Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 71 din 4 mai 2023 privind modificarea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Creştine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 897/2008
EMITENT: Secretariatul de Stat pentru Culte PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 494 din 7 iunie 2023
În baza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată,
în conformitate cu prevederile Ordinului secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 67/2021* pentru aprobarea revizuirii Procedurilor Operaţionale şi de Sistem din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte,
* Ordinul secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 67/2021 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
având în vedere adresele Ministerului Justiţiei nr. 2/80.881 din 7.11.2014 şi nr. 2/93.232 din 18.11.2014,
luând în considerare solicitarea Bisericii Creştine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România nr. 453 din 20.03.2023,
secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte emite prezentul ordin.
ART. I
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Creştine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 897/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 4 septembrie 2008, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte,
Florinel-Irinel Frunză
Bucureşti, 4 mai 2023.
Nr. 71.
ANEXA 1
STATUT
pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Creştine după Evanghelie din România
Preambul
I. Biserica Creştină după Evanghelie din România îşi are originea în „Mişcarea Fraţilor“, fondată în cel de-al doilea deceniu al secolului XIX în Irlanda şi în Anglia. În cele două secole care au trecut, „Adunările Fraţilor“ s-au răspândit la nivel mondial.
II. În România, prima Adunare a Fraţilor s-a deschis la 1 octombrie 1899, în Bucureşti, prin misionarii elveţieni Francis Berney şi Charles Aubert şi ca urmare a apelului făcut de misionarul englez Edmund Hamer Broadbent.
III. În perioada 1899-1933 s-au înfiinţat mai multe Adunări în cadrul comunităţilor de români, germani (prima în 1902 la Râşnov) şi maghiari (prima în 1930 la Cluj-Napoca). Din punct de vedere juridic, aceste adunări au fost organizate în mod independent, dar în legătură frăţească unele cu altele. Anual era organizată Conferinţa naţională, în cadrul căreia se studia Scriptura şi se dezbăteau problemele administrative.
IV. Prima menţionare a Adunărilor Fraţilor sub denumirea de „Creştini după Evanghelie“ este în anul 1912. Prima recunoaştere oficială din partea statului român datează din anul 1933. De atunci Adunările Creştine după Evanghelie au funcţionat sub diferite forme juridice: Asociaţia Religioasă „Creştinii după Evanghelie“ (1933-1946), Cultul Creştin după Evanghelie din România (1946-2008), Biserica Creştină după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România (2008-2022) şi Biserica Creştină după Evanghelie din România (2022-prezent). Din anul 2008 „Adunarea locală“ este denumită „Biserica locală“.
V. Creştinii după Evanghelie sunt organizaţi şi funcţionează pe baza principiilor şi practicilor biblice specifice:
a) recunosc autoritatea absolută a Sfintei Scripturi în viaţa personală şi în cadrul Bisericii locale;
b) mărturisesc siguranţa mântuirii numai prin credinţa în Domnul Isus Cristos;
c) urmăresc centralitatea Domnului Isus în predicare, închinare şi trăire;
d) practică Masa Domnului în închinarea comunitară care are loc în fiecare duminică;
e) practică botezul nou-testamentar ca urmare a mărturiei personale publice a credinţei în Domnul Isus Cristos;
f) conducerea Bisericilor locale se realizează prin Comitetul de prezbiteri, conform principiului biblic al pluralităţii prezbiterilor;
g) susţin principiul biblic al preoţiei universale, atribuită tuturor credincioşilor;
h) urmăresc simplitatea închinării publice;
i) susţin lucrarea de slujire făcută de fiecare credincios, potrivit darurilor spirituale date de Duhul Sfânt şi recunoscute de Biserica locală;
j) proclamă Evanghelia, conform mandatului biblic din Evanghelia după Matei, capitolul 28: 18-20;
k) afirmă credinţa în revenirea iminentă a Domnului Isus Cristos pentru răpirea Bisericii şi instaurarea Împărăţiei de o mie de ani;
l) practică trăirea vieţii în sfinţenie şi în ascultare de Sfânta Scriptură;
m) afirmă, susţin şi trăiesc conform valorilor spirituale şi morale bazate pe Sfânta Scriptură.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Biserica Creştină după Evanghelie din România, denumită în continuare BCER, recunoaşte Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu - ca autoritate supremă de credinţă şi mod de viaţă.
(2) În activitatea sa, BCER respectă Constituţia şi legile statului român, fără a încălca valorile afirmate de Sfânta Scriptură.
ART. 2
(1) Creştinii după Evanghelie se unesc în Numele Domnului Isus Cristos în biserici locale, pe baza Mărturisirii de Credinţă şi a prevederilor prezentului statut. Ei se supun autorităţii Scripturii, Cuvântul lui Dumnezeu, şi conducerii exercitate în Biserica locală prin Comitetul de prezbiteri.
(2) Mărturisirea de Credinţă reprezintă convingeri esenţiale ale creştinilor după Evanghelie, pe baza cărora se realizează unitatea de credinţă, învăţătură şi practică a Bisericilor în cadrul BCER.
ART. 3
(1) BCER este formată din totalitatea Bisericilor locale, care, în mod liber, au adoptat Mărturisirea de Credinţă şi funcţionează conform prezentului statut, având drept scop sprijinirea reciprocă în îndeplinirea misiunii Bisericii şi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor religioase.
(2) BCER este persoană juridică de utilitate publică.
ART. 4
(1) BCER are ca părţi componente următoarele: Biserica locală, Comunitatea zonală, Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie, Institutul Teologic Creştin după Evanghelie „Timotheus“ din Bucureşti (ITT), Biserici locale din diaspora şi Asocieri de biserici locale din diaspora.
(2) Părţile componente ale BCER sunt persoane juridice, de utilitate publică, se organizează şi funcţionează conform Mărturisirii de Credinţă, prevederilor prezentului statut şi legislaţiei specifice.
ART. 5
În cadrul BCER se pot înfiinţa şi funcţiona instituţii de învăţământ de toate gradele, de educaţie religioasă, fundaţii, asociaţii, societăţi misionare, aşezăminte de caritate şi filantropice şi altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de Credinţă, a Statutului BCER şi a prevederilor legale.
ART. 6
(1) BCER se organizează, se administrează şi funcţionează în mod liber şi autonom faţă de stat şi de orice altă persoană juridică ori fizică, de drept public sau privat.
(2) BCER nu este şi nici nu poate fi angajată politic.
(3) Conducerea BCER şi prezbiterii nu pot deţine calitatea de membri ai partidelor politice.
ART. 7
(1) BCER poate solicita sprijinul instituţiilor de stat sau private pentru realizarea scopurilor ei.
(2) Sprijinul acordat nu poate fi condiţionat.
ART. 8
În baza principiului preoţiei universale, creştinii după Evanghelie au dreptul şi responsabilitatea de a sluji şi de a mărturisi Evanghelia.
ART. 9
(1) În întreaga sa activitate, BCER recunoaşte principiul Sfintei Scripturi, care afirmă că familia se întemeiază pe baza căsătoriei liber consimţite dintre un bărbat şi o femeie, conform identităţii de sex cu care s-a născut.
(2) BCER susţine dreptul şi obligaţia părinţilor de a asigura creşterea şi educaţia copiilor, în conformitate cu învăţătura Sfintei Scripturi.
(3) Viaţa este darul lui Dumnezeu, iar BCER susţine, în întreaga sa activitate, atât principiul sacralităţii vieţii, de la concepere până la moartea naturală, cât şi al familiei, aşa cum a întemeiat-o Dumnezeu.
(4) BCER respinge categoric ideologia de gen.
(5) În întreaga sa activitate, BCER susţine identitatea de gen dată de Dumnezeu prin naştere biologică, bărbat sau femeie.
(6) În Bisericile Creştine după Evanghelie nu pot fi oficiate acte de cult, servicii sau activităţi religioase ce contravin învăţăturii Sfintei Scripturi.
(7) Slujitorii BCER nu pot îndeplini acte de cult, servicii sau activităţi religioase a căror desfăşurare contravine învăţăturilor Sfintei Scripturi, prevederilor Mărturisirii de Credinţă, valorilor morale şi prezentului statut.
CAP. II
Biserica locală
SECŢIUNEA 1
Definire şi constituire
ART. 10
(1) Biserica locală este comunitatea credincioşilor născuţi din nou, care are la bază învăţătura Sfintei Scripturi şi recunoaşte Mărturisirea de Credinţă şi Statutul BCER.
(2) Biserica locală este autonomă în condiţiile Mărturisirii de Credinţă şi ale Statutului BCER.
(3) Biserica locală se află în raporturi de egalitate cu celelalte biserici locale şi se poate asocia pentru proiecte comune cu acestea.
(4) Biserica locală poate fi cu personalitate juridică sau filie.
ART. 11
(1) Biserica locală, ca parte componentă a BCER, are personalitate juridică.
(2) Biserica locală, cu personalitate juridică, se înfiinţează prin unirea de bunăvoie a minimum 15 credincioşi născuţi din nou, care au mărturisit credinţa prin botezul nou-testamentar şi acceptă din proprie convingere Mărturisirea de Credinţă. Ea se organizează şi funcţionează conform Statutului BCER.
(3) În cazul în care numărul membrilor Bisericii locale scade sub 15 membri sau nu se mai poate organiza şi funcţiona conform Statutului BCER, Comitetul zonal hotărăşte modul de reorganizare şi funcţionare a Bisericii locale respective.
ART. 12
(1) Biserica locală se înfiinţează prin hotărârea Adunării generale de constituire care se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în trei exemplare.
