Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 562 din 23 februarie 2023 pentru modificarea şi completarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014
EMITENT: Ministerul Sănătăţii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 206 din 13 martie 2023
Văzând Referatul de aprobare nr. AR 3.779/2023 al Direcţiei generale sănătate publică şi programe de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii,
având în vedere:
- Decizia civilă nr. 2.158/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de punere în executare a Sentinţei civile nr. 138/2020 pronunţate de Curtea de Apel Cluj;
– dispoziţiile art. 6 lit. e) pct. 3 şi ale art. 7 lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale pct. 1 lit. g) din anexa nr. 3 la aceeaşi lege,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii emite următorul ordin:
ART. I
Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 21 februarie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 1
În înţelesul prezentelor norme, următorii termeni se definesc astfel:
a) încăpere de locuit - încăperile cu funcţii de cameră de zi şi dormitoare;
b) zonă de locuit - zona constituită ca o grupare funcţională de loturi şi parcele de teren delimitate teritorial pe care predomină clădiri cu locuinţe având ca parametru de măsură densitatea medie de locuire;
c) perimetrul unităţii - limitele terenului pe care este amplasat un obiectiv şi pe care se desfăşoară activităţile specifice;
d) teritoriu protejat - teritoriu în care nu este permisă depăşirea concentraţiilor maxime admise pentru poluanţii fizici, chimici şi biologici din factorii de mediu; acesta include zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi medicale;
e) zonă de protecţie sanitară - terenul din jurul obiectivului unde este interzisă orice folosinţă sau activitate care ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei rezidente din imediata vecinătate a obiectivului; pentru captările, construcţiile şi instalaţiile utilizate în alimentarea prin sistem public sau privat de aprovizionare cu apă potabilă/instalaţiile de apă minerală, terapeutică sau pentru îmbutelierea apei se aplică prevederile pentru «zona de protecţie sanitară cu regim sever», «zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie» şi «perimetru de protecţie hidrogeologică» din Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2005, denumite în continuare Norme speciale, şi din Instrucţiunile privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.278/2011;
f) produs biocid - conform definiţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, corespunzător tipurilor de produs 2, 5, 14, 15, 16, 17, 18 şi 19 din anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012;
g) produs de protecţia plantelor (pesticid agricol) - conform definiţiei prevăzute la art. 3 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
h) utilizator amator - individ din populaţia generală fără instruire în domeniul pesticidelor, care utilizează la scară redusă un pesticid agricol, în mediul său privat, delimitat la locuinţă şi anexele acesteia (inclusiv grădina, livada, solarul etc.), în condiţii de expunere care pot fi controlate;
i) biosecuritate - complex de măsuri organizatorice şi tehnice care sunt aplicate într-o fermă pentru prevenirea introducerii, persistenţei şi răspândirii de agenţi patogeni, în scopul protejării sănătăţii animalelor şi a sănătăţii publice;
j) bazin de înot - cuvă artificială umplută cu apă care întruneşte cerinţele de dimensionare şi dotare ce permit exercitarea activităţilor de înot în conformitate cu tipul şi nivelul prestaţiilor pentru care este destinată;
k) piscină - construcţie complexă echipată pentru îmbăiere şi/sau înot, în care se regăsesc unul sau mai multe bazine artificiale, folosit/folosite pentru activităţi de agrement, formative şi/sau sportive, după caz, precum şi toate celelalte spaţii necesare desfăşurării corespunzătoare a acestor activităţi;
l) suprafaţa adiacentă bazinului - pardoseala din jurul bazinului utilizată pentru circulaţie şi activităţi sportive, didactice sau recreaţionale, după caz;
m) pediluviu - spaţiu de trecere către bazin, alcătuit dintr-o cuvă, dispusă astfel încât să nu poată fi sărită sau evitată, cu rol în dezinfecţia şi igienizarea picioarelor utilizatorilor;
n) apa de preaplin - cantitate de apă al cărei volum depăşeşte capacitatea nominală a bazinului;
o) responsabil de piscină - persoana care asigură realizarea condiţiilor de igienă, precum şi funcţionalitatea piscinei, instalaţiilor şi siguranţa utilizatorilor;
p) personal profesional - persoane care utilizează biocide, respectiv produse de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie, în timpul activităţilor profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori şi angajaţi independenţi din diferite sectoare;
q) personal profesional instruit - persoane care deţin certificate de absolvire pentru efectuarea tratamentelor de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie, conform art. 1 alin. (3) lit. f) din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă;
r) utilizare în interior - utilizarea unui rodenticid sub formă de momeală plasată într-o clădire sau într-un spaţiu închis, în care trăieşte sau se hrăneşte predominant organismul-ţintă. Pentru rozătoarele care trăiesc în afara unei clădiri, dar se pot deplasa liber în interiorul clădirii la locul în care este aşezată momeala, trebuie folosite produse autorizate/avizate pentru utilizare în spaţiu deschis;
s) utilizare în sisteme de canalizare - utilizarea unui rodenticid într-un sistem de transport subteran al apei, de la punctul de producţie până la punctul de tratare sau de evacuare, format din ţevi, camere şi guri de vizitare;
t) utilizare în clădiri şi în jurul clădirilor - utilizarea unui rodenticid pe nave, în interiorul unei clădiri şi în zona din jurul acesteia, incluzând sistemul de canalizare, cu excepţia utilizării în depozite de deşeuri sau în zone deschise, precum terenuri agricole, parcuri sau terenuri de golf;
u) utilizare în spaţiu deschis - utilizarea unui rodenticid într-o zonă urbană, suburbană sau rurală care nu este asociată cu o clădire, precum parcuri, grădini, locuri de joacă, terenuri de sport, păduri private sau publice, zone în afara depozitelor de alimente, terasamente/margini de cale ferată, staţii de triaj, aerodromuri, şantiere, zone împrejmuite pentru creşterea animalelor, garduri vii, precum şi zone în jurul păsărilor marine care cuibăresc la sol;
v) utilizare în depozitele de deşeuri - utilizarea unui rodenticid în instalaţii de tratare a deşeurilor, cum ar fi depozitele de deşeuri, centrele de reciclare şi instalaţiile de compostare municipale staţionare sau temporare, precum spaţii de depozitare a deşeurilor menajere, sau perimetrele instalaţiilor de incinerare;
w) utilizare pe versanţi ai cursurilor de apă - utilizarea unui rodenticid în aproprierea apelor de suprafaţă: râuri, canale de drenaj, şanţuri şi lacuri (bălţi, lagune), precum şi în preajma ecluzelor şi a digurilor;
x) distanţă-tampon - distanţa minimă de 100 m aplicată oricărui receptor sensibil la fumigare sau care poate capta urme de fumigare, precum zone rezidenţiale şi zone vizitate de public, şcoli, spitale, cămine de îngrijire a copiilor şi bătrânilor, zone de captare a apei potabile, iazuri, tuneluri etc.;
y) fumigare - metodă de combatere a dăunătorilor într-un spaţiu închis, în care se utilizează un fumigant în concentraţii care sunt periculoase sau toxice pentru om şi animale;
z) fumiganţi - produse biocide în stare gazoasă care fac parte din tipurile de produse 14 (rodenticide) şi 18 (insecticide, acaricide şi produse pentru combaterea altor artropode) prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, folosite pentru a sufoca sau a otrăvi organisme dăunătoare sau organisme nedorite, prin îndepărtarea sau înlocuirea oxigenului din aer sau prin efectul biocid letal al fumigantului pe suprafaţa organismului-ţintă;
aa) instalaţii de fumigare - facilităţi structurale şi tehnice exploatate în scopul eradicării dăunătorilor din mărfuri şi produse de consum;
ab) încăperi sau camere de fumigare - clădiri sau părţi ale clădirilor închise complet în care urmează să fie efectuate fumigări, inclusiv depozitele de mărfuri sub copertine, aflate pe nave;
ac) unităţi de transport - vehicule care asigură deplasarea terestră, aeriană şi pe apă a mărfurilor sau a persoanelor;
ad) focar epidemic - zona, spaţiul, arealul în care se găsesc agenţi biologici cu potenţial de răspândire spre organismele receptive;
ae) dezinfecţie - reducerea numărului de microorganisme în sau pe o matrice neînsufleţită, realizată prin acţiunea ireversibilă a unui produs biocid, la un nivel considerat a fi adecvat pentru un scop definit;
af) dezinfecţie ca urmare a unui focar epidemic - operaţiuni de curăţare şi dezinfectare a unui spaţiu, întreprinse ȋn urma unor evenimente de boli contagioase (transmisibile);
ag) agenţi biologici - microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau intoxicaţie, potrivit definiţiei de la art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă, cu modificările ulterioare;
ah) curăţare - procesul prin care o depunere nedorită este îndepărtată de pe un substrat sau dintr-un substrat şi adusă în stare de soluţie sau dispersie, conform definiţiei prevăzute la art. 2 pct. 3 din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii;
ai) curăţarea chimică «uscată» - orice activitate industrială sau comercială în care se utilizează compuşi organici volatili într-o instalaţie, pentru a curăţa îmbrăcăminte, obiecte sau alte bunuri de consum, cu excepţia îndepărtării manuale a petelor în industria textilă şi de confecţii, potrivit definiţiei de la pct. 5 din anexa nr. 7 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare;
