Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În baza art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin. ARTICOL UNIC Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 1730 (2006), a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2178 (2014) şi a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2204 (2015), prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. p. Ministrul afacerilor externe, Daniel Ioniţă, secretar de stat Bucureşti, 16 aprilie 2015. Nr. 674. ANEXĂ
ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE S/RES/1730 (2006)
CONSILIUL DE SECURITATE Distribuire: generală
19 decembrie 2006
REZOLUŢIA 1730 (2006) adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de a 5599-a reuniuni din data de 19 decembrie 2006 Consiliul de Securitate, reafirmând declaraţia preşedintelui acestuia din data de 22 iunie 2006 (S/PRST/2006/28), subliniind faptul că sancţiunile sunt un instrument important pentru menţinerea şi restabilirea păcii şi securităţii internaţionale, subliniind şi obligaţiile pe care le au toate statele membre de a pune în aplicare în întregime măsurile obligatorii adoptate de Consiliul de Securitate, menţinând hotărârea de a se asigura că sancţiunile sunt elaborate cu grijă pentru a sprijini obiective clare şi că sunt puse în aplicare în aşa fel încât să permită găsirea unui echilibru între eficacitate şi posibilele incidente negative, exprimând angajamentul de a se asigura de existenţa unor proceduri clare şi corecte pentru a include persoane fizice şi entităţi pe lista celor cărora li se aplică sancţiuni şi pentru delistarea lor, precum şi pentru acordarea derogărilor umanitare, 1. adoptă procedura de excludere de pe listă în documentul anexat prezentei rezoluţii şi solicită Secretariatului General să stabilească în cadrul Secretariatului (Filiala organismelor subsidiare ale Consiliului de Securitate) un punct focal pentru primirea cererilor de excludere de pe listă şi pentru a îndeplini atribuţiile descrise în documentul anexat; 2. cere comitetelor de sancţiuni create de Consiliul de Securitate, inclusiv celor create în urma rezoluţiilor 1718 (2006), 1636 (2005), 1591 (2005), 1572 (2004), 1533 (2004), 1521 (2005), 1518 (2003), 1267 (1999), 1132 (1997), 918 (1994) şi 751 (1992), să revizuiască în mod corespunzător liniile directoare; 3. decide să rămână sesizat în această situaţie. Procedura de delistare Consiliul de Securitate solicită Secretariatului General să stabilească în cadrul Secretariatului (Filiala organismelor subsidiare ale Consiliului de Securitate) un punct focal pentru primirea cererilor delistare. Cei care doresc să trimită o cerere de delistare pot face aceasta, fie prin intermediul punctului focal descris mai jos, fie prin intermediul statului în care îşi au reşedinţa sau statul a cărui cetăţenie o au.[*1]────────── [*1] Un stat poate stabili regula ca cetăţenii săi sau persoanele care îşi au reşedinţa în statul respectiv să trimită cererile de delistare direct la punctul focal. Statul va stabili această regulă printr-o declaraţie adresată preşedintelui Comitetului pentru sancţiuni, care va fi publicată pe site-ul Comitetului. După consultarea cu statul care a propus listarea, orice membru al Comitetului poate recomanda delistarea trimiţând preşedintelui Comitetului de sancţiuni cererea însoţită de explicaţii. (Nu este necesară decât recomandarea unui membru al Comitetului referitoare la delistare pentru ca problema să fie inclusă pe agenda Comitetului). Dacă după o lună niciun membru al Comitetului nu recomandă delistarea, atunci aceasta se va considera respinsă, iar preşedintele Comitetului va informa punctul focal.────────── Punctul focal va avea următoarele atribuţii: 1. Primeşte cererile de delistare (din partea unei/unor persoane fizice, grupuri, întreprinderi şi/sau entităţi care au fost înscrise pe lista de sancţiuni alcătuită de Comitetul de sancţiuni). 2. Verifică dacă cererile sunt depuse pentru prima dată sau sunt reînnoite. 3. În cazul unei cereri reînnoite, dacă aceasta nu conţine informaţii suplimentare, punctul focal o returnează petiţionarului. 4. Confirmă primirea cererii de la solicitant şi informează solicitantul cu privire la procedura generală pentru prelucrarea cererii. 5. Trimite cererea statului sau statelor care a/au propus listarea şi statului sau statelor a cărui/ale căror cetăţenie o are sau în care solicitantul îşi are reşedinţa, spre informare şi pentru a le da posibilitatea de a formula comentarii cu privire la cereri. Aceste state sunt încurajate să se consulte cu cele care au propus listarea înainte de a recomanda delistarea. În acest scop, statele pot contacta punctul focal, care le face legătura cu statele care au propus listarea, dacă acestea din urmă îşi dau în prealabil acordul. 6. (a) Dacă după consultări oricare dintre aceste state recomandă delistarea, statul respectiv va trimite recomandarea însoţită de explicaţii, fie prin punctul focal, fie direct preşedintelui Comitetului de sancţiuni. Preşedintele va trece în activitatea de zi a Comitetului cererea de delistare. (b) Dacă oricare dintre statele care au fost consultate în privinţa cererilor de delistare în conformitate cu paragraful 5 de mai sus se opune cererii, punctul focal va informa Comitetul şi va furniza copii ale cererii de delistare. Orice membru al Comitetului care deţine informaţii ce pot veni în sprijinul cererii este încurajat să le împărtăşească cu statele care au analizat cererea de delistare, în conformitate cu paragraful 5 de mai sus. (c) Dacă după o perioadă rezonabilă de timp (3 luni), niciunul dintre statele care au analizat cererea de delistare în conformitate cu paragraful 5 nu face remarci sau nu indică Comitetului că cererea de delistare este în curs de analiză şi solicită o prelungire a perioadei de analiză, punctul focal va informa toţi membrii Comitetului şi va distribui copii ale cererii de excludere. 7. Toate mesajele primite de punctul focal de la statele membre vor fi transmise Comitetului pentru sancţiuni spre informare. 8. Informează solicitantul: (a) cu privire la decizia Comitetului de sancţiuni de a accepta solicitarea de delistare; sau (b) cu privire la faptul că procesul de examinare a cererilor de delistare de către Comitet s-a încheiat şi că solicitantul este menţinut pe lista Comitetului.
ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE S/RES/2178 (2014)
CONSILIUL DE SECURITATE Distribuire: generală
24 septembrie 2014
REZOLUŢIA 2178 (2014) adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de a 7272-a reuniuni din data de 24 septembrie 2014 Consiliul de Securitate, reafirmând că terorismul în toate formele şi manifestările sale constituie una dintre cele mai grave ameninţări la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi că toate actele de terorism sunt infracţiuni şi nu pot fi justificate indiferent de motivaţiile care stau la baza lor, indiferent de momentul în care au fost săvârşite sau de făptuitor şi rămânând hotărât să contribuie, în continuare, la consolidarea eficacităţii eforturilor de a combate acest flagel la nivel mondial, luând act cu îngrijorare de faptul că ameninţarea terorismului a devenit mai difuză şi că a crescut, în diferite regiuni ale lumii, numărul actelor de terorism, inclusiv cele motivate de intoleranţă sau extremism, şi exprimând hotărârea de a combate această ameninţare, ţinând cont de necesitatea de a combate condiţiile care duc la răspândirea terorismului şi afirmând hotărârea statelor membre de a continua să facă tot posibilul pentru a soluţiona conflictele şi de a nu le permite grupărilor teroriste să îşi stabilească un sediu şi locuri de refugiu, pentru a combate într-un mod mai eficace ameninţarea crescândă a terorismului, subliniind faptul că terorismul nu poate şi nu trebuie să fie asociat cu nicio religie, naţionalitate sau civilizaţie, recunoscând că măsurile de cooperare internaţională şi orice măsuri luate de statele membre pentru prevenirea şi combaterea terorismului trebuie să respecte pe deplin Carta Naţiunilor Unite, reafirmând că respectă suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa politică a tuturor statelor, în conformitate cu Carta, reafirmând că statele membre trebuie să se asigure că prin toate măsurile luate pentru combaterea terorismului respectă toate obligaţiile care le revin în temeiul dreptului internaţional, în special dreptul internaţional al drepturilor omului, dreptul internaţional al refugiaţilor, precum şi dreptul internaţional umanitar, subliniind că respectarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi a statului de drept sunt complementare şi se susţin reciproc cu măsuri eficace de combatere a terorismului şi reprezintă o parte esenţială a bunelor rezultate ale eforturilor de combatere a terorismului şi ia act de importanţa respectării statului de drept pentru a preveni în mod eficace şi a combate terorismul, precum şi luând aminte că nerespectarea acestor obligaţii şi a altor obligaţii internaţionale, inclusiv a celor prevăzute de Carta Naţiunilor Unite, este unul dintre factorii care contribuie la intensificarea radicalizării şi favorizează un sentiment de impunitate, exprimând profunda îngrijorare cu privire la ameninţarea gravă şi crescândă pe care o reprezintă luptători terorişti străini, şi anume persoanele care călătoresc într-un alt stat decât statul lor de reşedinţă sau cetăţenie în vederea săvârşirii, planificării ori pregătirii sau participării la acte de terorism ori pentru a asigura antrenament pentru săvârşirea de acte teroriste sau a participa la un astfel de antrenament, inclusiv în legătură cu conflictele armate, şi luând hotărârea de a combate această ameninţare, exprimând profunda îngrijorare cu privire la persoanele care încearcă să se deplaseze în străinătate pentru a deveni luptători terorişti, îngrijorat cu privire la faptul că luptători terorişti străini contribuie la creşterea intensităţii şi duratei conflictelor şi le fac din ce în ce mai greu de soluţionat şi pot de asemenea reprezenta o ameninţare gravă la adresa statelor lor de origine, statelor pe care le tranzitează şi statelor spre care călătoresc, precum şi a statelor din vecinătatea zonelor de conflict armat în care activează luptătorii terorişti străini şi care sunt afectate de probleme grave de securitate şi luând în considerare că ameninţarea reprezentată de luptătorii terorişti străini poate afecta toate regiunile şi statele membre, chiar şi pe cele aflate la distanţă de zonele de conflict, şi exprimând profunda îngrijorare cu privire la faptul că luptătorii terorişti străini se folosesc de ideologia lor extremistă pentru a promova terorismul, exprimând îngrijorare cu privire la faptul că teroriştii şi entităţile teroriste au pus bazele unor reţele internaţionale între statele lor de origine, statele de tranzit şi de destinaţie, prin care s-a facilitat transportul luptătorilor terorişti străini şi resurselor necesare pentru a-i sprijini pe aceştia, exprimând deosebită îngrijorare cu privire la faptul că luptătorii terorişti străini sunt recrutaţi de către entităţi teroriste cărora li se alătură, de exemplu Statul Islamic din Irak şi Levant (ISIL), Frontul Al-Nusra (ANF) şi alte celule, asociaţii, grupări desprinse din Al-Qaida sau asemănătoare acesteia, desemnate de către Comitetul instituit în temeiul rezoluţiilor 1267 (1999) şi 1989 (2011), recunoscând că ameninţarea reprezentată de luptătorii terorişti străini se referă, printre