Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 75 din 1 august 2017 privind modificarea Statutului Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 398/2008
EMITENT: Secretariatul de Stat pentru Culte PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 723 din 6 septembrie 2017
Luând în considerare Solicitarea Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi nr. 232 din 8.12.2014,
în baza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată,
în conformitate cu prevederile Ordinului secretarului de stat pentru culte nr. 116/2016*) privind modificarea şi completarea procedurilor operaţionale şi elaborarea procedurilor de sistem din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte,
──────────
*) Ordinul secretarului de stat pentru culte nr. 116/2016 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
──────────
având în vedere adresele Ministerului Justiţiei nr. 2/80.881 din 7.11.2014 şi 2/93.232 din 18.11.2014,
secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte emite prezentul ordin.
ART. I
Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 398/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 13 mai 2008, se modifică după cum urmează:
" ANEXĂ
Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi
ART. 1
Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, denumită în continuare B.O.R.V. sau Biserica, este continuatoarea vechii Biserici Ortodoxe Ruse de până la reforma patriarhului Nikon, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, cu toate dogmele, canoanele, rânduielile, riturile şi cărţile ei bisericeşti, şi cuprinde pe credincioşii de confesiune creştin-ortodoxă de rit vechi din România şi din alte ţări, care au aderat la B.O.R.V. liber şi în mod organizat.
ART. 2
În urma reorganizării B.O.R.V. din anul 1846 a luat fiinţă ierarhia de Fântâna Albă.
ART. 3
B.O.R.V. este autocefală şi unitară în organizarea sa.
ART. 4
B.O.R.V. este autonomă administrativ faţă de stat şi faţă de alte instituţii.
ART. 5
Activitatea B.O.R.V. se desfăşoară cu respectarea legilor ţărilor unde are unităţi de cult şi se bazează pe:
a) Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie;
b) canoanele şi pravilele Sfinţilor Apostoli, ale soboarelor ecumenice şi locale şi ale Sfinţilor Părinţi;
c) hotărârile Sfintelor Soboare ale B.O.R.V.;
d) prezentul statut.
ART. 6
Relaţiile B.O.R.V. cu statul se exercită cu respectarea prevederilor Constituţiei României şi a legilor care reglementează raporturile dintre stat şi cultele religioase legal recunoscute.
ART. 7
B.O.R.V. este în relaţie de comuniune cu bisericile ortodoxe de rit vechi aparţinând ierarhiei de Fântâna Albă.
ART. 8
În B.O.R.V. funcţionează judecata bisericească în 3 instanţe:
a) episcopul eparhial;
b) Comisia permanentă eparhială;
c) Sfântul Sobor.
ART. 9
Problemele privind viaţa internă a bisericii, respectiv conducerea canonică, organizarea bisericească, activitatea pastorală şi serviciul divin, vor fi soluţionate în cadrul organelor statutare ale B.O.R.V., acestea neputând fi obiectul unor plângeri către organele administrative sau judecătoreşti ale statului.
ART. 10
Personalul clerical superior (diaconi, preoţi, arhierei) nu se vor implica în activităţi politice, iar spaţiile proprii unităţilor de cult nu pot fi puse la dispoziţie pentru organizarea de activităţi politice.
ART. 11
Calendarul liturgic al B.O.R.V. este cel iulian, atât în perioada triodului (între Duminica Vameşului şi Duminica Tuturor Sfinţilor), cât şi în cea a octoihului.
ART. 12
Autoritatea canonică şi administrativă a B.O.R.V. se întinde, conform canoanelor, asupra tuturor aşezămintelor religioase şi culturale ce aparţin acesteia, precum şi asupra tuturor bunurilor patrimoniale ale B.O.R.V.
ART. 13
Autoritatea canonică a B.O.R.V. se întinde asupra eparhiilor sale, a instituţiilor culturale şi religioase de rit vechi din străinătate.
ART. 14
(1) B.O.R.V. este organizată ca mitropolie, cu titulatura „Mitropolia Ortodoxă de Rit Vechi“, iar sub aspectul orânduirii canonice şi administrative se compune din eparhii, parohii şi mănăstiri.
(2) Eparhiile B.O.R.V. sunt următoarele:
a) Eparhia de Fântâna Albă, cu reşedinţa în municipiul Brăila, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judeţele Brăila şi Galaţi, municipiul Bucureşti, localitatea Borduşani (judeţul Ialomiţa), localitatea Fântâna Albă (Ucraina);
b) Eparhia Slavei, cu reşedinţa în localitatea Slava Rusă din judeţul Tulcea, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din localităţile: Slava Rusă, Slava Cercheză, Carcaliu, Ghindăreşti, Jurilovca, 2 Mai, oraşele Cernavodă şi Năvodari, municipiul Constanţa şi parohiile din Bulgaria;
c) Eparhia Bucovinei şi Moldovei, cu reşedinţa în oraşul Târgu Frumos din judeţul Iaşi, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judeţele Iaşi, Vaslui, Neamţ, Suceava şi Botoşani;
d) Eparhia Tulcei, cu reşedinţa în municipiul Tulcea, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din municipiul Tulcea, oraşele Sulina şi Mahmudia, localităţile Sarichioi, Periprava, Chilia Veche, Mila 23, Sfiştovca;
e) Eparhia S.U.A., cu reşedinţa în S.U.A., statul Oregon, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din S.U.A., Canada şi Australia;
f) Eparhia occidentală, cu sediul în oraşul Torino/Italia, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Italia, Spania, Portugalia, Franţa, Germania, Austria, Ungaria;
g) Eparhia Ţărilor Baltice, cu reşedinţa în oraşul Jēkabpils, care cuprinde parohiile din Estonia, Letonia şi Lituania.
ART. 15
(1) Titulaturile arhiepiscopilor şi episcopilor sunt cele ale eparhiilor pe care le păstoresc.
(2) Schimbarea titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor şi episcopiilor, precum şi înfiinţarea de noi unităţi de cult se fac prin hotărârea Sfântului Sobor.
(3) Schimbarea întinderilor teritoriale ale eparhiilor se face prin hotărârea Sfântului Sobor. Aceste modificări vor fi comunicate autorităţii de stat competente.
ART. 16
Sfântul Sobor este cea mai înaltă autoritate a B.O.R.V. în toate domeniile ei de activitate.
ART. 17
Sfântul Sobor se compune din: mitropolitul ca preşedinte, toţi arhiepiscopii şi episcopii eparhioţi, episcopul-vicar, vicarii administrativi eparhiali (iconomii) şi clericii B.O.R.V, un mirean din fiecare parohie şi un delegat de la fiecare mănăstire. Clericii în funcţie au îndatorirea de a-şi desfăşura activitatea în cooperare sobornicească, supunându-se hotărârilor Sfântului Sobor şi prevederilor prezentului statut. De asemenea, toţi clericii retraşi din funcţie au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.
ART. 18
(1) Sfântul Sobor este prezidat de mitropolit sau de episcopul delegat de acesta.
(2) Când nu există delegaţie de la mitropolit, Sfântul Sobor este prezidat de arhiereul prezent cu cea mai veche hirotonie.
