Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 8 din 2 martie 2012 pentru aprobarea ghidurilor cu recomandari privind achizitionarea de calculatoare, echipamente de copiere/imprimare si echipamente si servicii pentru iluminatul public, prin licitatie publica, pe baza de criterii de eficienta energetica
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 1 iunie 2012
În baza prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 74/2005 privind înfiinţarea Autoritãţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 111/2006, cu modificãrile ulterioare, şi ale Hotãrârii Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu completãrile ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 13 lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energeticã şi promovarea utilizãrii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, cu modificãrile ulterioare,
preşedintele Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aprobã Ghidul cu recomandãri privind achiziţionarea de calculatoare, prevãzut în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Se aprobã Ghidul cu recomandãri privind achiziţionarea de echipamente de copiere/imprimare, prevãzut în anexa nr. 2, care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 3
Se aprobã Ghidul cu recomandãri privind achiziţionarea prin licitaţie publicã a echipamentelor şi serviciilor pentru iluminatul public, prevãzut în anexa nr. 3, care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 4
Autoritatea Naţionalã de Reglementare în Domeniul Energiei şi persoanele fizice şi juridice a cãror activitate intrã sub incidenţa prevederilor prezentei reglementãri duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 5
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,
Iulius Dan Plaveti
Bucureşti, 2 martie 2012.
Nr. 8.
ANEXA 1
GHID
cu recomandãri privind achiziţionarea de calculatoare
În conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, având în vedere prevederile secţiunilor I şi II ale anexei C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Comunitatea Europeanã privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienţa energeticã a echipamentelor de birou, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 381 din 28 decembrie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare
1. Grupul de produse cãruia i se adreseazã
Produsele cãrora li se aplicã aceste recomandãri sunt:
a) computere şi aprovizionare;
b) hardware;
c) piese de computer, accesorii şi aprovizionare.
2. Recomandãri pentru planificarea achiziţiei publice
La procurarea de computere trebuie sã se ţinã seama de necesitãţile interne şi externe ale consumatorului. Durabilitatea poate fi introdusã în acest stadiu prin luarea în considerare a necesitãţii reale de achiziţionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Referitor la recomandãri posibile pentru grupul de produse hardware, consumatorul trebuie sã ţinã seama de:
a) perspectivele dezvoltãrii activitãţii organizaţiei, cum ar fi: creşterea în "telecomuting" (a lucra de acasã) şi schimbãri în cadrul biroului, cum ar fi crearea unor staţii de lucru flexibile. Schimbãri rapide în organizaţie reclamã posturi de lucru flexibile şi sisteme de lucru;
b) posibilitatea mãririi hardware-ului şi sau a softului în viitor. Anumite tendinţe sau schimbãri în organizaţie pot conduce la schimbarea aplicaţiilor de software sau hardware utilizate. Trebuie procurate sisteme cu suficientã capacitate de extindere. NOTĂ: Este mult mai dificil de extins sau adãugat hardware la un laptop;
c) procurarea de laptopuri în locul computerelor de birou şi al monitoarelor atunci când problema îmbunãtãţirii este mai puţin presantã. Un laptop mediu consumã cu 50% pânã la 80% mai puţinã energie decât un computer de birou plus monitor. În plus, cantitatea de materie primã utilizatã pentru producere este mai micã;
d) procurarea de monitoare de tip LCD în locul celor de tip CRT. Un monitor mediu de tip LCD consumã cu aproximativ 50% mai puţinã energie decât un monitor convenţional de tip CRT. Mai mult, un monitor de tip LCD necesitã mai puţinã materie primã pentru a fi produs;
e) faptul de a nu procura monitoare cu diagonalã mare, decât dacã situaţia o impune. Costurile de achiziţie a unui monitor cu diagonalã de 15 inchi sunt cu 30% mai mici decât pentru unul cu diagonala de 17 inchi. Mai mult, consumul de energie este cu aproximativ 25-30% mai redus la un monitor de 15 inchi decât la unul de 17 inchi.
Atât planificarea achiziţiei, cât şi organizarea procesului de achiziţie se vor face în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul achiziţiilor publice.
3. Specificaţii tehnice
3.1. Specificaţii tehnice pentru computere
Computerele de birou şi laptopurile trebuie sã satisfacã criteriile pentru calculatoare, versiunea 4.0, din data de 20 iulie 2007, secţiunile 3 şi 4 din "Specificaţii tehnice pentru calculatoare în programul Energy Star".