(2) Procesul-verbal va conţine semnăturile credincioşilor care înfiinţează această nouă Biserică locală, în anexă.
(3) Adunarea generală se desfăşoară în prezenţa a cel puţin doi reprezentanţi desemnaţi de către Comitetul zonal.
(4) După constituire, Biserica locală transmite hotărârea de constituire către Comitetul zonal, care are obligaţia verificării legalităţii documentelor.
(5) După constatarea legalităţii documentelor, Comitetul zonal transmite Comitetului executiv solicitarea de eliberare a autorizaţiei de funcţionare, însoţită de procesul-verbal al Adunării generale de constituire.
(6) Comitetul executiv eliberează autorizaţia de funcţionare, cu avizul favorabil al Comitetului zonal, dată de la care Biserica locală dobândeşte statutul de personalitate juridică sau de filie, conform prevederilor statutare.
(7) Comitetul executiv poate elibera autorizaţie de funcţionare cu durată limitată de timp, după consultarea cu Comitetul zonal sau Comisia naţională financiar-juridică, în cazul în care nu pot fi îndeplinite în mod obiectiv toate prevederile statutului privind eliberarea autorizaţiei de funcţionare.
(8) În cazul în care Comitetul zonal nu avizează cererea de eliberare a autorizaţiei de funcţionare privind constituirea Bisericii locale, Comitetul executiv va decide modalitatea de rezolvare. Comitetul zonal poate contesta decizia Comitetului executiv la Consiliul naţional.
ART. 13
(1) Grupul de credincioşi care nu îndeplineşte condiţiile statutare de înfiinţare a unei Biserici locale cu personalitate juridică se poate constitui ca Biserică filie a unei Biserici locale cu personalitate juridică din aceeaşi Comunitate zonală.
(2) Biserica filie se înfiinţează şi funcţionează sub autoritatea Bisericii locale cu personalitate juridică, care a întreprins demersurile necesare pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare.
(3) Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a Bisericii filie, Biserica cu personalitate juridică trebuie să solicite avizul Comitetului zonal din Comunitatea zonală în care Biserica filie este situată.
(4) Membrii Bisericii filie sunt înscrişi în Registrul de membri al Bisericii filie şi pot participa la Adunarea generală a Bisericii locale cu personalitate juridică sub autoritatea căreia funcţionează, cu avizul Comitetului de prezbiteri al acesteia.
ART. 14
În activitatea sa, Biserica locală are următoarele obiective principale:
a) glorificarea lui Dumnezeu;
b) creşterea spirituală a credincioşilor;
c) proclamarea Evangheliei şi misiune;
d) educarea în spirit creştin a tinerilor, adolescenţilor şi copiilor;
e) ajutorarea celor în nevoie.
ART. 15
(1) Biserica locală, prin slujitorii ei, îndeplineşte, în conformitate cu Mărturisirea de Credinţă, acte de cult, servicii religioase, activităţi cu caracter creştin evanghelic.
(2) Actele de cult sunt:
a) Botezul nou-testamentar;
b) Masa Domnului.
(3) Serviciile religioase sunt:
a) recunoaşterea/ordinarea prezbiterilor şi învestirea lucrătorilor pentru slujire;
b) căsătoria;
c) binecuvântarea copiilor;
d) înmormântarea.
(4) Activităţile cu caracter creştin evanghelic sunt:
a) conferinţe, tabere, seminare creştine;
b) activităţi educative, sociale şi caritabile;
c) alte activităţi de proclamare a Evangheliei.
(5) Actele de cult, serviciile religioase şi activităţile prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în lăcaşurile de cult, în locuri publice, private sau, după caz, în case particulare, cu acordul proprietarului, conform specificului BCER.
ART. 16
În îndeplinirea obiectivelor ei, conform specificului BCER, Biserica locală organizează, singură sau în colaborare cu alte Biserici, adunări religioase pentru mărturisirea învăţăturii creştine evanghelice, predicarea Evangheliei, precum şi alte activităţi cu caracter creştin evanghelic.
SECŢIUNEA a 2-a
Membrii şi aparţinătorii Bisericii locale
ART. 17
(1) Calitatea de membru într-o Biserică locală se dobândeşte:
a) în mod individual şi voluntar, în urma pocăinţei, credinţei şi a botezului nou-testamentar, acceptând Mărturisirea de Credinţă şi Statutul BCER. Persoana care solicită acordarea calităţii de membru va depune o cerere în acest sens; cererea aprobată de către Comitetul de prezbiteri al Bisericii locale stă la baza înscrierii în Registrul de evidenţă a membrilor Bisericii;
b) prin transfer, în condiţiile prevăzute de Mărturisirea de Credinţă şi Statutul BCER.
(2) Un membru se poate transfera dintr-o Biserică locală în alta, printr-o solicitare scrisă aprobată de către Comitetul de prezbiteri al Bisericii unde se transferă.
(3) Biserica locală care a primit solicitarea de transfer trimite o adresă către Biserica locală unde este membră persoana care a făcut cererea de schimbare a calităţii de membru.
(4) Biserica locală de unde se transferă persoana solicitantă are obligaţia ca, prin Comitetul de prezbiteri, în termen de 30 de zile calendaristice de la solicitare, să elibereze o adeverinţă, în care vor fi menţionate data botezului şi data de la care este membru în Biserica locală respectivă.
(5) Dacă în termen de 30 de zile calendaristice nu se primeşte răspuns la adresa scrisă, Comitetul de prezbiteri al Bisericii unde s-a transferat noul membru hotărăşte cu privire la calitatea de membru.
(6) Un membru aflat sub sancţiune disciplinară nu se poate transfera decât după ridicarea acesteia.
ART. 18
(1) Calitatea de membru poate fi exercitată în acelaşi timp numai într-o singură Biserică locală.
(2) Fiecare membru al Bisericii locale se supune autorităţii Cuvântului lui Dumnezeu şi conducerii exercitate prin Comitetul de prezbiteri.
(3) Membrii Bisericii nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai organizaţiilor cu ideologie, învăţătură şi practică contrare Sfintei Scripturi.
ART. 19
Membrii Bisericii locale au următoarele drepturi:
a) să participe şi să se implice cu responsabilitate, în conformitate cu darurile primite şi cu maturitatea dovedită, în îndeplinirea scopurilor Bisericii şi responsabilităţilor încredinţate;
b) să beneficieze de comuniune frăţească, de sprijin moral şi de asistenţă spirituală;
c) să îşi manifeste credinţa creştină şi s-o promoveze prin acte de cult, servicii religioase şi activităţi religioase şi sociale organizate de Biserica locală;
d) să participe la activităţile Bisericii organizate în familii, lăcaşuri de cult, spaţii publice sau private aflate în proprietate sau închiriate;
e) să slujească şi să mărturisească Evanghelia în conformitate cu darurile spirituale primite şi recunoscute de către Biserică, prin evanghelizare personală şi publică, prin predicarea Cuvântului lui Dumnezeu în lăcaşuri de cult, în spaţii publice şi private, prin conducerea grupurilor mici, precum şi prin alte activităţi religioase. Limitarea drepturilor membrilor aflaţi sub incidenţa unei sancţiuni disciplinare este stabilită de Comitetul de prezbiteri.
ART. 20
Membrii Bisericii au obligaţia:
a) să trăiască în conformitate cu învăţămintele Sfintei Scripturi, în întreaga viaţă, în familie, în biserică, în societate, să cunoască şi să respecte Mărturisirea de Credinţă şi statutul;
b) să susţină Biserica locală prin rugăciune şi prin mijloace financiare/materiale;
c) să participe la întâlnirile organizate de Biserica locală;
d) să recunoască şi să aplice hotărârile Adunării generale şi ale Comitetului de prezbiteri;
e) să se supună autorităţii Cuvântului lui Dumnezeu şi conducerii exercitate prin Comitetul de prezbiteri.
ART. 21
(1) Comitetul de prezbiteri aplică gradual şi pe termen limitat sancţiuni disciplinare, după caz, oricărui membru al Bisericii locale care s-a făcut vinovat de trăire în păcat, abatere de la învăţătura Sfintei Scripturi, de la Mărturisirea de Credinţă, de la Statutul BCER, dezbinare sau alte abateri de la conduita creştină, absenţă îndelungată de la întâlnirile organizate de Biserica locală.
(2) Comitetul de prezbiteri, la încheierea perioadei specificate pentru sancţiunea disciplinară, va decide ridicarea sau continuarea măsurii disciplinare, în urma constatării unei pocăinţe reale a celui pus sub sancţiune sau a lipsei acesteia.
(3) Comitetul de prezbiteri al Bisericii locale poate stabili reguli proprii cu privire la limita perioadei de absenţă îndelungată.
(4) Comitetul de prezbiteri poate aplica măsuri administrative în cazul absenţei îndelungate nejustificate, după cum urmează:
a) atenţionarea în scris a persoanei în cauză;
b) radierea din Registrul de membri al Bisericii locale şi comunicarea în scris a deciziei.
(5) Radierea din Registrul de membri înseamnă totodată şi pierderea calităţii de membru în cadrul BCER.
(6) Comitetul de prezbiteri aduce la cunoştinţa Bisericii locale sancţiunile disciplinare aplicate sau ridicate faţă de un membru al Bisericii locale.
(7) Sancţiunea aplicată asupra unui membru al Bisericii locale poate fi contestată de acesta la Comunitatea zonală de care aparţine Biserica locală, în termen de 30 de zile. Aceasta, prin Comisiile zonale, va analiza şi va da un răspuns scris, în termen de 30 de zile, în conformitate cu Sfânta Scriptură, Mărturisirea de Credinţă şi Statutul BCER.
