Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 58 din 4 februarie 2004  pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 58 din 4 februarie 2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 27 februarie 2004
În conformitate cu prevederile <>art. 50 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activitãţilor din sectorul gazelor naturale, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 463/2001 ,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului, cu modificãrile ulterioare,

ministrul economiei şi comerţului emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Normele tehnice privind proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 2
Se aproba Normele tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, prevãzute în anexa nr. 2.
ART. 3
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 4
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 5
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi înceteazã aplicabilitatea.

p. Ministrul economiei şi comerţului,
Iulian Iancu,
secretar de stat

Bucureşti, 4 februarie 2004.
Nr. 58.

ANEXA 1

NORME TEHNICE PENTRU
PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR
DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE




┌────────┐
│ Stema │ MINISTERUL DE INTERNE
│României│ CORPUL POMPIERILOR MILITARI
└────────┘ INSPECTORATUL GENERAL


AVIZ
nr. 1 din 28.02.2003

La cererea AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL
GAZELOR NATURALE, înregistratã cu nr. 334/2003, potrivit
atribuţiilor ce îi revin conform prevederilor art. 17,
alin. (1), lit. d, din <>Legea nr. 121/1996 privind organizarea
şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari şi ale art. 16
alin. (3) din <>Ordonanta Guvernului nr. 60/ 1997 privind
apãrarea impotriva incendiilor, aprobatã şi modificatã cu Legea
nr. 212/1997, modificatã şi completatã cu Ordonanta Guvernului
nr. 114/2000, aprobatã cu <>Legea nr. 126/2001 , Inspectoratul
General al Corpului Pompierilor Militari avizeazã lucrarea
"NORME TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU GAZE NATURALE".

Avizul se enite în baza:
● redactarii finale elaborata de cãtre ANRGN, cu modificãrile
solicitate de cãtre I.G.C.P.M.;
● procesul-verbal nr. 27179/1 din 28.02.2003, al şedinţei
comisiei de avizare a Inspectoratului General al Corpului
Pompierilor Militari.


COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI
General de brigada

Vladimir SECARA

LOCTIITOR AL ŞEFULUI DE STAT MAJOR
ŞI ŞEF AL INSPECŢIEI DE PREVENIRE A
INCENDIILOR


Colonel
ing. Mihai ROTH

Se anexeazã lucrarea conţinând 60 pagini. stampiliate spre neschimbare.




NORME TEHNICE PENTRU
PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR
DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE



1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile, standard SR 3317:2003, aflate în aval de statia de predare, la ieşirea din robinetul de legatura spre sistemul de alimentare, cu presiunea egala sau mai mica de:
- 6 bar pentru conducte din oţel şi conducte din polietilena PE 100 (conform agrementului tehnic);
- 4 bar pentru conducte din polietilena PE 80.
1.2. Domeniul de aplicare al prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare cu gaze naturale pentru consumatorii din clãdiri civile, de producţie, instalaţii tehnologice şi alte amenajãri din localitãţi urbane, rurale şi din afarã lor.
1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice se aplica la:
- lucrãrile din sistemele de alimentare cu gaze naturale, proiectate sau executate dupã intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice;
- modernizãrile, reabilitarile, modificãrile şi reparaţiile capitale ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale, precum şi ale construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice existente care afecteazã sistemul de alimentare cu gaze naturale.
Nu fac obiectul prezentelor norme tehnice:
- conductele de transport, conductele colectoare şi staţiile de predare/preluare a gazelor naturale aferente acestora;
- instalaţiile tehnologice, inclusiv staţiile de comprimare din schelele petroliere şi gazeifere şi din SNT;
- staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare cu presiunea nominalã mai mare de 6 bar;
- instalaţiile de utilizare a gazelor petroliere lichefiate.
1.4. Proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemului de alimentare cu gaze naturale se realizeazã astfel încât sa corespundã cerinţelor de calitate conform <>Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

2. ACCESUL LA SISTEME DE DISTRIBUŢIE, PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI
EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN CADRUL SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Aprobarea racordarii

2.1. Accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale se realizeazã în regim reglementat conform legislaţiei în vigoare. Solicitarea accesului la sistemul de distribuţie pentru consumatorii finali se face cãtre operatorul sistemului de distribuţie la care se racordeaza, astfel:
- pentru persoane fizice, pe baza unei cereri în care se precizeazã numãrul aparatelor de utilizare, debitul instalat aferent şi destinaţia consumului;
- pentru persoane juridice, pe baza de cerere însoţitã de documentaţie justificativã, întocmitã conform legislaţiei în vigoare.
În termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitãrii, operatorul sistemului de distribuţie comunica acordul sau refuzul justificat privind accesul la sistem.

Condiţii generale privind proiectarea, avizarea, şi/sau executarea lucrãrilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

2.2. Proiectarea şi/sau executarea lucrãrilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face numai de cãtre agenţi economici autorizaţi de ANRGN.
2.3. Proiectarea lucrãrilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale existente este permisã, dupã caz, imediat ce investitorul obţine:
- acordul scris din partea operatorului de distribuţie pentru accesul la sistemul de alimentare;
- certificatul de urbanism;
- alte avize conform legislaţiei în vigoare.
2.4. Proiectarea noilor sisteme de distribuţie a gazelor naturale este permisã dupã ce investitorul obţine:
- avizul tehnic care sa conţinã cerinţele tehnice de racordare, dupã caz, la conductele colectoare aferente sistemelor de producţie, la SNT şi/sau la reţelele de distribuţie a gazelor naturale, eliberat de producãtor, de operatorul de sistem de transport sau de distribuţie a gazelor naturale;
- aprobarea consumului previzionat de gaze naturale, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
2.5. Executarea oricãror lucrãri în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face dupã ce investitorul obţine avizul de executare a lucrãrilor prevãzute în proiectele de execuţie emis de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie a gazelor naturale şi dupã caz autorizaţia de construire.
2.6. Dispunerea executãrii sau executarea oricãror lucrãri din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale este interzisã fãrã obţinerea aprobãrilor, avizelor şi autorizaţiilor legale; de asemenea este interzisã executarea lucrãrilor prin agenţi economici sau persoane neautorizate de cãtre ANRGN.
2.7. Documentaţiile tehnice, pentru lucrãrile sistemului de alimentare cu gaze naturale se întocmesc în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.
2.8. Proiectele pentru sistemele de distribuţie cu gaze naturale se verifica obligatoriu de verificatori atestaţi de MTCT, conform legislaţiei în vigoare. Comisia de atestare a verificatorilor de proiecte pentru sectorul gazelor naturale are în componenta reprezentanţi ai ANRGN.
2.9. Documentaţiile tehnice de execuţie cuprind:
a) Avizul tehnic de racordare la SNT şi/sau la reţelele de distribuţie a gazelor naturale eliberat de operatorul de sistem de transport sau de distribuţie şi, dupã caz, nominalizarea aparatelor de utilizare;
b) Memoriul tehnic privind:
- soluţia de alimentare corelata cu necesarul de consum;
- condiţii de executare a lucrãrilor;
- date referitoare la respectarea condiţiilor impuse prin avizele solicitate;
- condiţii de încercare a conductelor, branşamentelor, echipamentelor şi instalaţiilor de utilizare, dupã caz;
c) Breviarul de calcul;
d) Planul de încadrare în zona;
e) Planul de coordonare şi profile cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente;
f) Planul lucrãrilor proiectate cu toate elementele necesare execuţiei, scara 1:50, 1:100; 1:500; 1:1000 sau 1:2000;
g) Planurile instalaţiilor de gaze naturale, pentru fiecare nivel al clãdirii, cu toate elementele necesare execuţiei, scara 1:50 sau 1:100;
h) Schema izometrica, schema de calcul şi profil longitudinal;
i) Lista cantitãţilor de lucrãri;
j) Lista de materiale;
k) Caietul de sarcini;
l) Mãsuri organizatorice pentru executarea lucrãrilor de înlocuire a conductelor în funcţiune;
m) Avizele de la deţinãtorii de instalaţii subterane şi de la administraţia drumurilor, MTCT, RA Apele Romane şi altele, dupã caz;
n) Certificatul de urbanism cu avizele şi acordurile cerute prin acesta;
o) Datele de identificare a proiectantului şi instalatorului sau autorizat;
p) Datele de identificare a executantului şi instalatorului sau autorizat;
Pentru punctele f) şi h) se vor indica:
- diametrul şi lungimea conductelor;
- diametrul şi lungimea tuburilor de protecţie (dacã exista);
- armaturile;
- debitul şi presiunea;
- aparatele de utilizare şi/sau arzatoarele.
2.10. Proiectantul prezintã pentru avizare la operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie dosarul preliminar al lucrãrilor în trei exemplare. În funcţie de obiectivul lucrãrii, dosarul preliminar cuprinde urmãtoarele piese prevãzute la art. 2.9:
- pentru conducte punctele a, b, c, d, e, f, h, i, j, k, l, m, n, o, p;
- pentru bransamente, staţii de reglare şi staţii de reglare-mãsurare punctele a, b, c, d, f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p; pentru staţiile de reglare şi pentru staţiile de reglare-mãsurare anexeazã şi documentaţia tehnica a construcţiei, inclusiv instalaţiile aferente construcţiei dupã caz.
- pentru instalaţiile de utilizare şi modificãri ale acestora punctele a, b, c, f, g, h, o, p.
2.11. În cazul modificãrilor instalaţiilor de utilizare şi al renominalizarilor de debite, în proiect se prevãd şi aparatele de utilizare desfiinţate.
2.12. Operatorul sistemului de distribuţie este obligat ca, în termen de maximum 30 zile dupã primirea documentaţiilor tehnice, sa emita avize sau sa restituie documentaţiile neavizate, cu observaţiile scrise pentru refacere sau completare. Avizul conţine condiţiile de valabilitate în raport cu modificarea legislaţiei în vigoare.
2.13. Proiectantul are obligaţia de a solicita şi dupã caz de a susţine avizarea documentaţiei tehnice la operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie. Avizul este obligatoriu iar executantul trebuie sa respecte în totalitate documentaţia tehnica avizatã.
Proiectele avizate, se semneazã şi se stampileaza obligatoriu pe fiecare plansa desenatã, de cãtre reprezentanţii operatorului de distribuţie licenţiat.

3. SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

3.1. Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
- presiune medie între 6 şi 2 bar pentru conducte din oţel şi PE 100 şi între 4 şi 2 bar pentru conducte din PE 80;
- presiune redusã, între 2 şi 0,05 bar;
- presiune joasa, sub 0,05 bar.
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale este data în fig. 1.
3.2. Treptele de presiune se aleg în funcţie de mãrimea localitãţii, de repartizarea numãrului consumatorilor şi cerinţele de presiune ale acestora, în una din urmãtoarele variante:
- reţea de repartiţie cu presiune medie şi reţea de distribuţie cu presiune redusã;
- reţea de distribuţie de presiune redusã.
3.3. În instalaţiile de utilizare industriale (fig. 2), se admit toate treptele de presiune menţionate la pct. 3.1.
Stabilirea presiunii pentru instalaţiile de utilizare industriale, se face în funcţie de presiunea de regim a aparatelor de utilizare.
3.4. În instalaţiile de utilizare neindustriale din clãdiri civile (fig. 3), se admit urmãtoarele trepte de presiune:
- în instalaţiile exterioare: presiune redusã şi/sau joasa;
- în instalaţiile interioare: presiune joasa.
3.5. În instalaţiile de utilizare pentru clãdiri de locuit se admite numai presiunea joasa, atât în instalaţiile exterioare cat şi în cele interioare.
Se excepteazã de la prevederile de mai sus, centralele termice montate în clãdiri separate sau în clãdiri civile (inclusiv de locuit) dotate cu instalaţii de ardere pentru presiune redusã, pentru care se admite utilizarea presiunii de maxim 0,5 bar, cu condiţia intrãrii conductei din exterior direct în centrala.
3.6. Reţelele de repartiţie şi de distribuţie, în funcţie de considerente tehnico economice, cerinţe functionale şi situaţie localã, pot fi:
- inelare;
- ramificate.
3.7. Se interzice:
- montarea aparenta a conductelor din polietilena;
- montarea conductelor din polietilena în soluri saturate cu produse petroliere sau solventi agresivi pentru acestea.
- vehicularea prin conductele de polietilena a gazelor naturale care conţin condens.
3.8. Staţiile de reglare de sector care se interconecteaza la un sistem de distribuţie existent se monteaza în funcţie de treapta de presiune din aval.

4. MĂSURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE

4.1. Mãsurarea cantitãţilor de gaze naturale se face în conformitate cu prevederile Regulamentului de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale pentru consumatorii captivi şi, dupã caz, a Regulamentului de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate pe piata angro.

5. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Debite de calcul
5.1. Debitele de calcul se stabilesc în funcţie de necesarul de consum şi de factorii de simultaneitate specifici, avându-se în vedere urmãtoarele:
a) pentru reţeaua de repartiţie şi pentru ramurile principale ale reţelei de distribuţie se prevãd debitele pentru o etapa de perspectiva, în funcţie de:
- dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate, pe baza planurilor de urbanism;
- eventuala modificare a densitatii consumatorilor;
- schimbãrile de amplasament ale unor consumatori importanti.
b) pentru ramurile secundare ale reţelei de distribuţie, se prevede debitul instalat al aparatelor de utilizare existente şi al acelora ce pot fi instalate în viitor, ţinând seama de:
- realizarea de noi construcţii în zona;
- schimbarea destinaţiei unor construcţii.
c) pentru bransamentele şi instalaţiile de utilizare ale agenţilor economici, societãţilor şi instituţiilor social-culturale, se prevede debitul instalat şi debitul ce poate fi instalat în perspectiva în instalaţiile de utilizare, în funcţie de:
- schimbarea tehnologiilor sau proceselor de utilizare;
- creşterea eficientei sau randamentului aparatelor de utilizare.
d) pentru bransamentele şi instalaţiile de utilizare ale consumatorilor casnici se prevede debitul simultan al tuturor aparatelor din instalaţiile de utilizare; valoarea coeficienţilor de simultaneitate pentru bucãtãriile clãdirilor de locuit este data în tabelul 1.
Coeficientul de simultaneitate pentru încãlzire centrala este 1.

VALORILE COEFICIENŢILOR DE SIMULTANEITATE PENTRU BUCĂTĂRIILE
CLĂDIRILOR DE LOCUINŢE

Tabelul 1


┌──────────────────────┬───────────────┬──────────────────────┬────────────────┐
│Numãrul de apartamente│Coeficientul de│Numãrul de apartamente│Coeficientul de │
│ │simultaneitate │ │ simultaneitate │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 1 │ 1.00 │ 36 │ 0.40 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 2 │ 0.81 │ 40 │ 0.39 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 3 │ 0.71 │ 44 │ 0.38 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 4 │ 0.65 │ 48 │ 0.38 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 5 │ 0.62 │ 52 │ 0.37 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 6 │ 0.59 │ 56 │ 0.37 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 8 │ 0.55 │ 60 │ 0.36 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 10 │ 0.53 │ 64 │ 0.36 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 12 │ 0.51 │ 68 │ 0.35 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 16 │ 0.47 │ 72 │ 0.35 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 20 │ 0.45 │ 76 │ 0.35 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 24 │ 0.43 │ 80 │ 0.34 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 28 │ 0.42 │ Peste 80 │ 0.34 │
├──────────────────────┼───────────────┼──────────────────────┼────────────────┤
│ 32 │ 0.41 │ │ │
└──────────────────────┴───────────────┴──────────────────────┴────────────────┘



5.2. Debitul nominal al aparatelor de utilizare este cel indicat de fabrica producãtoare. Date asupra debitelor nominale ale aparatelor de utilizare, care îndeplinesc cerinţele impuse de reglementãrile în vigoare, trebuie sa fie prezentate în cartea tehnica a acestora.

Caderile de presiune

5.3. Cãderea de presiune pentru dimensionarea unei conducte, se stabileşte cu relaţia
Delta(P) = P(1)-P(2) (1)
în care:
P(1) este presiunea absolutã minima disponibilã la intrarea în conducta, exprimatã în bar.
P(2) este presiunea absolutã minima necesarã la ieşirea din conducta majoratã cu 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili, exprimatã în bar. În fig. 4, 5 şi 6, se exemplifica modul de stabilire a caderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor.
5.4. Caderile de presiune, stabilite conform punctului 5.3. acoperã toate pierderile de sarcina, liniare şi locale.
5.5. Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilã P(1) se precizeazã de operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale la cererea proiectantului.
5.6. În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasa existenta, care alimenteazã aparatele de utilizare cu presiunea nominalã de 20 mbar, cãderea totalã de presiune pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiei de utilizare este de 10 mbar, cu condiţia ca la ieşirea din statia sau postul de reglare sa se menţinã presiunea de 30 mbar.
5.7. Pentru reţeaua de distribuţie, inclusiv bransamentul, se considera cãderea de presiune de 5 mbar, diferenţa de 5 mbar fiind necesarã dimensionarii conductelor instalaţiei de utilizare, inclusiv contorul.
5.8. În instalaţiile de utilizare cu presiune joasa, din clãdiri cu înãlţime de peste 10 m pentru dimensionarea coloanelor, se tine seama şi de creşterea disponibilului de presiune datoritã forţei ascensionale a gazelor naturale.
Cuantumul creşterii disponibilului de presiune provocat de forta ascensionala se obţine fãcând produsul între valoarea indicatã în tabelul 2 şi înãlţimea la care se monteaza punctul de consum, masurata de la nivelul regulatorului de presiune.

VALORILE DISPONIBILULUI SUPLIMENTAR DE PRESIUNE DAT DE
FORTA ASCENSIONALA, ÎN FUNCŢIE DE ÎNĂLŢIMEA PUNCTULUI DE
CONSUM FATA DE NIVELUL REGULATORULUI DE PRESIUNE

Tabelul 2


┌───────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│Altitudinea locului unde se│Disponibilul suplimentar de presiune dat de forta│
│ monteaza regulatorul de │ascensionala în funcţie de înãlţimea punctului de│
│ presiune │consum, fata de nivelul regulatorului de presiune│
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ [m] │ [mbar/lm] │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 0 │ 0.054 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 100 │ 0.052 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 200 │ 0.051 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 300 │ 0.050 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 400 │ 0.049 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 500 │ 0.047 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 600 │ 0.046 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 700 │ 0.045 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 800 │ 0.043 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 900 │ 0.042 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 1000 │ 0.041 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 1100 │ 0.040 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ 1200 │ 0.039 │
└───────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘



Determinarea diametrelor conductelor
5.9. Diametrul conductelor se determina pe criteriul asigurãrii debitelor nominale de gaz şi a presiunii minime necesare la aparatul de utilizare a gazelor naturale pentru toţi consumatorii.
5.10. Diametrul conductelor de presiune medie sau presiune redusã se stabileşte cu relaţia:


² ┌ ² ┐^0,2
Q(cs)TL delta lambda │Q(cs)TL delta lambda │
D = 0,56● radical ──────────────────── sau D = 0,56│─────────────────────│ [cm]
indice P²(1)-P²(2) └ P²(1)-P²(2) ┘
cinci

(2)




în care:
D este diametrul interior al conductei, [cm];
Q(c.s.) este debitul de calcul la starea de referinta standard (la P = 1,013 bar şi T = 288,15 K)[mc/h];
P(1) este presiunea absolutã la începutul tronsonului [bar];
P(2) este presiunea absolutã la sfârşitul tronsonului [bar];
T este temperatura gazelor, [K];
L este lungimea tronsonului respectiv, [km];
delta = 0.554, densitatea relativã a gazelor fata de densitatea aerului;
lambda este coeficientul de pierdere liniara de sarcina (adimensional), ce se determina în funcţie de Re şi k/D;
k = 0,05 cm, este rugozitatea conductelor de oţel;
k = 0.007 cm, este rugozitatea conductelor de polietilena;
Re este numãrul adimensional Reynolds, calculat cu relaţiile:



wD Q(cs)
Re = ──── sau Re = 2230 ───── (3)
v D


în care:
w - viteza gazului în conducta [m/s];
D - diametrul interior al conductei [m];
v - coeficientul de vascozitate cinematica [mp/s];
Q(cs) - are semnificatia de la relaţia (2).

Valoarea coeficientului lambda este:

54
- pentru Re < 2300 lambda = ──── (4)
Re

1 radical
- pentru 2300 < Re < 23D/k ──────── = 2lg(Re lambda) - 0,8 (5)
radical
lambda

1 ┌ 2,5 l k ┐
- pentru 23D/k < Re < 560 D/k ──────── = -2lg│ ────────── + ───── │ (6)
radical │ radical │
lambda └ Re lambda 3,71D ┘


1 ┌ k ┐
- pentru Re > 560D/k ──────── = 1,14 - 2 lg │ ──── │ (7)
radical │ D │
lambda └ ┘


5.11. Diametrul conductelor de presiune joasa se determina cu relaţia:

┌ ² ┐0,2
│ Q TL delta lambda │
D = 0,49 │ ───────────────── │ [cm] (8)
└ delta(P) ┘



în care:
- L este lungimea de calcul a conductei, [m]; ea cuprinde lungimea fizica a tronsonului considerat la care se adauga lungimile echivalente ale rezistentelor locale.
- delta(P) este cãderea de presiune disponibilã pe tronsonul considerat, [mbar].
Celelalte notatii au aceleaşi semnificatii şi unitãţi de mãsura ca în relaţia (2).
Pentru instalaţiile uzuale din clãdiri de locuit, lungimea de calcul se poate considera egala cu (1,1 ... 1,2) x lungimea fizica a conductei.
Lungimile echivalente ale rezistentelor locale pentru dimensionarea conductelor de distribuţie gaze naturale la presiune joasa se obţin din tabelul 3:

Tabelul 3

LUNGIMILE ECHIVALENTE [m] PENTRU REZISTENTELE LOCALE


┌───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Rezistenta localã │
│ Diametrul ├────────────────┬──────────────┬────────────┬─────────────────┤
│ [în]; [cm] │ Robinet cu │Alte tipuri de│ Coturi │Teuri în direcţia│
│ │trecere completa│ robinete │ │ derivatiei │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│3/8 (1,250)│ 0.05 │ - │ 0.02 │ 0.40 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│1/2 (1,575)│ 0.06 │ - │ 0.05 │ 0.60 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│3/4 (2,125)│ 0.08 │ - │ 0.08 │ 0.83 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│1 (2,700)│ 0.11 │ - │ 0.12 │ 1.08 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│1 1/4 (3,575)│ 0.14 │ - │ 0.14 │ 1.43 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│1 1/2 (4,125)│ 0.17 │ - │ 0.26 │ 1.68 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│2 (5,200)│ 0.22 │ - │ 0.42 │ 2.00 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│2 1/2 (5,680)│ - │ 0.32 │ 0.65 │ 2.80 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│3 (8,050)│ - │ 0.40 │ 0.92 │ 3.70 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│4 (10,550)│ - │ 0.50 │ 1.45 │ 5.00 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│5 (13,100)│ - │ 0.70 │ 2.20 │ 6.60 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│6 (15,600)│ - │ 0.80 │ 2.80 │ 8.40 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│8 (20,300)│ - │ 1.20 │ 4.00 │ 12.00 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│10 (25,300)│ - │ 1.50 │ 5.40 │ 16.00 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│12 (30,500)│ - │ 2.00 │ 6.70 │ 20.00 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│14 (35,300)│ - │ 2.50 │ 8.00 │ 25.00 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│15 (40,200)│ - │ 3.00 │ 9.70 │ 29.00 │
├───────────────┼────────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────────┤
│20 (50,200)│ - │ 4.00 │ 12.60 │ 39.00 │
└───────────────┴────────────────┴──────────────┴────────────┴─────────────────┘



5.12. Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant, folosind relaţiile indicate la art. 5.10 şi 5.11.
Tronsoanele cu debit variabil ale conductelor principale, se dimensioneaza la debit constant, conform schemei de mai jos. Aceasta schema de calcul se foloseşte doar în cazul branşamentelor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit.




┌ ┐
│ │
│ Σ q(i) << Q(i)│
└ ┘
Date de calcul Model de calcul


Σ q(i)
Q(calcul) = Q(i) - ─────── = ct.
Q(variabil) = Q(calcul) 2
Q(i) ─────────────> Q(e) Q(i) ───────────> Q(e)
────> ─┬─────┬────┬───────┬── ───> ════► ───> ┌────────────────────┐ ────>
│ │ │ │ V V
V V V V
q(1) q(2) q(3).. q(n) Σ q(i) Σq(i)
────── ──────
2 2

Q(e)-Q(i)-Σq(i)
Σq(i)=q(1)+q(2)+.....+q(n)



5.13. În cazul reţelelor de presiune medie sau redusã, dimensionarea şi/sau verificarea diametrelor se face folosind nomogramele din anexele 1.1. şi 1.2.
5.14. În cazul reţelelor de presiune joasa, dimensionarea şi verificarea diametrelor conductelor din oţel se poate face folosind datele din tabelul nr. 4.1., considerând ca volumul gazului este constant.
5.15. În cazul reţelelor de presiune joasa, dimensionarea şi verificarea diametrelor conductelor din polietilena se poate face folosind datele din tabelul nr. 4.2., considerând ca volumul gazului este constant.

Tabelul 4.1

Debitul de calcul Q(cs), [mc/h] pentru conducte din oţel,
pentru gaze de joasa presiune (T = 288,15 K; delta = 0,554)





┌────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬────┬────┬────┬───────┐
│Delta H │1,25│1,575│2,125│ 2,7 │3,57 │4,12 │5,25│ 6,8 │8,05│10,4│13,1│15,2│Di [cm]│
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│[mbar/m]│3/8 │ 1/2 │ 3/4 │ 1 │1 1/4│1 1/2│ 2 │2 1/2│ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │Dn [în]│
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───────┘
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────╥────┼─────┼────╥────┼────┼────┤
│ 0,001 │0,02│ 0,05│ 0,16│ 0,41│ 1,26│ 2,24║ 4,2│ 7,9│12,7║25,5│47,9│71,7│
├────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────╔═════╝────┼─────╔════╝────┼────┼────┤
│ 0,002 │0,04│ 0,10│ 0,38│ 0,83│ 2,53║ 2,94│ 5,7│ 11,7║ 8,6│37,4│70,0│ 104│
R├────────┼────┼─────┼─────┼─────╔═════╝─────┼────╔═════╝────┼────┼────┼────┤
e│ 0,003 │0,06│ 0,14│ 0,42│ 1,24║ 2,82│ 3,04│ 7,2║ 14,7│23,9│46,7│87,1│ 138│
g├────────┼────┼─────┼─────┼─────╫─────┼─────┼────╫─────┼────┼────┼────┼────┤
i│ 0,004 │0,08│ 0,19│ 0,63│ 1,65║ 3,11│ 4,34│ 8,5║ 17,2│27,2│54,5│ 101│ 151│
m├────────┼────┼─────┼─────┼─────╫─────┼─────╔════╝─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,005 │0,09│ 0,24│ 0,77│ 2,07║ 3,40│ 4,92║ 9,6│ 19,4│30,7│61,5│ 114│ 170│
l├────────┼────┼─────┼─────┼─────╫─────┼─────╫────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
a│ 0,006 │0,11│ 0,29│ 0,95│ 2,48║ 3,69│ 5,44║ 0,6│ 21,4│33,9│67,8│ 126│ 188│
m├────────┼────┼─────┼─────╔═════╝─────┼─────╫────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
i│ 0,007 │0,13│ 0,33│ 1,11║ 2,54│ 3,99│ 5,92║ 2,3│ 23,3│36,8│73,6│ 136│ 203│
n├────────┼────┼─────┼─────╫─────┼─────┼─────╫────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
a│ 0,008 │0,15│ 0,38│ 1,27║ 2,60│ 4,30│ 6,38║ 2,4│ 25,0│39,6│79,0│ 146│ 218│
r├────────┼────┼─────┼─────╫─────┼─────┼─────╫────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,009 │0,17│ 0,43│ 1,43║ 2,66│ 4,59│ 6,80║ 3,2│ 26,7│42,1│84,1│ 155│ 232│
├────────┼────┼─────┼─────╫─────┼─────┼─────╫────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,01 │0,19│ 0,48│ 1,59║ 2,72│ 4,86│ 7,20║ 4,0│ 28,2│44,6│88,4│ 165│ 245│
├────────┼────┼─────╔═════╝─────╔═════╪═════╝────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,02 │0,38│ 0,96║ 1,80│ 3,29║ 7,09│10,48│20,3│ 40,8│64,3│ 127│ 237│ 352│
├────────┼────┼─────╫─────┼─────╫─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,03 │0,57│ 1,44║ 2,19│ 4,10║ 8,91│13,01│25,1│ 50,5│79,5│ 158│ 292│ 435│
├────────┼────╔═════╝─────┼─────╫─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,04 │0,76║ 1,48│ 2,48│ 4,79║ 0,27│15,16│29,2│ 58,7│92,3│ 183│ 339│ 504│
├────────┼────╫─────┼─────╔═════╝─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,05 │0,95║ 1,52│ 2,79║ 5,39│11,55│17,05│32,8│ 65,9│ 103│ 205│ 380│ 565│
├────────┼────╫─────┼─────╫─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,06 │1,14║ 1,56│ 3,08║ 5,94│12,72│18,78│36,1│ 72,5│ 113│ 226│ 416│ 620│
╠════════╦════╝─────┼─────╫─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,07 ║1,15│ 1,60│ 3,35║ 6,45│13,79│20,34│39,1│ 78,5│ 123│ 244│ 452│ 671│
R├────────╫────┼─────┼─────╫─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
e│ 0,08 ║1,17│ 1,64│ 3,59║ 6,92│14,79│21,81│41,9│ 81,1│ 132│ 251│ 484│ 719│
g├────────╫────┼─────╔═════╝─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
i│ 0,09 ║1,19│ 1,68║ 3,82│ 7,36│15,73│23,19│44,6│ 89,3│ 140│ 278│ 514│ 763│
m├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,10 ║1,20│ 1,77║ 4,04│ 7,78│16,61│24,49│47,1│ 94,3│ 148│ 293│ 542│ 805│
i├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
n│ 0,12 ║1,23│ 1,96║ 4,45│ 8,56│18,24│26,92│51,7│ 103│ 162│ 322│ 595│ 884│
s├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
t│ 0,14 ║1,26│ 2,12║ 4,83│ 9,28│19,80│29,43│56,0│ 112│ 176│ 348│ 644│ 959│
a├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
b│ 0,16 ║1,29│ 2,28║ 5,18│ 9,95│21,22│31,24│60,0│ 120│ 188│ 373│ 689│1023│
i├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
l│ 0,18 ║1,32│ 2,42║ 5,51│10,58│22,25│33,20│63,7│ 127│ 200│ 396│ 732│1088│
├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,20 ║1,35│ 2,58║ 5,82│11,17│23,91│35,05│67,3│ 134│ 211│ 418│ 772│1145│
├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,22 ║1,43│ 2,69║ 6,12│11,74│25,01│36,61│70,6│ 141│ 221│ 438│ 810│1202│
├────────╫────┼─────╫─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,24 ║1,49│ 2,82║ 6,46│12,28│26,16│38,50│73,9│ 147│ 231│ 458│ 846│1258│
├────────╫────╔═════╝─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,26 ║1,56║ 2,94│ 6,67│12,80│27,26│40,11│76,9│ 153│ 241│ 477│ 892│1303│
├────────╫────╫─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,28 ║1,62║ 3,06│ 6,96│13,30│28,32│41,68│79,9│ 159│ 250│ 496│ 916│1358│
├────────╫────╫─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼────┼────┼────┤
│ 0,30 ║1,68║ 3,17│ 7,19│13,78│29,34│43,85│82,8│ 165│ 259│ 513│ 940│1408│
└────────╨────╨─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴────┴────┴────┘


