Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 80 din 27 februarie 2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condiţiile şi modul de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat
EMITENT: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 168 din 28 februarie 2023
Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale politici agricole şi al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură nr. 221.106 din 24.02.2023,
având în vedere prevederile:
- Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013;
– Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013;
– Regulamentului delegat (UE) 2022/126 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului cu cerinţe suplimentare referitoare la anumite tipuri de intervenţii specificate de statele membre în planurile lor strategice PAC pentru perioada 2023-2027 în temeiul regulamentului respectiv, precum şi cu norme privind raportul pentru standardul GAEC 1 (bune condiţii agricole şi de mediu);
– Regulamentului delegat (UE) 2022/127 al Comisiei din 7 decembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului cu norme privind agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro;
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2.289 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte prezentarea conţinutului planurilor strategice PAC şi sistemul electronic pentru schimbul securizat de informaţii;
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2.290 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor referitoare la metodele de calculare a indicatorilor de realizare şi de rezultat comuni stabiliţi în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013;
– Regulamentului delegat (UE) 2022/1.408 al Comisiei din 16 iunie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte plata avansurilor pentru anumite intervenţii şi măsuri de sprijin prevăzute în Regulamentele (UE) 2021/2.115 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului;
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1.173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul politicii agricole comune;
– Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1.317 al Comisiei din 27 iulie 2022 de stabilire a unor derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea standardelor privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardele GAEC) 7 şi 8 pentru anul de cerere 2023,
ţinând seama că Planul strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea Uniunii finanţat de Fondul european de garantare agricolă şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală a fost aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022,
în temeiul prevederilor:
- art. 39 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat;
– art. 57 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:
CAP. I
Domeniul de aplicare şi definiţii
ART. 1
Prezentul ordin vizează criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condiţiile şi modul de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, denumită în continuare hotărâre.
ART. 2
În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel:
a) „activitatea agricolă“ este prevăzută la pct. 4.1.1.1 din Planul strategic PAC 2023-2027, denumit în continuare PS 2023-2027, care permite contribuţia la furnizarea de bunuri private şi publice prin intermediul unuia dintre următoarele procese sau al ambelor:
- producţia de produse agricole, care include acţiuni precum creşterea animalelor sau cultivarea de specii de plante agricole, inclusiv prin paludicultură, recoltarea, cosirea, reproducţia animalelor, unde produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepţia produselor pescăreşti, precum şi producţia de bumbac şi de specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
– în cazul suprafeţelor ocupate cu pajişti permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de păşunat, cu animalele pe care fermierul le deţine, având în vedere că o alternativă neproductivă nu se poate desfăşura la altitudini de peste 1.800 m;
b) „activitate neagricolă“ înseamnă acea activitate care:
- nu interferează cu activitatea agricolă obişnuită pentru o perioadă mai lungă de 120 de zile, nu trebuie să conducă la degradarea structurii solului, nici să conducă la distrugerea acoperirii vegetale, fiind pretabilă pentru desfăşurarea unei activităţi agricole;
– nu periclitează respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu pe parcelă şi totodată trebuie să permită menţinerea suprafeţei agricole în bune condiţii agricole şi de mediu;
– se desfăşoară numai în situaţii justificate de către fermier, în cazul suprafeţelor ocupate cu plante de cultură.
În cazul în care activitatea neagricolă depăşeşte 120 de zile şi se constată că aceasta nu a condus la deteriorarea solului şi a învelişului vegetal, terenul poate fi considerat eligibil doar în situaţii de întârziere obiective ce pot fi justificate cu documente de către fermier, după cum urmează:
– utilizarea terenului în scopuri recreative/sportive;
– depozitarea de materiale vegetale;
– depozitarea producţiei agricole recoltate;
– depozitarea de amendamente.
În cazul în care aceste situaţii nu pot fi dovedite de către fermier, terenul va fi considerat neeligibil;
c) „animal cu neconformităţi“ înseamnă orice animal solicitat în cerere care nu respectă criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutorului verificate la controlul administrativ şi/sau la controlul la faţa locului, după caz;
d) „animal determinat“ înseamnă, în cazul unei scheme de ajutoare pentru animale, un animal pentru care sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de normele privind acordarea ajutorului sau, în cazul unei măsuri de sprijin legate de animale, un animal identificat prin controale administrative sau prin controale la faţa locului;
e) „animale declarate“ înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor/sprijin/plată pentru animale în cadrul intervenţiei care vizează ajutorul pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale sau în cadrul intervenţiei PD-05;
f) „anul de cerere“ este anul calendaristic în care fermierii depun cererea de plată;
g) „bloc fizic“ este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole;
h) „controale administrative“ înseamnă controalele care au ca scop verificarea corectitudinii şi exhaustivităţii informaţiilor furnizate în cererea de plată, în documentele ataşate acesteia sau în alte declaraţii, a respectării conformităţii cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele şi cu alte obligaţii privind intervenţia în cauză, a condiţiilor în care este acordată plata, a cerinţelor şi a standardelor relevante pentru condiţionalitate;
i) „controlul vizual“ înseamnă, fără a aduce atingere controalelor administrative în cadrul sistemului integrat şi controalelor la faţa locului, controlul administrativ privind completitudinea, coerenţa, plauzibilitatea şi corectitudinea datelor din cererea de plată, a documentelor ataşate cererii, precum şi a documentelor doveditoare privind utilizarea terenului declarat. Controlul vizual se realizează la primirea cererii de plată sau a modificărilor acesteia;
j) „culturile permanente“ sunt următoarele: vii, livezi, pepiniere, hameişti, arbuşti fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care produc recolte repetate, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.2 din PS 2023-2027;
k) „cultura principală“ reprezintă cultura de bază, în cazul unui asolament, care ocupă cea mai mare perioadă pe parcursul anului de cerere;
l) „culturile secundare“ sunt cultivate în perioada dintre două culturi principale şi acoperă întreaga perioadă dintre culturile respective, fără o întrerupere semnificativă. Culturile secundare acoperă solul o perioadă de cel puţin 8 săptămâni după recoltarea culturii principale şi trebuie să fie diferite ca specie faţă de aceasta. Culturile secundare includ şi culturile succesive sau culturile duble semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului. Culturile secundare introduse în rotaţie pot fi culturi simple sau amestec de culturi, respectiv graminee, leguminoase, proteaginoase, oleaginoase, plante melifere s.a, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin;
m) „data-limită de depunere a cererii“ înseamnă data stabilită conform art. 6 alin. (2) sau (3) din hotărâre;
n) „gospodăria tradiţională“ înseamnă exploataţia de maximum 10 ha teren agricol (arabil, pajişte şi culturi permanente), în cadrul căreia fermierul deţine şi un efectiv de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, ecvidee, cuprins între 0,3-1 UVM, înscrise în Baza naţională de date a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi Autorităţii Naţionale pentru Zootehnie (ANZ), după caz, pentru o perioadă de minimum 6 luni calendaristice, în anul de cerere;
o) „iarbă sau alte plante furajere erbacee sau combinaţii ale acestora în cazul intervenţiei PD-04“ înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc pe terenurile agricole, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin;
p) „identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate“ înseamnă declararea, localizarea şi delimitarea în cadrul blocului fizic a parcelei/parcelelor agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Pentru identificare se utilizează informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic;
q) „livada tradiţională utilizată extensiv“ înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente, prin cosit şi/sau păşunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul ordin;
r) „pajişti permanente“ sunt terenuri folosite ca păşuni permanente şi fâneţe permanente, consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include şi alte specii, precum arbuşti şi/sau arbori, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;
s) „parcelă agricolă“ înseamnă o suprafaţă continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă.
În cadrul unei parcele agricole pot exista una sau mai multe subparcele cu culturi distincte, care fac parte din aceeaşi categorie de folosinţă, culturi care pot fi modificate de la un an la altul;
ş) „pepiniere“ înseamnă suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi, pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale de arbori, cu excepţia arborilor pentru nevoile proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită, pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri, cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi materialul săditor;
t) „perioadă de deţinere în cazul intervenţiei PD-05“ înseamnă perioada în care fermierul deţine un efectiv de animale în cadrul gospodăriei tradiţionale, pentru o perioadă de minimum 6 luni calendaristice, respectiv perioada aprilie-septembrie a anului de cerere;
ţ) „perioadă de păşunat“ înseamnă perioada stabilită de autorităţile publice locale care cuprinde inclusiv intervalul mai-septembrie;
u) „produse agricole“ înseamnă produsele, cu excepţia produselor pescăreşti, enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
v) „sistemul de identificare a parcelelor agricole“, denumit în continuare LPIS, reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control, denumit în continuare IACS, care funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1: 5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de cel mult 0,5 m, ceea ce asigură o precizie submetrică;
w) „specii agroforestiere pe terenul agricol“ constau în culturi de plante perene, lemnoase, cu lăţime de maximum 30 de metri, care au rol de perdele de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.2.1.1-4.1.2.1.3 din PS 2023-2027, prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul ordin, cu excepţia: speciilor forestiere cu ciclu scurt de producţie, brazi de Crăciun sau arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie;
x) „specii forestiere cu ciclu scurt de producţie“ constau în culturi de plante perene, lemnoase, ale căror rizomi sau tulpini rămân în pământ după recoltare, iar în următorul sezon răsar mlădiţe noi, încadrate la codul NC 06 02 9041. Se stabilesc ca fiind specii forestiere cu ciclu scurt de producţie salcia (Salix spp.), plopul (Populus spp.) cu subspeciile plopul alb (Populus alba) şi plopul negru (Populus nigra), arborele-prinţesei (Paulownia), arbustul de petrol (Jatropha), potrivit pct. 4.1.2.3.2 din PS 2023-2027. Suprafeţele cultivate cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie se recoltează integral cel puţin o dată la 6 ani, iar densitatea minimă este de 600 de plante/ha;
y) „suprafaţa agricolă“ înseamnă o suprafaţă care cuprinde terenuri arabile, culturi permanente şi pajişti permanente, astfel cum au fost definite la pct. 4.1.1. şi 4.1.2 din PS 2023-2027;
z) „suprafaţa agricolă totală“ înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2018, în scopul determinării proporţiei de referinţă pentru pajişti permanente, în vederea respectării prevederilor din GAEC 1;
aa) „suprafaţă determinată“ înseamnă suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul intervenţiilor aplicabile pe suprafaţă, suprafaţa parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la faţa locului;
bb) „suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă“ este suprafaţa maximă a blocului fizic pentru care se acordă plăţi;
cc) „teren aflat la dispoziţia fermierului“ înseamnă terenul de care dispune şi pentru care fermierul dovedeşte utilizarea acestuia prin documentele stabilite de prezentul ordin;
dd) „teren lăsat pârloagă“ înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august. Pentru îmbunătăţirea fertilităţii solului, un teren arabil declarat de către fermier ca fiind neproductiv poate fi lăsat în pârloagă o perioadă de cel mult 4 ani, începând cu anul de cerere 2024;
ee) „terenuri arabile“ sunt terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, zone care respectă cerinţele GAEC 8, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.1 din PS 2023-2027.
CAP. II
Criterii de eligibilitate pentru acordarea plăţilor
ART. 3
(1) Fermierii care nu desfăşoară activitate agricolă aşa cum a fost definită la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027, nu sunt eligibili la plată pentru suprafeţele/animalele neconforme.
(2) Beneficiarii intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din hotărâre, stabiliţi la art. 5 alin. (1)-(6) din hotărâre, depun la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, o singură cerere de plată şi sunt identificaţi în mod unic în Registrul unic de identificare, pe baza:
a) identificatorului atribuit în Registrul unic de identificare;
b) codului numeric personal sau codului unic de înregistrare cuprins în certificatul de înregistrare eliberat de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, denumit în continuare ONRC;
c) contului bancar declarat la APIA de către beneficiar.
(3) Persoana fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun o singură cerere de plată.
(4) Subunităţile persoanelor juridice, care nu au personalitate juridică, nu au calitatea de beneficiari ai intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din hotărâre.
ART. 4
Criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant pentru a beneficia de plăţile aferente intervenţiilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din hotărâre, sunt cele prevăzute la art. 6 din hotărâre.
ART. 5
(1) La depunerea cererii de plată, fermierii trebuie să prezinte la APIA:
a) copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/ paşaport/certificatul de înregistrare la ONRC/actul de înfiinţare/ actul constitutiv/statutul/actul normativ de înfiinţare/regulamentul de organizare şi funcţionare, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/ buletin de identitate/paşaport;
b) dovada deţinerii unui cont bancar activ;
c) procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii de plată în numele său sau pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA;
d) documente care dovedesc utilizarea terenului şi că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului.
(2) Documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) lit. l) din hotărâre, sunt:
a) adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completează conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 5.
b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/ concesiune/comodat a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi unităţile administrativ-teritoriale, după caz;
c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz.
(3) Eliberarea şi transmiterea de către unitatea administrativ-teritorială a documentului prevăzut la alin. (2) lit. a) se face potrivit prevederilor art. 6 alin. (7) lit. b) şi c) din hotărâre.
(4) Contractele de asociere în participaţie în vigoare trebuie să respecte prevederile art. 1.949-1.954 din Codul civil. Suprafeţele de teren arendate/închiriate/concesionate/ împrumutate prin contracte de comodat nu pot face obiectul contractelor de asociere în participaţie.
(5) În cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii de plată, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii de plată verifică corespondenţa suprafeţelor utilizate înscrise în adeverinţă cu suprafeţele declarate în cererea de plată. În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii de plată notifică, după caz, fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri de reducere a suprafeţei declarate.
(6) În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (10) din hotărâre, în cursul controalelor administrative încrucişate, în situaţia în care se constată că terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice de la constatarea situaţiei, va notifica solicitanţii care au depus cererile, care au obligaţia să clarifice situaţia constatată. Dacă situaţia constatată nu se clarifică în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii notificării, suprafaţa de teren sau efectivele de animale cuprinse în cereri nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care situaţia constatată este clarificată de către o instanţă judecătorească.
(7) Fermierul persoană fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun documentele care fac dovada utilizării terenului, prevăzute la alin. (2), pentru ambele forme de organizare, odată cu cererea de plată prevăzută la art. 3 alin. (3), prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
(8) În sensul art. 5 alin. (1) şi (6) din hotărâre, cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 566/2004, fac dovada utilizării terenurilor agricole declarate cu documentele prevăzute la alin. (2). Cooperativele prezintă copii conforme cu originalul ale registrelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a), b) şi f) din Legea nr. 566/2004 din care să reiasă datele de identificare ale suprafeţei de teren cu care participă în cooperativă fiecare membru al acesteia.
(9) Sunt neeligibile suprafeţele declarate în cererile de plată pentru care nu se depun documentele prevăzute la alin. (1), până la data-limită de depunere a cererilor de plată cu penalizări.
ART. 6
(1) Documentele prin care fermierii fac dovada utilizării pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sau ADS, conform art. 6 alin. (1) lit. l) din hotărâre, sunt cele prevăzute la art. 5 alin. (2), respectiv şi:
a) copie conform cu originalul de pe contractele de concesiune/închiriere/comodat încheiate între, pe de o parte, primării/consiliile judeţene sau ADS şi, pe de altă parte, crescătorii de animale sau asociaţiile crescătorilor de animale, din care să reiasă suprafaţa de pajişte permanentă utilizată, valabile la data depunerii cererii. Contractele de concesiune/ închiriere/comodat încheiate în condiţiile legii înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, având ca obiect utilizarea pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite în contract;
b) copia cardului exploataţiei, conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022. În cazul în care fermierul nu deţine card de exploataţie, trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii de plată. Asociaţiile crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată asigurând încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat cu animalele înregistrate în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului în tabere de vară, trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei/exploataţiilor tip tabără de vară a asociaţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii de plată.