(8) Transferul unui membru pus sub disciplină nu se poate efectua decât după ridicarea sancţiunii disciplinare.
(9) Membrii care sunt sub o sancţiune disciplinară nu pot participa la Adunarea generală a Bisericii locale.
(10) Măsurile disciplinare aplicate într-o Biserică locală au aplicabilitate şi trebuie respectate în toate bisericile din cadrul BCER şi diaspora.
(11) Un lucrător care este pus sub disciplină nu poate sluji în altă Biserică locală decât după ridicarea sancţiunii disciplinare.
(12) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate sunt:
a) mustrarea în faţa Comitetului de prezbiteri;
b) mustrarea în faţa membrilor Bisericii locale;
c) suspendarea temporară a exercitării unor drepturi dobândite prin calitatea de membru:
(i) interzicerea participării la Masa Domnului;
(ii) interzicerea rugăciunii în public;
(iii) interzicerea participării la Adunarea generală a Bisericii locale;
(iv) interzicerea oricărei alte activităţi în cadrul BCER;
d) excluderea din Biserica locală.
(13) În desfăşurarea activităţii sale, Biserica locală poate decide, prin Comitetul de prezbiteri, în cazuri riguros determinate, interzicerea pe proprietatea Bisericii locale a accesului unor persoane care tulbură activităţile Bisericii locale.
ART. 22
(1) Calitatea de membru al Bisericii locale încetează prin transfer, retragere, excludere, absenţă îndelungată nejustificată, deces.
(2) Transferul dintr-o Biserică locală în alta se realizează conform art. 17 alin. (1) lit. b) Transferul membrilor care au şi calitatea de angajaţi ai BCER, dintr-o Biserică locală în alta, este condiţionat de obţinerea, în prealabil, a avizului Comitetului zonal şi al Comitetului executiv.
(3) Retragerea calităţii de membru se realizează prin cerere scrisă către Comitetul de prezbiteri şi va fi adusă la cunoştinţa membrilor Bisericii locale cu ocazia primei Adunări generale.
(4) Odată cu încetarea calităţii de membru al Bisericii locale se pierde calitatea de membru ales în cadrul structurilor de conducere ale BCER, cu excepţia transferului la o altă Biserică locală BCER.
(5) Excluderea unui membru din Biserica locală se face prin hotărârea Comitetului de prezbiteri al Bisericii locale, în urma cercetării cazului.
(6) Hotărârea de excludere se transmite în scris persoanei excluse şi se comunică Adunării generale a membrilor Bisericii locale.
(7) Excluderea se face pentru trăire în păcat, nerespectarea Mărturisirii de Credinţă şi/sau a statutului, producerea de dezbinare, împărtăşirea sau promovarea unor învăţături străine de Sfânta Scriptură sau alte acte care compromit grav mărturia creştină.
(8) Pierderea calităţii de membru al Bisericii locale prin absenţă îndelungată nejustificată se hotărăşte de către Comitetul de prezbiteri, după convocarea persoanei la o discuţie cu prezbiterii.
(9) Membrii transferaţi, retraşi, excluşi sau cărora le-a încetat calitatea de membru al Bisericii locale sau urmaşii acestora nu au niciun drept asupra bunurilor şi valorilor aduse în patrimoniul Bisericii locale.
(10) Dacă membrul retras sau exclus are statut de angajat al Bisericii locale sau al BCER, contractul lui individual de muncă încetează. În cazul transferului, Comunităţile zonale implicate, împreună cu Comitetul executiv al BCER, soluţionează cazul.
(11) Persoana exclusă poate contesta măsura disciplinară la Comunitatea zonală, printr-o solicitare scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea comunicării din partea Bisericii locale.
ART. 23
(1) În urma dovezilor de pocăinţă ale persoanei excluse şi a solicitării scrise adresate Comitetului de prezbiteri care a hotărât excluderea, acesta poate hotărî reprimirea celui exclus şi comunică decizia Adunării generale a Bisericii locale.
(2) Persoanele retrase sau cărora le-a încetat calitatea de membru al Bisericii locale pot solicita Comitetului de prezbiteri al Bisericii locale de care au aparţinut reprimirea ca membri.
(3) Comitetul de prezbiteri poate accepta sau respinge solicitarea.
(4) Transferul, retragerea, excluderea, decesul şi reprimirea se consemnează în Registrul de membri al Bisericii locale.
ART. 24
Sunt aparţinători ai Bisericii locale:
a) copiii nebotezaţi ai membrilor Bisericii;
b) persoanele care au acceptat în scris Mărturisirea de Credinţă, dar nu au primit botezul nou-testamentar.
ART. 25
(1) Aparţinătorii nu beneficiază de drepturile conferite membrilor, prin Statutul BCER, dar au obligaţia respectării Mărturisirii de Credinţă şi a Statutului BCER.
(2) Comitetul de prezbiteri poate acorda asistenţă religioasă, la cerere, aparţinătorilor sau altor persoane care nu sunt membri ai Bisericii locale, respectând Sfânta Scriptură, Mărturisirea de Credinţă şi mărturia creştină.
ART. 26
Copiii membrilor BCER pot studia Religia în învăţământul public sau în Bisericile locale cu profesori recomandaţi de BCER, conform programei avizate de BCER. Părintele sau tutorele legal poate solicita, în scris, conducerii şcolii ca elevul să nu frecventeze ora de religie.
SECŢIUNEA a 3-a
Slujitori în Biserica locală
ART. 27
Fiecare membru al Bisericii locale, pe baza principiului biblic al preoţiei universale, are dreptul şi obligaţia să slujească lui Dumnezeu şi semenilor în conformitate cu darurile spirituale primite şi recunoscute de către Biserica locală. Lucrarea şi autoritatea fiecărui slujitor al Bisericii sunt recunoscute şi prin exemplul personal de viaţă şi slujire.
ART. 28
(1) Bărbaţii credincioşi, cu o viaţă spirituală matură, pot sluji, sub conducerea şi coordonarea Comitetului de prezbiteri, ca: prezbiteri, învăţători, evanghelişti, misionari, diaconi.
(2) Slujitorii recunoscuţi de Biserica locală pot lucra în domeniile:
a) conducere şi administrare;
b) păstorire;
c) edificare spirituală şi echipare;
d) proclamarea Evangheliei;
e) înfiinţare de noi biserici;
f) tineret, adolescenţi şi copii;
g) promovarea valorilor creştine în spitale, centre de plasament, grădiniţe, şcoli, penitenciare, unităţi militare, şcoli de reeducare, case de tip familial, centre rezidenţiale pentru persoanele în vârstă şi alte organizaţii;
h) alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credinţă.
(3) Femeile credincioase, cu o viaţă spirituală matură, pot sluji, conform darurilor spirituale primite şi recunoscute, sub autoritatea Comitetului de prezbiteri al Bisericii locale, în:
a) lucrarea cu femeile, cu adolescenţii şi cu copiii;
b) domeniul muzical;
c) activităţi sociale şi de caritate;
d) promovarea valorilor creştine în spitale, case de tip familial, centre rezidenţiale pentru persoanele în vârstă, grădiniţe, şcoli, penitenciare, unităţi militare, şcoli de reeducare, aziluri şi alte organizaţii;
e) alte slujiri, conform cu Mărturisirea de Credinţă.
ART. 29
(1) Biserica locală, prin Comitetul de prezbiteri, poate angaja personal pentru lucrări spirituale şi/sau administrative.
(2) Comitetul de prezbiteri poate decide încetarea contractului de muncă al personalului angajat care nu îşi îndeplineşte îndatoririle sau care se face vinovat de abateri de la învăţătura Sfintei Scripturi, Mărturisirea de Credinţă, abateri morale sau de la Statutul BCER.
SECŢIUNEA a 4-a
Organizarea şi funcţionarea Bisericii locale
ART. 30
(1) Adunarea generală reprezintă totalitatea membrilor cu drepturi depline ai Bisericii locale şi este convocată anual de către Comitetul de prezbiteri cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, cu anunţarea ordinii de zi.
(2) Adunarea generală excepţională poate fi convocată de către Comitetul de prezbiteri ori de câte ori este nevoie, cu cel puţin 7 zile calendaristice înainte, cu anunţarea ordinii de zi.
(3) Hotărârile Adunării generale nu pot fi contrare învăţăturii Sfintei Scripturi, Mărturisirii de Credinţă sau prevederilor Statutului BCER.
(4) Adunarea generală este statutară dacă este întrunit cvorumul stabilit de Biserica locală.
(5) În cazuri excepţionale, când Biserica locală nu mai poate funcţiona în conformitate cu prevederile Statutului BCER, Adunarea generală poate fi convocată şi de către Comitetul zonal, cu avizul Comitetului executiv.
ART. 31
(1) Adunarea generală, la propunerea Comitetului de prezbiteri, validează sau invalidează hotărârile Comitetului de prezbiteri privind:
a) recunoaşterea/ordinarea prezbiterilor şi învestirea lucrătorilor pentru alte slujiri;
b) învestirea slujitorilor din Biserică, ca misionari în ţară şi în străinătate;
c) afilierea sau retragerea din asociaţii religioase;
d) înfiinţarea de unităţi şcolare şi preşcolare, de educaţie religioasă, fundaţii, asociaţii, societăţi misionare, aşezăminte de caritate şi filantropice şi altele asemenea, cu respectarea Mărturisirii de Credinţă şi a prezentului statut;
e) bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
f) descărcarea exerciţiului financiar pe anul anterior;
g) angajarea şi desfacerea contractului de muncă al personalului;
h) achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri imobile cu avizul Comitetului zonal şi al Comitetului executiv al BCER.
