Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 62 din 8 iulie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind actiunile sanitare veterinare de supraveghere si imunoprofilactice obligatorii ale caror costuri sunt suportate de catre proprietarii animalelor
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 716 din 8 august 2005
Vãzând Referatul de aprobare nr. 33.037 din 29 iunie 2005, întocmit de Direcţia generalã sanitarã veterinarã,
având în vedere prevederile <>art. 6^6 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 308/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aprobã Norma sanitarã veterinarã privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale cãror costuri sunt suportate de cãtre proprietarii animalelor, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
ART. 4
Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele
Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Rãzvan Ţîru
Bucureşti, 8 iulie 2005.
Nr. 62.
ANEXĂ
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ
privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale cãror costuri sunt suportate de cãtre proprietarii animalelor
CAP. I
Prevederi generale
ART. 1
Acţiunile sanitare veterinare prevãzute de prezenta normã sanitarã veterinarã sunt obligatorii pentru toţi proprietarii de animale, persoane fizice sau juridice.
ART. 2
(1) Acţiunile sanitare veterinare prevãzute de prezenta normã sanitarã veterinarã se efectueazã de cãtre medicii veterinari de liberã practicã pentru animalele proprietate a persoanelor fizice şi pentru animalele proprietate a persoanelor juridice care nu deţin personal veterinar propriu în baza contractului de concesiune.
(2) Pentru unitãţile de creştere a porcinelor cu circuit închis, proprietate a persoanelor juridice, din raţiuni de biosecuritate, acţiunile sanitare veterinare prevãzute de prezenta normã sanitarã veterinarã se vor efectua de cãtre medici veterinari de liberã practicã organizaţi conform legii.
ART. 3
Medicii veterinari de liberã practicã, precum şi medicii veterinari organizaţi conform legii, care efectueazã acţiunile sanitare veterinare prevãzute de prezenta normã sanitarã veterinarã, vor raporta lunar medicilor veterinari oficiali acţiunile efectuate, produsele utilizate şi documentele întocmite în susţinerea realizãrii acestora.
ART. 4
Toate persoanele juridice deţinãtoare de animale vor respecta întocmai programul anual al acţiunilor sanitare veterinare prevãzute de prezenta normã sanitarã veterinarã, întocmit de cãtre medicul veterinar oficial şi aprobat de direcţia sanitar-veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti.
ART. 5
În condiţiile modificãrii situaţiei epidemiologice, cu acordul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pot fi efectuate şi alte acţiuni sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice.
ART. 6
Acţiunile sanitare veterinare obligatorii, precum şi acţiunile de supraveghere sanitarã veterinarã a animalelor vii destinate exportului sau provenite din import, prevãzute în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, se efectueazã de medicii veterinari potrivit competenţelor stabilite de Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor.
ART. 7
Pentru asigurarea trasabilitãţii animalelor, medicii veterinari oficiali elibereazã certificatele veterinare de export în baza rezultatelor examenelor de laborator efectuate pentru animalele destinate exportului din exploataţii de origine, ferme de carantinã pentru exportul de animale asimilate ca centre de colectare, toate aprobate sanitar-veterinar pentru exportul de animale, numai dacã animalele sunt individualizate.
ART. 8
Modelele certificatelor pentru exportul de animale vii sunt în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare, aprobate de Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor în funcţie de cerinţele sanitare veterinare ale autoritãţii veterinare centrale a ţãrii de destinaţie.
ART. 9
Testele obligatorii în baza cãrora se certificã exportul de animale vii se executã în laboratoare sanitare veterinare judeţene de stat aprobate, inclusiv laboratorul naţional de referinţã şi în alte laboratoare agreate de autoritatea sanitarã veterinarã a ţãrii de destinaţie.
ART. 10
Costurile pentru efectuarea acţiunilor sanitare veterinare prevãzute în prezenta normã sanitarã veterinarã sunt suportate de agenţii economici persoane fizice şi juridice.
CAP. II
Acţiuni sanitare veterinare de supraveghere obligatorii
ACŢIUNI VETERINARE DE SUPRAVEGHERE A BOLILOR
I. Salmoneloze specifice pãsãrilor (produse de Salmonella imobile)
1. La gãini se efectueazã control serologic şi examen bacteriologic dupã cum urmeazã:
1.1. în unitãţi indemne:
a) se recolteazã un numãr de probe pentru a detecta cu o posibilitate de 95% o probã pozitivã, dacã infecţia este prezentã în efectiv la un nivel de 5% sau mai mare.
Probele se recolteazã randomizat de la puii de o zi, cu 3 sãptãmâni înainte de transfer, iar dacã nu sunt transferate direct, se efectueazã o recoltare suplimentarã înaintea acestui transport.
În fermele de reproducţie şi staţiile de incubaţie se recolteazã probe de la:
- puii destinaţi reproducţiei (din adãposturi);
- adulte ouãtoare (din staţia de incubat).