aj) dezinfecţia prin nebulizare - dezinfecţia unui spaţiu interior cu ajutorul unui echipament de difuzie în aer, care asigură aplicarea unui produs sub formă de aerosoli, fum, vapori sau gaze, determinând reducerea şi inactivarea microorganismelor de pe suprafeţele pereţilor, podelei şi tavanului unei încăperi, precum şi de pe suprafeţele exterioare ale mobilierului şi echipamentelor prezente în spaţiul tratat;
ak) timp de dispersie - timpul necesar pentru a atinge o concentraţie-ţintă a dezinfectantului în aer şi pe suprafeţele de dezinfectat, într-un anumit volum al spaţiului dezinfectat prin nebulizare;
al) timp de contact - timpul necesar pentru a atinge eficacitatea preconizată a dezinfectantului;
am) activitate de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare - orice activitate privind procesarea, condiţionarea, prepararea, utilizarea, ambalarea, transportul, depozitarea, manipularea produselor biocide;
an) solvent organic - orice compus organic volatil folosit ca agent de curăţare pentru a dizolva impurităţi, potrivit definiţiei de la art. 3 lit. pp2) din Legea nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
ao) solvent organic halogenat - solvent organic care conţine cel puţin un atom de brom, clor, fluor sau iod în moleculă;
ap) zona murdară - spaţiu delimitat din incinta unei unităţi de spălătorie şi curăţătorie chimică, folosit pentru recepţia şi stocarea materialelor contaminate, murdare, posibil infectate;
aq) zona curată - spaţiu delimitat din incinta unei unităţi de spălătorie şi curăţătorie chimică, folosit pentru stocarea materialelor spălate, dezinfectate şi curăţate;
ar) spălare - curăţarea rufelor, ţesăturilor, conform definiţiei prevăzute la art. 2 pct. 2 din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii;
as) aptitudinea în muncă - capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical, potrivit definiţiei de la art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, cu modificările şi completările ulterioare;
at) spaţiu de joacă - perimetrul delimitat şi amenajat în scopul agrementului, în care este instalat cel puţin un echipament pentru spaţiile de joacă, potrivit definiţiei din Metodologia pentru certificarea şi emiterea certificatului de conformitate de tip pentru echipamentele destinate parcurilor de distracţii şi spaţiilor de joacă, aprobată prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 190/2003."
2. La articolul 20, alineatul (1) se abrogă.
3. La articolul 20, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(5) Concluziile evaluării impactului asupra stării de sănătate a populaţiei fac obiectul punctului de vedere al reprezentantului direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în a cărei rază de competenţă se află activitatea/proiectul în cadrul Comitetului de analiză tehnică şi sunt parte integrantă din punctul de vedere transmis autorităţii competente pentru protecţia mediului în cadrul procedurilor de reglementare specifice, atunci când activitatea/proiectul este supus(ă) unei astfel de proceduri conform legislaţiei din domeniul protecţiei mediului în vigoare. Concluziile vor fi integrate în actul de reglementare/decizia de respingere a solicitării de reglementare din punctul de vedere al protecţiei mediului.
(6) Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru unităţile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3), pentru orice situaţii specifice gospodăriilor care nu sunt reglementate la art. 15, precum şi pentru obiective şi/sau activităţi care nu sunt supuse prevederilor legislaţiei privind protecţia mediului, dacă direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti apreciază că produc riscuri asupra sănătăţii populaţiei."
4. La articolul 27, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Fântâna trebuie amplasată şi construită astfel încât să fie protejată de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea consumatorilor. Amplasarea fântânilor publice şi a fântânilor individuale se face cu respectarea distanţei de cel puţin 10 m radial faţă de orice sursă posibilă de poluare: grajd, coteţe, platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd, fose septice vidanjabile, latrine şi trebuie să se facă astfel încât să nu afecteze sănătatea populaţiei şi mediul. Adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 6 m. Pereţii fântânii trebuie astfel amenajaţi încât să prevină orice contaminare exterioară. Ei vor fi construiţi din material rezistent şi impermeabil: ciment, cărămidă sau piatră, tuburi din beton. Pereţii fântânii trebuie prevăzuţi cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălţime de 70-100 cm deasupra solului şi 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente şi impermeabile, iar articularea cu pereţii fântânii trebuie făcută în mod etanş. Fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei, un acoperiş care să o protejeze împotriva precipitaţiilor atmosferice. Scoaterea apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă. În jurul fântânii trebuie să existe o zonă de protecţie de 1,5 m, amenajată în pantă, cimentată sau pavată, impermeabilizată contra infiltraţiilor şi împrejmuită pentru prevenirea accesului animalelor."
5. La articolul 50, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) Curăţarea şi dezinfecţia:
- pardoselile se curăţă cu ştergătorul umezit în produse de curăţare; dezinfecţia chimică se face numai dacă suprafeţele sunt vizibil murdărite cu sânge sau lichide biologice; măturatul uscat este interzis;
– covoarele şi mochetele se curăţă prin folosirea zilnică a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevăzut cu două filtre, pentru împiedicarea diseminării prafului bacterian; covoarele şi mochetele se curăţă cu produse de curăţare, periodic sau când sunt vizibil murdare; măturatul uscat este interzis;
– pereţii şi pavimentele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curăţă cu produse de curăţare, periodic şi când sunt vizibil murdărite; în cazul finisajelor nelavabile, curăţarea se face cu aspiratorul de praf;
– mobila şi pervazurile se şterg de praf zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a reţine praful; obiectele aflate la înălţime şi tapiţeria mobilei se vor curăţa zilnic cu aspiratorul de praf;
– W.C.-urile şi pisoarele se curăţă cu perie, produse de curăţare adecvate şi se dezinfectează; colacul de W.C. se şterge cu produse de curăţare; dezinfecţia chimică se va face când W.C.-ul a fost folosit de o persoană suferind de o boală diareică acută;
– cada de baie se spală cu produse de curăţare, urmată de dezinfecţie; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client;
– cabina pentru duş, pereţii şi cada se curăţă cu produse de curăţare şi se dezinfectează; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client; perdelele de la băi şi duşuri se spală o dată pe săptămână;
– chiuveta va avea suprafaţa intactă şi nu va fi prevăzută cu scurgător de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curăţă şi se dezinfectează zilnic, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subţire;
– săpunul şi dispozitivele pentru distribuirea săpunului: săpunul solid se păstrează uscat într-o savonieră care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru săpun; savonierele şi distribuitoarele de perete se curăţă şi se clătesc cu apă fierbinte înainte de reumplere;
– alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc., se curăţă cu produse de curăţare, zilnic;
– echipamentele şi materialele de curăţenie: cârpele, bureţii, periile, ştergătoarele se spală zilnic cu produse de curăţare şi se clătesc cu apă fierbinte; se usucă şi se depozitează uscate."
6. Articolul 77 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 77
(1) Produsele biocide care intră sub incidenţa prevederilor art. 19 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pot fi utilizate şi comercializate numai de către personal profesional instruit.
(2) Pesticidele agricole pot fi comercializate către utilizatorii amatori, cu respectarea prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Serviciile profesionale de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie se realizează numai cu lucrători care deţin certificate de absolvire emise ȋn temeiul Ordinului ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă."
7. Articolul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 83
(1) Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare sunt obligate să asigure informarea populaţiei cu privire la acţiunile desfăşurate, data efectuării lucrărilor, produsele biocide utilizate, concentraţia soluţiei, perioada cât este interzis accesul populaţiei în zona tratată, măsurile de prim ajutor recomandate de producători.
(2) Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare iau măsurile necesare astfel încât depozitarea produselor biocide să se realizeze cu respectarea următoarelor prevederi generale:
a) păstrarea produselor biocide se face în spaţii special amenajate, separate de locuinţă, cu pavimente netede, lavabile, confecţionate din materiale neabsorbante, care să poată fi uşor spălate şi curăţate, pe rafturi sau grătare, lavabile, confecţionate din material neabsorbant, care să poată fi uşor spălate şi curăţate, ferite de razele solare şi de surse directe de căldură şi îngheţ, dotate cu ventilaţie naturală şi/sau artificială, sursă de apă potabilă şi trusă sanitară de prim ajutor;
b) spaţiul de depozitare pentru produse biocide nu poate să fie amplasat în clădiri de locuit;
c) deţinerea de vestiare pentru personal şi grup sanitar.
