Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 68 din 5 aprilie 2004 privind punerea in aplicare a regulamentelor Consiliului Concurentei elaborate in baza Legii concurentei nr. 21/1996 , cu modificarile si completarile ulterioare
În baza: - <>Decretului nr. 57/2004 pentru numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei; - prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f), ale art. 28 alin. (1) şi (2) şi ale <>art. 29 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ,
preşedintele Consiliului Concurenţei emite urmãtorul ordin:
ART. 1 În urma adoptãrii în plenul Consiliului Concurenţei, se pun în aplicare urmãtoarele regulamente, prevãzute în anexele nr. 1, 2 şi 3 care fac parte integrantã din prezentul ordin: - Regulamentul privind aplicarea <>art. 5 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996 în cazul înţelegerilor verticale; - Regulamentul privind exceptarea acordurilor de specializare de la interdicţia prevãzutã la <>art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 ; - Regulamentul privind regimul disciplinar pentru personalul din cadrul Consiliului Concurenţei. ART. 2 Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmãri punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin. ART. 3 Prezentul ordin şi regulamentele menţionate la art. 1 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Mihai Berinde
Bucureşti, 5 aprilie 2004. Nr. 68.
ANEXA 1
REGULAMENT privind aplicarea art. 5 alin.(2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, în cazul înţelegerilor verticale
În temeiul <>art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Consiliul Concurenţei adoptã prezentul Regulament.
Introducere
Prin înţelegere verticalã se înţelege orice acord sau practicã concertatã convenite între doi sau mai mulţi agenţi economici - fiecare operând, în scopul îndeplinirii acordului respectiv, la niveluri diferite ale lanţului producţie-distribuţie - referitoare la condiţiile în care pãrţile pot cumpãra, vinde sau revinde anumite produse sau servicii. În aceasta categorie se încadreazã acorduri de genul distribuţiei exclusive (exclusivitate teritoriala, exclusivitate de marcã, alocare exclusivã a consumatorilor), distribuţiei selective, cumpãrãrii exclusive, vânzãrii exclusive, francizei, vânzãrii condiţionate s.a. Experienţa acumulata pânã in prezent în aplicarea <>Legii concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, denumitã în continuare lege a permis Consiliului Concurenţei sã identifice cadrul general de abordare a înţelegerilor verticale care sã asigure protecţia, menţinerea şi stimularea efectiva a concurenţei. Art. 5 alin. (2) din lege reprezintã cadrul legal pentru o asemenea abordare a înţelegerilor verticale, având în vedere atât efectele anticoncurenţiale cât şi beneficiile economice ale acestora. S-a constatat deja cã anumite înţelegeri verticale au efecte economice benefice pe pieţele respective, asupra agenţilor economici participanţi şi asupra consumatorilor finali. S-a observat, de asemenea, cã astfel de înţelegeri verticale - convenite între agenţi economici cu putere mare de piaţã sau aplicabile unor pieţe cu caracteristici speciale - pot avea efecte anticoncurenţiale grave. Astfel, beneficiul exceptãrii trebuie limitat numai la înţelegerile verticale pentru care se poate stabili cu certitudine cã îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 5 alin. (2) din lege. Se porneşte de la prezumţia cã, atunci când furnizorul deţine pe piaţa relevantã o cotã care nu depãşeşte 30%, înţelegerile verticale care nu conţin anumite restricţii cu efecte anticoncurenţiale grave pot avea ca efect ameliorarea producţiei sau distribuţiei şi conferirea pentru consumatori a unei pãrţi echitabile din profitul care rezultã; în cazul înţelegerilor verticale care conţin obligaţii de vânzare exclusivã, va fi luatã în considerare cota de piaţã a cumpãrãtorului în scopul determinãrii efectului global al acestor înţelegeri asupra pieţei. Dacã participanţii la înţelegere (furnizor sau cumpãrãtor, dupã caz) deţin o cota de piaţã care depãşeşte pragul de 30%, nu existã temei sã se considere cã aceste înţelegeri verticale antreneazã în general avantaje de natura sã compenseze efectele anticoncurenţiale pe care aceste acorduri le produc asupra concurenţei. În consecinţa, înţelegerile verticale convenite între agenţi economici a cãror cotã de piaţã (furnizor sau cumpãrãtor, dupã caz) nu depãşeşte 30% vor beneficia de exceptare pe categorii în conformitate cu prevederile prezentului regulament, iar înţelegerile verticale convenite între agenţi economici a cãror cotã de piaţã (furnizor sau cumpãrãtor, dupã caz) depãşeşte 30% pot beneficia de exceptare individualã în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru aplicarea prevederilor <>art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , privind practicile anticoncurenţiale şi ale Regulamentului privind forma, conţinutul şi alte detalii referitoare la notificãrile prevãzute în Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 privind practicile anticoncurenţiale.
CAP. I Prevederi generale
ART. 1 Prezentul regulament se aplicã fãrã sa aducã atingere aplicãrii articolului 6 din lege, în ceea ce priveşte înţelegerile verticale. ART. 2 În sensul prezentulu regulament, termenii şi expresiile de mai jos semnifica dupã cum urmeazã: a) "agenţi economici concurenţi" sunt furnizori actuali sau potenţiali pe aceeaşi piaţã a produsului care cuprinde produse sau servicii pe care cumpãrãtorul le considerã interschimbabile sau substituibile cu produsele sau serviciile care fac obiectul înţelegerii din punct de vedere al caracteristicilor, preţului şi utilizãrii acestora; b) "obligaţia de non-concurenţa" reprezintã orice obligaţie directa sau indirecta care interzice cumpãrãtorului sã producã, sã cumpere, sã vândã sau sa revândã produse sau servicii furnizate sau prestate de agenţi economici concurenţi, considerate substituibile sau interschimbabile cu produsele sau serviciile care fac obiectul înţelegerii, sau orice obligaţie directã sau indirectã care impune cumpãrãtorului sã achiziţioneze de la furnizor sau de la un alt agent economic desemnat de cãtre furnizor mai mult de 80% din achiziţiile sale totale - însumând atât produse sau servicii prevãzute în contract cât şi produse sau servicii interschimbabile sau substituibile prezente pe piaţa relevantã - calculate pe baza valorii achiziţiilor efectuate în cursul anului precedent; c) "obligaţia de vânzare exclusiva" reprezintã orice obligaţie directã sau indirectã care impune furnizorului sã vândã produsele sau serviciile care fac obiectul înţelegerii unui singur cumpãrãtor din cadrul unui teritoriu delimitat, în vederea revânzarii sau a unei utilizãri specifice; d) "sistem de distribuţie selectivã" este acel sistem de distribuţie în care furnizorul decide sa vândã produsele sau serviciile prevãzute în acord, direct sau indirect, numai distribuitorilor selecţionaţi pe baza unor criterii prestabilite, şi în care aceşti distribuitori se angajeazã sã nu vândã aceste produse sau servicii altor distribuitori, neautorizaţi; e) "drepturile de proprietate intelectualã" includ drepturile de proprietate industrialã, drepturile de autor şi drepturile conexe; f) "know-how"-ul reprezintã un ansamblu secret, substanţial şi identificat de informaţii practice nebrevetate, rezultat al experienţei furnizorului şi testate de acesta; în acest context, "secret" semnificã faptul cã know-how-ul, în ansamblul acestuia sau într-o anume configuraţie sau asamblare a componentelor sale, nu este în general cunoscut sau accesibil cu uşurinţã; "substanţial" înseamnã ca know-how-ul trebuie sa includã informaţii indispensabile pentru cumpãrãtor în scopul utilizãrii, vânzãrii sau revânzarii produselor sau serviciilor prevãzute în acord; "identificat" reprezintã faptul cã know-how-ul trebuie sã fie descris într-o manierã suficient de completã care sã permitã sã se verifice dacã îndeplineşte condiţiile de confidenţialitate şi substanţialitate; g) "cumpãrãtor înseamnã un agent economic care, în virtutea unei înţelegeri care cade sub incidenţa art. 5 alin. (1) din lege cumpãrã pe cont propriu produse sau servicii în vederea revânzãrii lor, ca atare sau modificate; h) "înţelegere de agent" reprezintã cazul în care o persoanã fizicã sau juridicã (agent/ reprezentant) este investitã cu puterea de a negocia şi/sau de a încheia contracte pe contul altei persoane (comitent/ reprezentat), în numele propriu al agentului sau în numele comitentului, în scopul: - cumpãrãrii de produse sau servicii de cãtre comitent sau - vânzãrii de produse sau servicii furnizate de comitent. i) "reţele paralele de înţelegeri verticale" sunt reţele de înţelegeri verticale care conţin restricţionari având efecte similare pe piaţã.