Se recolteazã probe de cadavre, meconiu din cutii (pui de o zi), meconiu pui morţi în ou sau în afara oului, aşternut apã din adãpãtori şi pulberi din adãpost, incubator.
La loturile ouãtoare recoltãrile se efectueazã lunar pe toatã perioada ouatului;
b) control serologic trimestrial prin reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI) la 100% din efectivele de linii pure şi bunici;
c) control serologic la 25% din efectivele de reproducţie la transfer (16-24 de sãptãmâni), la 36 şi la 50 de sãptãmâni;
d) control serologic la 1% din efectivele de pui broileri la vârsta de 30 de zile;
e) control serologic o datã la 4 luni la 1% din efectivele de gãini ouãtoare.
2. La curci:
2.1. control serologic prin RASI şi/sau reacţia de seroaglutinare lentã (RSAL) la 10% din efectivul de linii pure şi bunici la vârsta de 8, 12, 16 şi 20 de sãptãmâni;
2.2. control serologic prin RASI şi/sau RSAL la 10% din efectiv la formarea familiilor şi la intrarea în ouat (28-30 de sãptãmâni);
2.3. control bacteriologic sãptãmânal pe pãsãri bolnave, cadavre şi probe din staţiile de incubaţie.
3. La fazani:
3.1. control serologic prin RASI la 100% din efectivul matcã înainte de formarea familiei şi înainte de intrarea în ouat;
3.2. control bacteriologic sãptãmânal pe pãsãri bolnave, cadavre şi probe din staţiile de incubaţie.
4. La bibilici:
4.1. control serologic trimestrial prin RASI la 100% linii pure şi bunici;
4.2. control serologic la 25% din fiecare lot, din efectivul de pãrinţi, înainte de a intra în ouat;
4.3. control bacteriologic sãptãmânal pe pãsãri bolnave, cadavre şi probe din staţiile de incubaţie.
5. La porumbei:
- examen bacteriologic în caz de suspiciune sau când se înregistreazã mortalitate crescutã.
Probele pozitive prin RASI se examineazã obligatoriu prin RSAL la laboratorul veterinar de stat judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animalã. în cazul izolãrii unor tulpini de Salmonella imobile, acestea se trimit obligatoriu pentru tipizare la Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animalã.
Pãsãrile cu reacţie pozitivã la RSAL se eliminã obligatoriu din efectiv.
II. Morva
Toţi caii tãiaţi pentru consum uman vor fi testaţi prin reacţia de fixare a complementului (RFC) cu 10 zile înainte de tãiere.
CAP. III
Acţiuni veterinare de profilaxie specificã
A. ACŢIUNI VETERINARE DE PROFILAXIE SPECIFICĂ
I. Pesta porcinã clasicã
Acţiunile veterinare de profilaxie specificã se executã opţional la porcinele din exploataţiile cu activitate de reproducţie, aprobate sanitar-veterinar, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, conform prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1.026/2003 privind strategia de renunţare la vaccinarea contra pestei porcine clasice în România, vaccinarea fãcându-se pe fluxul tehnologic dupã cum urmeazã:
1. la purceii în vârstã de 60-120 zile;
2. la vieri, scroafe şi porci la îngrãşat, de douã ori pe an, în trimestrele I şi III.
Vaccinarea se executã cu personal de specialitate, unitatea suportând costurile vaccinului.
Vaccinãrile se efectueazã numai cu aprobarea autoritãţii sanitare veterinare teritoriale.
Pentru testarea titrului de anticorpi şi stabilirea statusului de imunitate se recolteazã probe pentru examenul serologic conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Este interzisã vaccinarea tuturor porcinelor din exploataţiile individuale din fermele pentru îngrãşare şi fermele neaprobate sanitar-veterinar.
II. Boala Aujeszky:
a) se efectueazã vaccinãri în ferme de selecţie şi în ferme care livreazã animale de reproducţie la:
1. vieri şi scroafe;
2. tineret;
b) ultima vaccinare se va efectua cu cel puţin 14 zile înainte de livrare pentru animalele destinate reproducţiei.
III. Rinopneumonia ecvinã
Vaccinarea preventivã a armãsarilor pepinieri şi a iepelor gestante peste luna a V-a din herghelii se efectueazã cu rapel, conform schemei recomandate de producãtor.
IV. Bronşita infecţioasã aviarã:
a) se efectueazã vaccinãri pe flux tehnologic la gãini linii pure, bunici şi pãrinţi de reproducţie, rase grele, uşoare şi hibrizi ouã pentru consum, conform schemelor stabilite de firma producãtoare de vaccin;
b) la puii de carne vaccinãrile se efectueazã în funcţie de situaţia epidemiologicã;
c) se utilizeazã vaccinuri vii şi vaccinuri inactivate, omologate şi înregistrate în România;
d) în unitãţile unde se practicã aceastã vaccinare trebuie respectate obligatoriu:
- normele de biosecuritate;
- asigurarea unei furajãri echilibrate;
- executarea repetatã a operaţiunilor de decontaminare repetate.
