Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 741 din 1 octombrie 2003 pentru modificarea si completarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea regulilor de prevenire, control si eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 144/2002 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 741 din 1 octombrie 2003 pentru modificarea si completarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea regulilor de prevenire, control si eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile, aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 144/2002

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 816 din 19 noiembrie 2003
Comenteaza legea
În temeiul prevederilor <>art. 31 alin. (1) din Legea sanitarã veterinarã nr. 60/1974 , republicatã,
în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului,
vãzând Referatul de aprobare nr. 155.465 din 8 septembrie 2003, întocmit de Agenţia Naţionalã Sanitarã Veterinarã,

ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului emite urmãtorul ordin:

ART. I
Norma sanitarã veterinarã privind stabilirea regulilor de prevenire, control şi eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 144/2002 şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2002, se modificã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 23, alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În conformitate cu aceastã procedurã, mãsurile tranzitorii vor fi adoptate pentru o perioadã care expirã cel mai târziu la 1 iulie 2005, pentru a se permite trecerea de la planurile actuale la planurile stabilite de prezenta normã sanitarã veterinarã."
2. Anexa nr. 1 la norma sanitarã veterinarã va avea urmãtorul cuprins:

"ANEXA Nr. 1
-------------
la norma sanitarã veterinarã
----------------------------

DEFINIŢII SPECIFICE
1. În sensul prezentei norme sanitare veterinare, pentru urmãtorii termeni se vor aplica urmãtoarele definiţii prevãzute în Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman, Norma sanitarã veterinarã privind circulaţia furajelor combinate, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 412/2003 , şi alte reglementãri:
a) Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman:
(i) animal de fermã - orice animal care este ţinut, îngrãşat sau crescut de om şi utilizat pentru producerea de alimente (incluzând carne, lapte şi ouã), de lânã, blanã, pene, piele sau orice alt produs de origine animalã;
(ii) hranã pentru animalele de companie - hranã destinatã animalelor de companie ce conţine materii de categoria a 3-a;
(iii) proteinã prelucratã de origine animalã - proteine animale obţinute în întregime din materii de categoria a 3-a ce au fost tratate în conformitate cu prezenta normã sanitarã veterinarã, astfel încât sã le facã proprii utilizãrii directe ca materii prime furajere sau altei utilizãri în furaje, incluzând hrana pentru animalele de companie, sau utilizãrii în îngrãşãminte organice ori amelioratori de sol; acest termen nu include produse din sânge, lapte, produse pe bazã de lapte, colostru, gelatinã, proteine hidrolizate şi fosfat dicalcic;
(iv) gelatinã - proteine naturale, solubile, gelificate sau negelificate, obţinute prin hidroliza parţialã a colagenului produs din oase, piei prelucrate şi neprelucrate, tendoane de animale (incluzând peşti şi pãsãri);
(v) produse din sânge - produse derivate din sânge sau din componenţii sanguini, excluzând fãina de sânge; acestea includ plasma deshidratatã/congelatã/lichidã, sânge integral deshidratat, hematii deshidratate/congelate/lichide sau componenţi şi amestecuri ale acestora;
(vi) fãinã de sânge - produse obţinute prin tratarea termicã a sângelui în conformitate cu cap. II din anexa nr. 7 şi destinate consumului animal sau îngrãşãmintelor organice;
(vii) fãinã de peşte - proteine animale prelucrate, obţinute de la animale marine, cu excepţia mamiferelor marine;
b) Norma sanitarã veterinarã privind circulaţia furajelor combinate: furaje complete - amestecuri de furaje care, prin compoziţia lor, sunt suficiente pentru o raţie zilnicã;
c) alte reglementãri: furaje - orice substanţã sau produs, incluzând şi aditivii, procesat, parţial procesat sau neprocesat, care se poate administra pentru hrãnirea oralã a animalelor.
2. Prin urmãtorii termeni se înţelege:
- caz indigen de encefalopatie spongiformã bovinã - BSE - encefalopatia spongiformã bovinã diagnosticatã la un animal, fãrã posibilitatea de a se demonstra clar cã infecţia a avut loc înainte de importul animalului;
- ţesut adipos distinct - maniamentele interne sau externe care sunt îndepãrtate în timpul tãierii şi tranşãrii, în special grãsimea pericardialã, perirenalã şi mezentericã de la bovine, precum şi grãsimea rezultatã în sãlile de tranşare;
- cohortã - grup de bovine ce cuprinde animalele care:
a) s-au nãscut în acelaşi efectiv cu 12 luni înainte sau 12 luni dupã fãtarea bovinelor afectate; sau
b) au fost crescute împreunã cu animalul afectat, indiferent de perioada în care au stat împreunã în primul lor an de viaţã, şi care ar fi putut consuma aceleaşi furaje pe care le-a consumat animalul afectat în primul sãu an de viaţã."
3. Anexa nr. 3 la norma sanitarã veterinarã va avea urmãtorul cuprins:

"ANEXA Nr. 3
------------
la norma sanitarã veterinarã
----------------------------

SISTEMUL DE MONITORIZARE

CAPITOLUL A
I. Monitorizarea bovinelor
1. Generalitãţi
Monitorizarea bovinelor se efectueazã conform metodelor de laborator stabilite la pct. 3.1 lit. b) din cap. C din anexa nr. 10 la norma sanitarã veterinarã.
2. Monitorizarea animalelor tãiate pentru consum uman
2.1. Toate bovinele în vârstã de peste 24 de luni, care sunt:
a) supuse tãierii de necesitate; şi
b) bolnave sau suspecte de îmbolnãvire, tãiate conform procedurii legale în vigoare,
sunt testate pentru encefalopatia spongiformã bovinã, cu excepţia animalelor fãrã semne clinice de boalã, tãiate în contextul unei campanii de eradicare a bolii.
2.2. Toate bovinele în vârstã de peste 30 de luni, care sunt:
a) supuse tãierii normale pentru consum uman; şi
b) tãiate în contextul unei campanii de eradicare a bolii în conformitate cu anexa nr. 1 cap. VI pct. 28 lit. c) din Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea cãrnii proaspete, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 22 ianuarie 2003, dar care nu prezintã semne clinice de boalã,
sunt testate pentru encefalopatia spongiformã bovinã.
3. Monitorizarea animalelor care nu sunt tãiate pentru consum uman
Bovinele în vârstã de peste 24 de luni, care au murit sau care au fost ucise, dar care nu au fost:
a) ucise în scopul distrugerii; şi
b) ucise în cadrul unei epidemii, cum ar fi febra aftoasã,
sunt testate pentru encefalopatia spongiformã bovinã.
4. Monitorizarea animalelor receptive achiziţionate în scopul distrugerii
4.1. Toate animalele supuse tãierii de necesitate sau gãsite bolnave la inspecţia ante-mortem sunt testate pentru encefalopatia spongiformã bovinã.
4.2. Toate animalele de peste 42 de luni, nãscute dupã 1 august 1996, sunt testate pentru encefalopatia spongiformã bovinã.
4.3. Va fi testat pentru encefalopatia spongiformã bovinã un eşantion randomizat cuprinzând cel puţin 10.000 animale anual din animalele care nu sunt cuprinse la pct. 4.1 sau 4.2.
5. Monitorizarea la alte animale
În afarã de testele prevãzute la pct. 2-4, autoritatea competentã poate decide în mod voluntar sã testeze alte bovine pe teritoriul ei, în special atunci când aceste animale provin din ţãri cu encefalopatie spongiformã bovinã indigenã, au consumat furaje potenţial contaminate sau au fost nãscute ori provin din mame infectate cu encefalopatie spongiformã bovinã.
6. Mãsuri care urmeazã testãrii
6.1. Atunci când un animal este tãiat pentru consum uman şi este testat pentru encefalopatie spongiformã bovinã, aplicarea mãrcii de sãnãtate prevãzute de legislaţia sanitarã veterinarã în vigoare nu se face pe carcasa animalului respectiv pânã la primirea buletinului de analizã cu rezultat negativ.
6.2. Autoritatea competentã poate acorda derogãri de la prevederile pct. 6.1 atunci când se aplicã un sistem oficial în abator, care asigurã cã nici o parte a animalelor examinate care poartã marca de sãnãtate nu iese din abator pânã când nu se obţine rezultatul negativ la testul rapid.
6.3. Toate pãrţile corpului unui animal testat pentru encefalopatie spongiformã bovinã, inclusiv pielea, se reţin sub sechestru sanitar veterinar pânã în momentul primirii buletinului de analizã cu rezultat negativ, în afarã de cazul în care ele sunt distruse conform pct. 3 sau 4 din anexa nr. 5 la norma sanitarã veterinarã.
6.4. Toate pãrţile corpului unui animal gãsit pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse conform pct. 3 sau 4 din anexa nr. 5 la norma sanitarã veterinarã, cu excepţia materialului ce urmeazã sã fie reţinut în conformitate cu evidenţele prevãzute la cap. B secţiunea a III-a din prezenta anexã.
6.5. Atunci când un animal tãiat pentru consum uman este gãsit pozitiv la testul rapid, carcasa acestuia, cel puţin carcasa ce precedã imediat carcasa animalului pozitiv în urma testului şi douã carcase ce urmeazã imediat carcasei animalului pozitiv pe aceeaşi linie a abatorului sunt distruse conform pct. 6.4.
6.6. Autoritatea competentã poate acorda derogãri de la prevederile pct. 6.5, atunci când în abator este aplicat un sistem care previne contaminarea carcaselor între ele.
II. Monitorizarea ovinelor şi caprinelor
1. Generalitãţi
Monitorizarea ovinelor şi caprinelor se efectueazã conform metodelor de laborator stabilite la lit. b) a pct. 3.2 din cap. C din anexa nr. 10 la norma sanitarã veterinarã.
2. Monitorizarea animalelor tãiate pentru consum uman Animalele în vârstã de peste 18 luni sau la care mai mult de 2 incisivi permanenţi au erupt, tãiate pentru consum uman, sunt testate conform numãrului de probe indicat în tabel. Prelevarea de probe va fi reprezentativã pentru fiecare regiune şi sezon. Selecţia probei se efectueazã astfel încât sã se evite suprareprezentarea oricãrui grup în ceea ce priveşte originea, specia, vârsta, rasa, tipul de producţie şi orice altã caracteristicã. Vârsta animalelor este estimatã pe baza dentiţiei, semnelor evidente de maturitate sau a altor informaţii sigure. Prelevarea multiplã în acelaşi efectiv va fi evitatã când este posibil.