Dacã calculatoarele sunt etichetate cu tipul de etichetã Energy Star, versiunea 4.0, datatã 20 aprilie 2007, se considerã cã îndeplinesc cerinţele minime.
3.1.1. Notã pentru cumpãrãtori
Energy Star este un program internaţional pentru etichetarea voluntarã a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) în anul 1992. Uniunea Europeanã participã la programul Energy Star pe secţiunea echipamentelor de birou, în baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii.
Criteriile Energy Star pentru computere au fost stabilite în anul 2006 printr-un document intitulat "Specificaţii tehnice pentru calculatoare în programul Energy Star". Aceste criterii au intrat efectiv în vigoare la data de 20 iulie 2007.
Echipamentele având eticheta Energy Star se gãsesc în baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Aceastã bazã de date poate fi utilizatã pentru a verifica dacã echipamentul respectiv are eticheta Energy Star şi dacã îndeplineşte astfel specificaţiile tehnice.
3.2. Specificaţii tehnice pentru monitoare
Monitoarele achiziţionate trebuie sã respecte criteriile Energy Star pentru monitoare, versiunea 4.0, din data de 1 ianuarie 2006, capitolele 3 şi 4 din "Specificaţii tehnice pentru monitoare de calculator în programul Energy Star".
Dacã monitoarele sunt etichetate Energy Star, versiunea 4.0, din data de 1 ianuarie 2006, se considerã cã îndeplinesc aceste criterii.
3.2.1. Notã pentru cumpãrãtori
Energy Star este un program internaţional pentru etichetarea voluntarã a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) în anul 1992. Uniunea Europeanã participã la programul Energy Star pe secţiunea echipamentelor de birou, în baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii.
Criteriile Energy Star pentru monitoare au fost stabilite în anul 2006 şi au fost încorporate într-un document intitulat "Specificaţii tehnice pentru monitoare de calculator în programul Energy Star". Aceste criterii au intrat efectiv în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.
Echipamentele având eticheta Energy Star se gãsesc în baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Aceastã bazã de date poate fi utilizatã pentru a verifica dacã echipamentul respectiv are eticheta Energy Star şi dacã îndeplineşte astfel specificaţiile tehnice.
4. Utilizarea echipamentului/echipamentelor
Odatã licitaţia încheiatã şi desemnat câştigãtorul, produsul sau serviciul achiziţionat trebuie utilizat într-un mod cât mai eficient. Pentru aceastã categorie de produse, câteva puncte importante ar fi:
4.1. Mãrirea duratei de viaţã
Durata medie de viaţã a unui computer în Uniunea Europeanã este de aproximativ 6 ani. Datoritã faptului cã noile procesoare consumã mai multã energie decât cele vechi (de exemplu, un computer cu un procesor 486 consumã aproximativ 60 W în timpul funcţionãrii, în timp ce unul cu un procesor de tip Pentium 4 consumã dublu, aproximativ 120 W), este mult mai benefic, cel puţin din punctul de vedere al mediului, a prelungi durata de viaţã a unui computer cât mai mult posibil, atât timp cât nu sunt utilizate ca servere.
4.2. Utilizarea eficientã din punct de vedere energetic
Personalul trebuie încurajat sã utilizeze computerele cât mai eficient energetic, limitând timpul de sleep-mode al computerelor pe perioada cât acestea nu sunt utilizate. Oprirea totalã a computerelor, de exemplu pe durata mesei de prânz, a întâlnirilor sau dupã programul de lucru, conduce la economii de energie. Acest lucru trebuie comunicat utilizatorilor.
4.3. Încurajarea refolosirii echipamentelor
Este important sã se încurajeze acest concept în cadrul întregii organizaţii atunci când computerele sunt aruncate sau când existã un surplus de computere într-un anumit departament. În caz de reorganizare sau schimbãri de personal, un surplus de computere poate apãrea în anumite departamente. Conducãtorii şi personalul trebuie încurajaţi sã identifice aceste surplusuri cât mai repede pentru ca alţii sã beneficieze de aceste computere.
4.4. Managementul energetic
Prin stabilirea unor opţiuni corecte din punctul de vedere al managementului energetic se exploateazã potenţialul de economie de energie al produselor cumpãrate. Website-ul Uniunii Europene Energy Star conţine idei utile privind managementul consumului de energie al computerelor şi monitoarelor (www.eu-energystar.org).