altele, şi la persoanele care sprijină actele sau activităţile Al-Qaida şi ale celulelor sale, asociaţii, grupărilor dizidente şi entităţilor asociate, inclusiv prin recrutarea sau prin susţinerea actelor ori activităţilor acestor entităţi, şi accentuând necesitatea urgentă de a combate această ameninţare, recunoscând că pentru combaterea ameninţării reprezentate de luptătorii terorişti străini este nevoie de o abordare cuprinzătoare a factorilor care stau la baza acestui fenomen, inclusiv prin prevenirea radicalizării şi săvârşirea actelor de terorism, prin împiedicarea recrutării şi călătoriilor în străinătate ale luptătorilor terorişti străini, prin întreruperea sprijinului financiar pentru luptătorii terorişti străini, combaterea extremismului violent, care poate duce la acte de terorism, combaterea incitării la acte teroriste, motivate de extremism sau intoleranţă, promovarea toleranţei politice şi religioase, dezvoltarea economică şi coeziunea socială şi incluziunea, punând capăt conflictelor armate şi soluţionându-le, precum şi prin facilitarea reintegrării şi reabilitării, recunoscând şi că terorismul nu poate fi anihilat numai prin forţă militară, măsuri de aplicare a legii şi operaţiuni bazate pe informaţii operative şi subliniind nevoia de a combate factorii care favorizează răspândirea terorismului, conform expunerii din Pilonul I al Strategiei mondiale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de combatere a terorismului (A/RES/60/288), exprimând îngrijorare cu privire la utilizarea sporită de către terorişti şi susţinătorii lor a tehnologiei comunicaţiilor în vederea radicalizării persoanelor şi pregătirii acestora pentru acte de terorism, recrutării şi incitării altora la comiterea de acte teroriste, inclusiv prin intermediul internetului, şi finanţării şi facilitării deplasării şi activităţilor ulterioare ale luptătorilor terorişti străini, şi subliniind necesitatea ca statele membre să coopereze pentru a-i împiedica pe terorişti să se folosească de tehnologie, comunicaţii şi resurse pentru a obţine sprijin pentru actele de terorism, respectând drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi în conformitate cu alte obligaţii impuse de dreptul internaţional, apreciind activităţile desfăşurate de entităţile Naţiunilor Unite în zona de consolidare a capacităţilor, în special entităţile care fac parte din Grupul de lucru pentru combaterea terorismului (CTITF), inclusiv Oficiul Naţiunilor Unite pentru combaterea drogurilor şi infracţionalităţii (UNODC) şi Centrul Naţiunilor Unite pentru combaterea terorismului (UNCCT) şi, de asemenea, eforturile Direcţiei Comitetului Executiv de combatere a terorismului (CTED) în vederea facilitării asistenţei tehnice, în special prin promovarea angajamentului dintre furnizorii de asistenţă pentru consolidarea capacităţilor şi destinatari, în colaborare cu alte organizaţii internaţionale, regionale şi locale relevante, pentru a sprijini statele membre, la solicitarea acestora, în punerea în aplicare a strategiei Organizaţiei Naţiunilor Unite de combatere a terorismului la nivel mondial, luând notă de evoluţiile recente şi de iniţiativele la nivel internaţional, regional şi local de a preveni şi elimina terorismul mondial şi luând notă de munca depusă de Forumul pentru combaterea terorismului la nivel mondial (GCTF), în special faptul că a adoptat recent un set cuprinzător de bune practici pentru combaterea fenomenului luptătorilor terorişti străini şi că a publicat o serie de alte documente-cadru şi de îndrumare de bune practici, inclusiv în ceea ce priveşte combaterea extremismului violent, justiţia penală, penitenciare, răpirea pentru răscumpărare, acordarea de sprijin pentru victimele terorismului, şi activitatea poliţiei orientată spre comunitate, pentru a sprijini statele interesate cu punerea în aplicare a cadrului juridic şi a politicilor de combatere a terorismului stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite şi pentru a veni în sprijinul activităţii entităţilor relevante ale Naţiunilor Unite în vederea combaterii terorismului în aceste domenii, apreciind eforturile depuse de INTERPOL pentru combaterea ameninţării reprezentate de luptătorii terorişti străini, inclusiv printr-o reţea mondială de informare a instituţiilor de aplicare a legii facilitată de utilizarea reţelei sale securizate de comunicaţii, baze de date, şi un sistem de avize consultative, de proceduri de urmărire a actelor de identitate şi a documentelor de călătorie furate sau falsificate, precum şi forumuri ale INTERPOL pentru combaterea terorismului şi programul INTERPOL de combatere a luptătorilor terorişti străini, având în vedere şi subliniind situaţia persoanelor care au cetăţenie multiplă şi care călătoresc în statele a căror cetăţenie o deţin în scopul comiterii, planificării, pregătirii sau participării la acte de terorism sau asigurarea antrenamentului ori participarea la antrenament pentru săvârşirea de acte de terorism şi îndemnând statele să ia măsuri, după caz, în conformitate cu obligaţiile care le revin în temeiul dreptului lor intern şi dreptului internaţional, inclusiv