Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) coroborate cu prevederile <>art. 17 lit. g) din Legea gazelor nr. 351/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în temeiul dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 410/2007 , preşedintele Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobã Regulamentul de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Decizia preşedintelui Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 1.304/2006 privind aprobarea Regulamentului de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate pe piaţa angro, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.014 din 20 decembrie 2006, cu modificãrile ulterioare, şi Decizia preşedintelui Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 665/2005 pentru aprobarea Regulamentului de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate la consumatorii captivi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005, cu modificãrile ulterioare. ART. 3 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Gergely Olosz Bucureşti, 24 iunie 2008. Nr. 62. ANEXĂ REGULAMENT de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate în România CAP. I Dispoziţii generale Scop ART. 1 Prezentul regulament stabileşte condiţiile de mãsurare şi de conversie în unitãţi de energie a cantitãţilor de gaze naturale vehiculate în România. Domeniu de aplicare ART. 2 (1) Gazele naturale tranzacţionate între producãtori/furnizori, transportator, distribuitori şi consumatorii de gaze naturale se mãsoarã în punctele de predare-preluare comercialã a gazelor naturale. (2) Sistemele/mijloacele de mãsurare ce se vor utiliza pentru mãsurarea gazelor naturale tranzacţionate în România vor îndeplini cerinţele tehnice, funcţionale şi de montaj minime precizate în prezentul regulament. ART. 3 Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru toţi participanţii la piaţa gazelor naturale. ART. 4 (1) Prezentul regulament se aplicã mãsurãrii gazelor naturale în punctele de predare-preluare comercialã, dupã cum urmeazã: a) la intrarea în SNT din câmpurile de producţie şi din depozitele de înmagazinare subteranã; b) la ieşirea din SNT, respectiv la intrarea în sistemele de distribuţie, în depozitele de înmagazinare subteranã sau direct la consumatorii racordaţi la SNT; c) la ieşirea din conductele colectoare ale producãtorilor, respectiv la intrarea în sistemele de distribuţie sau la consumatorii racordaţi direct la acestea; d) la ieşirea din sistemele de distribuţie, respectiv la intrarea la consumatorii casnici sau noncasnici ori la alte sisteme de distribuţie; e) la ieşirea din SNT/sistemul de distribuţie, respectiv la intrarea în staţiile de producere a gazelor naturale comprimate pentru autovehicule; f) la ieşirea din conductele din amonte sau din punctele de import, în cazul mãsurãrii cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate prin magistralele directe. (2) Prezentul regulament nu se aplicã în cazul mãsurãrii cantitãţilor de gaze naturale comprimate pentru vehicule la ieşirea din staţiile de producere/stocare/distribuire a acestora. Cerinţe generale ART. 5 (1) Mãsurarea comercialã a gazelor naturale se realizeazã prin intermediul sistemelor de mãsurare sau al mijloacelor de mãsurare montate în punctele de predare-preluare comercialã (PM-uri, SM-uri sau SRM-uri). (2) Sistemele/mijloacele de mãsurare utilizate la mãsurarea cantitãţilor de gaze naturale pe piaţa gazelor naturale trebuie sã corespundã legislaţiei metrologice în vigoare. ART. 6 Sistemele/mijloacele de mãsurare utilizate trebuie sã corespundã parametrilor de curgere (vitezã, debit, presiune, temperaturã, numãr Reynolds), de calitate a gazelor naturale mãsurate şi de mediu în care acestea sunt montate. ART. 7 SM-urile sau SRM-urile trebuie sã fie proiectate, construite, exploatate şi întreţinute în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu normele şi reglementãrile tehnice europene şi internaţionale aplicabile, cu instrucţiunile producãtorilor de contoare/sisteme şi echipamente de mãsurare şi vor îndeplini condiţiile minime precizate în prezentul regulament. ART. 8 (1) Pentru gazele naturale mãsurate pe piaţa gazelor naturale este obligatorie conversia volumelor mãsurate în condiţii de lucru la condiţii de bazã, cu excepţia situaţiei precizate la art. 33 alin. (2). (2) Condiţiile de bazã sunt p = 1,01325 bar şi T = 288,15 K. (3) Temperatura de combustie pentru determinarea compoziţiei chimice a gazelor naturale este de 15°C. (4) Trecerea la alte condiţii de bazã pentru conversia volumelor mãsurate în condiţii de lucru, respectiv p = 1,01325 bar, T = 273,15 K şi temperatura de combustie pentru determinarea compoziţiei chimice a gazelor naturale de 25°C, se va face ulterior, la un termen precizat de ANRE în urma consultãrilor cu operatorii din sectorul gazelor naturale. ART. 9 Clasa de exactitate a mijloacelor de mãsurare trebuie sã fie mai bunã sau cel puţin egalã cu cea precizatã în prezentul regulament şi reprezintã cerinţã minimã contractualã. ART. 10 Caracteristicile fiecãrei componente a sistemului de mãsurare trebuie sã corespundã caracteristicilor mãsurandului cãruia i se adreseazã, astfel încât sã fie asiguratã incertitudinea necesarã. Regimul de proprietate ART. 11 (1) Sistemele/mijloacele de mãsurare sunt în proprietatea titularului de autorizaţie de funcţionare/licenţã care predã gazele naturale, respectiv producãtorii, operatorii de înmagazinare, de transport şi de distribuţie de gaze naturale. (2) Sistemele/mijloacele de mãsurare precizate la alin. (1) sunt sisteme de mãsurare pentru decontare fiscalã şi sunt denumite sisteme de bazã. ART. 12 (1) Proprietarul/operatorul sistemelor de bazã, la solicitarea celeilalte pãrţi, va accepta, pe baza unei documentaţii tehnice avizate de cãtre proprietarul/operatorul sistemelor de bazã, ca aceasta sã monteze în SM-uri sau SRM-uri sisteme de mãsurare proprii, numite sisteme de control, cu aceeaşi clasã de exactitate ca a celor de bazã. (2) Mãsurarea cu sistemele de control nu este opozabilã mãsurãrii cu sisteme de bazã. ART. 13 În cazul în care sistemele de mãsurare de bazã puse în funcţiune înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament sunt în proprietatea altei pãrţi decât a titularului de licenţã/producãtorului care predã gazele naturale sau în cazul în care se convine ca sistemul de control sã devinã sistem de bazã, la solicitarea titularului de licenţã/producãtorului, proprietarul poate sã predea în exploatare/proprietate aceste mijloace de mãsurare titularului de licenţã/producãtorului. Condiţiile transferului bunurilor se stabilesc de comun acord între cele douã pãrţi. ART. 14 Partenerii de tranzacţie au drept de acces la SM sau SRM pentru controlul sistemelor de bazã, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare sau cu prevederile contractuale. ART. 15 Proprietarul/operatorul punctelor de predare/preluare comercialã a gazelor naturale trebuie sã permitã, la cererea celeilalte pãrţi, instalarea de echipamente pentru transmiterea la distanţã a datelor de exploatare (presiune, temperaturã, debit instantaneu, index al aparatului de mãsurare etc.) acolo unde nivelul tehnic al instalaţiilor permite, fãrã a fi afectatã corectitudinea mãsurãrii. CAP. II Caracteristici metrologice ale sistemelor de mãsurare utilizate pe piaţa gazelor naturale ART. 16 Pãrţile implicate în tranzacţiile fiscale derulate pe baze contractuale au obligaţia de a stabili standardele aplicabile sistemelor de mãsurare. ART. 17 (1) Sistemul de mãsurare cu element deprimogen este alcãtuit din urmãtoarele componente: - tronsoane de conducte amonte şi aval; - element primar: a) element deprimogen de tipul: 1. diafragmã cu prize de presiune în unghi; 2. diafragmã cu prize de presiune la flanşe; 3. diafragmã cu prize de presiune la D şi D/2. Diafragmele se pot monta în dispozitive port-diafragmã; b) prize de presiune; - elemente secundare (traductoare), care pot fi: a) traductoare de presiune staticã; b) traductoare de presiune diferenţialã; c) traductoare de temperaturã; d) traductor multivariabil; e) termorezistenţã; f) traductor de densitate; g) cromatograf de linie; - element terţiar (calculator de debit); - elemente auxiliare, care sunt ţevi de impuls pentru preluarea parametrilor gazelor naturale. (2) Incertitudinea de mãsurare cu aceste sisteme a volumelor de gaze naturale trebuie sã fie de maximum ± 1,5%. (3) Elementele secundare din sistemul de mãsurare, respectiv traductoarele de presiune staticã, diferenţialã, temperaturã, multivariabile sau densitate, nu trebuie sã depãşeascã o eroare maximã de ± 0,1%. (4) Elementul terţiar al sistemului de mãsurare, respectiv calculatorul de debit (incluzând convertoarele de intrare), va avea eroarea maximã admisã de calcul a volumului corectat de ± 0,2%. ART. 18 (1) Sistemul de mãsurare cu contoare cu pistoane rotative sau cu turbinã poate fi alcãtuit în douã configuraţii: 1. a) contor cu pistoane rotative sau contor cu turbinã; b) convertor electronic de volum de gaz, care poate fi de douã tipuri: - complet (cu traductoare integrate); - cu traductoare externe; 2. a) contor cu pistoane rotative sau contor cu turbinã; b) traductoare: - de presiune staticã şi de temperaturã; - de densitate; c) calculator de debit. (2) Operatorul licenţiat care exploateazã sistemele de mãsurare va lua toate mãsurile pentru funcţionarea sistemelor de mãsurare cu o incertitudine de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale (în volume) de ± 1%. (3) Convertoarele electronice de volum trebuie sã fie în conformitate cu normativele europene şi/sau internaţionale în vigoare. (4) Erorile maxime admise la verificarea metrologicã iniţialã pentru contoarele cu pistoane rotative sau cu turbinã sunt: a) pentru Q(min) ≤ Q < Q(t), eroarea maximã este de ± 2%; b) pentru Q(t) ≤ Q ≤ Q(max), eroarea maximã este de ± 1%; unde: Q(max) - debitul maxim la care echipamentul furnizeazã indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise; Q(min) - debitul minim la care echipamentul furnizeazã indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise; Q(t) - debitul de tranzit; este debitul care desparte domeniul de debit în douã zone distincte, care au erori maxime admise diferite. Valoarea debitului de tranzit este funcţie de raportul Q(max)/Q(min).
┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Contoare cu turbinã │ Contoare cu pistoane rotative │
├────────────────────┬────────────────┼────────────────────┬───────────────────┤
│Raport Q(max)/Q(min)│ Q(t) │Raport Q(max)/Q(min)│ Q(t) │
├────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
│ 10:1 │ 0,20 Q(max) │ < 20:1 │ 0,20 Q(max) │
├────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
│ 20:1 │ 0,20 Q(max) │ 30:1 │ 0,15 Q(max) │
├────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
│ 30:1 │ 0,15 Q(max) │ 50:1 │ 0,10 Q(max) │
├────────────────────┼────────────────┼────────────────────┼───────────────────┤
│ ≥ 50:1 │ 0,10 Q(max) │ > 50:1 │ 0,05 Q(max) │
└────────────────────┴────────────────┴────────────────────┴───────────────────┘
(5) Dacã verificarea metrologicã iniţialã se face la presiuni mai mari de 4 bar, erorile maxime admise sunt urmãtoarele: a) pentru Q(min) ≤ Q < Q(t), eroarea maximã este de ± 1% b) pentru Q(t) ≤ Q ≤ Q(max), eroarea maximã este de ± 0,5% (6) Erorile maxime admise la verificarea metrologicã iniţialã pentru convertoarele electronice sunt: a) ± 0,5%, pentru condiţii de referinţã (t = 20± 5°C şi presiune atmosfericã) b) ± 1%, pentru condiţii de lucru. ART. 19 (1) Sistemul de mãsurare cu contoare cu ultrasunete este alcãtuit din: 1. contor cu ultrasunete; 2. traductoare, care pot fi: - de presiune staticã şi de temperaturã; - de densitate; 3. calculator de debit. (2) Erorile maxime admise la verificarea metrologicã a contoarelor cu ultrasunete sunt:
┌──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Eroare maximã admisã │
│ Debit ├───────────────────────┬───────────────────┤
│ │ Dn < 12' │ Dn ≥ 12' │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────┤
│ Q(min) ≤ Q < Q(t) │ ± 1,4% │ ± 1,4% │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────┤
│ Q(t) ≤ Q ≤ Q(max) │ ± 1% │ ± 0,7% │
└──────────────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────┘
Notã: Dn reprezintã diametrul contorului. unde: Q(max) - debitul maxim la care echipamentul furnizeazã indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise; Q(min) - debitul minim la care echipamentul furnizeazã indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise; Q(t) - debitul de tranzit; este debitul care desparte domeniul de debit în douã zone distincte, care au erori maxime admise diferite. ART. 20 (1) Se recomandã ca din punct de vedere constructiv contoarele de gaz cu membranã (pereţi deformabili) sã fie conforme cu prevederile SR EN 1359. (2) Erorile maxime admise la verificarea metrologicã pentru aceste tipuri de contoare sunt:
┌───────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Debit │ Verificare iniţialã │ Verificare în serviciu │
├───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤
│ Q(min) ≤ Q < Q(max) │ ± 3% │ - 6% pânã la + 3% │
├───────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 0,1 Q(max) ≤ Q ≤ Q(max) │ ± 1,5% │ ± 3% │
└───────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘
unde: Q(max) - debitul maxim la care echipamentul furnizeazã indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise; Q(min) - debitul minim la care echipamentul furnizeazã indicaţii care satisfac cerinţele cu privire la erorile maxime admise. (3) Erorile maxime admise la verificarea metrologicã a contoarelor cu membranã prevãzute cu dispozitiv de conversie a temperaturii se majoreazã în conformitate cu prevederile legislaţiei metrologice aplicabile. ART. 21 În cadrul sistemelor prevãzute la art. 17-19 se pot instala gazcromatografe online. CAP. III Cerinţe tehnice şi funcţionale pentru sistemele de mãsurare Cerinţe tehnice ART. 22 Toate mijloacele de mãsurare trebuie sã fie realizate de cãtre producãtori care deţin un sistem al calitãţii certificat. ART. 23 Pe piaţa gazelor naturale se pot folosi şi alte tipuri de mijloace/sisteme de mãsurare pentru care prezentul regulament nu prevede cerinţe tehnice şi funcţionale minime. Acestea trebuie sã respecte prevederile legislaţiei metrologice şi se vor folosi numai cu acordul pãrţilor participante la tranzacţie. ART. 24 Contoarele cu pistoane rotative, cu turbinã sau cu ultrasunete trebuie sã funcţioneze corespunzãtor şi în cazul mãsurãrii unui debit de 1,2 Q(max) timp de minimum o orã. ART. 25 Contoarele de gaze naturale, în funcţie de clasa de exactitate, trebuie sã îndeplineascã condiţiile din tabelul de mai jos:
┌─────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
│ Clasa contorului │ Q(max)/Q(min) │ Q(max)/Q(t) │ Q(r)/Q(max) │
├─────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 1,5 │ ≥ 150 │ ≥ 10 │ 1,2 │
├─────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 1,0 │ ≥ 20 │ ≥ 5 │ 1,2 │
└─────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴────────────────────┘
unde: Q(max) - cea mai mare valoare a debitului la care contorul de gaz furnizeazã indicaţii ce îndeplinesc cerinţele privind erorile maxime tolerate; Q(min) - cea mai micã valoare a debitului la care contorul de gaz furnizeazã indicaţii ce îndeplinesc cerinţele privind erorile maxime tolerate; Q(t) - debitul de tranzit; este debitul situat între debitul maxim şi debitul minim la care domeniul de debit este împãrţit în douã zone, "zona inferioarã" şi "zona superioarã". Fiecare zonã are o eroare maximã toleratã caracteristicã; Q(r) - debitul de suprasarcinã; este cea mai mare valoare a debitului la care contorul funcţioneazã într-o manierã satisfãcãtoare pentru o perioadã scurtã de timp, fãrã sã se deterioreze. ART. 26 (1) Proprietarul/operatorul punctelor de predare/preluare comercialã a gazelor naturale va alege echipamentul de mãsurare în funcţie de domeniul de debit şi de parametrii de livrare. (2) Dacã un singur echipament nu poate acoperi întregul domeniu de debit se vor alege douã sau mai multe mijloace de mãsurare, instalate în paralel, care pot fi utilizate simultan sau alternativ în funcţie de debitul solicitat în anumite perioade, astfel încât înregistrarea consumului de gaze livrate sã nu fie afectatã de debitele extreme. ART. 27 Domeniul de temperaturã a gazului mãsurat trebuie sã fie de minimum 40°C. Se recomandã ca limitele domeniului sã fie între -10°C ... +30°C. ART. 28 Contoarele trebuie sã fie proiectate şi executate pentru condiţii climatice de lucru în domeniu de cel puţin -20°C ... +40°C. ART. 29 Dispozitivul indicator trebuie sã aibã un numãr de cifre suficient astfel încât cantitatea mãsuratã timp de 8.000 de ore la Q(max) sã nu aducã cifrele la valoarea iniţialã. Cerinţe funcţionale pentru contoare cu preplatã sau cu teletransmisie de date ART. 30 În cazul utilizãrii contoarelor de gaz alimentate cu energie electricã (contoare cu preplatã sau teletransmisie), bateria va avea o duratã de viaţã de minimum 5 ani. Dupã consumarea a 90% din energia bateriei, un semnal de avertizare corespunzãtor va fi afişat pe ecranul contorului. ART. 31 Cartelele utilizate la acest tip de contor pot fi construite având ca model orientativ SR ISO/CEI 7816-4+A1. Acestea vor avea posibilitatea de reîncãrcare şi de îmbunãtãţire a performanţelor, operaţie asiguratã de cãtre operatorul de distribuţie licenţiat. ART. 32 În cazul utilizãrii contoarelor cu teletransmisie, operatorul de distribuţie licenţiat va asigura gestionarea unei baze de date care sã asigure pãstrarea valorilor a cel puţin 20 de citiri în regim operativ şi minimum pentru 3 ani pe suport extern. CAP. IV Convertoare electronice, traductoare şi calculatoare de debit Convertoare electronice de volum ART. 33 (1) Montarea convertoarelor de volum este obligatorie pentru toate contoarele, cu excepţia celor precizate la alin. (2). (2) La contoarele cu membranã pentru presiuni de lucru sub 50 mbar montarea convertoarelor de volum nu este obligatorie. ART. 34 Se recomandã ca factorul de compresibilitate Z sã se calculeze în conformitate cu SR ISO 12213-1, SR ISO 12213-2, SR ISO 12213-3. ART. 35 Convertorul trebuie sã afişeze toate datele relevante ale mãsurãrii fãrã utilizarea unor echipamente adiţionale. Afişarea volumului corectat trebuie sã se facã, de regulã, la nivel de unitate de volum. Prin acordul pãrţilor implicate în mãsurarea gazelor naturale, pentru indicarea volumului corectat se pot utiliza afişaje de tipul 10^n unitãţi de volum. ART. 36 Convertorul nu trebuie sã influenţeze funcţionarea corectã a contorului. ART. 37 (1) Convertorul trebuie sã sesizeze funcţionarea în afara domeniului de mãsurare a diverşilor parametri (temperaturã, presiune, debit). În acest caz, echipamentul va opri contorizarea volumului corectat şi va contoriza în alt registru de memorie volumul necorectat înregistrat de contor sau corectat cu valori de presiune şi temperaturã de substituţie presetate. (2) Valorile de presiune şi temperaturã de substituţie vor fi stabilite de comun acord de cãtre operatorul care predã gazele naturale