Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
──────
LA CAP. II
────────────
EXEMPLE
Exemplul 1
Situatia: Exista doi agenti economici importanti pe piata existenta a productiei de componente electronice: A cu o cota de 30% din piata si B cu o cota de 30%. Fiecare a facut investitii semnificative in cercetarea-dezvoltarea necesara realizarii de componente electronice miniaturizate si au pus la punct prototipuri. Acum, cei doi convin sa-si puna laolalta eforturile in domeniul cercetarii-dezvoltarii, prin crearea unei societati in comun, pentru a finaliza activitatea de cercetare-dezvoltare si a produce componentele respective, care vor fi revandute firmelor mama, acestea urmand sa le comercializeze separat. Restul pietei este acoperit de firme mici, fara suficiente resurse de realizare a investitiilor necesare.
Analiza: Componentele electronice miniaturizate, care pot concura cu componentele existente in anumite domenii, reprezinta in esenta o tehnologie noua, iar analiza trebuie sa se refere la polii cercetarii indreptati catre aceasta viitoare piata. Daca societatea in comun va continua sa existe, atunci va exista o singura cale catre tehnologia de fabricatie necesara, iar daca A si B nu infiintau societatea in comun, ele ar fi putut ajunge pe piata in mod individual, cu produse separate. Chiar daca acordul prezinta avantaje in ceea ce priveste crearea mai rapida de tehnologii noi, acesta reduce varietatea si creaza costuri in comun ale partilor. Mai mult, trebuie luata in considerare posibilitatea partilor de a abuza de pozitia lor puternica pe piata existenta. Deoarece, la nivelul cercetarii-dezvoltarii, agentii economici A si B nu au concurenti pe piata, stimulentul ca acestia sa urmareasca realizarea de noi tehnologii se reduce considerabil. Desi unele din aceste aspecte pot fi remediate, solicitindu-se partilor sa licentieze know-how-ul cel mai important pentru fabricarea de componente miniaturizate tertelor parti in conditii de pret rezonabile, nu pot fi remediate toate problemele si nu se pot indeplini toate conditiile exceptarii.
Exemplul 2
Situatia: O mica firma de cercetare, A, care nu detine o unitate proprie de comercializare, a descoperit si brevetat o substanta farmaceutica, pe baza unei tehnologii noi, care va revolutiona tratamentul unei anumite boli. Firma A incheie un acord de cercetare-dezvoltare cu firma B, un mare fabricant al produselor farmaceutice care, pana in acel moment, erau utilizate in tratarea bolii respective. Firma B nu are un program de cercetare-dezvoltare similar. Pentru produsele existente, firma B are o cota de piata de circa 75%, dar brevetele expira in urmatorii cinci ani. Mai exista alti doi poli ai cercetarii, care utilizand aceeasi noua tehnologie de baza, se afla cam in aceeasi etapa a cercetarii. Firma B va oferi finantare si know-how substantiale in vederea fabricarii produsului si a lansarii ulterioare pe piata. Firmei B i se acorda o licenta de productie si distributie exclusive a produsului rezultat, pe perioada de valabilitate a patentului. Se presupune ca partile vor introduce impreuna produsul pe piata in circa 5-7 ani.
Analiza: Produsul va apartine, probabil, unei piete relevante noi. Partile aduc in aceasta cooperare resurse si facilitati complementare, iar probabilitatea intrarii produsului pe piata creste considerabil. Desi firma B detine o putere considerabila pe piata existenta, aceasta putere va scadea in curand, iar existenta altor poli de cercetare va elimina tendinta de a reduce eforturile de cercetare-dezvoltare. Drepturile de exploatare pe parcursul perioadei ramase de valabilitate a brevetului, ii vor fi necesare firmei B pentru a face investitiile considerabile de care este nevoie, iar firma A nu are propriile resurse de comercializare. Este deci improbabil ca acordul sa restranga concurenta.
ANEXA
──────
LA CAP. III
────────────
EXEMPLE
Productia in comun
Urmatoarele doua exemple se refera la cazuri ipotetice, care au generat probleme privind concurenta pe piata relevanta a produselor fabricate in comun, in baza unui acord.