dreptul internaţional al drepturilor omului, solicitând statelor să se asigure, în conformitate cu dreptul internaţional, în special cu dreptul internaţional al drepturilor omului şi cu dreptul internaţional al refugiaţilor, că autorii, organizatorii sau facilitatorii actelor de terorism, inclusiv luptătorii terorişti străini, nu abuzează de statutul de refugiat, reiterând solicitarea adresată tuturor statelor să devină cât mai curând posibil parte la convenţiile şi protocoalele internaţionale pentru combaterea terorismului, indiferent dacă sunt sau nu părţi la convenţii regionale în acest domeniu şi să pună în aplicare pe deplin obligaţiile care le revin în temeiul convenţiilor şi protocoalelor la care sunt părţi, luând act de ameninţarea continuă la adresa păcii şi securităţii internaţionale pe care o reprezintă terorismul şi afirmând necesitatea de a combate prin toate mijloacele, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite, ameninţările la adresa păcii şi securităţii internaţionale reprezentate de actele de terorism, inclusiv cele comise de luptătorii terorişti străini, acţionând în baza capitolului VII din Carta Naţiunilor Unite, 1. condamnă extremismul violent, care poate duce la terorism, violenţă sectară şi comiterea de acte de terorism de către luptătorii terorişti străini, şi cere ca toţi luptătorii terorişti străini să înceteze a mai folosi armele şi să înceteze toate actele de terorism şi să nu mai participe la conflicte armate; 2. reafirmă că toate statele trebuie să împiedice circulaţia teroriştilor sau a grupurilor teroriste şi cu ajutorul controlului strict la frontieră şi al controlului eliberării actelor de identitate şi documentelor de călătorie, precum şi prin măsurile de prevenire a contrafacerii, falsificării sau utilizării frauduloase a actelor de identitate şi a documentelor de călătorie subliniază, în acest sens, importanţa combaterii, în conformitate cu obligaţiile lor internaţionale relevante, a ameninţării reprezentate de luptătorii teroriştilor străini, şi încurajează statele membre să se folosească de evaluarea, bazată pe probe, a riscului reprezentat de călători şi de procedurile de screening, inclusiv strângerea şi analizarea informaţiilor privind călătoriile, fără a recurge la alcătuirea de profiluri bazate pe stereotipuri fondate pe motive de discriminare interzise de dreptul internaţional; 3. îndeamnă statele membre, în conformitate cu dreptul intern şi internaţional, să intensifice şi să accelereze, prin intermediul mecanismelor bilaterale sau multilaterale, în special Organizaţia Naţiunilor Unite, schimbul de informaţii operaţionale cu privire la acţiunile sau mişcările teroriştilor sau ale reţelelor teroriste, inclusiv ale luptătorilor terorişti străini, în special în legătură cu statele lor de reşedinţă sau statele ale căror cetăţenie o deţin; 4. solicită statelor membre, în conformitate cu obligaţiile care le revin în temeiul dreptului internaţional, să coopereze în eforturile de combatere a ameninţării reprezentate de luptătorii terorişti străini, inclusiv prin prevenirea radicalizării persoanelor şi îndreptării lor spre terorism şi recrutării de luptători terorişti străini, inclusiv copii, prin împiedicarea luptătorilor terorişti străini să treacă graniţa, prin distrugerea şi împiedicarea sprijinului financiar pentru luptătorii terorişti străini, precum şi prin începerea şi desfăşurarea urmăririi penale, a strategiilor de reabilitare şi reintegrare în vederea repatrierii luptătorilor terorişti străini; 5. decide ca statele membre, în conformitate cu legislaţia internaţională privind drepturile omului, dreptul internaţional al refugiaţilor, precum şi dreptul internaţional umanitar, să prevină şi să elimine recrutarea, organizarea, transportul sau dotarea persoanelor care călătoresc într-un alt stat decât statul lor de reşedinţă sau decât statul a cărui cetăţenie o au, în vederea săvârşirii, planificării, pregătirii sau participării la acte de terorism sau care asigură antrenament pentru săvârşirea actelor de terorism sau participă la acesta, precum şi finanţarea călătoriei şi a activităţilor acestor persoane; 6. reaminteşte decizia sa din Rezoluţia 1373 (2001), conform căreia toate statele membre trebuie să se asigure că orice persoană care participă la finanţarea, planificarea, pregătirea sau săvârşirea actelor de terorism ori la sprijinirea actelor de terorism va fi adusă în faţa justiţiei, şi decide că toate statele trebuie să se asigure în legile şi reglementările lor interne că aceste fapte permit, proporţional cu gravitatea infracţiunii, urmărirea penală şi sancţionarea: (a) cetăţenilor acestor state, care călătoresc sau încearcă să se deplaseze într-un alt stat decât statul lor de reşedinţă sau statul a cărei cetăţenie o deţin, precum şi a altor persoane care călătoresc sau încearcă să călătorească de pe teritoriile acestor state într-un un alt stat decât statul lor de reşedinţă sau statul a cărui cetăţenie o deţin, în scopul săvârşirii, planificării sau pregătirii ori participării la acte de terorism sau pentru a asigura antrenamente pentru săvârşirea de acte de terorism ori