───────────────────────────────────────────────────
                                  Mãrimea minimã
   Stat membru                a eşantionului anual
                                Animale tãiate*1)
───────────────────────────────────────────────────
 Belgia                               3.750
 Danemarca                            3.000
 Germania                            60.000
 Grecia                              60.000
 Spania                              60.000
 Franţa                              60.000
 Irlanda                             60.000
 Italia                              60.000
 Luxemburg                              250
 Olanda                              39.000
 Austria                              8.200
 Portugalia                          22.500
 Finlanda                             1.900
 Suedia                               5.250
 Marea Britanie                      60.000
 România                             10.000
───────────────────────────────────────────────────


-------------
*1) Mãrimea eşantionului a fost calculatã pentru a se depista o prevalenţã de 0,005% cu o certitudine de 95% la animalele tãiate în statele membre ale Uniunii Europene care taie un numãr mare de ovine adulte. În acele state membre ale Uniunii Europene şi în România care taie un numãr mai mic de ovine adulte, mãrimea eşantionului este calculatã ca 25% din numãrul estimat sau înregistrat al oilor reformate tãiate în anul 2000.

Un stat membru al Uniunii Europene sau România poate testa un numãr de animale mai mic decât cel indicat în tabel, dacã cele mai recente statistici oficiale ale tãierii indicã acest numãr ca fiind echivalent cu 25% din oile reformate tãiate anual în statul membru sau România.
3. Monitorizarea animalelor care nu sunt tãiate pentru consum uman
Animalele în vârstã de peste 18 luni sau care au mai mult de 2 incisivi permanenţi erupţi prin gingie, care au murit sau care au fost ucise, dar care nu au fost:
a) ucise în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli; sau
b) tãiate pentru consum uman,
sunt testate conform numãrului de probe indicat în tabel.
Prelevarea de probe va fi reprezentativã pentru fiecare regiune şi sezon. Selecţia probei se efectueazã astfel încât sã se evite suprareprezentarea oricãrui grup în ceea ce priveşte originea, specia, vârsta, rasa, tipul de producţie şi orice altã caracteristicã. Vârsta animalelor este estimatã pe baza dentiţiei, semnelor evidente de maturitate sau a altor informaţii relevante. Prelevarea multiplã în acelaşi efectiv va fi evitatã când este posibil. Autoritatea veterinarã centralã a României poate hotãrî sã excludã de la eşantionare zonele izolate cu o densitate scãzutã a animalelor, în care nu se organizeazã colectarea animalelor moarte. Atunci când se recurge la aceastã derogare vor fi stabilite prin decizie zonele respective, se va informa Comisia Europeanã despre aceasta şi se va transmite o listã a zonelor supuse derogãrii. Derogarea nu va cuprinde mai mult de 10% din populaţia de ovine şi caprine din România.



───────────────────────────────────────────────────
                                  Mãrimea minimã
   Stat membru                a eşantionului anual
                                Animale moarte*1)
───────────────────────────────────────────────────
 Belgia                               450
 Danemarca                            400
 Germania                           6.000
 Grecia                             6.000
 Spania                             6.000
 Franţa                             6.000
 Irlanda                            6.000
 Italia                             6.000
 Luxemburg                             30
 Olanda                             5.000
 Austria                            1.100
 Portugalia                         6.000
 Finlanda                             250
 Suedia                               800
 Marea Britanie                     6.000
 România                            9.000
───────────────────────────────────────────────────


---------------
*1) Mãrimea eşantionului a fost calculatã pentru a se depista o prevalenţã de 0,05% cu o certitudine de 95% la animalele moarte în statele membre ale Uniunii Europene cu o populaţie mare de ovine. În acele state membre ale Uniunii Europene şi în România, cu o populaţie mai micã de ovine, mãrimea eşantionului este calculatã ca 50% din numãrul estimat al animalelor moarte (mortalitate estimatã 1%).

4. Monitorizarea efectivelor infectate
Animalele în vârstã de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent erupt prin gingie, care sunt ucise în conformitate cu prevederile pct. 2 lit. b) pct. (i) sau (ii) ori pct. 2 lit. c) din anexa nr. 7 la norma sanitarã veterinarã, vor fi testate pe baza selecţiei unui eşantion randomizat simplu, în conformitate cu mãrimea eşantionului indicatã în tabel.


─────────────────────────────────────────────────────────
   Numãr de animale reformate
   în vârstã de peste 12 luni        Mãrimea minimã a
     din turmã sau efectiv           eşantionului*2)
─────────────────────────────────────────────────────────
    70 sau mai puţin            Toate animalele eligibile
        80                                 68
        90                                 73
       100                                 78
       120                                 86
       140                                 92
       160                                 97
       180                                101
       200                                105
       250                                112
       300                                117
       350                                121
       400                                124
       450                                127
  500 sau mai mult                        150
─────────────────────────────────────────────────────────


----------
*2) Mãrimea eşantionului este calculatã pentru o certitudine de 95%, incluzând cel puţin un caz pozitiv dacã boala este prezentã, la o prevalenţã minimã de 2% în populaţia test.

5. Monitorizarea altor animale
Pe lângã programele de monitorizare prezentate la pct. 2-4, autoritatea competentã poate efectua în mod voluntar monitorizarea altor animale receptive, în special:
a) animale folosite pentru producţia de lapte;
b) animale care provin din ţãri cu encefalopatii spongiforme transmisibile şi care au fost indigenizate;
c) animale care au consumat furaje potenţial contaminate;
d) animale nãscute sau provenite din mame infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile;
e) animale din efective infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile.
6. Mãsuri ce urmeazã testãrii ovinelor şi caprinelor
6.1. Când un animal tãiat pentru consum uman a fost selectat pentru a fi testat pentru encefalopatie spongiformã transmisibilã, marca de sãnãtate prevãzutã de Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea cãrnii proaspete nu va fi aplicatã pe carcasa acelui animal pânã când nu a fost obţinut un rezultat negativ la testul rapid.
6.2. Autoritatea competentã poate acorda derogãri de la prevederile pct. 6.1 când în abator funcţioneazã un sistem oficial care sã asigure cã nici o parte din animalele examinate care poartã marca de sãnãtate nu pãrãseşte abatorul pânã când nu a fost obţinut rezultatul negativ la testul rapid.
6.3. Toate pãrţile corpului unui animal testat, inclusiv pielea, trebuie sã fie reţinute sub controlul oficial pânã la obţinerea unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepţia cazului în care sunt distruse în conformitate cu pct. 3 sau 4 din anexa nr. 5 la norma sanitarã veterinarã.
6.4. Toate pãrţile corpului unui animal depistat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, vor fi distruse în conformitate cu pct. 3 sau 4 din anexa nr. 5 la norma sanitarã veterinarã, cu excepţia materialului care trebuie reţinut în vederea efectuãrii examenului de laborator pentru întocmirea evidenţelor prevãzute în cap. B secţiunea a III-a din prezenta anexã.
7. Analiza genotipicã
7.1. Pentru fiecare caz de encefalopatie spongiformã transmisibilã la ovine se determinã genotipul proteinei prionului. Cazurile de encefalopatie spongiformã transmisibilã decelate la animale, la care genotipurile sunt rezistente la boalã (ovine la care genotipurile codificã alanina pe douã gene alele ale codonului 136, arginina pe douã gene alele ale codonului 154 şi arginina pe douã alele ale codonului 171), trebuie imediat anunţate Comisiei Europene. Dacã este posibil, aceste cazuri trebuie sã facã obiectul identificãrii suşei. Dacã aceastã identificare nu este posibilã, turma de origine, precum şi celelalte turme care au venit în contact cu animalul sunt supuse unei supravegheri amãnunţite în vederea depistãrii altor cazuri de encefalopatie spongiformã transmisibilã pentru stabilirea suşei.
7.2. În afarã de analizarea genotipului, conform pct. 7.1, trebuie determinat genotipul proteinei prionului la un subeşantion de ovine ales la întâmplare şi supus testului de depistare conform prevederilor cap. A secţiunea a II-a pct. 2. Acest subeşantion trebuie sã reprezinte cel puţin 1% din numãrul total de animale care constituie eşantionul pentru fiecare stat şi sã aibã cel puţin 100 de animale pentru fiecare stat. Prin derogare se poate opta pentru analiza genotipului la un numãr echivalent de animale vii cu vârstã similarã.
III. Monitorizarea altor specii de animale
Autoritatea veterinarã centralã a României poate decide în mod voluntar sã efectueze monitorizarea pentru encefalopatia spongiformã transmisibilã la alte specii de animale decât bovine, ovine şi caprine.