şi de beneficiar. ART. 38 Bateria de alimentare a convertorului trebuie sã aibã o duratã de viaţã de minimum 5 ani. La consumarea a 90% din durata de viaţã a acesteia, convertorul trebuie sã afişeze un semnal de avertizare vizibil pe ecran. ART. 39 (1) Convertoarele electronice de volum şi mecanismele indicatoare ale contoarelor cu pistoane rotative sau cu turbinã trebuie sã aibã un grad de protecţie de cel puţin IP 64. (2) În cazul montãrii într-o incintã, este permisã şi utilizarea contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de mãsurare care au un grad de protecţie IP 54. ART. 40 Convertoarele electronice de volum şi accesoriile lor vor fi în construcţie antiex dacã locul de montaj o impune. Traductoare şi calculatoare de debit ART. 41 Traductoarele de presiune staticã, de presiune diferenţialã, de temperaturã, multivariabile şi de densitate vor fi construite din materiale rezistente la solicitãrile la care sunt supuse în timpul funcţionãrii. ART. 42 Elementele componente care alcãtuiesc traductorul, aflate în zona de contact cu mediul ambiant şi cu fluidul de lucru, trebuie sã aibã acoperiri de protecţie sau sã fie executate din materiale care sã reziste la acţiunea corosivã a acestora. ART. 43 Pentru a evita erorile introduse de variaţia presiunii atmosferice, pentru mãsurarea presiunii statice se vor utiliza traductoare de presiune absolutã. Pentru presiuni absolute ale gazelor naturale de peste 21 bar se pot utiliza şi traductoare de presiune relativã. ART. 44 Elementul sensibil al termorezistenţei trebuie sã fie alcãtuit din metale pure. Termorezistenţa va fi, cel puţin, de tip cu 3 fire. ART. 45 Toate traductoarele utilizate vor fi în construcţie antiex corespunzãtoare cerinţelor impuse de locul de montaj. ART. 46 Calculatoarele de debit vor fi echipate cu imprimantã în vederea tipãririi declaraţiei de configurare, a consumurilor sau a parametrilor de livrare ai gazelor naturale ori trebuie sã dispunã de o interfaţã la care, prin conectarea unui calculator, sã poatã fi citiţi indicatorii menţionaţi. ART. 47 Calculatoarele de debit vor afişa separat consumul înregistrat în timpul alarmelor. ART. 48 Pentru a asigura continuitatea alimentãrii cu energie electricã a sistemelor de mãsurare electronice, acestea vor fi prevãzute cu surse neîntreruptibile de tensiune cu autonomie de cel puţin 8 ore. În cazul în care sistemul de mãsurare este echipat cu grup electrogen automat, autonomia sursei neîntreruptibile de tensiune trebuie sã fie de cel puţin douã ore. CAP. V Proiectarea SM şi SRM ART. 49 SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate în conformitate cu reglementãrile în vigoare. ART. 50 (1) SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate astfel încât sã fie asiguratã funcţionarea lor corectã pentru întregul domeniu de debite, presiuni şi temperaturi specificate în tema de proiectare şi în limitele de variaţie a compoziţiei chimice a gazelor. (2) Pentru cazul în care sunt prezente impuritãţi solide şi lichide în gazele naturale, se vor prevedea din proiectare separatoare şi filtre adecvate. ART. 51 (1) SM-urile sau SRM-urile vor fi proiectate astfel încât sã asigure continuitatea în furnizare în condiţii de siguranţã şi în timpul efectuãrii operaţiunilor de întreţinere. (2) În cazuri extreme, trebuie sã fie posibilã separarea staţiei de conducta amonte şi aval prin robinete de secţionare cu închidere rapidã, în condiţii de siguranţã. ART. 52 Sistemele/mijloacele de mãsurare se monteazã, de regulã, într-o/într-un încãpere/incintã/cofret. Este permisã şi montarea în aer liber, cu condiţia ca o astfel de instalare sã nu influenţeze exactitatea acestor aparate. ART. 53 Pentru cazurile în care este posibilã o curgere bidirecţionalã a gazelor naturale prin sistemul de mãsurare şi acest lucru este de naturã sã afecteze mãsurarea corectã, este obligatorie montarea unei clapete de curgere unisens. ART. 54 (1) La proiectarea SM-urilor şi SRM-urilor, diametrul interior al conductelor situate în amonte de dispozitivul de reglare a presiunii se va calcula astfel încât viteza de curgere a gazelor sã fie de maximum 30 m/s (cu excepţia SM-urilor amplasate în sistemele de distribuţie a gazelor naturale unde viteza de curgere a gazelor trebuie sã fie de maximum 20 m/s). Pentru determinarea diametrului interior al conductelor situate în aval de organul de reglare se va lua în calcul o vitezã de maximum 20 m/s. (2) Excepţie de la aceastã regulã vor face conductele situate în amonte/aval de elementul deprimogen sau de contor, prin care, indiferent dacã se aflã înainte sau dupã elementul de reglare a presiunii, se limiteazã viteza maximã la 20 m/s. (3) Se acceptã viteze de curgere mai mari în cazul liniilor de mãsurare cu debitmetre cu ultrasunete, în conformitate cu recomandãrile producãtorului. (4) Robinetele amonte şi aval de sistemul de mãsurare vor fi cu deschidere completã la dimensiunea diametrului interior al conductelor (aceastã condiţie nu este obligatorie în cazul utilizãrii contoarelor cu pistoane rotative). ART. 55 Proiectele de SM sau SRM vor fi realizate pe baza temei de proiectare date de titularul de licenţã care urmeazã sã predea gazele naturale în punctul respectiv şi care va cuprinde cel puţin urmãtoarele precizãri: a) destinaţia; b) locaţia de amplasare; c) date climaterice; d) studii de teren, pentru amplasamente noi; e) compoziţia gazelor, tipul şi nivelul impuritãţilor; f) fişã tehnicã care sã cuprindã parametrii de intrare şi ieşire ai gazului livrat, şi anume: - debitul de gaze naturale maxim şi minim; - presiunea maximã/minimã, temperatura la intrare în staţie, presiunile reglate şi temperatura la ieşirea din staţie; - cãderea maximã de presiune admisã pe staţie şi pe fiecare echipament; - cerinţele funcţionale ale staţiei (grad de automatizare, cu/fãrã personal operativ, monitorizare parametri, teletransmisie de date). ART. 56 Tabelul de mai jos prezintã unele cerinţe recomandate la proiectarea SM-urilor sau SRM-urilor, în funcţie de mãrimea debitului vehiculat.
┌────┬─────────────────────────┬──────────┬──────────┬───────────┬─────────────┐
│Nr. │ Dotare/Debit, mc/h │ ≥ 500 │ ≥ 5.000 │ ≥ 10.000 │ ≥ 100.000 │
│crt.│ (condiţii de bazã) │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ 1. │Posibilitate de │ │ │ X │ X │
│ │interconectare a unui │ │ │ │ │
│ │sistem de control │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ 2. │Corecţie de volum cu │ X │ X │ X │ X │
│ │temperatura şi │ │ │ │ │
│ │presiunea │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ 3. │Corecţie de volum cu │ │ X │ X │ X │
│ │factor de │ │ │ │ │
│ │compresibilitate │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ 4. │Alternativã la 2, 3: │ │ │ X │ X │
│ │corecţie de volum cu │ │ │ │ │
│ │densitatea │ │ │ │ │
└────┴─────────────────────────┴──────────┴──────────┴───────────┴─────────────┘
ART. 57 În cazul proiectãrii mai multor linii de mãsurare a gazelor naturale, numãrul acestora trebuie sã fie ales astfel încât debitul maxim pe staţie sã poatã fi mãsurat cu o linie închisã şi cu celelalte linii funcţionând în condiţiile specificate. ART. 58 Odorizarea gazelor nu trebuie sã influenţeze performanţele mijloacelor de mãsurare. Punctul de injecţie al odorantului va fi în aval de sistemul de mãsurare. ART. 59 Orice echipament periferic care se conecteazã la mijloacele de mãsurare nu trebuie sã influenţeze exactitatea mãsurãrii. Echiparea staţiilor de reglare-mãsurare/mãsurare ART. 60 În funcţie de necesitãţi, SM-urile sau SRM-urile pot fi echipate cu urmãtoarele componente principale: a) mijloace de mãsurare pentru determinarea cantitãţilor de gaze naturale; b) echipament pentru determinarea compoziţiei gazului; c) robinete de izolare; d) sisteme de monitorizare; e) filtre şi separatoare; f) încãlzitoare de gaze naturale; g) echipamente pentru reducerea zgomotului; h) echipament de reglare a debitului; i) echipamente de reducere a pulsaţiilor şi vibraţiilor; j) flanşe electroizolante; k) aparate indicatoare. CAP. VI Montarea mijloacelor de mãsurare Condiţii de montaj al mijloacelor de mãsurare ART. 61 (1) La sistemele de mãsurare cu element deprimogen se recomandã respectarea condiţiilor de montaj prevãzute în SR EN ISO 5167-1, SR EN ISO 5167-2, SR EN ISO 5167-3 şi SR EN ISO 5167-4. (2) Elementele secundare se vor monta astfel încât sã poatã fi izolate de proces, pentru a putea fi verificate pe teren. ART. 62 (1) La sistemele de mãsurare cu contoare cu pistoane rotative, cu turbinã şi ultrasonice, pentru a asigura un profil uniform al curgerii, se prevãd porţiuni de conductã rectilinii, fãrã obstacole, deviaţii, prize de presiune în amonte şi aval de contor. (2) Dacã producãtorul de contoare nu recomandã altfel, lungimile tronsoanelor amonte şi aval de contor recomandate de SR EN 1776 sunt date în tabelul urmãtor.