(3) Este interzisă deversarea în sistemul de canalizare a produselor biocide cu termenul de valabilitate expirat, a produselor rezultate în urma spălării ustensilelor după fiecare procedură de deratizare/dezinsecţie/dezinfecţie; eliminarea acestora se face doar de firme de transport şi neutralizare deşeuri periculoase.
(4) Este interzisă utilizarea produselor biocide fără etichetă în limba română, cu termen de valabilitate expirat, a celor cu eticheta deteriorată sau care prezintă modificări ale proprietăţilor (depuneri, culoare modificată etc.).
(5) Este interzisă utilizarea produselor biocide pentru altă arie de aplicare sau prin altă metodă decât cele specificate în actul administrativ de plasare pe piaţă.
(6) Evidenţa stocurilor de produse biocide se asigură prin fişe de magazie din care rezultă data achiziţionării şi numărul actului însoţitor, numărul lotului şi data expirării, cantitatea eliberată pentru fiecare procedură.
(7) Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare sunt obligate să deţină contracte cu firme de transport şi neutralizare deşeuri periculoase.
(8) Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare sunt obligate să deţină un registru în care se vor înscrie toate procedurile efectuate, după cum urmează:
a) data realizării procedurii;
b) numele beneficiarului;
c) tipul procedurii (deratizare, dezinfecţie, dezinsecţie);
d) denumirea produsului biocid utilizat şi numărul actului administrativ de plasare pe piaţă, lotul;
e) cantitatea utilizată şi concentraţia de lucru;
f) numărul procesului verbal de recepţie a serviciilor;
g) numele lucrătorilor care au efectuat procedurile.
(9) Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare trebuie să asigure utilaje şi instalaţii corespunzătoare, echipament de protecţie adecvată, necesar pentru prevenirea pericolului de intoxicare a lucrătorului, precum şi pentru prevenirea poluării factorilor de mediu."
8. După articolul 83 se introduc şase noi articole, articolele 83^1-83^6, cu următorul cuprins:
"ART. 83^1
(1) Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare sunt obligate să întocmească şi să actualizeze permanent proceduri operaţionale de lucru specifice, pe domenii de activitate şi tipuri de unităţi, cu includerea modului de utilizare a produselor biocide, conform actelor administrative de plasare pe piaţă şi ţinând cont de informaţiile specifice din fişele cu date de securitate ale produselor biocide.
(2) Personalul din cadrul unităţilor prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare va fi instruit, sub semnătură, privind procedurile operaţionale de lucru, semestrial sau la schimbarea produselor biocide.
ART. 83^2
(1) Prestarea de servicii de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie se finalizează cu un proces-verbal de recepţie servicii care trebuie să includă cel puţin:
a) datele de contact ale unităţii prestatoare de servicii de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie;
b) datele de contact ale beneficiarului unde se efectuează procedura;
c) procedura efectuată: deratizare, dezinfecţie, dezinsecţie;
d) data şi ora realizării procedurii;
e) contractul sau alt document prin care s-a solicitat efectuarea procedurii;
f) produsul biocid utilizat, numărul actului administrativ de plasare pe piaţă, lotul;
g) modul de aplicare a produsului biocid;
h) concentraţia soluţiei de lucru şi timpul de contact;
i) spaţiile în care au fost efectuate procedurile, suprafaţa tratată şi cantitatea de produs biocid utilizată/suprafaţă;
j) măsuri impuse după efectuarea procedurii, prezentate detaliat, în vederea prevenirii producerii de îmbolnăviri şi/sau intoxicaţii (de exemplu, durata cât spaţiul va fi închis, necesitatea aerisirii spaţiului, curăţarea suprafeţelor, utilizarea echipamentului de personalul care întreţine curăţenia).
(2) Procesul-verbal semnat de unitatea prestatoare de servicii şi beneficiar se întocmeşte în două exemplare, unul pentru unitatea prestatoare de servicii, iar unul se înmânează beneficiarului, împreună cu actele administrative de plasare pe piaţă a produselor biocide utilizate şi fişele cu datele de securitate ale produselor biocide.
ART. 83^3
(1) Produsele biocide se folosesc de către unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare numai în scopul pentru care au fost avizate/autorizate, cu respectarea indicaţiilor de utilizare, precum şi a recomandărilor şi restricţiilor privind protecţia sănătăţii şi a factorilor de mediu.
(2) Sunt interzise amestecarea, în cadrul aceleiaşi proceduri, a produselor biocide, precum şi utilizarea succesivă a două tipuri de produse biocide diferite.
(3) Personalul care efectuează servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare trebuie să ţină cont de frazele de pericol şi frazele de precauţie stabilite în conformitate cu partea 2 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, astfel cum sunt precizate în actele administrative de plasare pe piaţă.
(4) Pe recipientul produsului biocid se notează data şi ora deschiderii, precum şi data-limită până la care produsul biocid poate fi utilizat, în conformitate cu recomandările producătorului.
(5) După utilizarea produselor biocide este interzisă refolosirea recipientelor.
ART. 83^4
Criterii pentru alegerea corectă a produselor biocide în vederea realizării procedurilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare:
a) spectrul de activitate adaptat procedurilor fixate;
b) timpul de acţiune;
c) produsele biocide să fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza.
ART. 83^5
Distribuitorii produselor biocide trebuie să pună la dispoziţia firmelor prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare atât actele administrative de plasare pe piaţă, cât şi fişele cu datele de securitate ale produselor biocide.
ART. 83^6
(1) Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare care îşi desfăşoară activitatea în alt judeţ decât cel pentru care deţin certificarea conformităţii cu normele de igienă şi sănătate publică vor înştiinţa în prealabil direcţia de sănătate publică din judeţul pe teritoriul căruia urmează să se efectueze acţiunea.
(2) Dacă serviciile de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie se realizează în unităţi de învăţământ, se impune stabilirea unui termen de minimum 24 de ore între efectuarea procedurii şi reluarea cursurilor sau realizarea acestor proceduri la sfârşitul săptămânii, iar unitatea de prestări servicii informează direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti cu minimum 24 de ore înainte de începerea procedurii, cu menţionarea produselor biocide care se vor utiliza.
(3) La data încetării activităţii, în termen de 10 zile, unitatea de prestări servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare va întocmi un inventar al stocurilor rămase nefolosite, care vor fi înaintate către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti cu asumarea de termene de redistribuire sau de neutralizare a produselor biocide, şi va prezenta documentele aferente."
9. După capitolul IX se introduc patru noi capitole, capitolul X „Norme privind procedurile de deratizare şi dezinsecţie, precum şi procedurile de tratament prin fumigare cu produse biocide care fac parte din tipurile de produse 14 (prescurtat TP 14) şi 18 (prescurtat TP 18), prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012“, capitolul XI „Norme privind comercializarea rodenticidelor şi insecticidelor destinate utilizării profesionale de către personalul profesionist instruit“, capitolul XII „Norme privind procedurile de dezinfecţie, precum şi procedurile de dezinfecţie prin nebulizare cu produse biocide care fac parte din tipul de produse 2 (prescurtat TP 2), prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012“ şi capitolul XIII „Norme privind procedurile de spălare şi curăţare din unităţile de spălătorie şi curăţătorie chimică“, cu următorul cuprins:
" CAP. X
Norme privind procedurile de deratizare şi dezinsecţie, precum şi procedurile de tratament prin fumigare cu produse biocide care fac parte din tipurile de produse 14 (prescurtat TP 14) şi 18 (prescurtat TP 18), prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012
ART. 116
Utilizarea produselor biocide TP 14 şi TP 18 respectă condiţiile prevăzute în actul administrativ de plasare pe piaţă referitoare la:
a) utilizare în interior;
b) utilizare în sisteme de canalizare;
c) utilizare în clădiri şi în jurul clădirilor;
d) utilizare în spaţiu deschis;
e) utilizare în depozitele de deşeuri;
f) utilizare pe versanţi ai cursurilor de apă;
g) utilizare în unităţi de transport;
h) utilizare în instalaţii de fumigare;
i) utilizare în încăperi sau camere de fumigare.