participarea la astfel de antrenamente; (b) furnizarea intenţionată sau strângerea, prin orice mijloace, directe ori indirecte, de fonduri de către cetăţenii lor sau de pe teritoriile lor, cu intenţia de a folosi aceste fonduri sau ştiind că acestea vor fi folosite cu scopul de a finanţa deplasarea persoanelor care călătoresc într-un alt stat decât statul lor de reşedinţă ori statul a cărui cetăţenie o deţin pentru a comite, planifica sau pregăti ori participa la acte de terorism sau pentru a asigura antrenamente pentru săvârşirea de acte de terorism ori participarea la astfel de antrenamente; şi (c) organizarea intenţionată sau altă facilitare, inclusiv acte de recrutare, de către cetăţenii lor sau de pe teritoriile lor, a călătoriei persoanelor care se deplasează într-un alt stat decât statul lor de reşedinţă sau statul a cărui cetăţenie o deţin pentru a săvârşi, planifica sau pregăti ori a participa la acte de terorism sau prestarea ori pentru a asigura antrenamente pentru săvârşirea de acte de terorism sau participarea la astfel de antrenamente; 7. exprimă hotărârea fermă de a reflecta la includerea pe lista de sancţiuni, în conformitate cu Rezoluţia 2161 (2014), de persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida, care finanţează, obţin arme, planifică sau recrutează pentru ei sau le acordă altfel de sprijin pentru actele ori activităţile lor, inclusiv prin tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, cum ar fi internetul, reţelele de socializare sau orice alte mijloace; 8. decide ca, fără a aduce atingere intrării sau tranzitării necesare pentru desfăşurarea unui proces judiciar, inclusiv în desfăşurarea unui astfel de proces legat de reţinerea sau detenţia unui luptător terorist străin, statele membre să împiedice intrarea ori tranzitul pe teritoriul lor al tuturor persoanelor despre care statele respective au informaţii credibile că există motive întemeiate de a crede că persoanele respective doresc să intre pe teritoriul lor sau să le tranziteze teritoriul, cu scopul de a participa la faptele descrise la punctul 6, inclusiv orice acte ori activităţi care indică faptul că o persoană, o grupare, o întreprindere sau o entitate este asociată cu Al-Qaida, astfel cum este prevăzut la paragraful 2 din Rezoluţia 2161 (2014), dat fiind faptul că nicio dispoziţie din actualul paragraf nu obligă statele de a refuza intrarea persoanelor pe teritoriul lor sau să solicite plecarea persoanelor de pe teritoriul lor dacă aceste persoane sunt proprii cetăţeni sau rezidenţi permanenţi; 9. solicită statelor membre să impună companiilor aeriene care operează pe teritoriile lor să le furnizeze în avans autorităţilor naţionale competente informaţii despre pasageri, cu scopul de a detecta plecarea de pe teritoriile lor sau încercarea persoanelor desemnate de către Comitetul instituit în temeiul rezoluţiilor 1267 (1999) şi 1989 (2011) ("Comitetul") de a intra pe teritoriul lor sau de a-l tranzita, cu ajutorul unor aeronave civile şi solicită, în continuare, statelor membre să raporteze Comitetului orice astfel de plecare de pe teritoriile lor sau încercare de a intra pe teritoriul lor sau a le tranzita teritoriul, din partea unor astfel de persoane, precum şi schimbul de informaţii cu statul de reşedinţă sau a cărui cetăţenie o deţin persoanele respective, după caz şi în conformitate cu legislaţia internă şi obligaţiile internaţionale; 10. subliniază nevoia urgentă de a pune în aplicare pe deplin şi imediat această rezoluţie cu privire la luptătorii terorişti străini, subliniază nevoia urgentă de a pune în aplicare această rezoluţie cu privire la acei luptători terorişti străini care sunt asociaţi cu ISIL, ANF şi alte celule, afiliaţii, grupări desprinse din Al-Qaida sau asemănătoare cu aceasta, desemnate de Comitet, şi se declară pregătit pentru a lua în considerare listarea, în conformitate cu Rezoluţia 2161 (2014), a persoanelor asociate cu Al-Qaida care săvârşesc actele menţionate la punctul 6 de mai sus; Cooperarea internaţională 11. solicită statelor membre ca, în conformitate cu respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi în conformitate cu alte obligaţii în temeiul dreptului internaţional, să consolideze cooperarea internaţională, regională şi locală, dacă este cazul prin intermediul acordurilor bilaterale, pentru a preveni deplasarea luptătorilor terorişti străini de pe teritoriul lor sau tranzitarea teritoriilor lor, inclusiv prin schimbul sporit de informaţii în scopul identificării luptătorilor terorişti străini, al stabilirii unui schimb de informaţii cât mai eficace şi al adoptării celor mai bune practici, precum şi în scopul mai bunei înţelegeri a rutelor de deplasare folosite de luptătorii terorişti străini, precum şi să coopereze atunci când iau măsuri la nivel naţional pentru a împiedica teroriştii să se folosească de tehnologie, comunicaţii şi resurse pentru a obţine sprijin pentru săvârşirea actelor de terorism; 12. reaminteşte decizia sa din Rezoluţia 1373 (2001) conform căreia statele membre sunt obligate să îşi acorde asistenţă unul altuia în mai mare măsură în legătură cu anchetele penale sau