┌────────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────┐
│ Tip sistem │ Tronson amonte, │ Tronson aval, │
│ de mãsurare │ Dn │ Dn │
├────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│Contor cu pistoane rotative │ 4 │ 2 │
├────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│Contor cu turbinã │ 5 │ 2 │
├────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│Contor ultrasonic │ 10*) │ 3*) │
└────────────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────────┘
---------- *) În cazul în care contorul ultrasonic este amplasat astfel încât sã mãsoare fluxul de gaze naturale bidirecţional, lungimile tronsoanelor din ambele capete ale contorului vor avea lungimea 10 Dn. (3) Pentru mijloacele de mãsurare aflate în funcţiune la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament, lungimile tronsoanelor amonte/aval pot rãmâne neschimbate. (4) Lungimile tronsoanelor rectilinii pot fi reduse prin montarea de dispozitive de uniformizare a curgerii, conform standardelor aplicabile fiecãrei metode de mãsurare în parte. (5) Contoarele cu ultrasunete utilizate pe piaţa gazelor naturale vor fi montate în conformitate cu indicaţiile producãtorului. Montarea traductoarelor de temperaturã, de presiune staticã, de presiune diferenţialã, multivariabile şi de densitate ART. 63 (1) Traductoarele electronice de presiune staticã, de presiune diferenţialã, de temperaturã, multivariabile şi de densitate se pot monta în cofrete termostatate, pentru a asigura o temperaturã de lucru corespunzãtoare exactitãţii indicaţiilor, dacã prin aprobarea de model nu se specificã altfel. (2) Amplasarea traductoarelor se va face în conformitate cu indicaţiile din aprobarea de model. ART. 64 Pentru sisteme de mãsurare, altele decât cele cu contoare cu pistoane rotative sau cu element deprimogen, sondele de temperaturã se monteazã în aval de contor pentru a evita deformarea profilului curgerii. ART. 65 (1) Pentru asigurarea mãsurãrii corecte a temperaturii, teaca pentru sonda termometricã trebuie sã pãtrundã în interiorul conductei aproximativ o treime din diametrul conductei. La conducte cu diametrul mai mare de 300 mm este permisã reducerea lungimii de inserţie la minimum 75 mm. Teaca pentru sonda termometricã se proiecteazã şi se executã de aşa manierã încât sã fie redus la minimum riscul apariţiei vibraţiilor în acest element. (2) Teaca de temperaturã se va monta numai în amonte de elementul deprimogen. (3) La panourile existente unde lungimea tronsoanelor nu permite montarea tecii în amonte se admite montarea acesteia în aval, cu condiţia ca sistemul de mãsurare sã deţinã aprobare de model cu precizarea expresã a posibilitãţii de mãsurare a temperaturii gazelor naturale în aval de elementul deprimogen. (4) Cu ocazia modernizãrii acestor panouri, teaca pentru mãsurarea temperaturii se va monta în amonte de elementul deprimogen. ART. 66 Pentru a asigura mãsurarea corectã a temperaturii gazelor naturale poate fi necesarã izolarea pãrţii exterioare a traductorului de temperaturã şi a unor porţiuni de conductã amonte şi aval de contor/elementul deprimogen, în funcţie de precizia doritã a mãsurãrii. ART. 67 Traductoarele de presiune staticã, de presiune diferenţialã, de temperaturã şi multivariabile se monteazã astfel încât sã poatã fi izolate de proces, pentru a putea fi verificate şi calibrate. Robinetele de izolare trebuie sã aibã posibilitatea de sigilare pentru a preîntâmpina închideri accidentale care afecteazã calitatea mãsurãrii. ART. 68 În cazul utilizãrii traductoarelor de densitate, trebuie îndeplinite prevederile normativelor europene şi/sau internaţionale în vigoare. ART. 69 În cazul în care se utilizeazã un alt sistem de mãsurare decât cel cu element deprimogen, proba de gaz pentru traductorul de densitate trebuie prelevatã de la priza de presiune a contorului marcatã pm. ART. 70 Conducta de legãturã între punctul de prelevare pm şi traductorul de densitate trebuie sã fie izolatã termic pentru a minimiza efectul temperaturii exterioare. ART. 71 În cazul în care se utilizeazã traductoare de densitate care se monteazã în conductã, acestea se vor monta numai în aval de contor/sistem sau echipamentul de mãsurare, pentru a evita deformarea profilului curgerii. Aceastã regulã nu este obligatorie în cazul contoarelor cu pistoane rotative. CAP. VII Exploatarea şi întreţinerea mijloacelor de mãsurare ART. 72 Exploatarea SM-urilor şi SRM-urilor are la bazã condiţia precizatã la art. 7. ART. 73 Pentru toate operaţiile efectuate în cadrul SM-urilor şi SRM-urilor, operatorul va întocmi şi va actualiza prin revizii periodice (sau ori de câte ori este cazul) un set de proceduri de lucru conforme cu Manualul de asigurare a calitãţii. ART. 74 Toate persoanele care desfãşoarã activitãţi de operare şi întreţinere în cadrul SM-urilor şi SRM-urilor trebuie nominalizate, iar obligaţiile şi responsabilitãţile lor trebuie bine precizate. ART. 75 Operatorii economici titulari de licenţã care au în operare SM-uri şi SRM-uri se vor îngriji de şcolarizarea şi perfecţionarea personalului responsabil cu mãsurarea gazelor naturale şi cu formarea de specialişti în domeniul mãsurãrii. ART. 76 Toate activitãţile de exploatare şi întreţinere trebuie realizate în conformitate cu legislaţia referitoare la siguranţa şi protecţia muncii. ART. 77 La contoarele cu pistoane rotative şi cu turbinã se va utiliza pentru lubrifiere numai ulei recomandat de producãtor. ART. 78 La contoarele cu pistoane rotative este permisã instalarea unui dispozitiv pentru urmãrirea valorii cãderii de presiune pe contor. Creşterea acesteia peste valoarea normalã datã de producãtor semnificã apariţia unei defecţiuni mecanice sau a unui blocaj. ART. 79 (1) În cazul în care apar anomalii în funcţionarea contorului cu turbinã sau a contorului cu ultrasunete (de exemplu: zgomote deosebite, diferenţe semnificative la mãsurarea parametrilor de proces faţã de valorile aşteptate), se va proceda fie la montarea contorului de control şi compararea celor douã seturi de indicaţii, fie la demontarea şi examinarea contorului în cauzã. Se va verifica integritatea dispozitivului de laminare a curgerii şi a turbinei. De asemenea, se va verifica dacã existã depuneri pe peretele interior al corpului contoarelor, pe lamelele turbinei sau pe traductoarele ultrasonice. Acestea se vor îndepãrta conform procedurilor specifice. (2) Responsabilul cu mãsurarea va decide, dupã caz, dacã este necesarã verificarea pe stand a contorului. ART. 80 La sistemele cu element deprimogen se vor verifica, în plus faţã de prevederile din LO, în funcţie de condiţiile concrete, în special referitoare la calitatea gazelor naturale (impuritãţi lichide şi solide), urmãtoarele: a) diametrul d al elementului deprimogen; b) integritatea muchiilor elementului deprimogen; c) existenţa depunerilor în conductele amonte şi aval de elementul deprimogen şi pe feţele diafragmei; d) concentricitatea diafragmei cu conductele amonte şi aval. ART. 81 Se recomandã efectuarea de verificãri la un interval cuprins între 3 şi 6 luni ale punctului de zero al traductoarelor de presiune staticã şi presiune diferenţialã sau al traductorului multivariabil din cadrul sistemelor de mãsurare cu element deprimogen. ART. 82 Cu ocazia verificãrilor periodice se va face întreţinerea specificã fiecãrui tip de mijloc de mãsurare. Echipamente electrice ART. 83 Toate echipamentele electrice utilizate trebuie sã aibã protecţie antiex în funcţie de zona cu pericol de explozie în care vor fi montate. Clasificarea zonelor cu pericol de explozie din staţii va fi precizatã prin proiect. CAP. VIII Conversia cantitãţilor de gaze în unitãţi de energie Prevederi generale ART. 84 Conversia volumelor de gaze naturale în unitãţi de energie se face aplicând formula: E = V(b) x H(s) unde: E - energia gazelor naturale - kWh; V(b) - volumul corectat (volumul mãsurat în condiţii de bazã) - mc; H(s) - puterea calorificã superioarã la temperatura de combustie de 15°C - kWh/mc. ART. 85 Pentru determinarea puterii calorifice se utilizeazã cromatografe. ART. 86 Aparatele utilizate la determinarea puterii calorifice superioare trebuie sã îndeplineascã toate prevederile legale în vigoare (marcaj CE/aprobare de model, verificare în termen etc.). ART. 87 (1) În cazul utilizãrii cromatografelor pentru analiza compoziţiei gazelor, se pot lua în considerare prevederile seriei de standarde SR EN ISO 6974, iar calculul puterii calorifice se poate face în conformitate cu prevederile SR ISO 6976+C2. (2) Incertitudinea operaţionalã asociatã determinãrii puterii calorifice trebuie sã fie < 2%. ART. 88 În situaţia în care se utilizeazã gazcromatografe care determinã puterea calorificã superioarã la o temperaturã de combustie de 0°C sau 25°C, valoarea puterii calorifice superioare astfel determinatã se corecteazã ţinând cont de factorul de corecţie specificat în SR ISO 13443 sau în SR ISO 6976+C2. Zone de calitate ART. 89 (1) Gazele naturale intrate în SNT din producţia internã şi din import se amestecã în conductele de transport, astfel încât la ieşirea din SNT acestea pot avea putere calorificã superioarã, diferitã de cea a surselor alocate prin contract. (2) În anumite cazuri, sistemele de distribuţie a gazelor naturale pot fi alimentate din surse multiple, cu H(s) diferite. ART. 90 (1) Zona de calitate gaze (ZCG) reprezintã zona pentru care calitatea gazelor naturale se considerã omogenã şi constantã pentru o perioadã determinatã de timp, alimentatã prin una sau mai multe SRM-uri, noduri tehnologice sau panouri de mãsurare, prin SNT sau de la producãtori. Pentru fiecare ZCG, la termenele precizate la art. 93, se alocã o putere calorificã superioarã de cãtre operatorul SNT, de producãtori sau de operatorii de distribuţie, dupã caz. (2) ZCG sunt stabilite de producãtori, operatorul sistemului de transport şi operatorii de distribuţie, dupã caz, pe baza analizei surselor, fluxurilor şi consumurilor de gaze naturale. (3) ZCG şi sursele de alimentare a acestora sunt precizate în anexa nr. 3. (4) Pentru fiecare localitate alimentatã cu gaze naturale din mai multe surse în acelaşi timp (prin mai multe SRM-uri), cãreia îi sunt alocate H(s) diferite, se constituie câte o ZCG individualã. (5) ZCG prevãzute la alin. (4), precum şi sursele de alimentare a acestora sunt precizate în anexa nr. 4. ART. 91 (1) Puterea calorificã superioarã corespunzãtoare fiecãrei ZCG se determinã ca medie ponderatã a puterilor calorifice superioare aferente fiecãrui punct de livrare prin care se alimenteazã ZCG. (2) Puterea calorificã superioarã corespunzãtoare fiecãrei ZCG se determinã utilizându-se urmãtoarea formulã:
n ┌ ┐
Σ │H(Si) x V(i)│
i=1 └ ┘
H(S) = ──────────────────
n
Σ V(i)
i=1
