Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 privind aprobarea Programei şcolare pentru disciplina obligatorie Istoria comunismului din România, nivel liceal, clasa a XII-a, învăţământ cu frecvenţă zi, clasa a XIII-a, învăţământ cu frecvenţă redusă/seral

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 privind aprobarea Programei şcolare pentru disciplina obligatorie Istoria comunismului din România, nivel liceal, clasa a XII-a, învăţământ cu frecvenţă zi, clasa a XIII-a, învăţământ cu frecvenţă redusă/seral

EMITENT: Ministerul Educaţiei
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1286 din 19 decembrie 2024

Comenteaza legea

    În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1), art. 88 alin. (3) şi ale art. 248 alin. (29) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare,
    având în vedere prevederile art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 277/2020 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie,
    având în vedere Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu modificările ulterioare,
    în baza Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare,
    având în vedere Referatul de aprobare nr. 3.384 din 15.10.2024,
    în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, cu modificările ulterioare,
    ministrul educaţiei emite prezentul ordin.
    ART. 1
    Se aprobă programa şcolară pentru disciplina obligatorie Istoria comunismului din România, nivel liceal, clasa a XII-a, învăţământ cu frecvenţă zi, clasa a XIII-a, învăţământ cu frecvenţă redusă/seral, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    ART. 2
    Programa şcolară prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026.

    ART. 3
    Direcţia generală echitate şi performanţă în învăţământul preuniversitar, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

    ART. 4
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                    Ministrul educaţiei,
                    Ligia Deca

    Bucureşti, 16 decembrie 2024.
    Nr. 7.734.
    ANEXA 1

    PROGRAMA ŞCOLARĂ
    pentru disciplina obligatorie Istoria comunismului din România, nivel liceal,
    clasa a XII-a, învăţământ cu frecvenţă zi, clasa a XIII-a, învăţământ cu frecvenţă redusă/seral

    Notă de prezentare
    Istoria Comunismului din România a fost introdusă ca disciplină şcolară obligatorie, parte a trunchiului comun (TC), în învăţământul liceal, ca urmare a aplicării prevederilor Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, fiindu-i alocată o oră/săptămână, pe durata unui an şcolar, la clasa a XII-a, formă cu frecvenţă de zi, respectiv clasa a XIII-a, formă cu frecvenţă redusă/seral. La nivelul Uniunii Europene au fost adoptate documente al căror conţinut fac referire la necesitatea condamnării în plan internaţional a crimelor săvârşite de către regimurile totalitare, precum Rezoluţia nr. 1.481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006 şi Rezoluţia Parlamentului European din 2 aprilie 2009, cu titlul „Conştiinţa europeană şi totalitarismul“, care:
    - condamnă în mod ferm şi neechivoc toate crimele împotriva umanităţii şi încălcările grave ale drepturilor omului comise de toate regimurile totalitare şi autoritare;
    – solicită declararea zilei de 23 august ca Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare, care să fie comemorată cu demnitate şi imparţialitate.

