Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetarii statistice referitoare la cererea turistica a rezidentilor in Romania

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010 privind stabilirea Metodologiei cercetarii statistice referitoare la cererea turistica a rezidentilor in Romania

EMITENT: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 20 ianuarie 2010

Comenteaza legea

ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010
privind stabilirea Metodologiei cercetãrii statistice referitoare la cererea turisticã a rezidenţilor în România
EMITENT: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 20 ianuarie 2010

Ţinând seama de Directiva 95/57/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1995 privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 291 din 6 decembrie 1995, cu modificãrile ulterioare, şi de Decizia 1999/35/CE a Comisiei din 9 decembrie 1998 privind procedurile de punere în aplicare a Directivei 95/57/CE a Consiliului privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 009 din 15 ianuarie 1999,
având în vedere Hotãrârea Comitetului de Avizare Metodologicã nr. 6 din 8 decembrie 2009,
în temeiul prevederilor <>Legii organizãrii şi funcţionãrii statisticii oficiale în România nr. 226/2009 şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statisticã, republicatã, cu modificãrile ulterioare,

preşedintele Institutului Naţional de Statisticã emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Obiectul prezentului ordin este stabilirea Metodologiei cercetãrii statistice referitoare la cererea turisticã a rezidenţilor în România.
ART. 2
Metodologia menţionatã la art. 1 este prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 3
Institutul Naţional de Statisticã va asigura actualizarea metodologiei în funcţie de legislaţia europeanã.
ART. 4
(1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de cãtre compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statisticã.
(2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficialã din România.
ART. 5
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã <>Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statisticã nr. 1.227/2005 privind stabilirea Metodologiei cercetãrii statistice privind cererea turisticã a rezidenţilor în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 şi 132 bis din 13 februarie 2006.
ART. 6
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Institutului Naţional de Statisticã,
Vergil Voineagu

Bucureşti, 12 ianuarie 2010.
Nr. 635.

ANEXÃ

METODOLOGIA
cercetãrii statistice referitoare la cererea
turisticã a rezidenţilor în România