procedurile legate de finanţarea ori sprijinirea actelor de terorism, inclusiv asistenţă pentru colectarea probelor necesare actelor de procedură, şi subliniază importanţa îndeplinirii acestei obligaţii cu privire la astfel de anchete sau proceduri privind luptătorii terorişti străini; 13. încurajează Interpol să îşi intensifice eforturile în ceea ce priveşte ameninţarea reprezentată de luptătorii terorişti străini şi să recomande sau să pună la dispoziţie resurse suplimentare pentru a sprijini şi încuraja măsurile naţionale, regionale şi internaţionale de monitorizare şi prevenire a tranzitului luptătorilor terorişti străini, cum ar fi extinderea utilizării de INTERPOL a avizelor speciale pentru a include luptătorii terorişti străini; 14. solicită statelor să sprijine consolidarea capacităţilor statelor necesare pentru a combate ameninţarea reprezentată de luptătorii terorişti străini, inclusiv pentru a preveni şi interzice luptătorilor terorişti străini să treacă frontierele terestre şi maritime, în special pe cele ale statelor vecine cu zone de conflict armat în care există deja luptători terorişti străini, şi salută şi încurajează asistenţa bilaterală acordată de către statele membre pentru a ajuta consolidarea unor astfel de capacităţi naţionale; Combaterea extremismului violent în scopul de a preveni actele de terorism 15. subliniază că lupta împotriva extremismului violent, care poate duce la acte de terorism, inclusiv prevenirea radicalizării, recrutării şi mobilizării persoanelor în grupări teroriste şi transformarea în luptători terorişti străini reprezintă un element esenţial al combaterii ameninţărilor la adresa păcii şi securităţii internaţionale pe care o reprezintă luptătorii terorişti străini şi solicită statelor membre să îşi intensifice eforturile de combatere a acestui tip de extremism violent; 16. încurajează statele membre să implice comunităţile locale relevante şi actorii nonguvernamentali în dezvoltarea de strategii pentru a contracara discursul extremist violent, care poate incita la acte de terorism, a combate condiţiile favorabile răspândirii extremismului violent, care poate conduce la acte de terorism, inclusiv prin implicarea tinerilor, familiilor, femeilor, liderilor religioşi, culturali şi responsabililor din domeniul educaţiei, precum şi a tuturor celorlalte grupuri interesate ale societăţii civile şi prin abordări adaptate la combaterea recrutării în acest tip de extremism violent şi promovarea incluziunii şi a coeziunii sociale; 17. reaminteşte decizia sa de la punctul 14 din Rezoluţia 2161 (2014) cu privire la dispozitivele explozive improvizate (DEI) şi persoanele, grupările, întreprinderile şi entităţile asociate cu Al-Qaida şi, în acest context, îndeamnă statele membre ca, în conformitate cu drepturile omului şi cu libertăţile fundamentale şi în conformitate cu alte obligaţii izvorâte din dreptul internaţional, să coopereze atunci când se iau, la nivel naţional, măsuri pentru împiedicarea teroriştilor de a se folosi de tehnologie, comunicaţii şi resurse, inclusiv audio şi video, pentru a obţine sprijin pentru actele de terorism; 18. solicită statelor membre să coopereze şi să sprijine în mod constant eforturile reciproce de combatere a extremismului violent, care poate conduce la acte de terorism, inclusiv prin consolidarea capacităţilor, coordonarea planurilor şi a eforturilor, precum şi prin schimbul de experienţă; 19. subliniază în acest sens importanţa eforturilor statelor membre de a identifica modalităţi alternative nonviolente pentru prevenirea şi soluţionarea conflictelor de către persoanele afectate şi comunităţile locale pentru a reduce riscul de radicalizare a potenţialilor viitori terorişti, precum şi de a încerca să promoveze alternative paşnice la discursurile violente îmbrăţişate de luptătorii terorişti străini şi subliniază rolul pe care îl poate juca educaţia în combaterea discursului terorist; Angajamentul Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la ameninţarea reprezentată de luptătorii terorişti străini 20. ia notă că luptătorii terorişti străini şi cei care finanţează sau facilitează deplasarea lor şi activităţile ulterioare pot fi eligibili pentru a fi incluşi pe lista de sancţiuni privitoare la Al-Qaida gestionată de către Comitet în temeiul rezoluţiilor 1267 (1999) şi 1989 (2011) în cazul în care participă la finanţarea, planificarea, facilitarea, pregătirea sau săvârşirea de acte sau activităţi de către, împreună cu, sub numele, în numele ori în sprijinul Al-Qaida, furnizarea, vânzarea sau transferul de arme şi materiale ori recrutare pentru Al-Qaida sau altfel de sprijin pentru acte ori activităţi ale Al-Qaida sau ale oricărei altei celule, oricăror altor filiale, oricărei altei grupări desprinse din Al-Qaida sau asociate cu aceasta, şi solicită statelor să propună astfel de luptători terorişti străini şi persoane care facilitează sau finanţează călătoria şi activităţile ulterioare ale acestora spre o posibilă includere pe listă; 21. îndrumă Comitetul creat în conformitate cu rezoluţiile 1267 (1999) şi 1989 (2011) şi Echipa de sprijin pentru analiză şi monitorizarea