    În aprilie 2006 a fost înfiinţată Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, cu scopul de a studia şi a redacta un raport, în vederea condamnării oficiale a regimului comunist din România, raport care a fost dat publicităţii în acelaşi an.
    Programa şcolară Istoria comunismului din România, alături de celelalte programe de istorie din învăţământul liceal, contribuie, prin conţinuturile, competenţele generale şi specifice vizate, la atingerea descriptorilor asociaţi atributelor din profilul de formare al absolventului: comunicativ, creativ, reflexiv, colaborativ, prospectiv, autonom, rezilient, responsabil şi etic. De asemenea, programa vizează şi dezvoltarea competenţelor-cheie, printre care se numără cea de înţelegere a unor mesaje în limba română sau în limbi de circulaţie internaţională, competenţele personale, sociale şi de a învăţa să înveţi, cele de sensibilizare şi exprimare culturală şi cele civice şi juridice, care joacă un rol important în consolidarea democraţiei şi în reducerea riscurilor alunecării către un regim totalitar, o adevărată ameninţare pentru evoluţia societăţii contemporane.
    Programa oferă elevilor posibilitatea de a cunoaşte şi înţelege particularităţile regimului comunist din România, practicile şi politica economică specifice regimului, impactul social şi cultural asupra societăţii româneşti, respectiv modalitatea prin care un guvern înlocuieşte proprietatea privată cu proprietatea comună şi exercită controlul asupra mijloacelor de producţie, aparent pentru binele colectiv. Această înţelegere a regimului comunist nu vizează doar practicile politice, ci şi liderii acestuia, aşa-numita elită a partidului, responsabilă de încălcarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, de controlul întregii societăţi şi instaurarea terorii. Astfel, studiul acestei discipline va asigura elevilor formarea unei perspective critice asupra regimului comunist şi înţelegerea impactului avut asupra societăţii, drepturilor individuale şi economiei. Această nouă disciplină contribuie la profilul de formare al absolventului de liceu, elevul fiind capabil:
    - să analizeze critic şi să interpretează o varietate de mesaje receptate în diverse situaţii de comunicare, inclusiv cele specifice diverselor domenii de cunoaştere, prin diverse tipuri de media;
    – să participe activ, în calitate de cetăţean responsabil, la luarea deciziilor care îl privesc, la activităţi şi proiecte care promovează valorile general-umane şi dezvoltarea democratică a societăţii;
    – să formuleze întrebări şi posibile răspunsuri bazate pe argumente simple, cu privire la probleme personale, de grup sau ale comunităţii şcolare;
    – să analizeze fenomenele şi procesele sociale, juridice, economice, inclusiv rolul îndeplinit de mass-media şi realizarea unor proiecţii simple privind evoluţiile acestora;
    – să se raporteze critic la fenomene şi procese economice şi sociale, inclusiv la rolul şi funcţiile mass-media într-o societate democratică, pentru a putea lua decizii pe bază de argumente, pentru a înţelege complexitatea şi interacţiunea dintre fenomene şi procese, pentru a proiecta soluţii durabile.

    Programa şcolară Istoria Comunismului din România respectă structura standard a curriculumului naţional, conform Ordinului ministrului educaţiei nr. 6.731/2023 privind aprobarea Profilului de formare al absolventului.
    Programa are un caracter inter- şi transdisciplinar, încurajând creativitatea şi adaptarea strategiilor didactice la particularităţile de vârstă şi cognitive ale elevilor. Prin urmare, acest document curricular presupune abordări diverse, care trebuie să se concretizeze în forme specifice de învăţare, pentru fiecare elev sau colectiv de elevi.

    Competenţe generale
    1. Utilizarea adecvată a limbajului de specialitate în analizarea faptelor istorice
    2. Examinarea critică şi responsabilă a informaţiilor oferite de diverse surse pentru investigarea unor fapte istorice
    3. Dezvoltarea unei atitudini critice şi a unei conduite proactive faţă de o lume în continuă schimbare, prin valorificarea experienţelor trecutului

    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    1.1. Utilizarea informaţiei din surse istorice referitoare la concepte istorice şi coordonate de timp şi spaţiu, în diverse situaţii de comunicare
    - realizarea de organizatoare grafice cuprinzând informaţii selectate din diverse surse, în funcţie de criteriile spaţiu, timp, concepte etc.;
    – elaborarea unor prezentări/realizarea unor expoziţii care evidenţiază sau ilustrează conceptele/aspectele specifice perioadei comuniste;
    – realizarea unui portofoliu folosind criterii de spaţiu-timp şi concepte specifice.

    1.2. Exprimarea orală şi în scris a ideilor şi a opiniilor, referitoare la fapte din istoria recentă a românilor, folosind limbajul de specialitate
    - organizarea unor discuţii de tip panel referitoare la diferite practici politice din România comunistă;
    – realizarea unei biblioteci online a comunismului din România, prin valorificarea elementelor de istorie locală, surse scrise, audio, video (de exemplu: interviuri, fotografii, presă etc.);
    – realizarea de prezentări tematice utilizând termeni şi concepte specifice diferitelor domenii de activitate (economic, social, politic şi cultural).