CAP. II Înţelegeri verticale care nu intrã sub incidenţa art. 5 alin. (1) din lege
ART. 3 (1) Conform art. 8 alin. (1) din lege, prevederile art. 5 din lege nu sunt aplicabile agenţilor economici sau asociaţilor de agenţi economici a cãror cifrã de afaceri pentru exerciţiul financiar precedent convenirii înţelegerii verticale nu depãşeşte plafonul stabilit anual de cãtre Consiliul Concurenţei şi cota de piaţã a fiecãrui agent economic implicat în înţelegerea verticala nu depãşeşte 10% pe nici una dintre pieţele relevante afectate. In ceea ce priveşte restricţionarile inacceptabile prevãzute la art. 8 alin. (2) din lege, prevederile art. 5 alin. (1) din lege sunt aplicabile şi sub pragurile stabilite prin art. 8 alin. (1) din lege. (2) Prevederile art. 5 alin. (1) din lege nu sunt aplicabile înţelegerilor verticale convenite între agenţi economici care fac parte din acelaşi grup, aşa cum este acesta definit în "Instrucţiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurenţial, prevãzute la <>art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , şi în cazurile de concentrare economica". (3) Prevederile art. 5 alin. (1) din lege nu sunt aplicabile înţelegerilor de agent propriu-zise, aşa cum sunt acestea detaliate în "Instrucţiunile privind aplicarea <>art. 5 din Legea concurenţei nr. 21/1996 în cazul înţelegerilor verticale".
CAP. III Condiţiile de exceptare pe categorii
ART. 4 (1) În conformitate cu art. 5 alin. (2) din lege şi în condiţiile prevederilor prezentului regulament, acordurile sau practicile concertate convenite între doi sau mai mulţi agenţi economici - fiecare operând, în scopul îndeplinirii acordului respectiv, la niveluri diferite ale lanţului producţie-distribuţie - referitoare la condiţiile în care pãrţile pot cumpãra, vinde sau revinde anumite produse sau servicii (denumite în continuare "înţelegeri verticale") sunt exceptate de la interdicţia prevãzutã la art. 5 alin. (1) din lege. Prezenta exceptare se aplica în mãsura în care aceste înţelegeri conţin restricţii de concurenţã care cad sub incidenţa art. 5 alin. (1) din lege (denumite în continuare "restricţionari verticale"). (2) Exceptarea prevãzutã la alin. (1) se aplicã înţelegerilor verticale încheiate între o asociaţie de agenţi economici şi membrii sãi, sau între o astfel de asociaţie şi furnizorii sãi, doar în cazul în care toţi membrii asociaţiei sunt comercianţi en-detail de produse şi sub rezerva cã nici unul dintre aceştia, împreuna cu grupul de agenţi economici din care face parte, sã nu realizeze o cifrã de afaceri totalã anualã mai mare de 50 miliarde lei; înţelegerile verticale încheiate de cãtre aceste asociaţii sunt acoperite de prezentul regulament, fãrã a fi prejudiciatã aplicarea art. 5 alin. (1) din lege înţelegerilor orizontale încheiate de membrii asociaţiei şi deciziilor adoptate de asociaţie. (3) Exceptarea prevãzutã la alin. (1) se aplicã înţelegerilor verticale care conţin dispoziţii cu privire la acordarea drepturilor de proprietate întelectualã cãtre cumpãrãtor sau a dreptului de utilizare a acestora de cãtre cumpãrãtor cu condiţia ca aceste prevederi sã nu constituie obiectul principal al acelor înţelegeri şi sa fie legate în mod direct de utilizarea, vânzarea sau revânzarea de produse sau servicii de cãtre cumpãrãtor sau de cãtre clienţii sãi. Exceptarea se aplicã respectivelor prevederi sub rezerva cã, în legãturã cu produsele sau serviciile prevãzute în acord, ele sã nu comporte restricţionãri ale concurenţei având obiect sau efect similar cu cele ale restricţionãrilor verticale neexceptate în baza prezentului regulament. (4) Exceptarea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica înţelegerilor verticale convenite între agenţi economici concurenţi; totuşi, exceptarea se aplicã în cazul în care agenţii economici concurenţi convin asupra unei înţelegeri verticale nereciproce şi îndeplinesc una din condiţiile urmãtoare: a) cifra de afaceri anualã totalã a cumpãrãtorului nu depãşeşte 100 miliarde lei, b) furnizorul este un producãtor şi un distribuitor de bunuri în timp ce cumpãrãtorul este un distribuitor care nu fabricã produse concurând produsele care fac obiectul acordului c) furnizorul este un prestator de servicii prezent pe mai multe niveluri de comercializare, în timp ce cumpãrãtorul nu furnizeazã servicii concurente la nivelul la care cumpãrã serviciile prevãzute în acord. (5) Prezentul regulament nu se aplicã înţelegerilor verticale care fac obiectul unei alte exceptãri pe categorii. ART. 5 Exceptarea prevãzutã la art. 4 nu se aplicã înţelegerilor verticale care, direct sau indirect, separat sau împreunã cu alţi factori aflaţi sub controlul pãrţilor, au ca obiect: a) restrângerea libertãţii cumpãrãtorului de a-şi determina preţul de vânzare, fara a exclude posibilitatea furnizorului de a recomanda un preţ de vânzare, cu condiţia ca acest preţ sã nu reprezinte un preţ fix sau minim de vânzare la care s-ar ajunge ca urmare a presiunilor exercitate sau a stimulentelor oferite de oricare dintre parti; b) restriţionarea teritoriului în care, sau a clientelei cãreia cumpãrãtorul poate sã vândã produsele sau serviciile care fac obiectul acordului, cu urmãtoarele excepţii: - restriţionarea vânzãrilor active într-un teritoriu exclusiv sau cãtre un grup exclusiv de clienţi, rezervate furnizorului sau alocate de cãtre acesta altui cumpãrãtor, când o astfel de restricţionare nu limiteazã vânzãrile fãcute de clienţii cumpãrãtorului; - restriţionarea vânzãrilor cãtre consumatorii finali de cãtre un cumpãrãtor care opereazã la nivelul comercializãrii en-gros; - restriţionarea vânzãrilor cãtre distribuitori neautorizaţi de cãtre membrii sistemului de distribuţie selectivã; - restriţionarea libertãţii cumpãrãtorului de a vinde pãrţile componente, livrate acestuia de cãtre furnizor în vederea utilizãrii lor în procese de fabricaţie, unor clienţi care ar putea utiliza aceste componente pentru fabricarea unor produse similare cu cele fabricate de cãtre furnizor; c) restriţionarea vânzãrilor active sau a vânzãrilor pasive cãtre consumatorii finali, ale membrilor unui sistem de distribuţie selectivã care opereazã la nivelul comercializãrii en-detail, fãrã a afecta posibilitatea de a interzice unui membru al sistemului sã opereze în afara spaţiilor de comercializare autorizate; d) restriţionarea livrãrilor încrucişate între distribuitorii din cadrul unui sistem de distribuţie selectiva, inclusiv între distribuitorii care opereazã la niveluri diferite de comercializare; e) restriţionarea convenitã între un furnizor de pãrţi componente şi un cumpãrãtor care le utilizeazã în procese de fabricaţie, care limiteazã libertatea furnizorului de a vinde pãrţile componente ca piese de schimb cãtre consumatori finali, prestatori de reparaţii sau alte servicii, neabilitaţi de cãtre cumpãrãtor pentru