unde: H(S) - puterea calorificã superioarã medie ponderatã pentru ZCG; H(Si) - puterea calorificã superioarã a surselor ce alimenteazã ZCG; V(i) - volumele de gaze naturale corectate (volume mãsurate în condiţii de bazã) ce alimenteazã ZCG. Obligaţii ale operatorilor economici referitoare la determinarea puterii calorifice superioare ART. 92 (1) Determinarea puterii calorifice superioare este obligaţia operatorului economic care predã gazele naturale în punctele de intrare în ZCG. (2) În cazul utilizãrii gazcromatografelor on-line, pentru calculul volumului corectat (volumul mãsurat în condiţii de bazã) se recomandã utilizarea valorii densitãţii gazului natural, determinatã de gazcromatograful on-line. ART. 93 Pentru calculul energiei gazelor naturale livrate, determinarea puterii calorifice superioare se face astfel: a) cu cromatografe on-line; b) cu cromatografe de laborator la perioade de timp stabilite în funcţie de cantitatea de gaze naturale livrate în punctul de intrare în ZCG, corespunzãtor anului anterior, dupã cum urmeazã:
┌────┬───────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ │ Intervalul maxim │ │
│crt.│ Cantitate de energie/an │ de timp pentru │ Modul de facturare lunarã a energiei │
│ │ │determinarea puterii │ │
│ │ │calorifice superioare│ │
├────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ n ┌ ┐ │
│ 1. │ >116.277,79 MWh │ Zilnic*) │ E = Σ │V(Zi) x H(i)│, │
│ │ │ │ i=1 └ ┘ │
│ │ │ │unde │
│ │ │ │V(Zi) - volumul corectat mãsurat zilnic │
│ │ │ │H(i) - puterea calorificã superioarã │
│ │ │ │ mãsuratã zilnic │
│ │ │ │n - numãrul de zile din luna respectivã │
├────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │ 3 ┌ ┐ │
│ 2. │11.627,79 MWh - 116.277,79 MWh │ Decadal **) │ E = Σ │V(Di) x H(i)│, │
│ │ │ │ i=1 └ ┘ │
│ │ │ │unde │
│ │ │ │V(Di) - volumul corectat mãsurat în fiecare │
│ │ │ │ decadã │
│ │ │ │H(i) - puterea calorificã superioarã │
│ │ │ │ mãsuratã decadal │
├────┼───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│ 3. │ <11.627,78 MWh │ O datã/lunã ***) │ E = V(1) x H(s), │
│ │ │ │unde │
│ │ │ │V(1) - volumul corectat mãsurat lunar │
│ │ │ │H(S) - puterea calorificã superioarã │
│ │ │ │ mãsuratã lunar │
└────┴───────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
----------- *) În cazul interfeţei dintre producãtori şi operatorul SNT, pentru situaţiile în care livrarea cãtre SNT se face dintr-o singurã sursã, determinarea puterii calorifice superioare se face decadal. **) Determinãrile se vor face în urmãtoarele perioade: - I-a determinare: în zilele 1-5 ale lunii; - a II-a determinare: în zilele 11-15 ale lunii; - a III-a determinare: în zilele 21-25 ale lunii; - intervalul de timp dintre prima şi a doua determinare, respectiv a doua şi a treia determinare este de maximum 10 zile. ***) Determinarea se face în zilele 10-20 ale fiecãrei luni. ART. 94 (1) Puterea calorificã superioarã utilizatã de operatorul de distribuţie la facturarea serviciilor de distribuţie prestate beneficiarilor sãi o reprezintã media puterilor calorifice superioare determinate la intervalele precizate la art. 93, aferente perioadei de facturare. (2) Puterea calorificã superioarã utilizatã de furnizor la facturarea consumului de energie pentru beneficiarii sãi o reprezintã media puterilor calorifice superioare determinate la intervalele precizate la art. 93, aferente perioadei de facturare. (3) În cazul ZCG din anexa nr. 4, pentru determinarea puterii calorifice superioare utilizate de operatorul de distribuţie la facturarea serviciilor de distribuţie prestate beneficiarilor sãi care au un consum mai mic de 11.627,78 MWh/an se calculeazã media ponderatã a puterilor calorifice superioare corespunzãtoare fiecãrei surse. (4) Media ponderatã a puterii calorifice se calculeazã la intervalele de timp precizate în tabelul de la art. 93, folosindu-se urmãtoarea formulã:
n ┌ ┐
Σ │H(Si) x V(i)│
i=1 └ ┘
H(S) = ──────────────────
n
Σ V(i)
i=1
unde V(i) - volumul corectat mãsurat pentru fiecare sursã; H(Si) - puterea calorificã superioarã determinatã pentru fiecare sursã. (5) Distribuitorii au obligaţia ca pentru consumatorii situaţi în ZCG din anexa nr. 4, cu un consum mai mare de 11.627,78 MWh/an, sã determine zilnic/decadal, conform intervalelor precizate la art. 93, puterea calorificã superioarã în vederea facturãrii serviciilor prestate. (6) Puterea calorificã superioarã utilizatã de operatorul sistemului naţional de transport la facturarea serviciilor de transport prestate beneficiarilor sãi o reprezintã media ponderatã a puterilor calorifice superioare aferente ZCG pentru fiecare punct de ieşire din SNT, corespunzãtor acestora, la intervalele precizate la art. 93, aferente perioadei de facturare. (7) Operatorul depozitelor de înmagazinare va utiliza la facturarea serviciilor de înmagazinare prestate beneficiarilor sãi media ponderatã a puterilor calorifice superioare, determinatã la interfaţa sistemului naţional de transport cu depozitul de înmagazinare. ART. 95 În situaţia în care mãsurãtorile efectuate de distribuitor, realizate timp de 12 luni consecutive, aratã cã puterea calorificã superioarã determinatã conform prevederilor art. 94 alin. (5) nu a înregistrat variaţii mai mari de ± 2%, la facturare se poate utiliza aceeaşi putere calorificã superioarã pentru toţi consumatorii situaţi în acea zonã delimitatã. ART. 96 În cazul cromatografelor de linie, rezultatele analizelor se pãstreazã timp de minimum 24 de luni pe suport electronic. ART. 97 În cazul în care un consumator doreşte sã achiziţioneze şi sã monteze pe cheltuialã proprie un cromatograf de linie în instalaţia de utilizare pentru determinarea puterii calorifice superioare în timp real, iar aparatul îndeplineşte toate condiţiile legale de funcţionare, acesta se considerã aparat de control, iar indicaţiile sale nu sunt opozabile indicaţiilor furnizate de aparatul operatorului de sistem. ART. 98 (1) Acolo unde este cazul, producãtorii şi operatorii depozitelor de înmagazinare au obligaţia sã transmitã la termenele precizate la art. 93 operatorului de transport şi operatorilor de distribuţie (în ultimul caz, numai pentru sistemele de distribuţie racordate direct la conductele din amonte) datele necesare pentru stabilirea puterilor calorifice superioare aferente ZCG. Datele se transmit în format electronic, conform modelului precizat în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1
┌─────────────────────────────────────────────────────┬─────┬───────────────────────────────────────────┐
│ Punct de intrare în SNT │ │ Buletin de analizã a gazelor naturale │
├───┬───────────────┬───────────────┬────────┬────────┤ ├────────────┬─────────────────┬────────────┤
│ │ Denumirea │ Codul │ Codul │ Codul │ V │Nr. şi data │ Puterea calori- │ Presiunea │
│ZCG│ punctului de │ punctului de │ SIRUTA │ SIRUTA │(mc) │buletinului │ ficã superioarã │ gazelor │
│ │predare-primire│predare-primire│superior│inferior│ │de analizã*)├────────┬────────┤ în punctul │
│ │ SM │ │ │ │ │ │ MWh/mc │ GJ/mc │de prelevare│
├───┼───────────────┼───────────────┼────────┼────────┼─────┼────────────┼────────┼────────┼────────────┤
│(1)│ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │
└───┴───────────────┴───────────────┴────────┴────────┴─────┴────────────┴────────┴────────┴────────────┘
---------- *) Numai pentru cromatografele de laborator. Notã: Valorile PCS vor fi exprimate în MWh/mc sau GJ/mc, cu 3 zecimale. În cazul conversiei PCS din GJ/mc în kWh/mc va fi luatã în considerare relaţia 1GJ= 0,2777778 MWh. (2) Pentru consumatorii alimentaţi direct din conductele din amonte, valorile puterii calorifice superioare se comunicã de producãtori, la termenele precizate la art. 93, furnizorilor care au încheiate contracte în respectivele zone. ART. 99 (1) Valorile puterii calorifice superioare pentru fiecare ZCG dintre cele menţionate în anexa nr. 3 sunt calculate de cãtre operatorul sistemului de transport şi sunt transmise de acesta, la termenele precizate la art. 93, furnizorilor clienţilor direct racordaţi în SNT şi operatorilor de distribuţie interesaţi. Modul de transmitere a datelor este în format electronic. (2) Valorile puterii calorifice superioare pentru fiecare ZCG dintre cele menţionate în anexa nr. 4 sunt calculate de cãtre operatorul de distribuţie care deţine licenţã pentru acea localitate, pe baza datelor transmise de cãtre operatorul sistemului naţional de transport şi de cãtre producãtori. (3) Datele menţionate în anexele nr. 3 şi 4, referitoare la puterea calorificã superioarã, sunt transmise, în format electronic, de cãtre operatorul sistemului naţional de transport şi de producãtori, conform formatului precizat în tabelul nr. 2. (4) Datele precizate la alin. (3) determinate pentru ziua n se transmit de operatorul sistemului naţional de transport operatorilor de distribuţie în ziua n+1, pânã cel târziu la ora 10,00. (5) În cazul în care valorile PCS nu sunt transmise datoritã unei defecţiuni tehnice, în conformitate cu prevederilor prezentului articol, se va utiliza ultima valoare comunicatã, timp de maximum 48 de ore. Operatorii economici implicaţi vor lua toate mãsurile necesare ca dupã trecerea acestui interval sã poatã efectua determinarea PCS. Tabelul nr. 2
┌───────────────────────────────────┬────────┬──────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ Punct de predare din SNT │ │ │ Buletin de analizã al gazelor naturale │
├───┬───────┬─────┬────────┬────────┤Operator│ ├─────────┬───────────┬──────────┬──────────────────┤
│ │ Denu- │ │ Codul │ Codul │ de │V (mc)│Denumirea│Nr. şi data│Presiunea │Puterea calorificã│
│ZCG│ mirea │Codul│ SIRUTA │ SIRUTA │ distri-│ │punctului│buletinului│gazelor în│ superioarã │
│ │ SRM │ SRM │superior│inferior│ buţie │ │de mãsurã│de analizã │punctul de├─────────┬────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │prelevare │ MWh/mc │ GJ/mc │
├───┼───────┼─────┼────────┼────────┼────────┼──────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│(1)│ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11) │ (12) │
└───┴───────┴─────┴────────┴────────┴────────┴──────┴─────────┴───────────┴──────────┴─────────┴────────┘