    2.1. Analizarea modelului economic, social, politic şi cultural al regimului comunist din România
    - crearea de prezentări multimodale care să redea diferite aspecte ale societăţii româneşti din timpul regimului comunist;
    – realizarea unor interviuri cu persoane din familie/comunitatea locală care au activat în diverse domenii în perioada comunistă;
    – organizarea de expoziţii în şcoală sau în mediul virtual, cu obiecte, fotografii, documente personale şi oficiale etc., în scopul înţelegerii specificului perioadei comuniste.

    2.2. Compararea, în sursele de informare, a perspectivelor multiple referitoare la fapte şi diferite aspecte ale regimului comunist
    - utilizarea de hărţi comparative care să reflecte evoluţia economică, socială, arhitecturală în plan local, regional, naţional;
    – realizarea unui portofoliu digital care conţine diverse puncte de vedere referitoare la economie, societate, politică şi cultură, folosind informaţii extrase din diferite surse;
    – elaborarea unor fişe de lucru conţinând perspective multiple din surse de informare cu privire la perioada comunistă, în funcţie de un criteriu (documente oficiale, arhive personale, interviuri etc.).

    2.3. Explicarea cauzalităţii, a continuităţii şi a schimbării în istoria recentă a românilor, folosind argumente din sursele de informare
    - exerciţii de stabilire, pe baza surselor de informare, a relaţiei de cauzalitate/cauzalităţii pentru diverse acţiuni, atitudini, opinii, la nivel individual şi colectiv;
    – organizarea de dezbateri privind legăturile de cauzalitate între deciziile politice şi impactul acestora asupra societăţii şi individului;
    – investigarea unor aspecte ale vieţii cotidiene (publice şi private), care implică membri ai comunităţii locale, care au activat în diferite domenii în perioada comunistă.

    3.1. Formularea unor opinii argumentate referitoare la fapte, personalităţi din istoria recentă a românilor
    - redactarea unui eseu folosind argumente şi informaţii relevante din diverse surse istorice;
    – realizarea unei investigaţii prin care se susţin/se combat puncte de vedere privind fapte şi personalităţi din perioada comunistă, folosind resurse multimedia;
    – consemnarea într-un jurnal a faptelor, a opiniilor, a reflecţiilor personale etc., din perspectiva unui membru/susţinător al rezistenţei, respectiv al disidenţei.

    3.2. Demonstrarea unei atitudini critice faţă de impactul evenimentelor/proceselor istorice asupra individului şi a comunităţii
    - realizarea unui proiect referitor la o iniţiativă comunitară pornind de la perspectiva regimului comunist, respectiv postcomunist, pentru a încuraja participarea la procesul decizional (şcoală, comunitate locală);
    – organizarea unor campanii de strângere a unor obiecte diverse din perioada regimului comunist;
    – elaborarea unor pliante, afişe, discursuri, prezentări video etc., prin care să se promoveze atitudini şi comportamente bazate pe valorile democratice.