(2) Codul/Codurile de exploataţie zootehnică şi animalele declarate într-o cerere de plată, pentru asigurarea încărcăturii cu animale pe pajiştile permanente şi/sau pentru solicitarea plăţilor pentru efectivele de animale, nu pot fi declarate în acelaşi scop în mai multe cereri de plată.
ART. 7
(1) În cazul pajiştilor comunale concesionate/ închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii vor depune următoarele documente, după caz:
a) în cazul membrilor asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pe suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată, fiecare membru al asociaţiei, solicitant al plăţilor directe în calitate de fermier activ, prezintă la APIA dovada utilizării acestor suprafeţe de pajişti permanente, respectiv:
(i) copia de pe contractul de concesiune/închiriere/ comodat al pajiştii de către asociaţie;
(ii) copia tabelului centralizator pe care reprezentantul legal al asociaţiei îşi dă acordul în vederea solicitării sprijinului pe suprafaţă de către membrii asociaţiei, care cuprinde, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele de identificare, numărul de animale cu care asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, codul/ codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din RNE, precum şi suprafeţele alocate.
Centralizatorul se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 6.
Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte la data depunerii cererii de plată, pentru suprafaţa concesionată/ închiriată de către asociaţie. Fiecare membru al asociaţiei, în calitate de beneficiar al plăţilor, declară la APIA, în cererea de plată, suprafeţele utilizate de pajişte permanentă comunală care îi revin şi pentru care asigură încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, folosind, în cazul suprafeţelor utilizate în comun fără delimitare fizică în teren, codul de cultură aferent pajiştilor permanente utilizate în comun. Sancţiunile se calculează proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea;
b) în cazul asociaţiei crescătorilor de animale care asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha pe suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată cu animalele membrilor, pe baza unui tabel centralizator, asociaţia va prezenta la APIA:
(i) copia de pe contractul de concesiune/închiriere al pajiştii de către asociaţie;
(ii) tabelul centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii de plată de către asociaţie şi, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele de identificare, codul/codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din RNE, numărul de animale, precum şi suprafeţele alocate;
(iii) copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociaţiei crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere;
c) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa de pajişte concesionată/ închiriată asigurând încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat cu animalele înregistrate în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului în tabere de vară, conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare, va prezenta la APIA:
(i) copia de pe contractul de concesiune/închiriere/ comodat al pajiştii de către asociaţie;
(ii) tabelul centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii de plată de către asociaţie şi, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele de identificare, codul/codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din RNE, numărul de animale, precum şi suprafeţele alocate. Centralizatorul prevăzut în anexa nr. 6 se întocmeşte anual şi se vizează de către primărie;
(iii) copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociaţiei crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere.
(2) Asociaţiile crescătorilor de animale prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) nu mai pot solicita plăţi aferente intervenţiilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din hotărâre pentru suprafeţele care au fost solicitate la plată individual de către membrii acestora.
(3) Membrii asociaţiilor crescătorilor de animale pot depune în mod individual cereri de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.
(4) În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al grupurilor de producători, care desfăşoară activitate agricolă pe o suprafaţă de pajişte cu animalele membrilor, beneficiarii plăţilor pot fi cooperativa/grupul de producători sau membrii cooperativei/grupului de producători, în aceleaşi condiţii ca ale asociaţiei de crescători de animale, prevăzute la alin. (1)-(3).
ART. 8
(1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de fermier activ care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor, pot depune cererea de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statutul. Documentele care fac dovada utilizării terenului agricol sunt prevăzute la art. 5 alin. (2), fiind însoţite de cele prevăzute la art. 5 alin. (1). Documentele pe care le prezintă forma asociativă de proprietate sunt:
a) copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, cum ar fi, de exemplu, hotărâre judecătorească definitivă, contract de vânzare-cumpărare, iar, în lipsa acestor documente, adeverinţa emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole;
b) copie a tabelului centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru crescător de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee privind depunerea cererii de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare a exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul total de animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat. Centralizatorul se completează anual şi se semnează de către preşedintele formei asociative, conform modelului prezentat în anexa nr. 7;
c) copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere.
(2) În cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha asigurată cu animalele membrilor, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în recoltarea vegetaţiei prin cel puţin un cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate. Activitatea agricolă minimă de recoltare prin cosit anual pe pajiştile permanente se face în perioada 15 iunie-1 octombrie a anului de cerere. Formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului şi/sau documentele contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute şi/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere.
(3) În conformitate cu art. 5 alin. (2) lit. b) din hotărâre, cererea de plată poate fi depusă de membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa deţinută în proprietate, crescători de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, în calitate de utilizatori ai pajiştilor permanente şi în calitate de fermieri activi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, în cazul în care adunarea generală a membrilor sau consiliul de administraţie, cu respectarea prevederilor art. 631-645 din Codul civil, decide în acest sens. Suprafeţele utilizate de către fiecare membru sunt repartizate de către forma asociativă. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, reducerile de suprafaţă se fac proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea. Documentele doveditoare privind utilizarea terenului pe care le prezintă fiecare dintre membrii acestor forme asociative sunt:
a) copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, iar în lipsa acestor documente, adeverinţa emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole;
b) copie a centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, codul de identificare a exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul total de animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi suprafeţele repartizate membrilor de către forma asociativă. Centralizatorul se completează anual, se semnează de către preşedintele formei asociative menţionate la alin. (1), conform modelului prezentat în anexa nr. 8;
c) copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere.
(4) Membrii formelor asociative de proprietate prevăzuţi la alin. (1) pot depune în mod individual cereri de plată în cadrul intervenţiilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b) din hotărâre şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.
ART. 9
Utilizatorii de pajişti permanente, persoane fizice sau juridice de drept privat, altele decât cele prevăzute la art. 7 şi la art. 8 alin. (1), desfăşoară cel puţin o activitate agricolă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor în condiţiile legii, aşa cum este definită la pct. 4.1.1.1 din PS 2023-2027, în calitate de fermieri activi, şi prezintă, după caz, documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) şi (3), precum şi:
a) la depunerea cererii de plată la APIA, copie a cardului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele sau adeverinţă eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii de plată, în cazul în care fermierul deţine animale; şi/sau
b) până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele privind depozitarea/valorificarea fânului, în situaţia în care fermierul nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha. Activitatea agricolă minimă de recoltare prin cosit anual pe pajiştile permanente se face în perioada 15 iunie-1 octombrie a anului de cerere.
Documentele doveditoare privind depozitarea/valorificarea fânului sunt:
(i) declaraţia privind depozitarea fânului, în cazul persoanelor fizice, sau documentele contabile de gestiune, în cazul persoanelor juridice;
(ii) fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, sau factura, în cazul persoanelor juridice.
ART. 10
(1) Documentele privind deţinerea animalelor sunt prevăzute în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022 şi se depun în funcţie de cerinţele intervenţiilor solicitate.
(2) Documentele privind deţinerea legală a ecvideelor, respectiv paşapoartele ecvideelor, sunt prevăzute prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 248/79/2017 pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 11
După depunerea cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.
ART. 12
(1) În situaţia în care, în cadrul aceleiaşi intervenţii, un bloc fizic face obiectul cererilor de plată a doi sau mai mulţi fermieri, în cazul în care suprafaţa totală declarată este mai mare decât suprafaţa agricolă din sistemul de referinţă - LPIS, cu o diferenţă de maximum 1 hectar, APIA poate aplica o reducere proporţională a suprafeţelor declarate în acel bloc fizic.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), APIA notifică fermierii privitor la aplicarea unei reduceri proporţionale pentru supradeclararea blocului fizic. Notificarea poate fi contestată numai în scris de fermieri în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, având la bază actele doveditoare prezentate la APIA la depunerea cererii de plată sau a modificărilor acesteia, privind utilizarea suprafeţei declarate.
ART. 13
(1) Nu se acordă plăţi pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă a blocului fizic.
(2) Nu sunt incluse în hectarul eligibil:
a) suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 de metri pătraţi care nu sunt utilizate pentru activităţi agricole, cum ar fi cele ocupate de vegetaţie forestieră, iazurile naturale permanente, cu excepţia suprafeţelor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) şi d) din hotărâre şi a drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solarii cu lăţimea de maximum 2,5 m inclusiv;
b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solarii a căror lăţime este mai mare de 2,5 m.
(3) Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepţie suprafeţele de teren ocupate cu sere şi solarii.
(4) Terenurile scoase din circuitul agricol, inclusiv în cursul anului de cerere, nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă.
(5) Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:
a) suprafeţele agricole pe care se constată în urma controalelor administrative sau controalelor la faţa locului că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă prevăzută la pct. 4.1.1 din PS 2023-2027;
b) suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice (de exemplu, Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, Parcul Naţional Munţii Rodnei). Sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct. În situaţia în care planul de management al ariei protejate nu este elaborat/este în curs de elaborare, se respectă setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 1 şi 2, art. 3 alin. (1) şi (2) şi art. 4 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;
c) suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
d) suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
e) suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de schi) care sunt scoase din circuitul agricol;
f) suprafeţe utilizate de unităţile militare;
g) suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
h) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
i) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;
j) suprafeţele de teren lăsat pârloagă declarate/determinate pe acelaşi amplasament mai mult de 4 ani, cu excepţia elementelor de peisaj;
k) suprafeţele declarate în cererea de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la faţa locului pentru acest scop;
l) suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în registrul agricol. Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8), (9) şi (10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 14
(1) În sensul art. 6 alin. (1) lit. n) din hotărâre, în cadrul cererii de plată, fermierul identifică parcelele agricole utilizate şi elementele neproductive.
(2) În anul 2023, fermierii au obligaţia să declare suprafeţele de teren lăsat pârloagă alocate zonelor neproductive care pot fi utilizate pentru culturi agricole destinate producţiei alimentare, precum: cereale, leguminoase, oleaginoase, culturi proteice, cu excepţia culturilor de porumb, soia pentru boabe, ca urmare a aplicării derogării prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1.317 al Comisiei din 27 iulie 2022 de stabilire a unor derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea standardelor privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardele GAEC) 7 şi 8 pentru anul de cerere 2023, denumit în continuare Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1.317.
(3) Suprafaţa declarată a parcelei şi a elementelor neproductive solicitate la plată este suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.
(4) În cazul în care în urma tuturor controalelor administrative sau la faţa locului se constată că parcela nu respectă definiţia de la art. 2 lit. p), nu se acordă plăţi pentru suprafeţele identificate eronat.
ART. 15
(1) În sensul art. 6 alin. (1) lit. g) din hotărâre, fermierii pot aduce modificări cererii de plată sau pot retrage în totalitate cererea de plată sau părţi ale acesteia, numai dacă:
a) APIA nu a informat deja beneficiarul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea de plată;
b) APIA nu a notificat fermierului intenţia sa de a efectua un control la faţa locului;
c) nu au solicitat plăţi pentru animale care au perioadă de reţinere, caz în care se poate retrage în totalitate cererea de plată cu declaraţie sector zootehnic/intervenţie sau una din exploataţii cu cod ANSVSA.
(2) Cererile de plată pot fi modificate fără creşterea suprafeţei sau pot fi retrase total/parţial de către beneficiar în următoarele condiţii:
a) APIA nu a notificat fermierul cu privire la intenţia de a efectua un control la faţa locului realizat prin control clasic pe teren, cu respectarea termenului de notificare prevăzut la art. 48 alin. (1) din hotărâre. Neconformităţile depistate în timpul controalelor clasice pe teren sunt aduse la cunoştinţa beneficiarului în termen de 90 de zile de la data finalizării verificărilor pe teren;
b) în cazul controalelor prin monitorizare, în conformitate cu prevederile art. 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1.173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control din cadrul politicii agricole comune, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2021/2.116, pentru exploataţiile la care se constată cel puţin o parcelă neconformă, se va realiza acţiunea de întâlnire şi clarificare cu fermierul a rezultatelor controlului prin monitorizare. Prin clarificările aduse este posibilă modificarea cererii de plată fără creşteri de suprafaţă, situaţie care va constitui baza următoarelor interpretări;
c) în cazul intervenţiilor care fac obiectul sistemului de monitorizare a suprafeţelor utilizând date satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus, în temeiul art. 44 din Regulamentul (UE) 2021/2.116, fermierii pot aduce modificări cererii de plată fără creşteri de suprafaţă sau pot retrage total/parţial suprafeţele din cererea de plată până la data de 20 septembrie a anului de cerere.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care în cadrul unui control la faţa locului a fost constatată o neconformitate, modificările sau retragerile nu se mai pot face pentru parcelele agricole/animalele la care se referă neconformitatea.
CAP. III
Fermierul activ
ART. 16
(1) Fermierii care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe care nu ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, precum şi cei care nu au depus cerere de plată în anul anterior, dar calculul estimat al plăţilor directe nu depăşeşte cuantumul de 5.000 euro, sunt fermieri activi şi beneficiază de plăţi directe.
(2) Fermierii, persoane fizice sau persoane juridice, care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe, care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, precum şi cei care nu au depus cerere de plată în anul anterior, dar calculul estimat al plăţilor directe depăşeşte cuantumul de 5.000 euro, sunt fermieri activi dacă furnizează documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţii:
a) cuantumul anual total al plăţilor directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile;
b) veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile.
(3) În cazul persoanelor juridice nou-înfiinţate se aduce dovada înregistrării cu activitate agricolă de la ONRC.
(4) În cazul persoanelor juridice nou-înfiinţate care nu sunt înregistrate la ONRC, acestea aduc actul de înfiinţare/actul constitutiv/statutul/actul normativ de înfiinţare/regulamentul de organizare şi funcţionare din care să reiasă activitatea agricolă.
(5) În sensul alin. (3) şi (4), fermierul persoană juridică nou- înfiinţată este fermierul care s-a înregistrat începând cu 1 ianuarie a anului anterior anului de cerere şi nu a mai depus cerere de plată la APIA.
(6) În cazul persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale sau întreprinderilor familiale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare OUG nr. 44/2008, cu activitate agricolă, care nu au avut dreptul de plată în anul anterior, dovada îndeplinirii condiţiei de fermier activ este adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completează conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 5.
(7) În sensul alin. (6), persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau întreprinderile familiale care nu au avut dreptul de plată în anul anterior sunt cele care nu au depus cerere de plată la APIA anul anterior sau au depus cerere de plată în anul anterior, dar nu au avut dreptul la plată, neîndeplinind toate condiţiile de eligibilitate.
ART. 17
(1) Pentru fermierii care au depus cerere de plată în anul anterior şi ar fi avut dreptul la plăţi directe, cuantumul anual total al plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe la care fermierul ar fi avut dreptul pentru anul anterior.
(2) Pentru fermierii care nu au depus cerere de plată în anul anterior, cuantumul anual total al plăţilor directe se calculează înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv în anul depunerii cererii de plată cu plata medie naţională la hectar a plăţilor directe pentru anul anterior.
(3) În anul de cerere 2023, plata medie naţională la hectar prevăzută la alin. (2) se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III din Regulamentul (UE) 2020/2.220 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 şi 2022, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013 şi (UE) nr. 229/2013, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013 în ceea ce priveşte resursele şi aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 şi 2022 şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 şi 2022, pentru anul 2022 la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu art. 72 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.
(4) Începând cu anul de cerere 2024, plata medie naţională la hectar prevăzută la alin. (2) se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa I la Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022 pentru anul menţionat la alin. (2) la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv.
ART. 18
(1) Fermierii persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale conform OUG nr. 44/2008, al căror cuantum anual al plăţilor directe este de peste 5.000 euro, prezintă adeverinţa eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi şi, după caz, veniturile din activităţi agricole realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.