(2) Adunarea generală este condusă de Comitetul de prezbiteri, printr-o persoană desemnată.
(3) Validarea hotărârilor de la alin. (1) lit. a), b) şi h) se face cu votul a 3/4 din numărul celor prezenţi. Hotărârile de la alin. (1) lit. c)-g) se validează cu votul a 50% + 1 dintre cei prezenţi.
SECŢIUNEA a 5-a
Comitetul de prezbiteri al Bisericii locale
ART. 32
(1) Conducerea Bisericii locale este exercitată prin Comitetul de prezbiteri.
(2) Comitetul de prezbiteri este structura colectivă de conducere, coordonare şi administrare a tuturor activităţilor dintr-o Biserică locală Creştină după Evanghelie.
(3) Reprezentarea Bisericii locale se poate face şi prin delegare de către Comitetul de prezbiteri.
(4) Comitetul de prezbiteri se întruneşte lunar şi ori de câte ori este nevoie. Întâlnirile Comitetului de prezbiteri se consemnează într-un proces-verbal.
(5) Cu ocazia desfăşurării lucrărilor Adunării generale a Bisericii locale, Comitetul de prezbiteri îşi prezintă raportul de activitate.
ART. 33
(1) Comitetul de prezbiteri este alcătuit din prezbiteri ai Bisericii locale.
(2) Slujba de prezbiter este echivalentă cu aceea de pastor sau preot în relaţia cu autorităţile publice, bisericile şi cultele legal recunoscute în România.
ART. 34
Prezbiterii sunt recunoscuţi în Biserica locală pe baza:
a) caracterului şi calităţilor lor de slujire, descrise în 1 Timotei 3: 1-7 şi Tit 1: 5-9;
b) darurilor primite din partea Duhului Sfânt, practicate şi recunoscute în Biserică;
c) chemării şi responsabilităţii pe care şi le asumă în slujire.
ART. 35
(1) Comitetul de prezbiteri conduce, supraveghează şi răspunde pentru toate activităţile spirituale, administrative şi de altă natură desfăşurate în Biserica locală.
(2) Comitetul de prezbiteri îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) elaborează, motivează şi implementează viziunea şi strategia Bisericii locale;
b) asigură păstorirea şi consilierea spirituală, cu obligativitatea păstrării confidenţialităţii;
c) asigură consolidarea spirituală a credincioşilor şi aplicarea învăţăturilor Bibliei;
d) urmăreşte păstrarea învăţăturii Bibliei;
e) asigură cadrul şi resursele necesare pentru pregătirea şi echiparea slujitorilor;
f) cooptează slujitori în vederea recunoaşterii/ordinării lor ca prezbiteri;
g) promovează şi sprijină implicarea membrilor din Biserica locală în lucrare, potrivit darurilor spirituale;
h) recomandă studenţi pentru instituţii creştine de învăţământ;
i) coordonează lucrătorii din Biserică, care îşi desfăşoară activitatea ca misionari în ţară şi în străinătate;
j) supraveghează activitatea misionarilor străini care slujesc sub autoritatea Bisericii locale;
k) hotărăşte angajarea sau desfacerea contractului de muncă al personalului angajat cu contract de muncă cu atribuţii în domeniul spiritual şi/sau administrativ;
l) asigură păstrarea disciplinei în Biserica locală;
m) desemnează delegaţii Bisericii locale la Adunarea generală a Comunităţii zonale;
n) administrează patrimoniul Bisericii locale, inclusiv fondurile financiare. În îndeplinirea acestor atribuţii, Comitetul de prezbiteri poate împuternici unul sau mai mulţi membri ai Bisericii locale pentru a duce la îndeplinire deciziile/hotărârile menţionate în procesul-verbal;
o) hotărârile Comitetului de prezbiteri adoptate în limitele competenţelor date de statut sunt obligatorii pentru toţi membrii Bisericii locale.
ART. 36
(1) Încetarea slujirii ca prezbiter survine în următoarele situaţii:
a) printr-o hotărâre de disciplinare luată de Comitetul de prezbiteri, adusă la cunoştinţa membrilor Bisericii locale şi transmisă în scris, în următoarele situaţii:
(i) trăire în păcat;
(ii) abatere de la caracterul prezbiterului, definit de 1 Timotei 3: 1-7 şi Tit 1: 5-9;
(iii) abateri de la Mărturisirea de Credinţă şi de la prezentul statut;
b) printr-o decizie administrativă luată de majoritatea membrilor Comitetului de prezbiteri, ca urmare a:
(i) inactivităţii în cadrul Comitetului de prezbiteri şi în Biserica locală;
(ii) retragerii voluntare, în urma unei solicitări scrise.
(2) Revenirea în slujirea de prezbiter se face cu acordul Comitetului de prezbiteri în urma solicitării personale. Revenirea va fi adusă la cunoştinţa membrilor Bisericii locale.
(3) Măsura de încetare a slujirii sau sancţionarea unui prezbiter se va consemna în procesul-verbal al întrunirii Comitetului de prezbiteri.
ART. 37
(1) Comitetul de prezbiteri hotărăşte limitarea activităţii unui prezbiter asupra căruia au fost formulate învinuiri, pe perioada clarificării acestora.
(2) Hotărârea de încetare a slujirii sau sancţionarea unui prezbiter poate fi contestată în 30 de zile calendaristice la Comitetul zonal.
(3) Comitetul zonal are obligaţia ca în maximum 30 de zile să soluţioneze contestaţia. Hotărârea Comitetului zonal este definitivă.
(4) De la data comunicării în scris a hotărârii de încetare a slujbei de prezbiter, ca urmare a învinuirilor, şi până la primirea deciziei Comitetului zonal, prezbiterul în cauză are dreptul să participe doar la Masa Domnului în Biserica locală, iar în cadrul BCER nu mai poate îndeplini nicio slujire.
(5) După soluţionarea eventualei contestaţii, măsura disciplinară este adusă la cunoştinţa membrilor Bisericii locale.
(6) Hotărârile Comitetului zonal adoptate în limitele competenţelor date de statut sunt obligatorii.
ART. 38
(1) Comitetul zonal poate hotărî măsuri organizatorice, administrative sau de disciplinare, după caz, mergând până la suspendarea Comitetului de prezbiteri al unei Biserici locale, cu avizul Comitetului executiv, atunci când, într-o Biserică locală, se constată abateri de la învăţătura Sfintei Scripturi, Mărturisirea de Credinţă, prezentul statut, abuzuri şi incapacitate de a conduce Biserica locală.
(2) Suspendarea Comitetului de prezbiteri al Bisericii locale se poate face şi printr-o solicitare scrisă a două treimi dintre membrii Bisericii locale, adresată Comitetului zonal, pentru abaterile menţionate la alin. (1).
(3) În cazul în care Comitetul de prezbiteri al unei Biserici locale nu îşi mai poate exercita atribuţiile în condiţiile statutului, Comitetul zonal asigură conducerea interimară a Bisericii locale şi decide măsurile care sunt necesare pentru buna funcţionare a Bisericii.
ART. 39
Reprezentarea intereselor Bisericii locale se face prin delegare de către Comitetul de prezbiteri al Bisericii locale.
SECŢIUNEA a 6-a
Patrimoniul Bisericii locale
ART. 40
(1) Biserica locală poate avea şi dobândi în proprietate bunuri mobile sau imobile de care dispune autonom în condiţiile statutului.
(2) Patrimoniul Bisericii locale se realizează prin: cumpărare, donaţie, legate, sponsorizări sau prin orice alte moduri sau mijloace licite, cu respectarea moralităţii creştine a acestora.
(3) Patrimoniul Bisericii locale este compus din:
a) case de rugăciune ale Bisericii, cu anexele lor şi terenurile aferente;
b) alte clădiri cu dotările lor;
c) terenuri agricole;
d) bibliotecă;
e) cimitir propriu sau în comun, prin asociere cu alte Biserici;
f) mijloace auto;
g) unităţi de învăţământ, de caritate, case de tip familial, centre rezidenţiale pentru persoanele în vârstă, cu bunurile mobile specifice acestora, şi altele.
(4) Bunurile sacre ale Bisericii sunt: casele de rugăciune/ lăcaşurile de cult, cu terenurile şi anexele aferente, capelele mortuare, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult şi serviciilor religioase. Ele sunt imprescriptibile şi insesizabile, conform prevederilor legale.
(5) Niciunul dintre bunurile intrate în patrimoniul Bisericii nu poate face obiectul revendicărilor ulterioare.
(6) Vânzarea, donarea caselor de rugăciune şi a terenurilor aferente se fac de către Biserica locală, prin Comitetul de prezbiteri, cu avizul Comitetului zonal şi al Comitetului executiv.
ART. 41
Biserica locală gestionează patrimoniul propriu, prin Comitetul de prezbiteri, cu respectarea legislaţiei şi a Statutului BCER.
ART. 42
(1) Biserica locală se întreţine prin contribuţia membrilor ei.
(2) Biserica locală, potrivit legii şi cu respectarea moralităţii creştine, poate primi daruri, daruri manuale, contribuţii, donaţii, sponsorizări, succesiuni din partea membrilor şi aparţinătorilor ei, a unor persoane fizice sau a unor organizaţii din ţară ori din străinătate.