┌───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬─────────┐
│Delta H│ 20,3 │ 20,7 │ 25,3 │ 30,5 │ 35,3 │ 40,2 │ 50,2 │ 60,0 │ Di [cm] │
│ ├──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│mbar/m │ 8 │ 8 │ 10 │ 12 │ 14 │ 16 │ 20 │ 24 │ Dn [în] │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────────┘
│ 1 │ 14 │ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │ 19 │ 20 │ 21 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,001 │ 157 │ 165 │ 284 │ 468 │ 692 │ 979 │ 1770 │ 2843 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,002 │ 228 │ 240 │ 411 │ 577 │ 1000 │ 1413 │ 2548 │ 4087 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,003 │ 273 │ 298 │ 509 │ 839 │ 1237 │ 1747 │ 3149 │ 5046 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,004 │ 329 │ 347 │ 593 │ 975 │ 1438 │ 2030 │ 3655 │ 5856 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,005 │ 370 │ 390 │ 666 │ 1096 │ 1615 │ 2279 │ 4103 │ 6570 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,006 │ 408 │ 429 │ 733 │ 1205 │ 1775 │ 2505 │ 4507 │ 7216 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,007 │ 442 │ 465 │ 794 │ 1305 │ 1923 │ 2713 │ 4880 │ 7810 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,008 │ 474 │ 499 │ 851 │ 1399 │ 2060 │ 2906 │ 5226 │ 8364 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,009 │ 504 │ 531 │ 905 │ 1486 │ 2189 │ 3088 │ 5552 │ 8884 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,01 │ 532 │ 561 │ 956 │ 1570 │ 2312 │ 3260 │ 5860 │ 9376 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,02 │ 762 │ 802 │ 1362 │ 2242 │ 3299 │ 4649 │ 8350 │ 13350 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,03 │ 938 │ 988 │ 1682 │ 2758 │ 4057 │ 5717 │ 10262 │ 16402 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,04 │ 1087 │ 1145 │ 1948 │ 3194 │ 4697 │ 6617 │ 11875 │ 18975 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,05 │ 1219 │ 1284 │ 2183 │ 3578 │ 5261 │ 7410 │ 13295 │ 21243 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,06 │ 1338 │ 1409 │ 2395 │ 3925 │ 5771 │ 8127 │ 14580 │ 23393 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,07 │ 1447 │ 1524 │ 2591 │ 4244 │ 6239 │ 8787 │ 15762 │ 25179 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,08 │ 1589 │ 1631 │ 2772 │ 4541 │ 6876 │ 9401 │ 16862 │ 26934 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,09 │ 1644 │ 1731 │ 2943 │ 4820 │ 7086 │ 9978 │ 17895 │ 28582 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,10 │ 1734 │ 1826 │ 3104 │ 5084 │ 7473 │ 10523 │ 18872 │ 30141 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,12 │ 1903 │ 2003 │ 3405 │ 5575 │ 8195 │ 11538 │ 20689 │ 33042 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 0,14 │ 2057 │ 2166 │ 3881 │ 6027 │ 8858 │ 12471 │ 22361 │ 35709 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ R
│ 0,16 │ 2201 │ 2318 │ 3938 │ 6448 │ 9475 │ 13340 │ 23916 │ 38191 │ e
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ g
│ 0,18 │ 2336 │ 2460 │ 4179 │ 6842 │ 10055 │ 14155 │ 25378 │ 40523 │ i
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ m
│ 0,20 │ 2464 │ 2595 │ 4408 │ 7216 │ 10604 │ 14927 │ 26760 │ 42728 │
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ t
│ 0,22 │ 2586 │ 2723 │ 4625 │ 7571 │ 11125 │ 15661 │ 28074 │ 44825 │ u
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────╔═══════╡ r
│ 0,24 │ 2702 │ 2845 │ 4833 │ 7911 │ 11624 │ 16362 │ 29330 ║ 47093 │ b
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────╫───────┤ u
│ 0,26 │ 2813 │ 2962 │ 5032 │ 8236 │ 12102 │ 17035 │ 30335 ║ 49016 │ l
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────╔═══════╝───────┤ e
│ 0,28 │ 2921 │ 3075 │ 5223 │ 8550 │ 12562 │ 17682 ║ 31879 │ 50867 │ n
├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────╫───────┼───────┤ t
│ 0,30 │ 3024 │ 3184 │ 5408 │ 8852 │ 13006 │ 18307 ║ 32997 │ 52652 │
└───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴───────╝───────┴───────┘ r
LEGENDA: u
┌──────┐ ┌──────┐ g
├──────┤ Regim laminar ├──────┤ Regim turbulent prepatratic o
└──────┘ Regim instabil └──────┘ Regim turbulent rugos s

Tabelul 4.2

Debitul de calcul Q, [m3/h] pentru conducte din polietilena
pentru gaze de joasa presiune (T=288K; delta = 0,554)
┌───────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────────┐
│Delta H│ 20 │ 25 │ 32 │ 40 │ 50 │ 63 │ 75 │ 90 │110 │ 125 │ 140 │ 160 │Dext [mm]│
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│mbar/m │ 14 │ 19 │ 26 │32,6│40,8│51,4│61,2│73,6│ 90 │102,2│114,4│130,8│Di [mm] │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────────┘
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────┼────╥────┼────┼────╥─────┼─────┼─────┤
│ 0,001 │0,04│0,12│0,40│0,97│2,3 │4,2 ║6,5 │10,9│19,0║27,0 │36,8 │53,0 │
├───────┼────┼────┼────┼────┼────╔════╝────┼────╦════╝─────┼─────┼─────┤
│ 0,002 │0,07│0,23│0,78│1,9 │3,3 ║6,1 │9,9 │16,4║28,5│40,3 │54,9 │79,0 │
R├───────┼────┼────┼────┼────╔════╝────┼────╔════╝────┼─────┼─────┼─────┤
e│ 0,003 │0,10│0,34│1,2 │2,3 ║4,2 │7,7 │12,5║20,8│36,0│51,0 │69,3 │99,7 │
g├───────┼────┼────┼────┼────╫────┼────┼────╫────┼────┼─────┼─────┼─────┤
i│ 0,004 │0,14│0,45│1,5 │2,7 ║4,8 │9,1 │14,8║24,5│42,5│60,1 │81,7 │ 117 │
m├───────┼────┼────┼────┼────╫────┼────╔════╝────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,005 │0,17│0,56│1,9 │ 3 ║5,5 │10,4║16,8│27,9│48,3│68,3 │92,8 │ 133 │
l├───────┼────┼────┼────┼────╫────┼────╫────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
a│ 0,006 │0,20│0,66│2,2 │3,4 ║6,1 │11,6║18,7│31,0│53,7│75,8 │ 103 │ 148 │
m├───────┼────┼────┼────╔════╝────┼────╫────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
i│ 0,007 │0,23│0,77│2,5 ║3,6 │6,7 │12,7║20,5│33,9│58,6│82,8 │ 112 │ 161 │
n├───────┼────┼────┼────╫────┼────┼────╫────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
a│ 0,008 │0,27│0,88│2,2 ║3,9 │7,3 │13,7║22,1│36,6│63,3│89,3 │ 121 │ 174 │
r├───────┼────┼────┼────╫────┼────┼────╫────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,009 │0,30│0,98│2,8 ║4,2 │7,8 │14,7║23,7│39,2│67,7│95,5 │ 130 │ 186 │
├───────┼────┼────┼────╫────┼────┼────╫────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,01 │0,33│1,1 │3,0 ║4,5 │8,3 │15,6║25,2│41,6│71,9│ 101 │ 138 │ 198 │
├───────┼────┼────╔════╝────╔════╪════╝────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,02 │0,65│1,6 ║3,6 │6,7 ║12,4│23,3│37,5│61,9│107 │ 150 │ 195 │ 279 │
├───────┼────┼────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,03 │0,96│2,0 ║4,5 │8,5 ║15,7│29,4│47,3│77,9│128 │ 180 │ 244 │ 349 │
├───────┼────╔════╝────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,04 │ 1 ║2,3 │5,4 │10,0║18,5│34,7│55,4│87,3│150 │ 211 │ 285 │ 407 │
├───────┼────╫────┼────╔════╝────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,05 │1,1 ║2,6 │6,1 ║11,4│21,0│39,2│60,0│98,6│169 │ 238 │ 321 │ 459 │
├───────┼────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,06 │1,3 ║2,9 │6,8 ║12,7│23,4│41,5│66,4│109 │187 │ 262 │ 355 │ 507 │
├───────╔════╝────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,07 ║1,4 │3,1 │7,5 ║13,8│24,3│45,1│72,2│119 │203 │ 285 │ 385 │ 550 │
├───────╫────┼────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,08 ║1,5 │3,4 │8,1 ║15,0│26,0│48,6│77,7│127 │218 │ 306 │ 414 │ 591 │
├───────╫────┼────╔════╝────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,09 ║1,6 │3,6 ║8,6 │15,9│27,8│51,8│82,8│136 │233 │ 326 │ 441 │ 629 │
R├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
e│ 0,10 ║1,7 │3,9 ║9,2 │16,0│29,4│54,9│87,7│144 │246 │ 345 │ 466 │ 666 │
g├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
i│ 0,12 ║1,9 │4,3 ║10,1│17,7│32,5│60,6│96,8│159 │271 │ 381 │ 514 │ 733 │
m├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,14 ║2,0 │4,7 ║10,5│19,3│35,4│65,9│105 │172 │295 │ 413 │ 558 │ 796 │
i├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
n│ 0,16 ║2,2 │5,1 ║11,3│20,8│38,1│70,8│113 │185 │316 │ 444 │ 599 │ 854 │
s├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
t│ 0,18 ║2,4 │5,3 ║12,0│22,2│40,6│75,5│120 │197 │337 │ 472 │ 637 │ 909 │
a├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
b│ 0,20 ║2,5 │5,4 ║12,7│23,5│43,0│79,9│127 │209 │356 │ 499 │ 673 │ 960 │
i├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
l│ 0,22 ║2,7 │5,7 ║13,4│24,7│45,3│84,1│134 │219 │375 │ 525 │ 708 │1010 │
├───────╫────┼────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,24 ║2,8 │6,0 ║14,1│25,9│47,4│88,1│141 │230 │392 │ 550 │ 741 │1057 │
├───────╫────╔════╝────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,26 ║2,9 ║6,3 │14,7│27,1│49,5│92,0│147 │240 │409 │ 574 │ 773 │1102 │
├───────╫────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,28 ║2,9 ║6,5 │15,3│28,2│51,6│95,7│153 │249 │426 │ 596 │ 804 │1146 │
├───────╫────╫────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,30 ║3,0 ║6,8 │15,9│29,3│53,5│99,3│158 │259 │441 │ 618 │ 834 │1188 │
└───────╨────╨────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┘
┌───────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────────┐
│Delta H│180 │200 │225 │ 250 │280 │ 315 │ 355 │ 400 │ 450 │ 500 │ 560 │ 630 │Dext [mm]│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┤
│mbar/m │147,2│163,6│184 │204,4│229 │257,6│290,4│327,2│ 368 │ 409 │ 458 │515,4│Di [mm] │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────────┘
│ 1 │18 │19 │ 20 │ 21 │22 │ 23 │ 24 │ 25 │ 26 │ 27 │ 28 │ 29 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,001 │73,2 │97,6 │134 │ 179 │243 │ 334 │ 462 │ 637 │ 873 │1160 │1571 │2155 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,002 │109 │145 │199 │ 265 │360 │ 494 │ 682 │ 940 │1288 │1709 │2313 │3171 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,003 │137 │183 │251 │ 333 │453 │ 621 │ 857 │1180 │1616 │2143 │2899 │3861 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,004 │162 │215 │295 │ 392 │532 │ 730 │1007 │1386 │1897 │2441 │3291 │4502 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,005 │184 │244 │335 │ 445 │603 │ 827 │1141 │1570 │2076 │2749 │3713 │5079 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,006 │204 │271 │371 │ 493 │668 │ 916 │1223 │1677 │2292 │3035 │4098 │5603 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,007 │222 │295 │405 │ 537 │729 │ 967 │1327 │1823 │2492 │3298 │4453 │6087 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,008 │239 │318 │437 │ 579 │759 │1037 │1427 │1960 │2678 │3545 │4784 │6539 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,009 │256 │340 │466 │ 598 │808 │1105 │1521 │2089 │2854 │3777 │5096 │6965 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,01 │272 │361 │495 │ 632 │855 │1171 │1610 │2211 │3020 │3997 │5393 │7369 │
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,02 │383 │508 │695 │ 920 │1245│1702 │2339 │3208 │4378 │5788 │7803 │10653│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,03 │478 │633 │866 │1145 │1548│2115 │2904 │3982 │5431 │7176 │9669 │13194│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,04 │558 │739 │1010│1335 │1805│2465 │3384 │4637 │6322 │8352 │11250│15346│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,05 │629 │833 │1138│1504 │2032│2774 │3808 │5217 │7111 │9391 │12646│17247│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,06 │694 │918 │1254│1657 │2239│3055 │4192 │5742 │7825 │10333│13912│18968│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,07 │753 │997 │1361│1798 │2429│3314 │4547 │6227 │8484 │11200│15077│20554│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,08 │809 │1070 │1461│1930 │2606│3556 │4877 │6678 │9097 │12008│16163│22031│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,09 │861 │1139 │1555│2054 │2773│3783 │5188 │7102 │9674 │12768│17184│23420│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,10 │911 │1205 │1644│2171 │2931│3998 │5482 │7504 │10220│13488│18150│24735│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,12 │1003 │1327 │1810│2390 │3225│4398 │6030 │8252 │11237│14827│19950│27182│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,14 │1088 │1439 │1963│2591 │3496│4767 │6534 │8941 │12173│16061│21606│29435│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,16 │1167 │1544 │2105│2779 │3749│5111 │7004 │9583 │13046│17209│23148│31533│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,18 │1242 │1642 │2239│2955 │3986│5434 │7446 │10187│13865│18289│24598│33504│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,20 │1313 │1735 │2366│3122 │4211│5740 │7865 │10758│14641│19311│25970│35370│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,22 │1380 │1824 │2487│3281 │4425│6031 │8263 │11301│15380│20283│27276│37145│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,24 │1444 │1909 │2602│3433 │4630│6309 │8643 │11821│16085│21212│28524│38842│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,26 │1506 │1990 │2713│3579 │4826│6576 │9008 │12319│16762│22104│29721│40470│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,28 │1566 │2069 │2820│3719 │5515│6833 │9360 │12799│17414│22962│30873│42037│
├───────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ 0,30 │1623 │2145 │2923│3855 │5198│7081 │9699 │13262│18043│23791│31985│43549│
└───────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
┌─────┐ ┌─────┐
├─────┤ Regim laminar ├─────┤ Regim turbulent prepatratic
└─────┘ Regim instabil └─────┘



5.16. Diametrele minime admise pentru conducte subterane:
- bransamente şi instalaţii de utilizare, minim 1" pentru conducte de oţel, respectiv Dn 32 mm pentru conducte de polietilena;
- conducte de distribuţie, de regula, minim 2" pentru conducte de oţel, respectiv Dn 40 mm pentru conducte de polietilena.
5.17. Viteza maxima admisã a gazelor (calculatã în secţiunea aval), în conducte este:
- 20 [m/s] pentru conducte supraterane;
- 40 [m/s] pentru conducte subterane.
5.18. Viteza maxima admisã a gazelor naturale în panouri, colectoare şi conducte de ocolire ale claviaturilor de reglare şi mãsurare din staţii şi posturi de reglare este de 20 [m/s].

6. REŢELE DE DISTRIBUŢIE ŞI INSTALAŢII DE UTILIZARE EXTERIOARE

Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea şi echiparea conductelor.

6.1. Traseele reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare sunt, pe cat posibil, rectilinii.
La stabilirea traseelor se acorda prioritate respectãrii condiţiilor de siguranta.
6.2. Conductele reţelelor de distribuţie se monteaza subteran. În cazul în care nu exista condiţii de montare subterana, conductele reţelelor de distribuţie din oţel se pot monta suprateran, numai în condiţii justificate de cãtre proiectant, avizate de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie şi înscrise în certificatul de urbanism.
Conductele instalaţiilor de utilizare exterioare se executa din oţel sau din polietilena. Conductele din oţel se monteaza de preferinta suprateran, iar cele din polietilena în mod obligatoriu subteran. Conductele supraterane se pot monta, în funcţie de cerinţele locale, la înãlţimi pana la 6 m de la suprafata solului, pe:
- pereţii exteriori ai clãdirilor din caramida sau beton;
- garduri stabile din caramida sau beton;
- stâlpi metalici sau din beton şi estacade.
Pentru conductele montate suprateran se prevãd prize de impamantare conform Normativului 120.
Pe pereţii clãdirilor din categoriile A şi B pericol de incendiu (risc foarte mare de incendiu), se admite numai montarea instalaţiei proprii de alimentare cu gaze naturale.
6.3. Prezenta conductelor subterane se marcheaza pe construcţii şi/sau pe stâlpii sau alte repere fixe din vecinãtate, prin inscripţii sau placute indicatoare, de cãtre executant.
Distanta dintre placutele de inscriptionare nu va fi mai mare de 30 de metri.
6.4. Intrarea în clãdiri a conductelor subterane (bransamente şi racorduri) se realizeazã suprateran, dupã ieşirea conductelor la suprafata solului, prin traversarea peretelui exterior al clãdirilor. Este interzisã intrarea instalaţiei exterioare în pardoseala sau sub pardoseala clãdirilor.
În cazuri excepţionale, pentru clãdiri la care nu se poate realiza soluţia supraterana, intrarea conductelor în clãdiri se realizeazã prin intermediul unui cãmin de aerisire în care se monteaza robinetul de bransament sau de incendiu, dupã caz. Robinetul respectiv este cu tija inalta pentru ca manevrarea sa se poatã face de la suprafata solului, iar cãminul este acoperit cu gratar şi are asigurata evacuarea permanenta a apelor infiltrate.
6.5. În localitãţi, conductele subterane de distribuţie se pozeaza numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de urmãtoarea ordine de preferinta:
- zone verzi;
- trotuare;
- alei pietonale;
- carosabil.
Pentru situaţiile de excepţie (cai de acces private), soluţiile de alimentare se stabilesc de operator, cu acceptul scris al proprietarilor acestora.
Se evita terenurile cu nivel ridicat al apelor subterane şi cele cu acţiuni puternic corozive.
Pentru cazuri deosebite în care nu este posibila evitarea amplasarii în terenurile menţionate, se prevãd mãsuri de protecţie în conformitate cu reglementãrile tehnice de specialitate şi legislaţia în vigoare.
6.6. Conductele, fitingurile şi armaturile din polietilena precum şi cele din oţel cu protecţie exterioarã anticoroziva se monteaza ingropate direct în pãmânt, adâncimea minima de montaj fiind de 0,9 m, de la generatoarea superioarã. În cazul în care adâncimea minima de montaj a conductelor nu poate fi respectata, este necesar sa se prevadã mãsuri de protejare a conductei care sa evite deteriorarea acesteia, cu acordul operatorului licenţiat de distribuţie.
Izolatia anticoroziva de baza a tuburilor de protecţie respecta condiţiile minimale prevãzute de standard 7335/3 pentru conductele de gaze.
6.7. Fac excepţie de la prevederile art. 6.6. portiunile de tronsoane rectilinii de conducte care nu pot fi ingropate. În aceste porţiuni se pot monta suprateran conducte din PE protejate cu tuburi din oţel. Aceste tronsoane sunt marcate cu placute indicatoare montate pe repere fixe.
6.8. Se evita montarea conductelor din PE în vecinãtatea unor conducte care au pe suprafata temperaturi mai mari de 30ιC sau care transporta uleiuri minerale, benzine sau alte materiale inflamabile. Dacã nu se pot elimina aceste vecinãtãţi, distanta minima admisã pe orizontala între pereţii exteriori ai celor doua conducte este de 0,8 m.

Rasuflatori, tuburi de protecţie, ecrane de etansare.

6.9. În zone construite, cu densitate mare de instalaţii subterane, pe reţelele de distribuţie şi/sau pe instalaţiile exterioare subterane, executate din oţel, se monteaza rasuflatori (fig. 7):
- deasupra fiecãrei suduri, dar nu la distanţe mai mici de 1 m, cu excepţia sudurilor conductelor din interiorul tuburilor de protecţie.
- la capetele tuburilor de protecţie;
- la ieşirea din pãmânt, a conductelor.
În cazul unor suduri la distanţe mai mici de 1 m, se realizeazã drenaj continuu între suduri.
6.10. Pentru conducte din polietilena rasuflatorile se monteaza în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile exterioare subterane astfel:
- la distanţe cuprinse între 150 şi 300 m, cel puţin o rasuflatoare între doua diafragme impermeabile realizate din teren compact (de preferat argila) care sa intrerupa drenajul gazelor naturale acumulate prin neetanseitati.
- la capetele tuburilor de protecţie;
- la ramificatii de conducte şi la schimbãri de direcţie;
- la ieşirea capetelor de bransament din pãmânt;
- alte situaţii deosebite evidentiate de proiectant.
Diafragmele impermeabile se pozitioneaza la distanţe de maximum 150 m între ele şi inconjoara conducta pe o grosime de cel puţin 50 cm, continuandu-se pe verticala pana la nivelul solului. Dimensiunea diafragmei de-a lungul conductei este de minimum 50 cm (fig. 8).
6.11. Prin proiectul instalaţiilor de gaze naturale pozate subteran, se prevãd mãsuri de etansare impotriva infiltratiilor de gaze naturale, la trecerile subterane ale instalaţiilor de orice utilitate (încãlzire, apa, canalizare, cabluri electrice, telefonice, CATV etc.) prin pereţii subterani ai clãdirilor racordate la sistemul de distribuţie de gaze naturale.
De asemenea, se etanseaza toate trecerile conductelor prin planşeele subsolurilor, pentru evitarea patrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, în caz de infiltrare a acestora în subsol.
Este interzisã racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale a clãdirilor care nu au asigurate mãsurile de etansare prevãzute mai sus.
6.12. Pentru evacuarea eventualelor infiltratii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigura ventilarea naturala a subsolului clãdirilor prin orificii de ventilare pe conturul exterior al acestora, între încãperile din subsol, precum şi prin legarea subsolului clãdirilor la canale de ventilare naturala special destinate acestui scop, în afarã ventilatiilor naturale prevãzute pentru anexele apartamentelor sau clãdirilor.
6.13. Pentru evacuarea infiltratiilor şi scaparilor de gaze care se pot acumula în casele de scãri ale clãdirilor etajate fãrã suprafeţe vitrate se prevede la partea superioarã a acestora, în planseul sau acoperisul clãdirii, un orificiu cu diametrul de 150-200 mm, prevãzut cu un tub racordat la un deflector.
6.14. În încãperile în care exista risc mare de intoxicari, incendii sau explozii cauzate de scaparile accidentale de gaze naturale acumulate, se prevãd detectoare automate de gaze dotate cu sisteme de semnalizare optica sau alarmare acustica la atingerea concentratiilor periculoase şi cu comanda închiderii automate a admisiei gazelor naturale în instalaţii.
6.15. În cazul realizãrii în subsolul clãdirilor a unor spaţii de adãpostire şi a unor galerii de evacuare, conductele de gaze naturale se deviaza astfel încât sa nu strabata aceste spaţii.
6.16. În cazul conductelor din oţel pe traseele fãrã construcţii, pe camp, precum şi în zone cu agresivitate redusã şi fãrã instalaţii subterane, se prevãd rasuflatori cu înãlţimea de 0,6 m deasupra solului, la schimbãri de direcţie şi la suduri de poziţie, dar nu la distanţe mai mici de 50 m.
6.17. În cazul conductelor din polietilena pe traseele fãrã construcţii şi pe camp, acolo unde nu sunt puncte fixe, pentru marcarea traseului, se monteaza borne inscriptionate din teava sau beton, la distanţe de 150 m între ele.
6.18. Cutiile de vizitare ale firului trasor se monteaza la distanţe de 300 m, în zonele fãrã construcţii.
6.19. Confecţionarea rasuflatorilor pentru carosabil şi/sau perete, se face din teava din oţel cu diametrul de 2" (Dn 50 [mm]).
Rasuflatorile la care se monteaza capac GN au calota prevãzutã cu opritor, pentru evitarea degradãrii conductelor din PE sau a izolatiei anticorosive la conductele metalice, de cãtre dispozitivul de curãţire a rasuflatorilor.
6.20. Distanta între generatoarea superioarã a conductei pe care se monteaza rasuflatoarea sau tubul de control şi fata inferioarã a calotei rasuflatorii, respectiv a tubului de control, este de 150 mm atât pentru conductele de oţel cat şi pentru polietilena.
6.21. Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi destinaţia conductei protejate:
a. pentru conducte de distribuţie

- oţel d(i tub) = d(e cond izolata) + 75 mm;
- PE d(i tub) = d(e cond) + 100 mm;

b. pentru bransamente

- oţel d(i tub) = d(e cond izolata) + 50 mm;
- PE d(i tab) = d(e cond) + 50 mm;

Grosimea pereţilor şi materialul din care se confectioneaza tubul de protecţie se stabilesc în funcţie de sarcinile la care este solicitat tubul. Acesta se confectioneaza din materiale noi.

Condiţii de montaj

6.22. Distanta minima între conductele subterane de gaze naturale şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane, este cea indicatã în tabelul nr. 5:

Tabelul 5

DISTANŢELE MINIME DINTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE GAZE NATURALE ŞI
DIFERITE INSTALAŢII, CONSTRUCŢII SAU OBSTACOLE




┌────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ │ │Distanta minima în [m] de │Distanta minima în [m] de│
│Nr. │ │la conducta de gaze din PE│ la conducta de gaze din │
│crt.│ Instalatia, construcţia sau obstacolul │ de: │ OL de: │
│ │ │ P.J. │ P.R. │ P.M. │ P.J. │ P.R. │ P.M. │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 1 │Clãdiri cu subsoluri sau aliniamente de │ 1 │ 1 │ 2 │ 2 │ 2 │ 3 │
│ │terenuri susceptibile de a fi construite│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 2 │Clãdiri fãrã subsoluri │ 0,5 │ 0,5 │ 1 │ 1,5 │ 1,5 │ 2 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 3 │Canale pentru reţele termice, │ 0,5 │ 0,5 │ 1 0 │ 1,5 │ 1 C │ 9 │
│ │canale pentru instalaţii telefonice. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 4 │Conducte de canalizare │ 1,0 │ 1,0 │ 1,5 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,5 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 5 │Conducte de apa, cabluri de forta, │ │ │ │ │ │ │
│ │cabluri telefonice montate direct în │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,6 │ 0,6 │ 0,6 │
│ │sol, sau cãminele acestor instalaţii │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 6 │Cãmine pentru reţele termice, telefonice│ │ │ │ │ │ │
│ │şi canalizare, staţii sau cãmine │ 0,5 │ 0,5 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,0 │
│ │subterane în construcţii independente │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 7 │Linii de tramvai pana la sina cea mai │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 1,2 │ 1,2 │ 1,2 │
│ │apropiatã │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 8 │Copaci │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 1,5 │ 1,5 │ 1,5 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 9 │Stâlpi │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ 10 │Linii de cale feratã, exclusiv cele din │ │ │ │ │ │ │
│ │staţii, triaje şi incinte industriale │ │ │ │ │ │ │
│ │- în rambleu │ 1,5* │ 1,5* │ 1,5* │ 2* │ 2* │ 2* │
│ ├────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼───────┼────────┤
│ │- în debleu, la nivelul terenului │ 3,0** │ 3,0** │ 3,0** │ 5,5** │ 5,5** │ 5,5** │
└────┴────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┴───────┴────────┘



Nota: Distanţele exprimate în metri se mãsoarã în proiectie orizontala între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor.
_______________
*) - De la piciorul taluzului
**) - Din axul liniei de cale feratã
Se va solicita şi acordul SNCFR

Se interzice montarea de conducte din oţel supraterane la mai puţin de 20 m de calea feratã electrificata şi/sau linii electrice aeriene (LEA) de joasa medie sau inalta tensiune.
6.23. Distanta între conductele de gaze naturale şi liniile de cale feratã în staţii, triaje şi incinte industriale se stabileşte cu acordul deţinãtorilor acestora.
6.24. Când respectarea distantelor indicate în articolul 6.22. nu este posibila, acestea pot fi reduse cu 20%, pentru poziţiile 1...6, cu condiţia ca pe porţiunea în cauza sa se prevadã una din urmãtoarele mãsuri:
- teava trasa;
- izolatie anticorosiva foarte intarita;
- controlul nedistructiv al tuturor sudurilor;
- montarea tevii în tub de protecţie;
- rasuflatori sau cãmine de evacuare în atmosfera a eventualelor scapari de gaze;
- executarea de drenaje.
6.25. Se evita montarea a doua conducte subterane de gaze naturale pe trasee paralele la distanta sub 1,5x(D1+D2) - unde D1 şi D2 reprezintã diametrele exterioare ale conductelor respective - dar nu mai mica de 0,5 m. Întotdeauna conducta de presiune mai mica se pozeaza spre clãdiri.
6.26. Este interzisã montarea conductelor de gaze naturale indiferent de modul de pozare, în urmãtoarele cazuri:
- terenuri susceptibile la tasari, alunecãri, erodari, etc;
- sub construcţii de orice categorie;
- tunele şi galerii;
- canale de orice categorie având comunicaţie directa cu clãdiri;
- la nivel inferior fundaţiei clãdirilor invecinate, la distanţe sub 2 m;
- sub linii de tramvai sau cale feratã, paralel cu acestea la o distanta mai mica decât cea prevãzutã în articolul 6.22.
6.27. Conductele din oţel montate în zona de influenta a cãilor ferate electrificate sau a liniilor electrice aeriene (LEA) de medie sau inalta tensiune se protejeaza impotriva tensiunilor induse, conform reglementãrilor tehnice de specialitate.
6.28. Ramificatiile reţelelor subterane se prevãd, de regula, cu robinete de închidere.
În funcţie de conţinutul de impuritati al gazelor naturale, în puncte convenabil alese ale reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor exterioare, la cererea operatorului de distribuţie a gazelor naturale, se monteaza, dupã caz:
- separatoare de impuritati;
- refulatoare, prevãzute cu câte 2 robinete.
6.29. Robinetele, imbinarile cu flanse şi/sau dispozitivele de dilatare montate subteran se prevãd în cãmine de vizitare.
Se evita montarea subterana a pieselor electroizolante. Atunci când montarea lor aparenta nu este posibila, ele pot fi montate şi subteran, dar numai inglobate în cutii cu bitum (standard 7335/7).
6.30. Capacul caminului de vizitare se monteaza deasupra axului vertical al robinetului şi se prevede cu gãuri de ventilare.
În cazul mai multor robinete montate în acelaşi cãmin, se asigura acces direct la acestea de la suprafata.
6.31. La conductele din oţel montate aerian, susţinerea se realizeazã, de regula, cu suporturi tip pentru instalaţii, iar preluarea dilatarii se realizeazã prin schimbãri de direcţie sau prin compensatoare de dilatare.
6.32. Trecerea de la conducta din polietilena la conducta din metal se realizeazã printr-o piesa de trecere polietilena/metal. Aceste piese de trecere trebuie sa fie fabricate industrial, numai de agenţi economici care au sistemul calitãţii certificat în conformitate cu prevederile familiei de standarde ISO 9000 şi sa fie atestate/agrementate tehnic de organele abilitate.

Intersectii ale traseelor conductelor de gaze naturale cu alte instalaţii şi construcţii

6.33. Intersectia traseelor conductelor de gaze naturale cu traseele altor instalaţii subterane sau aeriene se face cu avizul unitãţilor deţinãtoare şi se realizeazã de regula astfel:
- perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrãrii traversate;
- la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii; pentru distanţe mai mici de 200 mm, la traversarea utilitãţilor se prevãd tuburi de protecţie adecvate.
În cazuri excepţionale, se admit traversari sub alt unghi, dar nu mai mic de 60°.
Alte instalaţii subterane, care se realizeazã ulterior conductei de gaze naturale şi care intersecteazã traseul acesteia, se monteaza cel puţin la distanta minima admisã conform tabelului 5, cu avizul operatorului de distribuţie a gazelor naturale.
6.34. Trecerea conductelor de gaze naturale prin cãmine, canale şi construcţii subterane ale altor utilitãţi, este interzisã.
6.35. Tuburile de protecţie trebuie sa depãşeascã, în ambele pãrţi, limitele instalaţiei sau construcţiei traversate cu cel puţin 0,5 m. La conductele din PE, tuburile de protecţie se prevãd la capete, la partea superioarã cu gãuri şi rasuflatori, iar capetele se etanseaza pe teava din PE.
6.36. Subtraversarea liniilor de tramvai se face în tub de protecţie, la adâncimea de minim 1,5 m de la talpa caii de rulare la generatoarea superioarã a tubului de protecţie a conductei de gaze naturale.
6.37. Traversarea cãilor ferate, autostrazilor şi cursurilor de apa, se face subteran sau aerian, în funcţie de condiţiile locale, impuse prin avizele administratorilor acestor utilitãţi.
6.38. Traversarile se prevãd cu robinete de secţionare, care sa permitã scoaterea din funcţiune a conductei de gaze naturale:
- în ambele pãrţi ale traversarii, pentru reţelele inelare;
- înainte de traversare, pentru reţelele ramificate.
6.39. Traversarile aeriene ale cãilor de circulaţie de pe teritoriul unitãţilor industriale se fac la înãlţimi stabilite în funcţie de gabaritul vehiculelor utilizate, dar nu mai mici de 5 m de la generatoarea inferioarã sau dispozitivul de sustinere a conductei pana la nivelul carosabilului.
6.40. Proiectarea şi executarea traversarii cãilor de comunicaţii, se face în conformitate cu prevederile din standardul 9312.