prestarea acestor servicii conexe. ART. 6 Exceptarea prevãzutã la art. 4 nu se aplicã nici uneia din urmãtoarele obligaţii convenite prin înţelegeri verticale: a) orice obligaţie directã sau indirectã de non-concurenţã, a cãrei duratã este nedeterminatã sau depãşeşte cinci ani; o obligaţie de non-concurenţã care poate fi reînnoitã tacit dupã o perioadã de cinci ani va fi consideratã ca fiind asumatã pentru o duratã nedeterminatã; totuşi, aceastã limitare a duratei la cinci ani nu se aplicã atunci când produsele sau serviciile care fac obiectul acordului sunt vândute de cãtre cumpãrãtor în cadrul spaţiilor deţinute de furnizor sau închiriate de acesta de la terţe parti care nu fac parte din grupul cumpãrãtorului, cu condiţia ca durata obligaţiei de non-concurenţã sa nu depãşeascã perioada folosirii spaţiilor de cãtre cumpãrãtor; b) orice obligaţie directã sau indirectã care determinã cumpãrãtorul, ca dupã expirarea înţelegerii, sã nu fabrice, cumpere, vândã sau revândã produse sau servicii, cu excepţia cazului în care aceastã obligaţie: - priveşte produse sau servicii care sunt în concurenţa cu cele care fac obiectul înţelegerii, - este limitata la spaţiile în care cumpãrãtorul a operat pe parcursul înţelegerii, - este indispensabilã pentru protejarea know-how-ului transferat de cãtre furnizor cumpãrãtorului, cu condiţia ca durata unei asemenea obligaţii de non-concurenţã sã nu depãşeascã un an de la expirarea înţelegerii; aceastã obligaţie cu referire la termenul de un an nu trebuie sã aducã atingere posibilitãţii de a interzice utilizarea şi dezvãluirea know-how-ului care nu a devenit public, pentru o duratã nedeterminata; c) orice obligaţie directã sau indirecta care determinã membrii unui sistem de distribuţie selectivã sa nu vândã produsele anumitor furnizori concurenţi. ART. 7 (1) Sub rezerva prevederilor alin. (2) al prezentului articol, exceptarea prevãzutã la art. 4 se aplicã în condiţiile în care cota de piaţã deţinutã de furnizor nu depãşeşte 30% din piaţa relevantã în care vinde produsele sau serviciile. (2) În cazul înţelegerilor verticale care conţin obligaţii de vânzare exclusivã, exceptarea prevãzutã la art. 4 se aplicã în condiţiile în care cota de piaţã deţinutã de cumpãrãtor nu depãşeşte 30% din piaţa relevantã în care cumpãrã produsele sau serviciile.
CAP. IV Posibilitatea retragerii beneficiului exceptãrii pe categorii
ART. 8 Atunci când reţele paralele de restricţionari verticale similare acoperã mai mult de 50% din piaţa relevantã, chiar dacã fiecare înţelegere verticalã care comportã restricţii specifice privind aceastã piaţã relevantã îndeplineşte condiţiile de exceptare prin încadrarea în categoria definitã la art. 4 alin. (1) din prezentul regulament, Consiliul Concurenţei poate decide retragerea beneficiului exceptãrii stabilit prin prezentul regulament şi tratarea acestora în contextul exceptãrii individuale. ART. 9 În cazul în care se constatã cã o înţelegere verticalã cãreia i se aplicã prezentul regulament are totuşi efecte incompatibile cu condiţiile prevãzute de art. 5 alin. (2), sau dacã agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici care invocã beneficiul exceptãrii stabilit prin prezentul Regulament nu pot face dovada îndeplinirii condiţiilor prevãzute la Capitolul III, Consiliul Concurenţei poate decide retragerea beneficiului exceptãrii stabilit prin prezentul regulament şi tratarea respectivei înţelegeri verticale în contextul exceptãrii individuale.
CAP. V Aspecte cu privire la calculul cifrei de afaceri şi al cotei de piaţã
ART. 1O (1) Cota de piaţã prevãzutã la art. 7 alin. (1) din prezentul regulament, se calculeazã, dupã caz, pe baza valorii sau volumului vânzãrilor pe piaţã a produselor sau serviciilor care fac obiectul înţelegerii, cât şi a altor produse sau servicii vândute de cãtre furnizor pe care cumpãrãtorul le considerã ca fiind substituibile din punct de vedere al caracteristicilor, a preţului şi a destinaţiei acestora. În scopul aplicãrii art. 7 alin. (2) din prezentul regulament, pentru calcularea cotei de piaţã sunt utilizate, dupã caz, valoarea sau volumul cumpãrãrilor pe piaţa. (2) În scopul aplicãrii pragului prevãzut la art. 7, se aplicã urmãtoarele reguli: a) cota de piaţã se calculeazã pe baza datelor referitoare la anul calendaristic anterior convenirii acordului; b) cota de piaţã include orice produse şi servicii furnizate distribuitorilor integraţi, în scopul vânzãrii; c) în cazul în care cota de piaţã este mai mare de 30%, dar nu depãşeşte 35%, exceptarea pe categorii continuã sã se aplice timp de doi ani calendaristici consecutivi care urmeazã anului în care pragul a depãşit 30%; d) în cazul în care cota de piaţã depãşeşte 35%, exceptarea pe categorii continuã sã se aplice timp de un an calendaristic consecutiv anului în care cota de 35% a fost depãşita; e) beneficiile prevãzute la literele c) şi d) nu se pot combina astfel încât sã se depãşeascã o perioadã de doi ani calendaristici. (3) În analiza pe care agenţii economici o vor face pentru stabilirea cotei de piaţã în vederea comparãrii cu pragul prevãzut la art. 7 al prezentului regulament se vor aplica şi "Instrucţiunile cu privire la definirea pieţei relevante, în scopul stabilirii pãrţii substanţiale de piaţã". ART. 11 (1) În scopul calculãrii cifrei de afaceri totale anuale în sensul art. 4 alin. (2) şi (4) lit. a) din prezentul regulament, se vor aplica prevederile conţinute în "Instrucţiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurenţial, prevãzute la <>art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , şi în cazurile de concentrare economica". (2) Exceptarea pe categorii rãmâne aplicabilã dacã, timp de doi ani financiari consecutivi, plafonul cifrei de afaceri anuale totale nu este depãşit cu mai mult de 10%.
CAP. VI Procedura de stabilire a exceptãrii pe categorii
ART. 12 În baza prevederilor art. 5 alin. (5) din lege, înţelegerile verticale care intrã sub incidenţa art. 5 alin. (1) şi îndeplinesc condiţiile prevãzute la Capitolul III sunt considerate legale, fãrã obligaţia notificãrii sau obţinerii unei decizii din partea Consiliului Concurenţei. Agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici care invocã beneficiul exceptãrii stabilit prin prezentul Regulament sunt ţinuţi sã facã dovada îndeplinirii condiţiilor prevãzute la Capitolul III. ART. 13 În vederea stabilirii aplicabilitãţii prevederilor prezentului Regulament, prezumţia de legalitate se va baza pe analiza pe care agenţii economici participanţi la o înţelegere verticalã o vor face în conformitate cu <<Instrucţiunile privind aplicarea <>art. 5 din Legea concurenţei nr. 21/1996 în cazul înţelegerilor verticale>> , atât în ceea ce priveşte incidenţa cu prevederile art. 5 alin. (1), cât şi în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevãzute la Capitolul III.