CAPITOLUL B

I. Informaţii ce trebuie prezentate de cãtre autoritatea competentã, cu avizul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, Comisiei Europene
1. Numãrul de cazuri suspecte pe specii, supuse restricţiilor de mişcare conform art. 12 alin. (1)
2. Numãrul de cazuri suspecte pe specii, supuse examenelor de laborator conform art. 12 alin. (2), şi rezultatul examinãrilor
3. Numãrul de efective în care cazurile suspectate la ovine şi caprine au fost raportate şi investigate conform art. 12 alin. (1) şi (2)
4. Numãrul estimat al fiecãrei subpopulaţii la care se face referire la cap. A secţiunea I pct. 3 şi 4
5. Numãrul de bovine examinate în cadrul fiecãrei subpopulaţii menţionate la cap. A secţiunea I pct. 2-5, metoda de selecţie a probei şi rezultatul testelor
6. Mãrimea estimatã a subpopulaţiilor la care se face referire la cap. A secţiunea a II-a pct. 2-4, care au fost selectate pentru recoltare
7. Numãrul de ovine şi caprine şi efectivele testate în cadrul fiecãrei subpopulaţii, la care se face referire la cap. A secţiunea a II-a pct. 2-5, metoda de selecţie a probei şi rezultatul testelor
8. Numãrul, distribuţia vârstei şi distribuţia geograficã a cazurilor pozitive de encefalopatie spongiformã bovinã şi scrapie; ţara de origine, dacã nu este aceeaşi cu ţara notificatoare a cazurilor pozitive de encefalopatie spongiformã bovinã şi scrapie; numãrul şi distribuţia geograficã a efectivelor scrapie-pozitive; anul şi, când este posibil, luna naşterii trebuie prezentate pentru fiecare caz de encefalopatie spongiformã bovinã
9. Cazurile de encefalopatii spongiforme transmisibile pozitive confirmate la alte animale decât bovine, ovine şi caprine
10. Genotipul proteinei prionului şi, dacã este posibil, rasa fiecãrui animal care a fãcut parte din eşantion, în cadrul subpopulaţiei, conform prevederilor cap. A secţiunea a II-a pct. 7.1 şi 7.2
11 Monitorizarea informaţiilor precizate la pct. 1-10 se efectueazã de cãtre Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animalã. Raportarea rezultatelor monitorizãrii se face lunar la Agenţia Naţionalã Sanitarã Veterinarã.
II. Informaţii ce trebuie prezentate în rezumat Comisiei Europene
Rezumatul este prezentat sub formã de tabel cuprinzând informaţiile cu privire la România.
III. Evidenţe
1. Autoritatea cãreia i s-a delegat competenţa va pãstra o perioadã de 7 ani evidenţa:
a) numãrului şi tipurilor de animale supuse restricţiilor de circulaţie prevãzute la art. 12 alin. (1);
b) numãrului şi rezultatului investigaţiilor clinice şi epidemiologice prevãzute la art. 12 alin. (1);
c) numãrului şi rezultatului examenelor de laborator prevãzute la art. 12 alin. (2);
d) numãrului, identitãţii şi originii animalelor supuse recoltãrilor de probe în cadrul programelor de supraveghere la care se face referire la cap. A şi, dacã este posibil, vârsta, rasa şi anamneza;
e) genotipului proteinei prionului al cazurilor de encefalopatii spongiforme transmisibile pozitive la oi.
2. Laboratoarele responsabile cu efectuarea examenelor vor pãstra o perioadã de 7 ani documentele referitoare la examene, în special fişele de laborator şi, dupã caz, blocurile de parafinã şi fotografiile imunoamprentelor (Western-Blot)."
4. Anexa nr. 4 la norma sanitarã veterinarã va avea urmãtorul cuprins:

"ANEXA Nr. 4
------------
la norma sanitarã veterinarã
----------------------------

FURAJAREA ANIMALELOR

Extinderea interzicerii prevãzute la art. 7 alin. (1)
1. Interzicerea prevãzutã la art. 7 va fi extinsã pentru furajarea:

A. animalelor de fermã, cu excepţia hrãnirii animalelor carnivore crescute pentru blanã, cu:
a) proteinã procesatã de origine animalã;
b) gelatinã provenitã de la rumegãtoare;
c) produse din sânge;
d) proteinã hidrolizatã;
e) fosfat dicalcic şi tricalcic de origine animalã;
f) furaje ce conţin proteinele prevãzute la lit. a)-e);
B. rumegãtoarelor cu proteinã de origine animalã şi furaje care conţin aceeaşi proteinã.
2. Derogãri de la interdicţiile prevãzute la art. 7 alin. (1) şi (2) şi condiţii specifice pentru aplicarea unor astfel de derogãri
A. Interdicţiile prevãzute la art. 7 alin. (1) şi (2) nu se vor aplica pentru:
a) furajarea animalelor nerumegãtoare cu proteinele menţionate la pct. (i), (ii) şi (iii) şi furaje derivate din astfel de proteine, cu condiţia ca aceste proteine sã fi fost prelucrate şi aplicate în conformitate cu prevederile art. 19 din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman:
(i) fãinã de peşte, în conformitate cu condiţiile stabilite la lit. B;
(ii) proteine hidrolizate derivate de la pieile şi pãrul animalelor rumegãtoare şi nerumegãtoare, în conformitate cu condiţiile stabilite la lit. C;
(iii) fosfat dicalcic şi fosfat tricalcic, în conformitate cu condiţiile stabilite la lit. D;
b) furajarea rumegãtoarelor cu proteinele menţionate la pct. (i), (ii) şi (iii) şi produse derivate din astfel de proteine, cu condiţia ca aceste proteine sã fi fost prelucrate şi aplicate în conformitate cu prevederile art. 19 din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman:
(i) lapte, produse pe bazã de lapte şi colostru;
(ii) ouã şi produse din ouã;
(iii) gelatinã derivatã de la animale nerumegãtoare;
c) furajarea peştilor cu produse din sânge şi fãinã din sânge derivate de la nerumegãtoare, cu condiţia ca acestea sã fi fost prelucrate şi aplicate în conformitate cu prevederile art. 19 din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman şi furaje derivate din astfel de proteine, în conformitate cu condiţiile stabilite la lit. E.
B. Condiţiile pentru utilizarea de fãinã de peşte şi furaje care conţin fãinã de peşte în hrana animalelor de fermã nerumegãtoare, cu excepţia animalelor carnivore crescute pentru blanã
a) Fãina de peşte va fi produsã în unitãţi de prelucrare destinate exclusiv pentru producţia de produse derivate din peşte, care vor fi aprobate pentru aceastã activitate de autoritatea competentã, în conformitate cu prevederile art. 17 din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman.
b) Înainte de punerea în circulaţie liberã în România, fiecare transport de fãinã de peşte importat va fi analizat, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind utilizarea metodei de identificare microscopicã şi estimare a constituenţilor de origine animalã în controlul oficial al furajelor, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 475/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 11 februarie 2002.
c) Furajele care conţin fãinã de peşte vor fi produse în întreprinderi care nu produc furaje pentru rumegãtoare şi care sunt aprobate pentru aceastã activitate de autoritãţile veterinare competente. Totuşi, prin derogare de la aceastã condiţie:
1. nu este necesarã o aprobare specialã pentru producţia furajelor complete ce conţin fãinã de peşte, pentru a fi folosite în exploataţia proprie, în cazul în care:
(i) unitatea este înregistratã de autoritatea competentã;
(ii) producãtorul deţine numai nerumegãtoare;
(iii) se produc furaje complete destinate numai pentru utilizarea în aceeaşi exploataţie;
(iv) furajele ce conţin fãinã de peşte utilizate în producţie conţin mai puţin de 50% proteinã brutã;
2. producerea de furaje pentru rumegãtoare în întreprinderi producãtoare de furaje care conţin fãinã de peşte, pentru alte specii de animale, poate fi aprobatã de autoritatea competentã dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
(i) furajele în vrac şi ambalate, destinate pentru rumegãtoare, sunt fabricate în instalaţii separate fizic de instalaţiile în care sunt fabricate furaje ce conţin fãinã de peşte;
(ii) furajele în vrac destinate pentru rumegãtoare sunt ţinute în instalaţii şi depozite separate fizic de instalaţiile şi depozitele în care fãina de peşte vrac şi furajele vrac ce conţin fãinã de peşte sunt ţinute în timpul depozitãrii, transportului şi ambalãrii;
(iii) registrele ce detaliazã achiziţiile, utilizarea de fãinã de peşte şi vânzarea de furaje ce conţin fãinã de peşte sunt ţinute la dispoziţia autoritãţii competente pentru cel puţin 5 ani; şi
(iv) testele de rutinã sunt efectuate pe furaje destinate rumegãtoarelor pentru a se asigura cã proteinele interzise, inclusiv fãina de peşte, nu sunt prezente.
d) Eticheta şi documentul ce însoţesc furajele ce conţin fãinã de peşte vor avea specificate clar cuvintele <<conţine fãinã de peşte - este interzisã administrarea în hrana rumegãtoarelor>>.
e) Furajele în vrac ce conţin fãinã de peşte sunt transportate de vehicule care nu transportã în acelaşi timp furaje pentru rumegãtoare. Dacã vehiculul este apoi utilizat pentru transportul furajelor destinate rumegãtoarelor, acesta trebuie curãţat minuţios, conform unei proceduri aprobate de autoritãţile competente, pentru a se evita contaminarea încrucişatã.
f) Utilizarea şi depozitarea furajelor ce conţin fãinã de peşte sunt interzise în fermele unde se aflã rumegãtoare. Prin derogare de la aceastã cerinţã, autoritatea competentã poate permite utilizarea şi depozitarea furajelor ce conţin fãinã de peşte în fermele unde sunt ţinute rumegãtoare, dacã primeşte dovezi cã în fermã sunt implementate mãsuri ce împiedicã ca furajele ce conţin fãinã de peşte sã fie date în hrana rumegãtoarelor.
C. Condiţii pentru utilizarea proteinelor hidrolizate rezultate de la nerumegãtoare sau de la piei ori piei uscate de rumegãtoare şi a furajelor ce conţin astfel de proteine în hrana animalelor de fermã nerumegãtoare, cu excepţia carnivorelor crescute pentru blanã.
1. Pentru utilizare este necesar ca:
a) proteinele hidrolizate sã fie produse în unitãţi prelucrãtoare autorizate de autoritãţile competente în conformitate cu prevederile art. 17 din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;
b) furajele ce conţin proteine hidrolizate sã fie produse în unitãţi care nu produc furaje pentru rumegãtoare şi care sunt aprobate pentru acest scop de autoritatea competentã.
2. Totuşi, prin derogare de la aceastã condiţie:
1. nu este necesarã o aprobare specialã pentru producţia furajelor complete, dacã sunt folosite în exploataţia proprie şi conţin proteine hidrolizate, în cazul în care:
(i) unitatea este înregistratã de autoritatea competentã;
(ii) producãtorul deţine numai nerumegãtoare;
(iii) se produc furaje complete destinate numai pentru utilizarea în aceeaşi exploataţie;
(iv) furajele care conţin proteine hidrolizate utilizate în producţie conţin mai puţin de 50% proteinã brutã;
2. producerea de furaje pentru rumegãtoare în întreprinderi specializate, care conţin proteine hidrolizate, pentru alte specii de animale, poate fi aprobatã de autoritatea competentã dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
(i) furajele în vrac şi ambalate, destinate pentru rumegãtoare, sunt fabricate în instalaţii separate fizic de instalaţiile în care sunt fabricate furaje ce conţin proteine hidrolizate;
(ii) furajele în vrac destinate pentru rumegãtoare sunt ţinute în instalaţii şi depozite separate fizic de instalaţiile şi depozitele în care proteinele hidrolizate vrac şi furajele vrac ce conţin proteine hidrolizate sunt ţinute în timpul depozitãrii, transportului şi ambalãrii;
(iii) registrele ce detaliazã achiziţiile, utilizarea de proteine hidrolizate şi vânzarea de furaje ce conţin proteine hidrolizate sunt ţinute la dispoziţia autoritãţii competente pentru cel puţin 5 ani;
c) eticheta şi documentele însoţitoare ale furajelor ce conţin proteine hidrolizate au clar specificate cuvintele: <<conţine proteine hidrolizate - este interzisã administrarea în hrana rumegãtoarelor>>;
d) furajele vrac ce conţin proteine hidrolizate sunt transportate de vehicule ce nu transportã în acelaşi timp furaje pentru rumegãtoare. Dacã vehiculul este apoi utilizat pentru transportul furajelor destinate rumegãtoarelor, acesta trebuie curãţat corespunzãtor, conform unei proceduri aprobate de autoritãţile competente, pentru a se evita contaminarea încrucişatã;
e) utilizarea şi depozitarea de furaje ce conţin proteine hidrolizate sunt interzise în fermele unde sunt ţinute rumegãtoare. Prin derogare de la aceastã condiţie, autoritatea compententã poate permite utilizarea şi depozitarea de furaje ce conţin proteine hidrolizate în fermele unde sunt ţinute rumegãtoare, dacã se poate dovedi cã în fermã sunt implementate mãsuri ce împiedicã ca furajele ce conţin proteine hidrolizate sã fie administrate în hrana rumegãtoarelor.
D. Condiţii pentru utilizarea fosfatului dicalcic, fosfatului tricalcic şi a furajelor ce conţin astfel de proteine în hrana animalelor de fermã nerumegãtoare, cu excepţia carnivorelor crescute pentru blanã.
1. Pentru utilizare este necesar ca:
a) fosfatul dicalcic şi fosfatul tricalcic sã fie produse în unitãţi producãtoare autorizate de autoritãţile competente în conformitate cu prevederile art. 17 din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;
b) furajele care conţin fosfat dicalcic sau tricalcic sã fie produse în unitãţi care nu produc furaje pentru rumegãtoare şi care sunt aprobate pentru acest scop de autoritatea competentã.
2. Totuşi, prin derogare de la aceastã condiţie:
1. nu este necesarã o aprobare specialã pentru producţia furajelor complete, dacã sunt folosite în exploataţia proprie şi conţin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic, în cazul în care:
(i) unitatea este înregistratã de autoritatea competentã;
(ii) producãtorul deţine numai nerumegãtoare;
(iii) se produc furaje complete destinate numai pentru utilizarea în aceeaşi exploataţie;
(iv) furajele care conţin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic utilizate în producţie conţin mai puţin de 10% fosfor total;
2. producerea de furaje pentru rumegãtoare în întreprinderi specializate, care conţin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic, pentru alte specii de animale, poate fi aprobatã de autoritatea competentã dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
(i) furajele în vrac şi ambalate, destinate pentru rumegãtoare, sunt fabricate în instalaţii separate fizic de instalaţiile în care sunt fabricate furaje ce conţin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic;