(2) Fermierii persoane juridice organizate potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, entităţile prevăzute la art. 5 alin. (5) din hotărâre, liceele agricole, precum şi unităţile de cult, al căror cuantum anual al plăţilor directe este de peste 5.000 euro, prezintă o adeverinţă privind veniturile realizate conform situaţiilor financiare din ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de situaţii financiare. Modelul de adeverinţă privind veniturile realizate este prevăzut în anexa nr. 9 la prezentul ordin.
ART. 19
Documentele prevăzute la art. 16 alin. (3), (4) şi (6) şi la art. 18 se prezintă la APIA la depunerea cererii de plată, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.
ART. 20
(1) Fermierii care depun cererea de plată în calitate de persoană fizică, iar cuantumul anual al plăţilor directe este de peste 5.000 euro şi, ulterior, se înregistrează la ONRC ca PFA, II, IF potrivit OUG nr. 44/2008, care desfăşoară o activitate agricolă, depun la APIA înştiinţarea privind schimbarea formei de organizare, urmând să îndeplinească condiţia de fermier activ prin adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferent anului curent de cerere, care se completează conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul ordin, depusă de persoana fizică care a depus cererea. Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau întreprinderile familiale, rezultate ca urmare a înregistrării la ONRC, se subrogă în drepturi şi obligaţii persoanei fizice în ceea ce priveşte patrimoniul de afectaţiune definit la art. 2 lit. j) din OUG nr. 44/2008.
(2) Fermierii care depun cererea de plată în calitate de persoană fizică, iar cuantumul anual al plăţilor directe este de peste 5.000 euro şi ulterior se înregistrează la ONRC ca persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă, pentru a respecta condiţia de fermier activ, trebuie să prezinte la APIA certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberat de ONRC, odată cu depunerea notificării privind schimbarea formei de organizare.
(3) Lista codurilor CAEN aferente activităţii agricole este prevăzută în anexa la Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN la Diviziunea 01, grupele 011-016.
ART. 21
(1) Activităţile nonagricole sunt cele desfăşurate în cadrul aeroporturilor, serviciilor de transport, sistemelor de alimentare cu apă, serviciilor imobiliare, pe terenurile permanente de sport şi terenurile destinate activităţilor de recreere, în cadrul firmelor/companiilor de construcţii, de către administratorii de păduri de stat sau private, penitenciare şi unităţile administrativ-teritoriale. Lista activităţilor nonagricole este prevăzută în anexa nr. 10 la prezentul ordin.
(2) Persoanele fizice sau juridice ori formele asociative de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe şi care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, precum şi cei care nu au depus cereri unice de plată/cereri de plată în anul anterior, dar calculul estimat al plăţilor directe depăşeşte cuantumul de 5.000 euro şi au activităţi desfăşurate în cadrul aeroporturilor, serviciilor de transport, sistemelor de alimentare cu apă, serviciilor imobiliare, sunt fermieri activi dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16-20.
ART. 22
(1) Veniturile totale realizate din activităţi neagricole ale fermierilor rezultă ca diferenţă între venitul total şi venitul total din activităţi agricole.
(2) Veniturile realizate din activităţi agricole sunt veniturile care au fost obţinute de un fermier din activitatea sa agricolă, definită la art. 2 lit. a), în cadrul exploataţiei sale, inclusiv sprijinul din partea Uniunii Europene din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum şi orice ajutor naţional acordat pentru activităţi agricole.
(3) Veniturile realizate din procesarea produselor agricole ale exploataţiei sunt considerate venituri din activităţi agricole cu condiţia ca produsele procesate să rămână în proprietatea fermierului şi o astfel de procesare să aibă ca rezultat un alt produs agricol.
(4) În sensul prezentului articol, „venituri“ înseamnă veniturile brute, înaintea deducerii cheltuielilor şi impozitelor aferente.
(5) În sensul prezentului articol, „venituri totale“ înseamnă veniturile realizate din activităţile agricole şi neagricole.
ART. 23
Fermierii care nu pot dovedi calitatea de fermier activ prin documentele prevăzute la art. 16 alin. (3), (4) şi (6), art. 18 şi la art. 20 din prezentul ordin nu sunt eligibili la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din hotărâre.
CAP. IV
Plăţile directe decuplate
SECŢIUNEA 1
Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii
ART. 24
(1) Pentru a beneficia de sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii, intervenţia PD-01, prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumită în continuare BISS, fermierii trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate prevăzute în fişa intervenţiei din PS 2023-2027, după cum urmează:
a) fermierul desfăşoară o activitate agricolă pe teritoriul României şi este fermier activ, conform capitolului IV;
b) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole este de cel puţin 0,3 ha, în cazul serelor, solariilor este de cel puţin 0,03 ha, iar în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi suprafaţa parcelei agricole este de cel puţin 0,1 ha;
c) în cazul pajiştilor permanente asigură o încărcătură de animale de minimum 0,3 UVM/ha sau efectuează cel puţin o cosire anuală, după caz.
(2) În anul de cerere 2023, în contextul derogării prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1.317, fermierii sunt scutiţi de la aplicarea GAEC 7 „Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă“, iar în ceea ce priveşte GAEC 8, este permisă utilizarea terenurilor arabile lăsate pârloagă pentru culturi agricole destinate producţiei alimentare, precum: cereale, leguminoase, oleaginoase, culturi proteice, cu excepţia culturilor de porumb şi soia pentru boabe.
(3) Elementele neproductive pe care nu se poate desfăşura activitatea agricolă în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 şi nu sunt eligibile pentru plata sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii, sunt:
a) rigole a căror lăţime este mai mare de 2,5 m;
b) iazuri mici;
c) garduri vii individuale şi grupuri de rânduri de arbori, cu excepţia rândurilor de arbori şi a arborilor izolaţi şi a grupurilor de arbori/pâlcuri arbustive cu o dimensiune de maximum 0,3 ha.
ART. 25
Suprafeţele de teren agricol cu perdele agroforestiere de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente sunt eligibile la plata BISS.
ART. 26
(1) În cazul în care fermierul desfăşoară şi o activitate neagricolă care nu depăşeşte 120 de zile, acesta este obligat să anunţe APIA asupra perioadei de derulare a activităţii neagricole, pentru efectuarea controalelor la faţa locului, şi să furnizeze documente doveditoare, începând cu data depunerii cererii sau cu maximum 15 zile înainte de data începerii acestei activităţi.
(2) În cazul în care activitatea neagricolă depăşeşte 120 de zile, fermierul este obligat să anunţe APIA situaţia de întârziere obiectivă, justificată cu documente, în termen de maximum 15 zile înainte de data încheierii activităţii neagricole, dar nu mai târziu de data finalizării controalelor la faţa locului.
(3) În cazul în care situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu pot fi dovedite de către fermier, suprafaţa de teren agricol nu a fost menţinută în bune condiţii agricole şi de mediu şi/sau activităţile neagricole au condus la degradarea/deteriorarea structurii solului şi a învelişului vegetal, terenul este considerat neeligibil.
ART. 27
(1) În cazul suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă în conformitate cu art. 8 alin. (2) din hotărâre, în cererea de plată fermierul trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi documente:
a) identificarea parcelelor semănate cu cânepă;
b) soiurile şi cantităţile de seminţe utilizate (în kg/ha);
c) etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz;
d) deţinerea autorizaţiei de cultivare emise de DAJ şi respectarea condiţiilor specifice privind cultivarea cânepei, conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope.
(2) Eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în „Catalogul comun al soiurilor de plante agricole“ la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă şi publicat în conformitate cu art. 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole.
(3) Prin derogare de la alin. (1) lit. c), în cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii de plată, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 30 iunie. Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate în conformitate cu dispoziţiile de la alin. (1) lit. c). Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere de plată.
(4) În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, la solicitarea deţinătorului de autorizaţie de cultivare şi urmare transmiterii de către direcţiile pentru agricultură judeţene, până la data de 15 mai, a listei cu autorizaţiile eliberate, recoltează probele pentru determinarea conţinutului de THC, dintr-o cultură de cânepă de un anumit soi, aflată pe câmp.
(5) Probele preluate se transmit Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
(6) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/ gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
(7) Contravaloarea analizelor pentru stabilirea conţinutului de THC din probele recoltate, potrivit alin. (5), se achită de către fermieri în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea facturii de către Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj. Efectuarea analizelor se face numai în baza prezentării dovezii de plată.
SECŢIUNEA a 2-a
Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii
ART. 28
(1) Pentru a beneficia de sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii, intervenţia PD-02, prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumit în continuare CRISS, fermierii trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate prevăzute în fişa intervenţiei din PS 2023-2027, după cum urmează:
a) fermierul este eligibil pentru plata BISS;
b) exploataţia agricolă se încadrează în intervalul de suprafaţă 1-50 ha.
(2) Fermele care depăşesc 50 de hectare nu sunt eligibile pentru CRISS.
(3) Constituie condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea cererii de plată aferentă CRISS situaţiile în care fermierii şi-au fragmentat exploataţia după anul 2020 sau în care fermierii ale căror exploataţii sunt rezultatul fragmentării respective, în scopul obţinerii CRISS.
(4) Exploataţiile rezultate în urma fragmentării prevăzute la alin. (3) nu sunt eligibile la plata aferentă CRISS.
ART. 29
(1) În cazul transferului de exploataţie realizat între 2 fermieri, plata aferentă CRISS se acordă pentru suprafaţa totală rezultată în urma transferului, fără a depăşi suprafaţa maximă pentru care se acordă această plată stabilită conform art. 10 alin. (2) din hotărâre.
(2) Dacă suprafaţa rezultată în urma transferului depăşeşte suprafaţa maximă pentru care se acordă CRISS, exploataţia rezultată nu este eligibilă la plata aferentă CRISS.
ART. 30
Fără aduce atingere prevederilor art. 28 alin. (3), cazurile în care se consideră că fermierii nu şi-au fragmentat/ divizat exploataţiile în scopul de a beneficia de plata aferentă CRISS sunt următoarele:
a) moştenirea;
b) vânzarea de terenuri agricole;
c) rezilierea contractelor de închiriere/concesiune/arendă/ comodat din iniţiativa locatorului/concedentului/arendatorului/ comodantului;
d) expropierea.
SECŢIUNEA a 3-a
Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri
ART. 31
(1) Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri, intervenţia PD-03, prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumit în continuare CIS-YF, reprezintă o plată anuală care se acordă tinerilor fermieri eligibili pentru plata BISS, cu vârsta de maximum 40 de ani în anul de cerere, instalaţi pentru prima dată ca şef al exploataţiei, pentru primele 50 de hectare eligibile determinate şi care se acordă pentru o perioadă de 5 ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.
(2) În sensul prezentului articol, tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care fac dovada formării sau a deţinerii competenţelor adecvate în domeniul agricol/agronomic, cu unul dintre următoarele documente:
a) diplomă/certificat pentru dovedirea absolvirii a cel puţin un curs de iniţiere în domeniul agronomic acreditat;
b) diplomă/certificat/adeverinţa pentru dovedirea absolvirii unei forme de învăţământ agronomic, respectiv şcoală profesională, liceu, facultate, cursuri postuniversitare, doctorale etc.;
c) certificat de competenţe profesionale pentru dovedirea deţinerii de competenţe profesionale în domeniul agronomic;
d) document eliberat de un angajator situat pe teritoriul naţional sau al altui stat pentru dovedirea experienţei practice în activitate agricolă de cel puţin 12 luni acumulată în ultimii 10 ani în cadrul unei exploataţii agricole.
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) se depun la APIA până la data de 30 septembrie inclusiv.
(4) În cazul tinerilor fermieri persoane juridice, cu mai mulţi acţionari/asociaţi persoane fizice, cerinţa privind formarea sau deţinerea competenţelor adecvate trebuie îndeplinită de către persoana fizică tânăr fermier care are calitatea de administrator/manager al exploataţiei, potrivit prevederilor alin. (2).
(5) În sensul alin. (1), pentru a fi şef al exploataţiei, tânărul fermier trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină controlul privind luarea deciziilor referitoare la gestionarea exploataţiei agricole, în cazul persoanelor fizice/persoanelor fizice autorizate/întreprinderilor individuale/ întreprinderilor familiale;
b) în cazul persoanelor juridice controlul efectiv se dovedeşte prin:
- exercitarea de către tânărul fermier a calităţii de asociat unic sau
– exercitarea de către tânărul fermier cumulativ a calităţii de acţionar sau asociat majoritar (deţinerea a 50% + 1 din acţiuni/părţi sociale) şi administrator/manager.
În cazul în care mai multe persoane fizice tineri fermieri deţin împreună calitatea de acţionar sau asociat majoritar sau toţi acţionarii/asociaţii sunt persoane fizice tineri fermieri, unul dintre aceştia trebuie să aibă şi calitatea de administrator/manager.
ART. 32
(1) Sprijinul aferent intervenţiei CIS-YF se poate solicita de către fermieri în cadrul cererii de plată în maximum 24 de luni, de la instalarea ca tânăr fermier pe întreg teritoriul ţării, respectiv înfiinţarea fermei, cu respectarea cumulativă a prevederilor art. 31 alin. (1).
(2) Documentele doveditoare privind instalarea ca tânăr fermier pe întreg teritoriul ţării, respectiv înfiinţarea fermei, pot fi, după caz:
a) adeverinţa de rol agricol conform înscrisurilor în registrul agricol din care să reiasă data înregistrării pentru prima dată în registrul agricol, pentru persoanele fizice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11;
b) certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberat de ONRC din care să reiasă sediul/punctul de lucru situat pe întreg teritoriul ţării, pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale şi persoane juridice.
(3) Sprijinul aferent intervenţiei CIS-YF se acordă tinerilor fermieri noi, precum şi celor care au beneficiat parţial de acest sprijin în perioada PAC 2014-2020 şi/sau în perioada de tranziţie la noul PAC 2021-2022, până la data-limită din cei 5 ani, cu menţinerea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la momentul acordării sprijinului.
(4) În cazul fermierilor care au beneficiat parţial de schema pentru tinerii fermieri în perioada de programare PAC 2014-2020 şi/sau în perioada de tranziţie la noul PAC 2021-2022, din perioada de 5 ani pentru care se acordă acest sprijin pentru primele 60 ha determinate, se scade numărul de ani care au trecut de la prima depunere a solicitării de sprijin pentru tinerii fermieri.
(5) În cazul fermierilor care au beneficiat de schema pentru tinerii fermieri în perioada de programare PAC 2014-2020 şi/sau în perioada de tranziţie la noul PAC 2021-2022, pentru o suprafaţă mai mică de 50 ha determinate şi care ulterior îşi măreşte suprafaţa, acesta beneficiază de sprijinul CIS-YF pentru maximum 50 ha, până la data-limită de expirare a celor 5 ani.
(6) Fermierii care au beneficiat integral de schema pentru tinerii fermieri în perioada anterioară de programare nu mai pot solicita această schemă în perioada 2023-2027.
ART. 33
(1) În sensul art. 31 alin. (1), cei cinci ani în care un fermier poate primi plata în cadrul CIS-YF se determină astfel:
a) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei înainte de data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări, poate solicita plata pentru tinerii fermieri pentru cinci ani, începând cu anul curent de cerere;
b) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei după data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări, poate solicita plata pentru tinerii fermieri, începând cu anul curent de cerere, cu reducerea prevăzută la art. 6 alin. (3) prima teză din hotărâre;
c) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei prin transfer de exploataţie de la un alt fermier care a depus cerere de plată în anul de cerere precedent, cererea se depune de către cedentul exploataţiei, după care se completează formularul de transfer al exploataţiei către tânărul fermier, considerându-se pentru acesta primul an de participare în cadrul intervenţiei.
(2) Indiferent de numărul şi forma de organizare a exploataţiilor pe care le administrează tânărul fermier, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru o singură exploataţie.