Exemplul 1
Situatia: Doi furnizori A si B, ai unui produs chimic de baza, au hotarat sa construiasca o unitate de productie noua, controlata de catre o societate in comun. Aceasta unitate de productie va realiza aproape 50% din volumul productiei lor totale. Produsul X este un produs omogen si nu se poate substitui cu alte produse, adica are piata sa relevanta distincta. Piata este aproape stabila. Partile nu si-au propus sa creasca volumul total al productiei, dar au inchis doua fabrici vechi a caror productie a fost preluata de noua unitate de productie. Atat producatorul A cat si producatorul B detin cate o cota de piata de 20%. Pe piata mai activeaza inca alti trei furnizori importanti, avand fiecare cate un segment de piata de 10-15%, precum si alti cativa furnizori mai mici.
Analiza: Este foarte probabil ca aceasta societate in comun sa aiba efecte asupra comportamentului concurential al partilor la acord, deoarece prin cooperare ar dobandi o putere de piata considerabila, daca nu chiar o pozitie dominanta. Efectele de restrictionare pe piata pot fi deosebit de periculoase. In aceasta situatie, este foarte putin probabil ca efectele pozitive ale castigurilor in eficienta sa prevaleze asupra afectelor negative de restrictionare, datorita faptului ca nu este de asteptat o crestere a volumului productiei.
Exemplul 2
Situatia: Doi furnizori A si B infiinteaza, pe aceeasi piata ca in exemplul de mai sus, o societate in comun de productie. Societatea in comun va produce, de asemenea, 50% din volumul total de productie al partilor. Producatorul A si producatorul B detin, fiecare, cate o cota de piata de 15%. Pe piata mai activeaza inca trei agenti economici: Producatorul C, cu o cota de piata de 30%, producatorul D cu o cota de piata de 25% si producatorul E cu o cota de piata de 15%. Producatorul B are deja o unitate de productie in comun cu producatorul E.
Analiza: In acest caz piata se caracterizeaza printr-un numar foarte mic de producatori si printr-o structura aproape simetrica. Societatea in comun creaza o legatura suplimentara intre producatori. Cooperarea dintre A si B va duce, "de facto", la majorarea gradului de concentrare a pietii si la adancirea legaturilor dintre E si grupul format de A si B. Este foarte probabil ca aceasta cooperare sa aibe efecte de restrictionare pe piata deloc neglijabile, iar castigurile in eficienta sa nu fie semnificative, ca si in cazul precedent.
Exemplul 3 se refera de asemenera, la piata relevanta a unui produs rezultat dintr-o fabricatie in comun, dar demonstreaza ca si alte criterii de evaluare pot fi la fel de importante ca si cota de piata (acest caz se refera la optiunea de a produce cu forte proprii un input productie captiva - sau de a-l achizitiona de la alt agent economic, prin cooperare - productia necaptiva).
Exemplul 3
Situatia: Agentii economici A si B au infiintat o societate in comun de productie, prin restructurarea unitatilor de productie existente, pentru fabricarea produsului intermediar X. Societatea in comun vinde produsul X, exclusiv agentilor economici A si B. Societatea in comun produce 40% din productia de X a agentului economic A si 50% din productia de X a agentului economic B. A si B sunt atat utilizatori captivi ai produsului X cat si furnizori pe piata necaptiva. Pe piata totala a produsului X, agentul economic A detine o cota de piata de 10%, agentul economic B, 20% iar societatea in comun 14%. Totusi, pe piata necaptiva, agentul economic A detine o cota de 25% iar agentul economic B, 35%.
Analiza: Desi partile la acord detin cote importante pe piata neacaptiva, cooperarea nu va putea elimina concurenta efectiva pe piata produsului X, daca trecerea de la productia captiva la cea necaptiva se face cu costuri mici. Cu toate acestea, doar o schimbare rapida va contracara cota de piata foarte mare de 60%. Altfel, aceasta productie in comun va crea probleme de concurenta serioase, care nu vor putea fi contrabalansate de beneficiile economice semnificative obtinute.