ART. 43
Fiecare Biserică locală are îndatorirea morală şi statutară să contribuie la susţinerea financiară a BCER, la toate nivelurile (local, zonal şi naţional), conform hotărârilor forurilor competente.
ART. 44
Ştampila Bisericii locale este rotundă, constituită din două cercuri concentrice, între care se înscriu iniţialele BCER. În interiorul cercului mic se află înscrise sediul Bisericii şi, după caz, sigla şi numele Bisericii.
ART. 45
(1) Biserica locală îşi încetează existenţa:
a) ca urmare a hotărârii Adunării generale a Bisericii locale, luată cu votul a cel puţin 3/4 din totalul membrilor, în prezenţa a doi membri din Comitetul zonal;
b) ca urmare a anulării autorizaţiei de funcţionare;
c) când nu îşi mai îndeplineşte scopul pentru care s-a înfiinţat.
(2) În cazul în care o Biserică locală încalcă Mărturisirea de Credinţă, prevederile statutului sau hotărârile Conferinţei naţionale, Comitetul zonal solicită Comitetului executiv suspendarea sau retragerea autorizaţiei de funcţionare.
(3) Biserica locală cu autorizaţia de funcţionare suspendată nu beneficiază de drepturile prevăzute în statut, dar poate funcţiona sub supravegherea Comitetului zonal cu respectarea obligaţiilor statutare.
(4) Încetarea suspendării se face ca urmare a hotărârii Comitetului zonal, cu avizul Comitetului executiv.
(5) Biserica locală cu autorizaţia de funcţionare retrasă se reorganizează, dacă este cazul, sub supravegherea şi îndrumarea Comitetului zonal, care poate decide, cu avizul Comitetului executiv al BCER, limitarea operaţiunilor financiare, inclusiv blocarea conturilor Bisericii locale.
(6) Comitetul zonal poate împuternici o comisie care solicită, dacă este cazul, completarea unor noi cereri de dobândire a calităţii de membru şi are dreptul de a respinge motivat unele solicitări scrise.
(7) Măsura suspendării sau retragerii autorizaţiei de funcţionare poate fi contestată, de către Biserica locală sancţionată, la prima întrunire a Consiliului naţional.
(8) Consiliul naţional, în urma analizei făcute prin intermediul comisiilor naţionale, poate hotărî suspendarea, retragerea sau anularea autorizaţiei de funcţionare.
(9) În cazul anulării autorizaţiei de funcţionare, patrimoniul Bisericii locale va fi preluat de deplin drept de către BCER pe bază de proces-verbal, în prezenţa unei comisii din partea Comitetului zonal.
(10) Repartizarea patrimoniului se va face de către Consiliul naţional, la propunerea Comitetului zonal.
(11) Biserica locală cu personalitate juridică care nu mai îndeplineşte condiţiile de funcţionare poate deveni filie, în condiţiile prevederilor statutului.
ART. 46
(1) Bisericile locale Creştine după Evanghelie sau asocierile de Biserici Creştine după Evanghelie din străinătate, care au la bază Mărturisirea de Credinţă a BCER, se pot afilia la BCER, pe baza unei solicitări scrise.
(2) Pentru desemnarea reprezentanţilor în Consiliul naţional al BCER, Bisericile locale din străinătate, dintr-o anumită ţară sau din ţări învecinate, se pot uni în asocieri de Biserici.
(3) Norma de reprezentare pentru Bisericile locale Creştine după Evanghelie din străinătate sau asocierile de Biserici Creştine după Evanghelie din străinătate este stabilită de Consiliul naţional.
CAP. III
Comunitatea zonală
SECŢIUNEA 1
Definire şi constituire
ART. 47
(1) Comunitatea zonală este o asociere a Bisericilor locale de pe raza unuia sau a mai multor judeţe limitrofe, realizată cu scopul de a veghea la păstrarea învăţăturii Sfintei Scripturi, a Mărturisirii de Credinţă, a statutului şi de a colabora la proclamarea Evangheliei, de a se sprijini reciproc în activităţile lor şi de a avea un mijloc de reprezentare în relaţiile cu autorităţile locale şi centrale şi cu BCER, în limitele competenţei sale.
(2) Fiecare Biserică locală trebuie să facă parte dintr-o Comunitate zonală.
(3) Comunitatea zonală se organizează şi funcţionează cu respectarea Mărturisirii de Credinţă şi a Statutului BCER.
(4) Un grup de minimum 10 Biserici locale cu personalitate juridică din acelaşi judeţ sau din judeţe limitrofe poate solicita înfiinţarea unei Comunităţi zonale. Comunitatea zonală ia fiinţă după obţinerea hotărârii Consiliului naţional, în urma avizului Comitetului executiv.
(5) Fiecare Comunitate zonală trebuie să facă parte din BCER.
(6) În aceeaşi localitate nu pot funcţiona două Comunităţi zonale.
ART. 48
(1) Comunitatea zonală poate solicita obţinerea personalităţii juridice. Solicitarea va fi făcută de către Comitetul zonal pe baza hotărârii Adunării generale zonale.
(2) La Adunarea generală a Comunităţii zonale, care va avea pe ordinea de zi dobândirea personalităţii juridice, va participa, cu statut de invitat, un membru al Comitetului executiv.
(3) Procesul-verbal al Adunării generale a Comunităţii zonale va fi semnat şi de către membrul Comitetului executiv care a participat la Adunarea generală.
(4) Eliberarea şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Comunităţii zonale ca persoană juridică se fac de către Comitetul executiv, ca urmare a hotărârii Consiliului naţional.
ART. 49
Bisericile aparţinând unei naţionalităţi conlocuitoare se pot constitui în comunităţi etnice, similare celor zonale, cu obligaţia menţinerii unităţii BCER. În acest caz, comunitatea poartă numele naţionalităţii respective.
SECŢIUNEA a 2-a
Adunarea generală a Comunităţii zonale
ART. 50
(1) Adunarea generală a Comunităţii zonale este organul de conducere al Comunităţii zonale.
(2) Adunarea generală a Comunităţii zonale este alcătuită din delegaţi ai Bisericilor locale din zonă, în proporţie de 1 la 20 de membri.
(3) Bisericile locale cu mai puţin de 20 de membri au dreptul la un delegat.
ART. 51
(1) Adunarea generală a Comunităţii zonale se întruneşte cel puţin o dată pe an. Convocarea o face Comitetul zonal cu 30 de zile înainte de întâlnire. Adunarea generală a Comunităţii zonale este valabil constituită dacă sunt prezente două treimi din numărul delegaţilor.
(2) Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi potrivit alin. (1), şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi ordine de zi, cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu majoritatea de 3/4 din numărul celor prezenţi.
ART. 52
(1) Adunarea generală a Comunităţii zonale îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) aprobă viziunea şi strategia de dezvoltare a lucrării din zonă propusă de Comitetul zonal;
b) susţine dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre Bisericile locale pentru proclamarea Evangheliei;
c) supraveghează respectarea învăţăturii Sfintei Scripturi, a Mărturisirii de Credinţă şi a Statutului BCER prin Comisiile zonale;
d) aprobă schema de personal întocmită de Comitetul zonal;
e) aprobă contribuţia anuală pentru susţinerea Comunităţii zonale, la propunerea Comitetului zonal;
f) decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri mobile şi imobile;
g) decide asupra modului de administrare a patrimoniului Comunităţii zonale;
h) aprobă şi descarcă bugetul anual al Comitetului zonal;
i) hotărăşte funcţionarea ca persoană juridică a Comunităţii zonale;
j) validează sau invalidează hotărârea Comitetului zonal de revocare sau cooptare a unui membru în Comitetul zonal;
k) alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul general, după caz, care vor reprezenta Comunitatea zonală;
l) aprobă propunerea de suspendare sau anulare a autorizaţiei de funcţionare a unei Biserici locale aflate în situaţie de criză, propunere care va fi transmisă Comitetului executiv al BCER.
(2) Hotărârile Adunării generale, adoptate în limitele competenţelor date de Statutul BCER, sunt obligatorii pentru toate Bisericile locale din zonă.
ART. 53
(1) Adunarea generală a Comunităţii zonale are caracter electiv, de regulă o dată la 4 ani, când alege:
a) Comitetul zonal dintre prezbiterii delegaţi de către bisericile locale;
b) preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comunităţii zonale, după caz;
c) coordonatorii de comisii;
d) reprezentanţii Comunităţii zonale în Consiliul naţional, în proporţie de 1 la 500 de membri ai Comunităţii zonale;
e) delegaţii pentru Conferinţa naţională a BCER, dintre membrii Comitetului zonal, în proporţie de 1 la 150 de membri.
(2) La Adunarea generală electivă participă, cu statut de invitat, un membru al Comitetului executiv.
(3) În cadrul şedinţei Adunării generale elective se întocmeşte un proces-verbal în două exemplare: unul pentru Comunitatea zonală şi celălalt pentru BCER. Procesul-verbal va fi conform modelului aprobat de către Consiliul naţional şi transmis de BCER către Comunităţile zonale.
(4) Pentru conformitate, procesul-verbal va fi semnat de reprezentanţii Comitetului zonal şi de reprezentantul Comitetului executiv.
(5) Reprezentantul Comitetului executiv invitat la Adunarea generală electivă poate solicita completarea procesului-verbal, la rubrica „Observaţii“, cu unele aspecte sesizate ce pot face ulterior obiectul unor eventuale contestaţii.
(6) Depunerea în scris a eventualelor contestaţii se face în ziua alegerilor de către un număr de minimum cinci delegaţi.