ART. 19
(1) Sfântul Sobor are următoarele atribuţii:
a) să păstreze unitatea dogmatică, canonică şi de cult în B.O.R.V.;
b) să analizeze problemele dogmatice, canonice şi de cult şi să le rezolve în conformitate cu învăţătura B.O.R.V.;
c) să formuleze un punct de vedere asupra proiectelor de legi referitoare la B.O.R.V.;
d) să susţină interesele şi drepturile B.O.R.V.;
e) să reglementeze prin emiterea, încetarea ori modificarea oricăror raporturi canonice şi juridice de natură patrimonială, spirituală, culturală sau epitropală din cadrul B.O.R.V.;
f) să hotărască asupra schimbării titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor, episcopiilor, a întinderii lor teritoriale şi a înfiinţării de noi eparhii;
g) să aleagă membrii Comisiei de cenzori, Comisiei de învăţământ-editare şi ale altor comisii pe care Sfântul Sobor le înfiinţează;
h) să examineze raportul general întocmit de Consiliul permanent şi să hotărască măsurile care trebuie luate pentru o bună chivernisire a treburilor bisericeşti;
i) să aleagă Mitropolitul B.O.R.V. şi episcopii eparhioţi;
j) să emită Gramata de Întronizare a Mitropolitului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România;
k) să judece, în calitate de instanţă supremă de apel a B.O.R.V., toate litigiile şi problemele din interiorul Bisericii, în cazul în care instanţele inferioare nu au soluţionat cazul sau soluţiile acestora nu sunt în conformitate cu rânduielile bisericeşti;
l) să îndrume şi să supravegheze activitatea organelor executive centrale ale B.O.R.V.;
m) să cerceteze, să completeze, să aprobe sau să anuleze hotărârile Consiliului permanent, în cazul în care acestea nu sunt conforme învăţăturii creştine şi canoanelor Bisericii sau dacă provoacă nedumeriri şi tulburări în rândul credincioşilor;
n) să examineze şi să aprobe dările de seamă şi referatele comisiilor permanente eparhiale privitoare la starea moral-duhovnicească şi materială a eparhiilor respective;
o) să voteze bugetul general al Mitropoliei, să verifice şi să aprobe contul de gestiune;
p) să iniţieze, să autorizeze şi să supravegheze tipărirea de cărţi de ritual pentru trebuinţele bisericii;
r) să execute toate atribuţiile legale cu privire la învăţământul religios şi pentru pregătirea personalului cultului de toate gradele;
s) să iniţieze, să autorizeze şi să supravegheze traducerea, editarea şi răspândirea Sfintei Scripturi şi a altor cărţi cu caracter religios, atât pentru uzul clerului, cât şi pentru cel al mirenilor;
t) să hotărască, conform canoanelor, asupra problemelor ce intră în competenţa sa, precum şi asupra celor care nu sunt date prin legi sau regulamente în competenţa unui alt organ bisericesc;
u) să interpreteze, cu caracter obligatoriu, pentru toate organele bisericeşti, dispoziţiile statutare sau regulamentare proprii.
(2) Judecarea bisericească a diaconilor, preoţilor, episcopilor, arhiepiscopilor şi mitropolitului se face în absenţa mirenilor.
ART. 20
(1) Sfântul Sobor se întruneşte în sesiune ordinară anual, iar în sesiune extraordinară, ori de câte ori este nevoie.
(2) Convocarea, cu prezentarea ordinii de zi, se va face de către preşedintele Sfântului Sobor, în timp util (o lună, în cazul sesiunii ordinare).
ART. 21
(1) Sfântul Sobor se consideră legal constituit dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din numărul clericilor în funcţie şi cel puţin o zecime din mirenii delegaţi să participe la Sfântul Sobor.
(2) Chestiunile administrative, de personal şi candidaturile se soluţionează de către membrii Sfântului Sobor prezenţi la şedinţă prin hotărâri ce se iau cu majoritate simplă, prin vot deschis.
(3) Votarea secretă se face în situaţiile prevăzute de statut.
(4) Problemele dogmatice, canonice, precum şi cele privitoare la slujbele bisericeşti se rezolvă exclusiv pe temeiul Sfintei Scripturi, a canoanelor şi tipicului bisericesc, precum şi pe baza scrierilor Sfinţilor Părinţi.
ART. 22
Deschiderea şi închiderea sesiunilor Sfântului Sobor se fac de către preşedintele Sfântului Sobor. Comisia de validare a delegaţilor la Sfântul Sobor prezintă raportul privind întrunirea cvorumului. Din Comisia de validare fac parte consilierii administrativi ai fiecărei eparhii din ţară.
ART. 23
(1) După deschiderea sesiunii Sfântului Sobor se aleg 2 vicepreşedinţi dintre clerici.
(2) Toate hotărârile Sfântul Sobor se consemnează de către secretariat în procesul-verbal al şedinţei Sfântului Sobor şi se întăresc prin semnăturile preşedintelui Soborului, episcopilor în funcţie şi a tuturor delegaţilor la Sfântul Sobor. Secretariatul Sfântului Sobor este compus din secretarii eparhiilor B.O.R.V. de pe teritoriul României.
(3) Participanţii la Sfântul Sobor care nu sunt de acord cu hotărârile acestuia îşi vor putea trece opiniile într-o anexă la hotărârile Soborului.
ART. 24
Hotărârile Sfântului Sobor sunt obligatorii pentru întreaga Biserică Ortodoxă de Rit Vechi din România, atât pentru eparhiile şi parohiile din ţară, cât şi pentru cele din străinătate.
ART. 25
(1) În perioada dintre sesiunile Sfântului Sobor funcţionează Consiliul permanent.
(2) Consiliul permanent exercită atribuţiile Sfântului Sobor, cu excepţia celor prevăzute în art. 19 lit. f), g), i), k), m), t) şi u).
(3) Atribuţiile prevăzute la art. 19 lit. a), b) şi l) nu pot fi exercitate decât în probleme care nu suferă întârziere.
(4) Consiliul permanent exercită orice alte atribuţii stabilite de Sfântul Sobor şi pregăteşte materialele pentru Soborul următor.
ART. 26
(1) Consiliul permanent se compune din mitropolit, arhiepiscopi, episcopi, episcopul-vicar, secretarul şi consilierul duhovnicesc din fiecare eparhie de pe teritoriul României, precum şi alte persoane convocate în funcţie de problemele aflate pe ordinea de zi.
(2) Mitropolitul este preşedintele Consiliului permanent. În lipsa mitropolitului prezidează cel mai vechi arhiereu în funcţie dintre cei prezenţi.
ART. 27
(1) Consiliul permanent se convoacă ori de câte ori este nevoie.
(2) Convocarea Consiliului permanent revine mitropolitului.
(3) În cazul vacantării scaunului de mitropolit, Consiliul permanent se convoacă de către arhiereul cu cea mai veche hirotonie, aflat în funcţie, de pe teritoriul României.
(4) Consiliul permanent este legal constituit în prezenţa a cel puţin trei pătrimi (3/4) dintre membrii săi, cu obligativitatea prezenţei a cel puţin unui membru din fiecare eparhie de pe teritoriul României.
ART. 28
(1) Toate hotărârile Consiliului permanent se consemnează în registrul de procese-verbale de către secretariat şi se întăresc prin semnăturile tuturor participanţilor la Consiliul permanent. Secretariatul Consiliului permanent este compus din secretarii eparhiilor B.O.R.V. de pe teritoriul României.
(2) Cei care nu vor fi de acord cu hotărârile Consiliului permanent vor putea să îşi menţioneze opiniile în registrul de procese-verbale sau într-o anexă specială.
ART. 29
Consiliul permanent ia hotărâri cu votul majorităţii simple, respectiv cu jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
ART. 30
Consiliul permanent aduce la cunoştinţa Sfântului Sobor pentru ratificare, hotărârile luate în intervalul dintre şedinţele Sfântului Sobor.
ART. 31
(1) Mitropolitul este Întâistătătorul între ierarhii B.O.R.V. şi preşedintele organismelor centrale deliberative şi executive bisericeşti. Mitropolitul B.O.R.V. este Arhiepiscop de Fântâna Albă.
(2) Titulatura sa este de „Arhiepiscop de Fântâna Albă şi Mitropolit al tuturor creştinilor ortodocşi de rit vechi“.
ART. 32
(1) Mitropolitul se bucură de toate drepturile stabilite de Sfintele Canoane, de prezentul statut şi de regulamentele bisericeşti.
(2) Pomenirea numelui său la serviciile religioase se face în conformitate cu Sfintele Canoane şi cu practica Bisericii.
(3) Ca semn distinctiv, mitropolitul poartă comănac alb cu heruvimi şi camilafcă cu cruce, engolpion şi cruce pectorală.
ART. 33
Mitropolitul are grijă de bunăstarea internă şi externă a B.O.R.V. şi o cârmuieşte împreună cu Consiliul permanent, pe care îl prezidează.