    Conţinuturi


┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de    │Conţinuturi            │
│conţinut      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│1. Introducere│1.1. Regimurile        │
│în studiul    │comuniste în secolul al│
│regimurilor   │XX-lea                 │
│comuniste     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │2.1. Dinamica          │
│              │Partidului Comunist/   │
│              │Muncitoresc Român:     │
│              │1921―1989              │
│              │2.2. Propaganda:       │
│              │instituţii şi practici,│
│              │învăţământul de partid │
│2. De la      │2.3. Organizaţii de    │
│partid        │masă                   │
│periferic la  │Studiu de caz:         │
│partid unic   │organizaţiile de copii │
│              │şi tineret             │
│              │2.4. Rolul liderului şi│
│              │cultul personalităţii  │
│              │Studiu de caz: Gheorghe│
│              │Gheorghiu-Dej          │
│              │Studiu de caz: Nicolae │
│              │Ceauşescu              │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │3.1. Instituţii        │
│              │politice şi organizarea│
│3. Dinamica   │administrativă         │
│regimului     │3.2. Relaţia           │
│comunist      │stat-cetăţean:         │
│              │coerciţie, rezistenţă  │
│              │şi acomodare           │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │4.1. Relaţiile cu      │
│4. România în │marile puteri în       │
│relaţiile     │perioada 1944―1989     │
│internaţionale│Studiu de caz: România │
│postbelice    │în cadrul organizaţiei │
│              │Tratatului de la       │
│              │Varşovia               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │5.1. Legislaţie şi     │
│              │instituţii represive:  │
│              │securitate, miliţie,   │
│              │trupe de securitate,   │
│              │justiţia               │
│              │5.2. Sistemul          │
│              │concentraţionar        │
│              │(1945―1964): închisori,│
│              │lagăre, colonii de     │
│5. Represiunea│muncă,                 │
│politică      │deportări              │
│              │5.3. Forme de          │
│              │supraveghere şi        │
│              │represiune (1965―1989):│
│              │generalizarea          │
│              │supravegherii, procese │
│              │de drept comun motivate│
│              │politic, psihiatrie    │
│              │punitivă,              │
│              │instituţionalizarea    │
│              │forţată a minorilor    │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │6.1. Rezistenţa armată │
│              │6.2. Dizidenţa         │
│              │Studiu de caz: impactul│
│6. Forme de   │Actului final de la    │
│opoziţie şi   │Helsinki asupra        │
│contestare    │României.              │
│              │Doina Cornea           │
│              │6.3. Exilul românesc   │
│              │Studiu de caz: Radio   │
│              │Europa Liberă          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │7.1. Satul: ţărănime,  │
│              │colectivizare,         │
│              │sistematizare          │
│              │7.2. Oraşul:           │
│              │proletariat,           │
│              │industrializare,       │
│7. Economia   │urbanizare             │
│              │7.3. Crizele economiei │
│              │de comandă:            │
│              │raţionalizarea         │
│              │alimentară, penuria    │
│              │bunurilor de consum,   │
│              │comerţul paralel,      │
│              │corupţia               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │8.1. Viaţa cotidiană:  │
│              │petrecerea timpului    │
│8. Societatea │liber                  │
│              │8.2. Culte şi practici │
│              │religioase             │
│              │8.3. Minorităţi etnice │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │9.1. Învăţământul      │
│9. Educaţia şi│public între educaţie  │
│sportul       │şi control ideologic   │
│              │9.2. Sportul de masă şi│
│              │de performanţă         │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │10.1. Politici în      │
│              │domeniul sănătăţii.    │
│10. Politici  │Campanii de sănătate   │
│în domeniul   │publică (antialcool,   │
│sănătăţii.    │antitabac, combaterea  │
│Demografia    │epidemiilor)           │
│              │10.2. Demografia       │
│              │Studiu de caz: Decretul│
│              │nr. 770/1966           │
├──────────────┼───────────────────────┤
│11. Politici  │11. Instrumentalizarea │
│culturale ale │politică a culturii    │
│regimului     │Studiu de caz:         │
│comunist      │protocronismul         │
├──────────────┼───────────────────────┤
│12. Revoluţia │12. Anul 1989 în       │
│din decembrie │context internaţional. │
│1989          │Revoluţia din decembrie│
│              │1989 în România        │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │13.1. Memoriale şi     │
│              │muzee ale comunismului │
│              │în România şi în Europa│
│13. Memoria   │de Est                 │
│regimului     │13.2. Condamnarea      │
│comunist      │comunismului în        │
│              │România. Procese contra│
│              │foştilor torţionari.   │
│              │Nostalgia comunismului │
└──────────────┴───────────────────────┘