ART. 117
Prezentele norme se aplică în vederea controlului rozătoarelor din jurul clădirilor pentru:
a) protecţia sănătăţii oamenilor şi animalelor;
b) protecţia structurii de bază a clădirii;
c) protecţia clădirilor locuite sau utilizate de oameni;
d) protecţia oricăror infrastructuri pentru creşterea animalelor;
e) protecţia clădirilor pentru asigurarea proceselor de producţie corespunzătoare din punct de vedere igienic şi tehnic;
f) protecţia clădirilor care sunt utilizate pentru depozitarea alimentelor şi/sau a hranei animalelor şi a produselor alimentare, precum şi a altor bunuri (de exemplu, lemn, maşini, paie etc.);
g) protecţia clădirilor care asigură infrastructura (de exemplu, reţeaua electrică, staţii de transformatoare);
h) protecţia mijloacelor utilizate pentru transportul persoanelor şi al bunurilor.
ART. 118
Prezentele norme se aplică tratamentelor de deratizare şi dezinsecţie atunci când se utilizează ca fumiganţi produse biocide TP 14 şi TP 18 autorizate sau avizate, clasificate în categoriile 1, 2 şi 3 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006.
ART. 119
Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare cu fumiganţii prevăzuţi la art. 118 necesită certificarea conformităţii cu normele de igienă şi sănătate publică, conform art. 17 alin. (1^1) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia cazului în care activităţile de fumigare servesc exclusiv pentru cercetare şi dezvoltare.
ART. 120
(1) Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie deţin personal profesional instruit.
(2) În vederea instruirii, la tratamentele de deratizare şi dezinsecţie pot participa persoane în cadrul programelor de instruire prevăzute la art. 2 din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr. 2.209/4.469/2022, cu condiţia stabilirii aptitudinii în muncă.
ART. 121
Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare cu produse biocide TP 14 şi TP 18 trebuie să deţină suficient personal profesional instruit, după cum urmează:
a) cel puţin patru angajaţi pentru activităţile de fumigare cu fumiganţi clasificaţi în categoria 1 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008;
b) cel puţin doi angajaţi pentru activităţile de fumigare cu fumiganţi clasificaţi în categoria 2 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 şi pentru activităţile de fumigare a unităţilor de transport;
c) cel puţin un angajat pentru activităţile de fumigare cu fumiganţi clasificaţi în categoria 3 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.
ART. 122
Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare înregistrează următoarele informaţii preliminare de la solicitantul care semnalează o infestare:
a) numele, adresa şi datele de contact ale persoanei care a raportat infestarea;
b) numele, adresa şi datele de contact ale proprietarului/ ocupantului/managerului/reprezentantului legal al spaţiului;
c) detalii despre infestare (insectele şi rozătoarele observate, locul şi momentul observării acestora);
d) înregistrări ale infestărilor anterioare, dacă este posibil.
ART. 123
(1) Cu cel puţin 3 zile înainte de începerea unei tratament cu fumigare, unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare notifică direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe al cărei teritoriu se găseşte locaţia care urmează a fi fumigată, indicând următoarele:
a) numele şi adresa unităţii care urmează să presteze servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare;
b) numele persoanei sau ale persoanelor responsabile pentru tratamentul cu fumigare;
c) denumirea comercială, numărul avizului/autorizaţiei şi substanţele active biocide ale fumigantului;
d) adresa locaţiei care urmează a fi fumigată;
e) data şi ora de începere şi finalizare a fumigării;
f) organismul dăunător vizat;
g) numele contractantului proprietarului/ocupantului/ managerului/reprezentantului legal al spaţiului şi solicitarea sau acceptul în scris al acestuia;
h) durata aproximativă a fiecărui tratament de fumigare.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), este permisă notificarea cu mai puţin de 3 zile înainte de începerea tratamentului numai pentru situaţiile în care sunt afectate sănătatea, siguranţa şi bunăstarea publicului sau în situaţia unor condiţii meteorologice severe.
ART. 124
(1) Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare au următoarele obligaţii înainte de începerea tratamentului:
a) trebuie să deţină solicitarea sau acceptul în scris al proprietarului/ocupantului/managerului/reprezentantului legal al spaţiului pentru vizitele necesare inspectării spaţiului, în scopul efectuării acţiunii de combatere, precum şi data/ora la care acţiunea se poate efectua;
b) trebuie să informeze în scris proprietarul/ocupantul/ managerul/reprezentantului legal al spaţiului cu privire la:
(i) metodele de tratament ce urmează a fi aplicate;
(ii) măsurile de precauţie necesare pentru sănătatea oamenilor şi protecţia mediului;
(iii) măsurile în caz de accidente sau incidente;
(iv) procedurile care trebuie urmate în caz de împrăştiere a momelii;
(v) izolarea şi colectarea carcaselor de rozătoare prin vizitarea spaţiului, precum şi mijloacele adecvate de eliminare a acestora;
(vi) măsurile de prevenţie pentru ca membrii familiei, personalul şi vizitatorii să nu interfereze cu punctele de momeală;
c) trebuie să verifice zona infestată şi să stabilească:
(i) prezenţa speciilor dăunătoare, activitatea aparentă a acestora (cum ar fi locurile de cuibărit şi hrănire), precum şi identificarea speciilor respective;
(ii) amploarea infestării;
(iii) prezenţa animalelor-neţintă (domestice şi sălbatice) şi a oamenilor, în special a copiilor;
d) trebuie să întocmească un plan de combatere a dăunătorilor, indicând, după caz:
(i) prezenţa oricăror surse de hrană, cum ar fi depozitele de alimente şi hrană, care favorizează activitatea rozătoarelor;
(ii) surse potenţiale de apă, în cazul infestărilor cu şobolani;
(iii) poziţiile preconizate în care momeala urmează a fi amplasată, precum şi distanţa la care va fi poziţionată;
(iv) locurile în care rozătoarele au acces la clădiri;
(v) zonele în care există activitate umană şi activităţi ale speciilor-neţintă pentru care sunt necesare măsuri speciale;
(vi) zonele care necesită luarea unor măsuri pentru a preveni reinfestarea;
(vii) zone cu teren accidentat şi vegetaţie unde pot trăi mamifere mici care nu sunt vizate de tratament;
e) trebuie să consulte proprietarii şi ocupanţii spaţiilor învecinate cu privire la întreprinderea măsurilor de control al dăunătorilor concomitent cu tratamentul spaţiului infestat, în cazul în care infestarea se extinde dincolo de limitele spaţiului aflat în responsabilitatea proprietarului/ocupantului/managerului/ reprezentantului legal al spaţiului.
(2) Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare au următoarele obligaţii:
a) cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea tratamentului, transmit proprietarului/ocupantului/managerului/ reprezentantului legal al spaţiului o notificare prealabilă cu privire la scopurile şi durata anticipată a tratamentului cu fumigare şi acordă timp suficient pentru eliberarea tuturor spaţiilor;
b) plasează capcane, staţii de intoxicare rezistente la deschidere şi închise ermetic în zonele de acces al publicului, etichetate cu avertizări, precum: «Otravă», «Nu deranjaţi» sau «Momeală cu rodenticid»;
c) înainte de începerea tratamentului instalează semne de avertizare care indică pericolul şi tipul de substanţă chimică care urmează a fi folosită. Măsurile de precauţie necesare trebuie să fie afişate pe toate uşile şi intrările în spaţii. Aceste semnalizări se tipăresc cu cerneală roşie pe fundal alb, cu titluri având litere de cel puţin 50 mm înălţime, indicând data şi ora tratamentului, numele şi adresa unităţii care efectuează fumigarea şi un avertisment privind eliberarea spaţiului cu cel puţin o oră înainte de începerea tratamentului şi faptul că spaţiul nu se reocupă până când semnalele de pericol nu au fost eliminate de personalul profesionist instruit responsabil de execuţia tratamentului.
ART. 125
(1) Înaintea realizării oricărui tratament, unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie efectuează o evaluare pentru locaţia unde urmează să aplice tratamentul în ceea ce priveşte riscurile pentru lucrători şi pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament, în care se identifică:
a) produsele biocide TP 14 sau TP 18 care trebuie utilizate;
b) efectele adverse potenţiale asupra lucrătorilor şi a altor persoane care ar putea fi afectate de tratamentul cu produsele utilizate, precum şi măsurile de reducere a riscurilor pentru aceştia;
c) mijloacele de control al parametrilor de utilizare şi depozitare (de exemplu, controlul temperaturii, ventilaţia);
d) măsuri de urgenţă pentru mediu şi sănătate, în caz de accidente cu produsele utilizate.
(2) Evaluarea riscurilor pentru personalul profesional şi pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament se realizează cu ajutorul informaţiilor care se regăsesc în:
a) fişa cu datele de securitate sau în raportul de securitate chimică întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei; sau
b) rezumatul caracteristicilor produselor biocide TP 14 şi TP 18 sau eticheta produselor, întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide.
(3) Evaluarea riscurilor prevăzută la alin. (1) include o justificare pentru metoda de control al dăunătorilor aleasă, respectiv utilizarea de preferinţă a unui anumit tip de momeală şi a unei anumite proceduri.