(7) O comisie alcătuită din reprezentantul Comitetului executiv şi patru reprezentanţi ai Comitetului zonal, desemnaţi pentru acest scop, va răspunde în scris cu privire la rezolvarea contestaţiei. Comisia se pronunţă în aceeaşi zi prin hotărâre, care se ia cu majoritate simplă şi este definitivă.
SECŢIUNEA a 3-a
Comitetul zonal al Comunităţii zonale
ART. 54
(1) Comitetul zonal este structura de îndrumare şi asistenţă spiritual-administrativă la nivelul Comunităţii zonale.
(2) Comitetul zonal este compus din 5-17 membri aleşi dintre prezbiterii delegaţi de către Bisericile locale pentru Adunarea generală a Comunităţii zonale.
(3) Comitetul zonal se întruneşte cel puţin de două ori pe an şi este valabil întrunit dacă sunt prezenţi minimum 2/3 din numărul membrilor Comitetului.
(4) Dacă nu se întruneşte numărul de două treimi, şedinţa se suspendă timp de o oră şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi ordine de zi, cu delegaţii prezenţi.
(5) Deciziile Comitetului zonal se iau cu majoritatea absolută.
ART. 55
(1) În cazul în care un membru al Comitetului zonal a fost revocat, a demisionat sau a decedat, Comitetul zonal poate coopta un nou membru, urmând ca, în cadrul primei întruniri, Adunarea generală a Comunităţii zonale să valideze cooptarea sau să aleagă altă persoană.
(2) Revocarea unui membru al Comitetului zonal se face prin hotărârea acestuia cu votul a 3/4 dintre membri şi este supusă aprobării Adunării generale zonale la prima întâlnire a acesteia.
(3) Dacă o Comunitate zonală nu mai este funcţională, Comitetul executiv asigură coordonarea activităţii Comunităţii zonale până la prima întrunire a Consiliului naţional. Consiliul naţional va hotărî modul de funcţionare a Comunităţii zonale respective până la normalizarea situaţiei.
ART. 56
(1) Comitetul zonal îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea Comunităţii zonale între Adunările generale;
b) menţine legătura cu Comitetele de prezbiteri ale Bisericilor locale;
c) urmăreşte aplicarea Mărturisirii de Credinţă şi Statutului BCER în activitatea Bisericilor locale;
d) sprijină Bisericile locale în probleme de reprezentare, organizare, funcţionare şi disciplină, la cerere;
e) rezolvă cu celeritate contestaţiile prezbiterilor sancţionaţi de către Comitetul de prezbiteri al Bisericii locale;
f) încurajează şi sprijină material şi spiritual înfiinţarea de noi Biserici;
g) avizează înfiinţarea de noi Biserici;
h) organizează programe de învăţământ şi cursuri biblice;
i) poate acorda, la cerere, ajutor material Bisericilor;
j) sprijină şi organizează tabere pentru tineret, adolescenţi şi copii;
k) sprijină material şi spiritual activitatea în case de odihnă, centre rezidenţiale pentru persoane în vârstă, case de tip familial, edituri, tipografii, şcoli, studiouri de radio şi televiziune şi alte activităţi organizate în cadrul Comunităţii zonale;
l) propune spre aprobare Comitetului executiv reprezentanţi zonali în Comitetul Local Radio Vocea Evangheliei, unde este cazul;
m) întocmeşte schema de personal a Comunităţii zonale;
n) angajează, desface contractul de muncă şi coordonează activitatea personalului;
o) solicită Adunării generale zonale suspendarea activităţii unui Comitet de prezbiteri al unei Biserici locale cu înştiinţarea Comitetului executiv;
p) propune Adunării generale retragerea, suspendarea sau anularea autorizaţiei de funcţionare a unei Biserici locale aflate în situaţie de criză;
q) duce la îndeplinire hotărârile şi sarcinile încredinţate de Adunarea generală, precum şi pe cele încredinţate de BCER;
r) transmite către Comitetul executiv procesul-verbal întocmit cu ocazia Adunării generale elective a Comunităţii zonale;
s) aprobă membrii Comisiilor de lucru propuşi de coordonatorii acestora;
ş) propune spre aprobare Adunării generale cuantumul contribuţiei anuale de susţinere a zonei;
t) propune dezvoltarea de strategii zonale;
ţ) hotărăşte asupra cheltuielilor necesare susţinerii activităţii Comunităţii zonale;
u) hotărăşte înfiinţarea unor comisii şi departamente de lucru.
(2) Hotărârile Comitetului zonal, adoptate în limitele competenţelor date de statut, sunt obligatorii.
ART. 57
Întrunirile Comitetului zonal sunt conduse de către preşedinte, vicepreşedinte sau secretar, după caz, sau de membrii Comitetului zonal prin delegare.
ART. 58
(1) Comunitatea zonală emite hotărâri care vor fi semnate de către preşedinte, vicepreşedinte şi/sau secretar, în funcţie de organizarea fiecărei Comunităţi zonale.
(2) Comitetul zonal emite decizii care vor fi semnate de către preşedinte, vicepreşedinte şi/sau secretar, în funcţie de organizarea fiecărui Comitet zonal.
(3) Reprezentarea intereselor Comunităţii zonale pe plan oficial se poate face şi prin delegare de către Comitetul zonal.
ART. 59
(1) Preşedintele Comunităţii zonale duce la îndeplinire hotărârile Comitetului zonal. El îndrumă şi coordonează activitatea personalului angajat.
(2) Pentru Comunităţile zonale care au optat pentru reprezentare prin secretar, atribuţiile preşedintelui sunt îndeplinite de acesta.
ART. 60
Secretarul Comunităţii zonale îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) asigură corespondenţa Comunităţii zonale;
b) întocmeşte procesele-verbale ale Adunării generale zonale şi ale şedinţelor Comitetului zonal;
c) asigură orice alte evidenţe necesare activităţii Comunităţii zonale;
d) transmite în scris Bisericilor locale hotărârile luate de Comitetul zonal.
ART. 61
(1) În cadrul Comunităţii zonale funcţionează următoarele Comisii:
a) învăţământ;
b) tineret - adolescenţi - copii;
c) păstorire - consiliere - disciplină;
d) evanghelizare - misiune;
e) financiar - juridic;
f) construcţii - ajutorări.
(2) Comunitatea zonală poate înfiinţa şi alte comisii şi departamente de lucru.
(3) Comisiile sunt compuse din 2 până la 8 membri.
(4) Coordonatorii Comisiilor sunt aleşi dintre membrii Comitetului zonal şi validaţi de Adunarea generală electivă.
(5) Fiecare membru al Comitetului zonal face parte dintr-o comisie.
SECŢIUNEA a 4-a
Patrimoniul Comunităţii zonale
ART. 62
(1) Comunitatea zonală are patrimoniu propriu constituit prin cumpărare, donaţie, legate, sponsorizări sau prin orice alte moduri sau mijloace licite, cu respectarea moralităţii creştine a acestora. Acesta poate fi compus din:
a) clădiri şi terenuri;
b) edituri, tipografii, case de odihnă, tabere, studiouri pentru radio şi televiziune;
c) echipamente tehnice;
d) mijloace auto;
e) alte bunuri mobile şi imobile.
(2) Cumpărarea şi înstrăinarea bunurilor din patrimoniu se fac numai cu hotărârea Adunării generale a Comunităţii zonale, iar înstrăinarea clădirilor şi a terenurilor din patrimoniu se face şi cu avizul Comitetului executiv.
(3) Bunurile sacre sunt: casele de rugăciune/lăcaşurile de cult, cu terenurile şi anexele aferente, capelele mortuare, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult şi religioase.
(4) Bunurile sacre sunt imprescriptibile şi insesizabile, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
ART. 63
Patrimoniul Comunităţii zonale provine şi se întreţine din contribuţia Bisericilor componente, prin donaţii şi/sau sponsorizări din ţară şi din străinătate.
ART. 64
Ştampila Comunităţii zonale este rotundă, constituită din două cercuri concentrice, între care se înscriu iniţialele „BCER“. În interiorul cercului mic se înscriu cuvintele „Comunitatea zonală“, urmate de numele zonei.
ART. 65
(1) Desfiinţarea unei Comunităţi zonale sau a unei Comunităţi zonale etnice a Bisericilor Creştine după Evanghelie se poate face de către Adunarea generală a Comunităţii zonale sau etnice, cu votul a cel puţin 3/4 din numărul membrilor ei.
(2) Convocarea Adunării generale zonale se face de către Comitetul zonal, cu cel puţin 30 de zile înainte.
(3) Repartizarea patrimoniului unei Comunităţi zonale ce se desfiinţează se face prin hotărârea Consiliului naţional, cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.
(4) Divizarea sau comasarea unei Comunităţi zonale sau etnice existente se face prin hotărârea Consiliului naţional, la iniţiativa Comunităţii zonale respective.
(5) Desfiinţarea unei Comunităţi zonale se poate face de către Consiliul naţional şi ca urmare a încălcării Mărturisirii de Credinţă şi/sau a prezentului statut.
CAP. IV
Structurile de coordonare, conducere, reprezentare a BCER
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
ART. 66
Structurile de coordonare, conducere şi reprezentare a BCER sunt: Conferinţa naţională, Consiliul naţional şi Comitetul executiv.
SECŢIUNEA a 2-a
Conferinţa naţională a BCER
ART. 67
(1) Conferinţa naţională a BCER este structura naţională de coordonare şi îndrumare a BCER.
(2) Conferinţa naţională se întruneşte în mod ordinar o dată la 4 ani şi are caracter electiv şi, în mod extraordinar, la cererea scrisă a 2/3 din numărul membrilor Consiliului naţional.