V. Variola aviarã:
a) în exploataţii se efectueazã vaccinãri la:
1. tineretul de înlocuire, pentru gãini de selecţie, reproducţie şi ouã pentru consum;
2. tineretul din anul curent la efectivele de porumbei;
3. potârnichi şi prepeliţe de reproducţie;
b) se foloseşte vaccin omologat şi înregistrat în România şi se aplicã schema de vaccinare recomandatã de producãtor pentru fiecare specie;
c) vaccinarea la porumbei se executã în trimestrul II, dupã cel puţin 14 zile de la vaccinarea contra paramixovirozei.
VI. Bursita infecţioasã aviarã:
a) se efectueazã vaccinãri pe flux tehnologic la gãini linii pure, bunici şi pãrinţi de reproducţie, rase grele, uşoare şi hibrizi ouã pentru consum, cu vaccinuri vii şi inactivate, omologate şi înregistrate în România, conform schemelor stabilite de producãtorul de vaccin. La puii de carne vaccinãrile se efectueazã în funcţie de situaţia epidemiologicã;
b) în unitãţile unde se practicã aceastã vaccinare trebuie respectate obligatoriu:
- normele de biosecuritate;
- asigurarea unei furajãri echilibrate;
- executarea repetatã a operaţiunilor de decontaminare repetate.
VII. Boala Marek
Se efectueazã vaccinãri în staţiile de incubaţie la puii pãrinţi în vârstã de o zi, iar în condiţii epidemiologice deosebite se vaccineazã şi puii de carne.
VIII. Encefalita viralã a vulpilor:
a) în exploataţii se efectueazã vaccinãri la efectivul de reproducţie:
1. vulpi argintii;
2. vulpi albastre;
3. tineret.
În efectivele contaminate se vor vaccina animalele clinic sãnãtoase de la vârsta de 4 sãptãmâni;
b) vaccinarea se poate executa odatã cu vaccinarea contra bolii Carre, în puncte separate:
1. de la vârsta de 10-12 sãptãmâni;
2. cu rapel la 15-21 de zile.
IX. Rujetul porcului:
a) în exploataţiile autorizate sanitar-veterinar se efectueazã vaccinãri pe flux tehnologic la:
1. purcei în vârstã de peste 90 de zile, cu repetare la vârsta de 120 de zile;
2. vierii şi scroafele de reproducţie, de douã ori pe an, în trimestrele I şi III;
b) vaccinarea antirujeticã poate fi fãcutã concomitent cu vaccinarea antipestoasã porcinã la vârsta de peste 90 de zile. În cazul utilizãrii vaccinurilor monovalente inocularea se va face în puncte separate, în fermele care primesc aprobare de efectuare a vaccinãrii anitpestoase porcine.
B. ACŢIUNI DE PROFILAXIE VETERINARĂ SPECIFICĂ ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTE EPIZOOTICE SAU DE NECESITATE
I. Cãrbunele emfizematos:
a) se efectueazã vaccinãri generale de douã ori pe an la bovinele în vârstã de peste 3 luni, în localitãţile cu antecedente epizootice în ultimii 10 ani;
b) vaccinãrile se executã în perioada aprilie-mai şi octombrie-noiembrie, cu completãri lunare;
c) vaccinãrile animalelor din import se efectueazã în perioada de carantinã profilacticã, dupã 7 zile de la preluare, dacã au ca destinaţie unitãţi în care s-a diagnosticat boala în ultimele 12 luni sau zone cu antecedente de boalã;
d) vaccinarea se executã la interval de cel puţin 14 zile de alte vaccinãri.
II. Tetanos
Vaccinarea antitetanicã a tineretului cabalin se efectueazã la vârsta de 6 luni cu doza I, cu rapel la 30 de zile şi la un an.
III. Pasteureloza
Vaccinãri în localitãţile din zonele în care s-au diagnosticat cazuri se efectueazã:
a) la toate bovinele în vârstã de peste 3 sãptãmâni, în perioada martie-aprilie, cu rapel la 14 zile şi repetare din 6 în 6 luni, şi la cele din import, în perioada de carantinã profilacticã, dupã 7 zile de la preluare, dacã au ca destinaţie unitãţi în care s-a diagnosticat boala în ultimele 12 luni sau zone cu antecedente de boalã în aceeaşi perioadã;
b) la loturile de porcine afectate, dupã izolarea şi tratarea animalelor bolnave, în ferme şi localitãţi din zonele în care s-a diagnosticat boala, la porcine clinic sãnãtoase din focarele de boalã.