ART. 34
Mitropolitul are următoarele atribuţii:
a) convoacă şi prezidează organele legislative ale B.O.R.V.;
b) duce la îndeplinire hotărârile organelor legislative şi executive ale B.O.R.V.;
c) reprezintă B.O.R.V. în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin împuterniciţi legal;
d) reprezintă B.O.R.V. în relaţia cu celelalte biserici şi culte;
e) adresează scrisori pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă de Rit Vechi;
f) vizitează frăţeşte ierarhii Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi;
g) se îngrijeşte de îndeplinirea la timp a formelor legale pentru completarea eparhiilor vacante;
h) hirotoneşte, împreună cu alţi arhierei, episcopii;
i) emite gramate la instalarea arhiepiscopilor şi episcopilor;
j) numeşte locţiitori de episcopi la eparhii, în caz de vacanţă;
k) examinează în Consiliul permanent plângerile aduse împotriva ierarhilor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunoştinţa Sfântului Sobor;
l) prezintă Sfântului Sobor dări de seamă despre situaţia B.O.R.V. şi activitatea Consiliului permanent;
m) semnează toate documentele Mitropoliei;
n) supraveghează îndeplinirea de către arhierei a îndatoririlor lor de arhipăstori în cârmuirea eparhiilor şi poate da sfaturi frăţeşti pentru bunul mers al lucrurilor în eparhii;
o) în conformitate cu dispoziţiile Canonului 11 al Soborului VII Ecumenic exercită dreptul de devoluţiune;
p) execută orice alte atribuţii date lui prin canoane, legi şi regulamente.
ART. 35
Toate actele oficiale cu caracter general privind B.O.R.V. se adresează pe numele mitropolitului, iar acesta le aduce la cunoştinţa Consiliului permanent.
ART. 36
Sub autoritatea episcopală directă a mitropolitului se află Eparhia de Fântâna Albă.
ART. 37
Mitropolitul poate fi ajutat de un episcop vicar ales de Sf. Sobor care îndeplineşte atribuţiile delegate, prin decizie, de acesta.
ART. 38
Este organismul central executiv al Sfântului Sobor.
ART. 39
Comisia se compune din mitropolit în calitate de preşedinte, episcopul vicar, vicarul administrativ şi consilierii administrativi eparhiali de pe teritoriul României.
ART. 40
Comisia mitropolitană are următoarele atribuţii:
a) adoptă măsuri generale pentru sprijinirea aşezămintelor culturale, social-filantropice, economice şi fundaţionale ale B.O.R.V.;
b) stabileşte mijloace de ajutorare ale organismelor şi instituţiilor centrale bisericeşti;
c) întocmeşte raportul anual privind activitatea generală a Bisericii;
d) întocmeşte contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al Administraţiei mitropolitane;
e) întocmeşte bugetul general al Administraţiei mitropolitane, al Sfântului Sobor şi al comisiilor acestuia;
f) aprobă planul de activitate al editurii;
g) exercită orice atribuţii care îi sunt date prin statut, regulamente sau prin hotărâri ale Sfântului Sobor.
ART. 41
Vicarul administrativ (iconomul B.O.R.V.) este ales de Sfântul Sobor dintre clerici şi se ocupă de organizarea activităţii Comisiei mitropolitane.
ART. 42
Cancelaria mitropolitană este organul central administrativ al B.O.R.V. şi este condusă de mitropolit.
ART. 43
Cancelaria mitropolitană execută toate lucrările administrative ale organelor deliberative şi executive centrale bisericeşti. Din încredinţarea mitropolitului, aceasta este coordonată de vicarul-administrativ. Activităţile specifice Cancelariei mitropolitane sunt duse la îndeplinire de către secretarul mitropolitan, dar şi de către alte persoane cu diferite specializări care contribuie la buna funcţionare a acesteia.
ART. 44
Atribuţiile Cancelariei mitropolitane sunt:
a) pregăteşte pentru publicare procesele-verbale ale şedinţelor de lucru ale organismelor centrale bisericeşti;
b) elaborează corespondenţa organismelor centrale ale B.O.R.V. cu autorităţile publice ale statului;
c) asigură funcţionarea departamentelor secretariat, registratură şi arhivă, personal-resurse umane şi altele.
ART. 45
(1) Unităţile componente ale B.O.R.V. sunt:
a) parohia;
b) mănăstirea;
c) eparhia.
(2) Eparhiile sunt conduse de episcopi, cu ajutorul comisiilor permanente eparhiale, iar parohiile, de preoţi parohi cu ajutorul comitetelor parohiale.
ART. 46
(1) Fiecare dintre unităţile componente ale B.O.R.V. are dreptul de a se conduce şi administra autonom faţă de altă unitate componentă de acelaşi grad, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut, şi de a participa, prin reprezentanţii săi, la lucrările unităţilor componente superioare.
(2) Modul de constituire şi funcţionare a unităţilor componente şi a organelor locale de acelaşi grad este identic pentru întreaga B.O.R.V.
ART. 47
Unităţile locale sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică, supunându-se prezentului statut.
ART. 48
Înfiinţarea şi desfiinţarea unităţilor locale ale B.O.R.V. se comunică pentru evidenţa ministerului de resort.
ART. 49
Parohia este comunitatea credincioşilor, clerici şi mireni, de religie creştin-ortodoxă de rit vechi, aşezaţi pe un anumit teritoriu, sub conducerea unui preot paroh.
ART. 50
Membrii parohiei au îndatorirea de a susţine, întări şi răspândi credinţa B.O.R.V., de a lucra astfel încât toţi credincioşii să vieţuiască potrivit învăţăturilor acestei credinţe, de a cerceta Sfânta Biserică, de a participa la sfintele slujbe, dea se împărtăşi cu Sfintele Taine, de a împlini faptele milei creştine, de a întreţine şi ajuta Biserica şi pe slujitorii ei.
ART. 51
Parohiile cu un număr mic de credincioşi, care sunt lipsite de propriul paroh, sunt încredinţate de către chiriarh spre ocârmuire unui cleric din eparhia respectivă.
ART. 52
Înfiinţarea, desfiinţarea şi modificarea teritorială a unei parohii se aprobă de Adunarea eparhială, la cererea credincioşilor şi cu avizul chiriarhului.
ART. 53
(1) Parohiile sunt datoare să organizeze şcoli bisericeşti, unde se predau: citirea în limba slavonă bisericească, cântările bisericeşti, tipicul bisericesc, Sfânta Scriptură şi Istoria Bisericii, după manualele ortodoxe de rit vechi.
(2) Cadrele didactice de la aceste şcoli se numesc de către comitetele parohiale, cu aprobarea preotului şi binecuvântarea chiriarhului.
ART. 54
Parohiile B.O.R.V. au dreptul de a avea profesorii lor de religie la şcolile de stat şi cele particulare, precum şi la şcolile pentru educarea religioasă a elevilor care aparţin B.O.R.V.
ART. 55
Nu se pot înstrăina bisericile şi pământul de sub ele, sfintele icoane, sfintele vase, veşminte şi alte atribute ale slujbelor bisericeşti.
ART. 56
Pentru necesităţile proprii, parohia poate să organizeze în cadrul său comitete culturale, de binefacere, frăţii, cercuri.
ART. 57
Parohul, ca împuternicit al episcopului, este conducătorul administraţiei parohiale şi preşedintele Adunării parohiale şi Comitetului parohial.
ART. 58
Numirea şi revocarea din funcţie a parohului se fac de către chiriarhul locului.
ART. 59
Atribuţiile şi obligaţiile parohului, în afară de cele harismatice, didactice şi de conducere spirituală a parohiei, sunt următoarele:
a) duce la îndeplinire toate dispoziţiile prezentului statut şi ale regulamentelor în ceea ce priveşte parohia;
b) reprezintă parohia în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi legal împuterniciţi, cu aprobarea prealabilă a chiriarhului locului;
c) convoacă şi prezidează Adunarea parohială şi Comitetul parohial;
d) duce la îndeplinire dispoziţiile organelor superioare;
e) se îngrijeşte de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Adunării parohiale şi ale Comitetului parohial;
f) ţine un registru referitor la toţi membrii parohiei, în care sunt menţionate: numele, prenumele, data naşterii, a botezului, a cununiei, ocupaţia, data eventualei mutări din parohie şi data morţii;
g) controlează administrarea averii bisericeşti, a instituţiilor culturale şi a fundaţiilor bisericeşti din parohie;
h) întocmeşte şi ţine la zi inventarul averii parohiei.
ART. 60
Pe lângă preotul paroh, într-o parohie pot fi unul sau mai mulţi preoţi slujitori şi diaconi. Numărul acestora se stabileşte la propunerea Adunării parohiale de către Adunarea eparhială, ţinându-se seama de necesităţile parohiei, de numărul credincioşilor şi de mijloacele de întreţinere.
ART. 61
La parohiile cu mai mulţi preoţi slujitori, aceştia sunt egali în drepturile şi datoriile harismatice, didactice şi de conducere spirituală.