(ii) furajele în vrac destinate pentru rumegãtoare sunt ţinute în instalaţii şi depozite separate fizic de instalaţiile şi depozitele în care fosfatul dicalcic sau tricalcic vrac şi furajele vrac ce conţin fosfat dicalcic sau fosfat tricalcic sunt ţinute în timpul depozitãrii, transportului şi ambalãrii;
(iii) registrele ce detaliazã achiziţiile, utilizarea de fosfat dicalcic sau tricalcic şi vânzarea de furaje ce conţin fosfat dicalcic sau tricalcic sunt ţinute la dispoziţia autoritãţii competente pentru cel puţin 5 ani;
c) eticheta şi documentele însoţitoare ale furajelor ce conţin fosfat dicalcic sau tricalcic au clar specificate cuvintele: <<conţine fosfat dicalcic sau tricalcic - este interzisã administrarea în hrana rumegãtoarelor>>;
d) furajele vrac ce conţin fosfat dicalcic sau tricalcic sunt transportate cu vehicule ce nu transportã în acelaşi timp furaje pentru rumegãtoare. Dacã vehiculul este apoi utilizat pentru transportul furajelor destinate rumegãtoarelor, acesta trebuie curãţat minuţios, conform unei proceduri aprobate de autoritãţile competente, pentru a se evita contaminarea încrucişatã;
e) utilizarea şi depozitarea furajelor ce conţin fosfat dicalcic sau tricalcic sunt interzise în fermele unde se aflã rumegãtoare. Prin derogare de la aceastã cerinţã, autoritatea competentã poate permite utilizarea şi depozitarea furajelor ce conţin fosfat dicalcic sau tricalcic în fermele unde sunt ţinute rumegãtoare, dacã primeşte dovezi cã în fermã sunt implementate mãsuri ce împiedicã ca furajele ce conţin fosfat dicalcic sau tricalcic sã fie administrate în hrana rumegãtoarelor.
E. Condiţii pentru utilizarea produselor de sânge, a fãinii de sânge şi a furajelor ce conţin astfel de proteine ce provin de la nerumegãtoare în hrana peştelui de crescãtorie
1. Pentru utilizare sunt necesare urmãtoarele:
a) sângele trebuie sã provinã din abatoare aprobate de Uniunea Europeanã, în care nu se sacrificã rumegãtoare şi care sunt înregistrate ca atare, şi trebuie transportat direct la unitatea de prelucrare cu vehicule destinate în exclusivitate transportului de sânge de nerumegãtoare. Dacã vehiculele au fost utilizate pentru transportul sângelui de rumegãtoare, acestea trebuie inspectate dupã curãţare, de autoritãţile competente, înainte de transportul sângelui de nerumegãtoare. Prin derogare de la aceastã condiţie, autoritatea competentã poate permite sacrificarea rumegãtoarelor în abatoare ce colecteazã sânge de nerumegãtoare, sânge destinat producerii fãinii de sânge şi a produselor de sânge pentru utilizarea în hrana peştilor, dacã aceste abatoare au un sistem de control recunoscut. Sistemul de control trebuie sã includã cel puţin:
1. sacrificarea nerumegãtoarelor în spaţii separate de cele în care se sacrificã nerumegãtoarele;
2. colectarea, depozitarea, transportul şi ambalarea sângelui provenit de la nerumegãtoare în dotãri fizic separate de cele în care este colectat, depozitat, transportat şi ambalat sângele provenit de la rumegãtoare; şi
3. prelevarea sistematicã de probe de sânge şi analiza acestuia la nerumegãtoare în scopul decelãrii proteinelor de rumegãtoare;
b) produsele de sânge şi fãinã de sânge trebuie sã fie produse în unitãţi ce proceseazã exclusiv sânge de nerumegãtoare şi sunt aprobate de autoritatea competentã în conformitate cu prevederile art. 17 din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman. Prin derogare de la aceastã condiţie, autoritatea competentã poate permite producerea produselor de sânge pentru hrana peştelui în unitãţi ce prelucreazã sânge de rumegãtoare, care au un sistem de control recunoscut pentru prevenirea contaminãrii încrucişate, în urmãtoarele condiţii:
1. prelucrarea sângelui de nerumegãtoare într-un sistem închis, separat de cel în care se prelucreazã sângele de rumegãtoare;
2. transportul, depozitarea şi ambalarea materiei prime în vrac şi a produselor de sânge finite, în vrac, de la nerumegãtoare în instalaţii şi depozite separate de cele în care sunt pãstrate materiile prime în vrac de la rumegãtoare pe durata depozitãrii, transportului şi ambalãrii; şi
3. prelevarea sistematicã de eşantioane şi analiza produselor de sânge de la nerumegãtoare pentru detectarea proteinelor de rumegãtoare;
c) furajele ce conţin produse de sânge sau fãinã de sânge sunt produse în unitãţi producãtoare de hranã pentru peşti şi în care nu se pregãtesc furaje pentru alte animale de fermã producãtoare de hranã, cu excepţia carnivorelor, şi care sunt aprobate în acest scop de autoritatea competentã;
d) eticheta şi documentele comerciale însoţitoare sau certificatul de sãnãtate ale furajelor ce conţin produse de sânge au clar specificate cuvintele: <<conţin produse de sânge - a se administra numai în hrana peştilor>> sau <<conţin fãinã se sânge - a se administra numai în hrana peştilor>>;
e) vehiculele de transport utilizate pentru transportul hranei pentru peşti, în vrac, ce conţine produse de sânge sau fãinã de sânge nu sunt utilizate pentru transportul furajelor destinate pentru alte animale de fermã, cu excepţia carnivorelor crescute pentru blanã, decât dacã vehiculele au fost în urma curãţãrii inspectate de autoritatea competentã;
f) utilizarea şi depozitarea hranei pentru peşti care conţine produse de sânge sau fãinã de sânge sunt interzise în fermele unde sunt ţinute sau crescute alte animale de crescãtorie, cu excepţia carnivorelor crescute pentru blanã.
3. Condiţii generale de implementare
A. Începând cu 1 ianuarie 2004, autoritatea veterinarã centralã a României va întocmi o listã actualizatã a abatoarelor aprobate şi înregistrate ca abatoare ce nu sacrificã rumegãtoare şi a unitãţilor aprobate care produc proteinã hidrolizatã, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic, fãinã de peşte, produse de sânge, fãinã de sânge, cu excepţia gospodãriilor autorizate pentru producerea furajelor ce conţin aceste proteine şi care funcţioneazã în conformitate cu condiţiile prevãzute de prezenta anexã, pe care o va pune la dispoziţie Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene dupã aderarea României la aceasta. Modificãrile listei vor putea fi, de asemenea, comunicate.
B. a) Proteina animalã vrac, cu excepţia fãinii de peşte şi a furajelor vrac ce conţin astfel de proteine, este depozitatã şi transportatã în depozite sau în mijloace de transport rezervate acestui scop. Depozitul sau vehiculul poate fi utilizat pentru alte scopuri, dupã ce a fost curãţat şi numai dupã ce a fost inspectat de autoritatea competentã.
b) Fãina de peşte în vrac, proteina hidrolizatã menţionatã la pct. 2 lit. A.a) pct. (ii), fosfatul dicalcic în vrac menţionat la pct. 2 lit. A.a) pct. (iii) şi fãina de sânge şi produsele de sânge menţionate la pct. 2 lit. A.c) sunt depozitate şi transportate în depozite şi vehicule destinate acestui scop.
c) Prin derogare de la lit. b):
(i) depozitele şi vehiculele pot fi utilizate pentru depozitarea şi transportul de furaje ce conţin aceleaşi proteine;
(ii) depozitele sau vehiculele, în urma curãţãrii, pot fi utilizate pentru alte scopuri dupã ce au fost inspectate de autoritatea competentã; şi
(iii) vehiculele care transportã fãinã de peşte pot fi utilizate în alte scopuri dacã unitatea are un sistem de control recunoscut de autoritatea competentã pentru prevenirea contaminãrii încrucişate. Sistemul de control trebuie sã includã cel puţin:
1. evidenţa materialului transportat şi a operaţiunilor de curãţare a vehiculului; şi
2. prelevarea sistematicã de eşantioane şi analiza furajelor transportate pentru detectarea fãinii de peşte. Autoritatea competentã va efectua inspecţii pentru a verifica aplicarea corectã a planului de control.
C. Furajele, inclusiv hrana animalelor de companie, care conţin proteine animale prelucrate, altele decât fãina de peşte sau fãina de sânge de la nerumegãtoare, sau produsele de sânge de la rumegãtoare nu pot fi produse în unitãţi care produc furaje pentru animale de fermã, cu excepţia carnivorelor crescute pentru blanã. Hrana animalelor de companie şi furajele destinate carnivorelor crescute pentru blanã, ce conţin fãinã de peşte şi proteinã hidrolizatã menţionatã la pct. 2 lit. A.a) pct. (ii), fosfat dicalcic şi tricalcic menţionat la pct. 2 lit. A.a) pct. (iii) şi fãina de sânge şi produsele de sânge menţionate la pct. 2 lit. A.c) vor fi produse şi transportate în conformitate cu prevederile menţionate la pct. 2 lit. B.c) şi e), lit. C subpct. 1 lit. b) şi d), lit. D subpct. 1 lit. b) şi d), lit. E subpct. 1 lit. c) şi e).
D. Exportul cãtre ţãrile terţe de proteine animale prelucrate, provenite de la rumegãtoare, şi de produse ce conţin astfel de proteine animale prelucrate este interzis. Exportul altor proteine animale, al produselor de sânge şi produselor ce conţin astfel de proteine este permis numai în urmãtoarele condiţii:
1. acestea sunt destinate unor utilizãri ce nu sunt interzise de prevederile art. 7;
2. încheierea unui acord scris cu ţara terţã, anterior exportului, care sã includã un angajament din partea ţãrii terţe de a respecta scopul final şi de a nu reexporta proteinele animale prelucrate, produsele de sânge şi produsele ce conţin astfel de proteine pentru scopuri interzise de prevederile art. 7. Dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, în cazul acordãrii unor astfel de permisiuni de export, autoritatea veterinarã centralã a României va trebui sã informeze Comisia Europeanã şi celelalte state membre ale Uniunii Europene despre termenii şi condiţiile acordului cu ţara terţã în cauzã. Mãsurile prevãzute la prezentul punct nu se aplicã pentru fãina de peşte, dacã aceasta îndeplineşte condiţiile prevãzute la lit. B, pentru produse ce conţin astfel de fãinã de peşte şi pentru hrana animalelor de companie.
E. Autoritatea competentã va efectua verificãri ale documentelor şi teste pe lanţul de producţie şi distribuţie a furajelor, în conformitate cu Norma sanitarã veterinarã privind principiile ce reglementeazã organizarea inspecţiilor oficiale în domeniul nutriţiei animale, pentru a controla respectarea prevederilor acesteia şi a dispoziţiilor prezentei norme sanitare veterinare. Când se detecteazã orice prezenţã de proteinã animalã interzisã se aplicã Norma sanitarã veterinarã privind principiile ce reglementeazã organizarea inspecţiilor oficiale în domeniul nutriţiei animale.
F. Prevederile referitoare la producerea şi utilizarea proteinelor animale prelucrate, cuprinse în Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman, se aplicã pentru furajele menţionate în prezenta anexã."
5. Prevederile referitoare la utilizarea în hrana animalelor a produselor din sânge sau a derivatelor lor din sânge, provenite de la nerumegãtoare, conform normei sanitare veterinare, se vor aplica dupã data de 31 decembrie 2003.
6. Anexa nr. 7 la norma sanitarã veterinarã va avea urmãtorul cuprins:

"ANEXA Nr. 7
------------
la norma sanitarã veterinarã
----------------------------

ERADICAREA ENCEFALOPATIEI SPONGIFORME
TRANSMISIBILE

1. Ancheta epidemiologicã la care se face referire în art. 13 alin. (1) lit. b) trebuie sã identifice:
A. pentru bovine:
a) toate rumegãtoarele din exploataţia din care face parte animalul la care boala a fost confirmatã;
b) atunci când boala a fost confirmatã la o femelã, toţi descendenţii sãi nãscuţi în cursul a 2 ani înainte sau dupã apariţia clinicã a bolii;
c) toate animalele din cohorta animalului la care a fost confirmatã boala;
d) posibila origine a bolii;
e) alte animale din exploataţia în care se aflã animalul la care a fost confirmatã boala ori din alte exploataţii, care s-ar fi putut infecta cu agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile sau ar fi fost expuse la aceleaşi furaje ori sursã de contaminare;
f) mişcarea furajelor potenţial contaminate, a altor materiale sau mijloace de transmitere, care ar fi putut propaga agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile la sau de la exploataţia în cauzã;
B. pentru ovine şi caprine:
a) toate rumegãtoarele, altele decât ovinele şi caprinele, din exploataţia din care face parte animalul la care boala a fost confirmatã;
b) pãrinţii, toţi embrionii, ovulele şi ultimii descendenţi ai animalului la care a fost confirmatã boala, în mãsura în care sunt identificabili;
c) toate ovinele şi caprinele din exploataţia din care face parte animalul la care boala a fost confirmatã, pe lângã cele menţionate la lit. b);
d) posibila origine a bolii şi identificarea celorlalte exploataţii în care se gãsesc animale, embrioni sau ovule care ar fi putut fi infectate cu agentul unei encefalopatii spongiforme transmisibile sau ar fi putut fi expuse la aceleaşi furaje ori sursã de contaminare;
e) mişcarea furajelor potenţial contaminate, a altor materiale sau mijloace de transmitere care ar fi putut propaga agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile la sau de la exploataţia în cauzã.
2. Mãsurile prevãzute la art. 13 alin. (1) lit. c) vor avea în vedere cel puţin urmãtoarele:
a) în caz de confirmare a encefalopatiei spongiforme bovine la o bovinã, uciderea şi distrugerea completã a bovinelor identificate prin ancheta prevãzutã la pct. 1 lit. A. a)-c).
Autoritatea competentã poate hotãrî sã nu ucidã şi sã nu distrugã toate bovinele din exploataţia în care se aflã animalul la care a fost confirmatã boala, la care se face referire la pct. 1 lit. A, în funcţie de situaţia epidemiologicã şi de trasabilitatea animalelor din acea exploataţie;
b) în caz de confirmare a encefalopatiei spongiforme transmisibile la ovine sau caprine, autoritatea competentã poate decide, dupã caz:
(i) uciderea şi distrugerea completã a tuturor animalelor, embrionilor şi ovulelor identificate prin ancheta prevãzutã la pct. 1 lit. B.b) şi c); sau
(ii) uciderea şi distrugerea completã a tuturor animalelor, embrionilor şi ovulelor identificate prin ancheta prevãzutã la pct. 1 lit. B.b) şi c), cu excepţia:
1. berbecilor de reproducţie cu genotip ARR/ARR;
2. oilor de reproducţie purtãtoare cel puţin a unei alele ARR, care nu prezintã alele VRQ;
3. ovinelor purtãtoare cel puţin a unei alele ARR, care sunt destinate exclusiv tãierii;
4. ovinelor clinic sãnãtoare care vor fi destinate exclusiv tãierii, iar în acest caz acestea vor fi examinate pentru encefalopatie spongiformã transmisibilã prin teste rapide şi, în funcţie de rezultat, se va decide destinaţia cãrnii, pânã la implementarea testãrii genetice a ovinelor din efectivele în care s-a diagnosticat encefalopatia spongiformã transmisibilã;
(iii) dacã animalul infectat a fost introdus din altã exploataţie, autoritatea competentã poate decide, pe baza istoricului cazului, sã aplice mãsuri de eradicare în exploataţia de origine, pe lângã sau în loc de exploataţia în care a fost confirmatã infecţia. În cazul utilizãrii pentru pãşunat a unui teren comun pentru mai mult de un efectiv, autoritatea competentã poate decide sã limiteze aplicarea mãsurilor la un singur efectiv, pe baza unei analize a tuturor factorilor epidemiologici;
c) în cazul confirmãrii encefalopatiei spongiforme bovine la un animal din specia ovine sau caprine, uciderea şi distrugerea completã a tuturor animalelor, embrionilor şi ovulelor identificate prin ancheta prevãzutã la pct. 1 lit. B.b)-e).
3. Numai urmãtoarele animale pot fi introduse în exploataţia/exploataţiile în care o distrugere a avut loc în conformitate cu pct. 2 lit. b) pct. (i) sau (ii):
a) masculi din specia ovine cu genotip ARR/ARR;
b) ovine femele purtãtoare cel puţin a unei alele ARR, care nu prezintã alele VRQ;
c) caprine, cu condiţia cã:
1. nici un animal din specia ovine, altele decât cele cu genotip ARR/ARR, nu este prezent în exploataţie;
2. au fost efectuate curãţenia şi dezinfecţia completã a tuturor adãposturilor de animale din clãdiri în urma depopulãrii;
3. exploataţia va fi supusã monitorizãrii intensificate a encefalopatiei spongiforme transmisibile, incluzând testarea tuturor caprinelor reformate şi moarte în fermã, în vârstã de peste 18 luni.
4. Numai urmãtoarele produse germinale de la ovine pot fi utilizate în exploataţia/exploataţiile în care o distrugere a avut loc în conformitate cu pct. 2 lit. b) pct. (i) sau (ii):
a) material seminal de la berbeci cu genotip ARR/ARR;
b) embrioni purtãtori cel puţin a unei alele ARR, care nu prezintã alele VRQ.
5. Pe parcursul unei perioade tranziţionale, pânã la 1 ianuarie 2006 cel mai târziu şi prin derogare de la restricţia formulatã la pct. 3 lit. b) şi pct. 4 lit. b), atunci când este dificil sã se obţinã ovine de înlocuire de genotip cunoscut, autoritatea competentã poate decide sã permitã introducerea în exploataţii a mieluşelelor negestante de genotip necunoscut la care se referã pct. 2 lit. b) pct. (i) şi (ii).
6. În urma aplicãrii într-o exploataţie a mãsurilor la care se referã pct. 2 lit. b) pct. (i) şi (ii):
a) mişcarea oilor ARR/ARR din exploataţie nu va face subiectul nici unei restricţii;
b) oile purtãtoare numai a unei alele ARR pot ieşi din exploataţie numai pentru a merge direct pentru tãiere sau în scopuri de distrugere;
c) oile de alte genotipuri pot ieşi din exploataţie numai în scopuri de distrugere sau, pânã la implementarea testãrii genotipice, şi în scopul tãierii cu efectuarea testãrii pentru encefalopatie spongiformã transmisibilã prin teste rapide.
7. Restricţiile la care se referã pct. 3, 4 şi 6 vor continua sã se aplice exploataţiei pentru o perioadã de 3 ani de la:
a) data atingerii statusului ARR/ARR de cãtre toate ovinele din exploataţie; sau
b) ultima datã la care orice animal din specia ovine sau caprine a fost ţinut în exploataţie; sau
c) în cazul prevãzut la pct. 3 lit. c), data la care a început monitorizarea intensificatã a encefalopatiei spongiforme transmisibile.
8. Atunci când frecvenţa alelei ARR în cadrul rasei sau exploataţiei este scãzutã sau atunci când se considerã necesar pentru a se evita consangvinizarea, autoritatea competentã poate decide:
a) sã amâne distrugerea animalelor la care se referã pct. 2 lit. b) pct. (i) şi (ii) pentru maximum 2 ani de creştere;
b) sã permitã ovinelor, la care se referã pct. 2 lit. b) pct. (i) şi (ii), altele decât cele specificate la pct. 3 şi 4, sã fie introduse în exploataţii cu condiţia ca acestea sã nu poarte alele VRQ.
9. Dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, în cazul aplicãrii derogãrilor la care se referã pct. 5 şi 8, se va notifica Comisiei Europene o listã a condiţiilor şi criteriilor utilizate pentru acordarea acestora."
7. Anexa nr. 8 la norma sanitarã veterinarã se modificã dupã cum urmeazã:
a) Titlul capitolului A va avea urmãtorul cuprins:
"Condiţii pentru schimburile comerciale cu animale vii între statele membre ale Comunitãţii Europene şi România"
b) Partea I a capitolului A va avea urmãtorul cuprins:
"I. Condiţii care se aplicã indiferent de categoria statului membru al Uniunii Europene sau a ţãrii terţe de origine ori de rezidenţã a animalului
Urmãtoarele condiţii se aplicã comerţului cu ovine şi caprine:
a) Ovinele şi caprinele pentru reproducţie trebuie:
(i) sã provinã dintr-o exploataţie care îndeplineşte urmãtoarele condiţii cel puţin în ultimii 3 ani:
1. este supusã controalelor veterinare oficiale regulate;
2. animalele sunt identificate;
3. nu a fost confirmat nici un caz de scrapie;
4. controlul prin prelevarea probelor se efectueazã în exploataţie pentru femelele vârstnice destinate reformei;
5. femelele sunt introduse în exploataţia respectivã numai dacã provin dintr-o exploataţie care îndeplineşte aceleaşi condiţii; sau
(ii) sã fi fost ţinute în permanenţã de la naştere sau în ultimii 3 ani într-o exploataţie ori în exploataţii ce îndeplinesc condiţiile stabilite la pct. (i); sau
(iii) de la data testãrii genotipice a animalelor rezultatele acestui test de laborator sã confirme cã secvenţele nucleotidice ale ADN-ului celular al animalelor cu acelaşi genotip cu cel al proteinei prionice, respectiv ARR/ARR.
b) În situaţia în care autoritatea competentã aplicã un program naţional obligatoriu sau voluntar de control al scrapiei pentru tot teritoriul ori pentru o parte a teritoriului sãu:
(i) poate prezenta programul respectiv Comisiei Europene, indicând în special:
1. distribuţia bolii în România;
2. justificarea programului, luând în considerare importanţa bolii şi raportul cost/beneficiu;
3. zona geograficã în care va fi aplicat programul;
4. categoriile de status ce trebuie aplicate exploataţiilor, standardele care trebuie atinse în fiecare categorie;
5. procedurile de testare ce trebuie folosite;
6. procedurile de monitorizare a programului;
7. acţiunea ce trebuie întreprinsã dacã, din orice motiv, o exploataţie îşi pierde statutul;
8. mãsurile ce trebuie luate dacã rezultatele controalelor efectuate conform prevederilor programului sunt pozitive;
(ii) programele la care se face referire la pct. (i) pot fi aprobate conform criteriilor stabilite la punctul respectiv şi procedurii legislative naţionale. Conform aceleiaşi proceduri, garanţiile suplimentare, generale sau specifice, care pot fi solicitate în comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene, sunt precizate în acelaşi timp sau cel mai târziu în termen de 3 luni de la aprobarea programelor. Aceste garanţii nu trebuie sã le depãşeascã pe cele pe care România le implementeazã la nivel naţional;
(iii) programul prezentat de autoritatea competentã poate fi amendat sau completat conform procedurii legislative naţionale. Conform aceleiaşi proceduri poate fi aprobatã o modificare sau o completare la un program deja aprobat ori la garanţiile definite conform pct. (ii).
c) Când autoritatea competentã considerã cã teritoriul sãu ori o parte a teritoriului sãu este indemn de scrapia ovinã:
(i) prezintã Comisiei Europene justificãrile corespunzãtoare, precizând în special:
1. istoricul apariţiei bolii pe teritoriul sãu;
2. rezultatele testelor de supraveghere bazate pe o examinare serologicã, microbiologicã, patologicã sau epidemiologicã;
3. durata supravegherii efectuate;
4. reglementãrile ce permit controlul absenţei bolii;
(ii) garanţiile suplimentare, generale sau specifice, care pot fi solicitate în comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene, sunt precizate conform prevederilor legislative naţionale. Aceste garanţii nu trebuie sã le depãşeascã pe cele care sunt implementate la nivel naţional;
(iii) autoritatea competentã trebuie sã notifice Comisiei Europene orice modificare a prevederilor specificate la pct. (i) referitoare la boalã. Garanţiile definite conform pct. (ii) pot, potrivit acestei notificãri, sã fie amendate sau anulate conform procedurii naţionale."
8. Anexa nr. 9 la norma sanitarã veterinarã se modificã dupã cum urmeazã:
a) Litera A a capitolului C va avea urmãtorul cuprins:
"A. Importul de carne proaspãtã (cu os sau dezosatã) şi de produse de origine animalã provenite de la bovine din ţãrile şi din regiunile clasate în categoria a 2-a este condiţionat de prezentarea unui certificat sanitar internaţional care sã ateste cã furajarea rumegãtoarelor cu proteine provenite de la rumegãtoare a fost interzisã şi interdicţia a fost respectatã efectiv."
b) Capitolul E va avea urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL E
Activitãţile de import de ovine şi caprine sunt reglementate dupã cum urmeazã:
1. Ovinele şi caprinele importate în România sau exportate din România în Uniunea Europeanã dupã 1 octombrie 2003 trebuie sã fie însoţite de un certificat veterinar de sãnãtate ce atestã faptul cã:
a) fie aceste animale au fost fãtate şi crescute în mod continuu în exploataţii în care nu a fost diagnosticat niciodatã nici un caz de scrapie şi, în cazul ovinelor şi caprinelor pentru reproducţie, acestea sunt conforme cerinţelor pct. (i) şi (ii) ale lit. a) a pct. I al cap. A din anexa nr. 8 la norma sanitarã veterinarã;
b) fie sunt ovine cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR, definitã în anexa nr. 1 la Norma sanitarã veterinarã stabilind cerinţele minime pentru supravegherea genotipicã a proteinelor prionice la ovinele de reproducţie, şi provin dintr-o exploataţie în care nu a fost raportat nici un caz de scrapie în ultimele 6 luni.
2. Dacã ovinele şi caprinele sunt destinate pentru un stat membru care beneficiazã, pentru tot teritoriul sãu ori o parte din acesta, de prevederile stabilite la lit. b) sau c) pct. I cap. A din anexa nr. 8 la norma sanitarã veterinarã, acestea se vor conforma cu garanţiile suplimentare, generale sau specifice."
9. Anexa nr. 10 la norma sanitarã veterinarã se modificã dupã cum urmeazã:
a) La capitolul A punctul 3, textul cu privire la Grecia va avea urmãtorul cuprins:
"Grecia: Ministerul Agriculturii
Laboratorul Veterinar din Larisa
Km 7 de la Larisa - Autostrada Trikala
GR-411 10 Larisa
(teste rapide şi teste imunologice)
Laboratorul de Macropatologie
Facultatea de Medicinã Veterinarã
Universitatea Aristotel din Salonic
Giannitson & Voutyra St.
GR-542 27 Salonic
(histopatologie)"
b) Punctul 4 al capitolului C va avea urmãtorul cuprins:
"4. Teste rapide
În scopul realizãrii testelor rapide în conformitate cu art. 5 alin. (3) şi art. 6 alin. (1), urmãtoarele metode trebuie utilizate ca teste rapide:
a) testul imunoblotting bazat pe o procedurã Western blotting pentru detectarea fracţiei proteazorezistente PrP^Res (test Prionic-Check Western);
b) testul ELISA în chimioluminiscenţã ce implicã o procedurã de extracţie şi o tehnicã ELISA ce utilizeazã un reactiv chimioluminiscent intens (test Enfer);
c) testul imunologic sandwich pentru PrP^Res efectuat în urma etapelor de denaturare şi concentraţie (test Bio-Rad TeSeE, precedentul test Bio Rad Platelia). Totuşi existã stocuri ce poartã numele <<test Bio-Rad Platelia>>, ce pot fi utilizate în decurs de 9 luni de la data intrãrii în vigoare a modificãrii prezentei anexe;
d) testul imunologic (ELISA) pe bazã de microplãci, ce detecteazã rezistenţa proteazei PrP^Res cu anticorpi monoclonali (test Prionics-Check LIA);
e) testul imunologic automat dependent de confirmare, ce comparã reactivitatea anticorpilor de detectare cu formare de proteazã sensibilã şi proteazã rezistentã la PrP^Sc (un anumit fragment de proteazã rezistentã PrP^Sc este echivalent la PrP^Res) şi la PrP^Res (test InPro CDI-5).
Producãtorul de teste rapide trebuie sã aplice un sistem de asigurare a calitãţii autorizat de laboratorul comunitar de referinţã, ce asigurã cã performanţa testului rãmâne neschimbatã. Producãtorul trebuie sã furnizeze protocolul de testare laboratorului comunitar de referinţã.
Modificãrile testului rapid sau ale protocolului de testare pot fi fãcute numai în uma notificãrii prealabile a laboratorului comunitar de referinţã şi cu condiţia ca laboratorul comunitar de referinţã sã constate cã modificarea nu reduce sensibilitatea, specificitatea sau fiabilitatea testului rapid. Aceastã constatare va trebui sã fie comunicatã Comisiei Europene şi laboratoarelor naţionale de referinţã."
10. Partea A a anexei nr. 11 la norma sanitarã veterinarã va avea urmãtorul cuprins:
"A. Privind materialele cu risc specific, carne separatã mecanic şi tehnici de tãiere
1. a) Urmãtoarele ţesuturi sunt desemnate ca materiale cu risc specific:
(i) craniul, excluzând mandibula şi incluzând encefalul şi ochii, coloana vertebralã, cu excepţia vertebrelor coccigiene, procesele transversale ale vertebrelor toracice, lombare şi aripile sacrale, dar incluzând ganglionii rahidieni şi mãduva spinãrii, provenite de la bovinele în vârstã de peste 12 luni, precum şi tonsilele, intestinul, de la duoden la rect, şi mezenterul provenite de la bovinele de toate vârstele;
(ii) craniul, incluzând creierul şi ochii, tonsilele şi mãduva spinãrii, provenite de la ovinele şi caprinele în vârstã de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent erupt prin gingie, precum şi splina şi ileonul provenite de la ovinele şi caprinele de toate vârstele. Vârsta indicatã mai sus pentru îndepãrtarea coloanei vertebrale poate fi modificatã printr-o completare adusã prezentei reglementãri, ţinând seama de probabilitatea statisticã a apariţiei encefalopatiei spongiforme bovine la grupele de vârstã de risc la bovinele din Uniunea Europeanã şi România, pe baza rezultatelor supravegherii encefalopatiei spongiforme bovine, prevãzute la cap. A secţiunea I din anexa nr. 3 la norma sanitarã veterinarã şi la partea B din prezenta anexã.
b) În plus faţã de materialele cu risc specificat enumerate la lit. a), urmãtoarele ţesuturi trebuie desemnate ca materiale cu risc specific în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precum şi în Portugalia, cu excepţia Regiunii Autonome Azore: întregul cap, exclusiv limba, inclusiv creierul, ochii, ganglionul trigemen, timusul, splina şi mãduva spinãrii, provenite de la bovinele cu vârsta de peste 6 luni.
2. Prin derogare de la prevederile pct. 1 lit. a) pct. (i), autoritatea competentã poate lua o decizie în vederea permiterii folosirii coloanei vertebrale şi ganglionilor rahidieni proveniţi de la bovine:
a) fãtate, crescute în permanenţã şi tãiate în state pentru care o evaluare ştiinţificã a stabilit cã apariţia encefalopatiei spongiforme bovine la bovinele autohtone este foarte improbabilã sau improbabilã, dar nu exclusã; sau
b) fãtate dupã data aplicãrii efective a interdicţiei furajãrii rumegãtoarelor cu proteinã mamiferã în state cu encefalopatie spongiformã bovinã raportatã la animalele autohtone sau pentru care o evaluare ştiinţificã a stabilit cã este posibilã apariţia encefalopatiei spongiforme bovine la bovinele autohtone. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Portugalia şi Suedia pot beneficia de aceastã derogare pe baza dovezilor evaluate anterior. Pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene acest lucru se poate solicita Comisiei Europene spre evaluare, cu condiţia furnizãrii datelor cu privire la lit. a) sau b). Statele care beneficiazã de aceastã derogare, pe lângã cerinţele prevãzute la cap. A secţiunea I din anexa nr. 3 la norma sanitarã veterinarã, vor asigura cã se aplicã unul dintre testele rapide aprobate, enumerate la cap. C pct. 4 din anexa nr. 10 la norma sanitarã veterinarã, tuturor bovinelor în vârstã de peste 30 de luni, care:
(i) au murit în fermã sau în cursul transportului, dar care nu au fost tãiate pentru consum uman, cu excepţia bovinelor moarte din zonele îndepãrtate cu densitate animalã micã, situate în statele în care apariţia encefalopatiei spongiforme bovine este improbabilã;
(ii) au fost supuse tãierii normale pentru consum uman.
Aceastã derogare nu permite folosirea coloanei vertebrale şi a ganglionilor rahidieni de la bovinele mai mari de 30 de luni, provenite din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Portugalia, cu excepţia Insulelor Azore. Experţii Comisiei Europene pot efectua controale ad-hoc pentru a verifica ulterior dovada prezentatã, în conformitate cu prevederile art. 21.
3. Este interzisã utilizarea oaselor de bovine, ovine şi caprine pentru producţia cãrnii recuperate mecanic.
4. Lacerarea ţesuturilor nervoase centrale prin intermediul unui instrument alungit sub formã de tijã, introdus în cavitatea cranianã dupã asomare, nu trebuie sã fie efectuatã la bovine, ovine sau caprine a cãror carne este destinatã pentru consum uman sau animal.
5. Materiile cu risc specific trebuie sã fie îndepãrtate în:
a) abatoare sau, dupã caz, alte locuri de tãiere;
b) unitãţi de tranşare în cazul coloanei vertebrale la bovine;
c) atunci când este corespunzãtor, în unitãţi intermediare prevãzute la art. 10 din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman sau utilizatori şi centre de colectare autorizate şi înregistrate conform prevederilor art. 23 alin. (2) lit. c) pct. (iv) şi (vii) din aceeaşi normã sanitarã veterinarã. Prevederile de mai sus nu trebuie sã se aplice categoriei 1 de materii pentru furajarea pãsãrilor necrofage, în conformitate cu art. 23 alin. (2) lit. d) din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman.
6. Limba bovinelor de toate vârstele, destinatã consumului uman sau animal, trebuie sã fie recoltatã de la abator printr-o secţiune transversalã cãtre procesul lingual al osului bazihioid.
7. Carnea capului de la bovine în vârstã de peste 12 luni trebuie sã fie recoltatã din abator în conformitate cu un sistem de control recunoscut de autoritatea competentã, pentru a se asigura prevenirea contaminãrii posibile a cãrnii capului prin ţesutul sistemului nervos central. Sistemul trebuie sã includã cel puţin urmãtoarele prevederi:
a) recoltarea va avea loc într-o suprafaţã special destinatã acestui scop, separatã fizic de alte pãrţi ale lanţului de tãiere;
b) atunci când capetele sunt îndepãrtate din conveier sau din cârlige înainte de prelevarea (recoltarea) musculaturii capului, gaura frontalã împuşcatã şi foramen magnum trebuie sã fie sigilate cu un dop impermeabil şi solid. Atunci când trunchiul cerebral este prelevat pentru testare de laborator pentru encefalopatia spongiformã bovinã, foramen magnum trebuie sã fie sigilat imediat dupã prelevare;
c) carnea capului nu trebuie sã fie recoltatã de la capetele ai cãror ochi sunt deterioraţi sau pierduţi imediat înainte ori dupã tãiere sau care sunt altfel deterioraţi într-un mod care duce la contaminarea capului cu ţesut nervos central;
d) carnea capului nu trebuie sã fie recoltatã de la capetele care nu au fost corespunzãtor sigilate;
e) fãrã a se aduce atingere regulilor generale de igienã, instrucţiunile specifice de lucru trebuie sã fie aplicate pentru a se preveni contaminarea cãrnii capului în timpul recoltãrii, în special în cazul când sigiliul prevãzut la lit. b) este pierdut sau ochii sunt deterioraţi în timpul activitãţii;
f) trebuie sã fie aplicat un plan de prelevare utilizând un test corespunzãtor de laborator pentru a se detecta ţesutul sistemului nervos central, pentru a se verifica, în fapt, cã sunt implementate mãsurile pentru reducerea contaminãrii.
8. Prin derogare de la cerinţele pct. 7, autoritatea competentã poate decide sã aplice la abatoare un sistem de control alternativ pentru recoltarea musculaturii capului de la bovine, pentru consecvenţa unei reduceri echivalente a nivelului de contaminare a musculaturii capului cu ţesutul sistemului nervos central. Un plan de prelevare utilizând un test de laborator corespunzãtor pentru a se detecta ţesutul sistemului nervos central trebuie sã fie aplicat pentru a se verifica dacã sunt implementate mãsurile pentru reducerea contaminãrii. România, dupã aderarea la Uniunea Europeanã, atunci când va folosi aceastã derogare, va trebui sã informeze Comisia şi celelalte state membre în cadrul Comitetului Permanent al Lanţului Alimentelor şi Sãnãtãţii Animale despre sistemul acestora de control şi despre rezultatele prelevãrii.