4.5. Limitarea utilizãrii screensaverelor
Screensaverele au fost create pentru a preveni arderea monitoarelor. Oricum, cu monitoarele din prezent acest lucru este imposibil. Mişcãrile imaginilor din screensaver, în special cele 3D animate, consumã mai multã energie decât, de exemplu, un text afişat pe ecran.
4.6. Eliminarea responsabilã
Computerele înlocuite pot fi trimise diverselor companii care îmbunãtãţesc computere vechi pentru şcoli sau pentru organizaţii interne ori internaţionale mai puţin dotate cu astfel de echipamente. Numai computerele care sunt funcţionale trebuie îmbunãtãţite.
Termeni tehnici pentru computere şi monitoare:
a) computer de birou: un computer cu o unitate de bazã conceputã pentru a rãmâne în acelaşi loc, deseori pe un birou sau pe podea. Computerele de birou nu sunt concepute pentru a fi portabile şi folosesc un monitor, o tastaturã şi un mouse externe. Computerele de birou sunt concepute pentru o gamã largã de aplicaţii casnice şi de birou;
b) laptop: un computer conceput special pentru a fi portabil şi pentru a putea funcţiona un timp îndelungat cu sau fãrã o conexiune directã la o sursã de curent alternativ. Laptopurile trebuie echipate cu un ecran integrat şi trebuie sã poatã funcţiona pe baza unei baterii integrate sau a altei surse portabile de alimentare. Pe lângã aceasta, majoritatea laptopurilor folosesc o sursã de alimentare externã şi au tastaturã şi dispozitiv de indicare integrate. Laptopurile sunt de obicei proiectate pentru a oferi aceleaşi funcţii precum computerele de birou, inclusiv executarea de softuri cu funcţii similare celor utilizate de computerele de birou. În sensul prezentei specificaţii, sistemele de cuplare sunt considerate accesorii. Tãbliţele electronice, care pot utiliza ecrane tactile împreunã cu sau în loc de alte periferice de intrare, sunt considerate laptopuri în sensul prezentei specificaţii;
c) ecranul computerului (monitor): un ecran de afişare şi componentele sale electronice conexe, integrate într-o structurã unicã separatã sau încorporatã în computer (de exemplu, în cazul laptopului sau al unui computer integrat), care poate afişa informaţiile de ieşire generate de un computer prin unul sau mai multe canale, precum VGA, DVI, Display Port şi/sau IEEE 1394. Tehnologia de afişare poate, de exemplu, sã utilizeze tuburi cu raze catodice(CRT) şi ecrane cu cristale lichide (LCD);
d) screensaver: modul de veghe al ecranului configurat sã se activeze dupã o perioadã de inactivitate a utilizatorului de maximum 15 minute.
e) sleep-mode: o stare cu consum redus de putere, în care computerul poate intra în mod automat dupã o perioadã de inactivitate sau în urma unei acţiuni manuale. Un computer care poate intra în starea de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de reţea sau al unor periferice ale interfeţei cu utilizatorul, cu o întârziere de ≤ 5 secunde între iniţierea reactivãrii şi momentul în care sistemul redevine pe deplin operaţional, inclusiv afişarea pe ecran;
f) inch: unitate de mãsurã egalã cu 2,54 centimetri.
ANEXA 2
GHID
cu recomandãri privind achiziţionarea de echipamente de copiere/imprimare
În conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, având în vedere prevederile secţiunii III a anexei C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Comunitatea Europeanã privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienţa energeticã a echipamentelor de birou, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 381 din 28 decembrie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare
1. Grupul de produse cãruia i se adreseazã
Produsele cãrora li se aplicã aceste recomandãri cuprind:
a) imprimante (alb-negru şi color);
b) copiatoare;
c) faxuri;
d) echipamentele care combinã cel puţin douã din urmãtoarele funcţii: imprimare, copiere, fax sau scanare.
Nu fac obiectul acestui document maşinile de francat corespondenţa şi scanerele.
