Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 306.922 din 13 aprilie 2016 al Direcţiei generale control, antifraudă şi inspecţii - Direcţia monitorizare inspecţii, verificare şi control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza prevederilor: - art. 12 alin. (1) din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată; - Directivei de punere în aplicare 2014/98/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele specifice pentru genurile şi speciile de plante fructifere menţionate în anexa I la directivă, cerinţele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii şi normele detaliate privind inspecţiile oficiale; - art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin. CAP. I Definiţii şi dispoziţii generale ART. 1 Definiţii În cadrul prezentului ordin, se aplică următoarele definiţii: 1. plantă-mamă înseamnă o plantă identificată destinată înmulţirii; 2. plantă-mamă Prebază candidat înseamnă o plantă-mamă pe care furnizorul intenţionează să o supună acceptării ca plantă mamă Prebază; 3. plantă mamă Prebază înseamnă o plantă-mamă destinată producerii de material Prebază; 4. plantă mamă Bază înseamnă o plantă-mamă destinată producerii de material Bază; 5. plantă-mamă Certificat înseamnă o plantă-mamă destinată producerii de material Certificat; 6. organism dăunător înseamnă orice specie, suşă sau biotip de plantă, de animal sau de agent patogen dăunătoare plantelor sau produselor vegetale şi enumerate în anexele nr. 1, 2 şi 3; 7. inspecţie vizuală înseamnă examinarea plantelor sau părţilor de plante cu ochiul liber ori utilizând o lentilă, un stereoscop sau un microscop; 8. test înseamnă o examinare diferită de inspecţia vizuală; 9. plantă fructiferă înseamnă o plantă derivată dintr-o plantă-mamă şi cultivată pentru producţia de fructe pentru a permite verificarea identităţii soiului plantei-mamă respective; 10. categorie înseamnă material Prebază, material Bază, material Certificat sau material CAC (Conformitas Agraria Communitatis); 11. multiplicare înseamnă producţia vegetativă de plante-mamă pentru a obţine un număr suficient de plante-mamă din aceeaşi categorie; 12. reînnoirea plantei-mamă înseamnă înlocuirea unei plante-mamă cu o plantă obţinută pe cale vegetativă din aceasta; 13. micropropagare înseamnă multiplicarea materialului vegetal pentru a produce un număr mare de plante, utilizând cultura in vitro de muguri vegetativi diferenţiaţi sau de meristeme vegetative diferenţiate prelevate de la o plantă; 14. practic liber de defecte înseamnă că defectele care ar putea reduce calitatea şi utilitatea materialului de înmulţire şi plantare fructifer sunt prezente la un nivel egal cu sau mai mic decât nivelul aşteptat să rezulte ca urmare a bunelor practici de cultivare şi de manipulare, iar nivelul respectiv este în conformitate cu bunele practici de cultivare şi de manipulare; 15. practic indemn de organisme dăunătoare înseamnă că pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer sunt prezente organisme dăunătoare într-o măsură suficient de scăzută pentru a asigura un nivel acceptabil de calitate şi utilitate a materialului de înmulţire; 16. laborator înseamnă orice facilitate utilizată pentru testarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer; 17. crioconservare înseamnă menţinerea materialului vegetal prin răcire la temperaturi extrem de scăzute, pentru a menţine viabilitatea materialului. ART. 2 Dispoziţii generale (1) Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor, denumită în continuare INCS, prin autorităţile oficiale teritoriale competente, respectiv inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, denumite în continuare ITCSMS şi LCCSMS, se asigură că, în timpul procesului de producţie şi de comercializare, materialul de înmulţire şi plantare fructifer care aparţine genurilor şi speciilor enumerate în anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 82/2010 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, pe teritoriul României, care transpune anexa I la Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe respectă cerinţele prevăzute la art. 3-27 după caz. (2) ITCSMS şi LCCSMS se asigură că, în timpul procesului de producţie a materialului de înmulţire şi plantare fructifer care aparţine genurilor şi speciilor enumerate în anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 82/2010 care transpune anexa I la Directiva 2008/90/CE, furnizorii respectă Cerinţele prevăzute la art. 28 şi 29. (3) ITCSMS şi LCCSMS se asigură că, în timpul procesului de producţie şi comercializare, materialul de înmulţire şi plantare fructifer care aparţine genurilor şi speciilor enumerate în anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 82/2010 care transpune Directiva 2008/90/CE este inspectat oficial în conformitate cu art. 30. (4) Materialul de înmulţire care îndeplineşte cerinţele unei anumite categorii nu se amestecă cu material din alte categorii. CAP. II Cerinţe privind materialul de înmulţire şi, dacă este cazul, privind materialul de plantare fructifer SECŢIUNEA 1 Cerinţe privind materialul Prebază ART. 3 Cerinţe privind certificarea materialului Prebază (1) Materialul de înmulţire, altul decât plantele-mamă şi altul decât portaltoaiele care nu aparţin unui soi, este certificat oficial, la cerere, ca material Prebază, dacă se constată că îndeplineşte următoarele cerinţe: a) este obţinut în mod direct dintr-o plantă-mamă în conformitate cu prevederile art. 13 sau 14; b) este autentic conform descrierii soiului din care face parte, iar autenticitatea sa conform descrierii soiului este verificată în temeiul art. 7; c) este menţinut în conformitate cu art. 8; d) respectă cerinţele de sănătate prevăzute la art. 10; e) în cazul în care Comisia Europeană a acordat o derogare în temeiul art. 8 alin. (4) pentru a cultiva plante-mamă Prebază şi material Prebază în câmp, unde nu există condiţii de protecţie contra insectelor, solul corespunde prevederilor art. 11; f) corespunde cerinţelor prevăzute la art. 12 în ceea ce priveşte defectele. (2) Planta-mamă menţionată la alin. (1) lit. a) trebuie fie să fi fost acceptată în conformitate cu art. 5, fie să fi fost obţinută prin multiplicare în conformitate cu prevederile art. 13 sau prin micropropagare în conformitate cu art. 14. (3) În cazul în care planta-mamă Prebază sau materialul Prebază nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 7-12, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Prebază şi a altui material Prebază. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material Bază, material Certificat sau material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în prezenta directivă pentru categoriile respective. În loc să elimine planta-mamă sau materialul respectiv furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta-mamă sau materialul este din nou conform cerinţelor respective. ART. 4 Cerinţe privind certificarea ca material Prebază a portaltoilor care nu aparţin unui soi (1) La cerere, un portaltoi care nu aparţine unui soi este certificat oficial ca material Prebază dacă se constată că îndeplineşte următoarele cerinţe: a) este obţinut în mod direct, prin înmulţire vegetativă sau sexuată, dintr-o plantă-mamă; în cazul înmulţirii sexuate, pomii polenizatori (polenizatorii) sunt produşi direct prin înmulţire vegetativă dintr-o plantă-mamă; b) este autentic conform descrierii speciei din care face parte; c) este menţinut în conformitate cu art. 8; d) respectă cerinţele de sănătate prevăzute la art. 10; e) în cazul în care Comisia a acordat o derogare în temeiul art. 8 alin. (4) de a cultiva plante-mamă Prebază şi material Prebază în câmp, unde nu există condiţii de protecţie contra insectelor, solul corespunde art. 11; f) este în conformitate cu art. 12 în ceea ce priveşte defectele. (2) Planta-mamă menţionată la alin. (1) lit. a) trebuie fie să fi fost acceptată în conformitate cu art. 6, fie să fi fost obţinută prin multiplicare în conformitate cu art. 13 sau prin micropropagare în conformitate cu art. 14. (3) În cazul în care un portaltoi care este plantă-mamă Prebază sau material Prebază nu mai îndeplineşte cerinţele art. 8-12, furnizorul îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Prebază şi a altui material Prebază. Portaltoiul eliminat se poate utiliza ca material Bază, material Certificat sau material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în prezentul ordin în ceea ce priveşte categoriile respective. În loc să elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerinţelor respective. ART. 5 Cerinţe privind acceptarea unei plante-mamă Prebază (1) ITCSMS şi LCCSMS acceptă o plantă ca plantă-mamă Prebază, dacă aceasta respectă art. 7-12 şi dacă autenticitatea conform descrierii soiului căruia îi aparţine este stabilită în conformitate cu dispoziţiile alin. (2), (3) şi (4). Acceptarea are loc pe baza unei inspecţii oficiale şi pe baza rezultatelor testelor, a evidenţelor şi a procedurilor în temeiul art. 30. (2) ITCSMS şi LCCSMS stabilesc autenticitatea plantei-mamă Prebază conform descrierii soiului căruia îi aparţine, prin observarea manifestării caracteristicilor soiului. Observarea se bazează pe unul dintre următoarele elemente: a) descrierea oficială, pentru soiurile înregistrate în oricare dintre registrele naţionale şi pentru soiurile protejate legal prin intermediul unor drepturi de proprietate; b) descrierea care însoţeşte cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de înregistrare în orice stat membru, astfel cum se menţionează la art. 5 alin. (1) din Directiva de punere în aplicare nr. 2014/97/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce priveşte înregistrarea furnizorilor şi a soiurilor şi lista comună a soiurilor; c) descrierea care însoţeşte cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de înregistrare a unui drept de proprietate asupra unui soi de plante; d) descrierea recunoscută oficial, dacă soiul care face obiectul descrierii respective este înregistrat într-un registru naţional. (3) În cazul în care se aplică alin. (2) lit. b) sau c), planta-mamă Prebază se acceptă numai dacă este disponibil un raport, întocmit de către orice organism oficial competent din Uniunea Europeană sau dintr-o ţară terţă, care să ateste că soiul respectiv este distinct, uniform şi stabil. Totuşi, până la înregistrarea soiului, planta-mamă vizată şi materialul obţinut din aceasta pot fi folosite numai pentru producţia de material Bază sau Certificat şi nu pot fi comercializate ca material Prebază, Bază sau Certificat. (4) În cazul în care stabilirea autenticităţii conform descrierii soiului