(4) Fumigarea spaţiilor dintr-o locaţie trebuie efectuată cu asigurarea distanţei-tampon. În cazul în care tratamentele de fumigare se extind, trebuie luate în considerare toate activităţile şi clădirile înconjurătoare pentru a asigura îndeplinirea cerinţelor de separare extinsă şi distanţă-tampon.
(5) În cazul în care fumigarea poate afecta alţi lucrători dintr-un loc învecinat, este necesară restricţionarea fumigărilor la un anumit interval orar, cum ar fi după programul de lucru sau în zilele libere.
(6) Spaţiul de fumigare trebuie să fie situat departe de sursele de căldură, de flacără deschisă şi de locurile pentru depozitarea şi prepararea alimentelor.
ART. 126
Nu este permisă utilizarea rodenticidelor ca practică de rutină pentru combaterea dăunătorilor în locurile în care rozătoarele nu sunt prezente, cu excepţia situaţiei în care alte metode de tratament al sursei sunt greu de efectuat.
ART. 127
Personalul instruit care aplică momeala respectă indicaţiile din actul administrativ de plasare pe piaţă a rodenticidului cu privire la:
a) cantitatea de momeală maximă permisă care trebuie amplasată la fiecare punct;
b) numărul şi distanţa dintre punctele de momeală.
ART. 128
Personalul profesional instruit care aplică produse biocide TP 14 şi TP 18 utilizează echipamentele de protecţie personală adecvate circumstanţelor în care este aplicat produsul biocid.
ART. 129
La sfârşitul primei acţiuni de tratament, beneficiarul, respectiv supraveghetorul, administratorul locului sau o altă persoană responsabilă, cum ar fi proprietarul terenului sau proprietarul locuinţei/reprezentantul legal, este informat în scris, cu confirmare de primire, asupra poziţiilor fiecărui punct de momeală, indicând măsurile care trebuie întreprinse:
a) în situaţia în care este găsit un rozător mort în timpul tratamentului;
b) în situaţia în care un punct de momeală devine disponibil unui animal-neţintă sau unei persoane;
c) când apare un caz de urgenţă, de exemplu, dacă un animal-neţintă şi/sau o persoană au/are acces şi consumă momeala.
ART. 130
(1) După aplicarea tratamentului cu momeli, lucrătorii efectuează vizite de verificare a spaţiilor tratate şi întreprind următoarele măsuri:
a) înlocuiesc momelile consumate sau deteriorate;
b) verifică dacă punctele de momeală sunt sigure, nederanjate şi nu au existat împrăştieri ale momelii;
c) colectează carcasele de rozătoare;
d) repoziţionează sau elimină punctele de momeli neconsumate de rozătoare.
(2) Frecvenţa vizitelor de verificare se realizează conform indicaţiilor producătorului de rodenticid şi în funcţie de:
a) caracteristicile spaţiilor tratate;
b) speciile dăunătoare şi dimensiunea infestării prezente la locul respectiv;
c) accesul publicului sau al personalului neimplicat în tratament.
(3) Prima vizită de verificare se realizează în cel mult o săptămână de la prima aplicare a momelii, cu excepţia cazului în care sunt aplicate rodenticide reglementate la art. 19 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, pentru care vizita de verificare se realizează a doua zi.
(4) Ulterior, vizitele de verificare se realizează cel puţin la fiecare 14 zile, atunci când se utilizează rodenticide anticoagulante.
(5) După fiecare vizită de verificare se notează cantitatea de momeală consumată, astfel:
a) momeala poate fi cântărită şi cantitatea consumată este calculată prin scădere din cantitatea iniţială; sau
b) poate fi notat numărul de unităţi consumate; sau
c) se folosesc alternativ modalităţile prevăzute la lit. a) şi b); sau
d) se indică faptul că momeala nu a fost consumată sau a fost parţial sau complet consumată.
ART. 131
La încheierea tratamentului cu rodenticide trebuie îndepărtate toate momelile şi trebuie efectuată o vizită de verificare după 14 zile de la îndepărtarea tuturor momelilor pentru a colecta toate carcasele animalelor.
ART. 132
La sfârşitul perioadei de tratament prin fumigare, personalul profesional instruit întreprinde următoarele măsuri:
a) ventilarea corespunzătoare a spaţiilor;
b) curăţarea sau eliminarea recipientelor folosite la fumigare, a resturilor, reziduurilor şi a altor materiale;
c) înlăturarea obstrucţiilor de la gurile de aerisire;
d) colectarea carcaselor de rozătoare şi insecte, precum şi spălarea tuturor obiectelor din încăpere pentru a elimina resturile de fumigant.
ART. 133
Unităţile care prestează servicii de deratizare şi dezinsecţie păstrează înregistrări scrise ale tuturor acţiunilor întreprinse la fiecare vizită de verificare.
ART. 134
Proprietarul/Ocupantul/Managerul/Reprezentantul legal al spaţiului în care au fost efectuate tratamente de deratizare şi dezinsecţie este obligat să întreprindă următoarele acţiuni pentru a preveni reinfestarea:
a) îndepărtarea tuturor produselor alimentare care ar putea determina infestări sau utilizarea containerelor rezistente la rozătoare pentru a preveni accesul rozătoarelor la produsele alimentare;
b) luarea unor măsuri de protecţie pentru a preveni pătrunderea rozătoarelor şi a insectelor în spaţiu, precum folosirea recipientelor închise etanş pentru colectarea deşeurilor menajere, repararea ţevilor şi a conductelor de canalizare etc.;
c) îndepărtarea tuturor materialelor sub care se pot adăposti rozătoare, a vegetaţiei din apropierea locului tratat şi utilizarea apărătoarelor dure de protecţie în jurul clădirilor pentru a preveni săparea de vizuini de către rozătoare.
ART. 135
(1) Deşeurile sub formă de momeală uzată, ambalaje şi echipament de protecţie personală contaminat trebuie depozitate temporar într-o instalaţie de depozitare adecvată rezistentă la foc, capabilă să reţină scurgerile/ pierderile, uscată, ferită de îngheţ şi sigură împotriva accesului persoanelor neautorizate, până la eliminarea finală a acestor deşeuri.
(2) Eliminarea momelilor şi a carcaselor de rozătoare se face prin incinerare de către operatori autorizaţi, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023.
ART. 136
(1) În cazul în care unităţile care prestează servicii de deratizare realizează operaţia de neutralizare a deşeurilor formate din carcasele de rozătoare, acestea au obligaţia să ţină evidenţa referitoare la tipul şi cantitatea deşeurilor, documentele însoţitoare, modul de neutralizare, data şi, după caz, şarja/lotul, materiile sau produsele rezultate, destinaţia, transportatorul şi documentele însoţitoare.
(2) În cazul în care unităţile care prestează servicii de deratizare nu realizează operaţia de neutralizare a carcaselor de rozătoare colectate, acestea au obligaţia să ţină evidenţa referitoare la tipul, cantitatea deşeurilor, modul de transport al carcaselor de rozătoare colectate, precum şi documente doveditoare cu privire la predarea acestora la o unitate de colectare a deşeurilor.
(3) Toate documentele prevăzute la alin. (1) şi (2) se arhivează şi se păstrează conform dispoziţiilor legale în vigoare.
CAP. XI
Norme privind comercializarea rodenticidelor şi insecticidelor destinate utilizării profesionale de către personalul profesionist instruit
ART. 137
Unităţile care comercializează angro şi cu amănuntul rodenticide şi insecticide către unităţile care prestează servicii de deratizare şi dezinsecţie au obligaţia de a deţine pentru fiecare produs vândut destinat utilizării profesionale de către personal instruit următoarele date:
a) date despre produs:
(i) denumire comercială;
(ii) numărul actului administrativ de plasare pe piaţă a produsului;
b) date despre unitatea de la care a achiziţionat produsul, numele şi adresa unităţii;
c) date despre unitatea care achiziţionează produsul:
(i) numele şi adresa unităţii;
(ii) numele şi prenumele persoanei instruite responsabile pentru cumpărarea produsului în vederea utilizării;
(iii) seria şi numărul certificatului de absolvire al persoanei instruite responsabile pentru cumpărarea produsului în vederea utilizării;
d) date despre achiziţionarea produsului:
(i) dimensiunea ambalajelor;
(ii) cantitatea achiziţionată;
(iii) numărul/seria fiecărui lot;
(iv) data vânzării.
ART. 138
Datele prevăzute la art. 137 trebuie să fie păstrate pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data vânzării şi trebuie să fie puse la dispoziţia persoanelor împuternicite de Ministerul Sănătăţii pentru efectuarea controlului.