Vaccinãrile se executã cu 14 zile înaintea altor vaccinãri şi cu 30 de zile înainte de ieşirea la pãşunat. Animalele bolnave se vor vaccina dupã izolare şi tratare.
IV. Rinita atroficã a porcului
Se efectueazã vaccinãri la porcine în ferme în care s-a diagnosticat boala la solicitarea proprietarilor.
V. Pleuropneumonia infecţioasã a porcinelor
Se efectueazã vaccinãri la porcine în ferme în care s-a diagnosticat boala la cel puţin 14 zile dupã vaccinarea antipestoasã.
VI. Sindromul cãderii ouatului
Se efectueazã vaccinãri la pãsãri în ferme în care s-a diagonsticat boala şi se executã conform prospectului.
VII. Holera aviarã:
a) la galinacee se efectueazã vaccinarea pãsãrilor sãnãtoase în vârstã de peste o lunã, în loturile şi localitãţile în care boala evolueazã endemic;
b) la raţe şi gâşte se efectueazã vaccinãri de douã ori pe an, în martie şi septembrie, la întregul efectiv de raţe şi gâşte în vârstã de peste 3 sãptãmâni, conform schemelor stabilite la loturile şi localitãţile cu antecedente de boalã în ultimele 6 luni.
c) la fazani se efectueazã vaccinarea pãsãrilor sãnãtoase în vârstã de peste o lunã, conform schemelor stabilite la loturile cu antecedente de boalã în ultimele 6 luni.
În localitãţile cu antecedente de boalã, la pãsãrile receptive în vârstã de peste 3 sãptãmâni, clinic sãnãtoase, se efectueazã vaccinãri de douã ori pe an, în lunile martie şi septembrie, numai cu aprobarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
VIII. Viroze enteropulmonare la bovine:
a) se efectueazã vaccinãri de douã ori pe an cu vaccin IBR-IPV, PI 3 şi BVD-MD:
1. la efective din unitãţi în care au evoluat viroze enteropulmonare în ultimele 12 luni se foloseşte vaccin inactivat, omologat şi înregistrat în România;
2. în îngrãşãtorii pe fluxul tehnologic de producţie se foloseşte vaccin viu atenuat, omologat şi înregistrat în România;
3. la animale din import se foloseşte vaccin inactivat, omologat şi înregistrat în România, în perioada de carantinã, dupã minimum 7 zile de la preluare, dacã au ca destinaţie unitãţi de reproducţie în care s-a diagnosticat boala în ultimele 12 luni sau zone cu antecedente epizootice în aceeaşi perioadã;
b) vaccinãrile pot fi executate concomitent cu vaccinarea anticolibacilarã;
c) vaccinarea contra rinotraheitei infecţioase a mamelor de tauri şi a tãuraşilor care vor intra în testare este interzisã.
IX. Colibaciloza
Vaccinarea animalelor gestante se efectueazã în:
1. unitãţile cu antecedente epizootice;
2. loturile în care s-a diagnosticat boala la:
a) vacile gestante, cu 45 de zile înainte de fãtare, cu rapel la 15 zile;
b) scroafele gestante, la 75 şi 95 de zile vârstã de gestaţie, simultan cu vaccinãrile contra dizenteriei anaerobe şi gastroenteritei transmisibile a porcului.
Se pot utiliza vaccinuri preparate cu serotipuri izolate din unitate sau vaccinuri cu poliadezine, omologate şi înregistrate în România.
X. Leptospiroza:
a) la bovine şi cabaline se efectueazã vaccinãri de douã ori pe an în unitãţile şi/sau curţile în care s-au înregistrat cazuri de boalã, cu rapel la 10 zile, conform instrucţiunilor producãtorului.
La tineretul în vârstã de 1-6 luni se executã un rapel cu doza a doua de vaccin.
Dupã caz, vaccinãrile se efectueazã şi în colectivitãţile de animale.
Se utilizeazã vaccinuri cu serotipurile identificate în unitãţile şi/sau curţile respective.
Vor fi respectate prevederile prospectului care însoţeşte produsul;
b) la porcine se efectueazã vaccinãri la vieri, scroafe şi tineret de reproducţie din ferme şi localitãţi cu antecedente de boalã.
Se utilizeazã vaccinuri bivalente (L. pomona şi L. tarassovi). în caz de necesitate pot fi incluse şi alte serotipuri identificate în focar.
XI. Infecţii cu coronavirus (GET):
a) vaccinarea scroafelor şi scrofiţelor din ferme cu antecedente de boalã se efectueazã la 75 şi 95 de zile vârstã de gestaţie;
b) vaccinarea se poate executa simultan cu vaccinãrile contra colibacilozei şi dizenteriei anaerobe.