nu este posibilă decât pe baza caracteristicilor unei plante fructifere, observarea manifestării caracteristicilor soiului se efectuează pe fructele unei plante fructifere înmulţite din planta-mamă Prebază. Respectivele plante fructifere se păstrează separat de plantele-mamă Prebază şi de materialul Prebază. Plantele fructifere sunt inspectate vizual în perioadele cele mai potrivite ale anului, ţinând seama de condiţiile climatice şi de cultivare a plantelor din genurile sau speciile vizate. ART. 6 Cerinţe privind acceptarea unui portaltoi care nu aparţine unui soi (1) ITCSMS şi LCCSMS acceptă ca plantă-mamă Prebază un portaltoi care nu aparţine unui soi, dacă acesta este autentic conform descrierii speciei din care face parte şi dacă respectă art. 8-12. (2) Acceptarea are loc pe baza unei inspecţii oficiale şi pe baza rezultatelor testelor, a evidenţelor şi a procedurilor utilizate de furnizor în temeiul art. 30. ART. 7 Verificarea autenticităţii conform descrierii soiului (1) ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul verifică periodic autenticitatea plantelor-mamă Prebază şi a materialului Prebază conform descrierii soiului de care aparţin, conform art. 5 alin. (2) şi (3), în funcţie de soiul vizat şi de metoda de înmulţire utilizată. (2) Pe lângă verificarea periodică a plantelor-mamă Prebază şi a materialului Prebază, ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul, după fiecare reînnoire, verifică plantele-mamă Prebază rezultate. ART. 8 Cerinţe privind menţinerea plantelor-mamă Prebază şi a materialului Prebază (1) Furnizorii menţin plantele-mamă Prebază şi materialul Prebază în spaţii special prevăzute pentru genurile sau speciile vizate, cu protecţie contra insectelor şi care garantează că plantele şi materialul sunt indemne de orice infecţii având ca sursă vectori aerieni şi orice alte surse posibile pe tot parcursul procesului de producţie. Plantele-mamă Prebază candidat sunt păstrate în condiţii de protecţie contra insectelor şi izolate fizic de plantele-mamă Prebază, în spaţiile menţionate la primul paragraf, până când toate testele privind conformitatea cu art. 9 alin. (1) şi (2) au fost încheiate. (2) Plantele-mamă Prebază şi materialul Prebază sunt menţinute într-un mod care să garanteze că acestea sunt identificate individual pe tot parcursul procesului de producţie. (3) Plantele-mamă Prebază şi materialul Prebază sunt cultivate sau produse izolate de sol, în ghivece care conţin substraturi de cultură fără pământ sau substraturi de cultură sterilizate. Acestea sunt identificate prin etichete care să le asigure trasabilitatea. (4) Prin derogare de la alin. (1), (2) şi (3), un stat membru poate fi autorizat să producă plante-mamă Prebază şi material Prebază în câmp, unde nu există condiţii de protecţie contra insectelor, pentru anumite genuri sau specii. Acest material este identificat prin etichete care să îi asigure trasabilitatea. Autorizarea menţionată se acordă cu condiţia ca statul membru vizat să se asigure că se iau măsurile adecvate pentru a preveni infectarea plantelor prin vectori aerieni, prin contact la nivelul rădăcinilor, prin infectare încrucişată produsă de maşini, prin instrumente de altoire şi prin orice alte surse posibile. (5) Plantele-mamă Prebază şi materialul Prebază pot fi menţinute prin crioconservare. (6) Plantele-mamă Prebază pot fi folosite doar pentru o perioadă calculată pe baza stabilităţii soiului sau a condiţiilor de mediu în care sunt cultivate şi a oricăror alţi factori determinanţi care au un impact asupra stabilităţii soiului. ART. 9 Cerinţe privind sănătatea pentru plantele-mamă Prebază candidat şi pentru plantele-mamă Prebază produse prin reînnoire (1) O plantă-mamă Prebază candidat trebuie să fie indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 1, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. La o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute şi în câmp, planta-mamă Prebază candidat trebuie să fie găsită indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 1, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. Această inspecţie vizuală se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. În cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare respective, organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul eşantionează şi testează plantele-mamă Prebază candidat vizate. (2) O plantă-mamă Prebază candidat trebuie să fie indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. La o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute şi în câmp, precum şi prin eşantionare şi testare, planta-mamă Prebază candidat trebuie să fie găsită indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. Inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. Eşantionarea şi testarea se efectuează în perioada cea mai potrivită a anului, ţinând cont de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultivare a plantei, dar şi de biologia organismelor dăunătoare relevante pentru planta respectivă. Eşantionarea şi testarea au loc, de asemenea, în orice moment al anului în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa respectivelor organisme dăunătoare. (3) În ceea ce priveşte eşantionarea şi testarea, astfel cum se prevede la alin. (1) şi (2), ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional. În acest caz, INCS pune la dispoziţie respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât şi Comisiei, la cererea acestora. ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul trimit eşantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către INCS. Metoda de testare pentru virusuri, viroizi, boli asemănătoare virozelor şi fitoplasme aplicată plantelor-mamă Prebază candidat este indexarea pe plante-indicator. Pot fi aplicate şi alte metode de testare, în cazul în care INCS consideră, pe baza unor dovezi ştiinţifice evaluate inter pares, că acestea produc rezultate la fel de fiabile ca şi indexarea pe plante-indicator. (4) Prin derogare de la alin. (2), în cazul în care o plantă-mamă Prebază candidat este un puiet, nu sunt necesare inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea decât în ceea ce priveşte virusurile, viroizii sau bolile asemănătoare virozelor transmise prin polen şi enumerate în anexa nr. 2, în ceea ce priveşte genul sau specia vizată, cu condiţia ca o inspecţie oficială să fi confirmat că puietul în cauză a fost obţinut dintr-o sămânţă produsă de o plantă indemnă de simptomele provocate de virusurile, viroizii şi bolile asemănătoare virozelor şi că puietul a fost menţinut în conformitate cu art. 8 alin. (1) şi (3). (5) Alin. (1) şi (3) se aplică şi plantelor-mamă Prebază produse prin reînnoire. O plantă-mamă Prebază produsă prin reînnoire trebuie să fie indemnă de virusurile şi viroizii enumeraţi în anexa nr. 2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. Planta-mamă Prebază respectivă trebuie să fie găsită indemnă de virusurile şi viroizii menţionaţi, atât la o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute, în câmp şi în loturi, cât şi în urma eşantionării şi testării. Inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. ART. 10 Cerinţe privind sănătatea pentru plantele-mamă Prebază şi materialul Prebază (1) O plantă-mamă Prebază sau materialul Prebază trebuie să fie indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. Planta-mamă Prebază sau materialul Prebază în cauză trebuie să fie găsit indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză, la o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute, în câmp şi în loturi. Această inspecţie vizuală se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. Procentul de plante-mamă Prebază sau material Prebază contaminat de organismele dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 nu trebuie să depăşească nivelurile de toleranţă prevăzute în anexa menţionată. La o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute, în câmp şi în loturi, planta-mamă Prebază sau materialul Prebază în cauză trebuie să fie în conformitate cu nivelurile respective. Această inspecţie vizuală se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. În cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare respective, ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul eşantionează şi testează plantele-mamă Prebază sau materialul Prebază în cauză. (2) ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul efectuează inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea unei plante-mamă Prebază sau a materialului Prebază, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 4 în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. (3) În ceea ce priveşte eşantionarea şi testarea, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional. În acest caz, INCS pune la dispoziţie respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât şi Comisiei, la cererea acestora. ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul trimit eşantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către INCS. (4) Alin. (1) nu se aplică plantelor-mamă Prebază sau materialului Prebază în timpul crioconservării. ART. 11 Cerinţe privind solul (1) Plantele-mamă Prebază şi materialul Prebază pot fi cultivate doar în soluri care nu conţin organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absenţa unor astfel de organisme dăunătoare se stabileşte prin eşantionare şi testare. Eşantionarea se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. Eşantionarea şi testarea se efectuează înainte de plantarea plantelor-mamă Prebază sau a materialului Prebază în cauză şi se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezenţa organismelor dăunătoare menţionate la primul paragraf. Eşantionarea şi testarea se efectuează ţinând seama de condiţiile climatice şi de biologia organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, atunci când respectivele organisme dăunătoare sunt relevante pentru plantele-mamă Prebază sau materialul Prebază în cauză. (2) Eşantionarea şi testarea nu se efectuează în cazul în care plantele-gazdă pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, nu au fost cultivate în solul de producţie timp de cel puţin cinci ani şi în cazul în care nu există nicio îndoială în ceea ce priveşte absenţa organismelor dăunătoare relevante în solul respectiv. Eşantionarea şi testarea nu se efectuează atunci când organismul oficial competent, pe baza unei inspecţii oficiale, ajunge la concluzia că solul este indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusuri ce afectează genul sau specia în cauză. (3) În cazul eşantionării şi testării, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. Dacă nu există astfel de protocoale, ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional. În acest caz, INCS pune la dispoziţie respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât şi Comisiei, la cererea acestora. ART. 12 Cerinţe privind defectele care pot afecta calitatea La o inspecţie vizuală, plantele-mamă Prebază şi materialul Prebază trebuie să fie găsite practic libere de defecte. Această inspecţie vizuală se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. Leziunile, decolorarea, ţesuturile cu cicatrici sau desicarea sunt considerate defecte dacă afectează calitatea şi utilitatea materialului de înmulţire. ART. 13 Cerinţe privind multiplicarea, reînnoirea şi înmulţirea plantelor-mamă Prebază (1) Furnizorul poate să înmulţească sau să reînnoiască o plantă-mamă Prebază acceptată în conformitate cu art. 5 alin. (1). (2) Furnizorul poate să reproducă o plantă-mamă Prebază pentru a produce material Prebază. (3) Multiplicarea, reînnoirea şi înmulţirea plantelor-mamă Prebază au loc în conformitate cu protocoalele menţionate la alin. (4). (4) ITCSMS şi LCCSMS aplică anumite protocoale privind multiplicarea, reînnoirea şi înmulţirea plantelor-mamă Prebază. ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. Dacă nu există astfel de protocoale, statele membre aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional. În acest caz, INCS pune la dispoziţie respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât şi Comisiei, la cererea acestora. Protocoalele menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat au fost testate pe genurile sau speciile relevante pentru o perioadă de timp considerată adecvată pentru genurile sau speciile respective. Această perioadă de timp este considerată adecvată atunci când permite validarea fenotipului plantelor în ceea ce priveşte autenticitatea, conform descrierii soiului, pe baza observării producţiei de fructe sau a dezvoltării vegetative a portaltoilor. (5) Furnizorul poate să reînnoiască planta-mamă Prebază numai înainte de sfârşitul perioadei menţionate la art. 8 alin. (6). ART. 14 Cerinţe privind multiplicarea, reînnoirea şi înmulţirea prin micropropagare a plantelor-mamă Prebază (1) În cazul multiplicării, reînnoirii şi înmulţirii prin micropropagare a plantelor-mamă Prebază pentru producţia de alte plante-mamă Prebază sau de material Prebază, acestea trebuie să aibă loc în conformitate cu protocoalele prevăzute la alin. (2). (2) ITCSMS şi LCCSMS aplică anumite protocoale privind micropropagarea plantelor-mamă Prebază şi a materialului Prebază care sunt protocoale ale OEPP sau alte protocoale recunoscute la nivel internaţional. Dacă nu există astfel de protocoale, statele membre aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional. În acest caz, INCS pune la dispoziţie respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât şi Comisiei, la cererea acestora. Statele membre aplică numai protocoalele care au fost testate pentru genul sau specia în cauză pentru o perioadă de timp considerată suficientă pentru a permite validarea fenotipului plantelor în ceea ce priveşte autenticitatea, conform descrierii soiului pe baza observării producţiei de fructe sau a dezvoltării vegetative a portaltoaielor. SECŢIUNEA a 2-a Cerinţe privind materialul Bază ART. 15 Cerinţe privind certificarea materialului Bază (1) Materialul de înmulţire, altul decât plantele-mamă Bază şi altul decât portaltoaiele care nu aparţin unui soi, este certificat oficial, la cerere, ca material Bază dacă îndeplineşte cerinţele prevăzute la alin. (2), (3) şi (4). (2) Materialul de înmulţire este obţinut dintr-o plantă-mamă Bază. O plantă-mamă Bază îndeplineşte una dintre următoarele cerinţe: a) este obţinută din material Prebază; sau b) este produsă prin multiplicare dintr-o plantă-mamă Bază în conformitate cu art. 19. (3) Materialul de înmulţire îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 7, art. 8 alin. (6) şi art. 12. (4) Materialul de înmulţire îndeplineşte cerinţele suplimentare privind: a) sănătatea, astfel cum sunt prevăzute la art. 16; b) solul, astfel cum sunt prevăzute la art. 17; c) menţinerea plantelor-mamă Bază şi a materialului Bază, astfel cum este prevăzut la art. 18; şi d) condiţiile specifice pentru înmulţire, astfel cum sunt prevăzute la art. 19. (5) Un portaltoi care nu aparţine unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material Bază dacă este autentic conform descrierii speciei din care face parte şi dacă îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 8 alin. (2) şi (6), precum şi cerinţele suplimentare prevăzute de art. 12, 16, 17, 18 şi 19. (6) În scopul prezentei secţiuni, orice trimitere la plantele-mamă Prebază din dispoziţiile menţionate la alin. (3) şi (5) se interpretează ca trimitere la plantele-mamă Bază, iar orice trimitere la materialul Prebază se interpretează ca trimitere la materialul Bază. (7) În cazul în care planta-mamă Bază sau materialul Bază nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 7, la art. 8 alin. (2) şi (6) şi la art. 12, 16 şi 17, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Bază şi a altui material Bază. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material Certificat sau material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în prezentul ordin pentru categoriile respective. În loc să elimine planta-mamă sau materialul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta-mamă sau materialul este din nou conform cerinţelor respective. (8) În cazul în care un portaltoi care nu aparţine unui soi este o plantă-mamă Bază sau un material Bază care nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 8 alin. (2) şi (6) şi la art. 12, 16 şi 17, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Bază şi a altui material Bază. Portaltoiul eliminat se poate utiliza ca material Certificat sau material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în prezentul ordin în ceea ce priveşte categoriile respective. În loc să elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerinţelor respective. ART. 16 Cerinţe privind sănătatea (1) O plantă-mamă Bază sau un material Bază trebuie să fie indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. Planta-mamă Bază sau materialul Bază în cauză trebuie să fie găsit indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză, la o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute, în câmp şi în loturi. Această inspecţie vizuală se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. Procentul de plante-mamă Bază sau material Bază contaminat de organismele dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 nu trebuie să depăşească nivelurile de toleranţă prevăzute în anexa menţionată. La o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute, în câmp şi în loturi, planta-mamă Bază sau materialul Bază în cauză trebuie să fie în conformitate cu nivelurile respective. Această inspecţie vizuală se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. În cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare respective, ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul eşantionează şi testează plantele-mamă Bază sau materialul Bază în cauză. (2) ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul efectuează inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea unei plante-mamă Bază sau a materialului Bază, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 4, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. (3) În ceea ce priveşte eşantionarea şi testarea, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional. În acest caz, INCS pune la dispoziţie respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât şi Comisiei, la cererea acestora. ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul trimit eşantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către INCS. (4) Alin. (1) nu se aplică plantelor-mamă Bază sau materialului Bază în timpul crioconservării. ART. 17 Cerinţe privind solul (1) Plantele-mamă Bază şi materialul Bază pot fi cultivate doar în soluri care nu conţin organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absenţa unor astfel de organisme dăunătoare gazde pentru virusuri se stabileşte prin eşantionare şi testare. Eşantionarea se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. Eşantionarea şi testarea se efectuează înainte de plantarea plantelor-mamă Bază sau a materialului Bază în cauză şi se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezenţa organismelor dăunătoare menţionate la primul paragraf. Eşantionarea şi testarea se efectuează ţinând seama de condiţiile climatice şi de biologia organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, atunci când respectivele organisme dăunătoare sunt relevante pentru plantele-mamă Bază sau materialul Bază în cauză. (2) Eşantionarea şi testarea nu se efectuează în cazul în care plantele-gazdă pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, nu au fost cultivate în câmpul de producere timp de cel puţin cinci ani şi în cazul în care nu există nicio îndoială în ceea ce priveşte absenţa organismelor dăunătoare relevante în solul respectiv. Eşantionarea şi testarea nu se efectuează atunci când ITCSMS şi LCCSMS, pe baza unei inspecţii oficiale, ajung la concluzia că solul este indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusuri ce afectează genul sau specia în cauză. (3) În cazul eşantionării şi testării, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. Dacă nu există astfel de protocoale, ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional. În acest caz, INCS pune la dispoziţie respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât şi Comisiei, la cererea acestora. ART. 18 Cerinţe privind menţinerea plantelor-mamă Bază şi a materialului Bază (1) Plantele-mamă Bază şi materialul Bază se menţin în câmpuri izolate de surse potenţiale de infecţie prin vectori aerieni, prin contact la nivelul rădăcinilor, prin infectare încrucişată produsă de maşini, prin instrumente de altoire şi prin orice alte surse posibile. (2) Distanţa de izolare a câmpurilor menţionate la alin. (1) depinde de circumstanţele regionale, de tipul de material de înmulţire, de prezenţa organismelor dăunătoare în zona vizată şi de riscurile relevante implicate, astfel cum sunt stabilite de către ITCSMS şi LCCSMS pe baza unei inspecţii oficiale. ART. 19 Condiţii pentru multiplicare (1) Plantele-mamă Bază care sunt obţinute din material Prebază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) pot fi multiplicate într-un anumit număr de generaţii pentru a obţine numărul necesar de plante-mamă Bază. Plantele-mamă Bază se multiplică în conformitate cu art. 13 sau se multiplică prin micropropagare în conformitate cu art. 14. Numărul maxim admis de generaţii şi durata de viaţă maximă permisă pentru plantele-mamă Bază sunt cele stabilite în anexa nr. 5 pentru genurile sau speciile relevante. (2) În cazul în care sunt permise mai multe generaţii de plante-mamă Bază, fiecare generaţie, cu excepţia primei, poate deriva dintr-o generaţie anterioară. (3) Materialul de înmulţire provenit din generaţii diferite se păstrează separat. SECŢIUNEA a 3-a Cerinţe privind materialul Certificat ART. 20 Cerinţe privind certificarea materialului Certificat (1) Materialul de înmulţire, altul decât plantele-mamă, şi materialul de plantare fructifer sunt certificate oficial, la cerere, ca material Certificat dacă îndeplinesc cerinţele stabilite la alin. (2), (3) şi (4). (2) Materialul de înmulţire şi plantare fructifer este obţinut dintr-o plantă-mamă Certificat. O plantă-mamă Certificat trebuie să îndeplinească una dintre următoarele cerinţe: a) este obţinută din material Prebază; b) este obţinută din material Bază. (3) Materialul de înmulţire şi plantare fructifer trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 7, la art. 8 alin. (6) şi la art. 12, 21 şi 22. (4) Materialul de înmulţire şi plantare fructifer trebuie să îndeplinească cerinţele privind sănătatea prevăzute la art. 21. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer este obţinut dintro plantă-mamă Certificat care trebuie să îndeplinească cerinţele privind solul prevăzute la art. 22. (5) Un portaltoi care nu aparţine unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material Certificat dacă este autentic conform descrierii speciei din care face parte şi dacă îndeplineşte cerinţele prevăzute în art. 8 alin. (6), precum şi cerinţele suplimentare prevăzute de art. 12, 21 şi 22. (6) În scopul prezentei secţiuni, orice trimitere la plantele-mamă Prebază din dispoziţiile menţionate la alin. (3) şi (5) se interpretează ca trimitere la plantele-mamă Certificat, iar orice trimitere la materialul Prebază se interpretează ca trimitere la materialul Certificat. (7) În cazul în care planta-mamă Certificat sau materialul Certificat nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 7, la art. 8 alin. (6) şi la art. 12, 21 şi 22, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Certificat şi a altui material Certificat. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în secţiunea a 4-a. În loc să elimine planta-mamă sau materialul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta-mamă sau materialul este din nou conform cerinţelor respective. (8) În cazul în care un portaltoi care nu aparţine unui soi este o plantă-mamă Certificat sau un material Certificat care nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 8 alin. (6) şi la art. 12, 21 şi 22, furnizorul o elimină sau îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă Certificat şi a altui material Certificat. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în secţiunea a 4-a. În loc să elimine portaltoiul respectiv, furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerinţelor respective. ART. 21 Cerinţe privind sănătatea (1) O plantă-mamă Certificat sau materialul Certificat trebuie să fie indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. Planta-mamă Certificat sau materialul Certificat în cauză trebuie să fie găsit indemn de organismele dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză, la o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute, în câmp şi în loturi. Această inspecţie vizuală se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. Procentul de plante-mamă Certificat sau material Certificat contaminat de organismele dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 nu trebuie să depăşească nivelurile de toleranţă prevăzute în anexa menţionată. La o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute, în câmp şi în loturi, planta-mamă Certificat sau materialul Certificat în cauză trebuie să fie în conformitate cu nivelurile respective. Această inspecţie vizuală se efectuează de către ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. În cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare respective, ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul eşantionează şi testează plantele-mamă Certificat sau materialul Certificat în cauză. (2) ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul efectuează inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea unei plante-mamă Certificat sau a materialului Certificat, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 4, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. (3) În ceea ce priveşte eşantionarea şi testarea, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional. În acest caz, INCS pune la dispoziţie respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât şi Comisiei, la cererea acestora. ITCSMS şi LCCSMS şi, după caz, furnizorul trimit eşantioanele către laboratoarele acceptate oficial de către INCS. (4) Alin. (1) nu se aplică plantelor-mamă Certificat şi materialului Certificat în timpul crioconservării. ART. 22 Cerinţe privind solul (1) Plantele-mamă Certificat pot fi cultivate doar în soluri indemne de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absenţa unor astfel de organisme dăunătoare gazde pentru virusuri se stabileşte prin eşantionare şi testare. Eşantionarea se efectuează de către autorităţile oficiale teritoriale competente ITCSMS şi LCCSMS şi, dacă este cazul, de către furnizor. Eşantionarea şi testarea se efectuează înainte de plantarea plantei-mamă Certificat şi se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezenţa organismelor dăunătoare menţionate la primul paragraf. Eşantionarea şi testarea se efectuează ţinând seama de condiţiile climatice şi de biologia organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, atunci când respectivele organisme dăunătoare sunt relevante pentru plantele-mamă Certificat sau materialul Certificat în cauză. (2) Eşantionarea şi testarea nu se efectuează în cazul în care plantele-gazdă pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, nu au fost cultivate în solul de producţie timp de cel puţin cinci ani şi în cazul în care nu există nicio îndoială în ceea ce priveşte absenţa organismelor dăunătoare relevante în solul respectiv. Eşantionarea şi testarea nu se efectuează atunci când ITCSMS şi LCCSMS, pe baza unei inspecţii oficiale, ajung la concluzia că solul este indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 3, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusuri ce afectează genul sau specia în cauză. Eşantionarea şi testarea nu se efectuează în cazul materialului de plantare fructifer Certificat. (3) În cazul eşantionării şi testării, astfel cum se prevede la alin. (1), ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. Dacă nu există astfel de protocoale, ITCSMS şi LCCSMS aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional. În acest caz, INCS pune la dispoziţie respectivele protocoale atât celorlalte state membre, cât şi Comisiei, la cererea acestora. SECŢIUNEA a 4-a Cerinţe privind materialul CAC ART. 23 Cerinţe privind materialul CAC, altul decât portaltoii care nu aparţin unui soi (1) Materialul CAC, altul decât portaltoii care nu aparţin unui soi, poate fi comercializat numai dacă s-a constatat că îndeplineşte următoarele cerinţe: a) este înmulţit de la o sursă de material identificată, înregistrată de furnizor; b) este autentic conform descrierii soiului, în conformitate cu art. 25; c) respectă cerinţele de sănătate prevăzute la art. 26; d) este în conformitate cu art. 27 în ceea ce priveşte defectele. (2) Acţiunile de aducere în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) sunt întreprinse de către furnizor. (3) În cazul în care materialul CAC nu mai este în conformitate cu dispoziţiile alin. (1), furnizorul întreprinde una dintre următoarele acţiuni: a) elimină materialul respectiv din apropierea celuilalt material CAC; sau b) ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că materialul respectiv este din nou conform cu cerinţele susmenţionate. ART. 24 Condiţiile pentru materialul CAC în cazul portaltoilor care nu aparţin unui soi (1) În cazul portaltoilor care nu aparţin unui soi, materialul CAC trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) este autentic conform descrierii speciei din care face parte; b) respectă cerinţele de sănătate prevăzute la art. 26; c) este în conformitate cu art. 27 în ceea ce priveşte defectele. (2) Acţiunile de aducere în conformitate cu cerinţele de la alin. (1) sunt întreprinse de către furnizor. (3) În cazul în care materialul CAC nu mai este în conformitate cu cerinţele de la alin. (1), furnizorul întreprinde una dintre următoarele acţiuni: a) elimină materialul respectiv din apropierea celuilalt material CAC; sau b) ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că materialul respectiv este din nou conform cu cerinţele susmenţionate. ART. 25 Autenticitatea conform descrierii soiului (1) Autenticitatea materialului CAC conform descrierii soiului din care face parte se stabileşte prin observarea manifestării caracteristicilor soiului. Observarea se bazează pe unul dintre următoarele elemente: a) descrierea oficială a soiurilor înregistrate, astfel cum se menţionează în Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce priveşte înregistrarea furnizorilor şi a soiurilor şi lista comună a soiurilor, iar pentru soiurile protejate legal, pe un drept de proprietate asupra unui soi de plante; sau b) descrierea care însoţeşte cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de înregistrare în orice stat membru, astfel cum se menţionează în Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE; c) descrierea care însoţeşte cererea de înregistrare a unui drept de proprietate asupra unui soi de plante; d) descrierea recunoscută oficial a unui soi, astfel cum se menţionează la art. 7 alin. (2) lit. (c) pct. (iii) din Directiva 2008/90/CE. (2) Autenticitatea materialului CAC conform descrierii soiului din care face parte se verifică periodic prin observarea manifestării caracteristicilor soiului la materialul CAC vizat. ART. 26 Cerinţe privind sănătatea (1) Materialul CAC trebuie să fie practic indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexele nr. 1 şi 2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. Materialul CAC vizat trebuie să fie găsit practic indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexele nr. 1 şi 2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză, la o inspecţie vizuală efectuată de către furnizor în spaţiile special prevăzute, în câmp şi în loturi. În cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare respective, furnizorul eşantionează şi testează materialul CAC vizat. (2) Furnizorul efectuează inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea materialului CAC, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 4, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. (3) Alin. (1) nu se aplică materialului CAC în timpul crioconservării. (4) În plus faţă de cerinţele prevăzute la alin. (1) şi (2), materialul CAC care aparţine speciilor Citrus L., Fortunella Swingle şi Poncirus Raf. trebuie să îndeplinească toate cerinţele de mai jos: a) este produs dintr-o sursă de material identificată, iar sursa respectivă de material trebuie să fie găsită, pe baza eşantionării şi testării, indemnă de organismele dăunătoare enumerate pentru speciile respective în anexa nr. 2; b) de la începutul ultimului ciclu de vegetaţie trebuie să fie găsit, pe baza unei inspecţii vizuale, a eşantionării şi testării, indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr. 2, în ceea ce priveşte speciile vizate. ART. 27 Cerinţe privind defectele Materialul CAC trebuie să fie găsit practic liber de defecte, pe baza inspecţiei vizuale. Leziunile, decolorarea, ţesuturile cu cicatrici sau desicarea sunt considerate defecte dacă afectează calitatea şi utilitatea materialului de înmulţire. CAP. III Cerinţe specifice pentru furnizorii implicaţi în producerea sau reproducerea materialului de înmulţire şi plantare fructifer ART. 28 Planul de identificare şi monitorizare a punctelor critice din procesul de producţie În timpul producţiei de material de înmulţire şi plantare fructifer, ITCSMS şi LCCSMS se asigură că furnizorii dispun de un plan de identificare şi monitorizare a punctelor critice din procesul de producţie, în funcţie de genurile sau speciile relevante. Planul vizează cel puţin următoarele elemente: a) locaţia şi numărul de plante; b) calendarul cultivării acestora; c) operaţiunile de înmulţire; d) operaţiunile de ambalare, depozitare şi transport. ART. 29 Păstrarea informaţiilor referitoare la monitorizare în vederea examinării (1) ITCSMS şi LCCSMS se asigură că furnizorii ţin o evidenţă cu informaţiile privind monitorizarea punctelor critice, astfel cum se menţionează la art. 6 alin. (1) din Directiva 2008/90/CE, şi, la cerere, o pun la dispoziţie spre examinare. (2) Evidenţele respective rămân disponibile pentru o perioadă de cel puţin trei ani de la producerea materialului vizat. (3) ITCSMS şi LCCSMS se asigură că furnizorii ţin evidenţe privind inspecţiile în câmp, eşantionarea şi testarea, atât timp cât respectivul material de înmulţire şi plantare fructifer este sub controlul lor şi pentru o perioadă de cel puţin trei ani după ce respectivul material de înmulţire şi plantare fructifer a fost eliminat sau comercializat. CAP. IV Inspecţiile oficiale ART. 30 Cerinţe generale privind inspecţiile oficiale (1) Inspecţiile oficiale constau în inspecţii vizuale şi, dacă este cazul, în eşantionare şi testare. (2) În cursul inspecţiilor oficiale, ITCSMS şi LCCSMS acordă o atenţie deosebită: a) caracterului adecvat şi utilizării efective de către furnizor a metodelor de control pentru fiecare dintre punctele critice din procesul de producţie; b) competenţei în ansamblu a personalului angajat de furnizor pentru a efectua activităţile prevăzute la art. 6 alin. (1) din Directiva 2008/90/CE. (3) INCS se asigură că ITCSMS şi LCCSMS produc şi ţin o evidenţă a rezultatelor şi a datelor tuturor inspecţiilor în câmp, a eşantionărilor şi a testărilor efectuate de acestea. CAP. V Dispoziţii finale ART. 31 Transpunere Prezentul ordin transpune prevederile Directivei de punere în aplicare 2014/98/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele specifice pentru genurile şi speciile de plante fructifere menţionate în anexa I la directivă, cerinţele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii şi normele detaliate privind inspecţiile oficiale. ART. 32 Aplicare Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică începând cu 1 ianuarie 2017. ART. 33 Măsuri tranzitorii Este permisă, până la 31 decembrie 2022, comercializarea pe teritoriul României, a materialului de înmulţire şi plantare fructifer produs din plante mamă Prebază, Bază şi Certificat sau din material CAC care existau înainte de 1 ianuarie 2017 şi care au fost certificate oficial sau îndeplinesc condiţiile pentru a fi calificate drept material CAC înainte de 31 decembrie 2022. La comercializare, acest tip de material de înmulţire şi plantare fructifer este identificat printr-o trimitere la prezentul articol pe etichetă şi printr-un document. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu Bucureşti, 22 aprilie 2016. Nr. 784. ANEXA 1 LISTA ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE a căror prezenţă trebuie stabilită prin inspecţie vizuală şi, în anumite condiţii, prin eşantionare şi testare PARTEA A Lista organismelor dăunătoare de care trebuie să fie indemne sau practic indemne plantele-mamă şi materialul de înmulţire, în temeiul art. 9 alin. (1), al art. 10 alin. (1), al art. 16 alin. (1), al art. 21 alin. (1) şi al art. 26 alin. (1) din ordin
┌────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Genul sau specia │ Organisme dăunătoare │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Castanea sativa Mill. │Ciuperci │
│ │Mycosphaerella maculiformis │
│ │Phytophthora cambivora │
│ │Phytophthora cinnamomi │
│ │Boli asemănătoare virozelor │
│ │Virusul mozaicului castanului (Chestnut │
│ │mosaic virus - ChMV) │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Citrus L., Fortunella Swingle, │Insecte │
│Poncirus Raf. │Aleurotrixus floccosus │
│ │Parabemisia myricae │
│ │Nematozi │
│ │Pratylenchus vulnus │
│ │Tylenchus semi-penetrans │
│ │Ciuperci │
│ │Phytophthora citrophtora │
│ │Phytophthora parasitica │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Corylus avellana L. │Acarieni │
│ │Phytoptus avellanae │
│ │Ciuperci │
│ │Armillariella mellea │
│ │Verticillium dahliae │
│ │Verticillium albo-atrum │
│ │Bacterii │
│ │Xanthomonas arboricola pv. corylina │
│ │Pseudomonas avellanae │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Cydonia oblonga Mill., Malus │Insecte │
│Mill. şi Pyrus L. │Eriosoma lanigerum │
│ │Psylla spp. │
│ │Nematozi │
│ │Meloidogyne hapla │
│ │Meloidogyne javanica │
│ │Pratylenchus penetrans │
│ │Pratylenchus vulnus │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Cydonia oblonga Mill., Malus │Ciuperci │
│Mill. şi Pyrus L. │Armillariella mellea │
│ │Chondrostereum purpureum │
│ │Glomerella cingulata │
│ │Pezicula alba │
│ │Pezicula malicorticis │
│ │Nectria galligena │
│ │Phytophthora cactorum │
│ │Roessleria pallida │
│ │Verticillium dahliae │
│ │Verticillium albo-atrum │
│ │Bacterii │
│ │Agrobacterium tumefaciens │
│ │Pseudomonas syringae pv. syringae │
│ │Virusuri │
│ │Altele decât cele enumerate în anexa nr. 2 │
│ │la ordin │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Ficus carica L. │Insecte │
│ │Ceroplastes rusci │
│ │Nematozi │
│ │Heterodera fici │
│ │Meloidogyne arenaria │
│ │Meloidogyne incognita │
│ │Meloidogyne javanica │
│ │Pratylenchus penetrans │
│ │Pratylenchus vulnus │
│ │Ciuperci │
│ │Armillaria mellea │
│ │Bacterii │
│ │Phytomonas fici │
│ │Boli asemănătoare virozelor │
│ │Boala mozaicului smochinului │
│ │(Fig mosaic disease) │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Juglans regia L. │Insecte │
│ │Epidiaspis leperii │
│ │Pseudaulacaspis pentagona │
│ │Quadraspidiotus perniciosus │
│ │Ciuperci │
│ │Armillariella mellea │
│ │Nectria galligena │
│ │Chondrostereum purpureum │
│ │Phytophthora cactorum │
│ │Bacterii │
│ │Agrobacterium tumefaciens │
│ │Xanthomonas arboricola pv. Juglandi │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Olea europaea L. │Nematozi │
│ │Meloidogyne arenaria │
│ │Meloidogyne incognita │
│ │Meloidogyne javanica │
│ │Pratylenchus vulnus │
│ │Bacterii │
│ │Pseudomonas savastanoi pv. savastanoi │
│ │Boli asemănătoare virozelor │
│ │Leaf yellowing complex disease 3 │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pistacia vera L. │Nematozi │
│ │Pratylenchus penetrans │
│ │Pratylenchus vulnus │
│ │Ciuperci │
│ │Phytophthora cryptogea │
│ │Phytophthora cambivora │
│ │Rosellinia necatrix │
│ │Verticillium dahliae │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Prunus amygdalus, P. armeniaca, │Insecte │
│P. domestica, P. persica şi │Pseudaulacaspis pentagona │
│P. salicina │Quadraspidiotus perniciosus │
│ │Nematozi │
│ │Meloidogyne arenaria │
│ │Meloidogyne javanica │
│ │Meloidogyne incognita │
│ │Pratylenchus penetrans │
│ │Pratylenchus vulnus │
│ │Ciuperci │
│ │Phytophthora cactorum │
│ │Verticillium dahliae │
│ │Bacterii │
│ │Agrobacterium tumefaciens │
│ │Pseudomonas syringae pv. morsprunorum │
│ │Pseudomonas syringae pv. syringae (la P. │
│ │armeniaca) │
│ │Pseudomonas viridiflava (la P. armeniaca) │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Prunus avium, P. cerasus │Insecte │
│ │Quadraspidiotus perniciosus │
│ │Nematozi │
│ │Meloidogyne arenaria │
│ │Meloidogyne javanica │
│ │Meloidogyne incognita │
│ │Pratylenchus penetrans │
│ │Pratylenchus vulnus │
│ │Ciuperci │
│ │Phytophthora cactorum │
│ │Bacterii │
│ │Agrobacterium tumefaciens │
│ │Pseudomonas syringae pv. morsprunorum │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Ribes L. │Insecte şi acarieni │
│ │Dasyneura tetensi │
│ │Ditylenchus dipsaci │
│ │Pseudaulacaspis pentagona │
│ │Quadraspidiotus perniciosus │
│ │Tetranycus urticae │
│ │Cecidophyopsis ribis │
│ │Ciuperci │
│ │Sphaerotheca mors-uvae │
│ │Microsphaera grossulariae │
│ │Diaporthe strumella (Phomopsis ribicola) │
├────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Rubus L. │Ciuperci │
│ │Peronospora rubi │
└────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
PARTEA B Lista organismelor dăunătoare de care trebuie să fie indemne sau practic indemne plantele-mamă şi materialul de înmulţire sau a căror prezenţă este restricţionată prin intermediul unor niveluri de toleranţă în temeiul art. 9 alin. (1), al art. 10 alin. (1), al art. 16 alin. (1), al art. 21 alin. (1) şi al art. 26 alin. (1) din ordin
┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ Organisme dăunătoare pe genuri şi specii │ Niveluri de toleranţă │
│ │ (%) │
│ ├───────┬──────┬──────────┤
│ │Prebază│ Bază │Certificat│
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Fragaria L.