1. Cadrul general
1.1. Obiectivele cercetãrii statistice
Cercetarea statisticã privind excursiile realizate de cãtre rezidenţii în România sunt urmãtoarele:
● culegerea de date trimestriale referitoare la cãlãtoriile cu cel puţin o înnoptare şi la excursiile realizate de cãtre rezidenţii în România, cu precãdere obţinerea de date statistice privind cheltuielile efectuate de aceştia, reprezentând informaţii absolut necesare pentru realizarea contului-satelit de turism, precum şi pentru întocmirea balanţei de plãţi;
● valorificarea rezultatelor cercetãrii statistice prin publicaţii în acest domeniu.
1.2. Cadrul legal
- Directiva 95/57/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1995 privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 291 din 6 decembrie 1995, cu modificãrile ulterioare, şi Decizia 1999/35/CE a Comisiei din 9 decembrie 1998 privind procedurile de punere în aplicare a Directivei 95/57/CE a Consiliului privind culegerea datelor statistice în domeniul turismului, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 009 din 15 ianuarie 1999.
- <>Legea organizãrii şi funcţionãrii statisticii oficiale în România nr. 226/2009 .
1.3. Concepte şi definiţii
Turismul cuprinde activitãţile desfãşurate de persoane în cursul cãlãtoriilor şi şederilor lor în afara mediului lor obişnuit (reşedinţei obişnuite), pentru o perioadã neîntreruptã care sã nu depãşeascã un an, în scopuri de odihnã, pentru afaceri, vizitarea prietenilor şi a rudelor, tratament medical, în scopuri religioase ori în scopul realizãrii unor pelerinaje.
Formele de turism:
a) turismul intern: rezidenţii unei ţãri date care cãlãtoresc numai în interiorul acestei ţãri;
b) turismul receptor: nerezidenţii care cãlãtoresc în ţara datã;
c) turismul emitor: rezidenţii unei ţãri date care cãlãtoresc în alte ţãri.
Cele 3 forme de bazã ale turismului enunţate anterior pot fi asociate şi se obţin urmãtoarele categorii de turism:
- turismul interior, care regrupeazã turismul intern şi turismul receptor;
- turismul naţional, care reprezintã turismul intern şi turismul emitor;
- turismul internaţional, care reprezintã turismul receptor şi turismul emitor.
Pentru scopuri privind statisticile de turism şi în acord cu modalitãţile de bazã ale turismului, vizitatorii pot fi clasificaţi astfel:
a) vizitatori internaţionali: - turişti;
- excursionişti - vizitatori de o zi;
b) vizitatori interni: - turişti;
- excursionişti - vizitatori de o zi.
Termenul vizitator internaţional desemneazã orice persoanã care se deplaseazã într-o ţarã, alta decât aceea în care îşi are rezidenţa obişnuitã, pentru o perioadã mai micã de 12 luni şi al cãrei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remuneratã în ţara vizitatã.
Vizitatorii internaţionali includ:
- turiştii, care reprezintã vizitatorii care petrec cel puţin o noapte într-o structurã turisticã de gãzduire colectivã sau privatã în ţara vizitatã;
- excursioniştii - vizitatori de o zi, care reprezintã vizitatorii care nu petrec cel puţin o noapte într-o structurã turisticã de gãzduire colectivã sau privatã în ţara vizitatã.
Termenul vizitator intern desemneazã orice persoanã care se deplaseazã, pentru o perioadã mai micã de 12 luni într-un loc situat în ţara sa de reşedinţã, dar altul decât acela care corespunde mediului sãu obişnuit, şi al cãrei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remuneratã în locul vizitat.
În scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi - excursionist intern - desemneazã un vizitator intern care nu petrece cel puţin o noapte într-o structurã turisticã colectivã sau privatã, în locul vizitat.
Pentru scopuri privind statisticile de turism internaţional, o persoanã este rezidentã într-o ţarã, dacã:
a) persoana a locuit în ţara respectivã cea mai mare parte a anului scurs - 12 luni; sau
b) persoana a locuit în acea ţarã o perioadã de timp mai micã de 12 luni, dar are intenţia sã se reîntoarcã în cele 12 luni care urmeazã pentru a trãi acolo.
Ţara de rezidenţã
O persoanã este consideratã rezidentã într-o ţarã, dacã acea persoanã a locuit în acea ţarã cea mai mare parte din ultimele 12 luni sau o perioadã mai scurtã, dar intenţioneazã sã locuiascã în continuare în aceastã ţarã, în urmãtoarele 12 luni.