2. Recomandãri pentru planificarea achiziţiei publice
La procurarea de echipamente de imprimare/copiere sau la organizarea de licitaţii trebuie sã se ţinã seama de necesitãţile interne şi externe ale consumatorului. Durabilitatea poate fi introdusã în acest stadiu prin luarea în considerare a necesitãţii reale de achiziţionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Recomandãri posibile pentru grupul de produse de imprimare, copiere etc. pot fi:
a) analizarea necesitãţilor legate de activitãţile de imprimare şi copiere. Realizarea unei prognoze a activitãţii instituţiei, reflectatã în necesarul activitãţii de imprimare/copiere. Aceastã statisticã se poate realiza prin monitorizarea activitãţii din interior sau poate fi o componentã a activitãţii de mentenanţã;
b) alegerea unui echipament care sã corespundã cel mai bine necesitãţilor de imprimare/copiere. Alegerea echipamentului de copiere/imprimare depinde în general de numãrul de copii/imprimãri fãcute. Instalarea de echipamente performante, capabile sã realizeze o cantitate mare de copii, în locuri unde acest lucru nu este necesar reprezintã un consum de energie nejustificat. Utilizarea unui echipament pentru a face mai multe copii decât este proiectat sã facã conduce la reparaţii şi înlocuire prematurã;
c) alegerea de imprimante/copiatoare pretabile la diferite tipuri de hârtie. Imprimantele/copiatoarele care utilizeazã mai mult de un anumit tip de hârtie permit utilizarea tipului de hârtie potrivit scopului imprimãrii. Acest lucru permite utilizarea echipamentului în cel mai corect mod (prietenos cu mediul înconjurãtor);
d) optarea pentru sisteme centralizate de imprimare/copiere. Prin alegerea unei/unui imprimante/copiator care sã lucreze în mod centralizat pentru o anumitã locaţie se reduce numãrul de echipamente necesar. Acest lucru va reduce cantitatea de materie primã şi pierderile (inclusiv tonerul utilizat). Un echipament mai mare folosit de mai mulţi utilizatori consumã mai puţinã energie decât mai multe echipamente mici;
e) alegerea de imprimante/copiatoare şi echipamente multifuncţionale care sunt dotate cu sistem automat de operare faţã-verso. Schimbarea sistemului de imprimare/copiere de la o singura faţã la faţã-verso conduce la o economie de aproximativ 30% de hârtie (acest lucru nu este valabil pentru faxuri);
f) alegerea de echipamente multifuncţionale. Un echipament multifuncţional sau un echipament de genul "totul într-unul singur" utilizeazã cu pânã la 50% mai puţinã energie decât o imprimantã, copiator, scaner sau fax luate separat, ceea ce conduce implicit la costuri mai reduse. Un exemplu în acest sens, care se poate consulta pe www.eu-energystar.org, este urmãtorul: un departament de 100 de persoane poate economisi pânã la 2.000 dolari americani/an la factura de energie electricã (la un preţ de 0,18 dolari americani/KWh) prin înlocuirea a 8 imprimante la nivel departamental, 24 de imprimante la nivel de punct de lucru şi 12 faxuri prin 8 echipamente multifuncţionale imprimare/copiere;
g) utilizarea, dacã este posibil, de echipamente recondiţionate şi modernizate. Practica curentã aratã cã acest tip de echipamente nu este inferior în termeni calitativi şi nu necesitã mai multã întreţinere decât cele noi.
3. Specificaţii tehnice
3.1. Specificaţii tehnice pentru sistemele de copiere/ imprimare
Sistemele de copiere/imprimare trebuie sã satisfacã criteriile Energy Star pentru echipamentele de birou, intrate în vigoare din data de 1 iulie 2009, secţiunile 3 şi 4 din "Specificaţii tehnice pentru echipamentele de copiere/imprimare în programul Energy Star".
Dacã sistemele de copiere sunt etichetate cu tipul de etichetã Energy Star, versiunea 1.0, datatã 1 aprilie 2007, se considerã cã îndeplinesc specificaţiile tehnice minime.
3.1.1. Notã pentru cumpãrãtori
Energy Star este un program internaţional pentru etichetarea voluntarã a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) în anul 1992. Uniunea Europeanã participã la programul Energy Star pe secţiunea echipamentelor de birou, în baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii.
Criteriile Energy Star pentru echipamentele de copiere/imprimare au fost stabilite în anul 2007 şi modificate în 2009, printr-un document intitulat "Specificaţii tehnice pentru echipamentele de copiere/imprimare în programul Energy Star". Aceste criterii au intrat în vigoare efectiv în data de 1 aprilie 2007.
Echipamentele având eticheta Energy Star se gãsesc în baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Aceastã bazã de date poate fi utilizatã pentru a verifica dacã echipamentul respectiv are eticheta Energy Star şi dacã îndeplineşte astfel specificaţiile tehnice.