Exemplul 4 se refera la o cooperare in fabricarea unui produs intermediar important, cu efecte pe piata din aval.
Exemplul 4
Situatia: Agentii economici A si B vor infiinta o societate in comun pentru fabricarea produsului intermediar X. Ei vor inchide capacitatile lor de productie care fabricau produsul X, urmand sa-si acopere necesarul de produse X, exclusiv de la societatea in comun. Costurile de productie pentru realizarea produsului intermediar X reprezinta 50% din costurile totale pentru realizarea produsului finit Y. Pe piata produsului Y, A si B detin fiecare cate o cota de 20%. Pe piata, mai activeaza inca doi furnizori importanti ai produsului Y, fiecare cu o cota de piata de 15%, precum si cativa concurenti mici.
Analiza: In acest caz, costurile in comun sunt mari; in plus, partile la acord vor dobandi, prin cooperare, o pozitie importanta pe piata. Cazul ridica probleme importante de concurenta, iar analiza si evaluarea sunt similare celor din exemplul 1, desi in acest caz cooperarea are loc pe piata din amonte.
Specializare reciproca
Exemplul 5
Situatia: Atat agentul economic A cat si agentul economic B produc si livreaza produsele omogene X si Y, apartinand unor piete diferite. Cotele de piata ale agentului economic A sunt urmatoarele: pe piata produsului X, 28% iar pe piata produsului Y, 10%. Cotele de piata ale agentului economic B sunt urmatoarele: pe piata produsului X, 10% iar pe piata produsului Y, 30%. Pentru atingerea economiilor de scara, agentii economici au incheiat un acord de specializare reciproca, in baza caruia agentul economic A va produce in viitor doar produsul X, iar agentul economic B va produce in viitor doar produsul Y. Ei au convenit livrarea incrucisata, astfel incat amandoi sa ramana pe piata, ca furnizori. Avand in vedere ca produsele sunt omogene, costurile de distributie sunt mici. Pe piata mai activeaza inca doi furnizori-producatori, avand fiecare cate 15% din piata, restul furnizorilor detinand 5-10% din piata.
Analiza: Avand in vedere ca raman separate doar costurile de distributie, care sunt relativ mici, costurile in comun sunt extrem de ridicate. In consecinta, cota de piata ramasa deschisa concurentei ramane foarte mica. Prin coordonarea comportamentului lor partile dobandesc, atat pe piata produsului X, cat si pe piata produsului Y, pozitii importante. In plus, se poate aprecia ca, in timp, volumul livrarilor agentului economic A de produse Y si al agentului economic B de produse X se vor diminua. Cazul creaza probleme serioase de concurenta, care nu pot fi compensate de atingerea economiilor de scara.
Scenariul se poate schimba, daca produsele X si Y sunt eterogene, ceea ce determina costuri de marketing si distributie foarte mari (de ex. 65-70% din costurile totale). In plus, daca pentru cresterea vanzarilor, oferta trebuie sa cuprinda gama completa de produse diferentiate, este mica probabilitatea ca una, sau ambele parti la acord, sa nu mai livreze pe piata produsul X si/sau Y. Intr-un astfel de scenariu pot fi indeplinite conditiile de exceptare (cu conditia ca economiile de scara sa fie semnificative), chiar daca cotele de piata sunt mari.
Acord de subcontractare incheiat intre concurenti
Exemplul 6
Situatia: Agentii economici A si B sunt concurenti pe piata produsului finit X. Agentul economic A detine o cota de piata de 15%, iar B o cota de piata de 20%. Amandoi sunt, de asemenea, producatori ai produsului intermediar Y, care este un input pentru realizarea produsului X, dar este utilizat si la realizarea altor produse. Costurile pentru realizarea produsului Y reprezinta 10% din costurile pentru realizarea produsului X. Agentul economic A fabrica produsul Y doar pentru consumul sau propriu, iar agentul economic B il vinde si unor terte parti. Cota agentului economic B pe piata produsului Y este de 10%. intre A si B se incheie un acord de subcontractare, in baza caruia agentul economic A va cumpara 60% din necesarul sau de produse Y, de la B. El va continua sa-si produca 40% din necesarul sau de produse Y, pentru a nu pierde dreptul de utilizare a know-how-ului pentru produsul Y.