CAP. VII Exceptãri individuale
ART. 14 Urmãtoarele înţelegeri verticale care cad sub incidenţa art. 5 alin. (1) din lege vor fi tratate de cãtre Consiliul Concurenţei drept cazuri individuale, urmãrindu-se îndeplinirea condiţiilor de la art. 5 alin. (2) din lege şi a procedurilor prevãzute în cazul dispensei în "Regulamentul pentru aplicarea prevederilor <>art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , privind practicile anticoncurenţiale" şi ale "Regulamentului privind forma, conţinutul şi alte detalii referitoare la notificãrile prevãzute în Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 privind practicile anticoncurenţiale": - înţelegerile în care furnizorul, respectiv cumpãrãtorul, are o cotã de piaţã care depãşeşte pragul de 30% prevãzut la art. 7 sau - înţelegerile în care cifra de afaceri totalã a agenţilor economici implicaţi depãşeşte pragurile valorice prevãzute la art. 4 alin. (2) şi (4) lit. a), cu îndeplinirea prevederilor art. 11 sau - înţelegerile care nu beneficiazã de încadrarea în categoria exceptatã prin prezentul regulament, în conformitate cu prevederile art. 8 şi 9.
CAP. VIII Dispoziţii comune şi finale
ART. 15 (1) În aplicarea prezentului regulament, referirea la "agent economic", "furnizor" şi "cumpãrãtor" include şi agenţii economici care fac parte din grupul fiecãruia din aceştia. (2) Agenţii economici care fac parte dintr-un grup sunt definiţi în "Instrucţiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurenţial, prevãzute la <>art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , şi în cazurile de concentrare economica". ART. 16 Plafoanele valorice, stabilite conform dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi alin. (4) prin raportare la cifra de afaceri, vor fi actualizate periodic prin ordin al Preşedintelui Consiliului Concurenţei, tinându-se seama de evoluţia indicelui general al preţurilor şi tarifelor. ART. 17 Exceptãrile acordate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, prin decizie a Consiliului Concurenţei rãmân valabile pânã la expirarea perioadei de exceptare, respectiv, a valabilitãţii deciziei. ART. 18 (1) Prezentul regulament intrã în vigoare la data publicãrii acestuia în Monitorul Oficial al României. (2) La data intrãrii în vigoare a prezentului regulament se abrogã Regulamentul privind aplicarea <>art. 5 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996 în cazul înţelegerilor verticale, pus în aplicare prin <>Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 103/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 bis din 9 august 2002.
ANEXA 2
REGULAMENT privind exceptarea acordurilor de specializare de la interdicţia prevãzutã la art. 5 alin.(1) din Legea concurenţei nr. 21/1996.
În temeiul <>art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
ART. 1 Obiectul şi domeniul de aplicare al regulamentului (1) În conformitate cu prevederile <>art. 5 alin. (3) din Legea Concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, denumitã în continuare lege, beneficiul exceptãrii unor categorii de înţelegeri, decizii luate de asociaţii de agenţi economici sau practici concertate de la interdicţia prevãzuta la art. 5 alin.(1) se stabileşte prin regulament al Consiliului Concurenţei, în condiţiile <>art. 5 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996 . (2) Prezentul regulament, înscris în logica unei abordãri economice, urmãreşte sã satisfacã douã exigenţe: sã asigure protecţia eficientã a concurenţei şi sã ofere agenţilor economici o siguranţã juridicã adecvatã. Aceste obiective trebuie sã fie îndeplinite ţinând cont de necesitatea de a simplifica, pe cât posibil, supravegherea administrativã şi cadrul legislativ. Se porneşte de la prezumţia cã sub un anumit nivel al cotei de piaţã, efectele pozitive ale acordurilor de specializare compenseazã eventualele lor efecte negative asupra concurenţei, putând fi exceptate, conform prevederilor art. 5 alin. (2) din lege. (3) Acordurile de specializare, astfel cum sunt definite în prezentul regulament, genereazã în mod normal avantaje economice sub forma economiilor de scarã şi de scop, a unor tehnologii de producţie îmbunãtãţite, asigurând utilizatorului o parte echitabila a profitului rezultat, atunci când cota de piaţã deţinutã de agenţii economici în cauzã nu depãşeşte 20%. (4) Prezentul regulament nu excepteazã acordurile ce conţin restricţionãri care nu sunt absolut necesare pentru obţinerea avantajelor economice scontate. Anumite restricţionãri grave ale concurenţei, cum ar fi fixarea preţurilor, limitarea producţiei sau a distribuţiei şi împãrţirea pieţei sau a clienţilor sunt excluse de la beneficiul exceptãrii pe categorii, prevãzut prin prezentul regulament, oricare ar fi cota de piaţa a agenţilor economici în cauzã. (5) Întrucât acordurile de specializare unilateralã încheiate între agenţi economici neconcurenţi pot beneficia de exceptarea pe categorii prevãzutã prin "Regulamentul privind aplicarea <>art. 5 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996 în cazul înţelegerilor verticale", aplicarea prezentului regulament se limiteazã, în privinţa acordurilor de specializare unilateralã, la acordurile încheiate între concurenţi. (6) Pentru a avea certitudinea cã avantajele specializãrii se concretizeazã fãrã ca vreuna din pãrţi sã abandoneze piaţa din aval la nivelul producţiei, acordurile de specializare unilateralã sau reciprocã nu intrã sub incidenţa prezentului regulament decât în cazul în care prevãd obligaţii de vânzare şi/sau de cumpãrare. Aceste angajamente pot fi exclusive, fãrã ca aceastã condiţie sã fie obligatorie. (7) Sunt incluse, de asemenea, în domeniul de aplicare a prezentului regulament toate tipurile de acorduri încheiate între agenţi economici care au convenit specializarea în producţie sau în prestarea de servicii. Exceptarea pe categorii se aplicã, de asemenea, clauzelor din acordurile de specializare care nu constituie principalul obiect al acestor acorduri, dar sunt direct legate şi necesare pentru implementarea acordurilor, precum şi anumitor aranjamente conexe, în materie de cumpãrare şi comercializare, (8) În cazul acordurilor de specializare încheiate între agenţii economici a cãror cotã de piaţã cumulatã depãşeşte pragul de 20% nu existã certitudinea cã îndeplinesc condiţiile de exceptare prevãzute la art. 5 alin. (2) din lege şi ca urmare, Consiliul Concurenţei va evalua individual aceste acorduri, în conformitate cu "Regulamentul pentru aplicarea prevederilor <>art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 privind practicile anticoncurenţiale" şi cu "Regulamentul privind forma, conţinutul şi alte detalii referitoare la notificãrile prevãzute în Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 privind practicile anticoncurenţiale", prin luarea în considerare a mai multor factori, între care structura pieţei relevante fiind cel mai important. (9) Prevederile art. 5 alin. (1) din lege nu sunt aplicabile acordurilor de specializare încheiate între agenţi economici membri ai aceluiaşi grup, asa cum este definitã noţiunea de "grup" în "Instrucţiuni cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurenţial, prevãzute la <>art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi în cazurile de concentrare economicã". (10) În cazurile particulare în care acordurile care intrã sub incidenţa prezentului regulament au totuşi efecte incompatibile cu prevederile art. 5 alin. (2) din lege, Consiliul Concurenţei poate retrage beneficiul exceptãrii pe categorii. (11) Prezentul regulament se aplicã fãrã sã aducã atingere aplicãrii art. 6 din lege. ART. 2 Principiile exceptãrii (1) Beneficiul exceptãrii pe categorii va fi limitat la acordurile pentru care se poate admite cu suficientã certitudine cã îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 5 alin. (2) din lege. (2) Acordurile de specializare în domeniul producţiei duc, în general, la ameliorarea producţiei sau distribuţiei produselor, dat fiind cã agenţii economici în cauzã pot sã-şi concentreze activitãţile în direcţia fabricãrii anumitor produse, lucrând astfel mai eficient şi oferind aceste produse la preţuri mai avantajoase. Se poate considera, cã şi acordurile de specializare în domeniul prestãrii de servicii genereazã, în mod normal, astfel de îmbunãtãţiri. În condiţiile unei concurenţe efective, utilizatorii primesc o parte echitabilã din profitul obţinut, prin preţuri reale mai mici. (3) Aceste avantaje decurg din acordurile în baza cãrora unul din participanţi renunţã în favoarea altuia la fabricarea anumitor produse sau furnizarea anumitor servicii (specializare unilateralã), din acordurile în care fiecare dintre participanţi renunţã în favoarea unui alt participant la fabricarea anumitor produse sau la furnizarea anumitor servicii (specializare reciprocã) şi din acordurile potrivit cãrora participanţii se angajeazã sã producã împreunã anumite produse sau sã furnizeze împreunã anumite servicii (producţie în comun). (4) Pragul cotei de piaţã, excluderea unor acorduri de la beneficiul exceptãrii prevãzut prin prezentul regulament, precum şi condiţiile cãrora se subordoneazã exceptãrile garanteazã, în general, cã acordurile cãrora li se aplicã exceptarea pe categorii nu dau posibilitatea pãrţilor sã elimine concurenţa pe o parte substanţialã a pieţei produselor sau serviciilor în cauzã.