(3) Conferinţa naţională a BCER este compusă din delegaţii Comunităţilor zonale, aleşi în proporţie de un delegat la 150 de membri.
ART. 68
(1) Convocarea Conferinţei naţionale se face de către Comitetul executiv, ca urmare a deciziei Consiliului naţional al BCER, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris Comunităţilor zonale locul, data şi ordinea de zi.
(2) Conferinţa naţională este valabil întrunită dacă participă cel puţin 3/4 din numărul delegaţilor.
(3) Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi potrivit alin. (2), şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi ordine de zi, cu delegaţii prezenţi.
(4) Hotărârile se vor lua cu majoritatea a 3/4 din numărul celor prezenţi.
ART. 69
(1) Conferinţa naţională este condusă de Comitetul executiv împreună cu un prezidiu desemnat de Consiliul naţional.
(2) Conferinţa naţională electivă este condusă, după raportul de activitate, de către un prezidiu ales.
ART. 70
(1) Conferinţa naţională îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) hotărăşte asupra problemelor doctrinare, de viziune şi de strategie, propuse de Comisiile naţionale împreună cu Comitetul executiv şi aprobate de Consiliul naţional;
b) alege prin vot secret membrii Comitetului executiv dintre membrii Consiliului naţional;
c) aprobă statutul şi modificările acestuia cu majoritate de 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi;
d) aprobă Mărturisirea de Credinţă, precum şi modificările conţinutului acesteia, la propunerea Consiliului naţional, cu o majoritate de 3/4 din numărul delegaţilor prezenţi.
(2) Hotărârile Conferinţei naţionale, adoptate în limitele competenţelor sale date de statut, sunt obligatorii pentru toate părţile componente ale BCER.
SECŢIUNEA a 3-a
Consiliul naţional
ART. 71
(1) Consiliul naţional este structura de conducere şi control între sesiunile Conferinţei naţionale.
(2) Consiliul naţional este alcătuit din:
a) prezbiterii reprezentanţi ai Comunităţilor zonale, aleşi în proporţie de 1 la 500, dintre membrii Comitetelor zonale;
b) membrii Comitetului executiv care şi-au încheiat mandatul, dacă nu au demisionat sau nu au fost demişi, sunt de drept membri ai Consiliului naţional pentru următorul mandat, fără să afecteze norma de reprezentare a Comunităţii zonale din care fac parte;
c) prezbiterii reprezentanţi ai bisericilor din diaspora, conform normei de reprezentare stabilite de Consiliul naţional.
(3) Consiliul naţional se întruneşte de două ori pe an şi ori de câte ori este nevoie.
(4) Convocarea Consiliului naţional se face de către Comitetul executiv împreună cu coordonatorii Comisiilor naţionale, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data şi ordinea de zi.
(5) Consiliul naţional în exerciţiu, cu ocazia primei întâlniri din anul electoral, va stabili data Conferinţei naţionale elective. Adunările generale zonale elective se vor desfăşura în perioada aprilie-iunie.
(6) În termen de 30 de zile de la data ultimei Adunări generale zonale elective, Comitetul executiv va convoca Consiliul naţional în exerciţiu, împreună cu reprezentanţii noi-aleşi ai Comitetelor zonale, într-o întâlnire comună. În această componenţă, Consiliul naţional poate lua orice hotărâri, în limitele competenţei sale.
(7) Cu ocazia acestei întruniri comune, se încheie mandatul Consiliului naţional în exerciţiu şi începe mandatul Consiliului naţional în noua componenţă.
(8) Întrunirile extraordinare ale Consiliului naţional vor fi convocate cu cel puţin cinci zile înainte.
(9) Consiliul naţional este valabil întrunit dacă participă cel puţin 3/4 din numărul membrilor acestuia.
(10) Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi potrivit alin. (9), şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi ordine de zi, cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenţi.
(11) Hotărârile Consiliului naţional, adoptate în limitele competenţelor sale date de statut, sunt obligatorii pentru toate părţile componente ale BCER.
ART. 72
(1) Consiliul naţional îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) propune viziunea şi strategia pentru BCER, prin Comisiile naţionale, împreună cu Comitetul executiv;
b) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului executiv şi a Comisiilor naţionale;
c) urmăreşte respectarea Mărturisirii de Credinţă şi a statutului în toate părţile componente ale BCER;
d) îndrumă şi controlează activitatea financiară a Comitetului executiv prin Comisia naţională financiar-juridică;
e) propune Conferinţei naţionale modificări ale Mărturisirii de Credinţă sau ale prezentului statut;
f) confirmă sau infirmă, cu votul a 2/3 din numărul membrilor prezenţi ai Consiliului naţional, rectorul Institutului Teologic Creştin după Evanghelie „Timotheus“ din Bucureşti (ITT), rector ales de cadrele didactice ale Institutului;
g) avizează cadrele didactice ale ITT, prin Comisia naţională de învăţământ;
h) revocă rectorul Institutului Teologic Creştin după Evanghelie „Timotheus“, în caz de abateri de la Mărturisirea de Credinţă sau trăire în păcat;
i) aprobă Carta Universitară a Institutului Teologic „Timotheus“ din Bucureşti;
j) numeşte reprezentanţii Consiliului naţional în Consiliul de administraţie al ITT;
k) urmăreşte, prin reprezentanţii Consiliului naţional din Consiliul de administraţie al ITT, îndeplinirea prevederilor din Carta Universitară a ITT;
l) aprobă prin vot excluderea din BCER a unei Biserici locale, la propunerea Comitetului zonal, cu o majoritate de 3/4 din numărul membrilor prezenţi, pentru abateri de la Mărturisirea de Credinţă sau de la prezentul statut. În această situaţie, patrimoniul Bisericii locale excluse va rămâne în proprietatea Comunităţii zonale sau, după caz, a BCER;
m) aprobă moţiuni privitoare la etica creştină, libertate religioasă, precum şi alte probleme de interes major, la propunerea Comisiilor naţionale şi a Comitetului executiv;
n) aprobă afilierea BCER la organizaţii religioase din ţară sau din străinătate ori retragerea din acestea;
o) aprobă afilierea la BCER a Bisericilor locale Creştine după Evanghelie din străinătate, la propunerea Comisiilor naţionale şi a Comitetului executiv;
p) stabileşte norma de reprezentare în Consiliul naţional pentru Bisericile locale Creştine după Evanghelie din străinătate sau asocierile de Biserici din străinătate;
q) convoacă Conferinţa naţională extraordinară, prin Comitetul executiv, la solicitarea scrisă a cel puţin 2/3 din numărul membrilor Consiliului naţional;
r) aprobă atribuţiile Comitetului executiv şi ale tuturor părţilor componente ale BCER;
s) aprobă organigrama de funcţionare a BCER propusă de Comitetul executiv;
ş) hotărăşte şi reglementează domeniile de slujiri spirituale şi stabileşte încadrarea lor în personal clerical sau neclerical;
t) reglementează şi hotărăşte în toate aspectele legate de personalul angajat al BCER;
ţ) stabileşte nivelul contribuţiei anuale pentru susţinerea activităţii generale a BCER;
u) aprobă înfiinţarea unor comisii, departamente de lucru, când este nevoie;
v) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de Conferinţa naţională;
x) modifică şi aprobă Regulamentul electoral.
(2) În luarea hotărârilor, votul preşedintelui BCER decide în caz de paritate.
ART. 73
(1) În cadrul BCER funcţionează următoarele Comisii naţionale ale Consiliului naţional:
a) învăţământ;
b) tineret - adolescenţi - copii;
c) păstorire - consiliere - disciplină;
d) misiune - evanghelizare;
e) financiar - juridic.
(2) Consiliul naţional poate înfiinţa şi alte comisii sau departamente de lucru.
(3) Fiecare comisie este coordonată de trei consilieri naţionali, pe domenii de activitate, aleşi dintre membrii Consiliului naţional.
(4) Fiecare membru al Consiliului naţional trebuie să facă parte dintr-o Comisie naţională.
ART. 74
(1) Consilierii Comisiilor naţionale îndeplinesc următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea Comisiei pe care o conduc, împreună cu reprezentantul Comitetului executiv;
b) prezintă raport de activitate în faţa Consiliului naţional o dată pe an;
c) creează şi implementează o viziune şi strategie în domeniul lor de activitate.
(2) Comisiile naţionale se întâlnesc cel puţin o dată pe an, iar convocarea o fac coordonatorii Comisiilor, împreună cu Comitetul executiv, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data şi ordinea de zi.
ART. 75
Comisiile naţionale îndeplinesc următoarele atribuţii:
a) sprijină prin recomandări activitatea Comitetului executiv;
b) avizează programa de învăţământ propusă de conducerea unităţilor de învăţământ pentru pregătire teologică şi generală care funcţionează în cadrul BCER;
c) propun Consiliului naţional linii directoare cu privire la problemele doctrinare, de viziune şi strategie;
d) propun soluţii Consiliului naţional pentru rezolvarea problemelor majore ale BCER între întrunirile Consiliului naţional;
e) propun Comitetului executiv subiecte pentru ordinea de zi a Consiliului naţional;
f) îndeplinesc orice altă sarcină încredinţată de către Consiliul naţional;
g) îndeplinesc toate atribuţiile prevăzute în actele constitutive de organizare şi funcţionare a celorlalte părţi componente din BCER.