sancţiunilor, în strânsă cooperare cu toate organismele relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite de combatere a terorismului, în special CTED, să acorde o atenţie specială ameninţării reprezentate de luptătorii terorişti străini recrutaţi de către ISIL sau ANF ori care aderă la aceste grupări şi de toate grupările, întreprinderile şi entităţile asociate cu Al-Qaida; 22. încurajează echipa de sprijin pentru analiză şi monitorizarea sancţiunilor să îşi coordoneze eforturile de monitorizare şi să intervină în cazul unor ameninţări reprezentate de luptătorii terorişti străini colaborând cu alte organisme ale Naţiunilor Unite de combatere a terorismului, în special CTITF; 23. solicită din partea Echipei de sprijin pentru analiză şi monitorizarea sancţiunilor ca, în strânsă cooperare cu alte organisme ale Naţiunilor Unite de combatere a terorismului, să prezinte un raport Comitetului creat în temeiul rezoluţiilor 1267 (1999) şi 1989 (2011) în termen de 180 de zile şi să ofere Comitetului o actualizare preliminară verbală în termen de 60 de zile, privind ameninţarea reprezentată de luptătorii terorişti străini recrutaţi de către ISIL sau ANF ori care au aderat la aceste grupări şi toate grupările, întreprinderile şi entităţile asociate cu Al-Qaida, printre care: (a) o evaluare cuprinzătoare a ameninţării reprezentate de aceşti luptători terorişti străini, inclusiv facilitatorii lor, regiunile cele mai afectate şi tendinţele de radicalizare spre terorism, facilitare, recrutare, date demografice, finanţare; şi (b) recomandări pentru măsurile care pot fi luate pentru a îmbunătăţi reacţia la ameninţarea reprezentată de aceşti luptători terorişti străini; 24. solicită Comitetului de combatere a terorismului ca, în limitele mandatului său actual şi cu sprijinul CTED, să identifice lacunele principale în capacitatea statelor membre de a pune în aplicare rezoluţiile Consiliului de Securitate 1373 (2001) şi 1624 (2005), care ar putea împiedica statele de a stopa fluxul de luptători terorişti străini, precum şi de a identifica bunele practici pentru a stopa fluxul de luptători terorişti străini prin punerea în aplicare a rezoluţiilor 1373 (2001) şi 1624 (2005), precum şi pentru a facilita asistenţa tehnică, în special prin promovarea colaborării între cei care sprijină consolidarea capacităţilor şi beneficiilor, în special cei din regiunile cele mai afectate, inclusiv prin dezvoltarea, la cererea acestora, a unor strategii cuprinzătoare de combatere a terorismului, care includ combaterea radicalizării violente şi stoparea fluxului de luptători terorişti străini, amintind rolurile altor actori relevanţi, de exemplu, Forumul pentru combaterea terorismului mondial; 25. subliniază că ameninţarea crescândă reprezentată de luptătorii terorişti străini face parte din noile tendinţe şi evoluţii care au legătură cu rezoluţiile 1373 (2001) şi 1624 (2005) care, la paragraful 5 din Rezoluţia 2129 (2013), Consiliul de Securitate a cerut CTED să identifice şi, prin urmare, merită o atenţie deosebită din partea Comitetului de combatere a terorismului, în conformitate cu mandatul său; 26. solicită Comitetului creat în conformitate cu rezoluţiile 1267 (1999) şi 1989 (2011) şi Comitetului de combatere a terorismului să furnizeze informaţii de actualitate Consiliului de Securitate privind eforturile lor, în conformitate cu prezenta rezoluţie; 27. decide să rămână în continuare sesizat în mod activ cu privire la această situaţie.
ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE S/RES/2204 (2015)
CONSILIUL DE SECURITATE Distribuire: generală
24 februarie 2015
REZOLUŢIA 2204 (2015) adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de-a 7390-a reuniuni din data de 24 februarie 2015 Consiliul de Securitate, reamintind rezoluţiile sale 2014 (2011), 2051 (2012), 2140 (2014), 2201 (2015) şi declaraţiile preşedintelui său din data de 15 februarie 2013 (S/PRST/2013/3) şi 29 august 2014 (S/PRST/2014/18) privind Yemenul, reafirmând angajamentul ferm pentru unitatea, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Yemenului, exprimând îngrijorare cu privire la provocările politice, de securitate, economice şi umanitare în Yemen, inclusiv violenţa, precum şi ameninţările cauzate de transferul ilicit, de strângerea cu efect destabilizant şi folosirea necorespunzătoare a armelor, care destabilizează societatea, reiterând apelul pentru toate părţile din Yemen pentru a se angaja în soluţionarea diferendelor dintre ele prin dialog şi consultare, să respingă folosirea actelor de violenţă pentru a atinge obiectivele politice şi să se abţină de la instigare, exprimând sprijin pentru activitatea de consilier special al secretarului general cu privire la Yemen, Jamal Benomar, şi angajamentul faţă de aceasta, în sprijinul procesului yemenit de tranziţie, amintind includerea pe lista sancţiunilor a grupării Al-Qaida din Peninsula Arabă (AQAP) şi includerea persoanelor fizice asociate cu Al-Qaida pe lista de sancţiuni stabilită de Comitet în temeiul rezoluţiilor 1267 (1999) şi 1989 (2011) şi subliniind în acest sens necesitatea de punere în aplicare pe deplin a