Bransamente şi racorduri

6.41. Instalaţiile de utilizare din clãdiri se alimenteazã cu gaze naturale din conducta de distribuţie situata pe strada din dreptul imobilelor respective, indiferent spre ce parte a clãdirii se afla conducta (fig. 9 a şi 9 b).
Imobilele situate la intersectia strazilor pot fi alimentate cu gaze naturale din conducta situata pe oricare din strazile respective.
În situaţia strazilor sau drumurilor cu latime mai mare de 12 m, poziţia de amplasare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale se stabileşte de proiectant în funcţie de condiţiile impuse prin certificatul de urbanism.
6.42. Fiecare clãdire civilã, sau grup de clãdiri situate pe aceeaşi proprietate, se alimenteazã printr-un singur bransament, indiferent de numãrul strazilor cu care se margineste, exceptând cazurile deosebite ce se analizeazã de operatorul licenţiat de distribuţie în vederea aprobãrii (fig. 10).
6.43. Alimentarea consumatorilor se face prin:
- bransament ramificat - pentru cazurile exceptate la art. 6.42;
- bransament individual pentru fiecare imobil;
- bransament comun pentru cel mult doua imobile vecine, cu acordul operatorului licenţiat de distribuţie, în urmãtoarele cazuri:
a) imobilele sunt situate pe aceeaşi strada şi au curţile alãturate (fig. 11 a, b);
b) imobilele nu sunt situate pe aceeaşi strada dar fac parte dintr-un singur corp de clãdire, au curte comuna şi o intrare comuna pe strada care are conducta de distribuţie (fig. 11 c);
c) sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii tehnice:
- bransamentul comun poate asigura debitul total şi presiunea;
- regulatorul de presiune este corespunzãtor pentru debitul total;
- instalatia exterioarã de utilizare se poate executa aparent, cu posibilitãţi de acces rapid la robinetele de incendiu.
În figura 11 d, este prezentatã schema de principiu a bransamentului ramificat la blocuri de locuinţe cu mai multe tronsoane (case de scara), iar în fig. 11 e, este prezentatã schema de principiu a bransamentului ramificat pentru alimentarea cu gaze naturale a mai multor imobile, cu reducerea numãrului de traversari a unei artere de circulaţie importante.
6.44. Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din polietilena se face prin teuri de bransament, sudate prin electrofuziune pe acestea.
6.45. Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din oţel se face în funcţie de diametrul acestora:
- cu diametrul pana la 80 mm inclusiv, se racordeaza prin intermediul unei piese de racord (teu), fãrã scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;
- cu diametrul peste 80 mm se racordeaza prin sudare directa pe conducta de distribuţie, (care se scoate temporar din funcţiune) fãrã piesa de racord, şi se prevãd cu un robinet şi cãmin de vizitare.
6.46. Legatura branşamentelor din polietilena cu postul de reglare sau instalaţii de utilizare se face prin intermediul unui dispozitiv special, denumit capãt de bransament (reiser), care realizeazã trecerea de la polietilena la oţel, având acelaşi diametru cu teava din polietilena a bransamentului.
Capetele de bransamente cu diametre de 75 mm şi mai mari se realizeazã cu piesa de trecere PE - oţel montat subteran în poziţie orizontala.
6.47. Pe reţeaua de polietilena de presiune redusã, la capatul de bransament, se monteaza un robinet de secţionare cu sfera, în poziţie verticala, unul sau mai multe regulatoare de presiune, sau dupã caz, o statie de reglare - mãsurare.
6.48. La capatul bransamentului (reiserului) din reţeaua de presiune joasa de polietilena, se monteaza un robinet de secţionare cu sfera, în poziţie verticala.
6.49. La capatul bransamentului din polietilena se utilizeazã:
- pentru bransamente pana la 63 mm inclusiv, capete de bransament fãrã anod de protecţie (reiser), atestate/agrementate tehnic;
- pentru bransamente cu diametre de 75 mm şi mai mari, capete de bransament cu izolatie tip foarte intarita sau echivalenta şi anod de protecţie, având componentele atestate/agrementate tehnic.
6.50. Consumatorii industriali, blocurile de locuinţe cu mai multe scãri şi obiectivele social culturale pot fi alimentate prin mai multe bransamente cu condiţia ca partea din instalatia de utilizare racordata la un bransament sa nu se interconecteze cu partea din instalatia de utilizare racordata la un alt bransament.
Soluţia de alimentare prin mai multe bransamente se stabileşte de proiectant, cu acordul operatorului de distribuţie, în funcţie de situaţia localã.
6.51. În localitãţile urbane în care reţeaua de distribuţie nu urmãreşte traseul stradal, alimentarea imobilelor se face prin bransamente la conducta cea mai apropiatã, cu respectarea condiţiilor de mai sus.
6.52. Traseul bransamentului sau racordului se realizeazã:
- perpendicular pe conducta la care se realizeazã racordul. Pentru situaţii care impun racordarea sub alt unghi, acesta nu va fi mai mic de 60°.
- cu panta înspre conducta la care se racordeaza.
- nu se admit bransamente cu traseu în lungul strazii
6.53. Capatul de bransament se pozeaza la limita de proprietate a consumatorului.
6.54. Amplasarea capatului de bransament sau a racordului se face în spaţii uşor accesibile.
6.55. La capatul bransamentului executat din teava de oţel racordat la reţeaua de presiune redusã se monteaza:
- un robinet de secţionare, cu sfera;
- o piesa electroizolanta, în aval de robinetul de secţionare
- regulator de presiune;
La bransamentele ramificate se monteaza şi câte un robinet pe fiecare ramificatie, înainte de intrarea în clãdire.
6.56. Instalaţiile de utilizare interioare pentru fiecare clãdire civilã sau hala industriala se alimenteazã cu gaze naturale din instalatia de utilizare exterioarã astfel:
- printr-un singur racord;
- prin doua racorduri, numai în cazul halelor industriale cu puncte de consum concentrate la capete, dar fãrã interconectarea instalaţiilor interioare.
6.57. La capatul conductei de racord al instalaţiei de utilizare interioarã se monteaza la exterior, în loc uşor accesibil, un robinet de incendiu marcat conform standardului 297.
În cazul în care distanta dintre robinetul de ieşire din postul sau statia de reglare şi robinetul de incendiu este sub 5 m, se poate renunţa la robinetul de ieşire.
6.58. Robinetele de incendiu plasate la înãlţimea de peste 2 m se prevãd cu scara metalicã fixa de acces şi platforma pentru manevrare.
6.59. Este interzisã intrarea conductei din firida de bransament sau de racord direct în interiorul construcţiei.

Rezemarea conductelor montate aparent sau aerian

6.60. Conductele montate aparent pe elemente de construcţii sau aerian pe stâlpi sau estacade se reazema, în funcţie de diametru, pe bratari sau console confectionate conform cataloagelor de detalii tip pentru instalaţii.
Distanţele maxime între doua reazeme şi tipul reazemelor pentru conducte sunt prezentate în tabelul nr. 6.

Tabelul 6

DISTANŢELE MAXIME [m] ÎNTRE REAZEME ŞI TIPUL REAZEMELOR ÎN
FUNCŢIE DE DIAMETRUL CONDUCTEI


┌────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────┐
│ Diametrul conductei [în] │ Distanta maxima între │ Tipul reazemului │
│ │ reazeme [m] │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│ 3/8... 1/2 │ 3,3 │ Bratara │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│ 3/4...1 │ 4,2 │ Bratara │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│ 1'bc...1'bd │ 5,1 │ Bratara │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│ 2 │ 5,7 │ Consola │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│ 2'bd │ 6,1 │ Consola │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│ 3 │ 6,7 │ Consola │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│ 4 │ 7,5 │ Consola │
├────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
│ 5 │ 8,0 │ Consola │
└────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────┘



7. STAŢII ŞI POSTURI DE REGLARE ŞI MĂSURARE A GAZELOR NATURALE

7.1. Staţiile de reglare şi de reglare-mãsurare a gazelor naturale se monteaza în construcţii proprii.
Posturile de reglare, reglare-mãsurare, mãsurare se monteaza în firide, cabine sau direct pe instalatia de utilizare a agregatelor tehnologice.
7.2. Amplasarea regulatoarelor pe instalatia de utilizare a agregatelor tehnologice se poate face cu îndeplinirea cel puţin a urmãtoarelor condiţii:
- încãperile în care se monteaza sa fie bine ventilate;
- regulatoarele sa fie în construcţie etansa;
- elementele de etanseitate fata de mediul exterior, precum şi componentele regulatoarelor care comunica cu exteriorul sa prezinte rezistenta la temperaturi înalte (minim 650°C).
7.3. Staţiile şi posturile de reglare-mãsurare sunt delimitate de robinetele de închidere de la intrarea, respectiv ieşirea în/din staţii şi posturi. Robinetele fac parte din componenta statiilor şi posturilor de reglare-mãsurare.
7.4. Dimensionarea şi echiparea statiilor şi a posturilor de reglare - mãsurare se face ţinând seama de parametrii de curgere (debit, presiune, temperatura), domeniul de variatie a acestora, precum şi de calitatea gazelor naturale (compoziţie chimica, impuritati solide şi lichide).
Sistemele de mãsurare se vor alege şi pozitiona în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.
Staţiile şi posturile de reglare-mãsurare vor fi echipate cu dispozitive de siguranta corespunzãtoare cerinţelor legislaţiei în vigoare.
7.5. Proiectarea statiilor şi posturilor de reglare-mãsurare se face astfel încât sa rezulte o grupare cat mai compacta a echipamentelor, avându-se în vedere accesul la echipamentele şi dispozitivele componente.
7.6. Pe conductele de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare-mãsurare se monteaza robinete de secţionare şi flanse electroizolante în locuri uşor accesibile.
7.7. Staţiile de reglare mãsurare pot fi prevãzute cu ocolitor, când alimentarea aparatelor de utilizare nu poate fi întreruptã.
7.8. În funcţie de natura şi conţinutul de impuritati a gazelor naturale, la intrarea în staţiile de reglare-mãsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi/sau separare.
7.9. Pentru echipamentele care prevãd în mod expres filtre de protecţie, acestea se monteaza obligatoriu conform instrucţiunilor producãtorului.
7.10. Staţiile de reglare - mãsurare se prevãd cu priza şi centura de impamantare (impedanta sub 4 ohm), la care se racordeaza pãrţile metalice ale fiecãrui element din statie cuprins între doua flanse. Racordurile prin flanse nu se considera electroconductoare decât dacã sunt conectate între ele cu platbanda zincata de secţiune de minim de 40 mmp.

Regulatoare de presiune

7.11. Reglarea presiunii se face, în funcţie de mãrimea debitului, prin regulatoare cu:
- actionare indirecta;
- actionare directa.
Regulatoarele de presiune sunt obligatoriu atestate şi agrementate tehnic, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
7.12. Principalele caracteristici tehnice şi functionale ale regulatoarelor de presiune sunt:
a) abaterea maxima a presiunii reglate: 5%;
b) domeniul presiunilor de intrare, corelat cu domeniul presiunilor de ieşire sa fie în unul din intervalele:
- mai mic de 50 mbar, pentru presiune joasa;
- între 2 bar şi 50 mbar, pentru presiune redusã;
- între 6 bar şi 2 bar, pentru presiune medie.
Pentru regulatoare care garanteazã abaterea maxima a presiunii reglate prin atestare şi/sau agrementare tehnica se pot admite şi alte intervale de presiune decât cele menţionate mai sus;
c) presiunea nominalã de lucru: 6 bar.
7.13. În cazul în care în instalatia de utilizare industriala sunt necesare diferite trepte de presiune se prevãd panouri de reglare pentru fiecare treapta de presiune.

Construcţii pentru staţii şi posturi reglare - mãsurare a gazelor naturale

7.14. Amplasarea statiilor şi posturilor de reglare-mãsurare se face respectând prevederile din "Normele tehnice pentru stabilirea zonelor de protecţie şi de siguranta ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale".
7.15. Posturile de reglare-mãsurare pentru presiunea maxima de intrare între 2-6 bar, se pot monta şi în cabine aerisite, alipite pereţilor clãdirilor, în locuri uşor accesibile, cu condiţia ca pereţii respectivi sa nu prezinte goluri (usi, ferestre etc):
- pe o înãlţime de cel puţin 8 m;
- pe o latime care sa depãşeascã cabina cu minimul 5 m, în ambele sensuri.
7.16. Amplasarea construcţiilor pentru staţii şi posturi de reglare-mãsurare, independente sau alipite altor construcţii, se face:
- suprateran;
- cu respectarea distantelor prevãzute în tabelul 7
- la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cat mai aproape de limita de proprietate a consumatorului;
- asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie;
Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare-mãsurare (aferente reţelei de distribuţie) se face pe domeniul public, conform precizãrilor din certificatul de urbanism.
Pentru cazuri excepţionale, cu avizul operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie se pot construi staţii de sector subterane, prevãzute cu ventilare corespunzãtoare şi mãsuri de evitare a pericolului de incendiu şi explozie.
Construcţiile statiilor de reglare-mãsurare se executa din materiale incombustibile şi fãrã pod.
7.17. Posturile de reglare-mãsurare de la presiune redusã la presiune joasa se monteaza în:
- firida ingropata în peretele exterior al clãdirii, în ziduri sau garduri;
- cabina independenta sau alipita de un perete exterior al clãdirii.
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie.
7.18. Posturile de reglare-mãsurare nu se amplaseaza:
- pe cãile de evacuare din clãdiri cu aglomerari de persoane;
- sub ferestrele clãdirilor şi în locuri neventilate.
În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi pentru postul de reglare exista spaţiu de amplasare numai sub fereastra, se vor realiza urmãtoarele mãsuri:
- teava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât sa evite pãtrunderea gazelor în interiorul clãdirii;
- axul de manevra al robinetelor postului se etanseaza.
7.19. Firidele practicate în pereţii unei clãdiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în condiţii care sa nu permitã infiltrarea gazelor în clãdire.
7.20. Construcţiile pentru staţiile şi posturile de reglare mãsurare se realizeazã cu respectarea prevederilor din standardele 4326 şi 4327.
7.21. Pardoseala statiilor de reglare-mãsurare se realizeazã în urmãtoarele condiţii:
- din materiale de construcţii care nu produc scantei la lovirea cu obiecte din oţel sau fonta;
- cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.
7.22. Evacuarea eventualelor scapari de gaze naturale se asigura prin goluri, dispuse în mod egal la partea superioarã şi inferioarã, insumand:
- 8% din suprafata incaperii, la construcţiile independente ale statiilor;
- 4% din suprafata uşilor la cabine şi firide.
7.23. Iluminatul interior al statiilor de reglare-mãsurare se realizeazã:
- natural, prin ferestre;
- artificial, din exteriorul construcţiei, conform prevederilor Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice, cu tensiuni pana la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c., indicativ I 7.
7.24. Protecţia impotriva descarcarilor electrice, pentru staţiile de reglare-mãsurare şi instalaţiile montate în exterior, se realizeazã conform prevederilor din Normativul privind protecţia construcţiilor contra traznetului I 20.
7.25. Protecţia construcţiilor statiilor de reglare-mãsurare şi a instalaţiilor exterioare, impotriva accesului persoanelor strãine, se realizeazã prin împrejmuire.

DATE ORIENTATIVE PRIVIND DISTANŢELE DE SIGURANTA
PENTRU STAŢIILE DE REGLARE-MĂSURARE

Tabelul nr. 7




┌────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Distanţele de siguranta [m] pentru staţii de capacitate: │
│ │ ├───────────────────┬───────────────────┬──────────────────┤
│Nr. │ Destinaţia construcţiilor │pana la 6000 [mc/h]│6000...30000 [mc/h]│peste 30000 [mc/h]│
│crt.│ invecinate ├───────────────────┴───────────────────┴──────────────────┤
│ │ │ Presiunea la intrare [bar] │
│ │ ├──────┬─────┬──────┬──────┬─────┬──────┬────────┬─────────┤
│ │ │ < 2 │2...6│ > 6 │ < 2 │2...6│ > 6 │ < 6 │ > 6 │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 1. │Clãdiri industriale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │depozite de materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │combustibile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- grad I-II rezistenta la foc,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │categoria A, B pericol de │ 7 │ 10 │ 12 │ 11 │ 13 │ 18 │ 22 │ 27 │
│ │incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ │- grad III-V rezistenta la foc│ 7 │ 10 │ 15 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │
│ │ ├──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ │- categoria C, D, E pericol │ 7* │ 10 │ 12 │ 10 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │
│ │de incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 2. │Instalaţii industriale în aer │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │liber │ 7 │ 10 │ 13 │ 11 │ 13 │ 18 │ 18 │ 27 │
│ │- categoria A, B, C, D, E, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pericol de incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 3. │Clãdiri civile (inclusiv cele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administrative de pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teritoriul unitãţilor │ 7* │ 10 │ 12 │ 10 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │
│ │industriale) │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- grad I-II rezistenta la foc ├──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ │- grad III-V rezistenta la foc│ 7 │ 12 │ 15 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 4. │Linii de cale feratã │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- curenta │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 25 │ 30 │
│ │ ├──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ │- de garaj │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 25 │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 5. │Marginea drumurilor carosabile│ 4 │ 5 │ 8 │ 4 │ 6 │ 10 │ 6 │ 10 │
├────┼──────────────────────────────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────┤
│ 6. │Linii electrice de inalta │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 40 │
│ │tensiune │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────────────────────────┴──────┴─────┴──────┴──────┴─────┴──────┴────────┴─────────┘


____________
*) Staţii de capacitate pana la 1000 mc (şi presiune de intrare < 2 bar) se pot alipi de un perete al clãdirii invecinate cu condiţia ca peretele clãdirii sa fie rezistent la explozie, sa nu aibã goluri (ferestre, usi pe o lungime care depãşeşte cu 5 m limitele statiei în ambele direcţii şi pe o înãlţime de 3 m deasupra statiei).

Amplasarea şi montarea echipamentului de reglare-mãsurare

7.26. Panourile de reglare-mãsurare se amplaseaza în plan orizontal sau vertical, în funcţie de mãrime, pastrandu-se distanţe între elementele componente astfel încât sa se asigure posibilitatea întreţinerii şi exploatãrii.
7.27. Pentru mãsurarea în scopuri comerciale a cantitãţilor de gaze naturale, se utilizeazã numai aparate de mãsurare, atestate şi agrementate tehnic, aprobate conform legislaţiei metrologice în vigoare.
Tipul aparatului de mãsura, modul de amplasare şi condiţiile de montaj se stabilesc de proiectant, cu avizul operatorului licenţiat de distribuţie de gaze naturale, pe baza specificatiilor tehnice ale producãtorului.
7.28. Executantii statiilor de reglare-mãsurare, au obligaţia sa fixeze, pe distribuitorul fiecãrei trepte de reglare placute metalice pe care au gravat:
- societatea producãtoare;
- presiunea de încercare;
- presiunea nominalã;
- câte o placuta indicatoare cu poziţia sertarului, "ÎNCHIS" sau "DESCHIS"
7.29. Elementele instalaţiei de reglare - mãsurare se protejeaza cu vopsea. Marcarea se face conform standardelor în vigoare.
7.30. La exterior pe fiecare perete al statiilor şi pe uşile statiilor şi posturilor de reducere şi reglare a presiunii, se aplica tablite avertizoare pe care se înscrie:



┌────────────────────────┐
│ PERICOL DE EXPLOZIE │
│APROPIEREA CU FOC STRICT│
│ OPRITĂ │
└────────────────────────┘

şi indicatorul pentru pericol de explozie, prevãzut de STANDARD 297.

Instalaţii şi dispozitive auxiliare.

7.31. Staţiile şi posturile de reglare a presiunii se doteaza cu echipament de siguranta care sa previnã:
- creşterea presiunii la ieşirea din regulator, peste nivelul maxim al treptei de presiune;
- creşterea presiunii, peste nivelul admis, la consumator;
- scãderea presiunii, sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor de utilizare ale consumatorului.
Pe dispozitivele de siguranta se înscrie, vizibil, presiunea de declansare.
7.32. Echipamentul de siguranta se prevede:
- fãrã armãturi de închidere pe derivatia pe care este montata supapa, atât înainte cat şi dupã aceasta;
- cu conducte de evacuare la exterior, în atmosfera, care pot fi legate la un colector comun.
Evacuarea gazelor de la echipamentul de siguranta şi de la regulatoarele montate în posturi de reglare sau pe utilaje, se face în aer liber la 0,5 m peste cel mai înalt punct al acoperişului:
- statiilor sau posturilor independente;
- clãdirilor la care sunt alipite posturile sau în care se afla utilajele.
Capatul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curba îndreptatã în jos, sau cu o caciula de protecţie.
7.33. Pe colectoarele şi distribuitoarele statiilor şi posturilor de reglare mãsurare se monteaza:
- manometre prevãzute cu robinet de închidere;
- armãturi pentru termometre.
Pe colectoarele filtrelor se prevãd manometre.

8. INSTALAŢII INTERIOARE DE UTILIZARE

Utilizarea gazelor naturale în clãdiri

8.1. Utilizarea gazelor naturale este admisã numai în încãperi în care nu exista pericol de:
- incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile, datoritã radiatiei termice directe ori a transferului de caldura prin convectie sau conductie;
- explozie a materialelor şi substanţelor combustibile aflate în interior;
- intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor, cu gaze de ardere
8.2. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranta a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile:
a) volumul interior minim al încãperilor
- 18,0 mc pentru încãperi curente;
- 7,5 mc pentru bucatarii, bãi şi oficii;
- 5,0 mc pentru bucatarii din construcţii existente, cu respectarea condiţiilor prevãzute la art. 8.6;
b) asigurarea aerului necesar arderii;
c) ventilare naturala sau mecanicã;
d) evacuarea totalã a gazelor de ardere, în atmosfera;
e) suprafeţe vitrate.
8.3. Toate încãperile în care se monteaza aparate de utilizare a gazelor naturale, se prevãd cu suprafeţele vitrate, sub forma de ferestre, luminatoare cu geamuri, usi cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane vitrate cu suprafata minima totalã de:
- 0,03 mp pe mc de volum net de încãpere, în cazul construcţiilor din beton armat;
- 0,05 mp pe mc de volum net de încãpere, în cazul construcţiilor din zidãrie.
Geamurile au grosimea de maxim 4 mm fãrã armare.
Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specialã (securizat, termopan etc.) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita inferioarã de sensibilitate 2% CH(4) în aer, care acţioneazã asupra robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzatoarelor.
În cazul utilizãrii detectoarelor suprafata vitrata poate fi redusã la 0,02 mp pe mc de volum net de încãpere.
Volumul net reprezintã volumul total al incaperii din care se scade volumul elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încãpere în care nu se pot acumula gaze.
În încãperi cu volum mai mic decât cel prevãzut la art. 8.2., sunt admise numai aparate de utilizare legate la cos, cu urmãtoarele condiţii:
- accesul aerului necesar arderii şi aprinderea aparatelor de utilizare, sa se facã din exteriorul incaperii (coridor, vestibul etc.) sau direct din exteriorul clãdirii;
- folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul clãdirii, asigurate impotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului în cazul stingerii flacarii, fie prin construcţia aparatului, fie prin dispozitive de protecţie.
Pentru încãlzirea de apartament, centrala termica se monteaza în bucatarie, balcon, vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blocheaza calea de evacuare a persoanelor, cu respectarea tuturor condiţiilor sus menţionate.
8.4. În încãperi cu volum mai mic de 18 mc şi în bãi (indiferent de volumul acestora), nu sunt admise:
- aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
- aparate de utilizare pentru încãlzire centrala sau localã, prevãzute cu arzator atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacã au termostat de cos.
8.5. Fac excepţie de la prevederile art. 8.2., 8.3. şi art. 8.4., aparatele de utilizare care au atestare/agrement tehnic, sau aviz ISCIR pentru funcţionare în alte condiţii, (la care prin tubulatura etansa, se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere - cazane cu focar etans şi tiraj fortat).
Deasemenea sunt exceptate de la prevederile art. 8.3. aparatele de utilizare din categoria turbosuflantelor destinate pentru încãlzirea fermelor de pãsãri şi animale cu condiţia utilizãrii detectoarelor de gaze naturale având limita inferioarã de detectie de 2% CH(4) în aer şi care acţioneazã automat robinetul de închidere al conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor de utilizare.
8.6. Debitul total al aparatelor cu flacara libera care se pot instala într-o încãpere trebuie sa satisfacã condiţia: 15 mc volum interior de încãpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.

Aparate de utilizare şi arzatoare

8.7. În instalaţiile de utilizare se vor monta numai aparate şi arzatoare avizate conform prevederilor ISCIR în vigoare.
8.8. Arzatoarele cu panou radiant cu flacara deschisã sunt admise numai în spaţii ventilate corespunzãtor cu excepţia clãdirilor civile şi de locuit asigurându-se urmãtoarele mãsuri:
- evitarea producerii incendiilor, prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului radiatiilor termice;
- încadrarea concentratiei de noxe în limitele admise de reglementãrile în vigoare.
8.9. Aparatele de utilizare se pot monta, în funcţie de conceptia constructivã:
- pe pereţi de zidãrie sau beton, fãrã strat izolator combustibil la fata peretelui;
- pe pardoseala incombustibila.
8.10. Aparatele de utilizare industriale cu debit instalat peste 25 mc/h, se prevãd cu armãturi pentru montarea unor aparate de mãsura şi control şi prize în vederea efectuãrii de determinãri pentru bilanţ termic:
a) manometru pe conducta de intrare a gazelor în aparat:
b) termometru pe:
- conducta de alimentare cu gaze naturale.
- canalul de ieşire a gazelor de ardere.
c) contor de gaze naturale;
d) priza de prelevare a probelor din:
- gazele naturale;
- gazele de ardere.
e) priza de mãsurare a tirajului.
8.11. Alegerea şi montarea arzatoarelor şi aparatelor de utilizare se face cu respectarea condiţiilor tehnice şi criteriilor de performanta din prezentele norme tehnice, instrucţiunile producãtorului precum şi din reglementãrile în vigoare.
8.12. Debitul arzatoarelor de gaze naturale care echipeaza aparatele de utilizare, se precizeazã de cãtre producãtorul aparatelor de utilizare prin inscriptionarea valorii acestuia pe eticheta aparatului de utilizare.

Racordarea aparatelor de utilizare şi arzatoarelor

8.13. Aparatele de utilizare şi arzatoarele se racordeaza rigid la instalaţiile interioare, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 8.14.
8.14. Aparatele de utilizare, cu debit nominal sub 3 mc/h, precum şi arzatoarele industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea şi racorduri flexibile la instalatia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.15.
8.15. Racordurile flexibile trebuie sa fie atestate/agrementate tehnic pentru utilizarea în instalaţii de gaze naturale. Acestea trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
- presiunea nominalã pentru care a fost construit racordul, sa fie egala sau mai mare decât presiunea instalaţiei de gaze naturale la care se racordeaza;
- lungime maxima 1 m şi diametru minim 10 mm, la instalaţii de utilizare cu presiune joasa;
- lungime maxima 20 m şi diametru maxim de 50 mm, la instalaţii industriale cu presiune pana la 2 bar;
- trasee la vedere, fãrã sa treacã dintr-o încãpere în alta;
- mãsuri de evitare a contactului cu corpuri calde;
- mãsuri de evitare a agatarii, strivirii sau deteriorarii;
- mãsuri de protecţie la intemperii, dacã este cazul.
Racordurile flexibile nu au organe de închidere sau reglare şi nu se admite cuplarea a doua sau mai multe racorduri flexibile. Racordurile flexibile se monteaza între robinetul de siguranta şi aparatul de utilizare.
8.16. La instalaţiile care impun controlul riguros al arderii şi nu sunt supravegheate continuu, se prevãd dispozitive automate de control, reglare şi semnalizare, care sa antreneze automat închiderea alimentarii cu gaze naturale la:
- stingerea accidentala a flacarii;
- lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice.
8.17. Conectarea aparatelor de utilizare direct la conducta de distribuţie sau reţeaua de repartiţie fãrã regulator de presiune este interzisã.

Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor

8.18. La alegerea traseelor pentru conductele de gaze naturale, condiţiile de siguranta au prioritate fata de orice alte condiţii.
Fiecare unitate locativã se racordeaza la coloana sau instalatia exterioarã printr-o singura derivatie.
8.19. Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplaseaza aparent, în spaţii uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii şi se monteaza:
- pe cat posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei, pereţi, stâlpi, grinzi, plafoane;
- pe stâlpi metalici sau de beton, montati special în acest scop sau în scopul sustinerii conductelor de gaze naturale împreunã cu conducte pentru alte instalaţii.
Se admite montarea conductelor mascate în canale vizitabile şi ventilate, numai în cazul construcţiilor cu grad deosebit de finisare (fig. 12).
8.20. Este interzisã trecerea conductelor prin:
- un apartament din alt apartament cu excepţia coloanelor existente;
- spaţii neventilate sau închise cu rabit sau alte materiale;
- trecerea conductelor de gaze naturale având imbinari fixe sau demontabile prin debara, camara şi altele asemenea, dacã acestea nu sunt ventilate;
- coşuri şi canale de ventilare;
- puţuri şi camere pentru ascensoare;
- încãperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe:
- încãperi cu umiditate pronunţatã;
- încãperi în care se pãstreazã materiale inflamabile:
- closete;
- subsoluri tehnice şi canale tehnice;
- ghene sau nise comune mai multor nivele, în care sunt montate conducte pentru alte instalaţii, inclusiv sub deschiderile inferioare ale acestora;
- podurile neventilate ale clãdirilor;
- locuri greu accesibile în care întreţinerea normalã a conductelor nu poate fi asigurata;
- depozite sau încãperi de depozitare, cu respectarea prevederilor Normativului de siguranta la foc a construcţiilor P118.
Totodatã este interzisã montarea conductelor inglobate în elementele de construcţie ale pardoselii;
În cazul în care nu pot fi evitate trecerile conductelor prin closete sau camari se admite traversarea acestora utilizând conducte fãrã imbinari şi protejate în tuburi de protecţie.
Se evita trecerea conductelor prin camere de dormit neprevãzute cu aparate de utilizare a gazelor naturale.
Când trecerea conductelor prin încãperi cu umiditate pronunţatã sau atmosfera corosiva este inevitabila, se folosesc ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive şi tub de protecţie.
8.21. Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate lângã pereţi, se admite montarea conductelor în canale amenajate în pardoseala:
- acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile;
- uscate şi aerisite;
- pe trasee cat mai scurte;
- cu panta, dupã caz, pentru asigurarea scurgerii spre puncte de colectare a eventualelor infiltratii de apa;
- cu dimensiuni care sa permitã controlul şi repararea conductei.
8.22. Este interzisã:
- montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze naturale;
- intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalaţii sau comunicarea cu acestea.
8.23. Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face:
- protejata în tub de protecţie;
- fãrã imbinari în tubul de protecţie.
8.24. Conductele instalaţiilor de utilizare din hale industriale se amplaseaza astfel încât sa fie protejate impotriva degradãrii prin:
- lovire directa sau trepidatii;
- contactul cu lichide corosive;
- contactul îndelungat cu apa;
- radiaţie sau conductie termica.
8.25. Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte instalaţii se încadreazã în prevederile din:
- Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c, indicativ 17;
- Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, indicativ PE107;
- Prescripţiile tehnice ISCIR;
- standard 8591.
8.26. Este interzisã utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi:
- legarea la pãmânt a altor instalaţii;
- realizarea prizelor de protecţie electrica;
- susţinerea cablurilor şi/sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent;
- agatarea sau rezemarea unor obiecte.

Armãturi de închidere

8.27. Robinete de închidere se prevãd:
a) înaintea fiecãrui contor;
În instalaţiile cu un singur contor, dacã distanta între robinetul de incendiu şi contor nu depãşeşte 5 m robinetul de contor tine loc de robinet de incendiu, cu condiţia ca robinetul sa nu fie în firide închise;
b) pe fiecare ramificatie importanta;
c) pe fiecare conducta care alimenteazã grupuri de arzatoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare etc;
d) la baza fiecãrei coloane, în clãdiri cu peste 5 nivele;
Dacã plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face în condiţii de siguranta şi estetica corespunzãtoare, se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane, care alimenteazã maxim 24 puncte de consum;
e) înaintea fiecãrui arzator:
- doua robinete montate pe conducta, pentru cazul arzatoarelor şi aparatelor de utilizare, care nu au robinet de manevra propriu sau în cazul celor care au racord flexibil;
- un robinet pentru cazul arzatoarelor şi aparatelor care au racord rigid şi au robinet de manevra propriu.

Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse

8.28. Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos sau cu flacara libera se asigura aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi fãrã riscuri, astfel încât în atmosfera incaperii sa nu se depãşeascã concentratia de noxe admisã de normele de protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.29. Aerul necesar arderii se asigura în funcţie de raportul între volumul interior al incaperii V(i) [mc] şi debitul nominal al aparatului de utilizare Q(n) [mc/h:]
- pentru cazul V(i)/Q(n) ≥ 30, se considera ca prin neetanseitatile tamplariei se asigura aerul necesar pentru ardere;
- pentru cazul V(i)/Q(n) < 30, se prevede accesul aerului direct din exterior, prin goluri practicate la partea inferioarã a incaperii;
Sunt exceptate bucãtãriile din locuinţe cu încãlzire centrala, în care nu exista alte aparate de utilizare, la care se admite accesul aerului dintr-o încãpere vecina prin realizarea unui gol spre aceasta încãpere, cu condiţia satisfacerii raportului V(i)/Q(n) ≥ 30, în care V(i) este volumul bucatariei plus volumul incaperii respective.
Dacã şi în încãperea vecina, spre care este prevãzut golul, sunt instalate aparate de utilizare, raportul dintre suma volumelor celor doua încãperi





┌ ┐
│ Σ V(i) = V(i1)+V(i2)│ şi suma debitelor aparatelor de utilizare din aceste
│ │
└ ┘

┌ ┐
încãperi │ Σ Q(n) = Q(n1) + Q(n2)│ trebuie sa fie, Σ V(i)/Σ Q(n) ≥ 30.
│ │
└ ┘



În cazul în care aceasta condiţie nu poate fi îndeplinitã sau în cazul tamplariei etansata cu garnituri de cauciuc, se realizeazã prize de aer direct din exteriorul construcţiei.
8.30. Suprafata golului pentru accesul aerului de ardere într-o încãpere în care se utilizeazã gazele naturale se determina cu produsul între debitul instalat în încãperea respectiva Q(i) [mc/h] şi coeficientul de 0,0025 [mp/mc/h]:
S = 0,0025 x Q(i) [mp]
Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioarã a incaperii şi fãrã dispozitive de închidere sau reglaj. Este interzisã obturarea golului de acces al aerului de ardere.
La centralele termice accesul aerului se face conform prevederilor Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încãlzire centrala I 13.
La centralele termice cu tiraj fortat şi camera de ardere etansa nu este necesarã asigurarea golurilor pentru accesul aerului în încãpere.
În cazul în care accesul aerului de ardere se asigura prin canale, secţiunile canalelor de aer se calculeazã luând în considerare rezistentele aeraulice ale acestora.
8.31. La încãperile în care se instaleaza aparate cu flacara libera, independent de volumul lor, se prevãd canale de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere conform standardelor 6724 sau 6729.
8.32. Canalele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
- se racordeaza la partea superioarã a încãperilor, cat mai aproape de plafon;
- nu se prevãd cu dispozitive de închidere sau reglaj.
8.33. Pentru bucãtãriile construcţiilor existente, construite fãrã canale de ventilare, şi în care sunt instalate aparate cu flacara libera, se admite practicarea în peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioarã a incaperii, a unui gol pentru evacuarea gazelor de ardere conform detaliilor tip.
8.34. Evacuarea gazelor de ardere din bucatarii şi oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic, utilizându-se:
- canale individuale;
- canale colectoare.
La evacuarea gazelor de ardere prin canale colectoare se va acorda o deosebita atentie executãrii corecte şi etanse a nodurilor de legare a canalelor individuale la canalul colector.
Dimensionarea se face conform prevederilor standardelor 6724 şi 6793. Datele pentru dimensionarea coşurilor (extras din standardul 6793) se prezintã în anexa 13.
8.35. Coşurile de fum din cadrul construcţiilor noi executate din zidãrie de caramida se captusesc la interior cu tuburi rigide din aluminiu sau oţel inoxidabil, agrementate tehnic pentru evitarea patrunderii gazelor de ardere în încãperi.
8.36. Evacuarea gazelor de ardere din hale industriale se face în funcţie de debitul rezultat şi de condiţiile locale, prin:
- ventilare naturala organizatã;
- ventilare mecanicã.
Tipul de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de cantitatea de gaze de ardere, astfel încât sa nu se depãşeascã concentratiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.37. Racordarea aparatelor consumatoare de gaze naturale la acelaşi canal de fum se face în urmãtoarele condiţii:
- la înãlţimi diferite;
- secţiunea canalului de fum sa poatã prelua debitele de gaze arse insumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta.
Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele din centralele termice, care nu se încadreazã în prevederile din tabelul din anexa 13, se face pe baza prevederilor din Normativul pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor de încãlzire centrala I 13.
8.38. Legarea la cos prin burlan din tabla metalicã, rigid sau flexibil, se admite în urmãtoarele condiţii (fig. 13):
- secţiunea burlanului este cel puţin egala cu secţiunea racordului de ieşire din aparatul de utilizare:
- porţiunea verticala este de cel puţin 0,4 m la ieşirea din aparatul de utilizare;
- distanta de la cos pana la aparatul de utilizare este mai mica de 3 m:
- panta cãtre cos este minim 8%, dacã distanta depãşeşte 1 m;
- imbinarea şi racordarea la cos, se executa cu asigurarea etanseitatii.
8.39. Este interzisã:
- trecerea burlanelor dintr-o încãpere în alta, cu excepţia burlanelor etanse imbinate cu sudura;
- montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere la aparatele de consum individual (sobe, maşini de gãtit, radiatoare etc);
- evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor
- evacuarea gazelor de ardere direct prin pereţii exteriori ai clãdirilor, cu excepţia aparatelor de utilizare, omologate sau cu atestat/agrement tehnic, prevãzute din fabricaţie cu astfel de evacuare conform prevederilor din Ghidul de proiectare, executarea şi exploatare a centralelor mici GP 051;
- racordarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale la canalele de fum aferente focarelor, alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pacura, cãrbune etc), cu excepţia aparatelor de utilizare care au fost construite pentru alimentare mixtã (gaze naturale - combustibil lichid/solid).

9. ECHIPAMENTE, INSTALAŢII, APARATE, PRODUSE ŞI PROCEDEE UTILIZATE
LA SISTEMELE DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

9.1. Echipamentele, instalaţiile, aparatele, produsele şi procedeele utilizate în sistemele de alimentare cu gaze naturale se atesteaza tehnic şi dupã caz acestea trebuie sa aibã agrementul tehnic şi/sau certificatul de aprobare de model conform cu legislaţia în vigoare.

Ţevi

A. Ţevi din oţel
9.2. Ţevile din oţel, utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale vor avea certificate de calitate date de producãtor.
Grosimea peretelui se calculeazã în funcţie de solicitarile la care este supusã conducta şi gradul de agresivitate al solului.
9.3. Panourile de mãsurare se confectioneaza numai din teava de oţel fãrã sudura, laminata la cald sau trasa la rece.
9.4. Tuburile şi calotele rasuflatorilor se confectioneaza din oţel. Capacele pentru rasuflatorile pozate în carosabil se confectioneaza din fonta.
9.5. Grosimile minime admise ale pereţilor tevilor din oţel, fabricate conform standardelor româneşti în vigoare, utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt date în tabelul 9. Grosimea minima a peretelui tevilor cuprinde şi abaterea negativa prevãzutã în standardele de ţevi.

Tabelul 9

GROSIMILE MINIME ADMISE ALE PEREŢILOR TEVILOR
DIN OŢEL FABRICATE ÎN ROMÂNIA


┌─────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
│Diametrul nominal│ Grosimea minima │ Diametrul nominal │ Grosimea minima a │
│ [mm] │ a peretelui │ [mm] │ peretelui │
│ │ [mm] │ │ [mm] │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 10 │ 2,35 │ 100 │ 4,00 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 15 │ 2,50 │ 125 │ 4,00 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 20 │ 2,50 │ 150 │ 4,50 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 25 │ 3,25 │ 200 │ 5,00 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 32 │ 3,50 │ 250 │ 5,60 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 40 │ 3,50 │ 300 │ 6,30 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 50 │ 3,50 │ 350 │ 6,30 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 65 │ 3,50 │ 400 │ 6,30 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 80 │ 4,00 │ │ │
└─────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴────────────────────┘



9.6. Se interzice utilizarea tevilor din oţel sudate longitudinal, realizate conform standardului 7656, în montaj îngropat.

B. Ţevi din polietilena

9.7. Ţevile din polietilena utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale au certificate de calitate date de producãtor. Se utilizeazã numai ţevi din polietilena cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100 în funcţie de presiunea de regim.
Ţevile din polietilena au culoarea neagra cu dungi longitudinale galbene sau complet galbene.

Tuburi de protecţie

9.8. Tuburile de protecţie se confectioneaza din:
a) teava de oţel pentru montare:
- în carosabil;
- sub linii de tramvai sau cale feratã.
b) tuburi din material plastic, pentru montare:
- în trotuare;
- lângã sau la intersectia cu canale de termoficare;
- lângã sau la intersectia cu cabluri electrice, telefonice sau instalaţii de apa-canal.

Fitinguri

A. Fitinguri din oţel

9.9. Imbinarile demontabile ale conductelor din oţel se executa cu:
- fitinguri din fonta maleabila
- flanse din oţel asamblate cu suruburi

B. Fitinguri din polietilena

9.10. La realizarea de conducte din PE sunt folosite urmãtoarele categorii de imbinari cu fitinguri:
a) imbinare prin sudura cap la cap:
- cu coturi, teuri, reductii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru diametre de 75 mm şi mai mari;
- cu coturi, teuri, reductii etc., confectionate din bucãţi de teava sudate cap la cap, pentru diametre mai mari de 250 mm;
b) imbinare prin electrofuziune:
- cu mufe, coturi, teuri, reductii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru diametre cuprinse între 32 mm şi 110 mm. În cazuri speciale se poate utiliza şi la diametre mai mari cu acordul operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie;
- cu mufe, coturi, teuri, reductii etc., realizate prin procedeul de injecţie pentru diametre mai mari de 110 mm numai în cazul repararii reţelelor;
c) imbinare cu fitinguri mecanice cu etansare pe peretele exterior al tevii: mufe, coturi, reductii, dopuri etc., pentru diametre cuprinse între 32 mm şi 63 mm;
d) imbinare între PE şi metal, cu fitinguri de tranzitie:
- cu adaptor de flansa, flansa libera şi garnituri de etansare pentru diametre de 250 mm şi mai mari; tehnologia de realizare a acestui tip de imbinare va fi elaborata sau aprobatã de operatorul de distribuţie licenţiat;
- racord de trecere PE-metal, pentru diametre pana la 630 mm;
- racorduri metalice cu etansare prin compresiune pe pereţii tevii;
- racord mixt PE-metal din trei bucãţi (tip olandez) cu etansare cu garnitura de cauciuc montat conform procedurii tehnice elaborate de operator.
Fitingurile din PE 80 se utilizeazã numai pentru conducte din PE 80, iar cele din PE 100 pentru conducte din PE 100.
9.11. Racordarea capetelor de bransament la bransamentul propriu-zis se realizeazã cu mufe cu electrofuziune.
Capetele de bransament au un marcaj care indica adâncimea pana la care pot fi ingropate.
Distanta minima între suprafata solului şi fitingul de trecere (sau filetul tevii din oţel) este de 100 mm (fig. 14).
9.12. Capetele de bransament sunt de doua tipuri:
- fãrã anod de protecţie (la care trecerea polietilena/oţel se realizeazã deasupra solului, în partea verticala a capatului de bransament) pentru diametre de 32 ... 63 mm;
- cu anod de protecţie (la care trecerea polietilena/oţel se realizeazã sub pãmânt, în partea orizontala a capatului de bransament) pentru diametre de 75 mm şi mai mari.
9.13. Capatul de bransament fãrã anod de protecţie este realizat din (fig. 15):
- teava de polietilena;
- tub de protecţie din oţel prevãzut cu sistem de etansare la capete;
- fiting de trecere polietilena/oţel.
9.14. Capatul de bransament cu anod de protecţie este realizat din (fig. 16):
- teava de polietilena;
- fiting de trecere polietilena/oţel;
- teava din oţel;
- anod de protecţie.

Armãturi

9.15. Tipul de armãturi se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se monteaza.
9.16. Armaturile din polietilena se monteaza îngropat cu tija de actionare de la suprafata solului.
9.17. Armaturile metalice se monteaza:
- îngropat, cu tija de actionare în cazul utilizãrii vanelor cu izolatie din rasini epoxidice;
- în cãmine, caz în care tranzitia de la teava din polietilena la cea din oţel se executa în doua moduri:
- cu fiting de tranzitie polietilena - oţel montat în exteriorul caminului;
- cu adaptor de flansa.

Dispozitive pentru preluarea dilatarii

9.18. Preluarea dilatarilor este admisã cu:
- compensatoare de dilatare standard 8832 sau similare;
- compensatoare naturale rezultate din configuraţia reţelei de distribuţie.
9.19. Calculul variaţiei de lungime pentru conductele de distribuţie se realizeazã utilizând formula:

DeltaL = alphaL DeltaT

în care: DeltaL - variatia de lungime;
alpha - coeficient de dilatare [mm/mK];
L - lungimea de conducta luatã în considerare [m];
DeltaT - variatia de temperatura luatã în considerare.

Aparate de utilizare, arzatoare, regulatoare de presiune, contoare/sisteme şi echipamente de mãsurare

9.20. Aparatele de utilizare, arzatoarele, regulatoarele de presiune, contoarele/sistemele şi echipamentele de mãsurare trebuie sa corespundã scopului pentru care sunt utilizate prin alegere şi dimensionare conform reglementãrilor în vigoare şi a specificatiilor producãtorilor. Acestea trebuie sa îndeplineascã condiţiile de la art. 9.1.

Materiale de etansare

9.21. Materiale pentru etansare folosite la imbinarile demontabile din oţel sunt:
- fuior de canepa în combinatie cu vopsele sau paste destinate acestui scop;
- banda de teflon:
- alte materiale atestate/agrementate tehnic.

Racorduri flexibile

9.22. Racordurile flexibile admise în instalaţiile de utilizare sunt numai cele care vor îndeplini prevederile de la art. 8.15. şi art. 9.1.

Alte materiale

9.23. În sistemele de alimentare se pot folosi conducte şi elemente de legatura pentru acestea şi din alte materiale decât cele precizate în prezentele norme tehnice cu condiţia ca acestea precum şi procedeele de imbinare sa fie atestate/agrementate tehnic conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
9.24. Elementele/piesele electroizolante (flanse, racorduri/fitinguri, nipluri, etc.) vor fi atestate/agrementate tehnic.

10. EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

10.1. La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale se utilizeazã numai echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee atestate/agrementate tehnic şi care nu prezintã defecte vizibile.

Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor

10.2. Executantul va asigura manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor astfel încât sa nu se producã deteriorãri ale acestora, în conformitate cu instrucţiunile impuse de producãtor.
10.3. Manipularea, transportul şi depozitarea conductelor şi fitingurilor din PE se face în conformitate cu instrucţiunile impuse de producãtor şi trebuie efectuat astfel încât sa se evite acţiunea directa a radiatiilor solare asupra acestora.
10.4. Conductele şi fitingurile din PE se depoziteaza în magazii închise, bine aerisite, sau în locuri acoperite şi ferite de acţiunea directa a radiatiilor solare sau a intemperiilor. Locul de depozitare va fi uscat, amplasat la cel puţin 2 m distanta de orice sursa de caldura.

Santuri pentru conducte subterane

10.5. Adâncimea minima a şanţului pentru montajul conductelor subterane din oţel şi polietilena, masurata de la nivelul terenului pana la generatoarea superioarã a conductei, este de 0,9 m şi respectiv 0,5 m la capatul conductei de bransament.
Adâncimea de pozare se poate reduce local, cu condiţia prevederii mãsurilor de protecţie corespunzãtoare cuprinse în prezentele norme tehnice.
10.6. Lãţimea şanţului pentru conductele din oţel [l(s)], se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:
- pentru D(n) < 100 mm, l(s) = 0,4 m;
- pentru D(n) ≥ 100 mm, l(s) = 0,4 m + D(n).
Pentru conductele din polietilena, lãţimea minima a şanţului trebuie sa fie diametrul conductei plus 0,2 m.
Pentru terenuri nisipoase, de umplutura etc., lãţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz.
Consolidarea pereţilor se face în funcţie de natura terenului şi adâncimea de pozare.
10.7. Lãţimea de desfacere a pavajelor pe fiecare latura a şanţului [l(d)], este în funcţie de natura acestora:
- pentru pavaje din piatra cubica, bolovani, calupuri, l(d) = 15 cm;
- pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, l(d) = 5 cm.
10.8. Sãparea santurilor se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.
Fundul santurilor se executa fãrã denivelari, se curata de pietre, iar pereţii trebuie sa fie fãrã asperitati.
Fundul şanţului se acoperã cu un strat de 10 ... 15 cm de nisip de granulatie 0,3 ... 0,8 mm.
Gropile pentru sudare în punctele de imbinare a tronsoanelor conductelor, se realizeazã cu urmãtoarele dimensiuni:
- lãţimea = lãţimea şanţului + 0,6 m;
- lungimea = 1,2 m;
- adâncimea = 0,6 m sub partea inferioarã a conductei.
10.9. Conductele din polietilena se aseaza serpuit în sant şi se acoperã cu un strat de nisip de minimum 10 cm. Pozarea conductei se realizeazã numai dupã racirea corespunzãtoare a imbinarilor sudate. Dupã stratul de nisip acoperirea conductei din polietilena se efectueazã în straturi subtiri, cu pãmânt maruntit, prin compactare dupã fiecare strat. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectueazã într-o perioada mai racoroasa a zilei, pe zone de 20 ... 30 m, avansand într-o singura direcţie, pe cat posibil în urcare.
10.10. Conductele din oţel se aseaza în sant astfel încât sa nu se deterioreze izolatia. Umplerea santurilor se face în straturi subtiri, cu pãmânt maruntit sau nisip, prin compactare dupã fiecare strat, cu grosime maxima de 20 cm, în cazul compactarii manuale şi conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, în cazul compactarii mecanice.
Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisã numai dupã realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care se va stabili în funcţie de adâncimea de actionare a utilajului la gradul de compactare maxima.
Se recomanda ca acoperirea conductei în timpul verii sa se realizeze în perioadele mai racoroase ale zilei.
10.11. În dreptul rasuflatorilor peste conducta din polietilena care a fost acoperitã pe toatã lungimea cu un strat de nisip gros de 10 ... 15 cm se adauga un strat de piatra marunta, gros de 15 cm, peste care se aseaza calota rasuflatorii;
În dreptul rasuflatorilor pentru conducte din oţel, conducta se inconjoara pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5 ... 10 cm peste care se adauga un strat de piatra de rau cu granulatia 5 ... 8 mm, gros de 15 cm peste care se aseaza calota rasuflatorii.
10.12. Se poate folosi forajul dirijat în cazul subtraversarilor cãilor ferate, autostrazilor, drumurilor naţionale şi altele asemenea.

Executarea imbinarilor

10.13. Imbinarea conductelor ingropate se face prin sudura, cu excepţia imbinarii capului protector al teului de bransament, care se imbina prin insurubare.
10.14. Imbinarea tevilor negre din oţel, montate aparent, este admisã prin:
- fitinguri, la diametre pana la:
● 100 mm, (4"), pentru presiunea joasa şi redusã:
● 20 mm, (3/4"), pentru presiunea medie;
● sudura, la diametre peste 20 mm (3/4"), la orice presiune, cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate.
Se acorda prioritate imbinarilor prin sudura la conductele montate aparent.
10.15. Imbinarile prin sudura se executa numai de sudori autorizaţi ISCIR conform reglementãrilor în vigoare. Se va evita sudarea în condiţii meteorologice improprii. Pentru situaţii speciale se vor lua toate mãsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preincalzirea capetelor etc.).
Este interzisã racirea forţatã a sudurilor.
Sudurile se marcheaza conform reglementãrilor în vigoare şi a standardelor specifice (6726; 7084/4; 8183; 8299; SR EN 29692).
10.16. Ţevile din oţel de construcţie sudata se imbina astfel încât capetele sudurilor longitudinale sau elicoidale sa nu fie în prelungire, ci decalate alternativ. Decalajul este în funcţie de diametrul conductei şi este cel puţin 10 mm.
10.17. Imbinarile sudate la conducte din oţel se executa:
a) din punct de vedere al realizãrii:
- cap la cap;
- cu manson:
● în funcţie de condiţiile locale (eforturi mari în terenuri accidentate sau cu agresivitate mare);
● la traversari de obstacole, în interiorul tuburilor de protecţie;
- cu niplu interior, recomandate la ţevi cu diametrul interior peste 100 mm.
b) din punct de vedere al procedeului de sudura:
- cu flacara oxiacetilenica, pana la diametrul de 100 mm;
- cu arc electric, pentru orice diametru.
Toate sudurile executate la conductele de distribuţie amplasate pe arterele de circulaţie se vor întãri cu eclise. Numãrul ecliselor se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:

- 50 < Dn ≤ 150 - 3 buc;
- 150 < Dn ≤ 300 - 4 buc;
Dn > 300 - 6 buc.

Imbinarea tevilor se face în tronsoane cu lungime cat mai mare, în funcţie de condiţiile locale (canalizatii subterane, construcţii etc.).
10.18. Imbinarile prin sudura pentru conductele din oţel subterane şi aeriene, trebuie sa corespundã clasei de calitate II, prevãzutã în instrucţiunile tehnice privind stabilirea şi verificarea clasei de calitate a imbinarilor sudate la conducte tehnologice, indicativ I 27.
Clasa de calitate a imbinarilor sudate se indica în proiectul de execuţie.
Controlul calitãţii sudurilor se face vizual şi prin metode nedistructive în conformitate cu prevederile standardelor 6606; 8539; 10138; SR ISO 3059 etc. şi prescripţiile tehnice CR 4, CR 20 şi I 27 sau alte metode de control nedistructiv legal aprobate.
Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele din oţel este obligatoriu la reţele şi instalaţii subterane, rezultatele consemnându-se în buletine de verificare.
Toate sudurile de poziţie se verifica prin control nedistructiv.
10.19. Imbinarea conductelor din polietilena se realizeazã prin sudura (fuziune) sau cu fitinguri mecanice nedemontabile (etansare prin presare pe pereţii tevilor).
10.20. Imbinarea tevilor şi fitingurilor din polietilena se realizeazã cu aparate de sudura care sunt agrementate tehnic în România de cãtre organismele abilitate. Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cãrţile tehnice ale fiecãruia. Reviziile tehnice se vor face de cãtre unitãţile de service ale furnizorului de aparate şi la intervale de timp precizate de producãtor. Imbinarile se realizeazã numai de sudori autorizaţi.
10.21. Imbinarea conductelor şi fitingurilor din polietilena în funcţie de dimensiuni se realizeazã prin urmãtoarele procedee:
a) Imbinarea prin sudura cap la cap
Se realizeazã între conducte sau între conducte şi fitinguri pentru sudura cap la cap cu diametre de cel puţin 75 mm.
b) Imbinarea prin electrofuziune
Se realizeazã între conducte obişnuite şi electrofitinguri din polietilena având diametrele de peste 32 mm (diametre pentru care exista electrofitinguri).
c) Imbinarea cu fitinguri mecanice
Imbinarea dintre o conducta din polietilena şi o conducta sau fiting printr-o infiletare, racord de compresie, flanse sau de alte tipuri este o imbinare mecanicã. Ansamblul astfel realizat trebuie sa asigure o rezistenta la presiune şi etanseitate pe durata normalã de viata.
Se realizeazã între conducte şi fitinguri având diametrele cuprinse între 32 şi 63 mm.
Fitingurile mecanice sunt nedemontabile fiind formate din:
- corp;
- inel interior;
- garnituri de etansare.
Imbinarea între fitingul interior şi teava se realizeazã prin simpla introducere a tevii în fiting, capatul fitingului fiind sanfrenat şi curatat anterior introducerii.
Alte tipuri de imbinari cu fitinguri mecanice se pot folosi cu condiţia de a fi atestate/agrementate tehnic.
10.22. Imbinarile între conductele din polietilena şi conductele din metal se realizeazã cu fitinguri de trecere pentru diametre nominale cuprinse între 32 şi 630 mm. Acestea pot fi fixe (sudate atât pe conducta din polietilena cat şi pe conducta din metal) sau demontabile (cu filete şi flanse în cãmin de vizitare) pentru diametre mari. Fitingurile de trecere se monteaza pe porţiunea orizontala a conductelor.
10.23. Controlul calitãţii sudurilor pentru conducte din polietilena se face vizual şi, dupã caz, prin metode nedistructive conform prevederilor proiectului de execuţie avizat de operatorul licenţiat de distribuţie. Controlul vizual al calitãţii sudurilor are la baza prevederile prescripţiei tehnice CR 21.
10.24. Operatorul sistemului de distribuţie are obligaţia de a controla, în timpul execuţiei, calitatea lucrãrilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le considera necesare, având dreptul de a cere constructorului efectuarea verificãrii sudurilor prin oricare din metodele prezentate. În cazul în care calitatea lucrãrilor nu corespunde prevederilor prezentelor norme tehnice, a standardelor şi procedurilor aplicabile, operatorul sistemului de distribuţie îndreptãţit pentru controlul lucrãrilor are dreptul de a solicita constructorului refacerea lucrãrilor la nivelul de calitate corespunzãtor.
Pentru distributiile noi investitorul este obligat sa încheie contract cu un operator licenţiat de distribuţie în scopul asigurãrii controlului lucrãrilor pe parcursul execuţiei.
10.25. Nu se admit nici un fel de intervenţii pentru corectarea oricãror tipuri de imbinari.
10.26. Imbinari prin flanse se admit la:
- conducte ingropate, numai la armãturi (vane) sau la legãturile de separare electrica montate în cãmine de vizitare, cu izolarea anticoroziva corespunzãtoare;
- în staţii şi posturi de reglare mãsurare;
- conducte şi armãturi cu diametrul mai mare de 50 mm, montate aparent;
10.27. Imbinari prin racord olandez se admit numai la:
- regulatoare de presiune pentru debit mic;
- contoare volumetrice cu membrana;
- aparatele de utilizare dupã robinetul de siguranta montat pe conducta.

Schimbãri de direcţie, ramificatii, reductii

10.28. Pentru schimbãri de direcţie, ramificatii şi reductii la conductele din oţel, se pot utiliza:
- fitinguri filetate, numai la instalaţii aparente;
- curbe trase pentru sudare;
- ţevi trase curbate la rece, cu diametrul nominal pana la 100 mm, pe maşini speciale:
- ţevi trase curbate la cald, cu diametrul nominal pana la 350 mm:
- curbe din segmente, confectionate din ţevi trase, ţevi sudate elicoidal şi din tole de oţel, pentru conducte cu diametrul nominal peste 350 mm, cu condiţia controlului integral al sudurilor prin metode nedistructive.
- ramificatii prin sudarea directa pe conducte principale, permise numai pe conducte principale cu diametrul de cel puţin 40 mm, pentru ramificatii cu diametrul minim de 20 mm;
- ramificatii prin mufe sudate pe conducta principala, permise pe conducte cu diametrul de cel puţin 20 mm, pentru ramificatii cu diametrul egal sau mai mic decât conducta principala.
10.29. La curbarea tevilor trase se respecta razele minime de curbura indicate în standard 830. În cazul conductelor care se supun godevilarii se respecta razele de curbura impuse de standardele aplicabile. Curbarea tevilor sudate longitudinal se realizeazã pozitionand cordonul de sudura paralel cu axa neutra a curbei.
10.30. Indoirea tevilor şi confecţionarea curbelor se realizeazã:
- pe baza unei tehnologii verificate;
- cu un control tehnic corespunzãtor.
10.31. Ramificatia din conducte aparente este admisã prin:
- fitinguri la conducte cu diametrul pana la 100 mm;
- sudura la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.
10.32. Ramificatia dintr-o conducta subterana este admisã prin racord direct, sudat pe conducta.
Dacã diametrul ramificatiei depãşeşte 50% din diametrul conductei, se intareste derivatia prin gusee triunghiulare.
La ţevile sudate, racordarea nu se executa pe cordonul de sudura.
10.33. Pentru realizarea schimbãrilor de direcţii, ramificatii şi reductii la conductele din polietilena se pot utiliza:
- fitinguri uzinate:
- injectate (coturi, curbe, teuri, reductii, etc.);
- din segmente de conducta prin sudura cap la cap (coturi, teuri);
- curbarea la rece a conductelor din polietilena (dupã raza de curbura permisã de material în funcţie de diametrul nominal şi grosimea peretelui).
10.34. Pentru realizarea unor schimbãri de direcţie ţevile din polietilena pot fi curbate fãrã aport de caldura. Raza minima de curbura pentru teava SDR 11 este 30 D(n).
10.35. Legarea branşamentelor la conductele de distribuţie din oţel se face în funcţie de diametrul acestora, conform prevederilor de la art 6.45.
10.36. Legarea branşamentelor la conductele de distribuţie din polietilena se face în funcţie de diametrul acestora:
- bransamente cu diametru pana la 63 mm inclusiv, se leagã prin intermediul unui teu de bransament fãrã scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;
- bransamente cu diametru peste 63 mm se leagã prin intermediul unei imbinari de ramificatie. Pentru diametre mai mari de 110 mm se instaleaza o vana de secţionare din polietilena.

Montarea conductelor

10.37. La punerea în lucru, ţevile se curata la interior şi exterior şi se protejeaza obligatoriu în timpul montajului impotriva patrunderii de corpuri strãine. Capetele tronsoanelor se protejeaza cu capace.
10.38. Montarea conductelor se face prin rezemare simpla, astfel încât sa nu se producã tensionarea mecanicã a acestora. Se recomanda ca ţevile sudate longitudinal montate suprateran sa aibe cordonul de sudura astfel încât sa fie vizibil dupã montare. În cazul montarii coloanelor de alimentare cu gaze naturale a instalaţiilor de utilizare din blocuri de locuinţe, cu mai mult de 3 niveluri, acestea se vor monta obligatoriu în casa scãrii.
10.39. Conductele sau fitingurile din polietilena nu se deformeaza la cald în vederea montarii.
10.40. În timpul montarii conductelor se iau mãsuri pentru evitarea deteriorarii instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinãtori.
10.41. Conductele din polietilena se perforeaza dupã efectuarea sudurii teului de bransament cu bransamentul propriu zis.
Perforarea conductei se realizeazã cu freze specifice acestui scop.
Dupã efectuarea perforarii racordul de bransament se etanseaza prin infiletarea capacului exterior prevãzut cu garnitura.
10.42. Montarea conductelor în tuburi de protecţie se face astfel încât sa nu existe imbinari pe toatã lungimea tubului. Pentru tuburi de protecţie cu lungimi peste 6 m, se admit numai imbinari prin sudare care în mod justificat nu se pot evita.
Fiecare sudura pozata în tub de protecţie va fi verificata prin metode nedistructive.
10.43. Susţinerea conductelor aparente pe elementele de construcţii se realizeazã, cu bratari sau console, în funcţie de diametru, la distanţe de:
- 1,5 .... 8,0 m între punctele de sustinere;
- 20 .... 30 mm între conducte şi elementele de construcţii.
Între elementele de sustinere şi conducta metalicã se asigura o rezistenta de izolatie de minim 1 MΩ. Se asigura electrosecuritatea portiunilor aparente prin legarea directa sau, în cazul reţelelor protejate catodic, indirecta (prin dispozitive de electrosecuritate şi decuplare electrica) a acestora la o priza de impamantare de maxim 4Ω.
Fixarea elementelor de sustinere se face astfel încât sa asigure rezistenta necesarã pentru toatã perioada de funcţionare.
10.44. Conductele şi bransamentele din polietilena sunt însoţite pe întreg traseul de un conductor de cupru cu izolatie corespunzãtoare unei tensiuni de strapungere de minim 5 kV, de secţiune minim 0,8 mmp, monofilar, montat de-a lungul conductei şi prin care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul cãrora se poate determina cu precizie amplasarea conductei şi integritatea acestuia (fig. 17).
Fiecare imbinare a firului trasor se executa conform tehnologiei elaborata sau aprobatã de operatorul de distribuţie licenţiat.
Conductele de polietilena pot fi însoţite pe traseu în scopul indentificarii şi de alte sisteme de semnalizare/detectie atestate/agrementate tehnic
10.45. Deasupra conductei, pe toatã lungimea traseului, la o înãlţime de 25 cm de generatoarea superioarã a acesteia este obligatorie montarea unei benzi sau grile de avertizare din polietilena de culoare galbena cu o latime minima de 15 cm şi inscriptionata <<Gaz metan>> (fig. 17).
10.46. Capetele conductelor instalaţiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate de consum se inchid obligatoriu cu dopuri din fonta sau oţel, etansate, chiar dacã conductele respective sunt prevãzute cu robinete.
10.47. Tuburile de protecţie pentru instalaţiile interioare, se fixeazã rigid şi etans de elementele de construcţie şi depãşesc fata finita a acestora cu:
- 10 mm la pereţi şi plafoane;
- 50 mm la pardoseli.
10.48. Conductele orizontale din instalaţiile de utilizare se monteaza:
- la partea superioarã a pereţilor deasupra conductelor pentru alte instalaţii;
- deasupra uşilor şi ferestrelor.