    Sugestii metodologice
    Prin competenţele generale şi specifice, conţinuturile şi activităţile de învăţare propuse, programa disciplinei şcolare Istoria comunismului din România contribuie la atingerea descriptorilor specifici din profilul de formare al absolventului, la dezvoltarea principalelor competenţe-cheie, dar şi la recuperarea memoriei individuale şi colective cu privire la fapte şi evenimente importante din a doua jumătate a secolului al XX-lea şi la o mai bună comunicare între generaţii. De asemenea, coroborarea relatărilor contemporanilor cu izvoarele istorice edite sau inedite şi acceptarea perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi faptelor din perioada regimului comunist din România au rolul de a dezvolta şi anumite operaţii ale gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, abordarea critică), dar şi competenţele de cercetare istorică, de cultivare a toleranţei, a respectului pentru demnitatea umană, pentru drepturile omului şi ale minorităţilor.
    Prin compararea faptelor istorice din perioada regimului comunist cu cele din perioada interbelică sau postdecembristă, elevii vor înţelege în mod nuanţat diferenţele dintre regimul totalitar şi cel democratic, astfel încât să conştientizeze importanţa implicării civice pentru a nu mai fi posibilă instaurarea unui regim totalitar.
    Un alt obiectiv al studierii acestei discipline este înţelegerea motivelor de ordin economic, social, politic, cultural, psihologic care generează unele nostalgii faţă de un regim de tip totalitar, care a anihilat orice formă de opoziţie, a curmat destinul mai multor generaţii şi a încălcat în mod brutal demnitatea umană.
    Conţinuturile sunt structurate pe 13 domenii, organizate în baza criteriului cronologic, dar şi tematic, cuprinzând o introducere în studiul regimurilor comuniste, urmată de temele în care sunt abordate noţiuni referitoare la sistemul politic din România (instituţii de stat şi de partid, politici represive şi forme de opoziţie şi contestare), relaţii internaţionale, aspecte privitoare la economie, structuri sociale şi politici din domeniul educaţiei, sănătăţii, culturii, Revoluţia din decembrie 1989, memoria regimului comunist. Ordinea temelor din programă nu reprezintă o succesiune obligatorie de proiectare a activităţii didactice, utilizarea lor fiind determinată de logica demersului didactic individual, de adecvarea la competenţele vizate, dar şi de particularităţile cognitive şi nivelul de pregătire a elevilor. Se recomandă abordarea transdisciplinară a conţinuturilor, dar şi din perspectiva dezvoltării personale, astfel încât să contribuie la educaţia pentru valorile democratice, la formarea unor atitudini şi conduite civice, în vederea consolidării statului de drept.
    Competenţele generale şi specifice prevăzute de această programă sunt în concordanţă cu recomandările formulate de Consiliul Europei în 2018, asigurând contribuţia disciplinei Istoria comunismului din România la atingerea competenţelor-cheie europene. Fiecare competenţă specifică prevăzută în programă poate fi dezvoltată în cadrul mai multor teme, prin diverse activităţi de învăţare, utilizând strategii didactice centrate pe elev, care să determine înţelegerea faptelor istorice studiate.
    În raport cu setul de competenţe ce trebuie dezvoltate, dar mai ales cu valorile şi atitudinile vizate, profesorul poate alege forme de activitate variate (frontală, pe grupe, individuală, independentă), mijloace de învăţământ atractive pentru elevi (preponderent audio-vizuale), metode diferite, clasice şi moderne. Astfel, pot fi utilizate metode interactive precum dezbaterea, jocul de rol, învăţarea prin descoperire, brainstormingul, portofoliul, proiectul, jurnalul cu dublă intrare, turul galeriei, investigaţia, diagrama Venn, pălăriile gânditoare, metoda Chatt, biblioteca vie, dar şi aplicaţii de e-learning. Pentru realizarea activităţilor online se pot utiliza următoarele aplicaţii:
    • Google Forms - destinat evaluării;
    • Livresq (https://livresq.com/) - lecţii interactive;
    • Kahoot! (https://kahoot.it/) - învăţare bazată pe joc;
    • Padlet (https://padlet.com/) - aviziere virtuale;
    • LucidChart (https://www.lucidchart. com/) şi
    • MindMeister (https://www.mindmeister.com/) - crearea unor hărţi conceptuale;
    • Genially (https://app.genially.com/) - exersarea gândirii critice;
    • Book Creator (https://bookcreator.com/) - cărţi digitale;
    • Canva (https://www.canva.com) - afişe/postere/prezentări digitale;
    • Nearpod (https://nearpod.com/) - lecţii interactive;
    • Wordwall (https://wordwall.net/) - lecţii interactive;
    • Socrative (https://www.socrative.com/) - evaluare etc.