Notã: Valorile PCS vor fi exprimate în kWh/mc sau GJ/mc, cu 3 zecimale. În cazul conversiei PCS din GJ/mc în MWh/mc va fi luatã în considerare relaţia 1GJ= 0,2777778 kWh. ART. 100 Operatorii care determinã puterea calorificã superioarã a gazelor naturale livrate au obligaţia sã arhiveze buletinele de analizã cromatograficã pentru o perioadã de minimum 24 de luni. ART. 101 (1) Operatorii sistemelor de distribuţie vor transmite utilizatorilor sistemelor de distribuţie valoarea puterii calorifice superioare şi volumele de gaze naturale sau cantitatea de energie care trebuie luatã în considerare pentru facturarea clienţilor lor. (2) Operatorul sistemului naţional de transport va transmite utilizatorilor SNT valoarea puterii calorifice superioare şi volumele de gaze naturale sau cantitatea de energie care trebuie luatã în considerare pentru facturarea clienţilor racordaţi direct la SNT. ART. 102 (1) Periodic, producãtorii, operatorul sistemului naţional de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie pot efectua analize de control pentru determinarea puterii calorifice superioare aferente ZCG respective. În cazul în care pentru ZCG 3 analize consecutive efectuate la un interval de 7-10 zile între ele stabilesc o putere calorificã superioarã diferitã cu mai mult de ± 2% faţã de valoarea folositã la facturare, este necesarã modificarea ZCG. (2) Pentru verificarea caracteristicilor metrologice ale cromatografelor de linie se vor efectua verificãri ale indicaţiilor acestora cu ajutorul unui cromatograf de laborator cel puţin o datã la douã luni. (3) Dacã rezultatele verificãrilor efectuate confirmã acurateţea indicaţiilor cromatografelor de linie, ANRE poate decide modificarea intervalului precizat la alin. (2). ART. 103 (1) În situaţia în care apare necesitatea modificãrii unei ZCG, operatorii economici care livreazã, respectiv preiau gaze naturale în/din acea ZCG stabilesc în scris, de comun acord, reconfigurarea ZCG. (2) Dupã modificarea ZCG, operatorii economici prevãzuţi la alin. (1) au obligaţia de a actualiza corespunzãtor anexa nr. 3, respectiv nr. 4. (3) Operatorii economici prevãzuţi la alin. (1) au obligaţia de a transmite în scris cãtre ANRE orice modificare referitoare la anexele nr. 3 şi 4. ART. 104 Operatorii licenţiaţi pentru distribuţia gazelor naturale au obligaţia de a publica pe pagina proprie de internet valorile H(s) (determinate la intervalele menţionate la art. 93) corespunzãtoare fiecãrei localitãţi pentru care deţin licenţa de distribuţie a gazelor naturale. ART. 105 Furnizorii au obligaţia de a asigura comunicarea cãtre consumatorii lor a informaţiilor legate de accizarea gazelor naturale. Calitatea gazelor ART. 106 Cerinţele minime de calitate a gazelor naturale tranzacţionate pe piaţa gazelor naturale sunt prezentate în anexa nr. 5. ART. 107 Punctul de rouã al apei şi al hidrocarburilor se determinã şi se transmite lunar sau ori de câte ori este nevoie. Parametrii determinaţi se considerã valabili pânã la urmãtoarea determinare. Documente şi înregistrãri ART. 108 Fiecare punct de predare-preluare comercialã de pe piaţa gazelor naturale trebuie sã posede o arhivã (în responsabilitatea operatorului punctului de predare-preluare comercialã a gazelor naturale), care sã conţinã cel puţin urmãtoarele documente: a) cartea tehnicã a instalaţiei, care sã conţinã cel puţin: ● descrierea generalã a instalaţiei tehnologice, cu precizarea caracteristicilor tehnice şi a anului punerii în funcţiune; ● schema tehnologicã a instalaţiei tehnologice; ● configuraţia geometricã a panoului de mãsurare, cu precizarea dimensiunilor; ● sistemul de mãsurare utilizat, cu precizarea caracteristicilor tehnice şi metrologice ale tuturor componentelor; ● delimitarea zonelor de exploatare, cu evidenţierea zonelor clasificate ca fiind arii periculoase; ● documente care atestã conformitatea sistemului de mãsurare cu cerinţele legislaţiei metrologice în vigoare; b) procese-verbale încheiate cu ocazia instalãrii şi a punerii în funcţiune a contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de mãsurare; c) jurnal de configurare; d) jurnal de calibrare; e) jurnal de înregistrãri lunare; f) jurnal de avarii; g) rapoarte de neconformitate încheiate cu ocazia auditurilor efectuate; h) procese-verbale încheiate cu ocazia soluţionãrii neconformitãţilor. ART. 109 Înregistrãrile care trebuie sã existe la fiecare punct de tranzacţie comercialã pe piaţa gazelor naturale sau la sediul operatorului punctului respectiv sunt: a) numãrul şi seria tuturor instrumentelor instalate; b) data şi ora înlocuirii instrumentelor defecte şi citirea ultimilor indicaţii ale mecanismelor integratoare ale acestora (unde este cazul); c) data şi ora de început şi de sfârşit al calibrãrilor şi/sau al verificãrilor efectuate; d) rezultatele verificãrilor şi/sau al calibrãrilor efectuate; e) data şi ora la care s-au efectuat modificãri în setarea convertoarelor sau a calculatoarelor de debit şi care sunt acestea; f) data, ora şi motivul apariţiei alarmelor; data şi ora dispariţiei alarmelor. ART. 110 Toate rapoartele de întreţinere şi verificare a mijloacelor de mãsurare trebuie semnate de persoana care a efectuat operaţiile respective. CAP. IX Securitatea mãsurãrilor ART. 111 În vederea asigurãrii securitãţii mãsurãrii, mijloacele de mãsurare vor fi sigilate conform schemei de sigilare din aprobarea de model. Prin acordul pãrţilor se pot aplica sigilii suplimentare. ART. 112 Accesul partenerului de contract în SM-uri sau SRM-uri se va face numai de cãtre personalul menţionat pe lista de personal înaintatã de acesta cãtre operatorul staţiei, pe baza legitimaţiei şi a ordinului de serviciu, numai în prezenţa reprezentantului autorizat al operatorului SM-ului sau al SRM-ului. ART. 113 În cazul existenţei liniilor de mãsurare aflate în rezervã, acestea vor fi izolate etanş prin închiderea şi sigilarea robinetelor. La SM-urile sau SRM-urile automatizate, poziţia închis/deschis a robinetelor va fi indicatã vizual pe sistemul de monitorizare. ART. 114 Robinetele din amonte şi aval de sistemul de mãsurare aflat în funcţiune se vor sigila în poziţia complet deschis. La SM-urile sau SRM-urile automatizate, poziţia închis/deschis a robinetelor va fi indicatã vizual pe sistemul de monitorizare. ART. 115 (1) Sistemele/mijloacele de mãsurare care se vor monta la noii consumatori dupã intrarea în vigoare a prezentului regulament vor fi amplasate la limita de proprietate a consumatorului, într-o încãpere, incintã sau într-un cofret, cu acces din afara proprietãţii. Acestea se închid şi se sigileazã de cãtre operatorul economic care exploateazã sistemul/mijlocul de mãsurare. (2) Sistemele/mijloacele de mãsurare cu preplatã sau cu teletransmisie de date pot fi amplasate şi în interiorul proprietãţii consumatorului. ART. 116 La înlocuirea branşamentelor, montarea mijloacelor de mãsurare se va face cu respectarea prevederilor art. 115. ART. 117 În cazul teletransmisiei de date trebuie îndeplinite urmãtoarele condiţii: a) securitatea şi integritatea transmisiilor de date vor fi în conformitate cu prevederile legale în vigoare; b) datele înregistrate trebuie protejate prin parole software; c) Valorile preluate ale parametrilor de proces prin convertoare/calculatoare de debit trebuie sã fie de tip "numai citire", neputând fi modificate prin intervenţii pe oricare dintre cãile de acces (localã sau de la distanţã). CAP. X Rezolvarea reclamaţiilor şi divergenţelor ART. 118 Reclamaţiile şi divergenţele care pot apãrea între pãrţi vor fi soluţionate în termenele prevãzute în standardele de performanţã aplicabile. ART. 119 Reclamaţiile şi divergenţele care pot apãrea între pãrţi (din punctul de vedere al mãsurãrii gazelor naturale) se rezolvã în conformitate cu prevederile art. 121-124 sau cu prevederile contractuale dintre pãrţi, dupã caz. ART. 120 Reclamaţia este valabilã pentru consumurile înregistrate în ultimele 3 luni calendaristice. ART. 121 Reclamantul are dreptul de a asista la efectuarea expertizei metrologice în baza unei cereri scrise. ART. 122 Pentru a se asigura obiectivitatea şi neutralitatea rezultatului verificãrii metrologice, expertizarea sistemului/mijlocului de mãsurare va fi efectuatã într-un laborator autorizat de o terţã parte, agreat de pãrţi, sau în laboratorul operatorului licenţiat de furnizare/distribuţie de gaze naturale, în prezenţa reprezentantului împuternicit al direcţiei regionale de metrologie legalã. La finalul expertizei se vor întocmi documente doveditoare (proces-verbal de analizã, buletine de verificare metrologicã, fişe de mãsurare etc.) în conformitate cu procedurile de lucru aprobate ale laboratorului. Documentele doveditoare vor preciza în mod expres rezultatul de tip "admis" sau "respins". ART. 123 Dacã rezultatul verificãrii este "admis" (deci reclamaţia nu a fost întemeiatã), reclamantul suportã cheltuielile aferente înlocuirii şi verificãrii metrologice a aparatului, iar facturarea consumului se face conform citirilor lunare. În cazul în care sistemul/mijlocul de mãsurare supus expertizei, deşi înregistreazã corect consumul, nu are verificarea metrologicã periodicã conform legislaţiei în vigoare, cheltuielile vor fi suportate de operatorul licenţiat de furnizare/distribuţie de gaze naturale care exploateazã echipamentul respectiv. ART. 124 (1) Dacã rezultatul verificãrii metrologice a contorului este "respins", cheltuielile aferente înlocuirii şi expertizei metrologice sunt suportate de operatorul licenţiat de furnizare/distribuţie de gaze naturale care exploateazã echipamentul respectiv. (2) Atunci când sistemul/mijlocul de mãsurare a fost declarat "respins" pentru motive precum zgomote în funcţionare, aspect, cãdere de presiune etc., dar erorile de mãsurare se încadreazã în limitele maxime admise de legislaţia metrologicã în vigoare, nu se face recalculare. (3) Atunci când sistemul/mijlocul de mãsurare a fost declarat "respins", dar erorile de mãsurare nu se încadreazã în limitele maxime admise de legislaţia metrologicã în vigoare, se face recalcularea consumului pentru perioada reclamatã de beneficiar, dar nu mai mult de 3 luni de la data înregistrãrii reclamaţiei, astfel: a) prin aplicarea consumului mediu facturat pe perioadele corespondente din ultimii 3 ani, dacã defecţiunea constatatã este din categoria înregistrãri aleatoare ale consumului, antrenãri simultane ale rolelor cifrate sau contor neetanş (cu condiţia ca neetanşeitatea contorului sã fie dupã mecanismul de mãsurare); în cazul în care nu este posibilã calcularea mediei pe ultimii 3 ani, recalcularea consumului are la bazã media zilnicã realizatã în proxima lunã calendaristicã în care aparatul a funcţionat efectiv; b) prin aplicarea unui procent calculat ca medie aritmeticã a depãşirilor limitelor admise ale erorilor de mãsurare obţinute pentru debitele la care a fost verificat contorul, din care se exclude eroarea obţinutã la debitul Q(min) (dacã la un debit eroarea de mãsurare se încadreazã în limitele admise, depãşirea este consideratã "0"). ART. 125 (1) În cazul reclamaţiilor consumatorilor racordaţi la sistemele de distribuţie a gazelor naturale, referitoare la puterea calorificã superioarã, furnizorii pentru aceste sisteme au obligaţia de a rãspunde consumatorilor în termen de 15 zile lucrãtoare, prin punerea la dispoziţie a datelor utilizate pentru determinarea puterii calorifice superioare pentru ZCG respectivã, pentru perioada precizatã în facturã, însoţite de o explicaţie referitoare la modul de calcul al puterii calorifice superioare. (2) Reclamaţiile consumatorilor racordaţi direct la SNT, referitoare la puterea calorificã superioarã utilizatã la facturare, sunt soluţionate de operatorul sistemului naţional de transport similar cu precizãrile de la alin. (1). (3) Reclamaţiile consumatorilor racordaţi la conductele din amonte, referitoare la puterea calorificã superioarã utilizatã la facturare, sunt soluţionate de operatorii acestor conducte similar cu precizãrile de la