Din punct de vedere turistic, toate persoanele care se deplaseazã în altã ţarã şi intenţioneazã sã rãmânã acolo mai mult de un an sunt imediat asimilate celorlalţi rezidenţi din ţara respectivã. Cetãţenii având domiciliul în strãinãtate care se întorc pentru o vizitã temporarã în ţara ai cãrei cetãţeni sunt se includ în categoria vizitatorilor nerezidenţi. Cetãţenia este indicatã în paşaportul persoanei respective - sau în alte documente de identificare -, în timp ce ţara de rezidenţã trebuie stabilitã prin interviu sau dedusã, de exemplu, din adresa persoanei în cauzã.
Prin structurã de cazare turisticã se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizeazã în mod permanent ori sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.
Structura de cazare turisticã colectivã reprezintã acea structurã care pune la dispoziţia cãlãtorilor camere sau spaţii, iar numãrul de locuri pe care îl furnizeazã trebuie sã fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane mai numeroase decât o simplã familie; toate locurile structurii de primire trebuie sã dispunã de o administraţie comercialã comunã, chiar dacã este o unitate nonprofit - cu scop nelucrativ.
Prin gospodãrie, ca unitate de observare, se înţelege un grup de douã sau mai multe persoane care în mod obişnuit locuiesc împreunã, au în general legãturi de rudenie şi se gospodãresc împreunã (fac menajul în comun, uneori lucreazã împreunã în gospodãrie, consumã şi valorificã în comun produsele obţinute, participã integral sau parţial la formarea şi utilizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al gospodãriei).
Excursia este o deplasare fãcutã în afara localitãţii de domiciliu, care a durat mai mult de 3 ore, nu este fãcutã în mod regulat (o datã pe sãptãmânã sau mai des) şi nu a avut ca scop asigurarea traiului zilnic.
Cheltuielile totale efectuate în timpul cãlãtoriilor reprezintã totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata cãlãtoriei şi a şederii în locul vizitat. Ele cuprind:
- plãţi cãtre agenţiile de turism;
- cazare, plus masa, acolo unde este inclusã în preţul cazãrii;
- alimente şi bãuturi - în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv comerţul cu amãnuntul;
- transport: costul cãlãtoriei dus şi întors în cadrul transportului public rutier, feroviar şi maritim;
- utilizarea vehiculelor - costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul cãlãtoriei, taxe de parcare, altele - de exemplu, închirierea vehiculelor;
- activitãţi recreative, culturale şi sportive: excursii cu ghid, activitãţi sportive - închirierea de echipamente; activitãţi culturale - taxe de intrare; divertisment şi alte moduri de recreere - taxe de intrare;
- cumpãrãturi: cheltuieli fãcute anterior cãlãtoriei pentru cumpãrarea de articole utilizate în timpul deplasãrii;
- cumpãrarea de articole pentru a fi consumate în timpul şederii la destinaţia cãlãtoriei, inclusiv alimente şi bãuturi; cumpãrarea de articole pentru a fi folosite dupã cãlãtoria turisticã - alimente şi bãuturi, cadouri şi suveniruri etc.;
- alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau reuniuni - taxe de participare, programe şi materiale, cãrţi, reviste legate de congres; asigurãri; convorbiri telefonice; altele: taxe poştale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc.
Din cheltuielile turistice se exclud: cumpãrarea în scopuri comerciale, adicã pentru revânzare, şi cumpãrãturile fãcute în numele patronului; investiţiile de capital sau tranzacţiile, cum ar fi achiziţionarea de pãmânt, case, proprietãţi, opere de artã şi alte achiziţii importante, chiar dacã acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; bani cash, daţi rudelor sau prietenilor în timpul unei cãlãtorii şi care nu reprezintã plata pentru bunuri sau servicii turistice, precum şi donaţiile fãcute instituţiilor.
2. Descrierea cercetãrii statistice
2.1. Sfera de cuprindere
Sfera de cuprindere a anchetei o constituie persoanele rezidente în România, cu vârsta de cel puţin 15 ani, din cadrul unui eşantion reprezentativ de gospodãrii.