(3) În cazul în care transferul de exploataţie se realizează între 2 tineri fermieri, chiar dacă suprafaţa rezultată în urma transferului depăşeşte plafonul de 50 ha, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru maximum 50 ha.
ART. 34
(1) În sensul art. 31 alin. (5), fermierul dovedeşte controlul efectiv şi durabil din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare, astfel:
a) este asociat unic sau asociat/acţionar majoritar şi administrator/manager în cadrul societăţii comerciale;
b) este titular PFA, II/reprezentant legal în cazul IF;
c) este titularul exploataţiei în calitate de persoană fizică.
(2) Documentele prin care solicitanţii dovedesc controlul efectiv şi durabil din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare, sunt următoarele:
a) registrul acţionariatului societăţii comerciale sau certificatul constatator eliberat de către ONRC, în cazul persoanelor juridice;
b) certificatul de înregistrare la ONRC în cazul PFA, II, IF;
c) statutul sau fişa postului prin care sunt stabilite atribuţiile administratorului/managerului societăţii comerciale din care să rezulte că exercită managementul zilnic al persoanei juridice.
SECŢIUNEA a 4-a
Schema practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil
ART. 35
Sprijinul aferent schemei practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, intervenţia PD-04, prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumită în continuare eco-schemă, se acordă ca plată anuală pe suprafaţa de teren arabil, conform art. 31 alin. (7) lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 2.115/2021, pentru compensarea parţială a costurilor suplimentare şi a pierderilor de venit suportate de beneficiari, survenite în urma aplicării condiţiilor generale obligatorii şi condiţiilor specifice.
ART. 36
Pentru a beneficia de sprijinul aferent eco-schemei prevăzute la art. 35, fermierii trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate prevăzute în fişa intervenţiei, după cum urmează:
a) fermierul este beneficiar BISS;
b) dimensiunea exploataţiei agricole este de minimum 10,01 ha teren arabil.
ART. 37
(1) Fermierii care solicită sprijinul aferent eco-schemei prevăzute la art. 35 trebuie să respecte următoarele cerinţe generale obligatorii, începând cu anul 2024:
a) rezervarea a minimum 5% din terenul arabil pentru elemente neproductive, inclusiv teren lăsat pârloagă; în cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru producţia de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, culturi de leguminoase, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, sau combinaţii ale acestora, ponderea elementelor neproductive, inclusiv teren lăsat pârloagă, trebuie să depăşească 3%;
b) cultivarea pe minimum 5% din totalul terenului arabil declarat a culturilor de leguminoase, fixatoare de azot, amestecuri de leguminoase şi graminee perene, prevăzute în anexa nr. 12 la prezentul ordin, în cultură principală.
(2) În contextul aplicării derogării prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1.317, fermierii au obligaţia, în anul de cerere 2023:
a) să cultive pe minimum 10% din totalul terenului arabil declarat în cultură principală şi/sau secundară culturi de leguminoase, fixatoare de azot, amestecuri de leguminoase şi graminee perene, prevăzute în anexa nr. 12, fără restricţii privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor, cu excepţia suprafeţelor declarate pentru îndeplinirea opţiunii b) la GAEC 8;
b) să declare toate suprafeţele de teren arabil alocate elementelor neproductive, inclusiv suprafeţele de teren lăsat pârloagă; suprafeţele de teren lăsat pârloagă pot fi utilizate pentru culturi agricole destinate producţiei alimentare, precum: cereale, leguminoase, oleaginoase, culturi proteice, cu excepţia culturilor de porumb şi soia pentru boabe.
(3) Fermierii care accesează această eco-schemă au obligaţia ca în perioada cuprinsă între 15 iunie-15 octombrie să ţină terenul arabil acoperit pe cel puţin 85% din suprafaţa arabilă a exploataţiei cu: culturi agricole sau cu miriştea rămasă după recoltare sau culturi secundare sau culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înfiinţate, timpul necesar pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea noii culturi fiind de cel mult 2 săptămâni.
ART. 38
(1) Cerinţele generale obligatorii prevăzute la art. 37 alin. (1) se cumulează cu una din următoarele cerinţe specifice, la alegerea fermierului, astfel:
a) să practice diversificarea culturilor pe terenul arabil, în funcţie de suprafaţă, după cum urmează:
(i) în cazul suprafeţelor cuprinse între 10,01 ha şi 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puţin două culturi diferite, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil;
(ii) în cazul suprafeţelor de peste 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puţin trei culturi diferite, iar cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 70% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 85% din terenul arabil;
(iii) în cazul în care suprafaţa de teren arabil este acoperită în proporţie de peste 80% cu iarbă/plante erbacee/leguminoase sau cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie sau amestecuri ale acestora prevăzute în anexele nr. 2 şi nr. 12 la prezentul ordin, condiţia privind practica de diversificare a culturilor este îndeplinită;
b) să practice o tehnologie de tip conservativ pentru sol, no/minimum/strip tillage, pe minimum 50% din suprafaţa cultivată a exploataţiei, bazată pe următoarele elemente:
(i) semănat fără pregătirea prealabilă a solului, no tillage;
(ii) semănat în benzi pregătite fără intervenţie pe intervalul dintre rânduri, strip tillage;
(iii) semănat după o pregătire superficială a solului, fără întoarcerea brazdei, minimum tillage;
c) să planteze anual cel puţin 2 pomi fructiferi şi/sau arbori pe ha, la nivel de exploataţie, din speciile prevăzute în anexa nr. 14 la prezentul ordin.
(2) În sensul alin. (1) lit. a), „cultură“ înseamnă oricare dintre următoarele:
a) o cultură din oricare dintre diferitele genuri definite în clasificarea botanică a culturilor;
b) o cultură a oricăreia dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae şi Cucurbitaceae;
c) terenuri lăsate pârloagă;
d) ierburi sau alte plante furajere erbacee, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin;
e) culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, cu titlu de exemplu, orez;
f) culturi de leguminoase, amestecuri de leguminoase şi graminee perene, prevăzute în anexa nr. 12 la prezentul ordin.
SECŢIUNEA a 5-a
Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici, respectiv gospodăriile tradiţionale
ART. 39
Sprijinul aferent schemei practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici, respectiv gospodăriile tradiţionale, intervenţia PD-05, prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumită în continuare eco-schemă, se acordă ca plată anuală suplimentară pe suprafaţa de teren, conform art. 31 alin. (7) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 2.115/2021.
ART. 40
Pentru a beneficia de sprijinul aferent eco-schemei prevăzute la art. 39, fermierii trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate prevăzute în fişa intervenţiei, după cum urmează:
a) fermierul este beneficiar BISS;
b) dimensiunea exploataţiei agricole este de minimum 1 ha şi maximum 10 ha teren agricol, respectiv teren arabil - TA, pajişte permanentă - PP, culturi permanente - CP, cu parcele de minimum de 0,3 ha TA sau PP şi/sau de minimum 0,1 ha pentru CP.
ART. 41
Pentru a beneficia de sprijinul aferent eco-schemei prevăzute la art. 39, fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale obligatorii:
a) să deţină un efectiv de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, ecvidee cuprins între 0,3-1 UVM/ha, înscrise în Baza naţională de date a ANSVSA şi ANZ, după caz, pentru o perioadă de minimum 6 luni calendaristice, respectiv perioada aprilie-septembrie a anului de cerere;
şi
b) în cazul în care fermierul exploatează teren arabil, trebuie să cultive pe cel puţin 10% din suprafaţa declarată plante leguminoase, fixatoare de azot, care sunt bogate în proteină vegetală, conform practicilor fitotehnice şi de tehnologie agricolă, în vederea îmbunătăţirii calităţii solului cu nutrienţi naturali, precum specii proteaginoase/leguminoase prevăzute în anexa nr. 12 la prezentul ordin, iar pe restul suprafeţei de teren arabil să cultive, după caz, cel puţin una din următoarele specii de plante care intră în alcătuirea raţiilor furajere, prevăzute în anexa nr. 13 la prezentul ordin, sau cu pajişte temporară în teren arabil;
sau
c) să exploateze o pajişte permanentă.
ART. 42
(1) Condiţiile generale obligatorii prevăzute la art. 41 se cumulează cu una din următoarele condiţii specifice, la alegerea fermierului, astfel:
a) să planteze anual, în teren arabil sau pe pajişte temporară în teren arabil/pajişte permanentă, la nivel de exploataţie, cel puţin 2 arbori pe ha, din speciile prevăzute în anexa nr. 14 la prezentul ordin;
b) să păstreze terenul acoperit în perioada 15 iunie-15 octombrie în proporţie de cel puţin 85%, din suprafaţa arabilă a exploataţiei cu: culturi agricole sau cu miriştea rămasă după recoltare sau culturi secundare sau culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înfiinţate, timpul necesar pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea noii culturi fiind de cel mult 2 săptămâni; în cazul culturilor permanente, acoperirea minimă a solului se asigură pe 75% din suprafaţa exploataţiei, cu fâşii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale.
(2) În cazul fermierilor care deţin suprafeţe de pajişti permanente, cerinţa specifică este prevăzută la alin. (1) lit. a).
SECŢIUNEA a 6-a
Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantaţiile pomicole, viticole, pepiniere şi hameişti
ART. 43
Sprijinul aferent schemei înierbarea intervalului dintre rânduri în plantaţiile pomicole, viticole, pepiniere şi hameişti intervenţia PD-06, prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumită în continuare eco-schemă, se acordă ca plată anuală suplimentară pe suprafaţa de teren, conform art. 31 alin. (7) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 2.115/2021.
ART. 44
Pentru a beneficia de sprijinul aferent eco-schemei prevăzute la art. 43, fermierii trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate prevăzute în fişa intervenţiei, după cum urmează:
a) fermierul este beneficiar BISS;
b) fermierul este utilizatorul unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) dimensiunea exploataţiei este de minimum 1 ha cultură permanentă, cu dimensiunea parcelei de minimum 0,1 ha.
ART. 45
(1) Pentru a beneficia de sprijinul aferent eco-schemei prevăzute la art. 43, fermierii trebuie:
a) să păstreze terenul înierbat sau să îl înierbeze între rânduri pe minimum 75% din suprafaţa plantaţiei, respectiv două intervale înierbate, unul nu, în perioada 15 iunie-15 octombrie a anului de cerere;
b) să nu efectueze lucrări ale solului pe terenul înierbat între rânduri, cu excepţia cosirilor de iarbă între rânduri, în perioada 15 iunie-15 octombrie a anului de cerere.
(2) Fermierii care solicită sprijinul aferent eco-schemei prevăzute la art. 39 nu pot solicita sprijinul aferent eco-schemei prevăzute la art. 43.
SECŢIUNEA a 7-a
Creşterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte
ART. 46
(1) Sprijinul aferent schemei creşterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte adulte, intervenţia PD-07 prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumită în continuare eco-schemă vaci lapte, se acordă ca plată anuală compensatorie, conform art. 31 alin. (7) lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 2.115/2021.
(2) Plata compensatorie prevăzută la alin. (1) se acordă pentru depăşirea standardelor minime de bunăstare la vacile de lapte adulte, prevăzute în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 10/2023 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia bovinelor din exploataţiile comerciale, denumit în continuare Ordinul nr. 10/2023, pe întreaga perioadă a fiecărui an de cerere pentru care se încheie un angajament voluntar, respectiv 1 ianuarie-31 decembrie.
ART. 47
(1) Pentru a beneficia de sprijinul aferent eco-schemei vaci lapte prevăzute la art. 46 alin. (1), crescătorii de animale care se încadrează în categoria fermierilor activi trebuie să îndeplinească cerinţele generale prevăzute în fişa intervenţiei, după cum urmează:
a) deţin vaci de lapte adulte, aşa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) lit. ff) din hotărâre, identificate şi înregistrate în Baza naţională de date, definită potrivit art. 1 pct. 5 din Norma sanitar-veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022;
b) exploataţia de vaci de lapte adulte este înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Pe lângă cerinţele generale prevăzute la alin. (1), crescătorii de animale trebuie să îndeplinească şi cerinţele specifice prevăzute în fişa intervenţiei, după cum urmează:
a) pentru sprijinul „evitarea mulsului traumatic şi bunăstarea ugerului“:
(i) verifică starea tehnică a echipamentelor de muls de cel puţin 3 ori/an;
(ii) schimbă manşoanele aparatelor de muls la un interval de maximum 4 luni, respectiv de cel puţin 3 ori pe an, rezultând un număr mediu de 0,9 manşoane/cap vacă de lapte adultă/an de angajament;
(iii) utilizează minimum 3 litri produse/cap vacă de lapte adultă/an pentru întreţinerea ugerului, premergător mulsului şi postmuls;
b) pentru sprijinul „sănătatea ongloanelor“, efectuează anual cel puţin două acţiuni de trimaj pentru fiecare vacă de lapte adultă;
c) pentru sprijinul „îmbunătăţirea zonei de odihnă“, utilizează o cantitate de materiale sub formă de aşternut de cel puţin 4 kg/cap vacă de lapte adultă/zi.
(3) Plata compensatorie prevăzută la art. 46 alin. (1) se acordă pentru cele trei tipuri de sprijin prevăzute la alin. (2) accesate împreună.
ART. 48
Documentul care se depune împreună cu cererea de plată pentru ecoschema vaci lapte este copia autorizaţiei/ înregistrării sanitar-veterinare aferente exploataţiei pentru care se încheie angajamentul voluntar anual.
ART. 49
(1) Documentele specifice care atestă îndeplinirea cerinţelor specifice şi care se depun împreună cu decontul justificativ, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 15, sunt:
a) mişcarea lunară şi cumulată, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 16, din care rezultă efectivul de vaci de lapte aflat sub angajament;
b) pentru cerinţa prevăzută la art. 47 alin. (2) lit. a) pct. (i): (i) copie a contractului de servicii/mentenanţă, pentru verificările tehnice efectuate asupra echipamentelor de muls;
(ii) copie a facturii/facturilor pentru serviciile prestate şi a documentului care face dovada plăţii acestora;
(iii) copie a raportului emis/a procesului-verbal/ proceselor-verbale din care rezultă verificările tehnice efectuate asupra echipamentelor de muls;
c) pentru cerinţa prevăzută la art. 47 alin. (2) lit. a) pct. (ii): (i) copie a facturii/facturilor de achiziţie a manşoanelor;
(ii) copie a fişei de magazine, dacă există manşoane pe stoc la data de 1 ianuarie a anului;
(iii) copii ale bonurilor de consum;
(iv) copii ale proceselor-verbale din care rezultă data operaţiunii/operaţiunilor de înlocuire a manşoanelor şi aparatele de muls pentru care au fost efectuate înlocuirile;
d) pentru cerinţa prevăzută la art. 47 alin. (2) lit. a) pct. (iii): (i) copie a facturii/facturilor de achiziţie a produselor folosite pentru igiena ugerului;
(ii) copie a fişei de magazie, dacă există produse pe stoc la data de 1 ianuarie a anului;
(iii) copii ale bonurilor de consum;
(iv) copie a registrului de evidenţă a aplicării produselor, care va cuprinde date despre locaţia/grajdul în care se află efectivul de animale, data aplicării (înainte/ postmuls), efectivul de animale pentru care s-au aplicat produse la fiecare mulsoare şi cantitatea produselor;
e) pentru cerinţa prevăzută la art. 47 alin. (2) lit. b):
(i) copie a contractului de prestări servicii de trimaj, încheiat cu un prestator de servicii care are ca obiect de activitate şi codul CAEN 7500;
(ii) copie a facturii/facturilor care atestă efectuarea serviciilor de trimaj şi a documentului care face dovada plăţii;
(iii) copii ale proceselor-verbale din care rezultă data acţiunii/acţiunilor de trimaj însoţite de detalierea efectivului pe crotalii;
f) pentru cerinţa prevăzută la art. 47 alin. (2) lit. c):
(i) copie a facturii/facturilor de achiziţionare/a documentelor de intrare a materialelor folosite sub formă de aşternut;
(ii) copie a fişei de magazie, dacă există materiale folosite pentru aşternut pe stoc la data de 1 ianuarie a anului;
(iii) copie a registrului de evidenţă, completat zilnic, din care să reiasă: data (ziua) aplicării, cantitatea şi locul în care au fost utilizate materialele sub formă de aşternut, nr. de animale existent la momentul aplicării din care să rezulte cantitatea de 4 kg/cap/zi.