CAP. II Condiţii de exceptare
ART. 3 Obiectul exceptãrii (1) Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din lege şi ale prezentului regulament, interdicţiile prevãzute la art. 5 alin. (1) din lege nu se aplicã urmãtoarelor acorduri care sunt încheiate între doi sau mai mulţi agenţi economici (denumiţi în continuare pãrţi) şi care stipuleazã condiţiile în care aceştia se specializeazã în fabricarea produselor (denumite în continuare acorduri de specializare): a) acordurile de specializare unilateralã, prin care una dintre pãrţi acceptã sã înceteze sau sã se abţinã de la a fabrica anumite produse şi se angajeazã sã le cumpere de la un agent economic concurent, acesta din urmã angajandu-se sã fabrice şi sã furnizeze aceste produse; b) acordurile de specializare reciprocã, prin care douã sau mai multe pãrţi se angajeazã, pe bazã de reciprocitate, sã înceteze sau sã se abţinã de la fabricarea anumitor produse, care nu sunt aceleaşi, şi sã le cumpere de la alte pãrţi, care se angajeazã sã le furnizeze; c) acordurile de producţie în comun, prin care douã sau mai multe pãrţi acceptã sã fabrice anumite produse în comun. Aceastã exceptare se aplicã în mãsura în care astfel de acorduri de specializare conţin restricţionãri ale concurenţei care cad sub incidenţa <>art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 . (2) Exceptarea prevãzutã la alin. (1) se aplicã şi clauzelor prevãzute în acordurile de specializare care nu constituie principalul obiect al acestor acorduri, dar sunt direct legate de acestea şi sunt necesare pentru implementarea lor, cum ar fi clauzele privind cesiunea sau utilizarea drepturilor de proprietate intelectualã. Exceptarea nu se aplicã, totuşi, clauzelor care au acelaşi obiect cu restrictionãrile concurenţei prevãzute la art. 7 alin. (1). ART. 4 Definiţii În sensul prezentului regulament, urmãtorii termeni se definesc astfel: a) acord - o înţelegere, o decizie a unei asociaţii de agenţi economici sau o practicã concertata; b) agenţi economici participanţi - agenţii economici pãrţi la acord şi agenţii economici legaţi de aceştia; c) agenţi economici legaţi: 1) agenţi economici la care o parte la acord, direct sau indirect: i) are puterea de a exercita mai mult de jumãtate din drepturile de vot; ii) are puterea de a desemna mai mult de jumãtate din membrii consiliului de administraţie sau ai organismelor care ii reprezintã legal; iii) are dreptul de a administra afacerile agentului economic; 2) agenţi economici care dispun, direct sau indirect, de drepturile sau de puterile enumerate la pct. 1) asupra unui agent economic parte la acord; 3) agenţi economici asupra cãrora un agent economic prevãzut la pct. 2) are, direct sau indirect, drepturile sau puterile enumerate la pct. 1); 4) agenţi economici la care una din pãrţile la acord, împreunã cu unul sau mai mulţi agenţi economici dintre cei enumeraţi la pct. 1), 2) şi 3), sau la care doi sau mai mulţi dintre cei din urmã, deţin împreunã drepturile şi puterile enumerate la pct. 1); 5) agenţi economici la care drepturile şi puterile enumerate la pct. 1) sunt deţinute împreunã de: i) pãrţile la acord sau, corespunzãtor, agenţii economici menţionaţi la pct. 1)-4); ii) una sau mai multe dintre pãrţile la acord, sau unul sau mai mulţi dintre agenţii economici legaţi de acestea, menţionaţi la pct. 1)-4) şi una sau mai multe pãrţi terţe. d) produs - un produs şi/sau un serviciu, incluzând atât produse/servicii intermediare cât şi finale, cu excepţia distribuţiei şi a serviciilor de închiriere. e) producţie - fabricarea de produse sau prestarea de servicii, incluzând producţia prin subcontractare. f) piaţa relevantã - piaţa produsului şi piaţa (pieţele) geograficã (geografice) cãrora produsele, obiect al acordului de specializare, le aparţin. g) agent economic concurent - un agent economic activ pe piaţa relevantã (un concurent actual) sau un agent economic care ar putea, în mod real, sã realizeze investiţiile suplimentare necesare, astfel încât sã poatã intra pe piaţa relevantã, ca rãspuns la o creştere micã, dar de duratã, a preţurilor pe piaţã (concurent potenţial). h) obligaţie de livrare exclusivã - obligaţia de a nu livra produsul care face obiectul acordului de specializare unui agent economic concurent, care nu este parte la acord. i) obligaţie de cumpãrare exclusivã - obligaţia de a cumpãra produsul care face obiectul acordului de specializare doar de la partea cu care s-a convenit livrarea. ART. 5 Acorduri de cumpãrare şi comercializare Exceptarea prevãzutã la art. 3 se aplicã şi în cazurile în care: a) pãrţile acceptã o obligaţie de cumpãrare şi/sau livrare exclusivã în contextul unui acord de specializare unilateralã sau reciprocã ori al unui acord de producţie în comun, sau b) pãrţile nu vând independent produsele care fac obiectul unui acord de specializare, dar realizeazã distribuţia în comun sau convin sã numeascã un distribuitor terţ, în condiţii de exclusivitate sau de neexclusivitate, în contextul unui acord de producţie în comun, cu condiţia ca partea terţã sã nu fie un agent economic concurent. ART. 6 Pragul cotei de piaţã Exceptarea prevãzuta la art. 3 se va aplica cu condiţia ca pãrţile la acord sã nu deţinã o cotã de piaţã cumulatã mai mare de 20% pe piaţa relevantã. ART. 7 Acorduri cãrora nu li se aplicã exceptarea (1) Exceptarea prevãzutã la art. 3 nu se aplicã acordurilor care, direct sau indirect, în mod independent sau în combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul pãrţilor, au ca obiect a) fixarea preţurilor la vânzarea produselor cãtre terţi; b) limitarea producţiei sau a volumului vânzãrilor; sau împãrţirea pieţelor sau a clienţilor. (2) Prevederile alin. 1 nu se aplicã: a) clauzelor privind volumul de produse convenit în cadrul acordurilor de specializare unilateralã sau reciprocã precum şi clauzelor privind fixarea capacitãţilor şi a volumului producţiei realizate în comun în cadrul acordurilor de producţie în comun; b) stabilirii planului de vânzãri şi fixãrii preţurilor pentru produsele unei societãţi în comun, vândute clienţilor direcţi potrivit