ART. 139
Se interzice unităţilor care comercializează angro şi cu amănuntul rodenticide şi insecticide vânzarea către publicul larg a produselor biocide TP 14 şi TP 18 destinate personalului profesional şi personalului profesional instruit.
CAP. XII
Norme privind procedurile de dezinfecţie, precum şi procedurile de dezinfecţie prin nebulizare cu produse biocide care fac parte din tipul de produse 2 (prescurtat TP 2), prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012
ART. 140
Prezentele norme se aplică procedurilor de dezinfecţie şi procedurilor de dezinfecţie prin nebulizare desfăşurate de unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie cu produse biocide utilizate pentru dezinfectarea suprafeţelor, materialelor, echipamentelor şi mobilierului din spaţii publice şi private, altele decât unităţile sanitare, şi care nu sunt utilizate în contact direct cu produsele alimentare sau cu hrana pentru animale.
ART. 141
Utilizările produselor biocide TP 2 respectă condiţiile prevăzute în actul administrativ de plasare pe piaţă referitoare la:
a) categoria de utilizatori;
b) măsurile de protecţie pentru grupuri de populaţie vulnerabilă (copii, bătrâni, bolnavi);
c) aria şi domeniul de utilizare;
d) tipul de suprafeţe tratate;
e) indicaţiile de utilizare;
f) spectrul de eficacitate biocidă.
ART. 142
Unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie prin nebulizare vor respecta normele de igienă şi sănătate publică conform art. 17 alin. (1^1) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.030/2009, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia cazului în care activităţile de nebulizare servesc exclusiv pentru cercetare şi dezvoltare.
ART. 143
(1) Unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie prin nebulizare deţin personal profesional instruit în număr suficient.
(2) În vederea instruirii, la tratamente de dezinfecţie prin nebulizare pot participa persoane în cadrul programelor de instruire prevăzute la art. 2 din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr 2.209/4.469/2022, cu condiţia stabilirii aptitudinii în muncă.
(3) Pentru operaţiunile de dezinfecţie prin nebulizare ca urmare a unui focar epidemic, personalul va fi instruit în prealabil de către angajator cu privire la pericolele chimice şi biologice, agentul biologic infecţios şi măsurile care trebuie luate:
a) pentru utilizarea corectă a echipamentelor de protecţie personală;
b) măsuri de izolare şi de siguranţă a locaţiei;
c) pentru manipularea şi eliminarea deşeurilor rezultate ca urmare a dezinfecţiei prin nebulizare.
ART. 144
Activităţile din unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie prin nebulizare se desfăşoară cu respectarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă, cu modificările ulterioare.
ART. 145
Pentru desfăşurarea activităţilor de dezinfecţie prin nebulizare a locaţiei în urma unui focar epidemic, unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie prin nebulizare trebuie să deţină proceduri operaţionale standard bine documentate, care pot fi uşor implementate şi care sunt revizuite periodic. Procedurile operaţionale standard asigură că:
a) tratamentul de dezinfecţie prin nebulizare împiedică răspândirea agenţilor biologici;
b) tratamentul de dezinfecţie prin nebulizare este aplicat în timp util, în conformitate cu cerinţele tehnice, după semnalarea unui focar epidemic, şi se bazează pe dovezi emergente de eficacitate;
c) este disponibil personal instruit şi suficient, în raport cu volumul şi complexitatea spaţiului, precum şi cu nivelul de risc al agentului biologic;
d) sunt utilizate echipamentele de protecţie personală;
e) sunt disponibile echipamente şi consumabile adecvate procesului de dezinfecţie, în raport cu volumul, suprafaţa şi complexitatea spaţiului, cu nivelurile de risc ale agentului biologic şi ale dezinfectanţilor utilizaţi;
f) echipamentul pentru dezinfecţie este întreţinut corespunzător şi depozitat într-o zonă corespunzătoare;
g) sunt luate în considerare şi evaluate riscurile asociate cu:
(i) viabilitatea agentului biologic infecţios;
(ii) pericolul, severitatea, calea de expunere, modul de transmitere ale bolii asociate cu agentul biologic infecţios;
h) sunt protejaţi ocupanţii din spaţiile adiacente zonei de lucru, ȋn special copiii, persoanele în vârstă, persoanele care au suferit o intervenţie chirurgicală recentă, persoanele cu imunitate compromisă, persoanele cu boli inflamatorii cronice;
i) există suficiente informaţii despre amplasament pentru a determina amploarea şi severitatea contaminării.
ART. 146
(1) Înaintea oricărui tratament, unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie prin nebulizare efectuează în scris o evaluare a riscurilor pentru lucrători şi pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament, în care se identifică:
a) produsele biocide care trebuie utilizate şi cantitatea necesară;
b) efectele adverse potenţiale ale produselor biocide utilizate;
c) măsuri de reducere a riscurilor pentru lucrători şi pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratamentul cu produsele utilizate.
(2) Evaluarea riscurilor pentru personalul profesional şi pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament se realizează cu ajutorul informaţiilor care se regăsesc în:
a) fişa cu datele de securitate sau în raportul de securitate chimică, întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006; şi/sau
b) rezumatul caracteristicilor sau eticheta produselor, întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 528/2012.
ART. 147
(1) Unităţile care prestează servicii profesionale realizează tratamentul de dezinfecţie prin nebulizare:
a) cu personal profesional instruit;
b) cu dezinfectanţi avizaţi sau autorizaţi pentru această metodă de aplicare;
c) cu respectarea instrucţiunilor de utilizare, a măsurilor de siguranţă, a timpului de dispersie şi a timpului de contact stabiliţi de producătorul dezinfectantului;
d) cu echipament de protecţie personală adecvat;
e) cu respectarea măsurilor de protejare:
(i) pentru lucrători, pentru persoanele din vecinătate, pentru persoanele care vor folosi ulterior spaţiul;
(ii) pentru spaţiile în care se găsesc alimente sau spaţii de joacă.
(2) Tratamentul de dezinfecţie prin nebulizare se realizează numai:
a) când spaţiul nu este ocupat de persoane neautorizate;
b) cu echipamentul de aplicare recomandat de producător pentru a fi utilizat la dispersia produsului biocid, folosit ȋn testele pentru demonstrarea eficacităţii biocide.
(3) Pentru utilizarea altui echipament de aplicare decât cel recomandat de producător sau în cazul unor modificări majore ale echipamentului de aplicare folosit ȋn testele pentru demonstrarea eficacităţii dezinfectantului, care pot afecta eficacitatea produsului (precum modificări aduse unor conducte, pompe, duze etc.), deţinătorul actului administrativ de punere pe piaţă trebuie să obţină o extindere a actului administrativ de plasare pe piaţă a dezinfectantului.
ART. 148
La sfârşitul perioadei de tratament de dezinfecţie prin nebulizare, personalul profesional instruit ȋntreprinde următoarele măsuri:
a) ventilarea corespunzătoare a spaţiilor;
b) curăţarea suprafeţelor tratate, potrivit recomandărilor producătorului;
c) eliminarea deşeurilor de materiale şi dezinfectant.
ART. 149
Unităţile care prestează servicii de dezinfecţie prin nebulizare păstrează înregistrări scrise ale tuturor acţiunilor întreprinse în cadrul fiecărui tratament, pentru a fi puse la dispoziţia persoanelor împuternicite de Ministerul Sănătăţii pentru efectuarea controlului.
CAP. XIII
Norme privind procedurile de spălare şi curăţare din unităţile de spălătorie şi curăţătorie chimică
ART. 150
(1) Prezentele norme se aplică procedurilor din unităţile care prestează servicii de spălătorie şi curăţătorie chimică pentru public, unităţi de stat şi private, precum hoteluri, restaurante şi centre de recreere, unităţi de învăţământ, centre de îngrijire a bătrânilor şi copiilor etc.
(2) Prezentele norme nu se aplică serviciilor de spălare şi curăţare pentru materiale provenite de la unităţi sanitare, reglementate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.761/2021 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, evaluarea eficacităţii procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie efectuate în cadrul acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecţia mâinilor în funcţie de nivelul de risc, precum şi metodele de evaluare a derulării procesului de sterilizare şi controlul eficienţei acestuia, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici materialelor, îmbrăcăminţii şi echipamentului de protecţie personală contaminate chimic, biologic şi radioactiv în mediul profesional sau ca urmare a unui dezastru.
ART. 151
Activităţile de curăţare chimică «uscată» care utilizează solvenţi organici şi solvenţi organici halogenaţi cu conţinut de compuşi organici volatili se desfăşoară cu respectarea măsurilor prevăzute în Legea nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 152
Este interzisă desfăşurarea în clădirile cu destinaţia de locuinţă sau în spaţiile adiacente acestora a activităţilor de curăţare chimică «uscată» în care se utilizează substanţe sau amestecuri clasificate cancerigene din categoria 1 conform tabelului 3.6.1, mutageni ai celulelor embrionare conform tabelului 3.5.1 sau toxice pentru reproducere din categoria 1 conform tabelului 3.7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.