ART. 62
(1) La propunerea chiriarhului şi cu consultarea comitetelor parohiale implicate, Comisia permanentă eparhială poate decide transferul personalului clerical dintr-o parohie în alta.
(2) Transferarea personalului clerical între parohii aparţinând de eparhii diferite se face respectându-se prevederile alineatului precedent, decizia fiind luată prin consens între comisiile permanente eparhiale ale celor două eparhii.
ART. 63
(1) Parohia are ca organ deliberativ Adunarea parohială.
(2) Adunarea parohială este compusă din toţi credincioşii majori ai parohiei, care mărturisesc, prin ţinuta morală şi faptele lor, ataşamentul faţă de B.O.R.V.
ART. 64
Preşedintele Adunării parohiale este preotul paroh sau locţiitorul său. În cazul în care la adunare ia parte episcopul, acesta va prezida şedinţa.
ART. 65
(1) Adunarea parohială are următoarele atribuţii:
a) propune candidaţi pentru funcţia de preot şi diacon pentru parohia respectivă.
b) alege membrii Comitetului parohial, desemnează delegatul pentru Sfântul Sobor şi Adunarea eparhială;
c) alege cântăreţul bisericesc (dascălul) şi îngrijitorul de clădiri (paracliserul);
d) verifică activitatea Comitetului parohial;
e) întocmeşte bugetul parohial;
f) ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea şi înzestrarea bisericii, a casei parohiale şi a altor clădiri parohiale;
g) hotărăşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic şi stabileşte normele pentru aducerea mijloacelor băneşti necesare parohiei;
h) examinează şi completează raportul anual privind activitatea parohiei;
i) verifică şi aprobă gestiunea anuală a parohiei;
j) hotărăşte cu privire la cumpărarea de imobile şi la vânzarea şi grevarea imobilelor parohiale;
k) administrează averea parohială, îngrijindu-se de buna întreţinere a edificiilor bisericeşti, culturale şi fundaţionale;
l) suspendă dreptul de vot al unor membri ai Adunării parohiale, pentru motive bine întemeiate.
(2) Hotărârile Adunării parohiale şi ale Comitetului parohial cu privire la atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. d), e), f), h), i) şi j) sunt supuse verificării şi aprobării Comisiei permanente eparhiale.
ART. 66
(1) Adunarea parohială se convoacă de preşedinte, iar în cazuri excepţionale poate fi convocată şi de chiriarh.
(2) Convocarea va preciza locul şi data adunării, precum şi problemele ce se vor discuta.
(3) Ea va fi adusă la cunoştinţa membrilor Adunării parohiale prin viu grai şi va fi afişată la avizierul bisericii.
ART. 67
Adunarea parohială se întruneşte în şedinţă ordinară o dată pe an, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie, fiind anunţată cu cel puţin o săptămână înainte.
ART. 68
(1) Şedinţa Adunării parohiale se ţine în biserică sau într-o altă locaţie adecvată, de preferinţă duminică sau întro zi de sărbătoare, şi se consideră legal constituită dacă se va prezenta cel puţin majoritatea simplă din numărul total al membrilor Adunării parohiei.
(2) În cazul în care nu se întruneşte numărul necesar de membri se convoacă o a doua adunare peste o săptămână şi se consideră legal constituită cu orice număr de membrii prezenţi.
ART. 69
(1) Toate chestiunile dezbătute în adunare se adoptă prin vot deschis cu majoritate simplă.
(2) Votul secret se exercită la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor prezenţi la adunare.
ART. 70
(1) La fiecare adunare se va alege un secretar care consemnează într-un proces verbal hotărârile adoptate ce se întăresc prin semnătura preşedintelui adunării şi a secretarului şi, facultativ, a membrilor prezenţi la adunare.
(2) Procesul-verbal al adunării se prezintă spre aprobare chiriarhului, iar, după aprobarea sa, hotărârile adunării devin obligatorii.
ART. 71
Atât la şedinţele Adunării parohiale, cât şi la cele ale Comitetului parohial pot fi invitate persoane competente din afara parohiei.
ART. 72
Contestarea hotărârilor Adunării parohiale se poate face în termen de 14 zile la Comisia permanentă eparhială.
ART. 73
(1) Adunarea parohială alege dintre membrii săi un număr de 3 până la 12 membri, după mărimea parohiei, care formează Comitetul parohial.
(2) Fac parte de drept din Comitetul parohial preotul paroh ca preşedinte, ceilalţi preoţi şi diaconi.
ART. 74
Comitetul este ales pe termen de un an. Alegerea este valabilă în urma validării de către chiriarh.
ART. 75
Pentru activitate potrivnică bisericii, membrii comitetului parohial pot fi revocaţi de către Adunarea parohială la cererea motivată a parohului sau în urma sesizării de către chiriarh. Membrii revocaţi nu pot fi realeşi timp de 3 ani.
ART. 76
Comitetul parohial are următoarele atribuţii:
a) să reprezinte interesele parohiei;
b) să ducă la îndeplinire hotărârile Adunării parohiale;
c) să întocmească bugetul de venituri şi cheltuieli;
d) să întocmească şi să prezinte Adunării parohiale dări de seamă privind activitatea şi bugetul parohiei;
e) să întreţină bisericile, casele de rugăciuni, capelele, cimitirele, instituţiile de binefacere, cele culturale şi alte instituţii ale parohiei;
f) să organizeze şcoli duminicale şi alte activităţi privind întărirea vieţii religioase a enoriaşilor;
g) să editeze literatură cu conţinut religios, cu aprobarea Comisiei de editare;
h) să păstreze capitalurile şi averile parohiei, să le administreze şi să le gestioneze;
i) să primească donaţii şi ajutoare puse benevol la dispoziţia bisericilor, caselor de rugăciuni, instituţiilor de binefacere şi a celor culturale din parohie şi să efectueze colectarea donaţiilor;
j) să semneze în numele Adunării parohiale actele privind dobândirea de bunuri imobile aparţinând parohiei;
k) să aleagă şi să împuternicească delegaţi în chestiunile privind parohia în relaţiile cu terţi;
l) să recomande un cuantum minimal al contribuţiilor benevole de cult în favoarea parohiei;
m) să înzestreze biserica cu odăjdii, icoane, obiecte sfinţite, cărţi de cult şi cele trebuincioase pentru serviciul religios, precum şi pentru instituţiile ei, iar prin pangarul şi colportajul parohial să pună la dispoziţia credincioşilor cele necesare exercitării practicilor religioase ortodoxe, precum lumânări, icoane, cărţi religioase şi altele asemenea;
n) să sprijine preotul paroh în ducerea la îndeplinire a hotărârilor Sfântului Sobor, a Adunării eparhiale, Comisiei permanente eparhiale şi ale chiriarhului locului în problemele ce vizează parohia;
o) să ajute la organizarea hramului bisericii, a întrunirilor duhovniceşti şi a altor manifestări religioase.
ART. 77
Pentru îndeplinirea lucrărilor de contabilitate, Comitetul parohial poate angaja o persoană de specialitate pe cheltuiala parohiei.
ART. 78
(1) Comitetul parohial adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi, iar la paritate de voturi prevalează votul preşedintelui.
(2) Şedinţele comitetului sunt statutare dacă la ele participă cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor comitetului.
ART. 79
Eventualele contestaţii a hotărârilor Comitetului parohial se depun în cel mult 14 zile la Secretariatul eparhiei.
ART. 80
Comitetul parohial alege dintre membrii săi un epitrop, care va avea următoarele atribuţii:
a) să ajute preotul în administrarea bunurilor parohiale;
b) să ajute la gestionarea fondurile parohiei.
ART. 81
Comitetul parohial alege dintre membrii săi un casier, care va avea următoarele atribuţii:
a) să ţină registrul de venituri şi cheltuieli, iar, când parohia are venituri mai mari, să înfiinţeze un oficiu de casă şi contabilitate;
b) să încaseze sumele cuvenite parohiei şi să facă plăţile curente cu aprobarea parohului;
c) să prezinte Comitetului parohial la sfârşitul anului un raport asupra veniturilor şi cheltuielilor bisericeşti;
d) toate sumele provenite din donaţiile credincioşilor, precum şi pangarul bisericesc vor fi consemnate în registrul de venituri şi cheltuieli cu specificaţia sursei, în prezenţa a doi membri ai Comitetului parohial, iar în lipsa acestora a doi membri ai Adunării parohiale.