    Strategiile didactice pot include vizionarea unor filme documentare şi artistice, sincron sau asincron, analizarea unor reportaje şi articole apărute în presa scrisă, materiale de propagandă specifice epocii sau creaţii literar-artistice.
    Studiul disciplinei Istoria comunismului din România poate include şi activităţi extracurriculare (vizite la muzee, case memoriale, expoziţii tematice, dezbateri, ateliere deschise etc.), invitaţii adresate unor persoane care au activat în perioada comunistă în diverse domenii (cultură, economie, învăţământ, nomenclatură etc.) sau iniţierea unor proiecte atractive (realizarea unui film, reportaj, unei piese de teatru etc.) care să contribuie la înţelegerea şi aprofundarea perioadei regimului totalitar comunist din România.
    Evaluarea trebuie concepută cu scopul de a verifica gradul de atingere a competenţelor, respectiv nivelul de achiziţii dobândite. Astfel, evaluarea constituie o ocazie de validare a secvenţelor educative, a componentelor procesului didactic şi un mijloc de delimitare, fixare şi intervenţie asupra conţinuturilor şi obiectivelor educaţionale. Sunt necesare diversificarea formelor de evaluare şi creşterea gradului de adecvare a acestora la situaţii didactice concrete, extinderea folosirii testului docimologic, a proiectelor având caracter de sinteză, a modalităţilor complementare/alternative de evaluare (referate, interviuri, portofolii etc.), punerea la punct a unor metode de evaluare a achiziţiilor practice prin prezentarea criteriilor de evaluare şi notare. Elevul trebuie să devină un partener autentic al profesorului în actul de evaluare, prin autoevaluare şi interevaluare. Evaluarea formativă se poate realiza şi prin teste care conţin itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi, proiectaţi în baza competenţelor specifice.

    Exemplu de activitate de învăţare în vederea formării, dezvoltării şi evaluării CS 2.1
    Competenţa specifică 2.1 Analizarea modelului economic, social, politic şi cultural al regimului comunist din România, derivată din competenţa generală 2. Examinarea critică şi responsabilă a informaţiilor oferite de diverse surse pentru investigarea unor fapte istorice, poate fi dezvoltată în cadrul unităţii de învăţare Economia, printr-o activitate didactică în care elevii să creeze prezentări multimodale referitoare la ocupaţii, categorii sociale, crizele economiei centralizate sau alte aspecte privitoare la istoria locală. Gândită ca o activitate de consolidare şi evaluare, metoda didactică utilizată poate fi investigaţia deoarece, prin intermediul acesteia, profesorul poate evalua atât procesul învăţării, cât şi atitudinea elevului, creativitatea, lucrul în echipă, perseverenţa şi alte trăsături de personalitate, iar elevii, manifestând curiozitate, pot descoperi documente inedite, pot intra în dialog cu persoane care au trăit în perioada comunistă, explorând astfel istoria locală a comunităţii.
    Forma de activitate recomandată este cea pe grupe, fiecare dintre acestea urmând să realizeze o investigaţie referitoare la una dintre subtemele din programă, ilustrând comparativ perioada stalinistă, cea a relativei liberalizări şi cea a regimului Nicolae Ceauşescu. Activitatea se poate desfăşura atât în format clasic, cât şi blended learning sau exclusiv online, utilizând diverse platforme, precum Zoom, Microsoft Office Teams, Google Meet, care permit activarea întregii clase, dar şi posibilitatea creării unor grupe/echipe prin activarea opţiunilor de break-out rooms.
    Această abordare le permite elevilor să perceapă faptul că regimul comunist a parcurs mai multe etape, cu caracteristici diferite, că anumite categorii socioprofesionale au fost avantajate pe termen scurt, dar că această situaţie a generat tensiuni în societate şi involuţie generală şi, nu în ultimul rând, să înţeleagă mentalitatea nostalgicului faţă de acest regim şi motivele subiective ale gândirii sale.
    În vederea atingerii competenţei vizate, activitatea de învăţare propusă trebuie să parcurgă patru etape, prima fiind cea în care profesorul prezintă clasei toate detaliile organizatorice şi temele investigaţiei, fiecărei grupe revenindu-i una dintre acestea:
    • grupa 1 - tema Satul: ţărănime, colectivizare, sistematizare, cu următoarele subteme:
    • Condiţia ţăranului în perioada comunistă;
    • Colectivizare - cauze, etape, consecinţe;
    • Sistematizarea satelor - cauze, desfăşurare, consecinţe;