Insecte şi acarieni
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Chaetosiphon fragaefoliae │ 0│ 0,5│ 1│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Phytonemus pallidus │ 0│ 0│ 0,1│
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Nematozi
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Aphelenchoides fragariae │ 0│ 0│ 1│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Ditylenchus dipsaci │ 0│ 0,5│ 1│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Meloidogyne hapla │ 0│ 0,5│ 1│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Pratylenchus vulnus │ 0│ 1│ 1│
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Ciuperci
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Rhizoctonia fragariae │ 0│ 0│ 1│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Podosphaera aphanis (Wallroth) Braun & Takamatsu│ 0│ 0,5│ 1│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Verticillium albo-atrum │ 0│ 0,2│ 2│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Verticillium dahliae │ 0│ 0,2│ 2│
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Bacterii
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Candidatus Phlomobacter fragariae │ 0│ 0│ 1│
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Virusuri
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Virusul marmorării căpşunului (Strawberry mottle│ 0│ 0,1│ 2│
│virus - SMoV) │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Fitoplasmoze │ 0│ 0│ 1│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Aster yellow phytoplasma │ 0│ 0,2│ 1│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Multiplier disease │ 0│ 0,1│ 0,5│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Stolburul ca declin letal al căpşunului (Stolbur│ 0│ 0,2│ 1│
│as strawberry lethal decline) │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Virescenţa căpşunului (Strawberry green petal │ 0│ 0│ 1│
│phytoplasmas) │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Phytoplasma fragariae │ 0│ 0│ 1│
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Ribes L.
Nematozi
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Aphelenchoides ritzemabosi │ 0│ 0,05│ 0,5│
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Virusuri
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Mozaicul la Aucuba (Aucuba mosaic) şi │ 0│ 0,05│ 0,5│
│îngălbenirile coacăzului negru (blackcurrant │ │ │ │
│yellows) combinate │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Clarifierea nervurilor (Vein clearing) şi │ 0│ 0,05│ 0,5│
│nervuri în formă de plasă (vein net) la coacăzul│ │ │ │
│negru, nervuri sub formă de bandă la agriş │ │ │ │
│(Gooseberry vein banding) │ │ │ │
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Rubus L.
Insecte
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Resseliella theobaldi │ 0│ 0│ 0,5│
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Bacterii
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Agrobacterium spp. │ 0│ 0,1│ 1│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Rhodococcus fascians │ 0│ 0,1│ 1│
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Virusuri
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus -│ 0│ 0│ 0,5│
│ApMV), virusul necrozei zmeurului negru (Black │ │ │ │
│raspberry necrosis virus - BRNV), virusul │ │ │ │
│mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic virus │ │ │ │
│- CMV), virusul marmorării frunzelor zmeurului │ │ │ │
│(Raspberry leaf mottle - RLMV), virusul pătării │ │ │ │
│frunzelor zmeurului (Raspberry leaf spot - │ │ │ │
│RLSV), virusul clorozei nervurilor zmeurului │ │ │ │
│(Raspberry vein chlorosis virus - RVCV), virusul│ │ │ │
│mozaicului galben în formă de plasă (Rubus │ │ │ │
│yellow net virus - RYNV) │ │ │ │
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Vaccinium L.
Ciuperci
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Exobasidium vaccinii var. vaccinii │ 0│ 0,5│ 1│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Godronia cassandrae (formă anamorfă Topospora │ 0│ 0,1│ 0,5│
│myrtilli) │ │ │ │
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
Bacterii
┌────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┬──────────┐
│Agrobacterium tumefaciens │ 0│ 0│ 0,5│
├────────────────────────────────────────────────┼───────┼──────┼──────────┤
│Virusuri │ 0│ 0│ 0,5│
└────────────────────────────────────────────────┴───────┴──────┴──────────┘
ANEXA 2 LISTA ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE a căror prezenţă trebuie stabilită prin inspecţie vizuală şi, în anumite cazuri, prin eşantionare şi testare în temeiul art. 9 alin. (2) şi (4), al art. 10 alin. (1), al art. 16 alin. (1), al art. 21 alin. (1) şi al art. 26 alin. (1) şi (4) din ordin
┌──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│ Genul sau specia │ Organisme dăunătoare │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Citrus L., │Virusuri │
│Fortunella Swingle │Virusul variegării plantelor citrice │
│şi Poncirus Raf. │(Citrus variegation virus - CVV) │
│ │Virusul psorozei plantelor citrice │
│ │(Citrus psorosis virus - CPsV) │
│ │Virusul pătării frunzelor plantelor citrice │
│ │(Citrus leaf Blotch virus - CLBV) │
│ │Boli asemănătoare virozelor │
│ │Pietrificare (Impietratura) │
│ │Cristacortis │
│ │Viroizi │
│ │Viroidul exocoriozei la plantele citrice (Citrus │
│ │exocortis viroid - CEVd) │
│ │Viroidul opririi din creştere la hamei (Hop stunt│
│ │viroid - HSVd) varianta Cachexia │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Corylus avellana L. │Virusuri │
│ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │
│ │ApMV) │
│ │Fitoplasme │
│ │Pătarea lineară a alunului (Hazelnut maculatura │
│ │lineare phytoplasma) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Cydonia oblonga Mill. şi │Virusuri │
│Pyrus L. │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │
│ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │
│ │Virusul brăzdării tulpinii mărului (Apple │
│ │stem-grooving virus - ASGV) │
│ │Virusul strierii tulpinii mărului (Apple │
│ │stem-pitting virus - ASPV) │
│ │Boli asemănătoare virozelor │
│ │Crăparea scoarţei (bark split), necrozarea │
│ │scoarţei (bark necrosis) │
│ │Rugozitatea scoarţei (rough bark) │
│ │Înmuierea lemnului mărului (rubbery wood), │
│ │pătarea galbenă a gutuiului (quince yellow │
│ │blotch) │
│ │Viroizi │
│ │Viroidul cancerului pustulos al părului (Pear │
│ │blister canker viroid - PBCVd) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Fragaria L. │Nematozi │
│ │Aphelenchoides blastoforus │
│ │Aphelenchoides fragariae │
│ │Aphelenchoides ritzemabosi │
│ │Ditylenchus dipsaci │
│ │Ciuperci │
│ │Phytophthora cactorum │
│ │Colletotrichum acutatum │
│ │Virusuri │
│ │Virusul marmorării căpşunului (Strawberry mottle │
│ │virus - SMoV) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Juglans regia L. │Virusuri │
│ │Virusul răsucirii frunzelor cireşului (Cherry │
│ │leaf roll virus - CLRV) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Malus Mill. │Virusuri │
│ │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │
│ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │
│ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │
│ │ApMV) │
│ │Virusul brăzdării tulpinii mărului (Apple │
│ │stem-grooving virus - ASGV) │
│ │Virusul strierii tulpinii mărului (Apple │
│ │stem-pitting virus - ASPV) │
│ │Boli asemănătoare virozelor │
│ │Înmuierea lemnului mărului (rubbery wood), │
│ │deformarea trunchiului şi a ramurilor (flat limb)│
│ │Leziune în formă de potcoavă de cal (Horseshoe │
│ │wound) │
│ │Deficienţe ale fructelor: mere mici (chat fruit),│
│ │deformarea verde a merelor (green crinkle), │
│ │fructele cu proeminenţe ale lui Ben Davis (bumpy │
│ │fruit of Ben Davis), pătarea rugoasă a mărului │
│ │(rough skin), crăparea stelată a merelor (star │
│ │crack), pătarea inelară ruginie a merelor (russet│
│ │ring), verucozitatea ruginie a merelor (russet │
│ │wart) │
│ │Viroizi │
│ │Viroidul pătării virotice pale a merelor (Apple │
│ │scar skin viroid - ASSVd) │
│ │Viroidul pătării alveolate a merelor (Apple │
│ │dimple fruit viroid - ADFVd) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Olea europaea L. │Ciuperci │
│ │Verticillium dahliae │
│ │Virusuri │
│ │Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic │
│ │virus - ArMV) │
│ │Virusul răsucirii frunzelor cireşului (Cherry │
│ │leaf roll virus - CLRV) │
│ │Virusul latent al pătării inelare la căpşun │
│ │(Strawberry latent ringspot virus - SLRV) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Prunus amygdalus Batsch │Virusuri │
│ │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │
│ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │
│ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │
│ │ApMV) │
│ │Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - │
│ │PDV) │
│ │Virusul pătării necrotice inelare a prunului │
│ │(Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Prunus armeniaca L. │Virusuri │
│ │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │
│ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │
│ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │
│ │ApMV) │
│ │Virusul latent al caisului (Apricot latent virus │
│ │- ApLV) │
│ │Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - │
│ │PDV) │
│ │Virusul pătării necrotice inelare a prunului │
│ │(Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Prunus avium şi P. cerasus│Virusuri │
│ │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │
│ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │
│ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │
│ │ApMV) │
│ │Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic │
│ │virus - ArMV) │
│ │Virusul marmorării verzi inelare a cireşului │
│ │(Cherry green ring mottle virus - CGRMV) │
│ │Virusul răsucirii frunzelor la cireş (Cherry leaf│
│ │roll virus - CLRV) │
│ │Virusul pătării ruginii necrotice a cireşului │
│ │(Cherry necrotic rusty mottle virus - CNRMV) │
│ │Virusurile nanismului fructelor la cireş (Little │
│ │cherry virus 1 şi Little cherry virus 2 - LChV1, │
│ │LChV2) │
│ │Virusul marmorării frunzelor cireşului (Cherry │
│ │mottle leaf virus - ChMLV) │
│ │Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - │
│ │PDV) │
│ │Virusul pătării necrotice inelare a prunului │
│ │(Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) │
│ │Virusul pătării inelare a zmeurului (Raspberry │
│ │ringspot virus - RpRSV) │