Unitatea de observare şi înregistrare statisticã este gospodãria.
2.2. Eşantioane şi nomenclatoare utilizate
1. Pentru realizarea cercetãrii statistice privind excursiile realizate de rezidenţii în România se utilizeazã un eşantion extras din eşantionul-master EMZOT, realizat pe baza datelor din Recensãmântul populaţiei şi locuinţelor din 2002, actualizat în 2006.
2. Nomenclatorul de ţãri
3. Nomenclatorul de valute
2.3. Principalele variabile studiate şi chestionarul cercetãrii statistice
Principalele variabile studiate sunt:
- numãrul de rezidenţi în vârstã de cel puţin 15 ani, care au participat la cãlãtorii cu cel puţin o înnoptare şi la excursii - cãlãtorii fãrã înnoptare;
- cheltuielile defalcate pe grupe, aferente cãlãtoriei cu cel puţin o înnoptare, şi cele aferente excursiei;
- numãrul total de persoane nerezidente cazate în gospodãrie, precum şi numãrul de înnoptãri aferente.
Chestionarul cercetãrii statistice
Chestionarul cercetãrii statistice este destinat completãrii de cãtre rezidenţii din gospodãriile incluse într-un eşantion selectat din eşantionul-master EMZOT.
Chestionarul este structurat în 6 capitole, dupã cum urmeazã:
Capitolul I - Identificarea gospodãriei
Conţine informaţii referitoare la codul locuinţei şi numãrul gospodãriei.
Capitolul II - Caracterizarea gospodãriei
În acest capitol se obţin informaţii cu privire la numãrul de persoane care compun gospodãria, din care numãrul de persoane cu vârsta de peste 15 ani - pct. II.1. De asemenea, se obţin informaţii referitoare la componenţa gospodãriei - peste 15 ani, caracterizatã din punctul de vedere al vârstei, sexului, statutului ocupaţional - pct. II.2. La pct. II.3 se cere sã se precizeze dacã membrii cu vârsta de peste 15 ani ai gospodãriei au efectuat cãlãtorii de cel puţin o înnoptare în afara domiciliului, în trimestrul cercetat - se exclud înnoptãrile în cãmine, spitale, cazãrmi, la locul de muncã. Dacã rãspunsul este "Da", se continuã completarea chestionarului, În cazul în care rãspunsul este "Nu", chestionarul este terminat, dupã completarea pct. II.4 - Care este principalul motiv pentru care niciun membru al gospodãriei nu a cãlãtorit - pentru motive financiare, de sãnãtate, profesionale, familiale, alte motive.
Capitolul III - Cãlãtoriile efectuate, motivul principal şi destinaţia cãlãtoriilor
Pentru fiecare persoanã rezidentã din componenţa gospodãriei, care are cel puţin 15 ani împliniţi, se completeazã distinct cap. III.
Se înregistreazã numãrul total de cãlãtorii - pct. III.1.1 şi numãrul total de înnoptãri efectuate de turist în timpul cãlãtoriilor din trimestrul de referinţã - pct. III.1.2.
La pct. III.2 se repartizeazã numãrul de cãlãtorii de cel puţin o înnoptare, înscrise la pct. III.1.1, dupã principalul motiv al fiecãrei cãlãtorii - odihnã, recreere, vacanţe, afaceri şi motive profesionale, vizite la prieteni şi rude, religie/pelerinaj, tratament medical, alte motive.
Din cãlãtoriile efectuate din motive de odihnã, recreere, vacanţe - pct. III.3, pentru afaceri şi motive profesionale - pct. III.4, în scopul vizitãrii prietenilor şi rudelor - pct. III.5, pentru religie/pelerinaj - pct. III.6, pentru tratament medical - pct. III.7, se vor specifica cãlãtoriile efectuate în România, cele în strãinãtate, precum şi cele efectuate atât în România, cât şi în strãinãtate.
Capitolul IV - Caracterizarea cãlãtoriei de cel puţin o înnoptare, dupã motivul principal al acesteia
Pentru fiecare cãlãtorie înregistratã la pct. III.2.1, pct. III.2.2, pct. III.2.3, pct. III.2.4, pct. III.2.5 sau pct. III.2.6 se completeazã distinct cap. IV din chestionar, de cãtre fiecare persoanã, în funcţie de motivul principal al cãlãtoriei.
Pentru fiecare cãlãtorie se va indica data plecãrii - pct. IV.1 şi data întoarcerii - pct. IV.2. Se va înscrie numãrul de înnoptãri din fiecare ţarã strãinã vizitatã sau zonã turisticã din România - pct. IV.3.
La pct. IV.4 se va înscrie principalul mijloc de transport utilizat (tren, autocar, autobuz, autoturisme proprii - numãrul de kilometri efectuaţi, aerian, maritim/naval, altele - autoturisme închiriate, motociclete etc.).