Montarea aparatelor de mãsura, control şi reglaj

10.49. Aparatele de mãsura, control şi reglaj se verifica şi se monteaza conform instrucţiunilor producãtorilor, standardelor de specialitate aplicabile şi/sau a altor reglementãri specifice tipului de aparat.

Montarea aparatelor de utilizare şi a arzatoarelor

10.50. Montarea aparatelor de utilizare şi a arzatoarelor se face în conformitate cu reglementãrile tehnice şi instrucţiunile de montaj date de producãtor, dupã recepţia instalaţiei de utilizare.
10.51. Robinetele de manevra şi de siguranta se monteaza astfel încât sa fie ferite de acţionari necontrolate. Pozitionarea robinetului de manevra al aparatului de utilizare trebuie sa permitã actionarea acestuia astfel încât utilizatorul sa poatã supraveghea aprinderea focului.
10.52. Aparatele de utilizare şi arzatoarele se monteaza conform instrucţiunilor date de producãtori, de cãtre agenţi economici autorizaţi de ISCIR conform reglementãrilor specifice.
10.53. Burlanele de evacuare a gazelor arse se monteaza asigurându-se rezistenta mecanicã a întregii tubulaturi şi etansarea între tronsoane. Tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor. Pentru etansarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operaţii. La introducerea în cos se asigura etanseitatea cat şi secţiunea libera a cosului.
10.54. La trecerea de la alt combustibil la combustibilul gazos:
- aparatele de utilizare se adapteaza la noul combustibil;
- canalele de fum, coşurile şi tirajul se verifica şi remediaza, dupã caz;
Verificarea şi controlul în timpul executãrii lucrãrilor
10.55. Execuţia de lucrãri pentru realizarea unui nou sistem de distribuţie a gazelor naturale se face numai în baza autorizaţiilor emise de ANRGN şi cu avizul operatorului de distribuţie licenţiat, împuternicit pe baza de contract încheiat cu investitorul pentru controlul calitãţii lucrãrilor în timpul execuţiei.
10.56. Executantul trebuie sa respecte prevederile proiectului şi ale reglementãrilor în vigoare şi efectueazã toate verificãrile impuse de acestea.
10.57. Rezultatele verificãrilor se consemneazã într-un proces verbal de lucrãri ascunse (anexa 7), care se semneazã de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar şi operatorul licenţiat de distribuţie, pentru urmãtoarele operaţiuni:
- realizarea sudurilor;
- tipul şi calitatea izolatiei anticorosive;
- verificarea rezistentei de izolatie dupã umplerea completa a şanţului cu pãmânt (verificare pentru care se va specifica numãrul şi data "Buletinului de Încercãri" elaborat de un laborator de specialitate autorizat);
- respectarea distantelor de siguranta fata de alte instalaţii;
- traversarea traseelor altor instalaţii;
- adâncimea de pozare a conductelor.
10.58. Operatorul licenţiat de distribuţie controleazã, în timpul execuţiei, calitatea lucrãrilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le considera necesare.
Terminarea unei porţiuni de instalatie, care se poate proba independent, constituie faza determinanta şi se supune verificãrii, potrivit legii.

11. PROTECŢIA ECHIPAMENTELOR ŞI A CONDUCTELOR DIN OŢEL IMPOTRIVA COROZIUNII

11.1. Toate echipamentele şi conductele metalice se protejeaza contra coroziunii în funcţie de modul de montare subteran sau aparent.
11.2. Protecţia echipamentelor şi a conductelor aparente se face prin grunduire şi vopsire, operaţiuni care se executa dupã efectuarea verificãrilor la presiune.
Conductele aparente din sisteme de distribuţie şi cele din instalaţiile de utilizare industriale exterioare vor fi vopsite în culoarea galbena.
11.3. Protecţia conductelor subterane executate din oţel se face prin:
- izolatie de baza cu bitum conform standardului 7335/3;
- izolatie de baza cu alte materiale agrementate tehnic;
- izolatie de baza şi protecţie catodica.
Izolatia de baza se executa astfel încât sa se asigure continuitatea protecţiei pe întregul traseu al conductei.
Protecţia mecanicã a izolatiei cu bitum se executa prin aplicarea, peste ultimul strat, a unui strat din materiale corespunzãtoare acestui scop.
11.4. Alegerea tipului şi calitãţii protecţiei se face în funcţie de agresivitatea solului şi poluarea cu curenţi de dispersie în curent continuu şi curent alternativ din zona în care se monteaza conducta, cu respectarea prescripţiilor tehnice specifice (I 14, EN12954-2001, etc.)
11.5. Suprafata tevilor din oţel se curata înainte de izolare cu dispozitive speciale (de preferinta prin sablare) indepartandu-se complet rugina şi urmele de grasime. Se recomanda utilizarea stabilizatorilor de rugina atestaţi/agrementati tehnic.
Ţevile cu defecte de suprafata vizibile se retrag de la izolare.
11.6. Izolarea se face în staţii autorizate. Verificarea calitãţii se face conform reglementãrilor în vigoare. Se admite izolarea la locul de montaj numai la suduri şi curbe, precum şi pentru corectarea degradãrilor produse în timpul manipulãrii conductelor.

Protecţia catodica a conductelor de oţel

11.7. Realizarea protecţiei catodice se face conform prevederilor din EN 12954-2001 şi respectând "Normativul pentru protecţia contra coroziunii a conductelor metalice ingropate" I 14.
Aplicarea protecţiei catodice se face în raport cu agresivitatea solului, curentii de dispersie "vagabonzi", de potentialele efective conducta/sol şi rezistivitatea solului, rezultate din determinãri specifice, efectuate de un laborator de specialitate.
11.8. În cazul în care nu a fost aplicatã iniţial protecţia catodica, operatorul licenţiat de distribuţie efectueazã determinãri (cel puţin o data pe an) de potenţial conducta/sol pentru a stabili, dacã este necesarã aplicarea protecţiei catodice, în funcţie de starea izolatiei şi condiţiile de sol, în conformitate cu EN 12954 - 2001.
Determinarile se efectueazã la fiecare bransament, iar în situaţia în care acestea lipsesc, la intervale de 250 m (intravilan) sau 500 m (extravilan). Diagramele de potenţial (valorile potenţial conducta/sol - de-a lungul conductei) obţinute se anexeazã la "Cartea tehnica a construcţiei"
11.9. Pentru asigurarea electrosecuritatii conductelor şi instalaţiilor aferente şi pentru efectuarea determinarilor privind starea de coroziune, conductele aparţinând sistemului de distribuţie şi dupã caz instalaţiile exterioare de utilizare, se prevãd cu:
a) prize de potenţial, care se monteaza la intervale conform standardului 7335/8. În situaţia conductelor de presiune redusã şi joasa prevãzute cu bransamente, efectuarea determinarilor de potenţial se poate face direct pe bransament. Montarea prizelor de potenţial se impune doar pe tronsoanele fãrã bransament pe distanţe mai mari decât cele prevãzute în standardul 7335/;
b) Piese electroizolante care se monteaza:
- la capatul fiecãrui bransament sau racord;
- pe traseele conductelor, acolo unde este necesar;
- la intrarea şi la ieşirea din staţiile de reglare, piese electroizolante.

12. VERIFICĂRI ŞI PROBE DE REZISTENTA ŞI ETANSEITATE LA SISTEMELE
DE DISTRIBUŢIE ŞI LA INSTALAŢIILE DE UTILIZARE A GAZELOR NATURALE

12.1. Verificãrile de rezistenta şi etanseitate a sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare se efectueazã de cãtre executant pe parcursul realizãrii lucrãrilor.
12.2. Probele de rezistenta şi etanseitate a sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare se efectueazã de cãtre executant în prezenta delegatului operatorului licenţiat de distribuţie la terminarea lucrãrilor în vederea recepţiei.
12.3. Presiunile necesare efectuãrii verificãrilor şi probelor de rezistenta şi etanseitate se realizeazã cu aer comprimat la conductele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare şi cu apa la staţiile de reglare-mãsurare. Valorile presiunilor sunt date în tabelul 10:

Tabelul 10

PRESIUNILE [bar] NECESARE EFECTUĂRII VERIFICĂRILOR ŞI PROBELOR DE
ETANSEITATE ÎN FUNCŢIE DE FELUL INSTALAŢIILOR ŞI TREAPTA DE PRESIUNE


┌────┬───────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────────────┐
│Nr. │ Felul instalaţiilor şi treapta de │ Verificarea şi │ Verificarea şi │
│crt.│ presiune │proba de rezistenta│proba de etansare│
│ │ │ [bar] │ [bar] │
├────┼───────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 1. │Conducte de distribuţie şi │ │ │
│ │instalaţii de utilizare subterane: │ │ │
│ │1.1. Presiune medie*) │ 9 │ 6 │
│ │1.2. Presiune redusã │ 4 │ 2 │
│ │1.3. Presiune joasa │ 2 │ 1 │
├────┼───────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 2. │Staţii de reglare-mãsurare, având │ │ │
│ │în amonte: │ │ │
│ │2.1. Presiune medie │ 9 │ 6 │
│ │2.2. Presiune redusã │ 4 │ 2 │
├────┼───────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 3. │Instalaţii de utilizare aparente: │ │ │
│ │3.1. Presiune medie │ 9 │ 6 │
│ │3.2. Presiune redusã │ 4 │ 2 │
│ │3.3. Presiune joasa │ 1 │ 0.2**) │
└────┴───────────────────────────────────┴───────────────────┴─────────────────┘


_____________
*) În cazul conductelor realizate din PE 80 proba de rezistenta se face la 6 bar şi proba de etanseitate se face la 4 bar
**) Cu manevrarea armaturilor

12.4. Se recomanda, pentru conductele din oţel care se monteaza subteran, efectuarea verificãrilor înainte de coborârea acestora în sant.
12.5. Efectuarea verificãrilor şi probelor la sistemele de distribuţie a gazelor naturale din polietilena, se efectueazã dupã racirea la nivelul temperaturii exterioare a ultimei suduri efectuate pe tronsonul respectiv.
12.6. Efectuarea verificãrilor şi probelor la conductele de distribuţie se realizeazã astfel:
- verificarea se face pe tronsoane de pana la 500 m la presiuni conform tabelului 10. Verificarea se considera corespunzãtoare dacã presiunea se menţine constanta timp de minim 4 ore.
- proba se executa pe conductele terminate şi se efectueazã la presiuni conform tabelului 10. Proba se considera corespunzãtoare dacã presiunea se menţine constanta timp de 24 de ore.
12.7. În cazul în care recepţia se face simultan pentru conducte şi bransamente din polietilena probele de etanseitate şi rezistenta se efectueazã la presiuni conform tabelului 10.
În cazul în care se realizeazã numai recepţia branşamentelor din polietilena probele de etanseitate şi rezistenta se fac înainte de perforarea conductei la presiuni conform tabelului 10.
Timpul de realizare a probei de rezistenta este de 24 de ore, iar pentru proba de etanseitate este de 1 ora.
12.8. La efectuarea probelor de rezistenta şi etanseitate, aparatele de baza pentru mãsurarea presiunii şi a temperaturii vor fi de tipul cu înregistrare continua, cu verificarea metrologica în termen de valabilitate şi se monteaza de cãtre personal autorizat (atestat) de cãtre BRML. Clasa de exactitate a acestor aparate de mãsura trebuie sa fie de minimum 1,5. Pe lângã aparatele de baza se monteaza în paralel aparate de control indicatoare de presiune şi de temperatura, având aceiaşi clasa de exactitate cu cea a aparatelor de baza. Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperatura fie pe diagrama fie pe protocolul printat dat de echipamentul electronic costituie dovada probelor de rezistenta şi de etanseitate. Aceste înregistrãri se dateazã şi semneazã de cãtre responsabilul metrolog, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar şi conţin şi urmãtoarele date: lungimea şi diametrul tronsonului de conducta supus probelor, datele de identificare şi verificare ale aparatelor de mãsurare.
12.9. Verificãrile şi probele de rezistenta şi etanseitate se efectueazã dupã egalizarea temperaturii aerului din conducta cu temperatura mediului ambiant.
12.10. Timpul necesar pentru egalizarea temperaturii în cazul reţelelor de distribuţie este în funcţie de volumul conductei, conform valorilor date în tabelul nr. 11:

Tabelul 11

TIMPUL NECESAR PENTRU EGALIZAREA TEMPERATURII ÎN FUNCŢIE DE
VOLUMUL ŞI FELUL MATERIALELOR CONDUCTEI


┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Volumul │ Timp necesar pentru egalizarea temperaturii conductei montate │
│ conductei │ │
├──────────────┼─────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤
│ │ îngropat │ Aparent │
│ [mc] ├──────────────┬──────────────┼─────────────────────────────────┤
│ │ OL [ore] │ PE [ore] │ [minute] │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 0.1 │ 0,50 │ 0,75 │ 10 │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 0.2 │ 0,75 │ 1,00 │ 20 │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 0.3 │ 1,00 │ 1,50 │ 30 │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 0.5 │ 1,50 │ 2,00 │ 40 │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 1 │ 2,00 │ 3,00 │ 50 │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 2 │ 2,50 │ 3,75 │ 60 │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 3 │ 3,00 │ 4,50 │ 75 │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 4 │ 4,00 │ 6,00 │ 90 │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 5 │ 5,00 │ 7,50 │ 100 │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────────────────────────┤
│10 şi mai mare│ 8,00 │ 12,00 │ 120 │
└──────────────┴──────────────┴──────────────┴─────────────────────────────────┘



Corespondenta între volumul şi lungimea conductelor de uz curent este prezentatã în tabelul 12

Tabelul 12

LUNGIMEA CONDUCTEI [m], CORESPUNZĂTOARE VOLUMULUI [mc] ŞI ÎN
FUNCŢIE DE DIAMETRUL ACESTEIA




┌─────────┬────────┬───────────────┬─────┬────┬────┬─────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ V, [mc]│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Diametrul│ De x S │ │0.001│0.01│0.05│0.075│0.1│0.15│0.30│0.60│0.90│ 1 │1.5 │ 2 │ 5 │ 10 │
│ [în] │ [mm] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │V (unitar), │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │[mc/m] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 1 │ 32 x 3 │5.30660 x 10^-4│ 1.9 │18.8│ 94 │ 141 │188│283 │565 │1131│1696│1884│2825│3769│9423│18848│
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 1 1/4 │ 38 x 3 │8.03840 x 10^-4│ 1.2 │12.4│62.2│ 93 │124│187 │373 │746 │1120│1224│1866│2488│6220│12441│
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 1 1/2 │ 48 x 3 │1.38474 x 10^-3│ - │7.2 │ 36 │ 54 │72 │108 │217 │433 │650 │722 │1083│1444│3611│7221 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 2 │57 x 3.5│2.55046 x 10^-3│ - │3.9 │19.6│ 29 │39 │ 59 │118 │235 │353 │392 │588 │784 │1960│3921 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 2 1/2 │73 x 3.5│3.21536 x 10^-3│ - │3.11│15.6│ 23 │31 │46.6│ 93 │187 │280 │311 │466 │622 │1555│3110 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 3 │89 x 3.5│5.27834 x 10^-3│ - │ - │9.5 │14.2 │19 │ 28 │ 57 │114 │170 │189 │284 │379 │947 │1894 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 4 │108 x 4 │7.85000 x 10^-3│ - │ - │6.4 │ 9.6 │13 │ 19 │ 38 │ 76 │115 │127 │191 │255 │637 │1274 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 5 │133 x 4 │1.22656 x 10^-2│ - │ - │ 4 │ 6 │ 8 │ 12 │ 24 │48.9│ 73 │ 81 │122 │163 │408 │ 815 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 6 │168 x 5 │1.95967 x 10^-2│ - │ - │ - │ 3.8 │ 5 │7.7 │ 15 │ 31 │ 46 │ 51 │ 76 │102 │255 │ 510 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 8 │219 x 6 │3.36364 x 10^-2│ - │ - │ - │ - │ 3 │4.5 │8.9 │ 18 │26.7│ 30 │ 44 │ 59 │149 │ 297 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 10 │273 x 7 │5.26585 x 10^-2│ - │ - │ - │ - │ - │2.8 │5.7 │11.4│ 17 │ 19 │ 28 │ 38 │ 95 │ 190 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 12 │324 x 8 │7.44682 x 10^-2│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 4 │ 8 │ 12 │ 13 │ 20 │ 27 │ 67 │ 134 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 14 │377 x 9 │1.01171 x 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 3 │5.9 │8.9 │ 10 │ 15 │ 20 │ 49 │ 99 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 16 │419 x 9 │1.26228 x 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │4.8 │ 7 │ 8 │11.9│ 16 │ 40 │ 79 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 20 │530 x 9 │2.05783 x 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │4.4 │4.9 │7.3 │9.7 │ 24 │ 48 │
├─────────┼────────┼───────────────┼─────┼────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 24 │620 x 9 │2.84487 x 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │5.3 │ 7 │17.6│ 35 │
└─────────┴────────┴───────────────┴─────┴────┴────┴─────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘



12.11. În timpul verificãrilor şi probelor nu se admit pierderi de presiune.
12.12. Condiţiile de efectuare a probelor şi rezultatele acestora se consemneazã în procesul verbal de recepţie tehnica conform modelului din anexele 8.1 şi 8.2.
12.13. Este interzisã remedierea defectelor la conducte şi bransamente în timpul efectuãrii probelor.
12.14. Efectuarea probelor de rezistenta a conductelor din staţiile şi posturile de reglare se face cu blindarea la ambele capete ale contoarelor şi regulatoarelor. Probele de etanseitate se fac cu toate dispozitivele şi echipamentele montate în stare de funcţionare.
12.15. La extinderi de instalaţii de utilizare, conductele se probeazã în aceleaşi condiţii ca orice instalatie noua.
Sunt exceptate derivatiile din instalaţiile de utilizare aparente în funcţiune, care nu depãşesc lungimea de 4 m. Acestea se verifica cu un produs spumant, sub presiunea gazelor din conducta.
12.16. Se supun probelor de presiune şi etanseitate şi portiunile de conducte înlocuite sau modificate din instalaţiile existente.

13. RECEPŢIA TEHNICA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR DE GAZE NATURALE

13.1. Recepţia tehnica şi punerea în funcţiune a lucrãrilor din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, prin specialişti delegaţi la cererea instalatorului autorizat al executantului.
Operaţiile tehnice necesare pentru recepţie şi punere în funcţiune a noilor instalaţii se fac de executant, prin instalatorul autorizat, în prezenta:
- delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie, pentru conductele de distribuţie, bransamente, staţii şi posturi de reglare;
- delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie şi al beneficiarului, pentru instalaţiile de utilizare. Dacã se considera necesar se convoacã şi proiectantul.
Efectuarea recepţiei tehnice şi a punerii în funcţiune se confirma pe baza de documente încheiate conform anexelor nr. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.1 şi 8.2.

Documentele necesare pentru efectuarea recepţiei tehnice

13.2. Pentru toate lucrãrile se prezintã documentaţie completa, cu toate modificãrile aduse pe parcursul executãrii lucrãrilor.
Pentru instalaţiile de utilizare se depune dosar definitiv, care conţine toate piesele din dosarul preliminar, cu modificãrile survenite.
13.3. Pentru conductele de distribuţie, în care se includ şi bransamentele, se prezintã în plus:
- fişa tehnica a conductei de distribuţie gaze naturale/a bransamentului (anexa 10/anexa 11);
- pe planul avizat, poziţia cotata a armaturilor, schimbãrilor de direcţie, rasuflatorilor, sudurilor de poziţie, cãminelor, adâncimea de pozare a conductei etc;
- certificatul de calitate al tevilor;
- factura de procurare a tevilor şi armaturilor;
- buletinele pentru controlul nedistructiv al sudurilor;
- buletin de calitate a protecţiei anticorosive, eliberat de un laborator autorizat;
- proces verbal pentru lucrãri ascunse, însoţit şi de buletinul de verificare a calitãţii izolatiei conductelor ingropate (dupã umplerea completa a şanţului cu pãmânt) şi de asigurare a electrosecuritatii portiunilor de conducta aparenta (rezistenta de dispersie a prizelor de impamantare/electrosecuritate), eliberat de un laborator de specialitate, autorizat (anexa 7);
- situaţia de plata a lucrãrilor;
- autorizaţia de construire;
- procesul verbal de recepţie a reparatiei drumului, semnat de administraţia domeniului public.
13.4. Pentru staţii şi posturi de reglare, se prezintã în plus:
- fişa tehnica a statiei de reglare-mãsurare (anexa 12);
- agremente tehnice pentru elementele componente;
- certificatele de calitate pentru materialele folosite;
- factura de procurare a echipamentului;
- situaţia de plata a lucrãrilor;
- proces verbal de încercãri, pentru staţiile confectionate în atelier;
- buletin de verificare a prizei de impamantare şi respectarea prevederilor de electrosecuritate
13.5. Recepţia tehnica se face prin:
- verificarea documentelor de recepţie;
- verificarea calitãţii lucrãrilor şi a concordanţei acestora cu proiectul avizat;
- efectuarea probelor de rezistenta şi de etanseitate de cãtre executant în prezenta delegatului operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie.

Punerea în funcţiune a instalaţiilor

13.6. Punerea în funcţiune se face pe baza procesului verbal de recepţie tehnica, dupã încheierea contractului de furnizare a gazelor naturale.
13.7. Racordarea conductelor noi de distribuţie şi a branşamentelor la conductele în funcţiune, se face de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, la solicitarea scrisã a instalatorului autorizat care a executat lucrarea.
Operaţiile de închidere a sectorului, anunţarea abonatilor şi redeschiderea sectorului se efectueazã de formatia de exploatare a operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie.
13.8. Imbinarile care s-au executat dupã proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalaţii la cele în funcţiune, se verifica la presiunea din conducta sau din instalatie.
13.9. Înainte de punerea în funcţiune a reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare, se face refularea aerului:
- prin capatul opus punctului de racordare, la conductele de distribuţie în funcţiune;
- prin robinetele montate în amonte de regulatoare, la bransamentele cu posturi de reglare.
- prin refulator sau prin robinetele manometrului de pe colectorul de ieşire din statie, la bransamentele cu staţii de reglare, când acestea nu sunt prevãzute cu refulator;
- prin robinetele aparatelor de utilizare şi a unui racord flexibil scos în exteriorul clãdirii prin ferestrele încãperilor, la instalaţiile de utilizare.
13.10. La punerea în funcţiune a statiilor şi posturilor de reglare se efectueazã urmãtoarele operaţiuni:
- se verifica legarea la centura de impamantare a pãrţilor metalice conform art. 7.10;
- se verifica şi se inchid toate armaturile statiei sau postului de reglare;
- se verifica şi se inchid toate punctele de ardere şi toate capetele instalaţiei;
- se deschide robinetul statiei la bransament sau la instalatia din amonte;
- se leagã instalaţiile în aval de statia sau postul de reglare;
- se pune în funcţiune statia, postul sau instalatia de utilizare.
13.11. La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare, se urmãreşte comportarea regulatoarelor, arzatoarelor şi aparatelor de utilizare, verificandu-se stabilitatea şi aspectul calitativ al flacarii, cu:
- toate arzatoarele şi aparatele consumatoare în funcţiune;
- un singur arzator în funcţiune (cu debitul cel mai mic din instalatie).
Controlul arderii se va realiza folosind aparate pentru analiza gazelor arse.
13.12. La fiecare arzator şi aparat se verifica modul în care se face evacuarea gazelor de ardere, în urmãtoarele situaţii:
- funcţionarea individualã a arzatoarelor şi aparatelor;
- funcţionarea simultanã a tuturor arzatoarelor şi aparatelor, în cazul racordarii la acelaşi cos de fum a mai multe aparate consumatoare de gaze.
În cazul functionarii defectuoase a evacuarii gazelor arse se procedeazã la:
- amânarea punerii în funcţiune, pana la remedierea canalelor sau cosului de fum;
- sigilarea robinetelor arzatorului sau aparatului de utilizare.
13.13. Aparatele consumatoare de gaze racordate la cos se pun în funcţiune numai dupã ce consumatorul prezintã dovada, nu mai veche de 30 zile, de verificarea şi curãţirea coşurilor de fum printr-o unitate abilitata.
13.14. La punerea în funcţiune a oricãrei instalaţii de utilizare, delegatul operatorului sistemului de distribuţie are urmãtoarele obligaţii:
- sa monteze contorul de gaze naturale;
- sa verifice încheierea contractului de furnizare gaze;
- sa instruiascã consumatorul pentru folosirea corecta a instalaţiei de utilizare;
- sa încheie cu consumatorul şi instalatorul autorizat pentru execuţie proces-verbal de deschidere, conform anexei.
- sa predea consumatorului instrucţiunile privind modul de utilizare corecta a gazelor naturale, prevãzute în anexa 9.
13.15. Pentru lucrãrile aferente sistemului de distribuţie gaze (conducte, bransamente şi staţii de reglare mãsurare) înainte de punerea în funcţiune se preda operatorului sistemului de distribuţie cartea tehnica a construcţiei, care va conţine:
a. pentru conductele din sistemul de distribuţie, staţii şi posturi:
- documentele care au stat la baza execuţiei, recepţiei şi punerii în funcţiune;
- planul conductelor efectiv montate pe traseul real, cu precizarea cotelor fata de repere fixe uşor de identificat.
Pe plan se menţioneazã distanţele între suduri, locul sudurilor de poziţie, diametrele conductelor, locul schimbãrilor de diametru şi al schimbãrilor de direcţie, lungimea fiecãrui tronson de conducta, pe diametre şi lungimea totalã a conductei, locul de intersectie cu alte conducte, distanţele pana la alte instalaţii intalnite în sãpãtura, construcţii sau obstacole subterane, locul dispozitivelor de închidere. Dacã este cazul se fac detalii de montaj la schimbãrile de direcţie sau diametre, la traversarea altor conducte sau construcţii subterane, pentru punctele de racord ale branşamentelor sau conductelor, pentru dispozitivele de închidere şi profile transversale în punctele aglomerate cu instalaţii subterane.
Profilele transversale se fac la subtraversari de cai ferate, drumuri, cursuri de ape.
b. pentru bransamente:
- planul de încadrare în zona;
- plan şi schema izometrica pe care se indica diametrul, lungimea, punctul de racord, debitul instalaţiei de utilizare, distanta de identificare fata de repere fixe, poziţia şi caracteristicile constructive ale armaturilor, regulatoarelor, pieselor electroizolante.
c. pentru staţii de reglare:
- plan de situaţie;
- plan şi schema izometrica pe care se indica diametrele şi lungimile panourilor, distribuitoarelor, poziţia regulatoarelor, armaturilor, flanselor de mãsurare, poziţia şi caracteristicile contoarelor, punctele de intrare şi ieşire cu precizarea presiunilor, capacitatea de reglare şi mãsurare a statiei;
- documentele care constituie obiectul dosarului preliminar şi definitiv
- poziţia tarusilor şi platbandelor aferente sistemului de impamantare.
13.16. Pe planuri, proiectantul şi executantul înscriu, datele de identificare ale societãţii comerciale şi ale persoanelor autorizate pentru proiectarea şi execuţia lucrãrii.

14. PROTECŢIA, SIGURANTA, IGIENA MUNCII

14.1. În toate etapele de proiectare şi executare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respecta prevederile legale referitoare la protecţia, siguranta şi igiena muncii.
14.2. În proiecte se includ prevederile actelor normative care sa permitã executarea şi exploatarea sistemului de distribuţie în condiţii de deplina siguranta şi sãnãtate, pe de o parte pentru personalul de execuţie iar pe de alta parte pentru personalul de exploatare.
14.3. Conducãtorii locurilor de munca au obligaţia sa realizeze:
- instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
- dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru;
- acordarea de alimentaţie de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea unor îmbolnãviri profesionale;
- verificarea stãrii utilajelor şi sculelor cu care se lucreazã şi înlãturarea sau repararea celor care prezintã defectiuni;
- mãsurile organizatorice de protecţia, siguranta şi igiena muncii, specifice lucrãrilor de gaze naturale ca: formarea şi componenta echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor, închiderea şi deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune etc.
14.4. Prelucrarea materialelor din polietilena se executa numai în ateliere bine aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.
14.5. În timpul lucrului muncitorii utilizeazã echipament de protecţie adecvat pentru a evita contactul cu substantele de curãţire a conductelor şi fitingurilor utilizate înainte de efectuarea sudurii.
14.6. La desfãşurarea activitãţii în unitãţi ale agenţilor economici cu norme specifice de protecţie a muncii, se respecta şi prevederile din normele respective.
14.7. Principalele mãsuri obligatorii la executarea sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt:
- transportul tevilor spre santiere numai cu autovehicole sau remorci apte pentru aceasta operaţiune;
- încãrcarea şi descãrcarea tevilor se face, cu macaraua ori pe planuri înclinate sau manual prin purtare directa, astfel încât sa se evite pericolul de lovire, ranire sau electrocutare a persoanelor care efectueazã operaţiile respective;
- nu este permisã stationarea muncitorilor sub conducte, în fata planurilor înclinate pe care se descarca conducte sau sub vasele cu bitum topit;
- în timpul transportului sau manipulãrii buteliilor de oxigen sau de acetilena se iau toate mãsurile pentru împiedicarea caderii sau lovirii acestora, fiind interzisã deplasarea prin rostogolire a acestora;
- buteliile sunt purtate de doi muncitori sau deplasate pe carucioare speciale;
- nu este permisã aşezarea buteliilor de oxigen şi acetilena în bataia razelor de soare sau în locuri cu temperaturi ridicate;
- manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de personal care are mâinile, hainele şi sculele curate, lipsite de urme de materii grase;
- manipularea instalaţiilor, a cazanelor, a galetilor cu bitum topit şi izolarea cu bitum a conductelor, se fac numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protecţie pentru aceste operaţiuni;
- folosirea generatoarelor de acetilena este permisã numai dacã acestea au supapa hidraulica de siguranta în buna stare de funcţionare, umpluta cu apa la nivelul necesar;
- de la începerea sapaturilor şi pana la terminarea completa a lucrãrilor se utilizeazã semnalizatoare de zi şi de noapte, iar unde este cazul circulaţia este dirijata de o persoana instruita în acest scop.

15. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

15.1. În toate etapele de proiectare şi execuţie a obiectivelor/sistemelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare cu gaze naturale, se respecta prevederile din Normele şi dispoziţiile generale de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a reglementãrilor specifice de siguranta la foc. Pe timpul execuţiei lucrãrilor se respecta prevederile Normativului C 300.
15.2. În proiecte se includ prevederile actelor norme tehnice care sa permitã executarea şi exploatarea obiectivelor/sistemelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare cu gaze naturale în condiţii de deplina siguranta şi sãnãtate, atât pentru personalul de execuţie cat şi pentru personalul de exploatare.
15.3. Obligaţiile şi rãspunderile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revin conducãtorilor locurilor de munca şi personalului de execuţie.
15.4. Personalul de execuţie are urmãtoarele obligaţii:
- sa participe la toate instructajele;
- sa nu utilizeze scule şi echipamente defecte;
- sa aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire, precum şi orice alte mãsuri necesare pentru evitarea incendiilor.
15.5. Încãperile statiilor şi posturilor de reglare şi mãsurare precum şi cele în care exista instalaţii de utilizare a gazelor naturale, se doteaza cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, potrivit normelor specifice de dotare.
Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseaza la loc vizibil şi uşor accesibil şi se verifica la termenele prevãzute în instrucţiunile date de furnizor.
15.6. Executarea lucrãrilor cu foc deschis în locuri cu pericol de incendiu este admisã numai dupã luarea mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor necesare şi dupã obţinerea permisului sau autorizaţiei de lucru cu foc. Aceste lucrãri se executa numai de cãtre echipe instruite în acest scop şi dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie.
15.7. În vederea primei intervenţii în caz de incendiu se prevãd urmãtoarele:
- organizarea de echipe cu atributiuni concrete;
- mãsuri şi posibilitãţi de alertare a unitãţilor (serviciilor civile) de pompieri.