ART. 82
Comitetul parohial alege dintre membrii săi un secretar, care va consemna procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului parohial într-un registru.
ART. 83
Comisia de cenzori se alege anual de către Adunarea parohială. Ea se compune din 3 membri.
ART. 84
(1) Comisia de cenzori controlează toată activitatea economico-financiară a parohiei, averea ei, sumele, conturile, bugetele, referatele.
(2) Activitatea Comisiei de cenzori se desfăşoară fie din iniţiativa acesteia, fie pe baza unei hotărâri speciale a Adunării parohiale. Controlul Comisiei de cenzori se face trimestrial.
(3) Comisia este datoare să aducă la cunoştinţa Adunării parohiale rezultatele controlului.
(4) În cazul în care se constată nereguli în treburile parohiei, Comisia de cenzori propune preşedintelui convocarea Adunării parohiale. În caz de rea-voinţă înştiinţează chiriarhul locului.
ART. 85
(1) Comisia de cenzori întocmeşte un raport, în care consemnează rezultatele controlului efectuat.
(2) Controlul activităţii economico-financiare a parohiei poate fi făcut şi de chiriarh personal sau prin delegaţii săi.
ART. 86
Mănăstirea este o comunitate religioasă de călugări sau călugăriţe, care din voinţă proprie au decis să îşi petreacă viaţa în înfrânare, sărăcie de bunăvoie şi ascultare necondiţionată.
ART. 87
Mănăstirea depinde întru toate direct şi exclusiv de chiriarhul locului, care este conducătorul ei canonic.
ART. 88
Catedrala eparhială are statut canonic de mănăstire.
ART. 89
Înfiinţarea, desfiinţarea şi transformarea mănăstirilor de călugări în mănăstiri de călugăriţe sau a mănăstirilor de călugăriţe în mănăstiri de călugări, precum şi ridicarea schiturilor la rang de mănăstire se fac de către Adunarea eparhială.
ART. 90
În cadrul mănăstirilor şi schiturilor aparţinând B.O.R.V., niciunul dintre ctitori, donatori şi binefăcători nu se poate prevala de acest statut pentru a emite pretenţii asupra vreunui drept de proprietate, folosinţă sau amestec în conducerea, administrarea şi viaţa spirituală a acestora.
ART. 91
Fiecare mănăstire este datoare:
a) să îşi organizeze viaţa în interiorul ei, astfel încât să devină un loc de aleasă şi desăvârşită viaţă bisericească, de frumoase virtuţi creştineşti, de evlavioase slujbe religioase, de o bogată mângâiere sufletească şi pildă de viaţă creştinească, atât pentru convieţuitorii ei, cât şi pentru cei ce o vizitează;
b) să se manifeste potrivit cu sfinţenia locului, spre a fi de folos credincioşilor, dovedind o dragoste împreunată cu fapte bune faţă de obşte;
c) să asigure vieţuitorilor condiţii adecvate traiului de obşte.
ART. 92
Cu aprobarea chiriarhului se pot organiza în mănăstiri şi schituri:
a) cursuri sezoniere pentru studiul limbii slavone bisericeşti, cântărilor bisericeşti şi a tipicului;
b) adunări, seminare, conferinţe religioase în scopul creşterii spirituale a credincioşilor;
c) cursuri de iniţiere în arta iconografiei.
ART. 93
Cei care doresc sa facă parte din obştea mănăstirească vor adresa chiriarhului o cerere scrisă, recomandarea preotului duhovnic şi a stareţului mănăstirii:
a) vârsta minimă pentru primirea în mănăstire este 18 ani, iar pentru cei sub această vârstă, nu mai mică de 16 ani, este necesar acordul scris al părinţilor sau al tutorilor legali;
b) tunderea în monahism se face cu aprobarea chiriarhului şi conform canonului 5 al Sinodului I-II din Constantinopol;
c) toţi monahii (toate monahiile), de pe teritoriul unei mănăstiri (unui schit), inclusiv pensionarii indiferent de rangurile şi funcţiile deţinute anterior se vor supune rânduielilor mănăstireşti, comune pentru întreaga obşte.
ART. 94
Mănăstirile se întreţin din averile lor funciare, activităţi economice, şi din donaţii benevole.
ART. 95
Mănăstirile au personalitate juridică şi se administrează pe baza regulamentelor mănăstireşti.
ART. 96
Conducătorul canonic al mănăstirilor şi schiturilor dintr-o eparhie este chiriarhul, iar în lipsa lui stă la faţa locului stareţul, care este conducătorul direct al întregii mănăstiri sau a schitului.
ART. 97
Stareţul(a) şi egumenul(a) sunt numiţi(te) direct de chiriarh dintre cei mai vrednici călugări (vrednice călugăriţe).
ART. 98
(1) Stareţul(a) este ajutat(ă) în conducerea mănăstirii de către Soborul mănăstiresc, consilierul duhovnicesc şi iconomul mănăstirii.
(2) Consilierul duhovnicesc şi iconomul mănăstirii sunt numiţi de către Soborul mănăstiresc şi confirmaţi în funcţie de către chiriarh.
ART. 99
Stareţul sau stareţa ori împuterniciţii lor legali reprezintă, cu aprobarea episcopului, mănăstirea înaintea instanţelor judecătoreşti, a tuturor autorităţilor administrative şi faţă de terţi.
ART. 100
Dacă în vreo mănăstire s-ar afla vreun arhiereu retras, acesta poate fi desemnat stareţ de către chiriarh. În situaţia în care nu este desemnat stareţ, obştea mănăstirii este datoare să îi dea cinstea cuvenită demnităţii arhiereşti.
ART. 101
(1) Treptele monahale sunt: fratele, rasoforul, monahul şi schimnicul, în cazul bărbaţilor şi, respectiv, sora, rasofora, monahia şi schimnica, în cazul femeilor.
(2) Rangurile monahale sunt ierodiacon, arhidiacon, ieromonah şi arhimandrit.
ART. 102
După binecuvântarea episcopului eparhial şi cu acordul frăţiei mănăstireşti, parohia cea mai apropiată de mănăstire poate alege la adunările sale generale, din sânul membrilor săi, un comitet mănăstiresc pentru a se îngriji de averea şi înflorirea materială a mănăstirii. Acest comitet nu are dreptul să se amestece în viaţa duhovnicească internă a mănăstirii, în orânduielile regulamentare şi în slujbele bisericeşti, căci din punct de vedere canonic mănăstirile sunt în deplină subordine a chiriarhului.
ART. 103
Eparhiile sunt unităţi teritoriale bisericeşti aflate sub conducerea unui chiriarh, constituite dintr-un număr de parohii şi din mănăstirile aflate pe acel teritoriu.
ART. 104
Eparhiile au ca organ de conducere harismatică, catehetică şi jurisdicţională un episcop sau arhiepiscop, ca organ deliberativ Adunarea eparhială, iar ca organ executiv Comisia permanentă eparhială.
ART. 105
Nicio eparhie nu poate înfiinţa sau administra unităţi de cult pe teritoriul altei eparhii.
ART. 106
Arhiepiscopul, episcopul se bucură de toate drepturile prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul statut şi de regulamentele bisericeşti.
ART. 107
Arhiepiscopul, episcopul şi episcopul-vicar poartă uniforma monahală de culoare neagră (rasă, mantia mică şi camilafcă), cruce, engolpion şi toiag pastoral.
ART. 108
Drepturile şi îndatoririle episcopului sau arhiepiscopului sunt:
a) conduce eparhia în limitele prescrise de canoanele şi normele în vigoare;
b) se îngrijeşte de bunul mers al vieţii bisericeşti din eparhie şi de funcţionarea normală a organelor ei;
c) convoacă şi prezidează organele deliberative şi executive ale eparhiei şi se îngrijeşte de ducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;
d) reprezintă eparhia în justiţie, în faţa autorităţilor şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi legal împuterniciţi;
e) hirotoneşte clerici şi conferă distincţii bisericeşti;
f) numeşte personalul bisericesc sau îl confirmă, în caz de alegere, cu respectarea normelor în vigoare, numeşte secretarul eparhial;
g) face cât mai des vizite canonice în eparhia sa pentru a controla mersul treburilor bisericeşti, a mângâia şi a lumina direct pe credincioşi, raportând despre cele constatate Sfântului Sobor şi Adunării eparhiale;
h) acordă dispense bisericeşti de căsătorie şi recăsătorire, conform sfintelor canoane pentru credincioşii mireni;
i) în cazuri de vinovăţie gravă şi vădită poate suspenda din funcţie personalul bisericesc de orice fel din eparhia sa chiar înainte de începerea cercetărilor, care vor fi făcute în termen de 30 de zile de la data suspendării;
j) acordă sau retrage binecuvântarea în ceea ce priveşte numirea personalului didactic de predare a religiei în unităţile de învăţământ;
k) acordă concedii de odihnă personalului clerical, neclerical şi monahal din administraţia eparhială pentru îngrijirea sănătăţii.