ART. 153
Curăţarea chimică «uscată» a ţesăturilor în care se folosesc solvenţi organici sau solvenţi organici halogenaţi clasificaţi în categoriile prevăzute la art. 152 se realizează numai cu echipamente cu sistem închis, construite special, care nu permit emisii fugitive de solvenţi. Această cerinţă nu se aplică pentru curăţarea manuală a petelor de pe ţesături.
ART. 154
(1) Unităţile care prestează servicii de curăţătorie chimică iau următoarele măsuri de precauţie corespunzătoare pentru a minimiza emisiile de solvenţi în timpul pornirii şi opririi operaţiunilor de curăţare chimică «uscată»: uşile de încărcare ale echipamentului de curăţare chimică trebuie să fie închise atunci când nu sunt utilizate; după încărcarea echipamentului, uşile acestuia trebuie închise înainte de pornire şi trebuie menţinute închise pe parcursul ciclului de uscare şi curăţare.
(2) În cazul în care este montat un ventilator de extracţie pentru a menţine o presiune negativă în interiorul echipamentului de curăţare chimică în timpul încărcării, evacuarea acestui ventilator trebuie direcţionată către un filtru cu carbon adsorbant, înainte de descărcarea în atmosferă.
(3) Toate echipamentele de curăţare chimică trebuie să aibă dispozitive de blocare pentru a preveni:
a) pornirea echipamentului când uşa de încărcare este deschisă;
b) deschiderea uşii de încărcare înainte de încheierea ciclului de curăţare al echipamentului când cuva nu se mai roteşte.
(4) Toate echipamentele de curăţare chimică trebuie să aibă dispozitive de blocare pentru a opri automat echipamentul în oricare dintre următoarele situaţii:
a) deficitul apei de răcire;
b) defectarea capacităţii de răcire a condensatorului electric;
c) defectarea capacităţii de răcire a sistemului de refrigerare sau defectarea sistemului de încălzire al maşinii de curăţare care conduce la imposibilitatea de a usca încărcătura de ţesături.
(5) Uşile de fixare, sifonul cu buton şi filtrul de scame trebuie să fie închise înainte de pornirea echipamentului şi menţinute închise pe toată perioada ciclului de uscare şi curăţare.
(6) Echipamentele de curăţare chimică «uscată» trebuie să aibă dispozitive de blocare pentru a opri automat echipamentul în cazul în care uşile de fixare, sifonul de buton şi filtrul de scame nu sunt închise corespunzător.
(7) Echipamentele de curăţare chimică «uscată» trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de control termostatic sau echivalent pentru a controla temperatura maximă de funcţionare, corespunzătoare solventului utilizat, în conformitate cu recomandările producătorului.
(8) Echipamentele de curăţare chimică «uscată» trebuie să fie prevăzute cu o tavă de vărsare, având capacitatea de cel puţin 110% din volumul celui mai mare rezervor al echipamentului. În caz contrar, echipamentele vor fi poziţionate departe de canalele de scurgere care pot fi contaminate ca urmare a evacuărilor de solvent organic şi solvent organic halogenat.
(9) Reziduurile contaminate cu solvenţi vor fi îndepărtate din echipamentul de curăţare chimică «uscată» prin evacuarea filtrului de pulbere, prin îndepărtarea filtrului ecologic sau cu ajutorul sistemelor de pompare instalate.
(10) Emisiile de solvent din instalaţie nu trebuie să depăşească 20 de grame de solvent per kilogram de produse curăţate şi uscate pe an.
ART. 155
Activităţile unităţilor de spălătorie şi curăţare chimică nu se vor extinde dincolo de locaţia unităţii.
ART. 156
(1) Unităţile de spălătorie şi curăţătorie chimică trebuie să înregistreze în scris, săptămânal, următoarele date legate de operaţiunile de curăţare chimică «uscată»:
a) greutatea totală a hainelor sau a ţesăturilor curăţate (în kg);
b) volumul de solvent adăugat la maşină (în litri);
c) volumul de reziduuri contaminate cu solvenţi pompate sau scoase din echipament (în litri);
(2) Datele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se înregistrează pentru fiecare solvent adăugat în echipament şi pentru fiecare dintre reziduurile contaminate cu solvent pompate sau scoase din echipament, cu excepţia deşeurilor din separatorul de apă.
(3) Se înregistrează şi volumul în litri de solvent rămas în echipament atât la începutul, cât şi la sfârşitul unei perioade de 12 luni.
(4) Datele înregistrate la alin. (2) şi (3) vor fi păstrate cel puţin doi ani.
ART. 157
(1) Fiecare echipament de curăţare chimică «uscată» trebuie întreţinut de o persoană calificată corespunzător, la intervalele recomandate de producător.
(2) Întreg personalul de exploatare trebuie să fie instruit de angajator cu privire la operarea fiecărui echipament, la controlul şi utilizarea solvenţilor de curăţare chimică «uscată».
(3) Fiecare echipament de curăţare chimică «uscată» trebuie instalat şi exploatat în conformitate cu recomandările producătorului, stabilite în manualul de utilizare, pentru a minimiza eliberarea de solvenţi în aer, sol şi apă.
(4) Unităţile care prestează servicii de curăţătorie chimică trebuie să deţină piese de schimb şi consumabile, în special cele supuse uzurii continue, sau acestea să fie disponibile în scurt timp de la solicitare, pentru ca defecţiunile să poată fi remediate rapid.
(5) Detaliile tuturor lucrărilor de întreţinere, testare şi reparaţii efectuate la fiecare echipament de curăţare chimică «uscată», inclusiv la cântarele utilizate pentru cântărirea încărcăturilor, trebuie înregistrate în scris.
ART. 158
La scoaterea din funcţiune a echipamentului de curăţare, solvenţii şi reziduurile contaminate cu solvenţi din echipament vor fi eliminate în conformitate cu prevederile din legislaţia de protecţie a mediului şi de eliminare a deşeurilor.
ART. 159
Toţi solvenţii trebuie depozitaţi:
a) în recipientele în care au fost furnizaţi, cu capacul închis permanent, cu excepţia perioadei de utilizare; sau
b) în colectoarele de scurgere, fabricate din materiale impermeabile, rezistente la coroziune;
c) departe de surse de căldură şi/sau lumină puternică.
ART. 160
(1) La umplerea echipamentelor de curăţare chimică «uscată», recipientul cu solvent trebuie:
a) să aibă capacul scos doar atunci când se află lângă maşina de curăţare chimică, gata de umplere;
b) să aibă o capacitate care să permită golirea întregului conţinut în echipamentul de curăţare chimică «uscată» la fiecare ciclu de umplere;
c) să permită înlocuirea imediată a capacului după golire.
(2) Materiale absorbante adecvate trebuie ţinute în apropierea instalaţiei pentru a curăţa eventualele scurgeri de solvenţi şi/sau de deşeuri contaminate cu solvenţi.
ART. 161
(1) Deşeurile contaminate cu solvenţi, precum reziduurile de solvent, trebuie depozitate:
a) în recipiente sigilate adecvate, cu capacul bine închis;
b) pe o pardoseală impermeabilă adecvată;
c) departe de sistemele de canalizare;
d) departe de surse de căldură şi/sau de lumină puternică.
ART. 162
Spaţiile de lucru necesită iluminare naturală şi artificială. Iluminatul trebuie să garanteze o vizibilitate adaptată tipului şi cerinţelor operaţiunii în cauză. Valorile minime ale nivelului de iluminare exprimate în lucşi sunt după cum urmează:
a) zone de trecere, coridoare, scări, lift, rampe de încărcare: 100 lx;
b) toalete, grupuri sanitare, vestiare: 200 lx;
c) zone de primire marfă, etichetare, sortare, spălare şi curăţare chimică, călcare şi presare: 300 lx;
d) zone pentru verificarea şi modificarea hainelor şi a lenjeriei, manopere de croit, cusut: 750 lx.
ART. 163
(1) În încăperile unităţilor de spălătorie şi curăţătorie chimică se asigură următoarele temperaturi ambientale care nu trebuie depăşite:
a) zona murdară: 26°C;
b) zona curată: 30°C.
(2) Dacă sunt depăşite temperaturile prevăzute la alin. (1) se vor lua următoarele măsuri:
a) răcirea incintei în timpul nopţii;
b) protejarea incintei de radiaţiile solare, cu ajutorul jaluzelelor exterioare;
c) poziţionarea cât mai departe de zonele de lucru a instalaţiilor cu sarcini termice mari.