ANEXA 1.1

NOMOGRAMA
DIMENSIONARE CONDUCTE DISTRIBUŢIE GAZE DIN OL

NOTA: CTCE Piatra Neamt

Reprezentarea grafica a monogramei dimensionare a conductei gaze din ol, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagina 68 (a se vedea imaginea sociata)


ANEXA 1.2

NOMOGRAMA
DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE POLIETILENA

NOTA: CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a monogramei dimensionare a conductelor de polietilena, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagina 69 (a se vedea imaginea sociata)


ANEXA 2

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICA
CONDUCTE DE DISTRIBUŢIE OL
NR. ......./...........

Astãzi, ziua ....., luna ....., anul ....., comisia de recepţie tehnica a conductei de distribuţie gaze naturale, montata pe str. ......, între nr. ...... şi nr. ...., localitatea ......, a constatat urmãtoarele:
a - Proiectul a fost întocmit de societatea ......................
b - Executantul lucrãrilor este societatea .......................
c - Conducta este realizatã conform proiectului avizat de operatorul sistemului de distribuţie, cu urmãtoarele materiale:


Diametru Cantitate Furnizor Certificat Certificat
mm m; buc calitate conformitate
nr./data nr./data
Teava ...............................................................
Teava ...............................................................
Tub protecţie .......................................................
Armatura închidere ..................................................
Cãmin armãturi ......................................................
Rasuflatori .........................................................
Capace GN ...........................................................


d - Imbinarile au fost efectuate manual, automat, prin sudura, şi sunt întãrite prin .......
e - Rezultatul incercarii nedistructive a sudurilor este ........, conform buletinului de încercare, anexat, nr. ..../......, emis de laboratorul aparţinând ................
f - Conducta a fost incercata la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenta la ....... bar, timp de ...........
proba de etanseitate la ...... bar, timp de ...........

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .......
g - Conducta a fost izolata anticorosiv cu ....., în ....... straturi, armate cu ..... straturi din ....., şi protecţie mecanicã din .........., conform certificatului de calitate nr. ...../....... emis de .....................
h - Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. ....../....... şi Buletinul de Verificare a rezistentei de izolatie a conductelor dupã umplerea completa a şanţului cu pamrnt nr. ..../....... emis de .........
i - În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând urmãtoarele:
......................................................
......................................................

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constata ca la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declara admisã recepţia conductei de distribuţie supusã recepţiei.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .......... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut crte un exemplar.

Comisia:
Numele şi prenumele
.....................

Semnatura
............

Operator-inspector A.Q.
........................

Constructor

- instalator autorizat .............. ............
- responsabil A.Q. autorizat .............. ............
- sudor autorizat ISCIR .............. ............

Beneficiar .............. ............


ANEXA 3

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE
TEHNICA BRANSAMENT OL
NR. ......../............

Astãzi, ziua ...., luna ......, anul ....., comisia de recepţie tehnica a bransamentului de gaze naturale, executat la imobilul din str. ......, nr. ...., localitatea .........., a constatat urmãtoarele:
a - Proiectul a fost întocmit de societatea .......................
b - Executantul lucrãrilor este societatea ........................
c - Bransamentul este realizatã conform proiectului avizat de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, cu urmãtoarele materiale:



Diametru Cantitate Furnizor Certificat Certificat
mm m; buc calitate conformitate
nr./data nr./data
Teava .......................................................
Tub protecţie ...............................................
Armatura închidere ..........................................
Regulatoare de presiune .....................................
Rasuflatori .................................................
Capace GN ...................................................


d - Imbinarile au fost efectuate manual, automat, prin sudura, şi sunt întãrite prin .......
e - Bransamentul a fost încercat la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenta la ....... bar, timp de ...........
proba de etanseitate la ...... bar, timp de ...........
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supus bransamentul este ....
f - Bransamentul a fost izolat anticorosiv cu ...., în .... straturi, armate cu ........ straturi din ........., şi protecţie mecanicã din ....., conform certificatului de calitate nr. ...../....... emis de .... şi a fost verificat dupã
îngropare conform Buletinului de Verificãri nr. ..../...... emis de ..........
g - Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. ......./......
h - În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatrnd urmãtoarele:
...............................................................
...............................................................

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constata ca la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declara admisã recepţia bransamentului.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .......... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia:
Numele şi prenumele
.....................

Semnatura
............

Operator-inspector A.Q.
........................

Constructor

- instalator autorizat ............. ............
- responsabil A.Q. autorizat ............. ............
- sudor autorizat ISCIR ............. ............

Beneficiar ............. ............

ANEXA 4

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICA
STATIE REGLARE - MĂSURARE
NR. ......./............

Astãzi, ziua ......, luna ......, anul ....., comisia de recepţie tehnica a statiei de reducere-reglare-mãsurare gaze naturale, executatã în str. ........, nr. ....., localitatea ............, a constatat urmãtoarele:
a - Proiectul a fost întocmit de societatea ...................
b - Furnizorul statiei este societatea ........................
c - Montorul statiei este societatea ........... care a emis certificatul de
calitate nr. ....../..........
d - Lucrarea este realizatã conform proiectului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie, cu urmãtoarele materiale:



Diametru Cantitate Furnizor Certificat
mm m; buc calitate
nr./data
Teava ....................................................
Teava ....................................................
Teava ....................................................
Armatura închidere .......................................
Cãmine armãturi ..........................................
Regulatoare de presiune ..................................
Contoare .................................................
Supape de siguranta ......................................
Filtre ...................................................


e - Rezultatul incercarii nedistructive a sudurilor este ....., conform buletinului de încercare, anexat, nr. ...../....., emis de laboratorul aparţinând ........................................
f - Statia a fost incercata la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenta la ....... bar, timp de ........... ore
proba de etanseitate la ...... bar, timp de ........... ore
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .......
g - Conducta a fost izolata anticorosiv cu .............................
h - Statia este prevãzutã cu priza de impamantare şi de electrosecuritate, verificata de ....................
Buletin de Verificare nr. ...../...........

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constata ca la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declara admisã recepţia statiei de reglare-mãsurare supusã recepţiei.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .......... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia: Numele şi prenumele Semnatura
Operator de distribuţie ...................................
Instalator autorizat ...... autorizaţie nr. ...... grad ......
Delegat beneficiar .....................................
Executant ..............................................
Sudor autorizat .............. autorizaţie nr. .........

ANEXA 5

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE
TEHNICA INSTALATIE DE UTILIZARE
NR. ......./..........

Astãzi, ziua ...., luna ...., anul ....., comisia de recepţie tehnica a instalaţiei de utilizare gaze naturale, executatã la imobilul din în str. ......, nr. ....., localitatea ........, a constatat urmãtoarele:
a - Acordul de acces pentru debitul de gaze naturale a fost dat de ....., şi a fost comunicat beneficiarului cu scrisoarea nr. ...../...........
b - Proiectul a fost întocmit de societatea ..........................
c - Dosarul preliminar înregistrat sub nr. ......./.... a fost avizat de furnizor.
d - Executantul lucrãrilor este societatea ..........................
e - Instalatia de utilizare este realizatã conform proiectului avizat, pentru urmãtoarele puncte de consum:




Nr. Denumirea Caracteristici Debit instalat Bucãţi Debit instalat
crt. tehnice unitar total
mc/h mc/h
.........................................................................
.........................................................................
.........................................................................



f - Conducta aparenta din ....... a fost incercata la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenta la ....... bar, timp de .......... ore.
proba de etanseitate la ...... bar, timp de .......... ore.
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .......
g - Conducta ingropata din ....... a fost incercata la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenta la ...... bar, timp de .......... ore.
proba de etanseitate la ..... bar, timp de .......... ore.
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .....
h - Pentru conducta din OL s-a folosit o izolatie anticorosiva cu ......., în ....., straturi, armate cu straturi de ....., şi protecţie mecanicã din ..........
i - Pentru conducta de PE imbinarile s-au fãcut prin procedeul ............
Tipul aparatului ..........................................
j - Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. ......./......
k - În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatrnd urmãtoarele:
..................................................................
l - Beneficiarul a luat la cunostinta de obligaţia înlocuirii racordului flexibil montat în instalatia de utilizare înaintea expirãrii duratei normate de utilizare conform prescripţiei tehnice a producãtorului, înscrisã în agrementul tehnic.

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constata ca la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declara admisã recepţia instalaţiei de utilizare supusã recepţiei. Orice modificare adusã ulterior instalaţiei de utilizare recepţionate executatã neautorizat cade în rãspunderea beneficiarului.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .......... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia:
Numele şi prenumele
.....................

Semnatura
............

Operator-inspector C.Q.
........................

Constructor

- instalator autorizat ............. ............
- responsabil C.Q. autorizat ............. ............
- sudor autorizat ISCIR ............. ............
- sudor PE autorizat ISCIR ............. ............
- sudor OL autorizat ISCIR ............. ............
Beneficiar ............. ............


ANEXA 6

PROCES VERBAL DE PUNERE îN FUNCŢIUNE
A INSTALAŢIEI DE UTILIZARE GAZE NATURALE

Încheiat astãzi, ziua ..... luna ............, anul ......,

Subsemnaţii:
- instalator autorizat al executantului .................
- delegat al operatorului de distribuţie ................
- prestator de specialitate .............................
- consumator ............................................
în baza prevederilor dosarului preliminar nr. ......, din ....., şi a procesului verbal de recepţie tehnica nr. ....., din ......., am pus în funcţiune instalatia de utilizare gaze naturale executatã de societatea ........ la imobilului din localitatea ......, str. ....., nr. ...., bloc ...., scara ......, etaj ...., ap. ...., având destinaţia ........, abonat ............



Nr. Aparatul Presiune Bucãţi Debit Debit
crt de utilizare utilizare unitar total
pus în mbar mc N/h mc N/h
funcţiune
.............................................................
.............................................................
.............................................................
.............................................................



Totodatã am sigilat urmãtoarele puncte de consum care nu întrunesc condiţiile de funcţionare în siguranta ..........................................
La punerea în funcţiune am verificat urmãtoarele:
- tirajul la fiecare aparat de utilizare legat la cos, dupã caz;
- presiunea de utilizare la debit maxim şi minim;
- etanseitatea la presiunea gazului din conducta (pentru imbinarile la care nu se fac probe la recepţie);
- existenta dopurilor la ramificatiile pentru punctele de consum fãrã aparate.
Mãsurarea consumului se face prin:
- contor ...., cu debit nominal ...... mc(N)/h, marca ...... seria .....,
la indexul ..... mc, presiune statica ..... bar şi presiunea diferentiala .... bar.
Totodatã s-a procedat la instruirea consumatorului pentru exploatarea corecta a instalaţiei de utilizare gaze naturale şi a obligaţiilor ce-i revin.
Consumatorul a primit ...... exemplare din instrucţiunile pentru utilizarea gazelor naturale şi se obliga sa le afiseze împreunã cu instrucţiunile specifice ale aparatelor de utilizare pe care le poseda, la locul de folosinta.
Prezentul proces verbal s-a încheiat în trei exemplare din care fiecare parte a reţinut câte un exemplar.

Delegat operator
de distribuţie


Instalator autorizat
al executantului
Aut. ANRGN nr. .........

Prestator de specialitate
Aut. ISCIR nr. ........


Consumator


ANEXA 7

PROCES VERBAL DE LUCRĂRI ASCUNSE
(pentru conducte şi bransamente)

Încheiat astãzi, ziua ...., luna ......, anul .......

Subsemnaţii:
- Instalator autorizat ........ autorizaţie nr. ...... grad .......
- Executant .......................................................
- Sudor autorizat ............. autorizaţie nr.....................
la montarea conductei/bransamentului de gaze naturale de presiune ......, la imobilul din localitatea ..........., str. ................., nr. ..........

Prin prezentul proces verbal, precizam urmãtoarele:

- conducta/bransamentul are diametrul ......... şi lungimea ......... m;
- teava utilizata la executarea conductei/bransamentului este cea prevãzutã în certificatul de calitate nr. ....... anul ......, anexat la cartea construcţiei;
- toate sudurile au fost executate folosind materiale standardizate şi au fost izolate conform standard 7335/3;
- teava a fost izolata conform prevederilor standard 7335/3 şi la montaj a fost asezata pe pãmânt maruntit. Calitatea izolatiei a fost verificata dupã umplerea şanţului cu pãmânt conform standard 7335/3, incadrandu-se în "calitate foarte buna" (Buletin de verificare nr. ..../....);
- la toate sudurile au fost aşezate rasuflatori citomate;
- conducta a fost asezata pe fundul şanţului, pe un strat de nisip cu grosimea de 10 cm, adâncimea de pozare fiind .................;
- calota rasuflatorilor a fost sudata în totalitate de tija şi a fost asezata pe strat de nisip şi pietriş de rau;
- tuburile de protecţie au fost montate conform proiectului şi normelor tehnice în vigoare;
- teava, armaturile şi curbele utilizate, sunt confectionate din materialele indicate în NORME TEHNICE DE GAZE în vigoare;
- primul strat de umplutura deasupra conductei a fost din pãmânt maruntit, fãrã corpuri tari (resturi de beton, caramizi, deşeuri metalice, sticloase etc.);
- la executarea conductei/bransamentului s-a traversat traseul canalizarilor subterane menţionate în plan, fata de care s-au respectat distanţele admise.

Nume şi prenume Semnatura
Instalator autorizat ............... ..........
Executant: ............... ..........
Responsabil A.Q.
autorizat ............... ..........
Sudor autorizat ISCIR ............... ..........

ANEXA 8.1

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICA
NR. ......./.............

CONDUCTA DE DISTRIBUŢIE PE

Astãzi, ziua ...., luna ....., anul ....., comisia de recepţie tehnica a conductei de distribuţie gaze naturale, montata pe str. ........., între nr. ...... şi nr. ......., localitatea ............., a constatat urmãtoarele:
a - Proiectul a fost întocmit de societatea ..........................
b - Executantul lucrãrilor este societatea ...........................
c - Conducta este realizatã conform proiectului avizat de operatorul sistemului de distribuţie, cu urmãtoarele materiale:


Diametru Cantitate Furnizor Certificat Certificat
mm m;buc calitate conformitate
nr./data nr./data

Teava ...................................................
Teava ...................................................
Tub protecţie ...........................................
Armatura închidere ......................................
Cãmin armãturi ..........................................
Rasuflatori .............................................
Capace GN ...............................................


d - Imbinarile s-au fãcut prin procedeul .........................
Tipul aparatului .............................................
e - Rezultatul incercarii nedistructive a sudurilor este ................., conform buletinului de încercare, anexat, nr. ..../......., emis de laboratorul aparţinând .............
f - Conducta a fost incercata la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenta la ....... bar, timp de ...........
proba de etanseitate la ...... bar, timp de ...........
g - Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. ....../..........
h - În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând urmãtoarele:
.................................................................
.................................................................

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constata ca la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declara admisã recepţia conductei de distribuţie supusã recepţiei.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în ..... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia:
Numele şi prenumele Semnatura
Operator - inspector A.Q. ................... ...........

Constructor
- instalator autorizat .................. .............
- responsabil A.Q.
autorizat .................. .............
- sudor autorizat ISCIR .................. .............

Beneficiar .................. .............


ANEXA 8.2

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICA
BRANSAMENT PE
NR. ......../.............


Astãzi, ziua ....., luna ........, anul ......., comisia de recepţie tehnica a bransamentului de gaze naturale, executat la imobilul din str. ......., nr. ...., localitatea ............., a constatat urmãtoarele:
a - Proiectul a fost întocmit de societatea .......................
b - Executantul lucrãrilor este societatea ........................
c - Bransamentul este realizat conform proiectului avizat de furnizor, cu urmãtoarele materiale:


Diametru Cantitate Furnizor Certificat Certificat
mm m;buc calitate conformitate
nr./data nr./data

Teava ...................................................
Teava ...................................................
Tub protecţie ...........................................
Armatura închidere ......................................
Cãmin armãturi ..........................................
Rasuflatori .............................................
Capace GN ...............................................



d - Imbinarile s-au fãcut prin procedeul .......................
Tipul aparatului ...........................................
Verificãri/probe efectuate
- de rezistenta la ...... bar cu ....... timp de ..... ore
- de etanseitate la ..... bar cu ....... timp de ..... ore
e - Bransamentul a fost încercat la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenta la ...... bar, timp de ...........
proba de etanseitate la ..... bar, timp de ...........
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supus bransamentul este .....
f - Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. ......./.........
g - În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatrnd urmãtoarele:
..................................................................
..................................................................
..................................................................
h - S-a verificat continuitatea firului trasor

Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constata ca la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declara admisã recepţia bransamentului supus recepţiei.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în ...... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia:
Numele şi prenumele Semnatura
Operator - inspector C.Q. ................... ..................

Constructor
- instalator autorizat ................... ..................
- responsabil A.Q. autorizat ................ ..................
- sudor autorizat ISCIR ................ ..................

Beneficiar ................ ..................


ANEXA 9

INSTRUCŢIUNI PENTRU UTILIZAREA GAZELOR NATURALE

Întreţinerea, exploatarea şi repararea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale revine consumatorului, care rãspunde pentru buna lor funcţionare.
Verificarea instalaţiilor de utilizare este obligatorie dupã punerea în funcţiune a instalaţiei în urmãtoarele situaţii:
a. la intervale de doi ani
b. în cazul neutilizarii instalaţiei o perioada mai mare de 6 luni
c. dupã orice accidente care ar putea afecta funcţionarea în condiţii de siguranta a instalaţiei.
În cazul situaţiilor de la punctele b şi c, consumatorul are obligaţia de a anunta operatorul licenţiat de distribuţie gaze naturale înainte de reutilizarea instalaţiei.

Pentru preîntâmpinarea accidentelor cu pierderi de vieţi umane şi distrugeri de bunuri materiale, ce s-ar putea produce din cauza folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze naturale, se vor respecta cu stricteţe urmãtoarele instrucţiuni:

1. Înainte de aprinderea focului se fac urmãtoarele operaţiuni:
- ventilarea încãperilor în care funcţioneazã aparatele de utilizare; în centralele termice şi în încãperile cu aparate de consum cu flacara libera se asigura o ventilare permanenta;
- controlul tirajului aparatelor racordate la cos; în cazul în care se constata lipsa tirajului, nu se aprinde focul decât dupã efectuarea lucrãrilor care sa asigure tirajul (curãţirea cosului de fum, curãţirea sobei, repararea aparatelor de evacuare mecanicã, deschiderea clapetelor de reglare etc.);
- controlul robinetului de manevra al aparatului de utilizare; dacã robinetul este deschis, acesta se închide şi se ventileaza încãperea respectiva precum şi cele invecinate prin deschiderea uşilor şi ferestrelor, aprinderea focului se face numai dupã aerisirea completa;
- asigurarea accesului aerului de ardere în focarul aparatului de utilizare (prin: deschiderea usitelor cenusarului la sobe, deschiderea fantelor pentru accesul aerului în focar, pornirea ventilatorului etc.);
- verificarea functionarii aparaturii de automatizare, dupã caz;
- ventilarea focarelor de la aparatele de utilizare.
2. La aprinderea focului în aparate de utilizare neautomatizate şi arzatoare, se fac urmãtoarele operaţiuni:
- aerisirea focarului, minimum 5 minute înainte de aprinderea focului:
- apropierea aprinzatorului de arzator;
- deschiderea lenta a robinetului de manevra şi aprinderea focului, concomitent cu supravegherea stabilitatii flacarii.

Aprinderea se face numai cu un aprinzator special construit în acest scop, fiind interzisã aprinderea directa cu chibrite, hârtie etc.

Aprinderea focului la aparatele de utilizare automatizate se face conform instrucţiunilor elaborate de fabrica producãtoare.

3. Stingerea focului:

Stingerea focului la aparatele de utilizare racordate cu furtun, se face prin închiderea robinetului de siguranta, existent înaintea furtunului; dupã stingerea flacarii se închide şi robinetul de manevra.
În societãţi şi instituţii, focul se aprinde şi se stinge numai de personalul instruit şi însãrcinat cu aceasta operaţiune prin grija conducerii unitãţii beneficiare, iar în cazul agenţilor economici şi al centralelor termice de bloc, prin personal calificat.

4. Indicaţii speciale

La utilizarea gazelor naturale este interzis:
- aprinderea focului dacã aparatul de utilizare nu este etans sau nu are tiraj;
- lãsarea focului nesupravegheat, la aparatele neautomatizate;
- obturarea cosului de fum al aparatelor de utilizare;
- modificarea instalaţiilor de gaze fãrã aprobãri legale şi prin persoane neautorizate;
- dormitul în încãperi cu focul aprins;
- dormitul în încãperi cu aparate de utilizare nelegate la cos (resou, aragaz etc.);

Dacã se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmãtoarele mãsuri:

- se sting toate focurile;
- se deschid toate uşile şi ferestrele;
- nu se aprinde nici o sursa de foc;
- nu se manevreaza aparate electrice;
- nu se doarme în astfel de încãperi;
- se anunta imediat operatorul licenţiat de distribuţie la telefoanele: ................
Verificarea eventualelor scapari de gaze naturale se face prin mirosire şi cu spuma de sapun cu apa.

NU UITATI!
Verificarea cu flacara a instalaţiilor de gaze naturale prezintã pericol de explozie şi incendiu.
Dormitul în încãperi cu focul aprins sau în încãperi cu aparate de utilizare nelegate la cosul de fum, prezintã pericol de moarte.

ANEXA 10

Societatea Comercialã _____________________
Localitatea _______________________________

FIŞA TEHNICA A CONDUCTEI DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE

Strada ___________, de la nr. ....... la nr. ..........

CONDUCTA:
- tip: .........................
- material: ....................
- diametru: ....................
- lungime: .....................
- STAS (SR, SR-ISO): ..........................
- izolatie: ....................
- recepţionatã cu PVRT nr. ...., din data de: ziua ...., luna ...., anul ....
- pusã în funcţiune la data de: ziua ....., luna ......, anul .........


ANEXE:
1. tuburi de protecţie:
- diametru: .........................................
- material: .........................................
- locul de montare: .................................



2. Rasuflatori: 3. Imbinari electroizolante:
- cu capac GN, bucãţi ................... - diametru .......................
- fãrã capac GN, bucãţi ................. - bucãţi .........................
4. Robinete: 5. Sudurile au fost executate:
- tip ................................... - aparat .........................
- diametru .............................. - procedeu .......................
- bucãţi ................................ - întãrite cu ....................
6. Cãmine de vane:
- bucãţi:...............................
7. Protecţie catodica: ..................
8. Lucrarea a fost executatã de societatea comercialã ...................... ,
prin instalatorul autorizat .......................................


Întocmit, Verificat,

Lucrãri executate dupã montarea conductei:
┌────┬──────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┐
│Nr. │ Data executãrii │ Descrierea lucrãrii │ Executantul │
│Crt.│ Ziua Luna Anul │ │ │
└────┴──────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┘
................................................................................
................................................................................
................................................................................



ANEXA 11

Societatea Comercialã _____________________
Localitatea _______________________________

FIŞA TEHNICA A BRANSAMENTULUI

Strada _________________, de la nr. ............ la nr. ............

BRANSAMENT:
- tip: ..........................
- material: .....................
- diametru: .....................
- lungime: ......................
- STAS (SR, SR-ISO): ..........................
- izolatie: .....................
- recepţionatã cu PVRT nr. ...., din data de: ziua ..., luna ...., anul .....
- pusã în funcţiune la data de: ziua ....., luna ....., anul ........

ANEXE:
1. tuburi de protecţie:
- diametru: ............................................
- material: ............................................
- locul de montare: ....................................


2. Rasuflatori: 3. Imbinari electroizolante:
- cu capac GN, bucãţi ................. - diametru .......................
- fãrã capac GN, bucãţi ............... - bucãţi .........................
4. Robinete: 5. Sudurile au fost executate:
- tip ................................. - aparat .........................
- diametru ............................ - procedeu .......................
- bucãţi .............................. - întãrite cu ....................
6. Regulatoare:
- debit mic: Q = ........ bucãţi: .............
- industrial: 'd6 = ....... bucãţi: .............
7. Protecţie catodica: ......................................................
8. Lucrarea a fost executatã de societatea comercialã ......................,
prin instalatorul autorizat .................................................


Întocmit, Verificat,

Lucrãri executate dupã montarea bransamentului:
┌────┬──────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┐
│Nr. │ Data executãrii │ Descrierea lucrãrii │ Executantul │
│Crt.│ Ziua Luna Anul │ │ │
└────┴──────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┘
................................................................................
................................................................................
................................................................................



ANEXA 12

Societatea Comercialã _________________
Localitatea ___________________________

FIŞA TEHNICA A STATIEI DE REGLARE-MĂSURARE

Strada ___________________, nr. ........, obiectiv ...............
Presiunea de intrare / ieşire:....................................
- recepţionatã cu PVRT nr. ...., din data de: ziua ...., luna ...., anul ...
- pusã în funcţiune la data de: ziua ........., luna ........, anul .......



1. Regulatoare industriale: 2. Filtre de praf
- diametru ......, bucãţi ........ - diametru: ......, bucãţi .........
- diametru ......, bucãţi ........ - diametru: ......, bucãţi .........
3. Robinete: 4. Sistem de mãsurare
- tip ............................ - tip: ..........................
- diametru ....................... - contor cu turbina (cu pistoane
- bucãţi ......................... rotative) mãrime ...................
- serie ........, numãr ............
- diametru: ........................
- debit minim: .....................
- debit maxim: .....................
5. convertor de volum
- tip .............................
- serie ........., numãr ..........

Lucrarea a fost executatã de societatea comercialã ....................,
prin instalatorul autorizat ............................................

Întocmit, Verificat,

Lucrãri executate dupã montarea conductei:
┌────┬──────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┐
│Nr. │ Data executãrii │ Descrierea lucrãrii │ Executantul │
│Crt.│ Ziua Luna Anul │ │ │
└────┴──────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┘
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................



ANEXA 13

SECŢIUNILE COŞURILOR DE FUM PENTRU EVACUAREA GAZELOR DE
ARDERE DE LA APARATE DE UTILIZARE CU TIRAJ NATURAL


┌────┬────────────┬───────────┬───────────────┬────────────────────────────────┐
│Nr. │ Debit │ Înãlţimea │ Nr. de │ Secţiune libera │
│crt.│ instalat*) │ activa de │ racorduri la ├────────────────┬───────────────┤
│ │ [mc/h] │ tiraj │ acelaşi │ rectangulara │ circulara 'd6 │
│ │ │ [m] │ canal de fum │ [cm x cm] │ [cm] │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 1 │ 1,0 │ 2,5 │ 1 │ 10 x 10 │ 10 │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 2 │ 1,5 │ 4,5 │ 1 │ 10 x 10 │ 10 │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 3 │ 2,0 │ 2,5 │ 1 │ 13 x 13 │ 13 │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 4 │ 3,0 │ 4,5 │ 1 │ 13 x 13 │ 13 │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 5 │ 3,0 │ 2,5 │ 2 │ 13 x 20 │ 16 │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 6 │ 4,5 │ 4,5 │ 2 │ 13 x 20 │ 16 │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 7 │ 4,5 │ 2,5 │ 2 │ 20 x 20 │ 20 │
├────┼────────────┼───────────┼───────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ 8 │ 7,0 │ 4,5 │ 2 │ 20 x 20 │ 20 │
└────┴────────────┴───────────┴───────────────┴────────────────┴───────────────┘



Observaţii:
Secţiunile indicate sunt cele uzuale.
În cazul unor secţiuni intermediare, valorile corespunzãtoare debitelor pot fi obţinute prin interpolare.

Pentru înãlţimi mai mari de 4,5m se aplica sporul la debitele instalate, din tabelul urmãtor:


┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐
│H(cos) [m] │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 12 │ 14 │ 16 │ 18 │ 20 │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Spor [%] │ 10 │ 20 │ 30 │ 40 │ 50 │ 60 │ 70 │ 80 │ 90 │ 100 │
└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘



______________
*) Valorile debitelor din tabel se referã la coşuri din zidãrie masiva, cu goluri realizate din tipare glisante. Aceste valori pot fi sporite cu 25% pentru coşuri captusite cu tuburi sau blocuri prefabricate, având fete interioare netede.

Figura 1
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 1, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 84 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 2

Schema de principiu a unei instalaţii de utilizare industriala cu gaze naturale

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 2, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 85 ( a se vedea imaginea asociata)


Figura 3

Plan şi schema izometrica pentru instalatie de utilizare neindustriala a gazelor naturale (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 3, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 86 (a se vedea imaginea asociata)


Figura 4
Schema de principiu pentru stabilirea caderilor de presiune, în regim de presiune medie (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 4, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 87 (a se vedea imaginea asociata)


Figura 5
Schema de principiu pentru stabilirea caderilor de presiune în regim de presiune redusã (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 5, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 87 (a se vedea imaginea asociata)



Figura 6
Schema de principiu pentru stabilirea caderilor de presiune în regim de presiune joasa (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 6, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 88 (a se vedea imaginea asociata)


Figura 7
Tipuri de rasuflatori: a - pentru carosabil; b - de perete şi pentru spaţii verzi; c - pentru spaţii verzi

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 7, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 88 (a se vedea imaginea asociata)


Nota: Pe direcţia conductei, pe fiecare parte a tubului rasuflatorii, stratul de nisip-pietriş va fi în lungime de 30 cm.

Figura 8
Diagrama de separare între rasuflatorile montate pe conductele din polietilena

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 8, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 89 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 9a
Exemplu de alimentare a unei clãdiri

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 9a, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 90 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 9b
Bransament de gaze naturale executat din OL (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 9b, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 90 (a se vedea imaginea asociata)



Figura 10
Alimentarea cu gaze naturale a unui grup de clãdiri a cãror incinta este marginita de doua strãzi

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 10, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 91 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 11
Scheme de principiu (nelimitative) privind alimentarea prin bransament comun şi ramificat

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 11, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 92 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 12
Montarea conductelor de gaze naturale în canale mascate şi ventilate (exemplu)

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 12, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 93 (a se vedea imaginea asociata)


Figura 13
RACORDAREA LA COS CU BURLANE

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 13, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 94 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 14
RACORDAREA DE LA CONDUCTA DE DISTRIBUŢIE LA UTILIZATOR

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 14, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 95 (a se vedea imaginea asociata)

Figura 15
Capãt de bransament fãrã anod de protecţie

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 15, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 96 (a se vedea imaginea asociata)


Figura 16
Capãt de bransament cu anod de protecţie

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 16, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 96 (a se vedea imaginea asociata)


Figura 17
Montarea sistemelor de avertizare a conductelor din polietilena

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica a figurei 17, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 173 bis din 27 februarie 2004, la pagin a 97 (a se vedea imaginea asociata)


ANEXA 14

TERMINOLOGIE, STANDARDE ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE

Standarde




┌──────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│SR 3317:2003 │Gaze combustibile - condiţii tehnice de calitate │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 9312-87 │Subtraversari de cai ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SR EN │Cazane de încãlzire centrala care utilizeazã combustibili gazosi. Cazane de │
│297+A2:2001 │tip B11 şi B11BS echipate cu arzatoare atmosferice cu debit caloric nominal │
│ │mai mic sau egal cu 70 kV │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SR 6724-1:1995│Ventilarea dependintelor din clãdirile de locuit. Ventilare naturala. │
│ │Prescripţii de proiectare │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 6729/1-82│Energia nucleara. Fizica reactorilor nucleari. Terminologie │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 6793-86 │Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. │
│ │Prescripţii generale │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 6726-85 │Imbinari sudate. Formele şi dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub │
│ │strat de flux │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 7084/4-82│Defectele imbinarilor sudate prin presiune. Clasificare şi terminologie │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 8183-80 │Oteluri pentru ţevi fãrã sudura, de uz general. Mãrci şi condiţii tehnice de │
│ │calitate │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 8299-78 │Clasificarea şi simbolizarea defectelor imbinarilor sudate prin topire pe baza│
│ │radiografiilor │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│SR EN │Sudare cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arc electric în mediu de│
│29692:1994 │gaz protector şi sudare cu gaze prin topire. Pregãtirea pieselor de imbinat de│
│ │oţel │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 6606-86 │Defectoscopie cu radiatii penetrante. Examinarea radiografica a pieselor │
│ │turnate din materiale feroase │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 8539-85 │Defectoscopie cu pulberi magnetice │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│STAS 10138-75 │Defectoscopie cu radiatii penetrante. Condiţii de observare a radiografiilor │
└──────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Prescripţii tehnice elaborate de ISCIR

┌──────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CR 4 │Examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate ale instalaţiilor mecanice sub │
│ │presiune şi ale instalaţiilor de ridicat │
├──────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CR 21 │Prescripţii tehnice pentru examinarea cu radiatii penetrante a imbinarilor │
│ │sudate cap-la-cap ale componentelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi de │
│ │ridicat │
└──────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Terminologia, standardele şi prescripţiile tehnice (altele decât cele din tabelul de mai sus), actele legislative şi normativele la care se face referire în text se regãsesc în "CODUL TEHNIC AL SECTORULUI GAZELOR NATURALE" elaborat de ANRGN.