XII. Anaerobioze:
a) vaccinarea la ovine şi caprine se efectueazã:
1. la efectivele din fermele de selecţie, elitã şi din import, în perioada a II-a a gestaţiei şi apoi dupã 6 luni;
2. la berbecii, ţapii şi tineretul din unitãţile cu antecedente de boalã, din 6 în 6 luni;
3. la mieii şi iezii din unitãţile cu antecedente de boalã, la 3 luni;
4. la ovinele şi caprinele din îngrãşãtoriile cu antecedente de boalã;
b) vaccinarea scroafelor şi scrofiţelor din ferme cu antecedente de boalã se efectueazã la 75 şi 95 de zile vârstã de gestaţie;
c) vaccinarea se face cu vaccinuri care sã cuprindã patotipuri dominante la speciile respective;
d) vaccinarea se poate executa simultan cu vaccinãrile contra colibacilozei şi GET;
e) în caz de serumizare vaccinarea se face dupã cel puţin 14 zile.
XIII. Agalaxia contagioasã la ovine şi caprine:
a) se efectueazã vaccinãri în unitãţile şi localitãţile cu antecedente epizootice:
1. la oile şi caprele mame, la jumãtatea perioadei de gestaţie;
2. la berbecii şi ţapii reproducãtori, oile sterpe şi tineret, în perioada mai-iunie;
3. la mieii la vârsta de 45 de zile;
b) în unitãţile şi localitãţile în care evolueazã boala se vaccineazã numai efectivul clinic sãnãtos.
XIV. Mamita gangrenoasã a ovinelor
Vaccinarea ovinelor clinic sãnãtoase se efectueazã în a doua jumãtate a gestaţiei:
a) în unitãţile şi localitãţile cu antecedente de boalã în ultimele 12 luni;
b) în unitãţile în care evolueazã boala se vor vaccina oile gestante în ultima lunã de gestaţie.
XV. Ectima contagioasã a ovinelor:
a) se efectueazã vaccinarea ovinelor în vârstã de peste o lunã din:
1. unitãţile şi localitãţile cu antecedente de boalã în ultimele 12 luni;
2. unitãţile în care evolueazã boala;
b) ovinele care se importã în astfel de unitãţi sau localitãţi trebuie sã fie vaccinate în ţara de origine sau în perioada de carantinã.
XVI. Avortul salmonelic al oilor
Se efectueazã vaccinarea oilor clinic sãnãtoase, aflate în ultima lunã de gestaţie, din:
a) unitãţile şi localitãţile cu antecedente de boalã în ultimele 12 luni;
b) unitãţile în care evolueazã boala.
XVII. Avortul salmonelic al iepelor
Se efectueazã vaccinarea animalelor clinic sãnãtoase din:
a) unitãţile şi localitãţile cu antecedente de boalã în ultimele 12 luni;
b) unitãţile în care evolueazã boala.
Se vor vaccina iepele gestante în ultimele douã luni de gestaţie.
XVIII. Salmoneloza purceilor:
a) vaccinãri la purceii sugari se efectueazã începând cu vârsta de 20 de zile, din ferme cu antecedente de boalã;
b) se va evita administrarea de antibiotice în cazul utilizãrii de vaccinuri vii.
XIX. Listerioza ovinelor:
a) se efectueazã vaccinarea ovinelor în vârstã de peste 30 de zile, în unitãţile şi localitãţile cu antecedente epizootice, în perioada noiembrie-decembrie;
b) se efectueazã vaccinarea ovinelor clinic sãnãtoase din unitãţile şi localitãţile în care evolueazã boala.
XX. Encefalomelita infecţioasã aviarã
Se efectueazã vaccinãri pe fluxul tehnologic în unitãţile de creştere, în funcţie de antecedentele de boalã.
XXI. Anemia infecţioasã a puilor de gãinã
Se efectueazã vaccinãri pe fluxul tehnologic în unitãţile în care s-a înregistrat boala, în funcţie de antecedentele de boalã.
XXII. Laringotraheita infecţioasã aviarã
Se efectueazã vaccinarea pãsãrilor din unitãţi cu antecedente de boalã.
XXIII. Mixomatoza la iepuri
Se efectueazã vaccinãri la:
a) efectivele adulte, de douã ori pe an, în perioada martie-aprilie şi august-septembrie;
b) efectivele de tineret pentru reproducţie, la vârsta de 4-5 sãptãmâni, cu rapel la 30 de zile;
c) efectivele de tineret pentru carne, la vârsta de 4-5 sãptãmâni. Vaccinãrile se efectueazã numai în judeţele în care s-au înregistrat cazuri de boalã în ultimele 12 luni.
XXIV. Boala viralã hemoragicã a iepurelui:
a) vaccinarea se efectueazã la matcã şi tineret cu vaccin inactivat;
b) vaccinarea se face conform instrucţiunilor producãtorului.