alin. (1). (4) În cazul determinãrii puterii calorifice superioare cu cromatografe on-line, verificãrile efectuate în urma unor reclamaţii în cadrul expertizei metrologice vor fi efectuate de laboratoare neutre, autorizate, pentru a se asigura neutralitatea celui care rezolvã reclamaţia. Acesta va elibera buletin de verificare metrologicã cu menţiunea "admis" sau "respins" în funcţie de rezultatul verificãrii. Dacã rezultatul verificãrii este "admis" (deci reclamaţia nu a fost întemeiatã), reclamantul suportã cheltuielile aferente verificãrii metrologice a aparatului, iar facturarea consumului se face conform mãsurãtorii efectuate. În cazul în care analizorul supus expertizei, deşi se încadreazã în clasa de exactitate corespunzãtoare, nu are verificarea metrologicã periodicã conform legislaţiei în vigoare, cheltuielile vor fi suportate de operator. Dacã rezultatul verificãrii metrologice a analizorului este "respins", cheltuielile aferente înlocuirii aparatului şi expertizei metrologice sunt suportate de operatorul responsabil de mãsurare, recalculându-se consumul pentru o perioadã de maximum 3 luni. Consumul se recalculeazã numai în cazul în care puterea calorificã superioarã determinatã în urma verificãrii este mai micã decât cea determinatã iniţial. (5) Reclamaţiile beneficiarilor cu privire la valoarea puterii calorifice utilizate la facturare se pot face în termen de maximum douã luni de la data primirii facturii. CAP. XI Condiţii generale cu privire la mãsurarea cantitãţilor de gaze tranzitate pe teritoriul României ART. 126 La mãsurarea cantitãţilor de gaze tranzitate prin conducte dedicate pe teritoriul României se admite o diferenţã între volumele intrate, respectiv ieşite din ţarã pentru o anumitã perioadã de timp, în limita volumelor calculate prin suma incertitudinilor sistemelor de mãsurare utilizate în cele douã puncte, la care se adaugã sau se scade, dupã caz, variaţia din aceeaşi perioadã de timp a volumelor de gaze din conducta la care se face referire. CAP. XII Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 127 Dispoziţiile prezentului regulament se completeazã cu prevederile legislaţiei în vigoare. ART. 128 ANRE, pe baza propunerilor titularilor de licenţe, ale asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi prin consultare cu organismele abilitate ale statului şi cu asociaţii profesionale, poate revizui prezentul regulament. ART. 129 Nerespectarea prevederilor prezentului regulament constituie contravenţie şi se sancţioneazã conform <>Legii gazelor nr. 351/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 130 (1) Abrevierile şi terminologia se regãsesc în anexa nr. 1. (2) Documentele de referinţã, respectiv lista cu standardele neobligatorii, precum şi legislaţia conexã, se regãsesc în anexa nr. 2. ART. 131 Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentul regulament. ART. 132 Anexele nr. 3 şi 4 întocmite conform modelului din prezentul regulament se publicã pe pagina de internet a operatorilor licenţiaţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament. ANEXA 1 -------la regulament-------------
Abrevieri:
ANRE - Autoritatea Naţionalã de Reglementare în Domeniul Energiei; este
autoritatea competentã în sectorul energiei electrice şi al gazelor
naturale care este organizatã şi funcţioneazã în temeiul prevederilor
<>Legii energiei electrice nr. 13/2007 , cu modificãrile şi completãrile
ulterioare, ale <>Legii gazelor nr. 351/2004 , cu modificãrile şi
completãrile ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului
nr. 25/2007 privind stabilirea unor mãsuri pentru reorganizarea
aparatului de lucru al Guvernului, aprobatã cu modificãri şi
completãri prin <>Legea nr. 99/2008 .
BRML - Biroul Român de Metrologie Legalã
IML - instrucţiuni de metrologie legalã
LO - lista oficialã a mijloacelor de mãsurare supuse obligatoriu
controlului metrologic al statului
SR - standard român
ISO - Organizaţia Internaţionalã de Standardizare
PM - postul de mãsurã
AGA - Asociaţia Americanã a Gazului
SM - staţie de mãsurare
SRM - staţie de reglare-mãsurare
SNT - Sistemul naţional de transport al gazelor naturale
ZCG - zona de calitate gaze, definitã în conformitate cu prevederile
regulamentului
Terminologie:
1. clasã de exactitate - clasã de mijloace de mãsurare care satisfac
anumite condiţii metrologice, destinate sã
menţinã erorile în limitele specificate
2. condiţii de bazã - condiţii specificate la care este transformatã
cantitatea de gaz mãsurat (T = 288,15 K;
p = 1,01325 bar)
3. condiţii de referinţã - condiţii de utilizare prescrise pentru
încercarea funcţionãrii unui mijloc de mãsurare
sau pentru intercompararea rezultatelor
mãsurãrii
4. consumator - persoanã fizicã sau juridicã care cumpãrã gaze
naturale pentru consumul propriu
5. contor de gaze naturale - aparat de mãsurat care are funcţia de a mãsura,
memora şi afişa cantitatea de gaz care a trecut
prin el;
6. contor de gaz - contor de debit în care volumul de gaz
cu membranã se mãsoarã prin umplerea şi golirea succesivã
a camerelor sale cu pereţi deformabili
7. contor de gaze - contor de gaz în care se formeazã un compartiment
cu pistoane rotative rigid între pereţii unei camere staţionare şi un
element (sau elemente) în mişcare. Fiecare ciclu
de rotaţie al elementului (elementelor)
deplaseazã un volum cunoscut de gaz care este
înregistrat cumulativ şi indicat de un dispozitiv
indicator
8. contor de gaze - contor de gaz în care forţele dinamice ale unui
cu turbinã gaz aflat în mişcare produc rotaţia unei turbine
cu o vitezã proporţionalã cu volumul de gaz care
trece prin turbinã. Numãrul de rotaţii ale
turbinei este semnalul de mãsurare pentru
volumul de gaz care a trecut prin contor
9. contor de gaze - contor de gaz care mãsoarã timpul de propagare a
cu ultrasunete ultrasunetelor prin gazul aflat în curgere, între
una sau mai multe perechi de traductoare
ultrasonice. Timpul de propagare este semnalul
de mãsurare pentru indicarea volumului de gaz
care a trecut prin contor
10. convertor de volum - dispozitiv electronic conectat la un contor de
gaz care transformã automat volumul de gaz
mãsurat în condiţii de lucru în volum de gaz
în condiţii de bazã;
11. distribuitor - persoana juridicã titularã a licenţei de
(operator de distribuţie care are ca specific activitatea de
distribuţie - OSD) distribuţie a gazelor naturale în una sau mai
multe zone delimitate
12. domeniu de debit - interval cuprins între debitul maxim şi cel minim
pentru care eroarea de justeţe a contorului este
cuprinsã între limite specificate (se mai poate
folosi termenul de rangeabilitate)
13. furnizor de gaze - persoanã juridicã, românã sau strãinã, titularã
naturale a licenţei de furnizare a gazelor naturale
14. gaze naturale - gazele libere din zãcãmintele de gaz metan,
gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de
gaze asociat zãcãmintelor de ţiţei, precum şi
gazele rezultate din extracţia sau separarea
hidrocarburilor lichide
15. incertitudine - parametru asociat rezultatului unei mãsurãri,
de mãsurare care caracterizeazã împrãştierea valorilor
ce în mod rezonabil ar putea fi atribuite
mãsurandului
16. indice Wobbe - putere calorificã superioarã volumicã în condiţii
de referinţã specificate, împãrţitã la rãdãcina
pãtratã din densitatea relativã în aceleaşi
condiţii de referinţã specificate la mãsurare
17. mijloc de mãsurare - toate mãsurile, aparatele, contoarele,
dispozitivele, instalaţiile, precum şi mostrele
de materiale şi substanţe care materializeazã
şi conservã unitãţi de mãsurã şi furnizeazã
informaţii de mãsurare
18. operator de sistem - persoana juridicã autorizatã şi/sau licenţiatã
sã opereze infrastructura sistemului de
transport, de distribuţie, de dispecerizare,
de înmagazinare/stocare, de alimentare şi de
producţie a gazelor naturale, în scopul
menţinerii siguranţei parametrilor funcţionali
ai sistemului
19. piaţa gazelor naturale - totalitatea tranzacţiilor având ca obiect
cantitãţile de gaze naturale vândute/cumpãrate,
în baza contractelor de achiziţie/contractelor
de vânzare/cumpãrare a gazelor naturale,
încheiate între titularii licenţei de furnizare
a gazelor naturale sau între aceştia şi
consumatori. Piaţa gazelor naturale se compune
din segmentul concurenţial şi segmentul
reglementat
20. punct de - ansamblul instalaţiilor care asigurã mãsurarea
predare/preluare gazelor naturale din punctul în care gazele
comercialã a gazelor naturale trec din proprietatea/custodia
naturale furnizorului/transportatorului în cea a
operatorului de distribuţie/înmagazinare sau a
consumatorului
21. punctul de rouã al apei - temperatura peste care condensarea vaporilor
de apã nu se produce la presiune specificatã.
Pentru orice presiune mai micã decât presiunea
specificatã nu existã condensare la aceastã
temperaturã
22. punctul de rouã - temperatura deasupra cãreia nu se mai produce
al hidrocarburilor condensarea hidrocarburilor la o presiune
specificatã
23. putere calorificã - cantitatea de cãldurã care se elibereazã prin
inferioarã - H(i) arderea completã în aer a unei cantitãţi
specificate de gaz, astfel încât presiunea
la care reacţia are loc rãmâne constantã şi toţi
produşii de ardere sunt aduşi la aceeaşi
temperaturã specificatã ca şi reactanţii, toţi
aceşti produşi fiind în stare gazoasã.
Temperatura şi presiunea menţionate mai sus
trebuie specificate
24. putere calorificã - cantitatea de cãldurã care se elibereazã prin
superioarã - H(s) arderea completã în aer a unei cantitãţi
specificate de gaz, astfel încât presiunea
la care reacţia are loc rãmâne constantã şi toţi
produşii de ardere sunt aduşi la aceeaşi
temperaturã specificatã ca şi reactanţii, toţi
aceşti produşi fiind în stare gazoasã, cu
excepţia apei formate prin combustie, care este
condensatã la starea lichidã la temperatura
menţionatã mai sus. Temperatura şi presiunea
menţionate mai sus trebuie specificate
25. sectorul gazelor - ansamblul instalaţiilor şi activitãţilor
naturale desfãşurate de operatorii economici pentru
producţia, transportul, tranzitul, înmagazinarea,
distribuţia, furnizarea şi utilizarea gazelor
naturale, precum şi instalaţiile şi echipamentele
folosite pentru realizarea acestor activitãţi
26. sisteme de mãsurare - ansamblul complet de mijloace de mãsurare şi alte
echipamente, reunite pentru efectuarea unor
mãsurãri
27. staţie de mãsurare(SM) - ansamblul instalaţiilor de mãsurare a debitului,
filtrare şi odorizare, conectate printr-un racord
la conductele colectoare, de transport sau
distribuţie şi care alimenteazã un sistem de
distribuţie, un grup de consumatori sau un
consumator
28. staţie de - ansamblul instalaţiilor de reducere şi reglare
reglare-mãsurare- a presiunii, mãsurare a debitului, filtrare şi
predare (SRM) odorizare, prin care gazul din conductele de
transport intrã în sistemul de alimentare
Notã: Referirile din regulament la SRM vizeazã
în special contoarele/echipamentele şi
sistemele de mãsurare care concurã la
realizarea mãsurãrii gazelor naturale.