    • grupa 2 - tema Oraşul: proletariat, industrializare, urbanizare, cu următoarele subteme:
    • Evoluţia proletariatului în perioada comunistă;
    • Industrializare - cauze; industria grea - industria bunurilor de consum; consecinţe;
    • Urbanizarea - cauze, evoluţie, consecinţe;

    • grupa 3 - tema Crizele economiei de comandă: raţionalizarea alimentară, penuria bunurilor de consum, comerţul paralel, corupţia, cu următoarele subteme:
    • Evoluţia economiei în perioada comunistă;
    • Raţionalizarea alimentară şi penuria bunurilor de consum;
    • Comerţul paralel, corupţia;

    • grupa 4 - tema Structuri socioeconomice în comunitatea locală, cu următoarele subteme:
    • Specificul economiei locale - agricultură, industrializare, turism;
    • Reconstituirea universului agroalimentar al localităţii: alimentară, aprozar, gostat;
    • O zi din viaţa unui ţăran/muncitor în România comunistă.

    În cea de-a doua etapă, elevii, sub coordonarea profesorului, realizează planul de lucru al investigaţiei şi etapele aferente, stabilesc posibilităţile de documentare şi criteriile de evaluare a produselor finale. Ulterior, în cea de-a treia etapă, a investigaţiei propriu-zise, elevii colectează date/informaţii din surse istorice privitoare la subtema repartizată, apoi analizează şi le selectează pe cele relevante. În timpul investigaţiei, care se poate desfăşura pe parcursul orelor de curs, dar mai ales în afara acestora, rolul profesorului este de a ghida activitatea independentă prin feedback oferit constant elevilor, constând în sugestii de rezolvare a unor probleme ce apar pe parcursul demersului investigativ, dar şi prin răspunsuri la întrebările suplimentare. Pot fi recomandate elevilor pentru activităţile de documentare referitoare la această unitate de învăţare documente istorice edite sau inedite, legislaţia vremii, materiale preluate din mass-media, texte literare pe teme istorice etc.
    Surse importante de documentare se găsesc în mediul online: „Satul românesc în comunism“ sau referinţe despre filmul „Străinul“ pe site-ul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (https://www.iiccmer.ro/), „Au băgat marfă la Gostat“ - Muzeul Amintirilor din Comunism (https://madc.ro/), „România comunistă: aspecte ale vieţii cotidiene“ - Muzeul Naţional de Istorie a României (https://www.comunismulinromania.ro/). Materiale foarte interesante şi utile, inclusiv pentru activitatea didactică, au fost realizate şi de către Televiziunea Română, în cadrul unor emisiuni precum 5 minute de istorie („Colectivizarea“, „Povestea cincinalelor“, „Urbanizarea“, „Istoria alimentară a poporului român“), Memorialul durerii („Colectivizarea din Vrancea“, „Aşezări care s-au opus comunismului“), Moştenirea clandestină („Economia comunistă din România“), Adevăruri despre trecut („Accidente şi corupţie la canalul Dunăre-Marea Neagră). Documente istorice utile pot fi identificate pe site-urile Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (http://www.cnsas.ro/), Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei (https://www.memorialsighet.ro/), Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (http://www.condamnareacomunismului.ro/), Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (https://totalitarism.ro/), Memorialului Închisoarea Piteşti (https://www.pitestiprison.org/), Institutului Român de Istorie Recentă (http://irir.ro/wp/).