│ │Virusul latent al pătării inelare la căpşun │
│ │(Strawberry latent ringspot virus - SLRSV) │
│ │Virusul pătării negre inelare la tomate (Tomato │
│ │black ring nepovirus - TBRV) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Prunus domestica şi │Virusuri │
│P. salicina │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │
│ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │
│ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │
│ │ApMV) │
│ │Virusul latent al pătării inelare a mirobalanului│
│ │(Myrobalan latent ringspot virus - MLRSV) │
│ │Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - │
│ │PDV) │
│ │Virusul pătării necrotice inelare a prunului │
│ │(Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Prunus persica │Virusuri │
│ │Virusul pătării clorotice a frunzelor la măr │
│ │(Apple chlorotic leaf spot virus - ACLSV) │
│ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │
│ │ApMV) │
│ │Virusul latent al caisului (Apricot latent virus │
│ │- ApLV) │
│ │Virusul piticirii prunului (Prune dwarf virus - │
│ │PDV) │
│ │Virusul pătării necrotice inelare a prunului │
│ │(Prunus necrotic ringspot virus - PNRSV) │
│ │Virusul latent al pătării inelare la căpşun │
│ │(Strawberry latent ringspot virus - SLRSV) │
│ │Viroizi │
│ │Viroidul mozaicului latent al piersicului (Peach │
│ │latent mosaic viroid - PLMVd) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Ribes L. │Virusuri │
│ │în funcţie de specia vizată │
│ │Virusul mozaicului arabisului (Arabis mosaic │
│ │virus - ArMV) │
│ │Atavismul coacăzului negru (Blackcurrant │
│ │reversion virus - BRV) │
│ │Virusul mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic│
│ │virus - CMV) │
│ │Virusuri asociate cu nervuri în formă de bandă la│
│ │agriş (Gooseberry vein banding associated viruses│
│ │- GVBaV) │
│ │Virusul latent al pătării inelare la căpşun │
│ │(Strawberry latent ringspot virus - SLRSV) │
│ │Virusul pătării inelare a zmeurului (Raspberry │
│ │ringspot virus - RpRSV) │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Rubus L. │Ciuperci │
│ │Phytophthora spp. la Rubus │
│ │Virusuri │
│ │în funcţie de specia vizată │
│ │Virusul mozaicului mărului (Apple mosaic virus - │
│ │ApMV) │
│ │Virusul necrozei zmeurului negru (Black raspberry│
│ │necrosis virus - BRNV) │
│ │Virusul mozaicului castravetelui (Cucumber mosaic│
│ │virus - CMV) │
│ │Marmorarea frunzelor la zmeur (Raspberry leaf │
│ │mottle - RLMV) │
│ │Pătarea frunzelor la zmeur (Raspberry leaf spot -│
│ │RLSV) │
│ │Virusul clorozei nervurilor zmeurului (Raspberry │
│ │vein chlorosis virus - RVCV) │
│ │Virusul mozaicului galben în formă de plasă │
│ │(Rubus yellow net virus - RYNV) │
│ │Virusul piticirii tufoase a zmeurului (Raspberry │
│ │bushy dwarf virus - RBDV) │
│ │Fitoplasme │
│ │Oprirea din creştere la genul Rubus (Rubus stunt │
│ │phytoplasma) │
│ │Boli asemănătoare virozelor │
│ │Pătarea galbenă a zmeurei (Raspberry yellow spot)│
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Vaccinium L. │Virusuri │
│ │Virusul deformării frunzelor afinului (Blueberry │
│ │shoestring virus - BSSV) │
│ │Virusul pătării inelare roşii a afinului │
│ │(Blueberry red ringspot virus - BRRV) │
│ │Virusul arsurii superficiale la afin (Blueberry │
│ │scorch virus - BlScV) │
│ │Virusul şocului afinului (Blueberry shock virus -│
│ │BlShV) │
│ │Fitoplasme │
│ │Oprirea din creştere la afin (Blueberry stunt │
│ │phytoplasma) │
│ │Mătura de vrăjitoare la afin (Blueberry witches' │
│ │broom phytoplasma) │
│ │Inflorescenţa falsă la merişoare (Cranberry false│
│ │blossom phytoplasma) │
│ │Boli asemănătoare virozelor │
│ │Agentul mozaicului afinului (Blueberry mosaic │
│ │agent) │
│ │Agentul petelor inelare la merişor (Cranberry │
│ │ringspot agent) │
└──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA 3 LISTA ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE a căror prezenţă în sol este reglementată de art. 11 alin. (1) şi (2), art. 17 alin. (1) şi (2) şi art. 22 alin. (1) şi (2) din ordin
┌──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│ Genul sau specia │ Organisme dăunătoare specifice │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Fragaria L. │Nematozi │
│ │Longidorus attenuatus │
│ │Longidorus elongatus │
│ │Longidorus macrosoma │
│ │Xiphinema diversicaudatum │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Juglans regia L. │Nematozi │
│ │Xiphinema diversicaudatum │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Olea europaea L │Nematozi │
│ │Xiphinema diversicaudatum │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Pistacia vera L. │Nematozi │
│ │Xiphinema index │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Prunus avium şi P. cerasus│Nematozi │
│ │Longidorus attenuatus │
│ │Longidorus elongatus │
│ │Longidorus macrosoma │
│ │Xiphinema diversicaudatum │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│P. domestica, P. persica │Nematozi │
│şi P. salicina │Longidorus attenuatus │
│ │Longidorus elongatus │
│ │Xiphinema diversicaudatum │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Ribes L. │Nematozi │
│ │Longidorus elongatus │
│ │Longidorus macrosoma │
│ │Xiphinema diversicaudatum │
├──────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│Rubus L. │Nematozi │
│ │Longidorus attenuatus │
│ │Longidorus elongatus │
│ │Longidorus macrosoma │
│ │Xiphinema diversicaudatum │
└──────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA 4 CERINŢE privind inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea pe genuri sau specii şi categorii în temeiul art. 10 alin. (2), al art. 16 alin. (2), al art. 21 alin. (2) şi al art. 26 alin. (2) din ordin Castanea sativa Mill. Toate categoriile Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Citrus L., Fortunella Swingle şi Poncirus Raf. Categoria Prebază Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an. Eşantionarea şi testarea Fiecare plantă-mamă Prebază este eşantionată şi testată după 6 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de 6 ani, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Categoria Bază Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eşantionarea şi testarea O porţiune reprezentativă din plantele-mamă bază trebuie să fie eşantionată şi testată la fiecare şase ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Categoriile Certificat şi CAC Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Corylus avellana L. Toate categoriile Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Cydonia oblonga Mill., Malus Mill., Pyrus L. Toate categoriile Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Categoria Prebază Eşantionarea şi testarea Fiecare plantă-mamă Prebază este eşantionată şi testată după cincisprezece ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de cincisprezece ani, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Categoria Bază Eşantionarea şi testarea O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Bază trebuie să fie eşantionată şi testată la fiecare cincisprezece ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Categoria Certificat Eşantionarea şi testarea O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat trebuie să fie eşantionată şi testată la fiecare cincisprezece ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Materialul de plantare fructifer certificat este eşantionat şi testat în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Categoria CAC Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Ficus carica L. Toate categoriile Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Fragaria L. Toate categoriile Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an în timpul perioadei de vegetaţie. Pentru plantele şi materialul produs prin micropropagare, care se menţin pentru o perioadă mai scurtă de trei luni, este necesară o singură inspecţie în cursul acestei perioade. Categoria Prebază Eşantionarea şi testarea Fiecare plantă-mamă Prebază este eşantionată şi testată după un an de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de un an, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 la ordin. Categoriile Bază, Certificat şi CAC Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Juglans regia L. Toate categoriile Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Categoria Prebază Eşantionarea şi testarea Fiecare plantă-mamă Prebază înflorită este eşantionată şi testată după un an de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de un an, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Categoria Bază Eşantionarea şi testarea O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Bază trebuie să fie eşantionată şi testată în fiecare an, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Categoria Certificat Eşantionarea şi testarea O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat trebuie să fie eşantionată şi testată la fiecare trei ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Materialul de plantare fructifer certificat este eşantionat şi testat în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Categoria CAC Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Olea europaea L. Toate categoriile Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Categoria Prebază Eşantionarea şi testarea Fiecare plantă-mamă Prebază este eşantionată şi testată după zece ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de zece ani, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Categoria Bază Eşantionarea şi testarea O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Bază este eşantionată în vederea testării tuturor plantelor într-un interval de treizeci de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Categoria Certificat Eşantionarea şi testarea În cazul plantelor-mamă utilizate pentru producerea seminţelor (denumite în continuare plante-mamă semincere) o porţiune reprezentativă din respectivele plante-mamă semincere este eşantionată în vederea testării tuturor plantelor într-un interval de patruzeci de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. În cazul plantelor-mamă altele decât plantele-mamă semincere, o porţiune reprezentativă din plantele respective este eşantionată în vederea testării tuturor plantelor într-un interval de treizeci de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Categoria CAC Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Pistacia vera L. Toate categoriile Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. domestica, P. persica