ANEXA 2

NORME TEHNICE PENTRU EXPLOATAREA SISTEMELOR
DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE



┌────────┐
│ Stema │ MINISTERUL DE INTERNE
│României│ CORPUL POMPIERILOR MILITARI
└────────┘ INSPECTORATUL GENERAL


AVIZ
nr. 2 din 28.02.2003

La cererea AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE
ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE, înregistratã cu nr. 334/2003,
potrivit atribuţiilor ce îi revin conform prevederilor
<>art. 17, alin. (1), lit. d, din Legea nr. 121/1996 privind
organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari
şi ale <>art. 16 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997
privind apãrarea impotriva incendiilor, aprobatã şi modificatã
cu <>Legea nr. 212/1997 , modificatã şi completatã cu Ordonanta
Guvernului nr. 114/2000, aprobatã cu <>Legea nr. 126/2001 ,
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari avizeazã
lucrarea "NORME TEHNICE PENTRU EXPLOATAREA SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU GAZE NATURALE".

Avizul se emite în baza:
● redactarii finale elaborata de cãtre ANRGN;
● procesul-verbal nr. 27179/2 din 28.02.2003, al şedinţei
comisiei de avizare a Inspectoratului General al Corpului
Pompierilor Militari.


COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI
General de brigada

Vladimir SECARA

LOCTIITOR AL ŞEFULUI DE STAT MAJOR
ŞI ŞEF AL INSPECŢIEI DE PREVENIRE A
INCENDIILOR


Colonel
ing. Mihai ROTH

Se anexeazã lucrarea conţinând 29 pagini,
stampiliate spre neschimbare.




NORME TEHNICE PENTRU
EXPLOATAREA SISTEMELOR
DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE


1. OBIECT

1.1. Obiectul prezentelor norme tehnice este exploatarea în condiţii de siguranta a sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile (standard 3317) pentru care au fost emise autorizaţii de funcţionare de cãtre ANRGN.
1.2. Prevederile prezentelor norme tehnice se aplica la exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale în funcţiune.

2. FURNIZAREA GAZELOR NATURALE

2.1. Furnizarea gazelor naturale se face pentru consumatorii racordati la sistemele de alimentare cu gaze naturale, proiectate, executate, recepţionate şi puse în funcţiune conform prevederilor din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale" şi numai dupã încheierea contractelor de furnizare întocmite conform contractelor-cadru emise de ANRGN.
2.2. Furnizarea gazelor naturale se realizeazã în conformitate cu contractele de furnizare şi cu prevederile "Standardului de performanta pentru serviciul de furnizare realizat de operatorii de distribuţie".
2.3. Operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie deconecteaza aparatele şi instalaţiile de utilizare executate sau modificate care nu sunt conforme cu prevederile legale.
2.4. Operatorul sistemului de distribuţie, în calitatea sa de furnizor licenţiat, asigura primirea reclamatiilor şi rezolvarea acestora. Registrul de evidenta a reclamatiilor şi a defectelor se întocmeşte conform Anexei 1E.
2.5. Furnizorul de gaze naturale urmãreşte permanent nivelul de odorizare al gazelor naturale conform standardelor în vigoare.
2.6. La montarea mijloacelor de mãsurare, se încheie procese-verbale în conformitate cu Anexa 2E.
2.7. Operaţiunile de montare şi demontare a mijloacelor de mãsurare în vederea verificãrii metrologice sau a înlocuirii acestora, se consemneazã într-un buletin de mişcare în conformitate cu Anexa 3E.

3. EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

3.1. Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale se efectueazã de cãtre agenţi economici titulari ai licenţei de distribuţie a gazelor naturale acordatã de cãtre ANRGN. Instalaţiile de utilizare gaze naturale aparţinând consumatorilor, persoane juridice, pot fi exploatate şi de cãtre personal propriu autorizat sau agenţi economici autorizaţi de cãtre ANRGN.
3.2. Personalul responsabil cu exploatarea instalaţiilor de utilizare la persoanele juridice, desemnat prin ordin scris de cãtre conducãtorul unitãţii, trebuie sa detina legitimatia de instalator autorizat eliberata de cãtre ANRGN.
3.3. Operatorul sistemului de distribuţie completeazã la zi documentele necesare exploatãrii sistemului de alimentare cu gaze naturale, dupã cum urmeazã:
- schema de ansamblu a sistemului de distribuţie, cu marcarea conductelor conform codului culorilor, funcţie de regimul de presiune, cu amplasarea statiilor de reglare-mãsurare de predare, statiilor de reglare-mãsurare de sector, posturilor de reglare, robinetelor de secţionare şi branşamentelor la consumatorii industriali;
- planurile conductelor, scara 1:500, cu repere fata de puncte fixe;
- fişele tehnice completate la zi pentru conducte, bransamente, posturi şi staţii de reglare aparţinând sistemului de alimentare pe care îl opereazã, întocmite conform prevederilor din "Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale";
- documentaţia tehnica a instalaţiilor de utilizare;
- registrul de evidenta a reclamatiilor şi defectelor, conform Anexei nr. 1E;
- registrul de evidenta a accidentelor tehnice, conform Anexei 4E;
- registrul de evidenta zilnica a parametrilor pentru statiilor de reglare-mãsurare supravegheate, conform Anexei 5E.
Operatorul sistemului de distribuţie este obligat sa detina un exemplar din cartea construcţiei pentru obiectivele/sistemele de distribuţie pentru care are licenta de distribuţie a gazelor naturale şi sa o completeze la zi.
3.4. Pentru toţi consumatorii, operatorul sistemului de distribuţie tine la zi evidenta debitelor aprobate, puse în funcţiune, a debitelor dezafectate precum şi orice modificãri efectuate.

Exploatarea sistemului de distribuţie

3.5. Operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie este obligat sa verifice şi sa refacã, în caz de degradare, marcajele traseelor conductelor şi branşamentelor.
3.6. Verificarea integritãţii firului trasor pentru conductele din polietilena se efectueazã periodic cu aparatura adecvatã. În cazul constatãrii unor discontinuitati acestea se remediaza imediat.
3.7. Controlul conductelor, în vederea depistarii eventualelor scapari de gaze, se face cu detectoare de gaze, verificate metrologic conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi se efectueazã de cãtre operatorul sistemului de distribuţie, conform regulamentelor proprii, în funcţie de:
- starea tehnica şi vechimea conductelor;
- densitatea construcţiilor şi nivelul de risc în funcţie de destinaţia acestora;
- intensitatea traficului;
- alte condiţii locale specifice;
- tipul conductelor: oţel sau polietilena
Controlul se executa la intervale de maximum o luna în localitãţile urbane şi rurale şi la maximum doua luni în afarã localitãţilor, asigurându-se integritatea tijelor rasuflatorilor şi curãţirea acestora.
În cazuri deosebite, operatorul sistemului de distribuţie va reduce intervalele de control, pe baza unor proceduri proprii, în scopul creşterii eficientei depistarii scaparilor de gaze naturale şi reducerii gradului de risc de accidente.
3.8. Controlul scaparilor de gaze naturale se efectueazã:
- pe toatã lungimea traseelor conductelor şi branşamentelor;
- în cãminele altor reţele de utilitãţi subterane amplasate la o distanta de maximum 5 m fata de conductele de gaze naturale. Dupã efectuarea controlului, se întocmesc rapoarte scrise, conform ordinului de serviciu (Anexa 6E).
3.9. Dupã efectuarea controlului, echipa respectiva consemneazã în ordinul de serviciu constatãrile fãcute şi mãsurile luate în vederea diminuãrii/eliminãrii neconformitatilor.
3.10. La constatarea unor scapari de gaze, care impun intervenţie de urgenta, se anunta imediat biroul de reclamaţii care va consemna sesizarea în registrul de evidenta a reclamatiilor şi defectelor întocmit conform modelului din anexa 1E.
În asemenea situaţii, echipa de control ia de urgenta primele mãsuri, dupã caz:
- opreşte sau deviaza circulaţia autovehiculelor şi pietonilor în zona;
- asigura evacuarea în atmosfera a scaparilor de gaze prin deschiderea capacelor cãminelor aferente conductei de gaze şi ale altor reţele subterane existente în zona;
- ridica capacele rasuflatorilor GN;
- supravegheazã zona pana la sosirea echipei de intervenţie a operatorului sistemului de distribuţie;
- verifica existenta acumularilor de gaze în imobilele din vecinãtatea defectului şi dispune mãsuri în consecinta.
3.11. În cazul constatãrii prezentei unor scapari de gaze într-o construcţie, echipa de control, sosita la cererea consumatorului, acţioneazã astfel:
- interzice accesul cu foc sau producerea de scantei;
- întrerupe alimentarea cu gaze naturale;
- efectueazã aerisirea încãperilor;
- extinde controlul pe intreaga zona unde este posibila infiltrarea gazelor.
3.12. Revizia conductelor şi branşamentelor se efectueazã, anual, prin efectuarea urmãtoarelor operaţii:
- curãţirea tijei şi eventuala reparare a rasuflatorilor;
- manevrarea robinetelor şi remedierea neetanseitatilor acestora şi a defectiunilor constatate la toate imbinarile;
- curãţirea cãminelor de vizitare;
- completarea cu capace a cãminelor de vizitare la care acestea lipsesc;
- refacerea marcajelor pe traseul conductelor, unde este cazul;
- controlul posturilor de protecţie catodica.
Constatãrile se menţioneazã în fişele tehnice ale conductelor şi ale branşamentelor.
3.13. Pentru reţelele protejate catodic, odatã la 30 zile, se efectueazã controlul functionarii statiilor de protecţie catodica. Constatãrile se menţioneazã în ordinul de serviciu (Anexa 6E).
3.14. Înlocuirea conductelor de gaze naturale sau a unor porţiuni din acestea se face în funcţie de:
- starea tehnica şi vechimea acestora;
- frecventa defectelor;
- agresivitatea solului şi a curentilor de dispersie;
- modernizarea carosabilului şi infrastructurii sistemelor de utilitãţi;
- schimbarea regimului de presiune etc.
3.15. Înlocuirea capacelor la cãminele de vizitare se face imediat dupã constatarea deteriorarii sau lipsei acestora.
3.16. În cazul conductelor situate pe strãzi care urmeazã a fi supuse modernizãrii, se verifica, în prealabil prin sondaj, starea tehnica a conductelor, stabilindu-se mãsurile necesare pentru asigurarea functionarii în condiţii de siguranta.
3.17. Efectuarea interventiilor sau executarea cuplarii conductelor noi la conductele în funcţiune se face în raport de complexitatea şi natura lucrãrilor, prin:
- închiderea şi/sau depresurizarea reţelei;
- reducerea presiunii de regim în reţea şi utilizarea dispozitivelor speciale de cuplare.
3.18. Întreruperea planificata a alimentarii cu gaze naturale pentru efectuarea de lucrãri pe o conducta sau o porţiune din reţeaua de distribuţie se face numai dupã anunţarea consumatorilor afectaţi de întrerupere, înainte cu minimum 48 ore. Perioada minima de întrerupere a alimentarii cu gaze naturale este de 3 ore.
3.19. În cazul intreruperilor accidentale, reluarea alimentarii cu gaze naturale se face dupã anunţarea prealabilã a consumatorilor afectaţi de întrerupere cu minimum 3 ore înainte de aceasta.
3.20. Trecerea unei conducte la un regim de presiune superioarã celei pentru care a fost construitã, se face numai dupã:
- verificarea de cãtre un proiectant autorizat de ANRGN a proiectului conductei şi a interconectarilor acesteia cu alte conducte şi proiectarea modificãrilor impuse;
- efectuarea probelor de presiune corespunzãtoare noului regim de presiune;
3.21. Operaţiile de intervenţie pe conducte în funcţiune, se fac numai pe baza programelor de lucru aprobate care trebuie sa conţinã minimum urmãtoarele precizãri:
- mãsuri tehnice care sa excludã pericolul de accidente;
- personalul autorizat al operatorului sistemului de distribuţie;
- mãsurile de prevenire şi de stingere a incendiilor, prevãzute de regulamentele în vigoare.

Exploatarea statiilor şi posturilor de reglare mãsurare

3.22. Supravegherea, controlul, revizia, repararea şi modernizarea statiilor şi posturilor de reglare aparţinând sistemului de distribuţie se fac de operatorul sistemului de distribuţie.
3.23. Operatorul sistemului de distribuţie stabileşte staţiile de reglare-mãsurare care vor fi supravegheate permanent de personal specializat, în funcţie de capacitate, importanta şi condiţiile locale specifice.
3.24. Staţiile de reglare-mãsurare de la consumatori funcţioneazã, de regula, fãrã supraveghere, cu excepţia celor pentru care distribuitorul, împreunã cu consumatorul stabilesc funcţie de importanta obiectivului sau de necesitãţile tehnologice pentru o perioada limitatã de timp, necesitatea existenţei personalului de supraveghere.
3.25. Obligaţiile personalului de supraveghere a statiilor de reglare-mãsurare, pentru cazurile în care nu exista aparatura electronica de înregistrare a parametrilor, sunt:
- asigurarea functionarii corecte a echipamentului tehnologic al statiei şi a aparaturii aferente;
- urmãrirea şi consemnarea orara a parametrilor în registrul statiei: presiunea de intrare şi ieşire în şi din staţiile de reglare-mãsurare, temperatura gazelor, temperatura mediului, cãderea de presiune pe echipamentele de separare/filtrare, etc. (conform Anexei 5E);
- luarea primelor mãsuri pentru asigurarea continuitãţii alimentarii cu gaze naturale a consumatorilor la constatarea unor defectiuni şi, numai în cazul în care defecţiunile nu permit continuarea alimentarii, se sisteaza alimentarea cu gaze naturale;
- anunţarea telefonica a dispeceratului operatorului de distribuţie, pentru a trimite echipa de intervenţie.
3.26. Staţiile de reglare-mãsurare, staţiile de reglare de sector şi posturile de reglare, indiferent de capacitate, se revizuiesc pe baza de program aprobat prin grafic, cel puţin o data pe an.
3.27. Revizia statiilor de reglare-mãsurare, statiilor de reglare de sector şi posturilor de reglare consta, în principal, din:
- verificarea etanseitatii şi, dupã caz, înlocuirea pieselor şi garniturilor uzate;
- curãţirea şi ungerea mecanismelor;
- curãţirea de impuritati a conductelor;
- verificarea şi reglarea functionarii regulatoarelor la parametrii proiectati, a armaturilor de închidere şi de siguranta;
- verificarea şi remedierea sistemelor de separare/filtrare;
- verificarea şi, dupã caz, înlocuirea aparaturii de mãsura şi control, cu excepţia celei pentru care se stabilesc alte termene în conformitate cu prevederile reglementãrilor metrologice în vigoare;
- vopsirea instalaţiei şi a echipamentelor aferente, dupã caz;
- verificarea şi remedierea partii de construcţie a statiilor de reglare-mãsurare, a statiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare, precum şi a sistemelor de încãlzire, ventilare şi iluminare aferente, dupã caz;
- asigurarea curãţeniei şi degajarea spaţiilor exterioare aferente, dupã caz;
- verificarea instalaţiei de paratrasnet printr-o firma autorizata.
Data de efectuare a reviziei se înscrie de executant, în fişa statiilor de reglare-mãsurare, a statiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare.
3.28. Operaţiile de revizie a statiilor de reglare-mãsurare, a statiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare încep dupã anunţarea consumatorilor privind întreruperea sau limitarea alimentarii cu gaze naturale, cu cel puţin 48 ore înainte.
3.29. Dacã la efectuarea operaţiilor de revizie este necesarã oprirea statiilor de reglare-mãsurare, a statiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare, repunerea în funcţiune se face dupã obţinerea confirmãrii scrise a delegatului consumatorului, care garanteazã ca robinetele tuturor punctelor de ardere sunt închise.
3.30. În timpul operaţiilor de revizie, a statiilor de reglare-mãsurare, a statiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare se asigura ventilarea permanenta a incaperii.
3.31. Remedierea defectiunilor la instalatia electrica a statiilor de reglare-mãsurare, a statiilor de reglare de sector se face numai dupã scoaterea de sub tensiune a acesteia, de personalul autorizat, în prezenta unui delegat al operatorului de distribuţie.
3.32. Controlul etanseitatii tuturor imbinarilor între elementele componente se face cu spuma de sapun. Este strict interzis controlul etanseitatii cu flacara.
3.33. Manevrarea elementelor de închidere şi folosirea ocolitorului precum şi a refulatoarelor statiilor de reglare-mãsurare, a statiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare se fac numai de personalul operatorului de distribuţie.
Robinetele de pe ocolitor se sigileaza pe poziţia închis.
În situaţii deosebite, cu acceptul operatorului de distribuţie, consemnat prin proces-verbal, pentru asigurarea continuitãţii alimentarii cu gaze, utilizarea ocolitorului se face pentru perioade strict limitate, de personalul autorizat al consumatorului, instruit în acest sens.
3.34. Depozitarea materialelor în incintele clãdirilor statiilor de reglare-mãsurare, a statiilor de reglare de sector şi a posturilor de reglare sau în apropiere este interzisã pana la urmãtoarele distanţe:
10 m pentru materiale necombustibile;
40 m pentru materiale combustibile.
3.35. Pentru staţiile de reglare-mãsurare, staţiile de reglare de sector şi posturile de reglare fãrã personal de exploatare permanent, se va asigura accesul controlat de cãtre operatorul sistemului de distribuţie.

Exploatarea instalaţiilor de utilizare aparţinând persoanelor juridice

3.36. Consumatorii de gaze naturale, persoane juridice, sunt obligaţi sa asigure exploatarea şi întreţinerea corecta a instalaţiilor de utilizare prin una din urmãtoarele variante:
- personal propriu autorizat conform "Regulamentului pentru autorizarea şi verificarea personalului care desfãşoarã activitãţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale";
- agenţi economici autorizaţi conform "Regulamentului pentru autorizarea şi verificarea agenţilor economici care desfãşoarã activitãţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale";
- societãţi licentiate pentru activitatea de distribuţie gaze naturale de cãtre ANRGN.
De asemenea, consumatorii sunt obligaţi sa întocmeascã şi sa afiseze la locuri vizibile:
- instrucţiuni specifice de utilizare şi exploatare pentru fiecare aparat şi agregat alimentat cu gaze naturale;
- numerele de telefon ale echipelor de intervenţie proprii şi ale operatorului de distribuţie.
În cazul în care instalaţiile sunt sub incidenta ISCIR, este obligatoriu ca exploatarea sa se facã de personalul autorizat conform prevederilor Prescripţiilor Tehnice ISCIR în vigoare.
3.37. Exploatarea corecta a aparatelor de utilizare consta din efectuarea urmãtoarelor operaţiuni:
- aprinderea şi stingerea focului, se fac în funcţie de caracteristicile specifice ale aparatului de utilizare;
- supravegherea arderii şi respectarea parametrilor tehnologici pentru funcţionare în condiţii optime;
- supravegherea aparatelor de mãsura şi control şi a echipamentelor de siguranta;
- supravegherea instalaţiilor de automatizare;
- anunţarea echipei de întreţinere pentru remedierea defectiunilor constatate şi scoaterea din funcţiune a instalaţiilor defecte.
3.38. Întreţinerea instalaţiilor de utilizare consta din efectuarea urmãtoarelor operaţiuni:
- controlul eventualelor scapari de gaze la intervale de cel mult 72 ore;
- supravegherea, întreţinerea curenta, vopsirea pãrţilor aparente;
- verificarea şi repararea aparatelor de utilizare prin unitãţi specializate, autorizate de ISCIR;
- verificarea instalaţiilor de utilizare odatã la 2 ani;
- revizia instalaţiilor de utilizare o data la 10 ani.
Aceste termene sunt maximale, consumatorul putând stabili intervale de timp mai scurte, în funcţie de:
- complexitatea instalaţiei;
- procesul tehnologic;
- posibilitatea scaparii şi infiltrarii gazelor.
3.39. Revizia instalaţiilor de utilizare este obligatorie la termenul prevãzut la art. 3.38 şi în urmãtoarele situaţii:
- dupã întreruperea utilizãrii instalaţiei pentru o perioada timp care depãşeşte 6 luni;
- dupã orice accident produs în clãdire, care ar fi putut afecta instalatia de utilizare gaze naturale.
3.40. Verificarea periodicã a instalaţiilor de utilizare se face conform instrucţiunilor specifice şi consta din efectuarea urmãtoarelor operaţiuni:
- verificarea arzatoarelor şi a stãrii imbinarilor şi garniturilor de etansare aferente;
- verificarea stabilitatii conductelor montate aparent pe suporturi;
- verificarea etanseitatii imbinarii conductelor şi armaturilor la presiunea de lucru a gazului din instalatie, cu spuma de apa cu sapun;
- verificarea functionarii echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenta instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrica a acestora, dupã caz;
- verificarea functionarii aparatelor de mãsurare, control, reglare şi de siguranta; demontarea/debransarea punctelor de consum fãrã aprobare legalã şi a conductelor de alimentare aferente;
- verificarea functionarii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului;
- verificarea stãrii rasuflatorilor şi a cãminelor existente;
- verificarea tirajului coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse şi prezentarea de cãtre consumator a dovezii de curãţire a acestora de cãtre un agent economic autorizat conform reglementãrilor în vigoare;
- verificarea stãrii construcţiilor care adapostesc staţiile de reglare-mãsurare şi posturile de reglare.
3.41. Verificarea aparatelor de mãsurare, supuse controlului metrologic obligatoriu al statului, se efectueazã în conformitate cu prevederile reglementãrilor metrologice în vigoare.
3.42. Revizia periodicã a instalaţiilor de utilizare consta în:
- efectuarea tuturor operaţiunilor prevãzute la verificarea periodicã, revizia din anul respectiv inlocuind verificarea;
- efectuarea probei de rezistenta numai pentru partea de instalatie la care s-au fãcut înlocuiri şi/sau modificãri;
- efectuarea probei de etanseitate a întregii instalaţii.
3.43. Remedierile defectiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte sunt obligaţia beneficiarului şi se realizeazã de cãtre agenţi economici autorizaţi de ANRGN. Sunt interzise soluţiile provizorii de remediere a defectelor.
3.44. Probele de presiune se efectueazã conform prevederilor din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale", numai dupã demontarea contoarelor, scoaterea din funcţiune a instalaţiei şi blindarea acesteia.
3.45. Pentru modificãrile de traseu ale instalaţiei de utilizare gaze naturale preconizate a se efectua, consumatorul înainteazã spre avizare, în mod obligatoriu, operatorului sistemului de distribuţie documentaţii tehnice, întocmite conform prevederilor din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".
Verificarea şi revizia instalaţiilor de utilizare gaze naturale care nu necesita modificãri se efectueazã pe baza documentaţiilor tehnice existente la operatorul sistemului de distribuţie şi la consumator.
3.46. Pentru probele de presiune se întocmeşte proces-verbal de recepţie tehnica conform prevederilor din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale". Efectuarea verificãrilor şi a reviziilor se consemneazã în "Fişa de evidenta a lucrãrilor periodice de verificare tehnica a instalaţiilor de utilizare gaze naturale aparţinând consumatorilor persoane juridice" (Anexa 7E) şi respectiv "Fişa de evidenta a lucrãrilor periodice de revizie tehnica a instalaţiilor de utilizare gaze naturale aparţinând consumatorilor persoane juridice" (Anexa. 8E) care se pãstreazã la consumator, executantul lucrãrii şi operatorul de distribuţie.
3.47. Repunerea în funcţiune a instalaţiilor verificate sau revizuite, la care s-au efectuat şi modificãri de traseu, se face în aceleaşi condiţii ca şi pentru instalaţiile noi.
3.48. Repunerea în funcţiune a instalaţiilor dupã efectuarea reviziei, dupã repararea unei defectiuni şi/sau întreruperi accidentale, se face conform instrucţiunilor specifice de utilizare şi exploatare, numai dupã: efectuarea controlului functionarii aparatelor/echipamentelor de mãsura, control, reglare şi siguranta din componenta instalaţiei de utilizare gaze naturale; verificarea punerii în poziţia închis a tuturor armaturilor de la aparatele de utilizare.
3.49. Consumatorii stabilesc planuri de acţiune pentru prevenirea accidentelor în alimentarea cu gaze naturale, care pot provoca pierderi umane şi/sau materiale, instruind personalul propriu în vederea aplicãrii lor.
3.50. La întreruperea accidentala a furnizarii gazelor naturale, consumatorii trebuie sa inchida robinetele de pe conductele de alimentare şi iau mãsurile prevãzute în instrucţiunile tehnice proprii de exploatare.

Exploatarea instalaţiilor de utilizare aparţinând consumatorilor casnici

3.51. Exploatarea instalaţiilor de utilizare aparţinând consumatorilor casnici se efectueazã de aceştia şi dupã caz de fochisti autorizaţi pentru exploatarea centralelor termice, conform instrucţiunilor scrise pentru utilizarea gazelor naturale primite la punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze naturale, cu ocazia verificãrii acesteia sau la cerere.
3.52. Instrucţiunile scrise pentru exploatarea instalaţiilor de utilizare de uz casnic sunt elaborate conform prevederilor din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale" şi a prescripţiilor tehnice de folosire a aparatelor de utilizare sau a arzatoarelor, elaborate de producãtor.
3.53. Punerea în funcţiune a aparatelor de utilizare se face în prezenta reprezentanţilor unui agent economic autorizat de ISCIR şi a reprezentanţilor operatorului de distribuţie licenţiat.
3.54. Verificarea şi repararea aparatelor de utilizare se face la cererea consumatorului prin unitãţi specializate, ori de câte ori este nevoie. Acestea se efectueazã de cãtre reprezentanţi ai agenţilor economici autorizaţi de ISCIR.
3.55. Verificarea şi revizia periodicã a instalaţiilor de utilizare este obligatorie şi se efectueazã de operatorul licenţiat al sistemului de distribuţie, în conformitate cu prevederile contractului de furnizare gaze naturale. Operaţiunile de verificare se efectueazã la maximum 2 ani şi cele de revizie la maximum 10 ani.
- verificarea consta în efectuarea operaţiunilor de la art. 3.40 mai puţin ultimul aliniat;
- revizia consta în efectuarea operaţiunilor de la art. 3.42. În cazul blocurilor de locuinţe proba de etanseitate se va face la presiunea de regim.
În cazul în care verificarea sau revizia nu se pot efectua din cauza absentei consumatorului, acesta va fi anuntat în scris asupra datei reprogramarii verificãrii sau reviziei.
Dacã verificarea sau revizia nu se pot efectua la data reprogramata se va proceda la sistarea furnizarii gazelor.
3.56. La verificarea sau revizia instalaţiilor, portiunile de conducta sau armaturile care la proba de etanseitate au scapari şi nu pot fi remediate se înlocuiesc pe cheltuiala consumatorului de cãtre un agent economic autorizat sa execute aceste lucrãri, respectând prevederile din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".
3.57. Cu ocazia verificãrii sau reviziei instalaţiei de utilizare consumatorul este obligat sa facã dovada, în scris, privind curãţirea şi verificarea coşurilor de fum, efectuatã de o firma specializatã. Dovada trebuie sa fie emisã cu max. 6 luni înainte de data verificãrii.
3.58. Verificãrile şi reviziile instalaţiilor de utilizare gaze naturale efectuate se consemneazã în "Fişa de evidenta a lucrãrilor periodice de verificare tehnica a instalaţiilor de utilizare gaze naturale la consumatorii casnici" (Anexa 9E) şi respectiv "Fişa de evidenta a lucrãrilor periodice de revizie tehnica a instalaţiilor de utilizare gaze naturale la consumatorii casnici" (Anexa 10E)

Montarea, întreţinerea şi verificarea contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de mãsurare gaze naturale

3.59. Montarea, întreţinerea şi verificarea contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de mãsurare gaze naturale din sistemul de alimentare cu gaze naturale se realizeazã de cãtre personalul autorizat al operatorului licenţiat de distribuţie sau cu acordul acestuia, de agenţi economici autorizaţi conform prevederilor legislaţiei şi reglementãrilor în vigoare.
3.60. Întreţinerea contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de mãsurare gaze naturale se face prin:
- respectarea instrucţiunilor de întreţinere date de producãtorul contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de mãsurare gaze naturale;
- verificarea vizuala cu ocazia citirii şi o data la 24 de ore pentru inregistratoarele cu diagrama circulara, cu ocazia schimbãrii diagramei;
- verificarea metrologica periodicã, la scadentele stabilite prin reglementãrile de specialitate.
Modul de efectuare a verificãrilor metrologice, ocazionate de defectarea aparatelor sau la solicitarea consumatorilor, este precizat în contractul de furnizare gaze naturale şi în Regulamentul de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate la consumatorii captivi.
3.61. Verificarea contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de mãsurare gaze naturale se face numai în laboratoare autorizate în conformitate cu reglementãrile de metrologie legalã în vigoare.

Intervenţii pentru remedierea defectelor

3.62. Operatorul de distribuţie asigura permanent un sistem de colectare a sesizarilor şi reclamatiilor consumatorilor şi de rezolvare a acestora în vederea remedierii defectelor intervenite în sistemul de alimentare cu gaze naturale.
În funcţie de numãrul consumatorilor şi lungimea reţelei, activitatea se organizeazã astfel:
- birou cu funcţionare permanenta dotatã cu telefon direct, având echipe şi mijloace de intervenţie;
- post dotat cu telefon direct;
- salariat al operatorului de distribuţie, care sa asigure preluarea permanenta a sesizarilor şi reclamatiilor consumatorilor, cu domiciliul în localitatea ruralã în care se desfãşoarã activitatea de distribuţie a gazelor naturale.
3.63. Pentru localitãţi mici sau pentru consumatori izolati, la care numãrul abonatilor nu justifica existenta echipelor permanente de intervenţie, remedierea defectelor se asigura de cãtre operatorul sistemului de distribuţie prin echipe de intervenţie.
Solicitarea echipelor de intervenţie se face prin dispeceratul distribuitorului în urma reclamatiilor primite.
3.64. Operatorul de distribuţie comunica consumatorilor numãrul de telefon pentru reclamaţii şi intervenţie şi îl înscrie în "Instrucţiunile de utilizare a gazelor naturale", care se predau tuturor consumatorilor, odatã cu punerea în funcţiune a instalaţiilor.
3.65. Maşinile de intervenţie se doteaza cu mijloace de comunicare eficiente, cu scule, dispozitive, echipamente, utilaje pentru executarea lucrãrilor şi cu aparate adecvate pentru detectarea scaparilor de gaze naturale.
3.66. Echipele de intervenţie au în componenta muncitori specializaţi pentru lucrãrile necesare, dotati cu echipament de protecţie corespunzãtor normelor de protecţie a muncii şi PSI. Deplasarea echipei de intervenţie la locul defectului se realizeazã în timpul cel mai scurt. Accesul pentru remedierea defectului se face pe baza ordinului de serviciu (Anexa 6E). Remedierea defectului se consemneazã de echipa de intervenţie pe ordinul de serviciu.
3.67. Defecţiunile semnalate la instalaţiile de utilizare ale consumatorilor, persoane juridice se remediaza de echipele proprii. De asemenea defecţiunile pot fi remediate de cãtre echipele operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie sau de cãtre agenţi economici autorizaţi de ANRGN, pe baza de contract.
3.68. Defecţiunile semnalate la instalaţiile de utilizare ale consumatorilor casnici se remediaza de cãtre echipele operatorului licenţiat al sistemului de distribuţie sau de cãtre agenţi economici autorizaţi de ANRGN, pe baza de contract.