29. traductor de mãsurare - dispozitiv care face ca unei mãrimi de intrare
sã îi corespundã, conform unei legi determinate,
o mãrime de ieşire.
ANEXA 2 -------la regulament------------- DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Lista standardelor neobligatorii:
SR EN ISO 5167-1 - Mãsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de mãsurare
a presiunii diferenţiale introduse în conducte cu
secţiune circularã sub sarcinã. Partea 1: Principii
şi condiţii generale
SR EN ISO 5167-2 - Mãsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de mãsurare
a presiunii diferenţiale introduse în conducte cu
secţiune circularã sub sarcinã. Partea 2: Diafragme
SR EN ISO 5167-3 - Mãsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de mãsurare
a presiunii diferenţiale introduse în conducte cu
secţiune circularã sub sarcinã. Partea 3: Ajutaje şi
ajutaje Venturi
SR EN ISO 5167-4 - Mãsurarea debitului fluidelor cu dispozitive de mãsurare
a presiunii diferenţiale introduse în conducte cu
secţiune circularã sub sarcinã. Partea 4: Tuburi Venturi
SR EN 12480 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu pistoane rotative
SR EN 12261 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu turbinã
SR EN12405 - Contoare de gaz. Dispozitive electronice de conversie
a volumului de gaz
SR EN 1359 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu membranã
Report no.9 AGA - Mãsurarea gazului cu contoare ultrasonice cu cãi
multiple
SR EN 1776 - Alimentare cu gaz. Staţii de mãsurare gaze naturale.
Prescripţii funcţionale
SR 3317 - Gaz natural. Condiţii tehnice de calitate
SR ISO 13686 - Gaz natural. Definirea calitãţii
SR ISO 6976+C2 - Gaz natural. Calculul puterii calorifice, densitãţii,
densitãţii relative şi indicelui Wobbe din compoziţie
SR EN ISO 6974 - Gaz natural. Determinarea compoziţiei cu o incertitudine
definitã prin gazcromatografie în fazã gazoasã
SR ISO 12213-1 - Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate.
Partea 1: Introducere şi linii directoare
SR ISO 12213-2 - Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate.
Partea 2: Calcul pe baza analizei compoziţiei molare
SR ISO 12213-3 - Gaz natural. Calculul factorului de compresibilitate.
Partea 3: Calcul pe baza proprietãţilor fizice
SR EN 60079-10 - Aparaturã electricã pentru atmosfere explozive gazoase.
Partea 10: Clasificarea ariilor periculoase
SR ISO/CEI 7816-4+A1 - Tehnologia informaţiei. Cartele de identificare.
Cartele cu circuit(e) integrat(e) cu contacte.
Partea 4: Comenzi intersectoriale pentru interschimburi
SR ISO 13443 - Gaz natural. Condiţii de referinţã standard
SR ISO 6976 + C2 - Gaz natural. Calculul puterii calorifice, densitãţii,
densitãţii relative şi indicelui Wobbe din compoziţie
SR 13251 - Vocabular internaţional de termeni fundamentali şi
generali în metrologie
Notã: În situaţia în care se modificã standardele din
tabelul de mai sus, se va lua în considerare ultima
ediţie oficialã a acestora.
Alte documente
Document Denumire
NML 004-05 - Contoare de gaz şi dispozitive de conversie a volumului
NML 018-07 - Sisteme de mãsurare continuã şi dinamicã a cantitãţilor
de fluide
OIML R32 - Contoare de gaz cu turbinã şi cu pistoane rotative
<>Hotãrârea Guvernului nr. 264/2006 privind stabilirea condiţiilor de introducere
pe piaţã şi de punere înfuncţiune a mijloacelor de mãsurare
ISO/DIS 9857 - Petrol şi produse petroliere - Mãsurarea continuã a
densitãţii
ISO/DIS 15112 - Gaz natural. Determinarea energiei
prEN 50154 - Instalarea instalaţiilor electrice în zone periculoase -
Instalaţii electrice în atmosfere gazoase periculoase
(altele decât mine)
PrEN 14236 - Contoare de gaz ultrasonice pentru consum casnic
Legislaţie conexã
┌────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬─────────────────┐
│Nr. │ Denumirea actului normativ │ Aprobat │Publicare în │
│crt.│ │ │Monitorul Oficial│
│ │ │ │al României, │
│ │ │ │Partea I │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 1. │<>Legea gazelor nr. 351/2004 , cu modificãrile şi completãrile │ - │nr. 679 din │
│ │ulterioare │ │28 iulie 2004 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 2. │<>Ordonanţa Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, │ - │nr. 212 din │
│ │aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 11/1994 , cu │ │28 august 1992 │
│ │modificãrile şi completãrile ulterioare │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 3. │<>Legea nr. 178/9 mai 2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului │ - │nr. 338 din │
│ │nr. 104/1999 pentru modificarea şi completarea prevederilor │ │19 mai 2003 │
│ │<>Ordonanţei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 4. │<>Hotãrârea Guvernului nr. 862/2004 privind aprobarea instrucţiunilor │ - │nr. 567 din │
│ │de metrologie legalã │ │28 iunie 2004 │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 5. │Codul tehnic al sectorului gazelor naturale, aprobat prin Decizia │ - │nr. 438 din │
│ │preşedintelui Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul │ │24 iunie 2002 │
│ │Gazelor Naturale nr. 616/2002 │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 6. │Contracte-cadru emise de ANRGN/ANRE │în vigoare│ │
├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 7. │Lista oficialã a mijloacelor de mãsurare supuse obligatoriu │în vigoare│ │
│ │controlului metrologic al statului │ │ │
└────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴─────────────────┘
ANEXA 3 -------la regulament------------- ZONE DE CALITATE A GAZELOR
┌────┬────┬───────────┬──────┬───┬──────┬──────┬────┬───────┬──────┬──────┬───┬──────┬─────┬───┬────────┐
│Nr. │Nr. │ Punct de │ Punct│Cod│ │ │Loc.│ │ │ │ │Siruta│Den. │Tip│ │
│crt.│zonã│mãsurare a │ de │SRM│Siruta│Sirsup│SRM │Judeţul│Sistem│Consu-│Tip│Loc. │Loc. │ob.│Distrib.│
│ │ │compoziţiei│mãsurã│ │ │ │ │ │ │mator │ │Alim. │Alim.│ │ │
│ │ │ gazelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼───────────┼──────┼───┼──────┼──────┼────┼───────┼──────┼──────┼───┼──────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼───────────┼──────┼───┼──────┼──────┼────┼───────┼──────┼──────┼───┼──────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────┼───────────┼──────┼───┼──────┼──────┼────┼───────┼──────┼──────┼───┼──────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────┴───────────┴──────┴───┴──────┴──────┴────┴───────┴──────┴──────┴───┴──────┴─────┴───┴────────┘
ANEXA 4 -------la regulament------------- ZONE DE CALITATE A GAZELOR PENTRU LOCALITĂŢI CU ALIMENTĂRI MULTIPLE
┌────┬────────┬────┬──────┬────┬─────┬───┬──────┬──────┬────┬───┬────┬────┬───┬──────┬─────┬───┬────────┐
│Nr. │Punct de│Nr. │Punct │ PCS│ PCS │Cod│Siruta│Sirsup│Loc.│ │ │ │ │Siruta│Den. │Tip│Distrib.│
│zonã│mãsurare│crt.│ de │(kj/│(kWh/│SRM│ │ │SRM │Ju-│Sis-│Con-│Tip│Loc. │Loc. │ob.│ │
│ │a compo-│ │mãsurã│ mc)│ mc) │ │ │ │ │de-│tem │su- │ │Alim. │Alim.│ │ │
│ │ ziţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ţul│ │ma- │ │ │ │ │ │
│ │gazelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tor │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┼──────┼────┼───┼────┼────┼───┼──────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┼──────┼────┼───┼────┼────┼───┼──────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────┼────┼──────┼────┼─────┼───┼──────┼──────┼────┼───┼────┼────┼───┼──────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────┴────┴──────┴────┴─────┴───┴──────┴──────┴────┴───┴────┴────┴───┴──────┴─────┴───┴────────┘
ANEXA 5 -------la regulament------------- CERINŢE MINIME DE CALITATE A GAZELOR NATURALE 1. Compoziţia chimicã a gazelor naturale
┌─────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ Denumirea şi formula chimicã a componenţilor │Conţinut în % molare│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│metan [C(1)] │minimum 70 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│etan [C(2)] │maximum 10 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│propan [C(3)] │maximum 3,5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│butan [C(4)] │maximum 1,5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│pentan [(C5)] │maximum 0,5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│hexan [C(6)] │maximum 0,1 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│heptan [C(7)] │maximum 0,05 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│octan [C(8)] şi hidrocarburi superioare [C(9)] │maximum 0,05 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│azot [N(2)] │maximum 10 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│dioxid de carbon [CO(2)] │maximum 8 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│oxigen [O(2)] │maximum 0,02 │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│hidrogen sulfurat [H(2)S] │maximum 6,8 mg/mc │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│etilmercaptan [C(2)H(5)SH]*1) │minimum 8 mg/mc │
├─────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│sulf total pe o perioadã scurtã │maximum 100 mg/mc │
└─────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘
----------- *1) Cu excepţia gazelor livrate pentru chimizare, pentru care gradul de odorizare se stabileşte de comun acord. 2. Punct de rouã al apei (°C): maximum -15°C, la presiunea din punctul de predare/preluare comercialã*2)----------- *2) Cu excepţia livrãrilor de gaze naturale cãtre consumatorii racordaţi direct la conductele colectoare din amonte. 3. Punct de rouã al hidrocarburilor (°C): maximum 0° C, la presiunea din punctul de predare/preluare comercialã*3)----------- *3) Cu excepţia livrãrilor de gaze naturale cãtre consumatorii racordaţi direct la conductele colectoare din amonte. 4. Valoarea minimã admisã pentru puterea calorificã superioarã repartizatã la volum este 7.840 Kcal/mc 5. Temperatura maximã admisã a gazelor naturale: 50°C 6. Conţinutul de impuritãţi mecanice (g/mc): maximum 0,05 ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.