SECŢIUNEA a 4-a
Comitetul executiv
ART. 76
(1) Comitetul executiv este structura de reprezentare, conducere şi coordonare a BCER, între sesiunile Consiliului naţional, ales de Conferinţa naţională dintre membrii Consiliului naţional, pentru un mandat de 4 ani.
(2) Comitetul executiv este compus din preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general.
(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul general duc la îndeplinire atribuţiile Comitetului executiv prevăzute la art. 77.
(4) Funcţia de preşedinte poate fi ocupată de aceeaşi persoană pentru cel mult două mandate consecutive.
ART. 77
Comitetul executiv îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea BCER între întâlnirile Consiliului naţional;
b) îndeplineşte hotărârile Conferinţei naţionale şi ale Consiliului naţional;
c) informează Consiliul naţional asupra activităţilor desfăşurate între sesiunile acestuia;
d) reprezintă interesele BCER în relaţia cu statul;
e) reprezintă interesele BCER în relaţiile interconfesionale la nivel naţional şi internaţional;
f) hotărăşte, împreună cu coordonatorii Comisiilor naţionale, data convocării Consiliului naţional;
g) propune Consiliului naţional aprobarea organigramei de funcţionare a BCER;
h) angajează şi desface contractul de muncă al personalului, conform organigramei de funcţionare aprobate de Consiliul naţional;
i) prezintă raport de activitate în faţa Conferinţei naţionale;
j) convoacă, în termen de 45 de zile, Conferinţa naţională extraordinară, la solicitarea scrisă a 2/3 din numărul membrilor Consiliului naţional;
k) emite decizii interne sau hotărâri în cadrul activităţii sale curente;
l) mediază, la cerere, între structurile componente ale BCER;
m) se autosesizează atunci când anumite Comunităţi zonale nu mai sunt funcţionale sau când Biserici locale nu respectă Mărturisirea de Credinţă şi/sau Statutul BCER;
n) avizează suspendarea Comitetului de prezbiteri al unei Biserici locale, la propunerea Comitetului zonal;
o) suspendă autorizaţia de funcţionare a unei Biserici locale la propunerea Comunităţii zonale;
p) preia împreună cu Comisiile naţionale atribuţiile Comitetului zonal, în situaţia în care o Comunitate zonală nu este funcţională;
q) propune Consiliului naţional retragerea sau anularea autorizaţiei de funcţionare a unei Biserici locale aflate în situaţie de criză;
r) coordonează editarea publicaţiei centrale a BCER;
s) emite deciziile referitoare la personalul angajat;
ş) poate delega anumite atribuţii către un membru al Consiliului naţional;
t) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa de către Consiliul naţional.
ART. 78
Preşedintele îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) reprezintă BCER atât pe plan intern, cât şi extern;
b) coordonează activitatea Comitetului executiv;
c) coordonează activitatea unor comisii stabilite de Consiliul naţional;
d) reprezintă Comitetul executiv la întâlnirile Comitetelor zonale sau ale Adunărilor generale zonale şi vizitează Bisericile locale;
e) semnează împreună cu secretarul general documentele financiare ale BCER;
f) poate delega unele atribuţii vicepreşedintelui sau secretarului general.
ART. 79
Vicepreşedintele îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) reprezintă BCER atât pe plan intern, cât şi extern;
b) coordonează activitatea unor comisii stabilite de Consiliul naţional;
c) reprezintă Comitetul executiv la întâlnirile Comitetelor zonale sau ale Adunărilor generale zonale şi vizitează Bisericile locale;
d) preia, cu delegare, atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia.
ART. 80
Secretarul general îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) reprezintă BCER atât pe plan intern, cât şi extern;
b) coordonează activitatea unor comisii stabilite de Consiliul naţional;
c) preia, cu delegare, atribuţiile preşedintelui sau ale vicepreşedintelui, în lipsa acestora;
d) reprezintă Comitetul executiv la întâlnirile Comitetelor zonale sau ale Adunărilor generale zonale şi vizitează Bisericile locale;
e) coordonează activitatea angajaţilor BCER;
f) transmite convocările pentru întrunirile Consiliului naţional şi ale Conferinţei naţionale;
g) semnează împreună cu preşedintele documentele financiare ale BCER.
SECŢIUNEA a 5-a
Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie
ART. 81
(1) Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie (UBCE) este organul naţional de reprezentare a intereselor BCER şi un mijloc de slujire, îndrumare şi asistenţă acordată Bisericilor Creştine după Evanghelie locale şi celorlalte părţi componente ale BCER.
(2) UBCE nu este ierarhie ecleziastică.
SECŢIUNEA a 6-a
Instituţii de învăţământ
ART. 82
(1) BCER poate înfiinţa instituţii de învăţământ de toate gradele, de educaţie religioasă sau laică, cu personalitate juridică şi alte forme de învăţământ.
(2) Relaţiile dintre BCER şi instituţiile de învăţământ se stabilesc pe bază de protocol.
(3) Şcolile şi colegiile biblice existente vor încheia protocoale cu BCER, conform prezentului statut.
ART. 83
(1) Fiecare instituţie de învăţământ care a încheiat protocol cu BCER va avea în Consiliul de conducere şi reprezentanţi desemnaţi de Consiliul naţional.
(2) Denunţarea protocolului sau retragerea autorizaţiei de funcţionare eliberată de BCER duce la încetarea activităţii de învăţământ a instituţiei respective în cadrul BCER.
(3) Odată cu denunţarea protocolului sau cu retragerea autorizaţiei de funcţionare eliberate de BCER, avizul dat la înfiinţare se retrage.
ART. 84
(1) Institutul Teologic Creştin după Evanghelie „Timotheus“ din Bucureşti (ITT) este o instituţie de învăţământ de grad universitar, confesional, particular, cu personalitate juridică, înfiinţată de BCER, parte componentă a acesteia, funcţionând sub conducerea ei spirituală, doctrinară şi administrativă prin intermediul Consiliului naţional.
(2) ITT se organizează şi funcţionează în conformitate cu Statutul BCER, Carta Universitară, Statutul ITT şi legislaţia în vigoare.
(3) ITT, în întreaga sa activitate, respectă învăţătura Bibliei şi Mărturisirea de Credinţă a BCER.
(4) Carta Universitară şi Statutul ITT sunt avizate de Consiliul naţional, la propunerea Consiliului de administraţie al ITT.
(5) Institutul Teologic Creştin după Evanghelie „Timotheus“ din Bucureşti se supune controlului financiar al Consiliului naţional, prin Comisia naţională financiar-juridică.
(6) În caz de încetare a activităţii ITT, patrimoniul acestuia va fi preluat integral de către BCER.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 85
Părţile componente ale BCER transmit Consiliului naţional datele cu caracter general solicitate.
ART. 86
(1) Mijloacele financiare pentru susţinerea activităţii BCER se realizează din: contribuţii, daruri manuale, donaţii, sponsorizări, subvenţii.
(2) Bisericile locale au obligaţia să contribuie la susţinerea financiară a BCER prin contribuţia anuală a membrilor săi, stabilită de Consiliul naţional.
(3) Se pot realiza mijloace financiare şi din alte surse licite.
ART. 87
Controlul financiar intern se efectuează prin Comisia naţională financiar-juridic.
ART. 88
(1) BCER şi părţile componente deţin în proprietate bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii acestora.
(2) Bunurile sacre sunt: casele de rugăciune/lăcaşurile de cult, cu terenurile şi anexele aferente, capelele mortuare, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult şi activităţilor religioase.
(3) Aceste bunuri sunt imprescriptibile şi insesizabile, conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 89
BCER are două categorii de personal:
a) personal specific activităţii spirituale;
b) personal tehnico-administrativ.
ART. 90
BCER şi părţile componente îşi aleg, numesc şi angajează personalul necesar cu prioritate dintre membrii BCER.
ART. 91
(1) Comitetul executiv poate desface contractul de muncă al angajaţilor BCER în cazul în care aceştia s-au făcut vinovaţi de încălcarea învăţăturii Sfintei Scripturi, a Mărturisirii de Credinţă, a Statutului BCER, a hotărârilor Consiliului naţional, precum şi pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.
(2) Pentru personalul prevăzut la art. 89 lit. a) este necesar avizul Comitetului zonal.
ART. 92
Hotărârile luate şi actele încheiate în cadrul BCER cu încălcarea Statutului BCER sunt nule.
ART. 93
Ştampila BCER va fi rotundă, constituită din două cercuri concentrice, între care se înscrie: BCER. Periferia cercului este simplă. În interiorul cercului mic se află sigla.
ART. 94
Folosirea denumirii „Cultul Creştin după Evanghelie din Republica Populară Română“, recunoscut pe baza Decretului nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Decretului nr. 1.203/1950 pentru aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin după Evanghelie din Republica Populară Română, republicat, cu modificările ulterioare, precum şi denumirea de „Biserica Creştină după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România“, recunoscută pe baza Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 897/2008 privind recunoaşterea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Creştine după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România, sub care au funcţionat Bisericile Creştine după Evanghelie din România, încetează odată cu aprobarea prezentului statut şi se va folosi numai denumirea „Biserica Creştină după Evanghelie din România“.
ART. 95
Sediul central al BCER este în Bucureşti, str. Andronache nr. 60A, sectorul 2.
ART. 96
(1) Prezentul statut a fost aprobat de Conferinţa naţională a BCER din data de 7-8 octombrie 2022.
(2) Modificările şi completările la prevederile prezentului statut se vor face numai prin hotărârea Conferinţei naţionale a BCER.
(3) Pentru viaţa internă a BCER, modificările şi completările făcute de Conferinţa naţională îşi produc efectul din momentul aprobării.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