ART. 109
(1) Adunarea eparhială este organul deliberativ al eparhiei.
(2) Adunarea eparhială este condusă de chiriarhul eparhiei şi se compune din toţi clericii în funcţie din eparhie, câte un reprezentant de la fiecare mănăstire şi un mirean din fiecare parohie de pe teritoriul eparhiei.
ART. 110
Adunarea eparhială se convoacă de către chiriarh ori de câte ori este nevoie, cel puţin o dată pe an, dar şi la cererea Comisiei permanente eparhiale.
ART. 111
Preşedintele Adunării eparhiale este chiriarhul.
ART. 112
Adunarea eparhială are următoarele atribuţii:
a) propune candidaţi pentru vrednicia de episcop al eparhiei respective;
b) alege consilierul duhovnicesc, consilierul administrativ, care fac parte de drept din Comisia permanentă, ceilalţi membrii ai Comisiei permanente, Comisiei de cenzori şi ai altor comisii pe care le consideră necesare;
c) veghează la bunul mers al vieţii bisericeşti din eparhie;
d) emite reguli, regulamente şi recomandări, în concordanţă cu pravilele soboarelor şi ordinelor organelor centrale bisericeşti, privind bunul mers al vieţii bisericeşti în eparhie;
e) primeşte dările de seamă ale tuturor organelor de control şi conducere aflate în subordinea eparhiei şi ia hotărârile ce se impun;
f) înfiinţează şi finanţează organele şi organizaţiile create în vederea unei bune desfăşurări a vieţii bisericeşti din eparhie;
g) aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi delimitarea teritorială a parohiilor;
h) aprobă rapoartele tuturor organelor împuternicite;
i) aprobă bugetul general al eparhiei;
j) aprobă contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al eparhiei;
k) hotărăşte cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
ART. 113
Adunarea eparhială se convoacă de către preşedinte cu cel puţin 14 zile înainte de şedinţă, cu precizarea ordinei de zi, iar în cazuri excepţionale în cel mai scurt timp posibil.
ART. 114
Adunarea se consideră legal constituită în prezenţa a minimum jumătate din membrii săi. Hotărârile se adoptă cu votul majorităţii simple a celor prezenţi. În caz de egalitate de voturi prevalează votul preşedintelui.
ART. 115
Procesele-verbale sunt întocmite de secretarul eparhial şi se semnează de toţi membrii participanţi la şedinţă.
ART. 116
(1) Comisia permanentă eparhială este organul executiv de conducere al eparhiei şi este prezidată de chiriarh.
(2) În caz de vacanţă, preşedintele Comisiei permanente eparhiale este locţiitorul desemnat canonic şi statutar.
(3) Comisia permanentă eparhială este constituită din chiriarh, consilierul duhovnicesc, consilierul administrativ şi 2 clerici, aleşi pe o perioadă de 2 ani de către Adunarea eparhială.
(4) Comisia permanentă eparhială este considerată legal constituită în prezenţa preşedintelui şi a minimum 3 dintre ceilalţi membri ai săi.
ART. 117
Comisia permanentă eparhială are următoarele atribuţii:
a) pune în aplicare hotărârile Adunării eparhiale;
b) pregăteşte întrunirea Adunării eparhiale, redactând şi ordinea de zi;
c) prezintă Adunării eparhiale rapoartele anuale asupra activităţii sale;
d) dezbate problemele legate de constituirea de noi parohii, mănăstiri, unităţi de producţie şi alte organe şi organizaţii necesare eparhiei;
e) se preocupă de găsirea mijloacelor materiale necesare eparhiei;
f) întocmeşte bugetul anual de venituri şi cheltuieli al eparhiei;
g) întocmeşte contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al eparhiei;
h) se îngrijeşte de bunul mers al activităţilor catehetice, misionare, filantropice desfăşurate pe teritoriul eparhiei;
i) supraveghează activitatea comitetelor parohiale;
j) judecă şi soluţionează plângerile adresate ei, în calitate de instanţă de recurs.
ART. 118
Comisia permanentă eparhială se întruneşte la convocarea preşedintelui.
ART. 119
Procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei permanente sunt consemnate de către secretarul eparhial şi contrasemnate de către membrii acesteia, prezenţi la şedinţă.
ART. 120
Cancelaria eparhială este organul administrativ al eparhiei şi este condusă de chiriarh.
ART. 121
Cancelaria eparhială execută toate lucrările administrative ale Adunării eparhiale şi ale Comisiei permanente eparhiale. Din încredinţarea chiriarhului, aceasta este coordonată de secretarul eparhial.
ART. 122
Atribuţiile Cancelariei sunt:
a) pregăteşte pentru publicare procesele-verbale ale şedinţelor de lucru ale Adunării eparhiale şi ale Comisiei permanente eparhiale;
b) elaborează corespondenţa organismelor eparhiale cu autorităţile publice;
c) asigură funcţionarea serviciilor de secretariat, registratură şi arhivă, personal-resurse umane şi altele.
ART. 123
(1) Preoţii şi diaconii sunt hirotoniţi de chiriarhul locului.
(2) Candidaţii pentru funcţia de preot şi diacon pot fi propuşi de către Adunarea parohială şi trebuie să corespundă condiţiilor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti.
(3) Hirotonia întru diacon şi preot se face numai pe seama unui altar din cuprinsul eparhiei.
ART. 124
Preotul este dator:
a) să săvârşească slujbele bisericeşti şi celelalte trebuinţe duhovniceşti ale enoriaşilor săi;
b) să săvârşească Sfânta Liturghie în zilele de duminică şi în marile sărbători;
c) să se îngrijească de mântuirea sufletelor creştinilor;
d) să înveţe poporul prin predici şi exemplu personal;
e) să întărească pe cei slabi în credinţă;
f) să îndrepte pe cei rătăciţi, să dezrădăcineze ereziile, rătăcirile, superstiţiile şi obiceiurile păgâne.
ART. 125
Preotul, după demnitatea sa ierarhică, este subordonat, conform canoanelor bisericeşti, numai chiriarhului, ale cărui dispoziţii este dator a le îndeplini fără obiecţii şi care are dreptul şi puterea să îl supună, pentru abateri, diferitelor pedepse duhovniceşti, inclusiv să îi interzică săvârşirea sfintelor slujbe.
ART. 126
Preotului îi sunt subordonaţi direct cântăreţul bisericesc şi îngrijitorul de clădiri.
ART. 127
Îndatoririle diaconului sunt:
a) să ia parte la săvârşirea slujbelor bisericeşti şi a trebuinţelor potrivit orânduielilor;
b) să îl ajute pe preot în altar şi în conducerea parohiei.
ART. 128
Sub aspect canonic, diaconul este subordonat direct chiriarhului.
ART. 129
(1) Candidaţii pentru funcţia de citeţ şi ipodiacon sunt propuşi de către preotul duhovnic şi hirotesiţi de către chiriarh.
(2) Hirotesia întru citeţ şi ipodiacon se face numai pe seama unui altar din cuprinsul eparhiei.
ART. 130
Cântăreţul bisericesc trebuie să fie o persoană cu conduită morală ireproşabilă, bun cunoscător al tipicului bisericesc, al limbii slavone, a cântării psaltice.
ART. 131
Cântăreţul bisericesc este ales de către Adunarea parohială, este numit în funcţie de către preotul paroh şi este subordonat personalului clerical superior.
ART. 132
Atribuţiile cântăreţului bisericesc sunt următoarele:
a) supraveghează şi conduce desfăşurarea slujbei în conformitate cu tipicul bisericesc;
b) ia parte activă la săvârşirea slujbelor bisericeşti;
c) conduce pe cei care cântă;
d) se îngrijeşte de starea cărţilor religioase.