(2) Decontul şi documentele specifice prevăzute la alin. (1) se depun anual, respectiv în luna ianuarie a anului următor anului de angajament pentru care se solicită sprijin, pentru activitatea desfăşurată în perioada 1 ianuarie-31 decembrie.
SECŢIUNEA a 8-a
Măsura pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrăşat
ART. 50
(1) Sprijinul aferent măsurii pentru bunăstarea tineretului bovin la îngrăşat, intervenţia PD-08 prevăzută la cap. 5.1 din PS 2023-2027, denumită în continuare eco-schemă bunăstare tineret bovin la îngrăşat, se acordă ca plată anuală compensatorie, conform art. 31 alin. (7) lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 2.115/2021.
(2) Plata compensatorie prevăzută la alin. (1) se acordă pentru depăşirea standardelor minime de bunăstare la tineretului bovin la îngrăşat, prevăzute în Ordinul nr. 10/2023, pe întreaga perioadă a fiecărui an de cerere pentru care se încheie un angajament voluntar, respectiv 1 ianuarie-31 decembrie.
(3) În sensul eco-schemei bunăstare tineret bovin la îngrăşat, prin tineret bovin se înţelege tineret femel şi mascul din specia bovine cu vârsta de maximum 32 de luni la data livrării la abator la greutatea de minimum 450 kg în viu/cap.
(4) Plata compensatorie prevăzută la alin. (1) se acordă pe UVM, iar pentru calculul echivalent UVM se utilizează următorii coeficienţi de conversie a animalelor:
a) 0,4 UVM pentru bovine sub şase luni;
b) 0,6 UVM pentru bovine de la şase luni la 2 ani;
c) 1,0 UVM pentru bovine peste 2 ani.
ART. 51
(1) Pentru a beneficia de sprijinul aferent ecoschemei bunăstare tineret bovin la îngrăşat prevăzute la art. 50 alin. (1), crescătorii de animale care se încadrează în categoria fermierilor activi trebuie să îndeplinească cerinţele generale prevăzute în fişa intervenţiei, după cum urmează:
a) tineretul bovin să fie identificat şi înregistrat în Baza naţională de date, definită potrivit art. 1 pct. 5 din Norma sanitar-veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022;
b) exploataţia de bovine să fie înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar, conform legislaţiei în vigoare;
c) să solicite sprijin pentru un efectiv rulat/an per beneficiar de maximum 5.000 de capete de tineret bovin la îngrăşat;
d) efectivul eligibil de tineret bovin trebuie să fie deţinut în exploataţie minimum 6 luni până la data livrării în vederea sacrificării; sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada de deţinere de 6 luni au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar;
e) să livreze animalele pentru sacrificare la abatoare autorizate sanitar-veterinar care sunt supuse controlului autorităţii competente privind respectarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii;
f) greutatea la livrare în vederea sacrificării către un abator autorizat este de minimum 450 kg în viu/cap.
(2) Pe lângă cerinţele generale prevăzute la alin. (1), crescătorii de animale trebuie să îndeplinească şi cerinţele specifice prevăzute în fişa intervenţiei, după cum urmează:
a) pentru sprijinul „creşterea cu cel puţin 15% a spaţiului disponibil alocat fiecărui animal“ să asigure fiecărui animal, exploatat în sistemul semiintensiv şi/sau intensiv, în perioada de stabulaţie a anului de cerere, un spaţiu util din adăpost cu 15% mai mare decât standardul minim prevăzut în Ordinul nr. 10/2023;
b) pentru sprijinul „asigurarea condiţiilor de confort sporit în zona de odihnă“, utilizează o cantitate de materiale sub formă de aşternut de cel puţin 3 kg/cap tineret bovin/zi.
(3) Plata compensatorie prevăzută la art. 50 alin. (1) se acordă pentru cele două tipuri de sprijin prevăzute la alin. (2) accesate împreună.
ART. 52
Documentele care se depun împreună cu cererea de plată pentru ecoschema bunăstare tineret bovin la îngrăşat sunt:
a) copie autorizaţie/înregistrare sanitar-veterinară aferentă exploataţiei pentru care se încheie angajamentul voluntar anual;
b) schiţa grajdului/spaţiului de creştere (din suprafaţa totală construită se elimină suprafaţa aferentă spaţiului de hrănire dacă este amplasat pe sol, suprafaţa stâlpi etc.).
ART. 53
(1) Documentele specifice care atestă îndeplinirea cerinţelor specifice şi care se depun împreună cu decontul justificativ, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 15, sunt:
a) documente de intrare, în funcţie de provenienţă: copii de pe facturi de achiziţie, documente de circulaţie, certificate sanitar-veterinare, filă/file din carnetul de comercializare împreună cu copia atestatului de producător, acte de mutaţie, acte fătări, după caz;
b) documente de ieşire, după caz:
(i) copia documentului/documentelor de livrare către abator/terţi, copia avizului de însoţire a animalelor de la exploataţia cu cod ANSVSA la destinaţia de livrare/ abator;
(ii) copia documentelor care dovedesc moartea animalelor;
c) copiile rapoartelor de clasificare;
d) documente pentru sacrificare în regim de prestare de servicii:
(i) copia avizului de livrare de la crescător la abator;
(ii) copia facturii de prestare a serviciului de abatorizare;
(iii) copiile rapoartelor de clasificare;
e) situaţia centralizatoare a intrărilor şi ieşirilor pentru perioada aferentă decontului întocmită pe baza documentelor de intrare-ieşire din care rezultă trasabilitatea de la intrarea în exploataţie până la livrarea către abator şi îndeplinirea cerinţelor referitoare la perioada de 6 luni, livrarea către abator la o greutate de minimum 450 kg în viu şi vârsta la data livrării către abator, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 17. Această situaţie centralizatoare se depune la APIA atât pe suport electronic, cât şi pe suport hârtie;
f) documentul din care rezultă că este îndeplinită cerinţa prevăzută la art. 51 alin. (2) lit. a) este situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea spaţiului disponibil alocat fiecărui animal mai mare cu 15% faţă de standardul minim, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 18;
g) documentele care atestă îndeplinirea cerinţei prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. b) sunt:
(i) copie a facturii/facturilor de achiziţionare/a documentelor de intrare a materialelor folosite sub formă de aşternut;
(ii) copia fişei de magazie, dacă există materiale folosite pentru aşternut pe stoc la data de 1 ianuarie a anului;
(iii) copii ale bonurilor de consum;
(iv) copie a registrului de evidenţă de aplicare a materialelor din care să reiasă: data (ziua) aplicării, cantitatea şi locul în care au fost utilizate materialele sub formă de aşternut, nr. de animale existent la momentul aplicării din care să rezulte cantitatea de 3 kg/cap/zi.
(2) Decontul şi documentele specifice prevăzute la alin. (1) se depun semestrial, respectiv în luna iulie pentru activitatea de creştere şi îngrăşare desfăşurată în perioada 1 ianuarie-30 iunie, în luna ianuarie a anului următor anului de angajament pentru care se solicită sprijin, pentru activitatea de creştere şi îngrăşare desfăşurată în perioada 1 iulie-31 decembrie.
ART. 54
În cuprinsul secţiunilor a 7-a şi a 8-a, respectiv în cazul eco-schemelor acordate în sectorul zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (3) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022, următorii termeni se definesc astfel:
a) efectiv estimat reprezintă efectivul de animale estimat de beneficiar în cererea de plată pentru fiecare exploataţie cu autorizaţie/înregistrare sanitar-veterinară, pe perioada unui an de angajament;
b) efectiv solicitat reprezintă efectivul de animale conform documentelor, înscris în deconturile justificative semestriale, respectiv efectivul livrat/efectivul mediu realizat pentru fiecare exploataţie cu autorizaţie/înregistrare sanitar-veterinară, pe perioada unui an de angajament.
CAP. V
Plăţile directe cuplate
SECŢIUNEA 1
Plăţile directe cuplate pentru venit în sectorul vegetal
ART. 55
(1) Plăţile directe cuplate pentru venit în sectorul vegetal sunt prevăzute la art. 1 alin. (4) lit. a) din hotărâre şi se acordă sectoarelor şi producţiilor prevăzute la cap. 5.1 - intervenţiile PD 09-PD 20 din PS 2023-2027.
(2) Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate/valorificate/utilizate în cadrul intervenţiei la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea de plată pentru sprijinul cuplat pentru intervenţia respectivă.
(3) Verificarea utilizării seminţei certificate se face prin raportarea cantităţii de sămânţă utilizată, înscrisă în factura de achiziţie a seminţei sau în bonul fiscal sau în adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr sau în documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă produsă de fermierul care solicită plata sau în avizul de expediţie a seminţei de soia/lucernă/seminţei pentru plante furajere eliberat de deţinătorul soiului de soia/lucernă/seminţe pentru plante furajere către fermier, la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă, rezultat care se compară cu cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar, prevăzute în anexa nr. 19.
(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2), precum şi lipsa sau prezentarea după termen a documentelor obligatorii atrag respingerea sprijinului pentru intervenţia de sprijin cuplat în cauză, solicitată în cererea de plată. Nerespectarea prevederilor alin. (3), precum şi lipsa sau prezentarea după termen a documentelor obligatorii atrag respingerea de la plată a sprijinului pentru suprafaţa culturii în cauză, aferente intervenţiei pentru care nu se respectă această prevedere.
ART. 56
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - soia, intervenţia PD-09, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) care fac dovada valorificării pe bază de contract de vânzare a unei producţii minime anuale de 1.300 kg boabe soia/ha, recoltată la maturitate, către unităţi de procesare autorizate/înregistrate la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; şi/sau fac dovada utilizării acesteia în consumul propriu la nivelul fermei pentru hrana animalelor deţinute, înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor, şi a păsărilor, situaţie în care prezintă dovada că la nivelul fermei deţin animale, respectiv păsări; şi/sau fac dovada utilizării acesteia în consumul propriu la nivelul fermei pentru procesarea în vederea obţinerii produselor derivate, situaţie în care fermierul prezintă dovada calităţii de procesator; şi/sau fac dovada valorificării pe bază de contract de vânzare a mărfii. În cazul loturilor semincere, fac dovada livrării către menţinătorul sau deţinătorul soiului a cantităţii minime de 1.300 kg sămânţă, pe bază de aviz de expediţie, şi/sau cantitatea minimă de 1.300 kg/ha se livrează către terţii ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional, pe bază de factură şi/sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
e) fac dovada utilizării seminţei certificate oficial din următoarele categorii: prebază, bază, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 266/2002, şi Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Unitatea de procesare prevăzută la alin. (1) lit. d) pct. (i) trebuie să fie înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 44/2017 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitar-veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale şi pentru modificarea anexei nr. 6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) factura de vânzare a mărfii sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentru minimum 1.300 kg boabe de soia/ha comercializată;
b) note de intrare/recepţie a furajelor de soia procesate pentru consumul cu animalele sau păsările pe care le deţine în fermă, precum şi pentru produsele rezultate în urma procesării boabelor de soia, pentru minimum 1.300 kg boabe de soia/ha utilizată în consumul propriu la nivelul fermei;
c) contractul de vânzare a mărfii, în cazul în care valorificarea producţiei minime de 1.300 kg/ha s-a făcut în baza acestuia, însoţit de documentele prevăzute la lit. a);
d) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, înregistrat pentru siguranţa alimentelor la ANSVSA, acesta face dovada procesării producţiei minime de 1.300 kg/ha prin documente contabile interne;
e) factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantitatea minimă de sămânţă necesară la hectar este inclusă în anexa nr. 19;
f) în cazul loturilor semincere, prin excepţie de la lit. a)-e), fermierul prezintă:
(i) factura pentru servicii de multiplicare soia, emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii de multiplicare sămânţă de soia este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului; şi/sau
(ii) factura de comercializare a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha emise către terţi ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional.
(4) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (3) lit. a)-f) este data de 30 aprilie a anului următor anului de cerere.
(5) Verificarea eligibilităţii, în cazul consumului în ferma proprie, se face inclusiv pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 20, şi a numărului mediu de animale înscrise în RNE şi de păsări din fermă pe perioada anului de cerere.
ART. 57
(1) Sprijinul cuplat pentru venit-lucernă, intervenţia PD-10, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) fac dovada că au realizat anual o producţie minimă de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân sau produse derivate din fân, respectiv granule, peleţi sau făină, sau 200 de kg de sămânţă certificată;
e) au comercializat cel puţin producţia minimă de masă verde sau fân sau produse derivate din fân prevăzute la lit. d) către exploataţii de creştere a animalelor înscrise în RNE şi/sau a păsărilor, pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol; şi/sau
f) au consumat cu animalele înscrise în RNE şi/sau cu păsările pe care le deţin şi/sau au stocat în vederea consumului cu acestea cel puţin producţia minimă de masă verde sau fân sau produse derivate din fân prevăzute la lit. d), obţinută în fermă. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 20, a calculului efectivului mediu furajat din fermă şi a producţiei de lucernă/fân obţinute pe perioada anului de cerere, prevăzute în anexa nr. 21, întocmită şi semnată de către fermier;
g) în cazul loturilor semincere, au comercializat cel puţin producţia minimă de 200 kg/ha sămânţă certificată cultivatorilor de lucernă a căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional, pe bază de factură şi/sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
h) pentru obţinerea producţiei de masă verde sau fân sau produse derivate din fân, prevăzute la lit. e), cât şi în cazul loturilor semincere de lucernă prevăzute la lit. d), utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile prebază, bază şi certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
(2) Factura de achiziţie a seminţelor este însoţită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 19.
(3) În cazul loturilor semincere de lucernă, fermierul prezintă factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 200 kg sămânţă de lucernă certificată/ha către cultivatori de lucernă ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional sau factura pentru servicii de multiplicare sămânţă de lucernă emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 200 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii de multiplicare este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului.
(4) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1)-(3) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere curent.
ART. 58
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - leguminoase boabe industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe şi fasole păstăi), intervenţia PD-11, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) livrează cantitatea minimă de 1.900 kg/ha mazăre de grădină, de 850 kg/ha fasole boabe şi de 4.900 kg fasole păstăi la o unitate de industrializare/procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 44/2017 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitar-veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale şi pentru modificarea anexei nr. 6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare;
e) fac dovada livrării cantităţii minime prevăzute la lit. d), pe bază de factură sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol a comercializării producţiei;
f) fac dovada că utilizează sămânţa certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 1.366/2005.
(2) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
a) factura de livrare a producţiei minime prevăzute la alin. (1) lit. d) sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
b) factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 19.
(3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este data de 1 decembrie a anului de cerere.
(4) Procesatorii care cultivă mazăre de grădină şi/sau fasole boabe şi/sau fasole păstăi fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.
ART. 59
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - cânepă, intervenţia PD-12, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) fac dovada că au realizat o producţie minimă de 500 kg seminţe/ha şi/sau 5.000 kg tulpini uscate/ha;
e) fac dovada că utilizează sămânţă certificată, însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, cu modificările şi completările ulterioare. Factura de achiziţie a seminţelor este însoţită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătoare de seminţe, efectuate în ţări terţe, şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Decizia Consiliului 2003/17/CE, sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă;
f) deţin autorizaţie de cultivare emisă de DAJ şi respectă condiţiile specifice privind cultivarea cânepei, conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope.