Analiza: Avand in vedere ca agentul economic A fabrica produsul Y doar pentru consumul intern, trebuie, in primul rand, analizata posibilitatea ca acesta sa intre pe piata vanzarilor de produse Y catre terte parti. Daca nu exista aceasta posibilitate, atunci acordul nu restrictioneaza concurenta pe piata produsului Y. Avand in vedere ca, in baza acordului, costurile in comun sunt mici, este de asemenea, mica probabilitatea sa apara efecte pe pietele riverane pietei produsului X.
Daca agentul economic A poate fi considerat un potential intrant pe piata vanzarilor produsului Y catre terte parti, va trebui avuta in vedere pozitia agentului economic B pe piata produsului Y. Deoarece cota de piata a agentului economic B este mica, rezultatul analizei nu se va schimba.
ANEXA
──────
LA CAP. IV
────────────
EXEMPLE
Exemplul 1
Mai multi fabricanti de automobile convin sa cumpere in comun produsul X. Achizitiile lor combinate de produs X reprezinta 15 buc. Toate vanzarile de X catre fabricantii de automobile reprezinta 50 buc. Totusi, X este vandut si fabricantilor de alte produse, in afara de autovehicule. Toate vanzarile de X reprezinta 100 buc. Astfel, cota de piata (de achizitie) a grupului este de 15%.
Exemplul 2
Situatia: Doi fabricanti, A si B, decid sa cumpere impreuna componenta X. Acestia sunt concurenti pe piata de vanzare. Impreuna, achizitiile lor de componenta X reprezinta 35% din piata geografica relevanta a componentei X. Exista alti 6 fabricanti (concurentii fabricantilor A si B de pe piata lor de vanzare) care detin restul de 65% din piata de achizitii; unul are 25%, iar ceilalti mult mai putin. Structura ofertei este destul de concentrata avand 6 furnizori de componenta X, doi cu cate un segment de piata de 30%, iar restul cu segmente intre 10% si 15% (HHI 2300-2500). Pe piata vanzarilor, A si B ajung la un segment de piata comun de 35%.
Analiza: Datorita puterii partilor pe piata de vanzare, beneficiile posibilelor economii de costuri nu pot fi transferate mai departe la consumatorii finali. Mai mult, achizitia in comun va genera probabil o crestere a costurilor concurentilor mai mici ai partilor, pentru ca furnizorii puternici isi recupereaza reducerile de pret pentru acest grup prin cresterea preturilor la clientii mai mici. Rezultatul poate fi cresterea concentrarii pe piata din aval. In plus, cooperarea poate duce la alte concentrari la nivelul furnizorilor, pentru ca cei mici, care poate lucreaza deja aproape sau sub scara optima minima, vor fi falimentati daca nu continua sa-si reduca preturile. Aceasta situatie provoaca probabil o restrangere semnificativa a concurentei care nu poate fi depasita, ca importanta, de castigurile in eficienta din unirea volumului.
Exemplul 3
Situatia: 150 de mici detailisti incheie un acord de constituire a unei organizatii mixte de achizitii. Acestia sunt obligati sa cumpere, prin intermediul organizatiei, un volum minim, care reprezinta cca. 50% din totalul costurilor fiecarui detailist. Detailistii pot cumpara, prin intermediul organizatiei, mai mult decat volumul minim si pot face achizitii si in afara cooperarii. Ei au o cota de piata comuna de 20% atat pe piata de achizitii cat si pe piata de vanzari. A si B sunt cei doi concurenti majori, A detinand un segment de 25% pe fiecare din pietele respective, iar B 35%. Ceilalti concurenti mai mici au decis sa se constituie si ei intr-un grup de achizitii in comun. Cei 150 de detailisti realizeaza economii de scara prin combinarea unui volum semnificativ si a sarcinilor de achizitii.