XXV. Botulismul la nurci:
a) în crescãtoriile proprietate a persoanelor juridice se efectueazã vaccinãri o datã pe an la:
1. efectivul de reproducţie, în luna ianuarie;
2. tineretul la vârsta de 7-8 sãptãmâni;
b) în crescãtoriile proprietate a persoanelor fizice vaccinãrile se fac, dupã caz, la fel ca în crescãtoriile proprietate a persoanelor juridice;
c) vaccinarea se poate executa odatã cu vaccinarea contra enteritei virotice, în puncte separate.
XXVI. Enterita viroticã a nurcilor:
a) în crescãtoriile proprietate a persoanelor juridice se efectueazã vaccinãri o datã pe an la:
1. efectivul de reproducţie în luna ianuarie;
2. tineretul la vârsta de 7-8 sãptãmâni;
b) în crescãtoriile proprietate a persoanelor fizice, dupã caz, vaccinãrile se fac la fel ca în crescãtoriile proprietate a persoanelor juridice;
c) vaccinarea se poate executa odatã cu vaccinarea contra botulismului, în puncte separate.
XXVII. Vaccinãri contra bolilor infecţioase ale câinilor şi pisicilor se efectueazã pentru urmãtoarele boli:
1. boala Carre;
2. parvoviroza caninã;
3. hepatita contagioasã caninã;
4. leptospiroza caninã;
5. panleucopenia pisicilor;
6. leucoza pisicilor;
7. rinotraheita infecţioasã a pisicilor;
8. caliciviroza felinã.
Aceste vaccinãri se fac cu vaccinuri monovalente sau polivalente, conform schemei recomandate de producãtori.
CAP. IV
Acţiuni sanitare veterinare obligatorii pentru animalele vii destinate exportului
Perioada de carantinã obligatorie este în conformitate cu cerinţele veterinare stabilite de ţãrile importatoare.
A. Pentru exportul de bovine vii:
1. Cu destinaţia tãiere imediatã:
a) au fost supuse testului tuberculinic intradermic în cursul ultimelor 30 de zile, cu rezultate negative;
b) 10% din efectivul destinat exportului, o testare serologicã individualã pentru leucozã enzooticã bovinã prin metoda ELISA, cu maximum 30 de zile înainte de export.
2. Cu destinaţia producţie (creştere):
a) vaccinare contra antraxului pentru animalele în vârstã de peste douã luni;
b) tratament antiparazitar intern şi extern;
c) au fost supuse testului tuberculinic intradermic în cursul ultimelor 30 de zile, cu rezultate negative;
d) o testare serologicã individualã pentru leucozã enzooticã bovinã prin metoda ELISA, cu maximum 30 de zile înainte de export;
e) o testare serologicã individualã pentru brucelozã bovinã prin reacţie de aglutinare cu antigen tamponat sau prin RFC, cu maximum 30 de zile înainte de export.
3. Cu destinaţia reproducţie:
a) vaccinare contra antraxului pentru animalele în vârstã de peste douã luni;
b) tratament antiparazitar intern şi extern;
c) au fost supuse testului tuberculinic intradermic în cursul ultimelor 30 de zile, cu rezultate negative;
d) o testare serologicã individualã pentru leucozã enzooticã bovinã prin metoda ELISA, cu maximum 30 de zile înainte de export;
e) o testare serologicã individualã pentru brucelozã bovinã prin reacţie de aglutinare cu antigen tamponat sau prin RFC, cu maximum 30 de zile înainte de export;
f) examene specifice individuale pentru depistarea inflamaţiei glandei mamare, cu maximum 7 zile înainte de export;
g) testare pentru leptospiroza bovinã, rinotraheita infecţioasã bovinã/vulvovaginita pustuloasã infecţioasã, boala mucoaselor/diarea viroticã bovinã, conform condiţiilor stabilite de importator, menţionate în certificatul veterinar de export.
B. Pentru exportul de ovine sau caprine vii:
1. Cu destinaţia reproducţie:
a) vaccinare contra antraxului pentru animalele în vârstã de peste douã luni, dacã se certificã cã efectivele nu au fost imunizate la locul de origine;
b) tratament antiparazitar extern şi intern;
c) testare serologicã a întregului efectiv (lot) de berbecuţi pentru export, în vârstã de peste 6 luni, pentru Brucella ovis şi 5% din efectiv pentru Brucella melitensis.
2. Cu destinaţia producţie (îngrãşare):
a) vaccinare contra antraxului pentru animalele în vârstã de peste douã luni, dacã se certificã cã efectivele nu au fost imunizate la locul de origine;
b) tratament antiparazitar extern şi intern.
3. Cu destinaţia tãiere:
- vaccinare contra antraxului pentru animalele în vârstã de peste douã luni, dacã se certificã cã ovinele şi caprinele nu au fost imunizate la locul de origine.