(2) În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, la solicitarea deţinătorului de autorizaţie de cultivare şi ca urmare a transmiterii de către direcţiile pentru agricultură judeţene, până la data de 15 mai a anului în curs, a listei cu autorizaţiile eliberate, recoltează probele pentru determinarea conţinutului de THC dintr-o cultură de cânepă de un anumit soi, aflată pe câmp.
(3) Probele preluate se transmit Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
(4) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/ gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
(5) Contravaloarea analizelor pentru stabilirea conţinutului de THC din probele recoltate, potrivit prevederilor alin. (3), se achită de către fermieri în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea facturii de către Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj. Efectuarea analizelor se face numai în baza prezentării dovezii de plată.
(6) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1)-(5) sunt următoarele:
a) copie de pe certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberate/eliberat de ONRC, din care să rezulte activitatea de procesare a unităţii către care a valorificat producţia;
b) proces-verbal de recepţie însoţit de bon fiscal sau factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care să reiasă că s-a comercializat producţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. d);
c) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat la ONRC, acesta face dovada procesării producţiei minime prevăzute la alin. (1) lit. d) prin documente contabile interne;
d) raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră şi seminţe, emis de Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor;
e) factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 19;
f) copie de pe autorizaţia de cultivare emisă de DAJ.
(7) Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (6) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere.
ART. 60
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - orez, intervenţia PD-13, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) valorifică o producţie minimă de 4.500 kg/ha orez pe bază de factură sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, acesta face dovada procesării producţiei proprii prin documente contabile interne;
e) fac dovada că utilizează sămânţă certificată, însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale, cu modificările şi completările ulterioare. Factura de achiziţie a seminţelor este însoţită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 19.
(2) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere curent.
ART. 61
Sprijinul cuplat pentru venit - sămânţă de cartof, intervenţia PD-14, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt eligibili BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în IACS;
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) au autorizaţii pentru producerea seminţei de cartof pentru anul de cerere, eliberate de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea, vizate pentru anul curent de cerere, pe care le prezintă la APIA la depunerea cererii de plată, dar nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor de plată;
e) valorifică minimum 15 tone sămânţă de cartof/ha pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pe care le prezintă la APIA până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere;
f) fac dovada că utilizează sămânţă certificată în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 1.266/2005. Pentru sămânţa achiziţionată de la terţi, fermierul prezintă factura de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită/însoţite de:
(i) documentul de calitate şi conformitate al furnizorului; sau
(ii) orice alt document echivalent documentului menţionat emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; sau
(iii) o etichetă oficială pentru fiecare lot însămânţat care ţine loc de document de calitate şi conformitate.
În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial/ oficiale de certificare a lotului/loturilor de sămânţă, cu menţiunea „Necesar propriu“. Acestea se prezintă la APIA până la data-limită de depunere a cererilor de plată. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 19.
ART. 62
Sprijinul cuplat pentru venit - hamei, intervenţia PD-15, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,1 ha;
d) au încheiat contract/contracte de vânzare a producţiei minime cu o fabrică de bere/unităţi de procesare a hameiului pentru scop farmaceutic/unităţi de procesare a hameiului pentru producţia de bere, înregistrate în ONRC. Fac excepţie fermierii care au şi calitatea de procesator înregistrat la ONRC, pentru producţia ce urmează a fi procesată în unitatea proprie;
e) solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare pentru producţia de hamei la DAJ. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea de plată;
f) fac dovada producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha prin proces-verbal de constatare încheiat între DAJ şi fermier, care se depune la APIA până la data de 1 decembrie a anului de cerere;
g) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat la ONRC, acesta face dovada procesării producţiei minime prevăzute la lit. f), prin documente contabile interne, până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere.
ART. 63
Sprijinul cuplat pentru venit - sfeclă de zahăr, intervenţia PD-16, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR. Modelul contractului este prevăzut în anexa la acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr. Contractul se înregistrează la DAJ şi se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/m^2. O copie a contractului se depune la APIA până la data de 1 octombrie a anului de cerere. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru sprijinul cuplat. Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ;
e) fac dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr recunoscută de MADR pentru persoanele fizice, care se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent;
f) fac dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002. Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 19.
ART. 64
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - legume cultivate în câmp pentru consum în stare proaspătă sau destinate industrializării, în cultură principală/secundară: tomate, castraveţi, ardei, vinete, intervenţia PD-17, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt eligibili pentru plata BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) cultivă în câmp tomate, castraveţi, ardei, respectiv gras, lung şi gogoşar, şi vinete;
e) livrează cantitatea minimă de 15.000 kg/ha tomate sau 12.000 kg/ha castraveţi sau 11.000 kg/ha ardei sau 13.000 kg/ ha vinete către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 sau pentru consum în stare proaspătă;
f) fac dovada valorificării cantităţii minime prevăzute la lit. e) pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
g) unităţile de industrializare care cultivă legumele prevăzute la lit. d) fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.
(2) Sămânţa utilizată la înfiinţarea culturii trebuie să fie certificată oficial inclusiv categoria standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.269/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 1.269/2005, şi cu Ordinul nr. 1.366/2005.
(3) Fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată.
(4) Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe la 1 gram sunt incluse în anexa nr. 19.
(5) În situaţia în care fermierul înfiinţează cultura prin răsad, pe care îl achiziţionează de la o terţă persoană, prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere factura de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a răsadului, însoţită de copii de pe plicul de seminţe folosite pentru producerea răsadului sau copie de pe documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau copie de pe raportul de control sau de pe paşaportul fitosanitar, dacă furnizorul răsadului este persoană fizică sau juridică autorizată de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor pentru multiplicarea de material săditor legumicol, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate.
ART. 65
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - legume cultivate în sere şi solare - tomate, castraveţi, ardei, vinete, intervenţia PD-18, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,03 ha;
d) cultivă în sere şi solarii tomate, castraveţi, ardei, vinete.
(2) Pentru legume cultivate în sere, sprijinul cuplat pentru venit se acordă pentru următoarele culturi:
a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) vinete pentru consum în stare proaspătă.
(3) Sprijinul cuplat pentru venit pentru culturile prevăzute la alin. (2) se acordă fermierilor care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:
a) 85 de tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) 50 de tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) 29 de tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) 30 de tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.
(4) Pentru legume cultivate în solare, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:
a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) vinete pentru consum în stare proaspătă.
(5) Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (4) se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:
a) 32 de tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) 30 de tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) 20 de tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.
(6) Dovada comercializării legumelor cultivate în spaţii protejate o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol depusă/ depuse la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.
(7) Fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, inclusiv categoria standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul nr. 1.366/2005.
(8) Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“ sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate şi factura de achiziţie a seminţei se depun la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe la 1 gram sunt incluse în anexa nr. 19.
(9) Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.
ART. 66
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - fructe - prune, mere, cireşe, vişine, caise şi piersici, intervenţia PD-19, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,1 ha;
d) exploatează livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi piersici.
(2) Sprijinul cuplat pentru venit prevăzut la alin. (1) se acordă fermierilor care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectar:
a) 5,6 tone la prune;
b) 7,8 tone la mere;
c) 4,4 tone la cireşe şi vişine;
d) 4,7 tone la caise;
e) 5 tone la piersici.
(3) Dovada comercializării fructelor pentru consum în stare proaspătă şi/sau către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.
(4) Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi prevăzute la alin. (1) fac dovada industrializării producţiei proprii în cantităţile prevăzute la alin. (2) prin documente contabile interne.
(5) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (3) şi (4) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere curent.
ART. 67
(1) Sprijinul cuplat pentru venit - producere sămânţă plante furajere, intervenţia PD-20, se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) sunt beneficiari BISS;
b) sunt utilizatorii unei suprafeţe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul integrat de administrare şi control (IACS);
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha şi cu o suprafaţă a parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha;
d) deţin autorizaţie pentru producerea de seminţe de plante furajere, eliberată de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor de pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea, vizată pentru anul curent de cerere, pe care o prezintă la APIA la depunerea cererii de plată, dar nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor de plată.
(2) Sprijinul cuplat pentru venit prevăzut la alin. (1) se acordă fermierilor care fac dovada valorificării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectar:
a) 1.000 kg - golomăţ;
b) 700 kg - mazăre furajeră;
c) 600 kg - măzăriche;
d) 800 kg - sparcetă;
e) 150 kg - trifoi roşu;
f) 150 kg - facelia;
g) utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile prebază, bază şi certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
(3) Factura de achiziţie a seminţelor este însoţită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau buletinul de analiză oficială cu menţiunile „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“ sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 19.
(4) În cazul loturilor semincere, fermierul prezintă următoarele documente: factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor, din care să reiasă comercializarea cantităţilor minime prevăzute la alin. (2) către cultivatori de plante furajere ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional, sau factura pentru servicii multiplicare sămânţă, pentru oricare din următoarele plante furajere: golomăţ, mazăre furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi roşu şi facelia, emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat cantităţile minime/ha prevăzute la alin. (2). În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului.
(5) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1)-(4) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere curent.
ART. 68
(1) În situaţia în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal încheie contracte şi/sau utilizează seminţe şi/sau comercializează producţia prin intermediul unui grup/unei organizaţii de producători recunoscut(e) de MADR sau al unei cooperative agricole înfiinţate conform prevederilor Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care are ca obiect de activitate vânzarea producţiei, ca membru sau nemembru al acestor forme asociative, actele şi termenele de depunere sunt cele prevăzute la art. 55-68.
(2) Solicitanţii prevăzuţi la alin. (1) mai prezintă şi:
a) copie de pe actul de înregistrare la ONRC în a cărui rază teritorială îşi are sediul grupul/organizaţia/cooperativa;
b) adeverinţă prin care fac dovada că sunt membri ai grupului/organizaţiei de producători/cooperativei prin care valorifică producţia sau adeverinţă prin care nemembrii fac dovada că producţia a fost livrată prin forma asociativă;
c) copia contractului încheiat între grup/organizaţie/ cooperativă şi cumpărător, care cuprinde tabelul cu fermierii care au comercializat producţia prin forma de organizare.
SECŢIUNEA a 2-a
Plăţile directe cuplate pentru venit în sectorul zootehnic
ART. 69
În sectorul zootehnic se acordă sprijin cuplat pentru venit, denumit în continuare SCVZ, aşa cum este prevăzut la art. 1 alin. (4) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat.
ART. 70
SCVZ se acordă fermierilor activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, şi crescătorilor de viermi de mătase, în funcţie de efectivul de animale determinate/kg gogoşi crude determinate de beneficiar, din următoarele categorii:
a) bivoliţe de lapte - intervenţia PD-23;
b) ovine - intervenţia PD-24;
c) caprine - intervenţia PD-24;
d) taurine de carne - intervenţia PD-22;
e) vaci de lapte - intervenţia PD-21;
f) viermi de mătase - intervenţia PD-25.
ART. 71
SCVZ pentru creşterea bivoliţelor de lapte prevăzut la art. 70 lit. a) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) solicită SCVZ pentru bivoliţele de lapte adulte din exploataţia cu cod ANSVSA;
b) bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCVZ trebuie menţinute în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere pe o perioadă de reţinere de 4 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii de plată;
c) efectivul de animale pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în BND la data depunerii cererii de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
d) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022;
e) bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară.
ART. 72
Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 4 luni, prevăzută la art. 71 lit. b), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
ART. 73
(1) SCVZ pentru ovine se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie, inclusiv pe beneficiar, cu excepţia celor din unităţile administrativ-teritoriale din zona montană prevăzute în Planul strategic PAC 2023-2027, aprobat prin Decizia Comisiei C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022, publicată pe site-ul www.madr.ro, https://pndr.ro/documente/ro/PNS-2023-2027-lista-zonelor-eligibile-pentru-interventiile-HNV-ANC-AEC.xlsx, pentru care se solicită SCVZ pentru un efectiv cuprins între 60 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie, inclusiv pe beneficiar, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCVZ au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;
b) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCVZ au vârsta de maximum 8 ani la femele, respectiv 6 ani la berbeci la data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări;
c) efectivul de animale pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în BND la data depunerii cererii de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
d) să deţină registrul individual al exploataţiei completat în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022;
e) animalele pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie menţinute, pe o perioadă de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări, în exploataţia/ exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere;
f) berbecii de reproducţie pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală;
g) pentru efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, pentru care se solicită SCVZ, se respectă raportul de sexe de minimum un berbec de reproducţie înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele ovine;
h) pentru efectivul de femele ovine neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se solicită SCVZ se respectă raportul de sexe de minimum un berbec de reproducţie cu certificat de origine/zootehnic la 35 de femele ovine;
i) berbecii de reproducţie prevăzuţi la lit. g) şi h) au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare, au vârsta de maximum 6 ani la data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări şi trebuie să fie menţinuţi în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere, de la data de 1 iulie a anului de cerere până la finalizarea perioadei de reţinere, prevăzută la lit. e), a efectivului de femele ovine pentru care se solicită SCVZ.
(2) Solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie beneficiază de SCVZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci de reproducţie.
ART. 74
(1) Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 100 de zile, prevăzută la art. 73 alin. (1) lit. e), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
(2) Până la finalul perioadei de 100 de zile, prevăzută la art. 73 alin. (1) lit. e), berbecii de reproducţie prevăzuţi la art. 73 alin. (1) lit. i) pot intra, respectiv ieşi în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferaţi temporar pentru păşunat.
ART. 75
SCVZ pentru creşterea caprinelor prevăzut la art. 70 lit. c) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) solicită SCVZ pentru un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCVZ;
b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie beneficiază de SCVZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie;
c) femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCVZ să aibă vârsta de maximum 8 ani femelele şi, respectiv, 6 ani ţapii de reproducţie la data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări;
d) efectivul de animale pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în BND la data depunerii cererii de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
e) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022;
f) femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie menţinute/menţinuţi, pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere fără penalizări a cererilor de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere;
g) ţapii de reproducţie pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală;
h) pentru efectivul de femele caprine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, pentru care se solicită SCVZ, se respectă raportul de sexe de minimum un ţap de reproducţie înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele caprine;
i) pentru efectivul de femele caprine neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic, pentru care se solicită SCVZ, se respectă raportul de sexe de minimum un ţap de reproducţie cu certificat de origine/zootehnic la 35 de femele caprine;
j) ţapii de reproducţie prevăzuţi la lit. h) şi i) au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare, au vârsta de maximum 6 ani la data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări şi trebuie să fie menţinuţi în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere, de la 1 iulie a anului de cerere până la finalizarea perioadei de reţinere, prevăzută la lit. f), a efectivului de femele caprine pentru care se solicită SCVZ.
ART. 76
(1) Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 100 de zile, prevăzută la art. 75 lit. f), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
(2) Până la finalul perioadei de 100 de zile, prevăzută la art. 75 lit. f), ţapii prevăzuţi la art. 75 lit. j) pot intra, respectiv ieşi în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferaţi temporar pentru păşunat.