prevederilor art. 5 lit. b). ART. 8 Aplicarea pragului cotei de piaţã (1) Aplicarea condiţiei referitoare la pragul cotei de piaţã prevãzute la art. 6 se face cu respectarea urmãtoarelor reguli: a) cota de piaţã se va calcula pe baza valorii vânzãrilor; dacã datele referitoare la valoarea vânzãrilor pe piaţã nu sunt disponibile, se pot folosi estimãri pentru stabilirea cotei de piaţã a agenţilor economici participanţi, utilizând alte informaţii credibile de piaţã, inclusiv volumul vânzãrilor; b) cota de piaţã se va calcula pe baza realizãrilor agenţilor economici participanţi, în anul financiar precedent încheierii acordului; c) cota de piaţã deţinutã de agenţii economici prevãzuţi la art. 4 lit. c) pct. 5) se va repartiza în mod egal tuturor agenţilor economici care au drepturile sau puterile prevãzute la art. 4 lit. c) pct. 1). (2) Dacã iniţial, cota de piaţã prevãzutã la art. 6 este sub 20%, dar creşte ulterior peste acest nivel, fãrã sã depãşeascã 25%, exceptarea prevãzutã la art. 3 se va aplica în continuare, pentru urmãtorii 2 ani calendaristici consecutivi, ulteriori anului în care s-a depãşit pentru prima datã pragul de 20%. (3) Dacã iniţial, cota de piaţã prevãzutã la art. 6 este sub 20%, dar creşte ulterior peste nivelul de 25%, exceptarea prevãzutã la art. 3 se va aplica în continuare, pentru anul calendaristic urmãtor anului în care s-a depãşit pentru prima data pragul de 25%. (4) Perioadele de exceptare de care au beneficiat agenţii economici participanţi, în aplicarea alin. (2) şi (3), nu se vor cumula, astfel încât sã se depãşeascã o perioada de 2 ani calendaristici. ART. 9 Retragerea beneficiului exceptãrii Consiliul Concurenţei poate retrage beneficiul exceptãrii stabilit conform prezentului regulament, atunci când constatã cã: a) acordul nu a avut efectele de eficientizare preconizate, sau consumatorilor nu li s-a asigurat un avantaj corespunzãtor celui realizat de pãrţile la acord, sau b) produsele care fac obiectul specializãrii nu se confruntã pe piaţa româneascã, sau pe o parte substanţialã a ei, cu o concurenţã realã din partea unor produse identice sau substituibile, din punctul de vedere al caracteristicilor, preţului şi utilizãrii date acestora de cãtre consumatori, sau c) agenţii economici sau asociaţiile ele agenţi economici care invocã beneficiul exceptãrii stabilit prin prezentul Regulament nu pot face dovada îndeplinirii condiţiilor prevãzute la Capitolul II.
CAP. III Procedura de stabilire a exceptãrii pe categorii
ART. 10 În baza prevederilor art. 5 alin. (5) din lege, acordurile de specializare care intrã sub incidenţa art. 5 alin. (1) şi îndeplinesc condiţiile prevãzute la Capitolul II sunt considerate legale, fãrã obligaţia notificãrii sau obţinerii unei decizii din partea Consiliului Concurenţei. Agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici care invocã beneficiul exceptãrii stabilit prin prezentul Regulament sunt ţinuţi sã facã dovada indeplinirii condiţiilor prevãzute la Capitolul II. ART. 11 În vederea aplicãrii prevederilor prezentului Regulament, prezumţia de legalitate se va întemeia pe analiza pe care agenţii economici participanţi la un acord de specializare o vor realiza în conformitate cu <<Instrucţiunile privind aplicarea <>art. 5 din Legea concurenţei nr. 21/1996 în cazul acordurilor de cooperare pe orizontala>>, atât în ceea ce priveşte incidenţa cu prevederile art. 5 alin. (1), cât şi referitor la îndeplinirea condiţiilor prevãzute la Capitolul II. ART. 12 În analiza pe care agenţii economici o vor face pentru stabilirea cotei de piaţã în vederea comparãrii cu pragul prevãzut la Art. 6 se vor aplica "Instrucţiunile cu privire la definirea pieţei relevante, în scopul stabilirii pãrţii substanţiale de piaţã". ART. 13 În cazul neîndeplinirii condiţiilor de exceptare, pãrţile implicate pot, fie sã renegocieze acordul de specializare astfel încât sã se încadreze în prevederile prezentului Regulament, fie sã înainteze cerere de dispensã pentru exceptare individualã.
CAP. IV Dispoziţii finale
ART. 14 Dispoziţii comune şi finale (1) Prezentul regulament intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României. (2) Exceptãrile acordate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, prin decizie a Consiliului Concurenţei rãmân valabile pânã la expirarea perioadei de exceptare, respectiv, a valabilitãţii deciziei. (3) Pe data intrãrii în vigoare a prezentului regulament, "Regulamentul privind acordarea exceptãrii acordurilor de specializare de la interdicţia prevãzutã la <>art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 ", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 bis din 09 august 2002 se abrogã.
ANEXA 3
Regulament privind regimul disciplinar pentru personalul din cadrul Consiliului Concurenţei
În temeiul <>art. 28 alin. (2) lit. h) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996, cu modificãrile ulterioare, Consiliul Concurenţei adoptã în plenul sãu prezentul regulament privind regimul disciplinar al personalului Consiliului Concurenţei.
CAP. I Prevederi generale
ART. 1 Regulament privind regimul disciplinar pentru personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, in continuare Regulament, priveşte desfãşurarea activitãţii personalului din cadrul Consiliului Concurenţei, autoritate administrativa autonoma în domeniul Concurenţei, cu personalitate juridicã, înfiinţatã în baza <>Legii concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 2 Prevederile prezentului Regulament se aplicã celor douã categorii de personal din cadrul Consiliului Concurenţei, respectiv, funcţionarilor publici şi personalului contractual. ART. 3 Respectarea regulilor stabilite prin acest regulament nu exonereazã personalul Consiliului Concurenţei de aplicarea legislaţiei în vigoare pentru categoria din care face parte, de îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin Regulamentul de organizare, funcţionare şi procedurã al Consiliului Concurenţei şi în fişele postului şi de respectarea obligaţiilor asumate în conformitate cu prevederilor contractului individual de muncã.