4. Utilizarea echipamentului/echipamentelor
Odatã licitaţia încheiatã şi desemnat câştigãtorul, produsul sau serviciul achiziţionat trebuie utilizat într-un mod cât mai eficient. Pentru aceastã categorie de produse, câteva puncte importante ar fi:
4.1. Stabilirea setãrilor corecte pentru echipamentul utilizat
Este important sã se verifice ca în timpul instalãrii furnizorul de echipamente sã stabileascã ca funcţiile echipamentului sã funcţioneze cât mai eficient posibil (inclusiv modul "sleep"). De asemenea, trebuie setat echipamentul sã funcţioneze în modul de copiere/imprimare faţã-verso.
4.2. Încurajarea utilizatorilor acestor echipamente sã le utilizeze cât mai eficient
Personalul trebuie încurajat sã utilizeze echipamentele de copiere/imprimare cât mai eficient energetic, limitând timpul de "sleep" al acestora pe perioada cât acestea nu sunt utilizate. Oprirea totalã a echipamentelor, în special a celor de capacitate mare, de exemplu, pe durata mesei de prânz, a întâlnirilor sau dupã programul de lucru, conduce la economii de energie. În mod special copiatoarele mari (90-100 de pagini alb-negru/minut) consumã energie chiar şi în modul oprit. Aceasta este cu 95-97% mai micã decât energia consumatã în modul "sleep". Acest lucru trebuie comunicat utilizatorilor.
4.3. Utilizarea unei întreţineri corespunzãtoare
O întreţinere corespunzãtoare şi periodicã previne accidentele în funcţionare şi emisiile de substanţe nocive.
4.4. Utilizarea imprimãrii/copierii faţã-verso prin utilizarea unor tãvi diferite (în legãturã cu alegerea corectã a hârtiei)
Trebuie utilizate diferite tãvi pentru încãrcarea hârtiei, astfel încât utilizatorul sã poatã decide ce hârtie va utiliza pentru imprimare/copiere, în funcţie de natura documentului imprimat/copiat.
Termeni tehnici pentru echipamentele de imprimare/ copiere
- modul "sleep": O stare cu consum redus de putere, în care computerul poate intra în mod automat dupã o perioadã de inactivitate sau în urma unei acţiuni manuale. Un computer care poate intra în starea de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de reţea sau al unor periferice ale interfeţei cu utilizatorul, cu o întârziere de ≤ 5 secunde între iniţierea reactivãrii şi momentul în care sistemul redevine pe deplin operaţional, inclusiv afişarea pe ecran.
ANEXA 3
GHID
cu recomandãri privind achiziţionarea prin licitaţie
publicã a echipamentelor şi serviciilor pentru iluminatul public
1. Grupul de produse cãruia i se adreseazã
Grupul de produse cuprinde lãmpi, piese de schimb, precum şi serviciile necesare instalãrii, managementului şi întreţinerii instalaţiilor de iluminat public.
Domeniile-ţintã cãrora li se aplicã aceste recomandãri sunt:
a) drumurile principale;
b) drumurile secundare şi rezidenţiale;
c) zonele publice şi comerciale.
Cele mai importante obiective ale iluminatului public, în absenţa luminii naturale suficiente, sunt:
a) creşterea siguranţei pe drumurile principale, secundare şi rezidenţiale;
b) asigurarea unui iluminat plãcut, odihnitor în zonele comerciale, dar şi creşterea siguranţei cetãţeanului în zonele publice: parcuri, zone de promenadã etc.).
2. Recomandãri pentru planificarea achiziţiei publice
La procurarea echipamentelor pentru iluminat public sau la organizarea de licitaţii trebuie sã se ţinã seama de necesitãţile beneficiarului. Durabilitatea poate fi introdusã în acest stadiu prin luarea în considerare a necesitãţii reale de achiziţionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Recomandãri posibile pot fi:
a) un mod realist de a privi costurile iluminatului public;
b) analiza pertinentã a necesitãţilor clientului;
c) alegerea celei mai economice soluţii pentru specificaţia tehnicã cerutã (nivelul de iluminare cerut);
d) analiza pertinentã atât a investiţiei iniţiale, cât şi a costurilor privind funcţionarea.
În faza pregãtitoare a investiţiei trebuie luate în considerare costurile privind proiectarea, aprovizionarea şi instalarea.
Pentru exploatare trebuie avute în vedere costurile cu energia şi cele cu întreţinerea (înlocuirea, eliminarea sau reciclarea produsului).
Existã posibilitatea optimizãrii investiţiei prin costuri minime, având la bazã valoarea echipamentelor achiziţionate.