Analiza: Detailistii pot atinge un nivel ridicat al costurilor comune, daca achizitioneaza impreuna un volum mai mare decat cel minim convenit. Impreuna au insa o pozitie medie pe piata achizitiilor si a vanzarilor. In plus, cooperarea genereaza unele economii de scara.
Acest tip de cooperare este de regula exceptat.
Exemplul 4
Situatia: Doua retele de supermagazine incheie un acord de achizitie in comun a produselor care reprezinta cca. 50% din totalul costurilor lor, Pe pietele de achizitii relevante ale diverselor categorii de produse, partile au segmente intre 20% si 40%, iar pe piata relevanta de vanzari (presupunand ca este implicata o singura piata geografica) ating 40%. Pe pietele de achizitii mai exista alti cinci detailisti importanti, fiecare cu cote intre 10 si 15%. Nu este probabila intrarea pe piata.
Analiza: Aceasta intelegere de achizitii in comun va avea efect asupra comportamentului concurential al partilor, pentru ca prin cooperare, acestea vor dobandi o putere pe piata semnificativa. Situatia este valabila mai ales cand intrarea pe piata este slaba. Stimulentul de a-si coordona comportamentul este mai mare cand costurile sunt asemanatoare. Adaosurile comerciale similare ale partilor vor fi un stimulent in plus pentru parti, de a practica aceleasi preturi. Chiar daca eficientele sunt produse prin cooperare, acordul nu va fi exceptat din cauza nivelului ridicat al puterii pe piata.
Exemplul 5
Situatia: Micile cooperative incheie un acord de constituire a unei organizatii in comun de achizitii. Ele sunt obligate sa cumpere un volum minim prin intermediul organizatiei. Partile pot cumpara peste volumul minim prin intermediul organizatiei, dar pot achizitiona si in afara cooperarii. Fiecare parte are o cota totala de piata de 5% pe fiecare piata, de achizitii si de vanzare, ceea ce inseamna un segment combinat de 25%. Mai exista inca doi detailisti importanti, fiecare cu cote intre 20-25%, precum si o serie de mici detailisti cu cote sub 5%.
Analiza: Infiintarea organizatiei de achizitii in comun va conferi probabil partilor o pozitie, atat pe piata achizitiilor, cat si pe cea a vanzarilor, care sa le permita sa concureze cu cei doi detailisti majori. De altfel, prezenta acestor doi concurenti cu niveluri similare ale pozitiei pe piata va duce la transmiterea eficientelor acordului, catre consumatori. In acest scenariu, acordul se excepteaza.
ANEXA
──────
LA CAP. V
──────────
EXEMPLE
Exemplul 1
Situatia: 5 mici fabricanti de produse alimentare, fiecare cu un segment de piata de 2% din totalul pietei produselor alimentare, convin asupra urmatoarelor: sa-si combine facilitatile de distributie, sa comercializeze sub aceeasi denumire a marcii si sa-si vanda produsele la acelasi pret. Aceasta presupune investitii semnificative in depozitare, transport, publicitate, forta de marketing si de vanzare. In acest mod, s-a redus semnificativ baza de cost, care reprezinta, de regula, 50% din pretul la care vand, si totodata, partilor li s-a creat posibilitatea de a oferi un sistem de distributie mai rapid si mai eficient. Clientii producatorilor de bunuri alimentare sunt marile retele de detailisti.
Piata este dominata de trei grupuri de firme multinationale de produse alimentare, fiecare detinand 20% din piata. Restul pietei este acoperit de mici producatori independenti. Gama de produse a partilor la acord se suprapune in unele domenii semnificative, dar pe nici o piata de produse segmentul lor combinat nu depaseste 15%.