C. Pentru exportul de cabaline vii:
1. Cu destinaţia mãcelãrie direct din abator:
a) vaccinare contra antraxului la animalele în vârstã de peste 6 luni;
b) testare individualã serologicã pentru anemie infecţioasã ecvinã, cu cel mult 10 zile înainte de export, prin imunodifuzie;
c) testare individualã serologicã pentru morvã, cu cel mult 10 zile înainte de export, prin reacţia de fixare a complementului.
2. Cu destinaţia mãcelãrie printr-o piaţã sau printr-un centru de colectare:
a) vaccinare contra antraxului la animalele în vârstã de peste 6 luni;
b) testare serologicã individualã pentru anemia infecţioasã ecvinã, cu cel mult 10 zile înainte de export, prin imunodifuzie;
c) testare serologicã individualã pentru morvã, cu cel mult 10 zile înainte de export, prin reacţia de fixare a complementului.
3. Cu destinaţia producţie (creştere) şi reproducţie:
a) vaccinare contra antraxului la animalele în vârstã de peste 6 luni;
b) testare serologicã individualã pentru anemia infecţioasã ecvinã, cu cel mult 21 de zile înainte de export, prin imunodifuzie;
c) testare serologicã individualã pentru morvã, cu cel mult 21 de zile înainte de export, prin reacţia de fixare a complementului;
d) testare serologicã individualã pentru durinã, cu cel mult 21 de zile înainte de export, prin reacţia de fixare a complementului.
4. Cu destinaţia sport (export temporar): cu paşaport individual, sub semnãtura medicului veterinar oficial, din care trebuie sã rezulte cã au fost testate pentru:
a) anemia infecţioasã, dacã nu se certificã efectuarea acestor analize în ultimele 3 luni;
b) morvã, cu cel mult 6 luni înainte de export, prin reacţia de fixare a complementului;
c) durinã, cu cel mult 6 luni înainte de export, prin reacţia de fixare a complementului;
d) arteritã viralã, cu 21 de zile înainte de export, prin reacţia de seroneutralizare.
D. Pentru exportul iepurilor vii:
a) testare la toate animalele în vârstã de peste 8 luni pentru brucelozã, prin reacţia de seroaglutinare rapidã cu roz-bengal;
b) testare serologicã la 10% din efectiv pentru sindromul hemoragic al iepurelui, prin testul ELISA;
c) toate animalele moarte în perioada de carantinã vor fi supuse examenului de laborator.
E. Pentru exportul de fazani vii:
a) examene de laborator pentru controlul salmonelozei conform precizãrilor din codul zoosanitar internaţional pentru mamifere, pãsãri şi albine;
b) pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95%.
F. Acţiunile sanitare veterinare de supraveghere pentru exportul de animale vii se pot modifica în funcţie de cerinţele veterinare impuse de ţara importatoare în certificatul veterinar.
CAP. V
Acţiuni sanitare veterinare obligatorii, efectuate în perioada de carantinã pentru animalele vii importate
1. Importul de animale vii se efectueazã în baza prevederilor legislaţiei în vigoare, fiind obligatorie respectarea perioadei de carantinã profilacticã de 30 de zile.
2. Carantina profilacticã se efectueazã în adãposturile societãţii importatoare, izolate funcţional de exploataţia mamã.
3. În perioada carantinei profilactice se efectueazã examene clinice, alergice şi recoltãri de probe pentru stabilirea statusului de sãnãtate a animalelor importate.
4. Pânã la expirarea perioadei de carantinã profilacticã şi stabilirea statusului de sãnãtate a animalelor importate este interzisã introducerea în efectivul de origine al exploataţiei a altor animale.
A. Bovine
1. Bovinele importate pentru tãiere, destinate consumului uman şi care au vârsta de peste 30 de luni, se testeazã pentru ESB.
2.1. Bovinele importate pentru creştere şi reproducţie vor fi supuse urmãtoarelor teste:
a) febrã aftoasã: pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95%, de douã ori la 7 şi la 21 de zile de la intrarea în ţarã;
b) pestã bovinã şi pleuropneumonie contagioasã bovinã: pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95%;
c) leucozã enzooticã bovinã: va fi testat întregul lot;
d) tuberculozã: va fi testat întregul lot pentru tuberculozã prin TU, la 42 de zile de la efectuarea importului sau la 10 zile de la import, dacã testarea se face prin EIAs-yIFN;
e) paratuberculozã, brucelozã, rinotraheitã infecţioasã a bovinelor, tricomonozã, leptospirozã şi boala mucoaselor: va fi testat întregul lot dacã acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacã lotul importat depãşeşte 10 animale, se controleazã obligatoriu 10 animale, iar diferenţa ce depãşeşte acest numãr se controleazã în proporţie de 20%, dupã cel puţin 7 zile de la import.