ART. 164
(1) Funcţionarea unităţilor de spălătorie şi curăţătorie chimică se realizează cu respectarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 165
În cadrul operaţiunilor de curăţare chimică „uscată“ se vor lua măsuri adecvate pentru limitarea expunerii la produse chimice prin contactul cu pielea, inhalarea vaporilor şi aerosolilor, în special prin:
a) dozarea automată a produselor chimice periculoase, dacă este posibil;
b) respectarea instrucţiunilor de utilizare şi a recomandărilor de precauţie din fişele cu datele de securitate ale furnizorilor de materii prime;
c) purtarea mănuşilor de protecţie adecvate tipului de produs chimic, dacă există riscul de contact cu pielea;
d) purtarea ochelarilor de protecţie adecvaţi tipului de produs chimic, dacă există riscul de stropire;
e) dezinfectarea suprafeţelor cu ajutorul şerveţelelor umede, în locul produselor care se aplică prin pulverizare;
f) manipularea solvenţilor organici volatili sau a produselor chimice care produc aerosoli numai în încăperi bine aerisite, ventilate.
ART. 166
(1) În cadrul operaţiunilor de spălare a rufelor se vor lua următoarele măsuri de igienă şi de protecţie personală pentru persoanele aflate în zona murdară:
a) respectarea măsurilor generale de protecţie şi de îngrijire a pielii;
b) spălarea şi dezinfectarea mâinilor după îndepărtarea mănuşilor;
c) introducerea într-un sac a îmbrăcăminţii de protecţie şi dezinfectarea mâinilor la părăsirea zonei murdare;
d) evitarea purtării bijuteriilor pe mâini şi antebraţe, dacă o activitate necesită dezinfecţia mâinilor;
e) interzicerea mâncatului, băutului şi purtării machiajului;
f) purtarea, în general, a îmbrăcăminţii de protecţie peste hainele de lucru şi schimbarea acesteia cel puţin o dată pe săptămână;
g) purtarea mănuşilor de unică folosinţă (EN ISO 374-1) de către persoanele care pot intra în contact cu rufe murdare. Pentru sortarea rufelor murdare se recomandă purtarea mănuşilor impermeabile, rezistente la perforare;
h) purtarea măştilor chirurgicale (cu protecţia gurii şi a nasului) potrivite ca protecţie faţă de agenţii infecţioşi. La manipularea rufelor foarte murdare şi a rufelor umede este necesară purtarea măştilor din clasa de protecţie FFP2, chiar dacă rufele se află în saci închişi. Sunt importante instruirea şi monitorizarea personalului cu privire la purtarea corectă a măştilor.
(2) Se asigură vestiare separate pentru hainele de lucru şi pentru îmbrăcămintea lucrătorilor.
(3) Măsurile de curăţare şi dezinfecţie pentru mâini, suprafeţe, dispozitive se înregistrează într-un plan de igienă şi se asigură respectarea măsurilor.
ART. 167
În cazul în care aerul evacuat dintr-un proces de curăţare chimică «uscată» este respirat de lucrători şi limita de emisie a unui compus organic volatil stabilită conform legislaţiei de mediu diferă de limita de expunere stabilită conform legislaţiei privind sănătatea şi securitatea în muncă, atunci se aplică limita cea mai strictă.
ART. 168
Măsurile de colectare, depozitare şi transport al lenjeriei murdare se întreprind după cum urmează:
a) verificarea la recepţie a lenjeriei murdare pentru îndepărtarea eventualelor corpuri străine pe care aceasta le-ar putea conţine, în special în privinţa obiectelor care pot răni lucrătorii, cum ar fi ace sau alte obiecte ascuţite;
b) manipularea cu atenţie a lenjeriei, evitând pe cât posibil prăfuirea, comprimarea şi aruncarea sacilor cu rufe;
c) colectarea şi transportul lenjeriei murdare din zonele cu risc ridicat de infecţie folosind mijloace adecvate gradului de murdărie, respectiv:
(i) rufele uscate şi normal murdare vor fi ambalate în saci obişnuiţi de rufe, aşa cum este indicat de sistemul de sortare a rufelor;
(ii) rufele umede şi foarte murdare (pătate cu fecale, vărsături, sânge etc.) trebuie ambalate în pungi etanşe de rufe, rezistente la rupere, sau în recipiente care sunt uşor de recunoscut. Pot fi folosiţi saci dubli cu coduri de culoare care permit ca sacul din interior cu rufe murdare să fie ambalat la exterior într-un al doilea sac necontaminat, astfel încât sacul interior nedeschis să fie trimis direct pentru dezinfectare;
d) din cauza răspândirii microbilor şi a riscului de rănire, sacii de rufe nu trebuie aruncaţi, scuturaţi sau presaţi, iar manipularea sacilor de rufe deschişi trebuie evitată pe cât posibil;
e) lenjeria susceptibilă de a prezenta un risc crescut de infecţie trebuie dezinfectată în prealabil printr-un proces termochimic şi după aceea va fi sortată;
f) în zona murdară, sortarea manuală a rufelor murdare pentru a îndepărta obiectele ar trebui să fie redusă la minimum. În acest scop se recomandă utilizarea mijloacelor tehnice, precum cleşti de prindere.
ART. 169
Este interzisă spălarea în spălătoriile destinate publicului larg a rufelor care provin de la persoane cu boli contagioase grave (precum SARS, febră hemoragică etc.). Acestea vor fi considerate materiale cu risc infecţios şi se vor urma procedurile stabilite pentru spălătoriile din unităţile sanitare.
ART. 170
Pentru a asigura manipularea în siguranţă a lenjeriei murdare, unităţile prestatoare de servicii de spălătorie şi curăţare trebuie să elaboreze proceduri operaţionale de siguranţă şi instrucţiuni de lucru corespunzătoare.
ART. 171
Din motive de igienă, zona curată şi zona murdară trebuie separate una de cealaltă prin bariere fizice de construcţie. Dacă este posibil, fiecare zonă trebuie să aibă acces separat sau zonele să fie conectate între ele printr-o cameră de decontaminare a persoanelor. Pasajele între zona curată şi zona murdară trebuie amenajate ca spaţiu de tranzit pentru decontaminarea persoanelor, cu facilităţi pentru dezinfecţia mâinilor şi pentru depozitarea îmbrăcăminţii de protecţie.
ART. 172
(1) Podelele, pereţii, suprafeţele exterioare ale instalaţiilor şi suprafeţele de lucru din zona murdară trebuie să fie uşor de curăţat şi dezinfectat.
(2) Zona murdară trebuie să aibă chiuvete pentru curăţarea şi dezinfectarea mâinilor, dacă este posibil fără robinete manuale, echipate cu dozatoare cu produse de spălat, dezinfectanţi şi prosoape de mână de unică folosinţă.
ART. 173
(1) Instalaţiile de ventilaţie şi aspiraţie trebuie proiectate astfel încât aerul contaminat să nu fie niciodată reinjectat în spaţiile din care provine sau în alte încăperi.
(2) În zona murdară ventilaţia spaţiilor trebuie să fie de sus în jos. Utilizarea suplimentară a aspiratoarelor de masă previne răspândirea agenţilor biologici, la sortarea rufelor.
ART. 174
(1) Lucrătorii din unităţile de spălătorie şi curăţătorie chimică, inclusiv personalul de întreţinere şi curăţenie, sunt instruiţi periodic de angajator cu privire la pericolul generat de produsele chimice, de agenţii biologici infecţioşi, de contactul cu sânge sau alte fluide corporale şi cu privire la măsurile de protecţie necesare.
(2) Toţi angajaţii care lucrează în zona murdară sau care pot intra în contact cu sânge sau fluide corporale infecţioase trebuie să fie vaccinaţi împotriva hepatitei A şi B. Eficacitatea vaccinării trebuie verificată şi documentată prin testarea anticorpilor anti-HBs.
ART. 175
Accesul în zona murdară trebuie limitat doar pentru persoanele autorizate. Femeile însărcinate şi care alăptează, precum şi persoanele imunodeprimate nu ar trebui să fie angajate pentru a lucra în zona murdară."
10. În tot cuprinsul ordinului, sintagma „pesticid agricol“ se modifică şi se înlocuieşte cu sintagma „produs de protecţia plantelor“, iar sintagma „pesticid nonagricol“ se înlocuieşte cu sintagma „produs biocid“.
ART. II
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie, unităţile care comercializează angro şi cu amănuntul rodenticide si insecticide către unităţile care prestează servicii de deratizare şi dezinsecţie, precum şi unităţile de spălătorie şi curăţătorie chimică vor lua măsuri pentru respectarea prevederilor de la art. I.
ART. III
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul sănătăţii,
Adriana Pistol,
secretar de stat
Bucureşti, 23 februarie 2023.
Nr. 562.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