ART. 133
Îngrijitorul de clădiri trebuie să fie o persoană cu conduită morală ireproşabilă.
ART. 134
Îngrijitorul de clădiri este numit în funcţie de către preotul paroh şi este subordonat personalului clerical superior.
ART. 135
Îngrijitorul de clădiri este dator:
a) a veni la biserică înainte de începerea fiecărei slujbe;
b) a asigura condiţii pentru desfăşurarea slujbelor, îngrijinduse de curăţenia lăcaşului, starea obiectelor de cult, îndeplinind, de regulă, şi funcţia de clopotar;
c) a lua parte la săvârşirea slujbelor bisericeşti şi a altor activităţi desfăşurate în biserică;
d) a-l ajuta pe preot în altar în timpul slujbei religioase.
ART. 136
(1) Alegerea mitropolitului şi episcopului se face prin vot secret de către Sfântul Sobor dintre candidaţii desemnaţi de către Consiliul permanent.
(2) Pentru respectivul scaun vacant vor începe procedurile statutare de ocupare în termen de cel mult 60 de zile.
ART. 137
(1) Pentru vrednicia de mitropolit este eligibil oricare dintre arhiereii şi clericii B.O.R.V.
(2) Sfântul Sobor stabileşte prin consultare deschisă o listă de candidaţi, cu motivarea fiecărei propuneri.
ART. 138
Locţiitorul de mitropolit este ierarhul eparhiot cu cea mai mare vechime în treapta arhieriei de pe teritoriul României.
ART. 139
(1) Secretariatul Sfântului Sobor face apelul membrilor acestuia conform procesului-verbal de validare şi înmânează fiecăruia câte un buletin de vot, pe care sunt trecute numele candidaţilor. Fiecare votant face semnul Sfintei Cruci cu frică de Dumnezeu şi intră în cabina de votare şi, consultânduşi conştiinţa, bifează un singur candidat de pe buletinul de vot, pe care îl consideră vrednic să fie ales.
(2) Fiecare votant depune buletinul în urnă.
(3) Votarea este obligatorie. Buletinele nebifate, bifate în dreptul mai multor candidaţi sau cu mai multe adăugiri sunt considerate nule.
(4) Preşedintele desface fiecare buletin din urnă, îl arată secretarilor, precum şi tuturor celor prezenţi, citeşte cu voce tare numele celui bifat. În acest timp Secretariatul înscrie într-o listă voturile sub numele respective.
(5) Secretariatul, după ce verifică dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista şi o predă preşedintelui. Acesta anunţă cu voce tare rezultatul votării.
(6) Mitropolit al B.O.R.V. devine candidatul care a obţinut 2/3 din numărul voturilor exprimate. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi se organizează o nouă votare la care participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Candidatul care a obţinut majoritatea simplă devine noul mitropolit.
ART. 140
Rezultatul alegerii se consemnează printr-un proces-verbal, la care se anexează buletinele de vot.
ART. 141
(1) Pentru vrednicia de episcop eparhiot este eligibil episcopul vicar şi oricare dintre clericii B.O.R.V.
(2) În cazuri excepţionale pot fi propuşi candidaţi din rândul călugărilor şi mirenilor.
(3) Sfântul Sobor poate să completeze lista candidaţilor propuşi de Adunarea eparhială.
ART. 142
(1) Secretariatul Sfântului Sobor face apelul membrilor acestuia conform procesului-verbal de validare şi înmânează fiecăruia câte un buletin de vot, pe care sunt trecute numele candidaţilor. Fiecare votant face semnul Sfintei Cruci cu frică de Dumnezeu şi intră în cabina de votare şi, consultânduşi conştiinţa, bifează un singur candidat de pe buletinul de vot, pe care îl consideră vrednic să fie ales.
(2) Fiecare votant depune buletinul în urnă.
(3) Votarea este obligatorie. Buletinele nebifate, bifate în dreptul mai multor candidaţi sau cu mai multe adăugiri sunt considerate nule.
(4) Preşedintele desface fiecare buletin din urnă, îl arată secretarilor, precum şi tuturor celor prezenţi, citeşte cu voce tare numele celui bifat. În acest timp Secretariatul înscrie într-o listă voturile sub numele respective.
(5) Secretariatul, după ce verifică dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista şi o predă preşedintelui. Acesta anunţă cu voce tare rezultatul votării.
(6) Episcop eparhiot devine candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi se organizează o nouă votare la care participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Candidatul care a obţinut majoritatea simplă devine noul episcop eparhiot.
ART. 143
Rezultatul alegerii se consemnează printr-un proces-verbal, la care se anexează buletinele de vot.
ART. 144
(1) Se face de către Sfântul Sobor cu votul a jumătate plus 1 din totalul membrilor prezenţi.
(2) Episcopul vicar se alege prin vot secret de către Sfântul Sobor la propunerea mitropolitului, făcută în consultare cu Consiliul permanent.
(3) Alegerea se desfăşoară în conformitate cu articolul art. 142, cu adaptările adecvate.
(4) Dacă respectivul candidat nu obţine majoritatea voturilor membrilor prezenţi, mitropolitul poate propune un nou candidat în altă şedinţă, la alegerea căruia se va aplica aceeaşi procedură.
ART. 145
Gramata de Întronizare se face potrivit rânduielilor canonice şi în conformitate cu datinile B.O.R.V. Numele celor aleşi se comunică autorităţilor competente.
ART. 146
Gramata de Întronizare este emisă de Sfântul Sobor pentru mitropolit şi de către mitropolit pentru episcopi.
ART. 147
(1) În caz de vacanţă a scaunului de mitropolit al B.O.R.V. locotenenţa mitropolitană îi revine de drept ierarhului cu cea mai veche hirotonie din rândul episcopilor eparhioţi de pe teritoriul României; în caz de indisponibilitate sau refuz locotenenţa va fi asigurată de următorul ierarh şi aşa mai departe.
(2) În caz de vacanţă a scaunelor de episcop eparhiot, mitropolitul B.O.R.V. asigură personal gestionarea treburilor eparhiei sau numeşte un locţiitor, până la ocuparea scaunului vacant.
(3) Pe durata vacanţei, locţiitorul scaunului respectiv rezolvă doar problemele curente ale eparhiei vacante, respectiv ale Cancelariei mitropolitane, fără dreptul de a face modificări în legislaţia şi structura Bisericii sau de a schimba destinaţia bunurilor bisericeşti.
ART. 148
În caz de vacanţe la parohii şi mănăstiri, chiriarhii vor lua măsuri pentru suplinire.
ART. 149
B.O.R.V., prin eparhiile sale, are datoria de a asigura asistenţa religioasă şi personalul bisericesc aferent desfăşurării acesteia în parohii, în armată, în penitenciare, în unităţi medicale, în aşezăminte de asistenţă socială şi în unităţi de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 150
(1) Îndrumarea pastoral-misionară şi jurisdicţia canonic disciplinară a personalului clerical din aceste unităţi aparţin în exclusivitate eparhiilor pe raza cărora activează preoţii respectivi.
(2) Preoţii, diaconii şi cântăreţii bisericeşti de la parohii au îndatorirea de a acorda asistenţă religioasă credincioşilor aparţinând B.O.R.V. din unităţile militare, penitenciare, medicale, asistenţă socială şi din unităţile de învăţământ de pe raza parohiilor lor ori de câte ori vor fi solicitaţi.
ART. 151
Pentru activitate deosebită în domeniul lucrării bisericeşti sub raport liturgic, didactic, misionar, pastoral, social, gospodăresc sau administrativ-economic, preoţii de mir pot primi următoarele ranguri onorifice bisericeşti:
a) stavrofor;
b) protoiereu.
ART. 152
Rangul de stavrofor se acordă de către chiriarh preoţilor de mir care au o activitate bisericească bogată şi cel puţin 5 ani de slujire. Stavroforul poartă ca semn distinctiv cruce pectorală.
ART. 153
Rangul de protoiereu se acordă de către chiriarh preoţilor de mir care au o activitate bisericească excepţională şi cel puţin 15 ani de slujire ca preot. Ca semn distinctiv, protoiereul poartă mitră preoţească, cruce pectorală şi bederniţă.