ART. 77
(1) SCVZ pentru creşterea taurinelor de carne prevăzut la art. 70 lit. d) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) solicită SCVZ pentru un efectiv de animale de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne adulte, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, constituit, după caz, din:
(i) vaci din rase de carne şi/sau vaci metise cu rase de carne; şi/sau
(ii) tauri din rase de carne;
b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne adulte beneficiază de SCVZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne adulte;
c) vacile din rase de carne şi vacile metise cu rase de carne trebuie să aibă până la vârsta de 48 de luni cel puţin un produs înregistrat în BND şi înscris/înregistrat în baza de date a registrului genealogic, cu excepţia vacilor provenite din import şi care au fătat pe teritoriul ţării de provenienţă. Condiţia se aplică pentru vacile din rase de carne şi vacile metise cu rase de carne născute începând cu data de 1.01.2023;
d) vacile din rase de carne şi vacile metise cu rase de carne trebuie să aibă în ultimele 24 de luni cel puţin un produs înregistrat în BND şi înscris/înregistrat în baza de date a registrului genealogic, cu excepţia vacilor provenite din import şi care au fătat pe teritoriul ţării de provenienţă;
e) efectivul de animale din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCVZ trebuie să fie compus din vaci din rase de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne cu vârsta de maximum 12 ani, respectiv tauri din rase de carne cu vârsta de maximum 6 ani, la termenul-limită de depunere a cererilor fără penalizări;
f) efectivul de animale pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în BND la data depunerii cererii de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
g) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022;
h) animalele pentru care se solicită SCVZ să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 4 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată(e) în cerere;
i) vacile din rase de carne/vacile metise cu rase de carne pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, iar taurii din rase de carne pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală.
(2) Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 4 luni, prevăzută la alin. (1) lit. h), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
(3) Pentru categoria taurine de carne sunt eligibile rasele cuprinse în lista cu rasele de taurine de carne prevăzută în anexa nr. 22.
ART. 78
SCVZ pentru vacile de lapte, prevăzut la art. 70 lit. e), se solicită de către fermierii activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) solicită SCVZ pentru un efectiv cuprins între 10 şi 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din unităţile administrativ-teritoriale din zona montană prevăzute în Planul strategic PAC 2023-2027, aprobat prin Decizia Comisiei C(2022) 8.783 din 7 decembrie 2022, publicate pe site-ul www.madr.ro, „https://pndr.ro/documente/ro/PNS-2023-2027-lista-zonelor-eligibile-pentru-interventiile-HNV-ANC-AEC.xlsx“, pentru care se solicită SCVZ pentru un efectiv cuprins între 5 şi 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;
b) vacile de lapte din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCVZ îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
(i) să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări;
(ii) să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară;
(iii) să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 4 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată(e) în cerere;
(iv) efectivul de animale pentru care se solicită SCVZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în BND la data depunerii cererii de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;
c) să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii de plată, cu un prim-cumpărător recunoscut de către APIA, în cazul în care producătorul deţine unitate proprie de procesare a laptelui, să deţină copie de pe cel puţin un aviz de însoţire a mărfii şi de pe o notă de intrare-recepţie care atestă livrarea laptelui la unitatea proprie de procesare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte, sau în cazul altor tipuri de valorificare a laptelui să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/raportul fiscal de închidere zilnică/avizul de însoţire a mărfii şi de pe documentele fiscale de încasare/facturi;
d) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022;
e) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte beneficiază de SCVZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte.
ART. 79
Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 4 luni, prevăzută la art. 78 lit. b) pct. (iii), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
ART. 80
SCVZ pentru viermi de mătase prevăzut la art. 70 lit. f) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) achiziţionează cutii de câte 10 grame de ouă de viermi de mătase/cutie de la unităţi autorizate sanitar-veterinar, din care se obţin minimum 15 kg gogoşi crude de mătase;
b) să aibă încheiat un contract de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu pentru minimum 15 kg gogoşi crude pentru fiecare cutie de 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile, în cazul procesării prin terţi. Unitatea de procesare/Operatorul din domeniu are ca obiect de activitate comerţul gogoşilor de mătase şi/sau pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile şi/sau producţia de ţesături;
c) SCVZ se acordă pentru o producţie minimă de 15 kg gogoşi crude/cutie de ouă de viermi de mătase.
ART. 81
Pe lângă condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 71-80, solicitanţii SCVZ trebuie să respecte normele de condiţionalitate potrivit prevederilor art. 12 şi anexei III din Regulamentul (UE) 2021/2.115, precum şi prevederilor capitolului 3.10 din Planul strategic PAC 2023-2027, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C(2022) 8783 din 7 decembrie 2022, pe întreaga exploataţie cu cod ANSVSA.
ART. 82
(1) Documentul specific care se depune împreună cu cererea de plată pentru intervenţia prevăzută la art. 71 este adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea bivoliţelor pentru care se solicită sprijin cuplat în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 a).
(2) Documentele specifice pentru SCVZ ovine/caprine care atestă condiţiile prevăzute la art. 73 alin. (1) lit. f)-i) şi la art. 75 lit. g)-j) sunt:
a) adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea berbecilor/ţapilor de reproducţie în registrul genealogic al rasei, înscrierea/înregistrarea oilor sau caprelor în registrul genealogic al rasei, pentru care se solicită SCVZ, şi respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/ţap de reproducţie înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele ovine/caprine, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 b) - partea A; şi/sau
b) adeverinţa eliberată de oficiul pentru zootehnie judeţean, prin care se confirmă respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/ţap de reproducţie cu certificat de origine la 35 de femele ovine/caprine neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 b) - partea B.
(3) Condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 73 alin. (1) lit. g) şi h) şi la art. 75 lit. h) şi i) trebuie să fie îndeplinite până în data de 1 iulie, inclusiv, a anului de cerere şi documentele specifice care atestă îndeplinirea acestora prevăzute la alin. (2) lit. a) sau b) se ataşează la cererea de plată tot până în data de 1 iulie, inclusiv, a anului de cerere.
(4) Documentele specifice care se depun împreună cu cererea de plată pentru intervenţia prevăzută la art. 77 sunt:
a) adeverinţa eliberată de agenţia/asociaţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea vacilor din rase de carne/ vacilor metise cu rase de carne în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, şi înscrierea taurilor de carne în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 c);
b) documente justificative pentru vacile provenite din import şi care au fătat pe teritoriul ţării de provenienţă.
(5) Documentele specifice care se depun împreună cu cererea de plată pentru intervenţia prevăzută la art. 78 sunt:
a) adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea vacilor de lapte, după caz, pentru care se solicită SCVZ, în registrul genealogic al rasei, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 d);
b) în cazul valorificării către prim-cumpărător: copie contract cu un prim-cumpărător, încheiat pentru o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii, însoţită de copii de pe raport fiscal de închidere zilnică/factură din care rezultă că s-a valorificat o cantitate de lapte (în cazul producătorului PJ/PFA/II/IF), copie de pe atestatul de producător şi copie de pe factura fiscală sau filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care rezultă că s-a valorificat o cantitate de lapte (în cazul producătorului persoană fizică) şi/sau dovada emisă de prim-cumpărător care atestă că s-a valorificat o cantitate de lapte, în baza contractului încheiat;
c) în cazul altor tipuri de valorificare:
(i) copie de pe factura fiscală sau fila din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică, din care rezultă valorificarea laptelui, însoţită de copie de pe atestatul de producător;
(ii) copii de pe raport fiscal de închidere zilnică/factură/ facturi pentru producătorul PJ/PFA/II/IF din care rezultă valorificarea laptelui;
(iii) copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe documentul fiscal de încasare a valorii aferente laptelui comercializat pentru producătorul care a efectuat valorificarea laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică;
(iv) copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrare-recepţie în unitatea de procesare, din care să rezulte livrarea şi recepţia laptelui, la unitatea proprie de procesare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.
(6) Documentul specific care se depune împreună cu cererea de plată pentru intervenţia prevăzută la art. 80 este copia contractului de livrare cu o/un unitate de procesare/operator din domeniu, în cazul procesării prin terţi.
(7) Documentele specifice care se prezintă până la data de 1 decembrie a anului de cerere pentru intervenţia prevăzută la art. 80 sunt:
a) factura de achiziţie a cutiilor cu ouă de viermi de mătase/ documente contabile interne din care să reiasă cantitatea totală de ouă de viermi de mătase produse şi cantitatea de ouă de viermi de mătase transformate în gogoşi crude de mătase din cantitatea totală şi autorizaţia sanitar-veterinară pentru producerea materialului sericicol; şi
b) factura de vânzare a gogoşilor crude de mătase către procesator/operator sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice. În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, acesta face dovada procesării producţiei proprii de gogoşi crude de mătase în unitatea proprie, prin documente contabile interne.
(8) Pentru cererile de plată depuse în termen şi în perioada cu penalizări, data-limită privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi, respectiv, cea a începerii perioadei de reţinere este data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări.
(9) Documentele specifice prevăzute la alin. (1), (2), (4) şi alin. (5) lit. a) se transmit prin mijloace electronice, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (8) din hotărâre.
ART. 83
(1) Pentru stabilirea sumelor cuvenite, pentru schemele prevăzute la art. 70, APIA efectuează controale administrative şi controale la faţa locului, conform manualelor/ghidurilor de procedură elaborate şi aprobate prin decizie a directorului general al APIA şi avizate de către direcţia de specialitate din MADR.
(2) APIA verifică administrativ, în baza naţională de date a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform procedurii elaborate, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
(3) În situaţia prevăzută la art. 82 alin. (5) lit. b) APIA ia în considerare, preia şi pune la dispoziţia fermierilor datele din declaraţiile înregistrate în Registrul prim-cumpărătorilor cu privire la valorificările de lapte ale solicitanţilor către prim-cumpărători.
CAP. VI
Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic
SECŢIUNEA 1
Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal
ART. 84
Ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se acordă sectoarelor prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. a) din hotărâre, potrivit anexei VI din PS 2023-2027.
ART. 85
(1) Ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se acordă fermierilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:
a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;
b) să depună cerere de plată în termen;
c) exploatează un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha, în cazul serelor, solarelor de 0,03 ha, în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole este de cel puţin 0,1 ha;
d) să declare la depunerea cererii de plată datele de identificare şi de contact actualizate;
e) să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la ONRC privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate, în cazul persoanelor juridice;
f) să comunice în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA, orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii;
g) să înscrie, sub sancţiunea legii, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale;
h) să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului integrat de administrare şi control, păstrate, procesate, prelucrate cu alte instituţii ale statului şi entităţi ce au rol de verificare şi control, verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, potrivit prevederilor Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, republicată;
i) să fie de acord ca datele personale şi datele înscrise în cererea de plată despre suprafeţele şi animalele din exploataţie să fie prelucrate şi utilizate pentru controalele administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date;
j) să prezinte, la depunerea cererii de plată sau a modificărilor aduse acesteia, documentele prevăzute la art. 5 alin. (2);
k) să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA în termenele stabilite de aceasta;
l) să permită efectuarea controalelor la faţa locului de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens;
m) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinată/învecinate;
n) să identifice, să declare, să localizeze şi să delimiteze parcelele agricole în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA şi să utilizeze informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante.
(2) Ajutoarele naţionale tranzitorii se acordă pentru suprafeţele agricole eligibile existente în stratul de referinţă din LPIS, gestionat de APIA. Stratul de referinţă constituie baza pentru procesul de control încrucişat.
(3) Solicitarea de către fermieri de modificare a suprafeţei parcelelor agricole şi a culturilor agricole poate fi depusă la APIA până la data-limită de depunere a cererilor de plată. Solicitările depuse după această dată se vor soluţiona în cursul anului următor. Soluţionarea modificărilor solicitate se va face numai după verificarea acestora efectuată de APIA.
(4) Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor menţionate la art. 5 aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.
ART. 86
Plata decuplată în teren arabil ANT 1, denumită în continuare ANT 1, se acordă în cuantum fix pe hectar, fermierilor din sectorul vegetal, care îndeplinesc prevederile cap. II şi condiţiile prevăzute la art. 85 şi care cultivă următoarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil.
ART. 87
(1) Suprafeţele de teren arabil consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate, care nu au fost arate şi nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de 5 ani sau mai mult, se încadrează în categoria pajişti permanente, potrivit pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027 şi nu sunt eligibile pentru ANT 1.
(2) APIA înştiinţează solicitanţii la momentul depunerii cererii de plată asupra prevederilor alin. (1), precum şi asupra posibilităţii schimbării categoriei de folosinţă a terenului sau a practicării rotaţiei culturilor şi verifică înfiinţarea culturilor în arabil sau menţinerea pajiştii permanente.
ART. 88
Pentru cultura de in pentru fibră se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 2, denumit în continuare ANT 2, fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii specifice:
a) culturile de in pentru fibră să fie amplasate pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare;
b) să depună la APIA, până la data de 1 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă, certificatul de calitate a seminţelor utilizate sau factura de cumpărare a seminţelor certificate, pentru fiecare parcelă, şi copia contractului/angajamentului de valorificare a producţiei încheiat între fermier şi prim-procesator;
c) să prezinte până la data de 31 octombrie a anului de recoltă, inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepţie, factură, bon fiscal.
ART. 89
(1) Pentru cultura de cânepă pentru fibră se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 3, denumit în continuare ANT 3, fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii specifice:
a) culturile de cânepă pentru fibră să fie amplasate pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare;
b) cultura să fie menţinută în condiţii de creştere normale, conform tehnologiei de cultivare, timp de cel puţin 10 zile de la data la care se încheie înflorirea, astfel încât să poată fi efectuate controalele necesare pentru stabilirea conţinutului de THC;
c) să depună la APIA, până la data de 1 septembrie, inclusiv, a anului de recoltă, copia contractului/angajamentului de valorificare a producţiei încheiat între fermier şi prim-procesator şi copia autorizaţiei de cultivare a cânepei pentru fibră emisă de către DAJ;
d) să prezinte până la data de 31 martie, inclusiv, a anului următor anului de cerere acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepţie, factură, bon fiscal, fila/filele din carnetul de comercializare;
e) să depună declaraţia privind varietăţile de cânepă pentru fibră cultivate şi cantităţile de seminţe utilizate la hectar pentru înfiinţarea culturii, până la data de 1 septembrie.
(2) În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, la solicitarea deţinătorului de autorizaţie de cultivare şi ca urmare transmiterii de către direcţiile pentru agricultură judeţene, până la data de 15 mai, a listei cu autorizaţiile eliberate, recoltează probele pentru determinarea conţinutului de THC, dintr-o cultură de cânepă de un anumit soi, aflată pe câmp.
(3) Probele preluate se transmit Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
(4) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
(5) Contravaloarea analizelor pentru stabilirea conţinutului de THC din probele recoltate, potrivit prevederilor alin. (3), se achită de către fermieri în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea facturii de către Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj. Efectuarea analizelor se face numai în baza prezentării dovezii de plată.
ART. 90
Pentru cultura de tutun se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 4, denumit în continuare ANT 4, pentru suprafaţa cultivată cu tutun, în baza contractelor încheiate între fermieri/grupul de producători şi prim-procesatorii autorizaţi/ înregistraţi la MADR, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:
a) culturile de tutun să fie amplasate pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare;
b) fermierul sau grupul de producători trebuie să încheie un contract de cultivare cu un prim-procesator, să îl înregistreze la DAJ şi ulterior să îl depună la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Contractul trebuie să fie încheiat până la data de 30 aprilie a anului de recoltă şi să fie depus la APIA până cel târziu la data de 30 iunie a anului de recoltă inclusiv;
c) contractul va avea ca anexă lista nominală a membrilor grupului şi suprafeţele aferente fiecăruia, atunci când unitatea prim-procesatoare încheie contracte de cultivare cu un grup de producători;
d) un fermier/grup de producători încheie contract de cultivare cu un singur prim-procesator;
e) grupurile de producători nu pot exercita activitate de prim-procesare a tutunului;
f) un fermier, producător de tutun, poate să aparţină unui singur grup de producători;
g) fermierul/grupul de producători depune la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz, până la data de 1 mai a anului următor recoltării, declaraţia de livrare a tutunului prin care se face dovada valorificării unei cantităţi minime de 1.000 kg/ha; declaraţia de livrare se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, pentru atestarea cantităţii şi a calităţii tutunului livrat; dacă fermierul este membru al unui grup de producători, declaraţia de livrare se vizează şi de grupul în cauză; lipsa vizei/vizelor pe declaraţia de livrare determină neeligibilitate la plată pentru ANT 4;
h) tutunul livrat trebuie să îndeplinească condiţiile minime de calitate, aşa cum sunt prevăzute în anexele nr. 2 şi 2a) la Legea nr. 236/2003 privind organizarea pieţei tutunului brut în România;
i) suprafeţele solicitate conform cererii de plată pe suprafaţă sunt supuse controalelor administrative şi la faţa locului de către structurile de control ale APIA, cu privire la respectarea suprafeţelor şi culturilor declarate, şi ale MADR, cu privire la lucrările agrotehnice specifice, astfel încât la recoltare să se asigure o densitate medie de cel puţin 2 plante/mp.