Analiza: Acordul implica fixarea preturilor si deci intra sub incidenta art. 5 alin. (1), chiar daca partile la acord nu pot fi considerate a avea putere pe piata. Dar integrarea activitatilor de marketing si distributie se dovedeste a crea eficiente semnificative care sunt benefice pentru clienti atat din punctul de vedere al oferirii unui serviciu imbunatatit cat si al reducerii costurilor. Problema este, deci, daca acordul este exceptabil in temeiul art. 5 alin. (2). Pentru solutionarea aceastei probleme, trebuie sa se stabileasca daca fixarea preturilor este indispensabila pentru integrarea celorlalte functii de marketing si pentru atingerea beneficiilor economice. In acest caz, fixarea preturilor poate fi considerata indispensabila, deoarece clientii - marile lanturi de detailisti - nu vor sa opereze cu multe preturi diferite. Fixarea preturilor este de asemenea indispensabila, deoarece scopul - o marca de produse comuna - poate fi atins in mod credibil numai daca, sunt standardizate toate aspectele comercializarii, inclusiv pretul. Deoarece partile nu au putere pe piata, iar acordul creaza eficiente semnificative, acesta este compatibil cu art. 5.
Exemplul 2
Situatia: 2 producatori de rulmenti, avand fiecare o cota de piata de 5%, creaza o societate in comun de vanzari care le va comercializa produsele, va stabili preturile si va repartiza comenzile firmelor mama. Acestea isi rezerva dreptul de a vinde in afara acestei structuri. Livrarile catre clienti continua sa se faca direct, de la fabricile firmelor mama. Partile pretind ca acest lucru va crea eficienta, deoarece forta comuna de vanzare poate prezenta si livra produsele partilor in acelasi timp, la acelasi client, eliminandu-se astfel suprapunerea inutila a eforturilor de vanzare. In plus, societatea in comun va repartiza comenzile fabricii celei mai apropiate, in masura posibilului, reducand deci cheltuielile de transport.
Analiza: Acordul presupune fixarea preturilor si, astfel, se incadreaza la art. 5 alin. (1), chiar daca partile din acord nu pot fi considerate ca avand putere pe piata. Nu este exceptabil in sensul art. 5 alin. (2) deoarece eficientele pretinse se refera numai la reduceri de costuri generate de eliminarea concurentei dintre parti.
Exemplul 3
Situatia: 2 producatori de bauturi racoritoare activeaza pe doua piete geografice diferite. Fiecare, detine o cota de piata de 20% pe piata sa locala. Ei convin sa-si distribuie reciproc produsele, pe pietele geografice respective.
Ambele piete sunt dominate de un mare producator multinational de racoritoare, cu un segment de piata de 50% pe fiecare piata.
Analiza: Acordul se incadreaza la art. 5 alin. (1), daca partile pot fi considerate concurenti potentiali. Pentru a raspunde la aceasta intrebare, este necesara o analiza a barierelor la intrare pe pietele geografice respective. Daca partile ar fi putut intra una pe piata celeilalte in mod independent, atunci acordul lor ar elimina concurenta dintre ele. Totusi, chiar daca nivelul cotelor de piata ale partilor arata ca detin o oarecare putere pe piata, analiza structurii pietei ilustreaza ca acordul nu elimina concurenta dintre ele. In plus, acordul de distributie reciproca este in beneficiul clientilor deoarece creste optiunile pe fiecare piata geografica. Acordul ar putea fi, deci, exceptat chiar daca s-ar considera ca restrange concurenta.
ANEXA
──────
LA CAP. VI
────────────
EXEMPLE
Exemplul 1
Situatia: Un numar de fabricanti de videocasete convin sa elaboreze o marca sau un standard de calitate, pentru a indica faptul ca videocaseta indeplineste anumite specificatii tehnice minime. Fabricantii au libertatea de a produce videocasete care nu se conformeaza standardului, iar standardul este disponibil gratuit pentru ceilalti intreprinzatori.