ART. 154
Pentru activitate îndelungată (minimum 10 ani) şi deosebită, chiriarhul poate acorda diaconilor de mir rang de protodiacon. Ca semn distinctiv poartă orarul cu diagonală.
ART. 155
Rangul de ieromonah-stavrofor se acordă de către chiriarh ieromonahilor care au o activitate bisericească bogată şi cel puţin 5 ani de slujire. Ieromonahul-stavrofor poartă ca semn distinctiv cruce pectorală.
ART. 156
Rangul de arhimandrit se acordă de către chiriarh ieromonahilor-stavrofori care au o activitate bisericească excepţională şi cel puţin 15 ani de slujire. Ca semn distinctiv, arhimandritul poartă mitră, cruce pectorală şi bederniţă.
ART. 157
Pentru activitate îndelungată (minimum 10 ani) şi deosebită, chiriarhul acordă ierodiaconilor rang de arhidiacon. Ca semn distinctiv poartă orarul cu diagonală.
ART. 158
Instanţele disciplinare şi de judecată bisericească pentru clericii în funcţiune şi pensionari, în probleme doctrinare, morale, canonice şi disciplinare, sunt:
a) episcopul eparhial;
b) Comisia permanentă eparhială;
c) Sfântul Sobor.
ART. 159
(1) Episcopul eparhial judecă problemele ivite şi mediază conflictele apărute atât între clerici, personalul eparhial, cât şi între enoriaşii eparhiei.
(2) Dacă părţile nu s-au declarat împăcate prin hotărârea dată de chiriarh, cazul se transferă în ultima instanţă Comisiei permanente eparhiale.
ART. 160
Hotărârile Comisiei permanente eparhiale devin definitive şi executorii.
ART. 161
Sfântul Sobor este unica instanţă de judecată canonică a clericilor (diaconi, preoţi, arhierei) B.O.R.V. pentru orice fel de abateri de la învăţătura şi disciplina Bisericii.
ART. 162
Totalitatea bunurilor aparţinând schiturilor, mănăstirilor, parohiilor, episcopiilor şi Mitropoliei constituie patrimoniul B.O.R.V., iar regimul lui este reglementat de prezentul statut. Bunurile aflate în folosinţă fac de asemenea parte din patrimoniul bisericesc şi se administrează conform actelor de dobândire şi dispoziţiilor prezentului statut.
ART. 163
(1) Din punctul de vedere al destinaţiei sale, averea bisericească cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune.
(2) Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfinţire sau binecuvântare cultului divin. Ele nu pot fi înstrăinate şi nici urmărite.
(3) Bunurile comune sunt cele destinate atât întreţinerii bisericilor, slujitorilor, operelor culturale şi de caritate, cât şi îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii.
ART. 164
Terenurile agricole (arabil, păşune, izlaz, livadă etc.) şi pădurile aparţinând unităţilor de cult ale B.O.R.V. vor fi folosite, conform dispoziţiilor stabilite de organismele bisericeşti competente.
ART. 165
(1) Fondurile arhivistice şi bibliotecile mănăstirilor, parohiilor, episcopiilor şi ale Mitropoliei sunt proprietatea exclusivă ale acestora, nu pot fi înstrăinate, grevate sau urmărite şi au regimul juridic al arhivelor şi bibliotecilor private.
(2) Organizarea şi funcţionarea fondurilor arhivistice şi a bibliotecilor unităţilor administrative bisericeşti se fac potrivit prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti şi a normelor legale în vigoare.
ART. 166
În cazul desfiinţării unei unităţi de cult, proprietatea asupra întregului ei patrimoniu se transmite unităţii de cult superioare ierarhic, ce va dispune de aceasta cu titlul de proprietar al respectivului patrimoniu bisericesc. Patrimoniul bisericesc fără stăpân revine eparhiei în jurisdicţia teritorială a căreia se află.
ART. 167
Bunurile dobândite prin contribuţii, donaţii, succesiuni, precum şi orice alte bunuri intrate în patrimoniul unităţilor componente ale B.O.R.V. din ţară şi din afara graniţelor ţării nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare.
ART. 168
Bisericile sunt parohiale, paraclise, catedrale şi de mănăstiri.
ART. 169
Bisericile parohiale sunt proprietatea parohiei, sunt integrate patrimoniului eparhiei şi stau sub jurisdicţia şi controlul autorităţii eparhiale.
ART. 170
După sfinţirea unei biserici, aceasta trece în proprietatea şi folosinţa unităţilor de cult din cadrul eparhiei cu tot terenul şi clădirile aferente ei şi este sub dispoziţiile acestui statut, ţinându-se seama şi de actele de fundaţie. Eventualele condiţii testamentare contrare acestui statut se vor considera nule.
ART. 171
Unităţile de cult pot solicita şi primi de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale fonduri în vederea construirii, reparării, conservării şi întreţinerii lăcaşurilor de cult şi edificiilor bisericeşti în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 172
(1) Fiecare parohie şi mănăstire au dreptul să deţină sau să înfiinţeze cel puţin un cimitir pentru îngroparea credincioşilor decedaţi care este proprietatea parohiei sau a mănăstirii.
(2) Cimitirele parohiale şi mănăstireşti sunt bunuri sacre, destinate exclusiv şi direct cultului, sunt insesizabile şi imprescriptibile şi nu pot fi înstrăinate, schimbate, grevate sau sechestrate.
ART. 173
Cimitirul se administrează de către Consiliul parohial sau Consiliul mănăstiresc sub controlul periodic al Centrului eparhial.
ART. 174
Cimitirele parohiale şi mănăstireşti noi se înfiinţează cu aprobarea Comisiei permanente eparhiale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 175
Cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, precum şi pentru reparaţii şi construcţii noi vor fi acoperite din contribuţiile benevole ale credincioşilor, din veniturile unităţilor de cult obţinute din activităţi proprii şi din contribuţii de la bugetul de stat, de la bugetul autorităţilor publice locale şi al altor instituţii, în condiţiile legii.
ART. 176
Salarizarea personalului bisericesc de conducere, precum şi a personalului clerical şi neclerical se fac conform normelor generale în vigoare în B.O.R.V., prin contribuţii de la bugetul propriu al unităţilor de cult, prin contribuţii de la bugetul de stat, de la bugetul administraţiilor publice locale şi al altor instituţii, în condiţiile legii.
ART. 177
Preşedinţii comisiilor Sfântului Sobor vor prezenta Comisiei mitropolitane un buget estimativ anual pentru desfăşurarea activităţii. Cheltuielile aferente vor fi decontate din bugetul Mitropoliei B.O.R.V. pe baza documentelor justificative avizate de către preşedinţii comisiilor. Pentru durata deplasărilor efectuate se acordă diurnă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 178
Eparhiile au întâietate asupra tuturor bunurilor succesorale ale ierarhilor lor.
ART. 179
Bunurile călugărilor şi călugăriţelor aduse cu dânşii sau donate mănăstirii la intrarea în monahism, precum şi cele dobândite în orice mod în timpul vieţuirii în mănăstire rămân în totalitate mănăstirii de care aparţin şi nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare.
ART. 180
Pentru ierarhii pensionaţi sau retraşi, Sfântul Sobor va reglementa drepturile acestora în conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare bisericeşti.
ART. 181
Mitropolia B.O.R.V. publică revista periodică Vestitorul Mitropoliei.
ART. 182
(1) Prezentul statut, aprobat de Sfântul Sobor al B.O.R.V. pe temeiul principiilor şi dispoziţiilor generale, cuprinse în Sfintele canoane ale Bisericii Ortodoxe, pentru a determina modalităţile după care Biserica Ortodoxă de Rit Vechi îşi reglementează, conduce şi administrează lucrarea sa religioasă, misionar-pastorală şi patrimonială, este şi rămâne obligatoriu pentru întreaga B.O.R.V. din ţară şi din afara graniţelor ţării.
(2) Statutul pentru organizarea şi funcţionarea B.O.R.V. se aplică prin regulamente specifice de activitate care au aceeaşi autoritate canonică şi juridică cu cea a prezentului statut. Regulamentele specifice diverselor domenii de activitate ale Bisericii sunt aprobate de Sfântul Sobor.
ART. 183
Sfântul Sobor aprobă şi modifică prezentul statut cu cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi."
ART. II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte,
Victor Opaschi
Bucureşti, 1 august 2017.
Nr. 75.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