ART. 91
(1) Pentru cultura de hamei se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 5, denumit în continuare ANT 5, fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii specifice:
a) cultura de hamei să fie amplasată pe parcele agricole de minimum 0,1 ha, situate în zonele de cultură stabilite conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine, cu modificările ulterioare;
b) să prezinte la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, până la data de 1 decembrie a anului în care depune cererea de plată, procesul-verbal întocmit de un reprezentantul DAJ prin care se certifică faptul că suprafaţa cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată;
c) să prezinte la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, până la data de 15 octombrie a anului de cerere, o copie a contractului de vânzare a producţiei de hamei, înregistrat la DAJ.
(2) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) lit. b) se încheie la solicitarea fermierului şi în urma deplasării pe teren a reprezentantului desemnat DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat. Acest proces-verbal se întocmeşte în două exemplare şi se înregistrează la DAJ.
ART. 92
(1) Pentru cultura de sfeclă se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 6, denumit în continuare ANT 6, fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii specifice:
a) suprafaţa pe care este amplasată cultura este destinată exclusiv producţiei de zahăr;
b) cultura de sfeclă de zahăr să fie amplasată pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare;
c) să prezinte la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, până la data de 1 octombrie a anului de cerere, copia contractului de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR, întocmit conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, înregistrat la DAJ şi vizat de reprezentantul desemnat al DAJ, şi copia procesului-verbal de verificare a culturii semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr.
(2) Contractul prevăzut la alin. (1) lit. c) se înregistrează la DAJ şi se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru ANT 6. Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de verificare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ, în care se menţionează suprafaţa care respectă condiţiile agrotehnice şi de densitate a culturii.
(3) Fără a aduce atingere art. 93 alin. (2), suprafaţa determinată pentru ANT 6 nu poate depăşi suprafaţa înscrisă în procesul-verbal de verificare.
ART. 93
(1) ANT 2-ANT 6 în sectorul vegetal se acordă fermierilor care îndeplinesc condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la cap. II, condiţiile prevăzute la art. 85, la care se adaugă condiţiile specifice fiecărui ajutor naţional tranzitoriu.
(2) Suprafaţa determinată pentru ANT 2-ANT 6 nu poate depăşi suprafaţa înscrisă în contractele de producere/cultivare/ vânzare/valorificare sau angajamentele încheiate între fermier şi prim-procesatori/fabricile de prelucrare.
ART. 94
Cuantumul per hectar al ANT 1-ANT 6 în sectorul vegetal se calculează de către APIA prin raportarea bugetului anual alocat cu această destinaţie la suprafeţele eligibile determinate în urma controalelor administrative sau la faţa locului efectuate de către aceasta.
SECŢIUNEA a 2-a
Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic
ART. 95
(1) În sectorul zootehnic se acordă ajutoare naţionale tranzitorii, denumite în continuare ANTZ, aşa cum sunt prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat.
(2) În cuprinsul prezentului capitol, următorii termeni se definesc astfel:
a) perioada de referinţă este perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii de plată a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii de plată a anului curent;
b) data de referinţă este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii de plată a fiecărui an de depunere pentru exploataţiile nou-înfiinţate;
c) exploataţii nou-înfiinţate sunt exploataţiile înfiinţate în perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii în anul în curs;
d) Baza naţională de date (BND) - bază de date electronică în care sunt înregistrate animale terestre deţinute, astfel cum se prevede la art. 109 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului European din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor şi de modificare şi de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătăţii animalelor („Legea privind sănătatea animală“), cu excepţia ecvideelor, potrivit art. 1 pct. 5 din Norma sanitar-veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022;
e) bovine - animale din speciile de ungulate care aparţin genurilor Bison, Bos, inclusiv subgenurilor Bos, Bibos, Novibos, Poephagus şi Bubalus, inclusiv subgenului Anoa, şi descendenţii rezultaţi din încrucişările acestor specii;
f) data înfiinţării unei exploataţii înseamnă data intrării primului animal în exploataţia cu cod ANSVSA.
ART. 96
ANTZ se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, în funcţie de criteriile de eligibilitate, pentru următoarele scheme:
a) schemă decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;
b) schemă decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;
c) schemă cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.
ART. 97
(1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 96 lit. a) se acordă fermierilor crescători de bovine care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) la data solicitării ANTZ, exploataţia să fie înregistrată în BND şi solicitantul trebuie să producă şi să valorifice în perioada de referinţă 1.03.2022-28.02.2023 o cantitate de minimum 30% din cantitatea produsă şi valorificată în anul 2018;
b) solicitantul să fi produs şi valorificat o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul 2018.
(2) Plata ANTZ pentru fermierii prevăzuţi la alin. (1) se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte per exploataţia cu cod ANSVSA, produsă şi valorificată în anul 2018.
ART. 98
(1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 96 lit. a) se acordă şi fermierilor crescători de bovine cu exploataţii înfiinţate în perioada 1.01.2019-28.02.2023, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) la data solicitării ANTZ, exploataţia să fie înregistrată în BND;
b) solicitantul să fi produs şi valorificat o cantitate de minimum 3 tone de lapte în perioada de referinţă 1.03.2022-28.02.2023.
(2) Plata ANTZ pentru fermierii prevăzuţi la alin. (1) se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte per exploataţia cu cod ANSVSA, produsă şi valorificată în perioada de referinţă.
(3) În fiecare an de solicitare, ulterior anului 2023, solicitantul trebuie să producă şi să valorifice minimum 30% din cantitatea produsă şi valorificată în perioada de referinţă 1.03.2022-28.02.2023.
ART. 99
(1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 96 lit. b) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la 31 ianuarie 2018 înregistrate în BND;
b) la data solicitării ANTZ exploataţia cu cod ANSVSA să fie înregistrată în BND şi solicitantul trebuie să deţină minimum 30% din numărul de animale de la data de referinţă.
(2) Plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 96 lit. b) se acordă pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţia cu cod ANSVSA la 31 ianuarie 2018.
ART. 100
(1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 96 lit. b) se acordă şi fermierilor crescători de bovine cu exploataţii înfiinţate în perioada 1.02.2018-28.02.2023, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă 28.02.2023 înregistrate în BND;
b) la data solicitării ANTZ exploataţia cu cod ANSVSA să fie înregistrată în BND.
(2) Plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 96 lit. b) se acordă pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţia cu cod ANSVSA la data de referinţă 28.02.2023.
(3) În fiecare an de solicitare, ulterior anului 2023, solicitantul trebuie să deţină minimum 30% din numărul de animale de la data de referinţă 28.02.2023.
ART. 101
(1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 96 lit. c) se acordă fermierilor crescători de ovine/caprine, pentru femelele de ovine şi/sau femelele de caprine identificate conform legislaţiei în domeniu care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) efectivul solicitat din exploataţia cu cod ANSVSA înregistrată în BND să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea de plată;
b) la data solicitării ANTZ efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie înscris în BND;
c) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie menţinut în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere pe perioada de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii de plată;
d) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor, camelidelor, cervideelor şi renilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 208/2022.
(2) Sunt eligibile la plată inclusiv femelele de ovine şi/sau femelele de caprine care până la finalul perioadei de reţinere de 100 de zile, prevăzută la alin. (1) lit. c), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
ART. 102
Documentele specifice care se depun împreună cu cererea de plată pentru schema prevăzută la art. 96 lit. a) şi care atestă producerea şi valorificarea a minimum 3 tone lapte, precum şi respectarea condiţiei prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a) şi art. 98 alin. (3) sunt următoarele, după caz:
a) în cazul valorificării către prim-cumpărător, copia contractului cu un prim-cumpărător, încheiat pentru o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe documente din care rezultă cantitatea de lapte valorificată în perioada de referinţă:
(i) rapoarte fiscale de închidere zilnică/facturi în cazul producătorului PJ/PFA/II/IF;
(ii) factura fiscală sau filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol însoţită de copia de pe atestatul de producător; şi/sau
(iii) dovada emisă de prim-cumpărător care atestă că s-a valorificat o cantitate de lapte, în baza contractului încheiat, în cazul producătorului persoană fizică;
b) în cazul altor tipuri de valorificare sunt următoarele:
(i) în cazul valorificării laptelui, în perioada de referinţă, de către producătorul persoană fizică: copie de pe factura fiscală sau copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care rezultă cantitatea de lapte valorificat, însoţită de copie de pe atestatul de producător;
(ii) în cazul valorificării laptelui, în perioada de referinţă, de către producătorul PJ/PFA/II/IF: copii de pe rapoarte fiscale de închidere zilnică/factură/facturi din care rezultă cantitatea de lapte valorificat;
(iii) în cazul valorificării laptelui de către producător, prin intermediul automatelor de lapte, în perioada de referinţă: copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe documentele fiscale de încasare aferente laptelui valorificat, indiferent de forma de organizare juridică;
(iv) în cazul valorificării laptelui, de către producători, prin unităţi de procesare proprii, în perioada de referinţă: copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrare-recepţie la unitatea proprie de procesare, din care să rezulte cantitatea de lapte livrată şi recepţionată, în perioada de referinţă, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.
ART. 103
Pentru cererile de plată depuse în termen şi în perioada cu penalizări, data-limită privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi, respectiv, cea a începerii perioadei de reţinere este data-limită de depunere a cererii de plată fără penalizări.
ART. 104
(1) Pentru stabilirea sumelor cuvenite, APIA efectuează:
a) pentru schema prevăzută la art. 96 lit. a) şi b) - controale administrative, conform manualelor/ghidurilor de procedură, elaborate şi aprobate prin decizie a directorului general al APIA şi avizate de către direcţia de specialitate din MADR;
b) pentru schema prevăzută la art. 96 lit. c) - controale administrative şi controale la faţa locului, conform manualelor/ghidurilor de procedură, elaborate şi aprobate prin decizie a directorului general al APIA şi avizate de către direcţia de specialitate din MADR.
(2) APIA verifică administrativ, în Baza naţională de date a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform procedurii elaborate, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
(3) În situaţia prevăzută la art. 102 lit. a) APIA ia în considerare, preia şi pune la dispoziţia fermierilor datele din declaraţiile înregistrate în Registrul prim-cumpărătorilor cu privire la cantităţile de lapte valorificate de către solicitanţi către prim-cumpărători.
CAP. VII
Condiţii artificiale
ART. 105
Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ divizarea exploataţiei agricole, astfel încât să respecte prevederile art. 16 alin. (1).
ART. 106
(1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea suprafeţelor de teren, prevăzute la art. 13 alin. (5) lit. b)-l), cedarea dreptului de folosinţă către un fermier activ asupra acestor suprafeţe.
(2) APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe înaintea acordării plăţilor prin următoarele metode:
a) solicită documente doveditoare că terenul în cauză nu a fost scos din circuitul agricol;
b) solicită documente doveditoare privind activitatea agricolă desfăşurată de către solicitant pe aceste suprafeţe;
c) efectuează verificări în baza de date LPIS cu privire la zonele rezervaţiilor ştiinţifice/zonele de protecţie strictă şi conservare specială/amenajările peisagistice;
d) efectuează verificări asupra suprafeţelor aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă/aerodromurilor/ heliporturilor vizibile pe imagini aeriene;
e) efectuează, după caz, verificări în baza de date LPIS şi/sau verificări în teren, utilizând ortofotoplanurile cele mai recente, privind existenţa lucrărilor hidrotehnice, de îmbunătăţiri funciare, de gospodărire a apelor şi ale căilor de transport terestru, parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene, terenuri de golf, parcuri, pârtii de schi.
(3) APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe după acordarea plăţilor în următoarele situaţii:
a) la solicitarea unei terţe persoane în vederea realizării unui control pe teren (plângere pentru nerespectarea condiţiilor de eligibilitate sau a normelor privind condiţionalitatea);
b) la sesizarea instituţiilor cu atribuţii de control (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, parchete, poliţie etc.);
c) oricare alt tip de verificări realizate de APIA, MADR, Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană, Curtea Europeană de Audit etc.
ART. 107
În cazul în care în urma efectuării plăţii se constată că fermierul a creat condiţii artificiale pentru a primi plăţi, APIA aplică procedura de recuperare a plăţilor necuvenite şi sesizează în mod obligatoriu Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
CAP. VIII
Dispoziţii comune şi tranzitorii
ART. 108
Situaţiile în care se pot constata nereguli în baza cărora se solicită recuperarea de la beneficiar a sumelor necuvenite acordate sunt prevăzute la art. 45 alin. (2) din hotărâre.
ART. 109
În sensul art. 44 alin. (4) din hotărâre, cauzele imputabile beneficiarului se referă la nedeclararea unui cont valid la APIA.
ART. 110
(1) În situaţia în care APIA primeşte sesizări fundamentate privind utilizarea terenului/animalelor pentru care s-a depus cererea de plată cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare sau dacă oricare dintre documentele prezentate de fermieri în legătură cu cererea de plată prezintă indicii de fraudă, se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În situaţia în care din documentele prezentate de fermier, inclusiv din cele emise sau avizate de instituţii sau autorităţi publice, rezultă indicii de fraudă sau indicii ale tentativei de a obţine pe nedrept plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din hotărâre se aplică prevederile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 111
În sensul art. 46 alin. (2) din hotărâre, documentele suplimentare solicitate fermierilor pot fi, de exemplu: extras din registrul special al contractelor de arendă ţinut de secretarul consiliului local, înregistrări contabile, registre ale exploataţiei, dovada suspendării activităţii agentului economic eliberată de ONRC, certificat constatator emis de ONRC privind acţionariatul societăţilor comerciale, registrul zilierilor angajaţi în baza Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 112
În sensul art. 34 şi 35 din hotărâre, în cazul în care fermierii nu au fost în măsură să respecte criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii din cauza unui caz de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale, pentru a beneficia de plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din hotărâre, notifică în scris APIA în termenul stabilit la art. 35 din hotărâre, printr-o înştiinţare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 24.
ART. 113
Beneficiarul trebuie să depună din proprie iniţiativă toate eforturile pentru a lua cunoştinţă de toate informaţiile publice referitoare la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din hotărâre pentru care depune cererea de plată, astfel încât să cunoască toate condiţiile şi criteriile de acordare a acestora.
ART. 114
În vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1)-(8) şi art. 99 din Regulamentul (UE) 2021/2.116, datele privind fermierii şi/sau cererile de plată depuse de aceştia la APIA se fac publice, în conformitate cu art. 98 alin. (1)-(3) din Regulamentul (UE) 2021/2.116, şi pot fi prelucrate de către instituţii de audit şi/sau de investigare ale Uniunii Europene şi/sau ale statelor membre.
ART. 115
Datele din documentele contabile interne pe care fermierul care are şi calitatea de procesator le depune la APIA trebuie să fie înregistrate în contabilitatea proprie conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 116
Cererile unice de plată depuse anterior datei de intrare în vigoare a prezentului ordin se soluţionează potrivit legislaţiei aplicabile la data depunerii acestora.
CAP. IX
Dispoziţii finale
ART. 117
Anexele nr. 1-24*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
*) Anexele nr. 1-24 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul din şos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, Bucureşti.
ART. 118
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Petre Daea
Bucureşti, 27 februarie 2023.
Nr. 80.
ANEXA 1
ANEXE
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