9. Prevederile pct. 7 şi 8 nu trebuie sã se aplice prelevãrii limbii în conformitate cu pct. 6 şi nici prelevãrii musculaturii obrazului în abatoare, dacã aceastã operaţie este efectuatã fãrã îndepãrtarea capetelor de bovine din conveier sau cârlige.
10. Prin derogare de la pct. 5 şi 7, autoritatea competentã poate decide sã se permitã:
a) îndepãrtarea mãduvei spinãrii de la ovine şi caprine în unitãţi de tranşare autorizate în mod special pentru acest scop;
b) îndepãrtarea coloanei vertebrale de la carcase sau de la pãrţi ale carcaselor în mãcelãrii autorizate, monitorizate şi înregistrate în mod specific pentru acest scop;
c) prelevarea musculaturii capului de la bovine în unitãţi de tranşare autorizate în mod specific pentru acest scop, în conformitate cu urmãtoarele prevederi:
(i) capetele de bovine destinate pentru transport cãtre unitãţi de tranşare autorizate în mod specific pentru prelevarea musculaturii capului trebuie sã se conformeze cu urmãtoarele prevederi:
1. capetele trebuie sã fie suspendate într-un cuier în timpul perioadei de depozitare şi transport de la abator la unitatea de tranşare autorizatã în mod specific;
2. gaura frontalã împuşcatã şi foramen magnum trebuie sã fie sigilate în mod corespunzãtor cu un dop solid şi impermeabil înainte sã fi fost mutate din conveier sau din cârlige cãtre cuiere. Atunci când trunchiul cerebral este prelevat pentru testare de laborator pentru encefalopatia spongiformã bovinã, foramen magnum trebuie sã fie sigilat imediat dupã acea prelevare;
3. capetele care nu au fost sigilate corespunzãtor în conformitate cu pct. 2, capete cu ochi deterioraţi sau pierduţi imediat înainte sau dupã tãiere sau care au fost altfel deterioraţi într-un mod în care rezultã o contaminare mare a musculaturii capului cu ţesut nervos central trebuie sã fie excluse din transportul cãtre unitãţile de tranşare autorizate în mod specific;
4. un plan de prelevare utilizând o testare de laborator corespunzãtoare pentru a se detecta ţesutul sistemului nervos central trebuie sã fie efectuat pentru a se verifica implementarea propriu-zisã a mãsurilor pentru a se reduce riscul contaminãrii;
(ii) prelevarea musculaturii capului de la bovine în unitãţi de tranşare autorizate în mod specific pentru acest scop trebuie sã fie efectuatã în conformitate cu un sistem de control recunoscut de autoritatea competentã, pentru a se asigura prevenirea contaminãrii posibile a musculaturii capului. Sistemul trebuie sã includã cel puţin:
1. toate capetele trebuie sã fie controlate în mod vizibil pentru a se detecta semnele contaminãrii sau deteriorãrii şi sigilãrii corespunzãtoare înainte de începerea prelevãrii musculaturii capului;
2. musculatura capului nu trebuie sã fie prelevatã de la capete care nu au fost sigilate corespunzãtor, capete cu ochi deterioraţi sau care au fost deterioraţi într-un mod în care rezultã o contaminare mare a musculaturii capului cu ţesut nervos central. Musculatura capului nu trebuie, de asemenea, sã fie prelevatã de la orice cap atunci când contaminarea unor astfel de capete este suspicionatã;
3. fãrã a se prejudicia regulile generale referitoare la igienã, trebuie sã fie aplicate instrucţiuni de lucru pentru a se preveni contaminarea musculaturii capului în timpul transportului şi prelevãrii, în special atunci când sigiliul este distrus sau ochii sunt deterioraţi în timpul activitãţii;
4. un plan de prelevare utilizând un test de laborator corespunzãtor pentru a se detecta ţesutul sistemului nervos central trebuie sã fie aplicat pentru a se verifica dacã sunt aplicate corespunzãtor mãsurile pentru a se reduce contaminarea.
11. Toate materiile de risc specificate trebuie sã fie vopsite cu vopsea, dupã cum este corespunzãtor, marcate imediat la eliminare şi ecarisate în conformitate cu prevederile stabilite la art. 4 alin. (2) din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman.
12. Autoritatea veterinarã competentã trebuie sã efectueze frecvent inspecţii oficiale pentru a verifica aplicarea corectã a prevederilor prezentei anexe şi trebuie sã se asigure cã sunt luate mãsurile pentru a se evita orice contaminare, în special în abatoare, unitãţi de tranşare sau în alte locuri unde materialul de risc specific este eliminat, precum mãcelãrii sau întreprinderi menţionate la pct. 5 lit. c).
Autoritatea competentã trebuie, în special, sã stabileascã un sistem pentru a se asigura şi verifica urmãtoarele:
a) materialul de risc specific este utilizat în scopurile autorizate în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;
b) materialul de risc specific este ecarisat în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman.
13. Statele membre pot decide sã permitã expedierea de capete sau carcase ce conţin material cu risc specific cãtre alt stat membru dupã ce acel stat a acceptat sã primeascã materialul şi a autorizat condiţiile specifice aplicabile unui astfel de transport. Semicarcase sau semicarcase tãiate în nu mai mult de 3 bucãţi pentru vânzare en gros şi sferturi ce nu conţin material cu risc specific, altele decât coloana vertebralã, incluzând rãdãcina dorsalã a ganglionului, pot fi importate într-un stat membru sau expediate cãtre alte state fãrã autorizarea prealabilã a ultimului stat.
14. Un sistem de control trebuie sã fie aplicat pentru îndepãrtarea coloanei vertebrale aşa cum se specificã la pct. 1 lit. a) pct. (i). Sistemul trebuie sã includã cel puţin urmãtoarele mãsuri:
a) atunci când îndepãrtarea coloanei vertebrale nu este solicitatã, carcasele sau bucãţile de carcase de la bovine pentru vânzare en gros, ce conţin coloanã vertebralã, trebuie sã fie identificate printr-o dungã albastrã pe eticheta prevãzutã de Norma sanitarã veterinarã privind sistemul de identificare şi înregistrare a bovinelor corelat cu etichetarea cãrnii de bovine şi a produselor din carne de bovinã, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 345/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 3 decembrie 2002;
b) o identificare specificã a numãrului de carcase de bovine sau de bucãţi de carcase pentru vânzare en gros, de la care îndepãrtarea coloanei vertebrale este solicitatã şi de la care îndepãrtarea coloanei vertebrale nu este solicitatã, trebuie sã fie adãugatã la documentul comercial menţionat la art. 3 alin. (1) lit. A.f) pct. 2 din Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea cãrnii proaspete, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401 din 5 septembrie 2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 22 ianuarie 2003, sau la documentul menţionat la art. 1 alin. (2) din Norma sanitarã veterinarã privind stabilirea procedurilor controalelor veterinare la PIF din România asupra produselor provenite din ţãri terţe, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 343/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 22 noiembrie 2002, dupã caz;
c) mãcelãriile trebuie sã pãstreze pentru cel puţin un an documentele comerciale menţionate la lit. b).
15. a) Produsele de origine animalã menţionate mai jos trebuie sã fie supuse condiţiilor stabilite la lit. b) privind importul în România:
1. materialul cu risc specific menţionat la pct. 1 lit. a);
2. carne proaspãtã: carnea proaspãtã definitã de Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea cãrnii proaspete;
3. carne tocatã şi preparate din carne: carnea tocatã şi preparatele din carne definite de Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile pentru producerea şi comercializarea cãrnii tocate şi a cãrnii preparate, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 490/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2003;
4. produse din carne: produsele din carne definite de Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animalã, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 322/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 26 mai 2003;
5. alte produse de origine animalã: alte produse de origine animalã aşa cum sunt definite de Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animalã;
6. grãsimi topite aşa cum sunt definite de Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;
7. gelatinã la care se referã Norma sanitarã veterinarã privind condiţiile sanitare veterinare pentru producerea, comerţul cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din ţãri terţe al unor alimente pentru animalele de companie şi al unor produse comestibile neprelucrate pentru animalele de companie, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 88/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 23 iulie 2002, şi Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;
8. hranã pentru animale de companie la care se referã Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;
9. produse din sânge la care se referã Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;
10. proteinã animalã prelucratã, menţionatã de Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;
11. oase şi produse din oase menţionate de Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman;
12. materii de categoria 3, menţionate de Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale ce nu sunt destinate consumului uman. Orice referire la <<produse de origine animalã>> desemneazã produse de origine animalã menţionate în prezentul punct şi nu se referã la alte produse de origine animalã ce conţin sau sunt derivate din acele produse de origine animalã.
b) Atunci când produsele de origine animalã menţionate mai sus, ce conţin materii de la bovine, ovine sau caprine, sunt importate în România din ţãri terţe sau regiuni ale acestora, certificatele de sãnãtate trebuie sã fie însoţite de o declaraţie semnatã de autoritatea competentã a ţãrii de producţie, formulatã dupã cum urmeazã:
<<Produsul de origine animalã nu conţine şi nu provine:
(i) fie din produsele la care se face referire în secţiunea A a anexei nr. 9 la norma sanitarã veterinarã, produse dupã data de 31 martie 2001, sau din carnea separatã mecanic, obţinutã de pe oasele capului sau ale coloanei vertebrale a bovinelor, ovinelor ori caprinelor, produsã dupã data de 31 martie 2001. Dupã data de 31 martie 2001 animalele nu au fost tãiate dupã asomare prin intermediul injectãrii de gaz în cavitatea cranianã sau ucise prin aceeaşi metodã ori tãiate prin lacerare dupã asomare cu ajutorul unui instrument alungit sub forma de tijã, introdus în cavitatea cranianã. Carcasele, semicarcasele şi sferturile de carcase pot conţine coloanã vertebralã în cazul importului;
(ii) fie din materiale de la bovine, ovine şi caprine, altele decât cele nãscute, crescute şi sacrificate în urmãtoarele ţãri: Argentina, Australia, Botswana, Brazilia, Chile, Costa Rica, El Salvador, Islanda, Namibia, Noua Zeelandã, Nicaragua, Panama, Paraguay, Singapore, Swaziland, Uruguay, Vanuatu.>>"
11. Partea B a anexei nr. 11 se abrogã.
12. Partea C a anexei nr. 11 se abrogã.
13. Partea D a anexei nr. 11 se modificã dupã cum urmeazã:
a) Punctul 2 se abrogã.
b) Punctul 3, care devine punctul 2, se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"2. Punctul 1 nu se va aplica activitãţilor de import al bovinelor nãscute şi crescute în mod continuu în urmãtoarele ţãri: Argentina, Australia, Botswana, Brazilia, Chile, Costa Rica, El Salvador, Islanda, Namibia, Noua Zeelandã, Nicaragua, Panama, Paraguay, Singapore, Swaziland, Uruguay, Vanuatu."
ART. II
Direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi institutele centrale de profil vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. III
Agenţia Naţionalã Sanitarã Veterinarã va controla modul de îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
ART. IV
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii,
pãdurilor, apelor şi mediului,
Ilie Sârbu

Bucureşti, 1 octombrie 2003.
Nr. 741.
--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, ORDIN nr. 741 din 1 octombrie 2003

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016