măsurilor de la paragraful 1 al Rezoluţiei 2161 (2014) reprezentând un instrument important în combaterea activităţilor teroriste în Yemen, luând notă de importanţa critică a aplicării eficace a regimului de sancţiuni impus în temeiul Rezoluţiei 2140 (2014), inclusiv rolul-cheie pe care statele membre din regiune îl pot juca în acest sens şi încurajarea eforturilor continue de consolidare a cooperării, hotărând că situaţia din Yemen continuă să constituie o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale, acţionând în baza capitolului VII din Carta Naţiunilor Unite, 1. reafirmând necesitatea de a sprijini pe deplin şi la timp tranziţia politică în urma Conferinţei cuprinzătoare naţionale de dialog, în conformitate cu Iniţiativa Consiliului de Cooperare al Golfului şi cu Mecanismul de implementare, cu Acordul de pace şi parteneriat naţional şi în conformitate cu Rezoluţia 2014 (2011), 2051 (2012) şi 2140 (2014) şi în ceea ce priveşte aşteptările poporului yemenit; 2. decide să prelungească până la 26 februarie 2016 perioada pentru măsurile impuse prin paragrafele 11 şi 15 din Rezoluţia 2140 (2014) şi reafirmă dispoziţiile de la paragrafele 12, 13, 14 şi 16 din Rezoluţia 2140 (2014); Criteriile de listare 3. reafirmă că dispoziţiile de la paragrafele 11 şi 15 din Rezoluţia 2140 (2014) se aplică persoanelor fizice sau entităţilor listate de Comitetul instituit în temeiul paragrafului 19 din Rezoluţia 2140 (2014) ("Comitetul"), ca săvârşind acte care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea Yemenului sau acordând sprijin pentru acestea; Raportarea 4. decide să prelungească până la 25 martie 2016 mandatul grupului de experţi, în conformitate cu paragraful 21 din Rezoluţia 2140 (2014), exprimă intenţia de a revizui mandatul şi de a adopta măsurile corespunzătoare în ceea ce priveşte continuarea prelungirii nu mai târziu de 25 februarie 2016 şi solicită secretarului general să ia măsurile administrative necesare cât mai repede posibil pentru a forma din nou grupul de experţi, pentru o perioadă de 13 luni de la data acestei rezoluţii, bazându-se, după caz, pe experienţa membrilor grupului stabilit în conformitate cu Rezoluţia 2140 (2014); 5. solicită grupului de experţi să pună la dispoziţia Comitetului o actualizare la jumătatea perioadei până la data de 24 septembrie 2015 şi să pună la dispoziţia Consiliului de Securitate un raport final până la data de 24 februarie 2016, după consultarea cu Comitetul; 6. îndrumă grupul să coopereze cu alte grupuri de experţi relevante stabilite de către Consiliul de Securitate pentru a sprijini activitatea comitetelor sale de sancţiuni, în special Echipa de sprijin pentru analiză şi monitorizarea sancţiunilor creată prin Rezoluţia 1526 (2004) şi extinsă prin Rezoluţia 2161 (2014); 7. îndeamnă toate părţile şi statele membre, precum şi organizaţiile internaţionale, regionale şi locale să asigure cooperarea cu grupul de experţi şi îndeamnă în continuare toate statele membre implicate să asigure siguranţa membrilor grupului de experţi şi accesul neîngrădit, în special pentru persoane, la documente şi site-uri, în aşa fel încât grupul de experţi să îşi poată duce la îndeplinire mandatul; 8. subliniază importanţa sesiunilor de consultări cu statele membre în cauză, după cum se consideră necesar, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a măsurilor prevăzute în prezenta rezoluţie; 9. cere tuturor statelor membre să raporteze Comitetului în termen de 90 de zile de la adoptarea acestei rezoluţii măsurile pe care le-au luat în vederea punerii în aplicare eficiente a măsurilor impuse prin paragrafele 11 şi 15 din Rezoluţia 2140 (2014); 10. reafirmă intenţia de a revizui în continuare situaţia din Yemen şi disponibilitatea de a analiza eficacitatea măsurilor cuprinse în prezenta rezoluţie, inclusiv consolidarea, modificarea, suspendarea sau ridicarea măsurilor, după caz, în orice moment, în lumina evoluţiilor curente; Implicarea Organizaţiei Naţiunilor Unite 11. solicită secretarului general să continue să joace rolul de bune oficii, ia notă de activitatea consilierului său special, Jamal Benomar, cu apreciere, şi subliniază importanţa strânsei coordonări a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu partenerii săi internaţionali, inclusiv Consiliul de Cooperare al Golfului, Grupul ambasadorilor din Sana'a şi cu alţi actori în scopul de a contribui la succesul tranziţiei; 12. solicită în continuare secretarului general să continue să coordoneze asistenţa oferită de comunitatea internaţională în sprijinul tranziţiei şi să propună măsuri pentru consolidarea funcţiei consilierului special, pentru a-i permite să îşi îndeplinească mandatul, inclusiv cu privire la asistenţa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru finalizarea şi adoptarea proiectului de constituţie, desfăşurarea reformei electorale, organizarea de alegeri generale, precum şi crearea unor mecanisme de dezarmare, demobilizare şi reintegrare, precum şi reforma sectorului de securitate; 13. decide să rămână sesizat în mod activ cu privire la această situaţie. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
