã efectueze gãrzi, vor efectua gãrzile în afara programului normal de lucru, fãrã a avea obligaţia de gardã. ART. 40 (1) Medicii care se aflã în una dintre situaţiile nominalizate mai jos, pe timpul cât dureazã aceste situaţii, sunt scutiţi de a fi incluşi în graficul de gãrzi: - pensionarii de invaliditate gradul III; - femeile gravide începând cu luna a 6-a cele care alãpteazã; - medicii care au program redus cu o pãtrime din durata normalã a timpului de lucru, pe bazã de certificat medical. (2) Medicii aflaţi în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) nu vor putea efectua nici gãrzi în afara programului normal de lucru. ART. 41 Efectuarea a douã gãrzi consecutive de cãtre acelaşi medic este interzisã. ART. 42 (1) Orele de gardã nu sunt considerate ore suplimentare şi nici cumul de funcţii. (2) Orele de gardã nu constituie vechime în muncã şi în specialitate. (3) Orele de gardã efectuate în afara programului normal de lucru şi salarizate conform prevederilor prezentului regulament se includ în veniturile salariale brute lunare în funcţie de care se determinã numãrul de puncte realizat în fiecare lunã, pe baza cãrora se determinã cuantumul pensiei. ART. 43 Este interzis medicilor care sunt de gardã sã pãrãseascã unitatea sanitarã pe durata serviciului de gardã. ART. 44 (1) Programul gãrzilor la nivelul fiecãrei unitãţi sanitare se întocmeşte lunar de conducerea secţiilor, laboratoarelor şi a compartimentelor respective şi se aprobã de conducerea unitãţii sanitare. (2) Schimbarea programului aprobat prin graficul de gardã se poate face numai în situaţii cu totul deosebite, cu avizul medicului şef de secţie sau de laborator şi cu aprobarea conducerii unitãţii sanitare. ART. 45 Orele de gardã prestate conform prezentului regulament, precum şi chemãrile de la domiciliu se consemneazã în mod obligatoriu într-o condicã de prezenţã pentru activitatea de gardã. ART. 46 (1) Plata orelor de gardã se face în funcţie de tariful orar determinat în baza salariului de bazã individual, corespunzãtor gradului profesional în care personalul este confirmat prin ordin al ministrului sãnãtãţii. (2) Pentru medicii care beneficiazã de salarii de merit tariful orar se va determina luându-se în calcul şi salariul de merit, întrucât face parte din salariul de bazã. (3) Pentru medicii care ocupã o funcţie de conducere şi beneficiazã de indemnizaţie de conducere, la determinarea tarifului orar pentru gãrzile efectuate în afara programului normal de lucru, indemnizaţia de conducere nu se ia în calcul. ART. 47 Conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 561/2000 , gãrzile efectuate pentru asigurarea continuitãţii asistenţei medicale în zilele de repaus sãptãmânal, zilele de sãrbãtori legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucreazã se salarizeazã cu un spor de pânã la 100% din tariful orar al funcţiei de bazã. Procentul concret al sporului se aprobã de conducãtorul unitãţii. ART. 48 (1) Chemãrile de la domiciliu se consemneazã în condica de prezenţã pentru activitatea de gardã, se considerã ore de gardã şi se salarizeazã în funcţie de tariful orar determinat pe baza salariului de bazã individual. (2) Se considerã ore de gardã numai orele efectiv prestate în unitatea sanitarã în care s-a efectuat chemarea de la domiciliu. ART. 49 (1) Cadrele didactice care desfãşoarã activitate prin integrare clinicã în unitãţile sanitare vor fi incluse în graficul de gardã. (2) Tariful orar pentru cadrele didactice integrate clinic se determinã pe baza salariului de bazã individual corespunzãtor gradului profesional în care sunt confirmate prin ordin al ministrului sãnãtãţii, aferent unui post cu normã întreagã. (3) Cadrele didactice care ocupã funcţia de profesor sau de conferenţiar nu au obligaţia de a efectua gãrzi. În aceastã situaţie cadrele didactice vor presta activitate de 7 ore zilnic în cursul dimineţii. (4) Cadrele didactice nominalizate la alin. (3), în situaţia în care doresc sã efectueze gãrzi, vor efectua şi obligaţia de 20 de ore de gardã lunar, iar orele de gardã efectuate în plus se salarizeazã conform prevederilor prezentului regulament. ART. 50 Pentru medicii din afara unitãţii, care efectueazã gãrzi, salariul de bazã individual pe baza cãruia se determinã tariful orar se stabileşte potrivit fişei de evaluare prevãzute în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezentul regulament. CAP. III Dispoziţii finale ART. 51 În cazuri deosebite programul de muncã şi organizarea gãrzilor în alte condiţii decât cele prevãzute în prezentul regulament se pot face numai cu aprobarea Ministerului Sãnãtãţii. ART. 52 Specialitãţile medicale şi specialitãţile înrudite în care se pot efectua gãrzi în funcţie de competenţa profesionalã se stabilesc conform anexei nr. 2 care face parte integrantã din prezentul regulament. ART. 53 În cazul în care din împãrţirea numãrului de paturi la criteriul de calcul stabilit la art. 23 rezultã fracţiuni de cel puţin 0,5, acestea se întregesc. ART. 54 (1) În unitãţile sanitare cu paturi pentru care este organizatã o singurã linie de gardã pe unitate, în aceastã linie de gardã pot fi incluşi şi medicii de medicinã generalã, în situaţia în care numãrul medicilor încadraţi în unitatea sanitarã, inclusiv în