Principalele metode de reducere a investiţiei sunt:
a) utilizarea unui aranjament lateral sau central;
b) creşterea distanţei dintre corpurile de iluminat (unde este cazul şi posibil);
c) alegerea unor corpuri de iluminat cu eficienţã energeticã ridicatã;
d) instalarea corpurilor de iluminat direct pe stâlp;
e) respectarea normelor de iluminat M1 - M5;
f) asigurarea unui raport optim între consumul de energie şi nivelul optim de iluminare.
Prin aplicarea acestor principii costul investiţiei se poate reduce cu aproximativa 10-15%, luând în considerare şi preţurile de piaţã ale echipamentelor.
Referitor la costul întreţinerii, care poate reprezenta pânã la 20% din costul investiţiei, acesta depinde de:
a) costul aparatajului înlocuit multiplicat cu frecvenţa înlocuirii lui;
b) costul corpurilor de iluminat înlocuite multiplicat cu frecvenţa înlocuirii acestora;
c) gradul de protecţie al compartimentului optic şi frecvenţa curãţãrii difuzorului;
d) verificarea de siguranţã şi înlocuirea componentelor electrice.
Un element extrem de important îl reprezintã preţul energiei electrice şi implicit factura de energie, a cãrei reducere trebuie sã constituie o preocupare permanentã a celor care gestioneazã sistemul de iluminat. O modalitate de reducere a consumului de energie o constituie alegerea unei soluţii tehnice cât mai adecvate:
a) o spaţiere cât mai mare;
b) clasificarea strãzilor conform normativelor internaţionale şi stabilirea parametrilor lumino-tehnici în funcţie de aceastã clasificare;
c) reducerea nivelului de iluminare pe durata orelor cu trafic redus - prin reducerea tensiunii de alimentare cu 10% se poate obţine o diminuare a fluxului luminos cu 10% şi o scãdere a puterii absorbite cu 20%. Aplicarea acestei mãsuri poate conduce la o scãdere a consumului de energie cu 10% pe durata unui an;
d) adoptarea de mãsuri vizând reducerea preţului unitar pe KWh (lei/KWh), în special prin negocierea unui tarif redus, având în vedere consumul pe durata nopţii;
e) utilizarea surselor economice (înlocuirea surselor cu vapori de mercur cu cele cu vapori de sodiu sau lãmpi fluorescente);
f) utilizarea corpurilor de iluminat cu element optic reglabil, continuu şi de înaltã calitate (puritate, geometrie, material);
g) introducerea telegestiunii (unde este posibil).
2.1. Criterii de calitate a iluminatului public
Criteriile de calitate şi cantitate ale iluminatului sunt stabilite prin standardul românesc SR 13433 şi normele europene CIE (de exemplu, Regulamentul CE nr. 245/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologicã aplicabile lãmpilor fluorescente fãrã balast încorporat, lãmpilor cu descãrcare de intensitate ridicatã, precum şi balasturilor şi corpurilor de iluminat compatibile cu aceste lãmpi şi de abrogare a Directivei 2000/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului).
Indicatorii reglementaţi prin aceste normative sunt:
a) nivelul de luminanţã a suprafeţei drumului sau iluminarea (dupã caz);
b) uniformitatea acestei luminanţe/iluminãri;
c) limitarea orbirii cauzate de sistemul de iluminat (orbire de incapacitate şi de disconfort).
2.2. Indicatorii de performanţã
Indicatorii de performanţã stabilesc condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã operatorii serviciului de iluminat, ţinând cont de:
a) continuitatea cantitativã şi calitativã;
b) adaptabilitatea continuã în timp şi spaţiu la cerinţele comunitãţii;
c) satisfacerea judicioasã, echitabilã şi nepreferenţialã a tuturor membrilor comunitãţii, ca beneficiari ai serviciului de iluminat;
d) respectarea standardelor minimale privind iluminatul public.
Indicatorii de performanţã caracterizeazã urmãtoarele activitãţi:
a) calitatea şi eficienţa serviciului de iluminat;
b) mãsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciului efectuat;
c) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciului prestat;
d) creşterea gradului de siguranţã.
2.3. Indicatorii de performanţã generali
Indicatorii de performanţã generali sunt:
a) timpul de rezolvare a sesizãrilor;
b) numãrul aprinderilor:
- în afara programului normal de funcţionare, fãrã acordul utilizatorului;
- accidentale, în afara programului de funcţionare.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