    De asemenea, pot fi utilizate şi cercetări de tip istorie locală orală, elevii realizând interviuri cu persoane care au trăit sau au activat în diverse domenii, adunând materiale reprezentative şi/sau fotografiind anumite zone, în vederea ilustrării/documentării unor aspecte care ţin de sistematizarea satelor, urbanizare, industrializare, elemente de viaţă privată etc. Folosind surse istorice diverse, elevul prelucrează în mod critic şi reflexiv informaţiile, identifică relaţiile de cauzalitate dintre anumite fapte istorice, conştientizează anumite prejudecăţi, erori, generalizări şi formulează opinii bazate pe sursele istorice.
    Ultima etapă este cea în care elevii îşi redactează prezentarea, alegând cele mai relevante informaţii şi modalitatea de prezentare, care poate fi sub forma unei expuneri orale, utilizând aplicaţii şi platforme digitale, a unui referat/eseu/articol de presă sau chiar a unui joc de rol. În final, elevii formulează concluziile, fiecare grupă ilustrând unul sau mai multe aspecte ale problemei formulate, invitând colegii la reflecţie.
    Pentru evaluarea produselor finale, cadrul didactic prezintă elevilor, la începutul activităţii de investigaţie, criteriile de notare, cu punctajele aferente, privitoare la corectitudinea conţinutului ştiinţific, relevanţă, diversitatea surselor istorice, structurarea informaţiei, utilizarea limbajul istoric, originalitatea prezentării. Aceasta va avea în vedere corectitudinea informaţiei istorice adusă în atenţie, dar şi experienţa de care grupul a avut parte în timpul investigaţiei.
    De asemenea, pentru evaluare pot fi utilizate aplicaţiile Google Forms, Quizizz, Wordwall, Whiteboard, care permit fie realizarea diferitelor tipuri de teste, cu itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi, a activităţilor interactive, fie redactarea unor scurte eseuri, de către fiecare elev în parte, într-o perioadă limitată de timp.
    Strategiile didactice pe care profesorul decide să le utilizeze pentru formarea competenţelor specifice trebuie să asigure nu doar înţelegerea evenimentelor din istoria recentă a României, ci şi dezvoltarea abilităţii de a evalua critic ideologiile politice, de a conştientiza importanţa respectării drepturilor omului, a responsabilităţii cetăţenilor şi a valorilor democratice. De asemenea, este important ca elevii să înţeleagă necesitatea existenţei locurilor memoriei rezistenţei şi a luptei împotriva regimului comunist din România, a utilităţii instituţiilor muzeale ca spaţii de învăţare, pentru reconstituirea istoriei recente, respectiv formarea unei educaţii istorice.

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Alte Institutii, ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 privind aprobarea Programei şcolare pentru disciplina obligatorie Istoria comunismului din România, nivel liceal, clasa a XII-a, învăţământ cu frecvenţă zi, clasa a XIII-a, învăţământ cu frecvenţă redusă/seral

Comentarii

Atentie, Juristi!

ORDIN nr. 7.734 din 16 decembrie 2024 privind aprobarea Programei şcolare pentru disciplina obligatorie Istoria comunismului din România, nivel liceal, clasa a XII-a, învăţământ cu frecvenţă zi, clasa a XIII-a, învăţământ cu frecvenţă redusă/seral