Analiza: Daca acordul nu restrange concurenta in alt mod, in acest caz art. 5 alin. (1) din lege nu este incalcat deoarece participarea la stabilirea standardului este nerestrictionata si transparenta, iar acordul de standardizare nu prevede obligativitatea respectarii standardului. Daca partile ar fi convenit sa produca doar videocasete conforme cu noul standard, acordul ar fi limitat dezvoltarea tehnica si ar fi impiedicat partile sa vanda produse diversificate, ceea ce ar fi incalcat art. 5 alin. (1) din lege.
Exemplul 2
Situatia: Un grup de concurenti activi pe diverse piete, care sunt interdependente, in sensul ca produsele trebuie sa fie compatibile, concurenti care detin peste 80% din pietele relevante, convin sa conceapa in comun un standard nou, care sa fie introdus la concurenta cu alte standarde deja prezente pe piata, aplicate pe scara larga de concurentii lor. Diversele produse conforme cu noul standard nu vor fi compatibile cu standardele existente. Din cauza investitiilor semnificative, necesare convertirii productiei si mentinerii ei in cadrul noului standard, partile convin sa lanseze pe piata un anumit volum de produse conforme cu noul standard, pentru a crea asa numita "masa critica" pe piata. Ele convin de asemenea, sa-si limiteze nivelul productiei individuale, care nu se conformeaza standardului, la nivelul din anul precedent.
Analiza: Datorita puterii de piata a partilor si restrangerii productiei, acest acord, se incadreaza la art. 5 alin. (1) din lege si nu va indeplini conditiile de la alin. (2), decat daca va da posibilitatea accesului nediscriminatoriu si in conditii rezonabile la informatiile tehnice respective al celorlalti furnizori care doresc sa concureze.
ANEXA
──────
LA CAP VII
──────────
EXEMPLU
Situatia: Aproape toti producatorii si importatorii unui anumit aparat de uz casnic (de exemplu, masini de spalat) convin, cu incurajarea unui organism public, sa nu mai fabrice sau sa importe produse care nu sunt conforme cu anumite criterii de mediu (de exemplu, eficienta energetica). Impreuna, partile detin 90% din piata. Produsele, care vor fi astfel eliminate treptat de pe piata reprezinta un procent semnificativ din totalul vanzarilor. Ele vor fi inlocuite cu produse care nu ridica probleme de mediu, dar si mai scumpe, in acelasi timp. In plus, acordul reduce in mod indirect nivelul de productie al tertelor parti, (de exemplu, furnizorii de energie electrica, furnizorii de componente inglobate in produsele eliminate treptat).
Analiza: Acordul confera partilor control asupra productiei si importurilor individuale si priveste un procent apreciabil din vanzarile si nivelul de productie al acestora, reducand totodata, si nivelul de productie al tertilor. Posibilitatile de alegere ale consumatorilor, care se axeaza partial si pe caracteristicile de mediu ale produsului se vor reduce, iar preturile probabil, vor creste. Prin urmare, acordul se incadreaza la art. 5 alin. (1) din lege. Implicarea autoritatii publice este irelevanta pentru aceasta evaluare.
Pe de alta parte, produsele noi sunt mai avansate tehnic si, reducand o problema, de mediu vizata indirect (emisii de la producerea de electricitate), nu creaza si nu maresc in mod inevitabil o alta problema de mediu (de exemplu, consumul marit de apa, utilizarea detergentilor). Contributia neta la imbunatatirea situatiei de mediu cantareste, pe ansamblu, mai mult decat cresterea costurilor. In plus, cumparatorii individuali ai produselor mai scumpe vor recupera rapid cresterile de cost deoarece produsele care nu ridica probleme de mediu au costuri de operare mai scazute. Alte alternative la acord se dovedesc a fi mai putin sigure si eficiente in ceea ce priveste realizarea acelorasi beneficii nete. Diversele mijloace tehnice sunt disponibile din punct de vedere economic partilor, in vederea fabricarii produselor care sunt conforme cu caracteristicile de mediu convenite, iar concurenta se va pastra pentru alte caracteristici ale produsului. Prin urmare, conditiile de exceptare in temeiul art. 5 alin. (2) din lege sunt indeplinite.
________________