Scoaterea temporarã şi repunerea în funcţiune a conductelor de distribuţie şi a branşamentelor

3.69. O conducta sau un bransament se considera scoase temporar din funcţiune dupã ce s-a oprit vehicularea gazelor, prin izolarea porţiunii respective cu ajutorul robinetelor de secţionare sau a dispozitivelor speciale de oprire localã şi s-a efectuat depresurizarea acestora.
3.70. Scoaterea temporarã din funcţiune a conductelor şi a branşamentelor poate fi necesarã pentru:
- remedierea avariilor sau accidentelor tehnice;
- efectuarea unor lucrãri programate pe conducte.
3.71. Scoaterea temporarã din funcţiune a conductelor sau a branşamentelor se executa de echipe sau formaţii de lucru ale operatorului sistemului de distribuţie, numai pe baza:
- programului de lucru scris;
- foii de manevra;
- dispoziţiei telefonice a persoanelor împuternicite, înregistratã în registru de dispoziţii al dispeceratului de gaze naturale, în funcţie de importanta şi urgenta lucrãrii.
3.72. Programele de lucru se întocmesc pentru toate lucrãrile planificate.
Foile de manevra se întocmesc pentru lucrãri de intervenţie simple sau în cazuri de accidente tehnice.
În caz de avarie, personalul din echipele de intervenţie are obligaţia de a lua primele mãsuri de siguranta şi de a raporta dispeceratului operatorului de distribuţie mãsurile luate pentru remediere.
3.73. Documentele de la punctele 3.71. şi 3.72. se întocmesc de persoane numite de operatorul sistemului de distribuţie şi se aproba de persoane împuternicite în acest sens.
3.74. Programul de lucru cuprinde cel puţin:
- denumirea, locul şi scopul lucrãrii;
- data programata şi durata estimatã a lucrãrii;
- schita conductei sau reţelei pentru zona afectatã, cu indicarea tuturor armaturilor de pe traseu;
- delimitarea şi marcarea vizibila a zonei de lucru;
- executantul lucrãrii;
- responsabilul lucrãrii din partea operatorului de distribuţie;
- succesiunea efectuãrii operaţiilor;
- soluţia de alimentare cu gaze a consumatorilor pe durata lucrãrilor sau aprobarea pentru sistarea furnizarii gazelor;
- dotarea tehnica;
- mãsurile de protecţie a muncii şi PSI specifice lucrãrii;
- numele şi semnatura persoanelor care întocmesc şi aproba programul de lucru.
3.75. Foile de manevra se întocmesc într-o forma succintã, în funcţie de specificul lucrãrii de intervenţie.
3.76. Înainte de începerea lucrãrilor programate se face:
- instructajul de protecţia muncii şi PSI, specifice programului de lucru sau foii de manevra;
- dotarea formatiei de lucru cu mijloace de lucru, de protecţia muncii şi PSI.
Conducãtorul formatiei de lucru şi responsabilul coordonator rãspund de executarea, în condiţii de siguranta, a lucrãrilor şi operaţiunilor cuprinse în programul de lucru sau foaia de manevra, în conformitate cu documentaţia de execuţie, normele de protecţia muncii şi PSI.
Lucrãrile care se executa în zona de protecţie sau de siguranta a obiectivelor terţilor se fac cu avizul şi supravegherea tehnica a acestora.
3.77. Scoaterea temporarã din funcţiune cu ajutorul dispozitivului cu para a conductelor având Dn ≤ 50 mm, racordate la conducta de distribuţie prin teu, se face pe baza ordinului de serviciu.
3.78. Dupã încheierea lucrãrilor, executantul va înscrie în planul de amplasare şi în cartea construcţiei elementele constructive noi şi cele modificate, care sa reflecte situaţia realã din teren la data respectiva.
3.79. La conductele din polietilena, dupã localizarea defectului şi efectuarea sapaturilor în funcţie de gradul de afectare a conductei, defectul se va izola prin:
- strangularea cu ajutorul dispozitivelor calibrate în amonte de locul defectului, sau de o parte şi de alta a locului defectului pentru conductele integrate în sistemele de alimentare buclate;
- secţionare cu ajutorul robinetelor de secţionare;
- dispozitiv cu para (în cazul conductelor rupte).
3.80. Reparaţiile defectelor conductelor din polietilena pot fi:
- temporare;
- definitive.
Reparaţiile temporare se refac în forma definitiva imediat ce sunt îndeplinite condiţiile normale de lucru.
3.81. În cazul unor reparaţii temporare, în principal în cazul conductelor perforate şi dupã caz fisurate, se pot utiliza coliere metalice agrementate tehnic.
3.82. Înlãturarea defectelor prin reparaţii definitive la conductele din polietilena se efectueazã prin utilizarea procedeului de imbinare prin electrofuziune.
Materialele utilizate pentru reparaţii sunt tronsoane de conducte şi electrofitinguri agrementate tehnic şi compatibile cu materialul conductei care se repara. Aparatele de sudura vor îndeplini condiţiile de performanta necesare executãrii lucrãrii.
3.83. Întreţinerea şi repararea robinetelor din polietilena consta din intervenţii la tubul de acces şi verificarea integritãţii foliei protectoare. În cazul defectarii robinetelor, aceştia se vor înlocui.
3.84. Dupã înlãturarea defectului conductei din polietilena, repunerea în funcţiune a tronsoanelor afectate se va efectua numai dupã îndeplinirea urmãtoarelor etape:
- verificarea lucrãrilor efectuate;
- efectuarea probelor de presiune;
- refacerea continuitãţii firului trasator şi a benzii (grilei) avertizoare;
- refularea conductelor pentru eliminarea completa a aerului;
- evidentierea locului de strangulare al conductei.
3.85. Remedierea defectelor branşamentelor de gaze naturale respecta aceleaşi etape ale lucrãrilor de reparaţii ca şi ale conductelor cu precizarea ca la bransamente cu lungimi reduse, scoaterea provizorie din funcţiune a acestora (obturarea bransamentului) se poate efectua prin manevrarea dispozitivului de perforare-obturare a teului de bransament.

Scoaterea definitiva din funcţiune a conductelor şi a branşamentelor

3.86. Pentru scoaterea definitiva din funcţiune a unei conducte se parcurg urmãtoarele etape:
- evacuarea gazelor naturale din conducte;
- taierea capetelor conductei;
- obturarea cu capace sudate a capetelor;
3.87. Pentru scoaterea definitiva din funcţiune a unui bransament se parcurg urmãtoarele etape:
- evacuarea gazelor naturale din bransament;
- taierea capetelor bransamentului;
- obturarea robinetului/teului de bransament;
- extragerea bransamentului în vederea recuperãrii acestuia, dupã caz.
3.88. Pentru dezafectarea unei conducte se întocmeşte un program de lucru care, fata de programele obişnuite, cuprinde urmãtoarele date şi mãsuri suplimentare:
- planul de amplasare a conductei, cu modificãrile la zi şi cu menţionarea dispozitivelor de refulare a gazelor, zonelor de lucru periculoase;
- alte construcţii şi instalaţii nou amplasate pe traseu;
- tronsoanele care nu se pot demonta odatã cu dezafectarea conductei;
- desfiinţarea tuturor marcajelor, rasuflatorilor şi dispozitivelor de refulare amplasate de-a lungul conductei dezafectate;
- marcarea cu vopsea sau tablite a zonelor periculoase;
- locul de tãiere şi blindare a tuturor capetelor şi legãturilor;
- alte elemente necesare pentru siguranta lucrãrii;
- obligativitatea încheierii unui proces-verbal la terminarea lucrãrilor.
3.89. Pentru a evita cuplarea unor conducte şi/sau bransamente la tronsoanele nedemontate ale unei conducte dezafectate, se va efectua în prealabil o identificare pe traseu a acestora.
Identificarea se efectueazã de delegaţii ai operatorului de distribuţie şi, dupã caz, ai beneficiarului şi constructorului, pe baza de:
- proces-verbal încheiat la terminarea lucrãrilor de dezafectare;
- plan de situaţie şi schema conductei;
- verificarea diametrelor conductelor;
- sondaje, prin perforari fãrã foc;
- injectare de odorizant în reţelele de distribuţie.
Toate capetele conductelor dezafectate ce nu pot fi scoase din pãmânt se obtureaza cu capace sudate.

4. PROTECŢIA, SIGURANTA ŞI IGIENA MUNCII

4.1. Pentru toate etapele de exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respecta prevederile referitoare la protecţia, siguranta şi igiena muncii.
4.2. Obligaţiile şi rãspunderile pentru protecţia, siguranta şi igiena muncii revin:
- conducãtorilor locurilor de munca;
- personalului de exploatare;
- consumatorilor casnici.
4.3. Conducãtorii locurilor de munca sau, dupã caz, delegaţii împuterniciţi ai acestora au obligaţia sa realizeze, în principal:
- instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
- dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru;
- acordarea alimentaţiei de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale;
- verificarea stãrii utilajelor, agregatelor, aparatelor şi sculelor, cu care se lucreazã şi înlãturarea sau repararea celor care prezintã defectiuni;
- mãsurile organizatorice de protecţia, siguranta şi igiena muncii, specifice lucrãrilor din domeniul gazelor naturale, precum: formarea şi componenta echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor, închiderea şi deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune etc.
4.4. Personalul de exploatare are urmãtoarele obligaţii:
- sa participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- sa poarte echipamentul de lucru şi de protecţie la locul de munca şi sa-l întreţinã în stare de curãţenie;
- sa nu utilizeze scule, aparate şi echipamente defecte;
- sa aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta în cadrul instruirilor, precum şi orice alte mãsuri necesare pentru evitarea accidentelor.
4.5. Consumatorii casnici au obligaţia sa foloseascã instalaţiile de gaze naturale potrivit instrucţiunilor de utilizare primite la punerea în funcţiune a acestora.
4.6. La desfãşurarea activitãţii în unitãţi ale agenţilor economici cu norme specifice de protecţia muncii, se respecta şi prevederile din normele respective.
4.7. Manevrele necesare exploatãrii în condiţii de siguranta a instalaţiilor de gaze naturale se efectueazã numai de personalul instruit în acest scop.
4.8. La executarea lucrãrilor de intervenţii, reparaţii curente şi/sau capitale se aplica prevederile corespunzãtoare din "Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".
4.9. În toate situaţiile care necesita intervenţii la conductele din polietilena în funcţiune, se iau mãsuri de protecţie a operatorilor impotriva accidentelor cauzate de apariţia sarcinilor electrostatice.
Dupã deschiderea şanţului, înainte de accesul la conductele defecte, se vor lua mãsuri de legare la pãmânt a conductei şi a tuturor sculelor şi aparatelor de sudare şi echipare a operatorilor cu echipament specific.
4.10. Legarea la pãmânt se efectueazã prin infasurarea acestora ca banda textila imbibata cu soluţie de apa şi sapun, legatã la tarusi metalici introdusi în pãmânt în zona de desfãşurare a lucrãrilor de reparaţii. Pe toatã durata intervenţiei, operatorii utilizeazã manusi de protecţie din cauciuc.

5. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

5.1. În toate etapele de exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, se respecta normele şi dispoziţiile referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor.
5.2. Obligaţiile şi rãspunderile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revin conducãtorilor locurilor de munca, personalului de exploatare al operatorului de distribuţie şi consumatorilor.
5.3. Conducãtorii locurilor de munca au obligaţia sa realizeze în principal:
- instruirea personalului la etapele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
- verificarea stãrii utilajelor, aparatelor, echipamentelor şi sculelor cu care se lucreazã şi înlãturarea sau repararea celor care prezintã pericol de incendiu;
- mãsurile organizatorice de prevenirea şi stingerea incendiilor, specifice instalaţiilor de gaze naturale referitoare la formarea şi componenta echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor privind închiderea şi deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea generatoarelor şi a buteliilor de acetilena etc.;
- asigurarea îndeplinirii la termen a mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, stabilite potrivit legii.
5.4. Personalul de exploatare are urmãtoarele obligaţii:
- sa participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare; sa nu utilizeze utilaje, aparate, echipamente şi scule defecte sau neadecvate mediului de lucru;
- sa aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire, precum şi orice alte mãsuri necesare pentru evitarea incendiilor;
- sa asigure îndeplinirea mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, stabilite potrivit legii.
5.5. Incintele statiilor şi posturilor de reglare şi mãsurare precum şi cele în care exista instalaţii de utilizare a gazelor naturale, se doteaza cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor potrivit normelor specifice de dotare.
Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseaza la loc vizibil, uşor accesibil şi se verifica la termenele prevãzute în instrucţiunile date de furnizor.
5.6. În cazul producerii unui incendiu în instalaţiile de gaze naturale, personalul prezent, închide, în primul rând, robinetul de incendiu şi apoi procedeazã la stingerea incendiului, concomitent cu anunţarea pompierilor.
În cazul în care nu este posibila oprirea alimentarii cu gaze naturale, şi pentru a preveni crearea de acumulari de gaze naturale urmate de explozii, pana la sosirea pompierilor, se procedeazã numai la racirea zonelor invecinate fãrã stingerea flacarii de gaz.
5.7. Executarea lucrãrilor cu foc deschis, în spaţii cu pericol de incendiu, este admisã numai dupã luarea mãsurilor necesare de prevenire şi stingere a incendiilor şi numai dupã obţinerea permisului sau autorizaţiei de lucru cu foc. Aceste lucrãri se executa numai de cãtre echipe instruite în acest scop şi dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie adecvat.
5.8. În vederea realizãrii intervenţiei de stingere se organizeazã echipe cu atributiuni concrete şi se iau mãsuri de alertare a unitãţilor (serviciilor civile) de pompieri.
5.9. Se interzice racordarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale la canalele de fum aferente focarelor, alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pacura, cãrbune etc.), cu excepţia aparatelor de utilizare care au fost construite pentru alimentare mixtã (gaze naturale - combustibil lichid/solid).
5.10. Înainte de aprinderea focului, în aparate de utilizare neautomatizate şi la arzatoare, utilizatorul respecta şi asigura urmãtoarele:
- ventilarea încãperilor şi centralelor termice în care funcţioneazã aparate cu flacara libera;
- controlul tirajelor coşurilor la care sunt racordate aparate;
- controlul robinetului de manevra al aparatului, depistarea şi înlãturarea eventualelor scapari de gaze;
- accesul liber al aerului de ardere în focar;
- ventilarea focarului.
5.11. La aprinderea focului se respecta principiul "gaz pe flacara". Aprinderea se face cu aprinzatorul special, fiind interzisã folosirea chibriturilor, precum şi a hârtiei, deşeurilor sau a altor materiale, care pot obtura orificiile arzatoarelor.
5.12. La aprinderea sau stingerea focului, gazele sunt închise sau deschise de la robinetul principal şi apoi de la robinetul arzatorului (aparatului).
5.13. Stingerea focului, în cazul aparatelor de utilizare a gazelor naturale cuplate cu racorduri flexibile, se face prin închiderea robinetului de siguranta, amplasat înaintea racordului flexibil iar, dupã stingerea flacarii, se închide şi robinetul de manevra.

ANEXA 1E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................
Localitatea ...............................

REGISTRUL DE EVIDENTA A RECLAMATIILOR ŞI A DEFECTELOR


┌─────┬─────┬──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬─────┐
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
├─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
├─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
├─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
├─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
├─────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┤
└─────┴─────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴─────┘



0 - Nr. crt.
1 - Adresa completa
2 - Numele şi prenumele, telefonul reclamantului
3 - Data şi ora primirii reclamaţiei
4 - Numele şi prenumele celui care primeşte reclamaţia
5 - Conţinutul reclamaţiei
6 - Salariatul cãruia i s-a repartizat
7 - Nr. şi data ordinului de serviciu
8 - Data şi ora sosirii la reclamant
9 - Defectiune constatatã
10 - Modul de rezolvare
11 - Data şi ora rezolvarii
12 - Timp de intervenţie

ANEXA 2E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................
Localitatea ...............................

PROCES-VERBAL
DE MONTARE A MIJLOACELOR DE MĂSURARE

Numãrul Zi Luna An


┌─┬─┬─┬─┬─┐ ┌─┬─┐ ┌─┬─┐ ┌─┬─┐
└─┴─┴─┴─┴─┘ └─┴─┘ └─┴─┘ └─┴─┘

Delegatul operatorului de distribuţie ......... şi consumatorul ...... domiciliat în ....... str. ..... nr. .... etaj .... apartament .... am procedat la predarea şi primirea mijloacelor de mãsurare gaze naturale, inclusiv a racordurilor, proprietate a S.C. ......... în stare de funcţionare, cu urmãtoarele caracteristici:





┌─────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ │ Contor │ Corector │
├─────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Tip │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Serie │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤
│An fabricaţie │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Nr. inventar │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤




├─────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Index volum necorectat │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤




├─────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┤




└─────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────┘



Subsemnatul ........... ma oblig a pãstra mijloacele de mãsurare gaze naturale în bune condiţii, cunoscând ca sunt rãspunzãtor de orice defectiuni s-ar produce acestora, iar în caz de defectiuni sa anunţ Serviciul reclamaţii, telefon ........
Prezentul proces-verbal în 3 exemplare, din care unul pentru consumator şi 2 pentru operatorul de distribuţie.

Delegatul operatorului de distribuţie,
.....................................

Consumator,
......................



ANEXA 3E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................
Localitatea ...............................

BULETIN DE MIŞCARE A MIJLOACELOR DE MĂSURARE
Motivul Intervenţiei

1. Montat din Ordin de Deschidere
2. Verificare periodicã
3. Reclamat de consumator
4. Reclamat de consumator
5. Birou reclamaţii
6. Demontat la cererea consumatorului
7. Demontat din Ordin de Încetare
8. Ridicat din neplata


Numãrul Zi Luna An


┌─┬─┬─┬─┬─┐ ┌─┬─┐ ┌─┬─┐ ┌─┬─┐
└─┴─┴─┴─┴─┘ └─┴─┘ └─┴─┘ └─┴─┘

Carnetul Folio
Consumator ............... ┌─┬─┬─┬─┐ ┌─┬─┬─┐
└─┴─┴─┴─┘ └─┴─┴─┘
Strada ........ Nr. ..... Bloc ..... Scara .... Etaj .... Apart. ....
┌─┐ ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┐
Motivul intervenţiei └─┘ Marca instalatorului └─┴─┴─┴─┴─┴─┘





┌───────────────────────┬──────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │ ECHIPAMENT DE │ ECHIPAMENT DE │
│ │ MĂSURARE DEMONTAT │ MĂSURARE MONTAT │
│ ├─────────────┬────────────┼──────────────┬────────────┤
│ │ CONTOR │ CORECTOR │ CONTOR │ CORECTOR │
├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Tip │ │ │ │ │
├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Serie │ │ │ │ │
├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│An fabricaţie │ │ │ │ │
├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Nr. inventar │ │ │ │ │
├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤




├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Index volum necorectat │ │ │ │ │
├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤




├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤




├───────────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│Nr. sigiliu │ │ │ │ │
└───────────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘



Subsemnatul ......, ma oblig a pãstra noile mijloace de mãsurare în bune condiţii, cunoscând ca sunt rãspunzãtor de orice defectiuni s-ar produce acestora, iar în caz de defectiuni sa anunţ Serviciul reclamaţii, telefon ...............
Buletinul de mişcare s-a încheiat în 3 exemplare, dintre care unul pentru consumator şi doua pentru operatorul de distribuţie.

Delegatul operatorului de distribuţie,

Consumator,

ANEXA 4E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................
Localitatea ...............................

REGISTRU PENTRU EVIDENTA ACCIDENTELOR TEHNICE


┌────┬────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────────────────────┐
│Nr. │ Data │ Adresa │ Descrierea │Mãsuri luate şi data repunerii│
│crt.│Ziua, luna, anul│Strada, nr. │accidentului│ în funcţiune a instalaţiei │
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────────────────────┤
└────┴────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────────────────────┘



NOTA:
- Se completeazã de şeful sectorului de exploatare.
- Se tine evidenta separat pentru instalaţii de utilizare pe de o parte, pentru bransamente şi conducte de distribuţie pe de alta parte.

ANEXA 5E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................
Localitatea ...............................

REGISTRU DE EVIDENTA ZILNICA A PARAMETRILOR
Data ____________

STAŢIILE DE REGLARE-MĂSURARE PREDARE-PRIMIRE


┌─────────────────────────────┬──────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │ Ora înregistrãrii │ │
│ Parametrii │ UM ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤ Observaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Presiune intrare │[bar] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Presiune ieşire │[bar] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Presiune panou mãsurare │[bar] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Temperatura gaze │ [°C] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Temperatura mediu │ [°C] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Grad odorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Pierdere de presiune filtre │[mbar]│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Debit orar │[mc/h]│ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────┘

STAŢII DE SECTOR
┌─────────────────────────────┬──────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │ Ora înregistrãrii │ │
│ Parametrii │ UM ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤ Observaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Presiune intrare │[bar] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Presiune ieşire │[bar] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Presiune panou mãsurare │[bar] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Temperatura gaze │ [°C] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Temperatura mediu │ [°C] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Grad odorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Pierdere de presiune filtre │[mbar]│ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────┘

STAŢII LA MARII CONSUMATORI
┌─────────────────────────────┬──────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │ │ Ora înregistrãrii │ │
│ Parametrii │ UM ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤ Observaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Presiune intrare │ bar │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Presiune ieşire │ bar │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Presiune panou mãsurare │ bar │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Temperatura gaze │ °C │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Temperatura mediu │ °C │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Grad odorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Pierdere de presiune filtre │ mbar │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────┤
│Debit orar │ mc/h │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────┘



ANEXA 6E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................
Localitatea ...............................

ORDIN DE SERVICIU nr. ........./........

Formatia de lucru condusã de ...................... compusa din:


┌────┬──────────────────────────────────┬────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │ Numele şi Prenumele │Nr. │ Numele şi Prenumele │
│crt.│ │crt.│ │
├────┼──────────────────────────────────┼────┼─────────────────────────────────┤
├────┼──────────────────────────────────┼────┼─────────────────────────────────┤
├────┼──────────────────────────────────┼────┼─────────────────────────────────┤
├────┼──────────────────────────────────┼────┼─────────────────────────────────┤
└────┴──────────────────────────────────┴────┴─────────────────────────────────┘


va executa urmãtoarele lucrãri:
1) ........................................................
2) ........................................................
3) ........................................................

Situaţia lucrãrilor executate:
1) ........................................................
2) ........................................................
3) ........................................................

Lucrãri rãmase neexecutate
1) ........................................................
2) ........................................................
3) ........................................................

Am primit echipamentul de protecţie necesar pentru executarea lucrãrilor de mai sus.

Maistru, _________________ Şef de echipa, _________________


Consumator 1) __________________________
2) __________________________
3) __________________________


ANEXA 7E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................

FIŞA DE EVIDENTA A LUCRĂRILOR PERIODICE DE VERIFICARE TEHNICA A
INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE GAZE NATURALE APARŢINÂND
CONSUMATORILOR PERSOANE JURIDICE

Data întocmirii prezentei fise: ziua ...., luna ....., anul ......
Consumator: ......................................................
Sediul: str. .............. nr. ......, localitatea: ........... .
Numãrul dosarului tehnic pentru instalatia verificata, existent la distribuitor ...............
Data ultimei fise de verificare tehnica, depusa la distribuitor: ziua ......, luna ....... anul ....... Executantul verificãrii tehnice actuale, societatea ............ instalator autorizat ....... aut. nr. ....../.... în prezenta consumatorului, reprezentat prin .......................................

Operaţii periodice de verificare tehnica, la instalatia de utilizare, confirmate prin prezenta fişa, (obligatorii la intervale de maxim 2 ani):

- verificarea arzatoarelor şi a stãrii imbinarilor şi garniturilor de etansare aferente;
- curãţirea arzatoarelor şi înlocuirea celor defecte;
- verificarea stabilitatii conductelor montate aparent pe suporturi;
- verificarea etanseitatii imbinarii conductelor şi armaturilor la presiunea de lucru a gazului din instalatie, cu spuma de apa cu sapun;
- verificarea functionarii echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenta instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrica a acestora, dupã caz;
- verificarea functionarii aparatelor de mãsurare, control, reglare şi de siguranta;
- demontarea/debransarea punctelor de consum fãrã aprobare legalã şi a conductelor de alimentare aferente;
- verificarea functionarii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului;
- verificarea tirajului coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse;
- verificarea stãrii rasuflatorilor;
- remedierea tuturor defectiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte, fiind interzise cu desavrrsire soluţiile provizorii;
- verificarea stãrii construcţiilor, care adapostesc staţiile de reglare-mãsurare şi posturile de reglare.
S-au constatat şi remediat urmãtoarele defectiuni:
........................................................
........................................................
........................................................
Concluzia: instalatia îndeplineşte/nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranta prevãzute în "Norme tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".
Prezenta fişa a fost întocmitã în 3 exemplare pentru executant, operator de distribuţie şi consumator.

EXECUTANT CONSUMATOR

ANEXA 8E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................

FIŞA DE EVIDENTA A LUCRĂRILOR PERIODICE DE REVIZIE TEHNICA
LA INSTALAŢIILE DE UTILIZARE GAZE NATURALE APARŢINÂND
CONSUMATORILOR PERSOANE JURIDICE

Data întocmirii prezentei fise: ziua .... luna ....... anul .........
Consumator ..........................................................
Sediul: str. ....... nr. .... localitatea: ..........................
Numãrul dosarului tehnic pentru instalatia revizuitã, existent la distribuitor ................
Data ultimei fise de revizie tehnica ..........................
Executantul reviziei tehnice societatea .............. prin instalatorul autorizat .......... aut. nr. ..../...... în prezenta consumatorului reprezentat prin .....................................................


Operaţii periodice, de revizie tehnica la instalatia de utilizare, confirmate prin prezenta fişa (obligatorii la intervale de maxim 10 ani, dupã orice întrerupere a utilizãrii instalaţiei pentru o perioada de timp mai mare de 6 luni şi dupã orice accident tehnic care poate afecta instalatia):

- verificarea arzatoarelor şi a stãrii imbinarilor şi garniturilor de etansare aferente;
- curãţirea arzatoarelor şi înlocuirea celor defecte;
- verificarea stabilitatii conductelor montate aparent pe suporturi;
- verificarea functionarii echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenta instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrica a acestora, dupã caz;
- verificarea functionarii aparatelor de mãsurare, control, reglare şi de siguranta;
- demontarea/debransarea punctelor de consum fãrã aprobare legalã şi a conductelor de alimentare aferente;
- verificarea functionarii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului;
- verificarea tirajului coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse;
- verificarea stãrii rasuflatorilor;
- remedierea tuturor defectiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte, fiind interzise cu desavrrsire soluţiile provizorii;
- verificarea stãrii construcţiilor, care adapostesc staţiile de reglare-mãsurare şi posturile de reglare.

Proba de etanseitate pentru intreaga instalatie şi proba de rezistenta (pentru partea de instalatie la care s-au fãcut înlocuiri şi/sau modificãri), s-a efectuat cu aer comprimat, în prezenta delegatului operatorului de distribuţie în condiţiile şi cu rezultatele înscrise în procesul-verbal de recepţie tehnica anexat, nr. ...... din data de: ziua ...... luna .......... anul ............
S-au constatat şi remediat urmãtoarele defectiuni:
........................................................
........................................................
........................................................

Concluzia: instalatia îndeplineşte/nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranta prevãzute în "Norme tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".

Prezenta fişa a fost întocmitã în 3 exemplare, pentru executant, operator de distribuţie, consumator.

EXECUTANT CONSUMATOR


ANEXA 9E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE ......................

FIŞA DE EVIDENTA A LUCRĂRILOR PERIODICE DE VERIFICARE TEHNICA A
INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE GAZE NATURALE LA CONSUMATORII CASNICI

Consumator ....... Dosar tehnic nr. ...... Str. ....... nr. ..... bloc .... sc. .... etaj .... ap. .....

Operaţii periodice de verificare tehnica, la instalatia de utilizare, confirmate prin prezenta fişa, (obligatorii la intervale de maxim 2 ani):

- verificarea arzatoarelor şi a stãrii imbinarilor şi garniturilor de etansare aferente;
- curãţirea arzatoarelor şi înlocuirea celor defecte pe cheltuiala consumatorului;
- verificarea stabilitatii conductelor montate aparent pe suporturi;
- verificarea etanseitatii imbinarii conductelor şi armaturilor la presiunea de lucru a gazului din instalatie, cu spuma de apa cu sapun;
- verificarea functionarii echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenta instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrica a acestora, dupã caz;
- verificarea functionarii aparatelor de mãsurare, control, reglare şi de siguranta;
- demontarea/debransarea punctelor de consum fãrã aprobare legalã şi a conductelor de alimentare aferente;
- verificarea functionarii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului;
- verificarea tirajului coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse, sau prezentarea de cãtre consumator a dovezii de verificare a acestora de cãtre un agent economic autorizat de ISCIR conform reglementãrilor în vigoare;
- verificarea stãrii rasuflatorilor;
- remedierea tuturor defectiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte, fiind interzise cu desãvârşire soluţiile provizorii; costurile aferente înlocuirii elementelor de conducta defecte (robinete, fitinguri, ţevi şi alte asemenea) vor fi suportate de consumator.
- verificarea stãrii construcţiilor, care adapostesc staţiile de reglare-mãsurare şi posturile de reglare.
S-au constatat şi remediat urmãtoarele defectiuni:
........................................................
........................................................
........................................................
Concluzia: În urma verificãrilor efectuate se constata ca instalatia îndeplineşte/nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranta, prevãzute în "Norme tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale"


┌────┬────────────────┬───────────┬───────────────────────────────┬────────────┐
│ │Puncte de ardere│ Data │ Nr. şi data documentului care │Semnãturi │
│ ├───────┬────────┤ │atesta verificarea aparatelor ├──────┬─────┤
│Nr. │Pana la│ Peste │efectuãrii │de utilizare efectuatã de cãtre│Consu-│Veri-│
│crt.│2 mc/h │ 2 mc/h │verificãrii│ agenţi economici autorizat de │mator │fica-│
│ │ │ │ │ ISCIR │ │tor │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼────────┼───────────┼───────────────────────────────┼──────┼─────┤
└────┴───────┴────────┴───────────┴───────────────────────────────┴──────┴─────┘



ANEXA 10E

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE .................

FIŞA DE EVIDENTA A LUCRĂRILOR PERIODICE DE
REVIZIE TEHNICA A INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE
GAZE NATURALE LA CONSUMATORII CASNICI

Consumator ....... Dosar tehnic nr. .... Str. ..... nr. .... bloc .... sc. .... etaj .... ap. ......

Operaţii periodice de revizie tehnica, la instalatia de utilizare, confirmate prin prezenta fişa, (obligatorii la intervale de maxim 10 ani, dupã orice întrerupere a utilizãrii instalaţiei pentru o perioada de timp mai mare de 6 luni şi dupã orice accident tehnic care poate afecta instalatia):

- verificarea arzatoarelor şi a stãrii imbinarilor şi garniturilor de etansare aferente;
- curãţirea arzatoarelor şi înlocuirea celor defecte pe cheltuiala consumatorului;
- verificarea stabilitatii conductelor montate aparent pe suporturi;
- verificarea etanseitatii imbinarii conductelor şi armaturilor la presiunea de lucru a gazului din instalatie, cu spuma de apa cu sapun;
- verificarea functionarii echipamentelor şi dispozitivelor auxiliare din componenta instalaţiei de utilizare şi a instalaţiei de alimentare cu energie electrica a acestora, dupã caz;
- verificarea functionarii aparatelor de mãsurare, control, reglare şi de siguranta;
- demontarea/debransarea punctelor de consum fãrã aprobare legalã şi a conductelor de alimentare aferente;
- verificarea functionarii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare ale beneficiarului;
- verificarea tirajului coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse, sau prezentarea de cãtre consumator a dovezii de verificare a acestora de cãtre un agent economic autorizat de ISCIR conform reglementãrilor în vigoare;
- verificarea stãrii rasuflatorilor;
- remedierea tuturor defectiunilor constatate şi înlocuirea elementelor defecte, fiind interzise cu desãvârşire soluţiile provizorii; costurile aferente înlocuirii elementelor de conducta defecte (robinete, fitinguri, ţevi şi alte asemenea) vor fi suportate de consumator.
- verificarea stãrii construcţiilor, care adapostesc staţiile de reglare-mãsurare şi posturile de reglare.
Proba de etanseitate pentru intreaga instalatie şi proba de rezistenta pentru partea de instalatie la care s-au fãcut înlocuiri şi/sau modificãri, s-a efectuat în prezenta delegatului operatorului de distribuţie în condiţiile şi cu rezultatele înscrise în procesul verbal de recepţie tehnica anexat, nr. ...... din data de: ziua ..... luna ...... anul ........
S-au constatat şi remediat urmãtoarele defectiuni:
.......................................................
.......................................................
.......................................................
Concluzia: În urma verificãrilor efectuate se constata ca instalatia îndeplineşte/nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranta, prevãzute în "Norme tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale"


┌────┬────────────────┬───────────┬───────────────────────────────┬────────────┐
│ │Puncte de ardere│ Data │ Nr. şi data documentului care │Semnãturi │
│ ├───────┬────────┤ │atesta verificarea aparatelor ├──────┬─────┤
│Nr. │Pana la│ Peste │efectuãrii │de utilizare efectuatã de cãtre│Consu-│Veri-│
│crt.│2 mc/h │ 2 mc/h │verificãrii│ agenţi economici autorizat de │mator │fica-│
│ │ │ │ │ ISCIR │ │tor │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼────────┼───────────┼───────────────────────────────┼──────┼─────┤
└────┴───────┴────────┴───────────┴───────────────────────────────┴──────┴─────┘



______________________

________________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016