ambulatoriul de specialitate al spitalului, în specialitãţile medicale şi chirurgicale, este mai mic de 4. (2) În linia de gardã organizatã la nivelul sanatoriilor pot fi incluşi şi medicii de medicinã generalã în situaţia în care numãrul medicilor de specialitate încadraţi în aceastã unitate sanitarã este mai mic de 4. (3) În linia de gardã unicã pe unitate nu pot fi incluşi medicii de medicinã generalã sau medicii de familie care îşi desfãşoarã activitatea în cabinete medicale organizate în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicatã. ART. 55 (1) Medicii de medicinã generalã/medicinã de familie pot fi incluşi în linia de gardã organizatã la nivelul structurilor de primire urgenţe - UPU sau CPU -, precum şi la serviciile de ambulanţã. (2) În linia de gardã organizatã la nivelul structurilor de primire urgenţe - UPU şi CPU - se includ şi medicii în specialitatea ATI. (3) În linia de gardã organizatã la nivelul serviciilor de ambulanţã în specialitatea medicinã de urgenţã pot fi incluşi medicii de specialitate confirmaţi prin ordin al ministrului sãnãtãţii în specialitãţi clinice. ART. 56 (1) Pentru spitalele municipale, în liniile de gardã organizate în specialitãţi medicale şi specialitãţi chirurgicale pot fi incluşi medicii de specialitate confirmaţi în specialitãţile medicale aferente celor douã grupe de specialitãţi clinice. (2) Pentru spitalele orãşeneşti cu un numãr redus de paturi se poate organiza câte o linie de gardã pentru specialitãţile medicale şi specialitãţile chirurgicale, în aceste linii de gardã urmând a fi incluşi medicii de specialitate corespunzãtor celor douã grupe de specialitãţi clinice. ART. 57 Personalul încadrat la direcţia de sãnãtate publicã în funcţii publice generale şi în funcţii publice specifice de execuţie şi de conducere au program de 8 ore zilnic. ART. 58 (1) Pentru prestarea activitãţii în unitãţile publice din sectorul sanitar, întreg personalul, inclusiv cel încadrat în funcţii de conducere, este obligat sã semneze condica de prezenţã. (2) Pentru personalul medical care presteazã contravizite şi gãrzi, în condica de prezenţã se vor consemna în mod distinct orele efectuate în aceste activitãţi. ART. 59 În unitãţile cu 2 sau mai mulţi medici de gardã conducerea unitãţii va stabili, prin graficul de gardã, un medic coordonator al echipei de gardã. ART. 60 Stabilirea numãrului liniilor de gardã la nivelul fiecãrei unitãţi publice din sectorul sanitar se face cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli alocat. ANEXA 1
────────
la regulament
──────────────
FIŞA DE EVALUARE
a performanţelor profesionale individuale pentru personalul
din afara unitãţii inclus în echipa de gardã
Numele şi prenumele .................................
Funcţia şi gradul profesional .......................
Rezultatul evaluãrii ................................
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Criteriul Pondere Punctajul acordat pentru Valoarea ponderatã
crt. de evaluare (%) fiecare criteriu a criteriului
de evaluare de evaluare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1 2 3 4 = (2x3)/100
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Vechimea în
funcţia medicalã 20
2. Vechimea în gradul
profesional în care
este confirmat prin
ordin al ministrului
sãnãtãţii 20
3. Cursuri de
perfecţionare-
specializare în
specialitatea în care
efectueazã garda 30
4. Aprecierea
profesionalã de cãtre
şeful de secţie unde
urmeazã sã fie cuprins
în linia de gardã,
ca urmare a unui
interviu 30
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
PUNCTAJ TOTAL:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Resurse umane, normare, Luat la cunoştinţã,
organizare, salarizare,
Aprobat
────────
Director unitate sanitarã,
Performanţa profesionalã individualã %
──────────────────────────────────────────────────────────────
3-3,4 20
3,5-3,9 40
4-4,4 60
4,5-4,9 80
5 100
──────────────────────────────────────────────────────────────
────────
la regulament
──────────────
SPECIALITĂŢI MEDICALE ŞI SPECIALITĂŢI ÎNRUDITE
în care se pot efectua gãrzi în funcţie de
competenţa profesionalã
1. Efectuarea gãrzilor în aceeaşi specialitate sau în specialitãţi înrudite, în ambele sensuri, în funcţie de competenţa profesionalã:
- medicinã internã: - cardiologie, gastroenterologie, diabet zaharat,
nutriţie şi boli metabolice, boli infecţioase,
geriatrie şi gerontologie, medicina munci,
medicinã sportivã, nefrologie, oncologie medicalã,
pneumologie, endocrinologie, dermatovenerologie,
hematologie;
- chirurgie generalã: - urologie, chirurgie toracicã, chirurgie plasticã -
microchirurgie reconstructivã;
- neurologie, - psihiatrie, psihiatrie pediatricã;
neurologie
pediatricã:
- pediatrie (numai - neonatologie, cardiologie, gastroenterologie,
dacã specialitãţile diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice;
înrudite se practicã boli infecţioase;
în unitãţile de
pediatrie):
- chirurgie pediatricã: - ortopedie pediatricã;
- reumatologie: - recuperare, medicinã fizicã şi balneologie;
- chirurgie cardiacã - chirurgie vascularã;
şi a vaselor mari:
- ORL: - chirurgie maxilo-facialã.
- chirurgie generalã: - ortopedie şi traumatologie;
- ATI: - medicinã de urgenţã.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