CAP. II Reglementãri privind regimul disciplinar aplicabil funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Concurenţei
ART. 4 Funcţionarii publici din cadrul Consiliului Concurenţei au obligaţia de a-şi îndeplini cu profesionalism, loialitate şi în mod conştiincios îndatoririle de serviciu şi de a se abţine de la orice faptã care ar putea sã aducã prejudicii instituţiei în care îşi desfãşoarã activitatea. Principiile care stau la baza desfãşurãrii activitãţii funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Concurenţei sunt: a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate; b) transparenţã; c) eficienţã şi eficacitate; d) responsabilitate; e) orientare cãtre cetãţean; f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice; g) subordonare ierarhicã. ART. 5 (1) Funcţionarii publici din cadrul Consiliului Concurenţei au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, sã se abţinã de la exprimarea sau manifestarea publicã a convingerilor şi preferinţelor lor politice, sã nu favorizeze vreun partid politic şi sã nu participe la activitãţi politice în timpul programului de lucru. (2) Este interzisã participarea acestora în compunerea organelor de conducere ale partidelor politice. (3) Funcţionarii publici din cadrul Consiliului Concurentei care deţin funcţia specifica de inspectori de concurenta nu pot face parte din partide politice, in conformitate cu dispoziţiile <>Legii concurentei nr. 21/1996 , cu modificãrile si completãrile ulterioare. ART. 6 (1) Funcţionarii publici au obligaţia sã pãstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legãturã cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţã în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public. (2) Funcţionarii publici au obligaţia sã respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilitãţilor, stabilite potrivit legii. ART. 7 (1) Funcţionarul public este obligat sa rezolve în termenele legale lucrãrile repartizate precum şi sã se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici, fiindu-le interzis sã primeascã direct cereri a cãror rezolvare intrã în competenţa lor sau sã discute direct cu petenţii, cu excepţia celor cãrora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi sã intervinã pentru soluţionarea acestor cereri. (2) Îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic poate fi refuzatã de cãtre funcţionarul public numai dacã le considerã ilegale, cu precizarea scrisã a motivelor refuzului. (3) Dacã cel care a emis dispoziţia o formuleazã în scris, funcţionarul public este obligat sã o execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vãdit ilegalã. (4) Funcţionarul public are îndatorirea sã aducã astfel de situaţii la cunoştinţã superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia. ART. 8 Funcţionarii publici care deţin o funcţie de conducere în cadrul compartimentelor de specialitate şi funcţionale sunt obligaţi sã sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunãtãţirii activitãţii Consiliului Concurenţei. ART. 9 (1) Încãlcarea cu vinovãţie de cãtre funcţionarii publici din cadrul Consiliului Concurenţei a îndatoririlor corespunzãtoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduitã profesionalã şi civicã constituie abatere disciplinarã şi atrage rãspunderea disciplinarã a acestora. (2) Constituie abateri disciplinare urmãtoarele fapte: a) întârzierea sistematicã în efectuarea lucrãrilor; b) neglijenţa repetatã în rezolvarea lucrãrilor; c) absenţe nemotivate de la serviciu; d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru; e) intervenţiile sau stãruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal; f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialitãţii lucrãrilor cu acest caracter; g) manifestãri care aduc atingere prestigiului Consiliului Concurenţei; h) desfãşurarea în timpul programului de lucru a unor activitãţi cu caracter politic; i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu; j) încãlcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilitãţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici; k) stabilirea de cãtre funcţionarii publici de execuţie de relaţii directe cu petenţii în vederea soluţionãrii cererilor acestora. l) fumatul în incinta instituţiei, în alte spatii decât cele special destinate, precum şi încãlcarea regulilor de igiena şi securitate; m) intrarea şi rãmânerea în instituţie sub influenţa bãuturilor alcoolice. ART. 10 (1) În cadrul Consiliului Concurenţei funcţioneazã Comisia de disciplinã, constituitã în conformitate cu dispoziţiile legale, care cerceteazã faptele sesizate ca abateri disciplinare şi propune sancţiunile disciplinare aplicabile funcţionarilor publici care le-au sãvârşit. (2) Activitatea comisiei de disciplinã are la bazã urmãtoarele principii: a) prezumţia de nevinovãţie, conform cãreia se prezumã cã funcţionarul public este nevinovat atât timp cât vinovãţia sa nu a fost doveditã; b) garantarea dreptului la apãrare, conform cãreia se recunoaşte dreptul funcţionarului public de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apãrarea sa şi de a fi asistat de un apãrãtor sau de a fi reprezentat; c) celeritatea procedurii, care presupune obligaţia comisiei de disciplinã de a proceda fãrã întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevãzute de legislaţia referitoare la statutul funcţionarului public; d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilitãţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legãturã cu abaterea disciplinarã pentru care a fost sesizatã comisia de disciplinã; e) proporţionalitatea, conform cãreia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele sãvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinarã propusã sã fie aplicatã; f) legalitatea sancţiunii, conform cãreia comisia de disciplinã nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevãzute de lege; g) unicitatea sancţiunii, conform cãreia pentru o abatere disciplinarã nu se poate aplica decât o singurã sancţiune disciplinarã. ART. 11 Comisia de disciplinã are urmãtoarele atribuţii principale: a) cerceteazã abaterile disciplinare pentru care a fost sesizatã; b) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 15 alin. (1)lit. b)-e); c) propune menţinerea, modificarea sau anularea sancţiunii disciplinare aplicate în condiţiile prevãzute la art. 15 alin. (1) lit. a) în cazul în care aceastã mãsurã a fost contestatã la preşedintele Consiliului Concurenţei; d) întocmeşte rapoarte cu privire la fiecare cauzã pentru care a fost sesizatã, pe care le înainteazã preşedintelui Consiliului Concurenţei. ART. 12 (1) Sesizarea îndreptatã împotriva unui funcţionar public din cadrul Consiliului Concurenţei se adreseazã comisiei de disciplinã a instituţiei. (2) În cazul în care sesizarea a fost adresatã preşedintelui Consiliului Concurenţei ori conducãtorului compartimentului în care îşi desfãşoarã activitatea funcţionarul public a cãrui faptã este sesizatã, acesta are obligaţia sã o transmitã de îndatã comisiei de disciplinã. (3) Sesizarea se poate face în termen de cel mult 15 zile lucrãtoare de la data luãrii la cunoştinţã de cãtre preşedintele Consiliului Concurenţei, conducãtorul compartimentului sau persoana care se considerã vãtãmata de fapta unui funcţionar public, dar nu mai târziu de douã luni de la data sãvârşirii faptei care constituie abatere disciplinarã. (4) Funcţionarul public a cãrui faptã se cerceteazã se înfãţişeazã personal în faţa comisiei de disciplinã. Funcţionarul public îşi poate exercita dreptul la apãrare prin asistarea de cãtre un avocat sau prin reprezentare. ART. 13 (1) La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurãrile în care aceasta a fost sãvârşitã, gradul de vinovãţie şi consecinţele abaterii, comportarea generalã în timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare. (2) Sancţiunile disciplinare se aplicã în termen de cel mult 6 luni de la data sãvârşirii abaterilor. ART. 14 (1) Comisia de disciplinã poate sã propunã: a) sancţiunea disciplinarã aplicabilã, în cazul în care s-a dovedit sãvârşirea abaterii disciplinare de cãtre funcţionarul public; b) clasarea sesizãrii, atunci când nu se confirmã sãvârşirea unei abateri disciplinare. (2) În cazul în care comisia de disciplinã are indicii cã fapta sãvârşitã de funcţionarul public poate fi consideratã infracţiune, propune preşedintelui Consiliului Concurenţei sesizarea organelor de cercetare penalã. Preşedintele Consiliului Concurenţei va sesiza de îndatã organele de cercetare penalã. ART. 15 (1) Sancţiunile disciplinare sunt: a) mustrare scrisã; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadã de pânã la 3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, dupã caz, de promovare în funcţia publicã pe o perioadã de la 1 la 3 ani; d) trecerea într-o funcţie publicã inferioarã pe o perioadã de pânã la un an, cu diminuarea corespunzãtoare a salariului; e) destituirea din funcţia publicã. (2) Sancţiunea disciplinarã prevãzutã la art. 15 alin. (1) lit. a) se poate aplica direct de cãtre preşedintele Consiliului Concurenţei, la propunerea conducãtorului compartimentului în care funcţioneazã cel în cauzã. (3) Sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 15 alin. (1) lit. b)- e) se aplicã de preşedintele Consiliului Concurenţei, la propunerea comisiei de disciplinã. ART. 16 (1) Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public este emis de preşedintele Consiliului Concurenţei, în temeiul prerogativelor disciplinare conferite de <>Legea Concurenţei nr. 21/1996 şi de <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Actul administrativ de sancţionare se emite în termen de cel mult 5 zile lucrãtoare de la data primirii raportului comisiei de disciplinã şi se comunicã funcţionarului public sancţionat, în termen de 15 zile lucrãtoare de la data emiterii. ART. 17 (1) Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinarã aplicatã se poate adresa Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, care, potrivit legii, are legitimare procesualã activã şi poate dispune efectuarea unui control asupra modului cum autoritãţile sau instituţiile publice respectã legislaţia referitoare la funcţia publicã şi funcţionarii publici. (2) Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinara aplicata se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, dupã caz, a ordinului sau dispoziţiei de sancţionare. ART. 18 Dispoziţiile prezentului capitol se completeazã cu prevederile <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor public, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 7/2004 privind codul de conduita a funcţionarilor publici, precum şi cu procedura reglementata prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplinã şi a comisiilor paritare din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice.