La pct. IV.5 se va specifica cine a organizat cãlãtoria - agenţii de turism, sindicat, oficii de pensii, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pe cont propriu, alte mijloace.
La pct. IV.6 se va specifica numãrul de înnoptãri pe tipuri de structuri de cazare turisticã - hoteluri şi unitãţi similare, campinguri, tabere pentru copii şi tineret, locuinţe particulare cu chirie, locuinţe secundare, case de vacanţã, pãrinţi, bunici, rude, prieteni, alte modalitãţi de cazare - vapor, vagon de tren, cort în afara campingurilor etc.
La pct. IV.7 se înregistreazã cheltuielile efectuate pentru cãlãtorie - se completeazã o singurã datã pentru o cãlãtorie, numai de capul gospodãriei, cu date cumulate pentru toţi membrii gospodãriei care au participat la cãlãtorie.
La pct. IV 7.1 se înscrie totalul cheltuielilor efectuate de gospodãrie sau nucleu de familie, din care pentru cãlãtorii în România - pct. IV.7.1.1 şi pentru cãlãtorii în strãinãtate - pct. IV.7.1.2.
La pct. IV.7.2 se completeazã plãţile cãtre agenţiile de turism, sindicat, oficii de pensii, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru achiziţionarea de pachete turistice pentru cãlãtorii în România - pct. IV.7.2.1 şi pentru cãlãtorii în strãinãtate - pct. IV.7.2.2.
Pct. IV.8 cuprinde defalcarea cheltuielilor efectuate pentru cãlãtorie de toate persoanele din gospodãrie, care au cãlãtorit în ţarã şi/sau strãinãtate, dupã cum urmeazã:
- transport pânã la locul de destinaţie şi retur;
- transport rutier în interiorul ţãrii - taxiuri, închirieri de autovehicule, parcare, benzinã şi similare;
- transport feroviar în interiorul ţãrii;
- transport aerian în interiorul ţãrii;
- transport naval în interiorul ţãrii;
- cazare - pot fi: numai pentru cazare, pentru cazare cu mic dejun, cazare cu demipensiune, all inclusive;
- restaurante, bar, cafenea, cofetãrie şi similare;
- cumpãrare de bunuri de valoare mare - autoturisme, snow-mobile, ATV-uri, maşini de teren, bãrci, iahturi, rulote, obiecte de artã de mare valoare etc.;
- cumpãrare de bunuri de larg consum - îmbrãcãminte, încãlţãminte, suveniruri etc.;
- activitãţi culturale, recreative şi sportive - inclusiv închirierea de echipamente sportive şi de agrement;
- alte servicii - îngrijiri medicale, cosmeticã, coafor şi înfrumuseţare, asigurãri, telefonie etc.
Capitolul V - Cãlãtoriile, excursiile, vizitele de o zi fãrã înnoptare
La începutul capitolului se precizeazã faptul cã acest chestionar se completeazã pentru fiecare excursie fãcutã de unul sau mai mulţi membrii ai gospodãriei, în trimestrul cercetat.
Este prezentatã procedura de verificare şi codificare a vizitelor de o zi fãrã înnoptare.
- Numãrul persoanelor din gospodãrie care au participat la excursie.
Chestionarul QE Cãlãtoria, excursia, vizita de o zi fãrã înnoptare - este caracterizatã excursia.
- Scopul principal al excursiei: petrecerea timpului liber, şi anume - se completeazã explicit: scop profesional sau de afaceri, vizite la rude sau prieteni, evenimente de familie sau aniversãri, religios/pelerinaj, vizite la medic/tratament medical, picnic, cumpãrãturi, alte scopuri, şi anume - se completeazã explicit.
- Mijlocul de transport folosit la dus şi la întors: tren, autobuz/microbuz/autocar, maşinã personalã, maşina de ocazie/maşina unei rude sau a unui prieten, avion, barcã/vapor, alte mijloace - motocicletã, bicicletã, mers pe jos etc. - se completeazã în clar.
- Destinaţia: România, oraş vecin; România, alt oraş; România, comunã vecinã; altã comunã şi strãinãtate - se noteazã în clar ţara de destinaţie.
- Cheltuielile aferente excursiei - se iau în calcul cheltuielile pentru pregãtirea cãlãtoriei şi se au în vedere doar cheltuielile membrilor gospodãriei: transport - inclusiv costul benzinei, motorinei, parcare, cumpãrarea de mâncare, bãuturi, tutun; restaurant, bar şi alte servicii de alimentaţie publicã; bunuri de valoare mare - autoturism, snow-mobile, ATV, maşini de teren, motocicletã, rulotã, barcã cu motor, iaht - cumpãrare/închiriere; cumpãrarea altor bunuri de larg consum - îmbrãcãminte, încãlţãminte, suveniruri etc.; activitãţi culturale, sportive şi de timp liber - inclusiv închirierea de schiuri, patine, undiţe sau alt echipament sportiv; alte cheltuieli (taxe de participare, poştã, telefon, cãrţi etc.).