2.2. Bovinele importate pentru îngrãşare vor fi supuse urmãtoarelor teste:
a) febrã aftoasã: pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95%, de douã ori la 7 zile şi la 21 de zile de la intrarea în ţarã;
b) pestã bovinã şi pleuropneumonie contagioasã bovinã: pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95%;
c) leucozã enzooticã bovinã: 10% din lotul importat;
d) tuberculozã: va fi testat întregul lot prin TU, la 42 de zile de la efectuarea importului sau la 10 zile de la import, dacã testarea se face prin EIAs-yIFN;
e) paratuberculozã, brucelozã, rinotraheitã infecţioasã a bovinelor, tricomonozã, leptospirozã şi boala mucoaselor: va fi testat întregul lot dacã acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacã lotul importat depãşeşte 10 animale, se controleazã obligatoriu 10 animale, iar diferenţa ce depãşeşte acest numãr se controleazã în proporţie de 20%, dupã cel puţin 7 zile de la import.
B. Ovine şi caprine
1. Ovinele şi caprinele importate pentru tãiere, destinate consumului uman şi care au vârsta de peste 18 luni, se testeazã pentru scrapie.
2.1. Ovinele şi caprinele importate destinate reproducţiei şi creşterii vor fi supuse urmãtoarelor teste:
a) pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95%, pentru pesta micilor rumegãtoare, bluetongue şi febra aftoasã;
b) paratuberculozã, brucelozã (Brucella ovis şi Brucella melitensis), artritã encefalitã caprinã, maedi visna, leptospirozã: va fi testat întregul lot dacã acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacã lotul importat depãşeşte 10 animale, se controleazã obligatoriu 10 animale, iar diferenţa ce depãşeşte acest numãr se controleazã în proporţie de 20%, dupã cel puţin 7 zile de la import.
2.2. Ovinele şi caprinele destinate îngrãşãrii vor fi supuse urmãtoarelor teste:
a) pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95%, pentru pesta micilor rumegãtoare, bluetongue şi febra aftoasã;
b) paratuberculozã, brucelozã (Brucella ovis şi Brucella melitensis), artritã encefalitã caprinã, maedi visna, leptospirozã: va fi testat întregul lot dacã acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacã lotul importat depãşeşte 10 animale, se controleazã obligatoriu 10 animale, iar diferenţa ce depãşeşte acest numãr se controleazã în proporţie de 20%, dupã cel puţin 7 zile de la import.
C. Cabaline
Caii importaţi pentru creştere şi reproducţie se testeazã obligatoriu individual:
a) pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95%, pentru pesta africanã a calului;
b) pentru anemie infecţioasã ecvinã, arteritã viralã ecvinã, influenţã ecvinã, rinopneumonie ecvinã, leptospirozã, morvã şi durinã: va fi testat întregul lot dacã acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacã lotul importat depãşeşte 10 animale, se controleazã obligatoriu 10 animale, iar diferenţa ce depãşeşte acest numãr se controleazã în proporţie de 20%, dupã cel puţin 7 zile de la import.
D. Porcine
a) Se efectueazã testare la porcinele de producţie/ îngrãşare importate pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95% pentru febra aftoasã, boala veziculoasã a porcului, pesta porcinã africanã, pesta porcinã clasicã;
b) Se efectueazã testare pentru boala Aujeszky, brucelozã, PRRS, GET, leptospirozã: va fi testat întregul lot dacã acesta este mai mic sau egal cu 10 animale. Dacã lotul importat depãşeşte 10 animale, se controleazã obligatoriu 10 animale, iar diferenţa ce depãşeşte acest numãr se controleazã în proporţie de 20%, dupã cel puţin 7 zile de la import.
E. Pãsãri
a) Puicuţele de înlocuire destinate reproducţiei se testeazã pentru influenţa aviarã şi boala de Newcastle, bronşitã, laringotraheitã infecţioasã, tifozã, micoplasmozã pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95%.
b) Puii de o zi (broiler, reproducţie) se testeazã pentru salmonelozã, influenţa aviarã, boala de Newcastle, micoplasmozã pe un numãr de probe care sã asigure o prevalenţã de 10% pentru o confidenţã de 95%.
F. Peşti
Peştii vii şi gameţii importaţi pentru popularea bazinelor piscicole se vor testa, pe probe reprezentative, pentru identificarea eventualei infectãri faţã de necroza hematopoieticã infecţioasã - salmonide, viremia de primãvarã a crapului, septicemia hemoragicã viralã - salmonide.
G. Albine
Familiile de albine importate vor fi testate, pe probe reprezentative, pentru acariozã, loca europeanã, loca americanã, nosemozã, varoozã.
H. Iepuri vii
Iepurii vii importaţi pentru popularea fondurilor de vânãtoare sau pentru creştere şi reproducţie vor fi testaţi pentru brucelozã, sindromul hemoragic al iepurelui, la 10% din efectiv, şi prin examen bacteriologic pentru tularemie pe animalele moarte în perioada de carantinã.
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