CAP. III Reglementari privind regimul disciplinar aplicabil personalului contractual din cadrul Consiliului Concurenţei
ART. 19 Personalul contractual din cadrul Consiliului Concurenţei are urmãtoarele obligaţii: a) obligaţia de a îndeplini atribuţiile care îi revin conform fişelor postului şi de a se abţine de la orice faptã care ar putea aduce prejudicii instituţiei; b) obligaţia de a respecta disciplina muncii; c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în contractul individual de muncã, prezentul Regulament şi normele interne ale Consiliului Concurenţei; d) obligaţia de fidelitate fata de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; e) obligaţia de a respecta secretul de stat şi secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legãturã cu faptele, informaţiile sau documentele care privesc activitatea instituţiei, de care ia cunoştinţã, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public. f) obligaţia de a respecta dispoziţiile şefilor ierarhici superiori, cu excepţia cazului în care apreciazã cã acestea contravin dispoziţiilor legale, când poate refuza executarea dispoziţiei, în scris şi motivat. g) obligaţia de a respecta programul de lucru şi de a folosi timpul de lucru exclusiv în scopul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, precum şi de a nu desfãşura în incinta instituţiei activitãţi care exced atribuţiilor prevãzute în fisa postului. ART. 20 (1) Preşedintele Consiliului Concurenţei dispune de prerogativã disciplinarã, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 22 alin. (1), teza a II-a din Legea nr. 21/1996 , având dreptul de a aplica, în condiţiile prevederilor prezentului Regulament, sancţiuni disciplinare angajaţilor contractuali ori de câte ori constatã cã aceştia au sãvârşit o abatere disciplinarã. (2) Abaterea disciplinarã este o faptã în legãturã cu munca şi care constã într-o acţiune sau inacţiune sãvârşitã cu vinovãţie de cãtre angajat, prin care acesta a încãlcat normele legale, regulamentul, contractul individual de muncã, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducãtorilor ierarhici, precum şi prevederile cuprinse în fişa postului. ART. 21 Constituie abateri disciplinare: a) nerespectarea obligaţiilor stabilite prin contractul individual de muncã; b) refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile prevãzute în fisa postului; c) întârzierea sistematica în efectuarea lucrãrilor; d) neglijenta repetata în rezolvarea lucrãrilor; e) întârzierea, în mod repetat, de la ora de începere a programului de lucru; f) absenţe nemotivate de la serviciu; g) pãrãsirea serviciului fãrã motiv întemeiat şi fãrã a avea, în prealabil, aprobarea şefului ierarhic; h) atitudinile sau manifestãrile necivilizate fata de ceilalţi salariaţi, care lezeazã demnitatea acestora, aduc prejudicii desfãşurãrii normale a activitãţii lor sau conduc la deteriorarea climatului de munca în cadrul instituţiei; i) reclamaţiile calomnioase, nefondate, prin care se aduc prejudicii morale sau materiale instituţiei, conducerii sau salariaţilor acesteia; j) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitãrii atribuţiilor de serviciu; k) manifestãri care aduc atingere prestigiului Consiliului Concurenţei; l) desfãşurarea unor activitãţi cu caracter politic în incinta Consiliului Concurenţei; m) desfãşurarea unei activitãţi personale sau private în timpul orelor de program; n) fumatul în incinta instituţiei, în alte spatii decât cele special destinate, precum şi încãlcarea regulilor de igienã şi securitate; o) intrarea şi rãmânerea în instituţie sub influenţa bãuturilor alcoolice; p) încãlcarea oricãrei alte dispoziţii din prezenta reglementare interna; q) orice alte fapte interzise de lege. ART. 22 Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica preşedintele Consiliului Concurenţei în cazul în care angajatul sãvârşeşte o abatere disciplinarã sunt: a) avertismentul scris; b) suspendarea contractului individual de muncã pentru o perioadã ce nu poate depãşi 10 zile lucrãtoare; c) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzãtor funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o duratã ce nu poate depãşi 60 de zile; d) reducerea salariului de bazã pe o duratã de 1-3 luni cu 5-10%; e) reducerea salariului de bazã şi/sau, dupã caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadã de 1-3 luni cu 5-10%; f) desfacerea disciplinarã a contractului individual de muncã. ART. 23 (1) Amenzile disciplinare sunt interzise. (2) Pentru aceeaşi abatere disciplinarã se poate aplica numai o singurã sancţiune. ART. 24 Preşedintele Consiliului Concurenţei dispune stabilirea sancţiunii disciplinare aplicabilã, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare sãvârşite de angajat, avându-se în vedere urmãtoarele criterii de individualizare: a) împrejurãrile în care fapta a fost sãvârşitã; b) gradul de vinovãţie a angajatului; c) consecinţele abaterii disciplinare; d) comportarea generalã în serviciu a angajatului; e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de cãtre acesta. ART. 25 (1) Cu excepţia celei prevãzute la art. 22 lit. a), nici o altã sancţiune disciplinara nu poate fi dispusã mai înainte de efectuarea unei cercetãri disciplinare prealabile. (2) În vederea desfãşurãrii cercetãrii disciplinare prealabile, angajatul va fi convocat în scris de persoana împuternicitã de cãtre preşedintele Consiliului Concurenţei sã realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. (3) Neprezentarea angajatului la convocarea fãcutã în condiţiile prevãzute la alin. (2) fãrã un motiv obiectiv dã dreptul preşedintelui Consiliului Concurenţei sã dispunã sancţionarea, fãrã efectuarea cercetãrii disciplinare prealabile. (4) În cursul cercetãrii disciplinare prealabile angajatul are dreptul sã formuleze şi sã susţinã toate apãrãrile în favoarea sa şi sã ofere persoanei împuternicite sã realizeze cercetarea, toate probele şi motivaţiile pe care le considerã necesare, precum şi dreptul sã fie asistat, la cererea sa, de cãtre un reprezentant al sindicatului al cãrui membru este. (5) Dovada îndeplinirii acestei proceduri se va realiza prin întocmirea unui proces-verbal. ART. 26 (1) Preşedintele Consiliului Concurenţei dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisã în formã scrisã, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luãrii la cunoştinţã despre sãvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data sãvârşirii faptei. (2) Sub sancţiunea nulitãţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinarã; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, prezentul regulament sau a celor cuprinse în fisa postului, care au fost încãlcate de angajat; c) motivele pentru care au fost înlãturate apãrãrile formulate de angajat în timpul cercetãrii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevãzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuatã cercetarea; d) temeiul de drept în baza cãruia sancţiunea disciplinarã se aplicã; e) termenul în care sancţiunea poate fi contestatã; f) instanţa competentã la care sancţiunea poate fi contestatã. (3) Decizia de sancţionare se comunicã angajatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicãrii. (4) Comunicarea se predã personal angajatului, cu semnãturã de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandatã, la domiciliul sau reşedinţa comunicatã de acesta. (5) Decizia de sancţionare poate fi contestatã de angajat la instanţele judecãtoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicãrii. ART. 27 Prevederile prezentului capitol se completeazã cu dispoziţiile cuprinse în legislaţia muncii în vigoare.
Dispoziţii finale
ART. 28 Prezentul regulament intrã în vigoare la data publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.
________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