Capitolul VI - Cazare oferitã nerezidenţilor
În acest capitol este întrebatã gospodãria dacã a oferit cazare unor persoane nerezidente, cu sau fãrã platã, în locuinţa proprie sau în orice altã locuinţã aflatã în proprietate. Dacã rãspunsul este afirmativ, se va completa un tabel în care se vor preciza:
- luna din trimestru în care a oferit cazare nerezidenţilor;
- ţara de rezidenţã a persoanei nerezidente;
- numãrul total de persoane nerezidente cazate în trimestru;
- numãrul de nopţi de cazare a persoanelor nerezidente;
- servicii oferite pe lângã cazare - masã, transport local sau în ţarã, alte servicii - se va încercui una dintre variantele: "Da"/"Nu";
- servicii care au fost cu platã - cazare, masã, transport local sau în ţarã, alte servicii - se va încercui una dintre variantele: "Da"/"Nu".
3. Eşantionul cercetãrii statistice
3.1. Baza de sondaj
Baza de sondaj pentru cercetãrile selective în gospodãrii o constituie eşantionul-master EMZOT, realizat pe baza datelor din Recensãmântul populaţiei şi locuinţelor din 2002. El a fost actualizat în anul 2006.
Eşantionul-master EMZOT constituie un eşantion sistematic de 780 de zone geografice, numite centre de cercetare, repartizate în toate judeţele din mediul urban şi rural. Cele 780 de centre de cercetare sunt asimilate unitãţilor primare de eşantionare. Acest eşantion include 427 de centre de cercetare în mediul urban şi 353 de centre de cercetare în mediul rural.
Reprezentativitatea reţelei de localitãţi incluse în eşantionul-master EMZOT a fost asiguratã pe baza unor caracteristici importante ale locuinţelor şi gospodãriilor, cum sunt: numãrul mediu de gospodãrii pe o locuinţã, numãrul mediu de membri pe o gospodãrie, statutul ocupaţional al capului gospodãriei etc.
3.2. Extragerea eşantionului
Planul de sondaj al ACTR este un plan de sondaj în douã trepte.
Prima treaptã reprezintã eşantionul-master EMZOT din care s-au selectat 780 de centre de cercetare - unitãţi primare de eşantionare (UP), repartizate în toate judeţele ţãrii şi în sectoarele municipiului Bucureşti - 427 în mediul urban şi 353 în mediul rural.
A doua treaptã constã într-o selecţie sistematicã de locuinţe permanente, în cadrul fiecãrui centru de cercetare. Pentru fiecare centru de cercetare este calculat un interval de selecţie, ţinându-se cont de numãrul de locuinţe care se vor extrage şi de numãrul total de locuinţe care nu au mai fãcut obiectul unei alte cercetãri. Aceastã metodã asigurã o foarte bunã împrãştiere în interiorul centrului a locuinţelor cercetate într-un trimestru.
Startul extragerii, deci selectarea primei locuinţe, este un numãr aleator cuprins între 1 şi numãrul maxim de locuinţe disponibile la nivelul centrului de cercetare.
Din fiecare centru de cercetare sunt incluse în eşantion câte 11 locuinţe trimestrial.
În cadrul fiecãrei locuinţe sunt intervievate toate gospodãriile care aparţin acelei locuinţe, iar în cadrul unei gospodãrii sunt cercetate toate persoanele în vârstã de 15 ani şi peste.
3.3. Extinderea rezultatelor
Extinderea rezultatelor obţinute din anchetã se realizeazã pe baza coeficienţilor atribuiţi persoanelor care fac parte din gospodãriile din eşantion care au rãspuns la interviu. Pentru determinarea acestor coeficienţi este necesarã parcurgerea urmãtoarelor etape:
Calculul ponderilor de bazã
Probabilitãţile de includere a UP în eşantionul-master EMZOT, corespunzãtoare primei trepte de eşantionare, au fost calculate conform unei scheme de selecţie stratificatã. Criteriile de stratificare utilizate au fost judeţul şi mediul de rezidenţã, prin intersectarea acestora rezultând un numãr de 88 de straturi. În municipiul Bucureşti selecţia a fost realizatã în mod separat pentru fiecare dintre cele 6 sectoare administrative. În fiecare dintre cele 88 de straturi au fost calculate probabilitãţile de includere în prima treaptã, proporţional cu mãrimea unei UP, mãrime exprimatã în numãr de locuinţe permanente, conform urmãtoarei formule de calcul:


                         N(hj)

N(h)
f2Σ N(hj)
j=1

h - indicele stratului, h = 1,..,88;
j - indicele UP, j = 1,..,4002;
P(1hj) - probabilitatea de includere în prima treaptã a UP j aparţinând stratului h;
m(h) - volumul eşantionului de UP în stratul h;
N(hj) - numãrul de locuinţe permanente în stratul h, UP j;


     N(h)
      f2Σ  N(hj) - numãrul de locuinţe permanente în stratul h.
     j=1

În a doua treaptã, în interiorul fiecãrei UP - centru de cercetare, din totalul celor 780 UP incluse în prima treaptã în eşantionul-master EMZOT sunt extrase câte 11 locuinţe pe baza unui algoritm de selecţie sistematicã cu start aleator. Astfel, toate locuinţele compunând o anumitã UP au aceeaşi probabilitate de includere în eşantionul trimestrial al anchetei. Probabilitatea de includere din treapta a doua a fost calculatã dupã cum urmeazã:

N(j)

h - indicele stratului, h = 1,..,88;
j - indicele UP, j = 1,...,780;
k - indicele unei locuinţe aparţinând UP j;
P(2hjk) - probabilitatea de includere în treapta a doua a unei locuinţe permanente k aparţinând UP j din stratul h;
N(j) - numãrul total de locuinţe permanente în UP j.
Probabilitatea generalã de includere a unei locuinţe k în eşantionul anchetei - PGS(k), dupã cele douã trepte de eşantionare, este calculatã astfel:
PGS(k) = P(1hj)*P(2hjk)
Ponderea de bazã a unei locuinţe k, selectatã în a doua treaptã de eşantionare din UP-BW(k) - este aşadar inversa probabilitãţii generale de includere a unei locuinţe k:
BW(k) = 1/PGS(k)
Ponderea de bazã a unei locuinţe este "împrumutatã" tuturor gospodãriilor din acea locuinţã.
Ajustarea nonrãspunsurilor totale
Pentru a acoperi procentul gospodãriilor care refuzã sã participe la anchetã, se procedeazã la reponderarea unitãţilor respondente, prin ajustarea cu inversul ratei de rãspuns.
Experienţa anterioarã ne-a dovedit cã douã variabile pot influenţa decizia unei gospodãrii de a participa sau nu la anchetã:
- judeţul;
- mediul de rezidenţã - urban sau rural.
Ca urmare, tratarea nonrãspunsurilor totale nu se face în mod global, pe ansamblul eşantionului, ci în mod diferenţiat, pe grupe de gospodãrii, generate de intersecţia variabilelor considerate ca variabile explicative ale nonrãspunsului: judeţ*mediu de rezidenţã.
Aceastã modalitate de tratare a nonrãspunsurilor corespunde aşa numitei metode a grupelor de rãspuns omogen, care presupune cã într-o anumitã grupã din eşantion probabilitãţile de rãspuns sunt egale. În concluzie, pentru fiecare grupã de gospodãrii, obţinutã prin intersectarea variabilelor susmenţionate şi consideratã ca grupã de rãspuns omogen, se calculeazã rata rãspunsului dupã cum urmeazã:


              NHH(2g)

NHH(1g)

g - indicele grupei de rãspuns omogen, g = 1,..., numãr de grupe generate de intersecţia variabilelor judeţ*mediu de rezidenţã;
NHH(1g) - suma ponderilor de bazã ale gospodãriilor eşantionate în grupa g, gospodãrii aparţinând locuinţelor eligibile*1) pentru interviu;
--------
*1) Prin locuinţã eligibilã pentru interviu se înţelege o locuinţã care include gospodãrii posibil respondente, fãcând parte din sfera de cuprindere a anchetei. Sunt considerate ca locuinţe eligibile locuinţele cu destinaţie de locuit, permanente şi ocupate.

NHH(2g) - suma ponderilor de bazã ale gospodãriilor respondente în grupa g.
În final, ponderea de bazã a unei gospodãrii respondente k este ajustatã cu inversul ratei de rãspuns, separat pe fiecare grupã de rãspuns omogen:

W[adj(k)] = BW(k) ● [1/R(g)]

Fiecare persoanã aparţinând unei gospodãrii respondente primeşte ponderea de bazã ajustatã a gospodãriei.
Redresarea eşantionului şi calculul ponderilor finale
Redresarea este realizatã cu scopul de a îmbunãtãţi calitatea estimaţiilor printr-o ajustare finalã a ponderilor rezultate în urma pasului anterior.
Ponderile obţinute în final sunt modificate astfel încât totalurile estimate din eşantion sã fie egale cu totalurile în populaţie pentru anumite variabile. În plus, ponderile finale sunt obţinute astfel încât sã se îndepãrteze cât mai puţin posibil de ponderile iniţiale, prin minimizarea unei funcţii de distanţã dintre cele douã ponderi, ceea ce are efect asupra îmbunãtãţirii preciziei estimaţiilor.
Aceastã metodã de redresare este cunoscutã sub numele de calibrare, în timp ce variabilele utilizate sunt denumite variabile de calaj. Calibrarea se realizeazã cu ajutorul macroului SAS CALMAR -CALaj pe MARje, creat de cãtre INSEE Franţa.
CALMAR calculeazã ponderea finalã W(final), utilizând o variabilã auxiliarã x (pentru simplificare, presupunem aici o singurã variabilã auxiliarã disponibilã), ale cãrei totaluri sunt cunoscute pentru întreaga populaţie, şi variabila iniţialã de ponderare W(adj), astfel încât:


      f2Σ  G(W[final(k)] / W[adj(k)]) = min,
     kŞs
 
     sub restricţia:
 
      f2Σ  W[final(k)] ● x(k) = X, unde:
     kŞs

k - indicele unei gospodãrii din eşantionul disponibil s.
G este o funcţie de distanţã de argument x = W[final(k)] / W[adj(k)] şi X este totalul variabilei auxiliare în populaţie.
Spre deosebire de alte metode de redresare-poststratificare sau estimatorul prin raport, de exemplu, metodele de calibrare implementate în CALMAR urmãresc, pe lângã un calaj al ponderilor finale pe totalurile populaţiei, şi o minimizare a distanţei dintre ponderile iniţiale W(adj) şi ponderile finale W(final).
Variabile demografice - populaţia pe sexe şi grupe de vârstã - şi variabile de localizare - populaţia pe regiuni şi medii de rezidenţã - sunt utilizate în ajustarea finalã. Structura populaţiei pe variabilele menţionate este cunoscutã din surse externe - populaţia legalã, disponibilã de douã ori pe an: 1 ianuarie şi 1 iulie.
Pentru o regiune se folosesc urmãtoarele variabile, ale cãror valori sunt cunoscute atât în:
● Numãr de persoane pe medii de rezidenţã-urban, rural
● Numãr de persoane pe sexe - masculin, feminin
● Numãr de persoane pe categorii de vârstã
Dupã calibrare, totalurile estimate sunt egale cu totalurile în populaţie pentru fiecare din celulele obţinute prin intersecţia variabilelor menţionate mai sus.
Uneori, destul de rar, totuşi, atunci când anumite celule conţin prea puţine observaţii în eşantion, calajul este dificil sau chiar imposibil de realizat. În aceste cazuri, se recurge la o regrupare a celulelor iniţiale.
La sfârşitul acestei etape, ponderile finale, care sunt diferite de la o gospodãrie la alta, sunt obţinute, iar toate persoanele aparţinând unei anumite gospodãrii primesc ponderea finalã a gospodãriei.
4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor
4.1. Metoda de înregistrare
Colectarea datelor statistice se face prin interviu faţã în faţã, rolul principal revenind anchetatorilor, care se deplaseazã la domiciliul persoanelor care fac obiectul anchetei.
Completarea chestionarelor se face prin discuţii cu toţi membrii gospodãriei, iar dacã nu este posibil, prin discuţii cu capul gospodãriei sau cu alt membru adult, care pot da relaţii pentru celelalte persoane.
4.2. Perioada de referinţã şi de înregistrare
Perioada de referinţã pentru care se înregistreazã datele statistice este trimestrul.
Perioada de înregistrare este luna care urmeazã trimestrului analizat.
4.3. Prelucrarea datelor
Eşantionul cuprinzând locuinţele este stabilit de Institutul Naţional de Statisticã, este apoi transmis direcţiilor regionale de statisticã/direcţiilor judeţene de statisticã. Acestea distribuie chestionarele ACTR anchetatorilor, care realizeazã ancheta pe teren. Dupã aceea ei predau chestionarele completate direcţiilor teritoriale de statisticã. Datele statistice vor fi introduse pe calculator şi apoi validate, utilizând programele informatice primite de la Institutul Naţional de Statisticã. Dupã realizarea acestor operaţiuni, datele la nivel de chestionar vor fi transmite la Institutul Naţional de Statisticã, unde se va face extinderea lor şi se va realiza o publicaţie statisticã.
5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetãrii statistice
5.1. Principalii indicatori utilizaţi
Principalul indicator îl reprezintã numãrul de rezidenţi care au efectuat cãlãtorii cu înnoptare şi excursii în trimestrul analizat, motivul cãlãtoriei, precum şi cheltuielile preconizate a se efectua în timpul sejurului în România sau în strãinãtate, cheltuielile efectuate, defalcate pe tipuri de cheltuieli.
5.2. Forme de prezentare a rezultatelor
Datele statistice rezultate din cercetarea statisticã referitoare la excursiile realizate de cãtre rezidenţii în România se disemineazã în publicaţia "Cererea turisticã a rezidenţilor în România" şi sunt stabilite prin Programul statistic naţional anual.

--------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Institutul National de Statistica, ORDIN nr. 635 din 12 ianuarie 2010

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"