şi P. salicina Toate categoriile Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Categoria Prebază Eşantionarea şi testarea Fiecare plantă-mamă Prebază înflorită este eşantionată şi testată pentru PDV şi PNRSV la un an de la acceptarea ei ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de un an. Fiecare pom plantat în mod intenţionat pentru polenizare şi, dacă este cazul, principalii pomi polenizatori din mediu se eşantionează şi se testează pentru PDV şi PNRSV. În cazul P. persica, fiecare plantă-mamă Prebază înflorită se eşantionează la un an după acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi se testează pentru PLMVd. Fiecare plantă-mamă Prebază este eşantionată după zece ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de zece ani şi este testată pentru virusurile relevante pentru specia respectivă enumerate în anexa nr. 2 la ordin, altele decât PDV şi PNRSV, iar în cazul unor îndoieli este testată pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Categoria Bază Eşantionarea şi testarea O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Bază înflorite este eşantionată în fiecare an şi testată pentru PDV şi PNRSV pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din pomii plantaţi în mod intenţionat pentru polenizare şi, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eşantionează şi se testează pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. În cazul P. persica, o porţiune reprezentativă din plantele-mamă Bază înflorite este eşantionată o dată pe an şi testată pentru PLMVd, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Bază menţinute fără flori este eşantionată la fiecare trei ani şi testată pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Bază este eşantionată la fiecare zece ani şi testată pentru a identifica prezenţa organismelor dăunătoare relevante pentru specia respectivă, altele decât PDV şi PNRSV, enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. Categoria Certificat Eşantionarea şi testarea O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat înflorite este eşantionată în fiecare an şi testată pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din pomii plantaţi în mod intenţionat pentru polenizare şi, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eşantionează şi testează pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. În cazul P. persica, o porţiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat înflorite este eşantionată o dată pe an şi testată pentru PLMVd, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat menţinute fără flori este eşantionată la fiecare trei ani şi testată pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat este eşantionată la fiecare cincisprezece ani şi testată pentru a identifica prezenţa organismelor dăunătoare relevante pentru specia respectivă, altele decât PDV şi PNRSV, enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. Categoria CAC Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Prunus avium şi P. cerasus Toate categoriile Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Categoria Prebază Eşantionarea şi testarea Fiecare plantă-mamă Prebază înflorită este eşantionată şi testată pentru PDV şi PNRSV la un an de la acceptarea ei ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de un an. Fiecare pom plantat în mod intenţionat pentru polenizare şi, dacă este cazul, principalii pomi polenizatori din mediu se eşantionează şi testează pentru PDV şi PNRSV. Fiecare plantă-mamă Prebază este eşantionată după zece ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de zece ani, şi este testată pentru virusurile relevante pentru specia respectivă enumerate în anexa nr. 2 la ordin, altele decât PDV şi PNRSV, iar în cazul unor îndoieli, este testată pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 la ordin. Categoria Bază Eşantionarea şi testarea O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Bază înflorite este eşantionată în fiecare an şi testată pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din pomii plantaţi în mod intenţionat pentru polenizare şi, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eşantionează şi testează pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Bază menţinute fără flori este eşantionată la fiecare trei ani şi testată pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Bază este eşantionată la fiecare zece ani şi testată pentru a identifica prezenţa organismelor dăunătoare relevante pentru specia respectivă, altele decât PDV şi PNRSV, enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. Categoria Certificat Eşantionarea şi testarea O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat înflorite este eşantionată în fiecare an şi testată pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din pomii plantaţi în mod intenţionat pentru polenizare şi, dacă este cazul, din principalii pomi polenizatori din mediu se eşantionează şi se testează pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat menţinute fără flori este eşantionată la fiecare trei ani şi testată pentru PDV şi PNRSV, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O porţiune reprezentativă din plantele-mamă Certificat este eşantionată la fiecare cincisprezece ani şi testată pentru a identifica prezenţa organismelor dăunătoare relevante pentru specia respectivă, altele decât PDV şi PNRSV, enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. Categoria CAC Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea A din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Ribes L. Categoria Prebază Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an. Eşantionarea şi testarea Fiecare plantă-mamă Prebază este eşantionată şi testată după patru ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de patru ani, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 1 la ordin. Categoriile Bază, Certificat şi CAC Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexele nr. 1 şi nr. 2 la ordin. Rubus L. Categoria Prebază Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an. Eşantionarea şi testarea Fiecare plantă-mamă Prebază este eşantionată şi testată după doi ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de doi ani, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 1 la ordin. Categoria Bază Inspecţia vizuală În cazul în care plantele sunt cultivate în câmp sau în ghivece, inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an. Pentru plantele şi materialul produs prin micropropagare, care se menţin pentru o perioadă mai scurtă de trei luni, este necesară o singură inspecţie în cursul acestei perioade. Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexele nr. 1 şi nr. 2 la ordin. Categoriile Certificat şi CAC Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexele nr. 1 şi nr. 2 la ordin. Vaccinium L. Categoria Prebază Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an. Eşantionarea şi testarea Fiecare plantă-mamă Prebază este eşantionată şi testată după cinci ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă Prebază şi, ulterior, la intervale de cinci ani, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr. 2 la ordin, iar în cazul unor îndoieli, pentru a verifica prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 la ordin. Categoria Bază Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an. Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. Categoriile Certificat şi CAC Inspecţia vizuală Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an. Eşantionarea şi testarea Eşantionarea şi testarea se efectuează în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa organismelor dăunătoare enumerate în partea B din anexa nr. 1 şi în anexa nr. 2 la ordin. ANEXA 5 NUMĂRUL MAXIM ADMIS de generaţii cultivate în câmp unde nu există condiţii de protecţie contra insectelor şi durata de viaţă maximă permisă pentru plantele-mamă Bază pe genuri sau specii, astfel cum se prevede la art. 19 alin. (1) din ordin Castanea sativa Mill. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii. În cazul în care o plantă-mamă bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii. Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă Bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generaţie. Citrus L., Fortunella Swingle şi Poncirus Raf. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum o generaţie. În cazul în care o plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii. Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă Bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generaţie. Corylus avellana L. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii. Cydonia oblonga Mill., Malus Mill., Pyrus L. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii. În cazul în care o plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii. Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă Bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generaţie. Ficus carica L. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii. Fragaria L. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum cinci generaţii. Juglans regia L. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii. Olea europaea L. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum o generaţie. Prunus amygdalus, P. armeniaca, P. domestica, P. persica şi P. salicina Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii. În cazul în care o plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii. Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă Bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale Bază din prima generaţie. Prunus avium şi P. cerasus Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii. În cazul în care o plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii. Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă Bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale Bază din prima generaţie. Ribes L. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii. Plantele- mamă sunt menţinute ca plante mamă pentru o perioadă de maximum şase ani. Rubus L. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii. Plantele-mamă din fiecare generaţie sunt menţinute ca plante-mamă pentru o perioadă de maximum patru ani. Vaccinium L. Categoria Bază O plantă-mamă Bază în sensul art. 15 alin. (2) lit. a) din ordin poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
