Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 104.066 din 6 iulie 2015 al Direcţiei biodiversitate, ţinând cont de Avizul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bacău - Decizia etapei de încadrare nr. 54 din 24 octombrie 2012, Avizul Ministerului Culturii nr. 6.761 din 12 noiembrie 2015, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 212.123 din 27 noiembrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 24.698 din 26 martie 2013 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 152.950 din 25 martie 2015, în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobă Planul de management al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat Bucureşti, 15 martie 2016. Nr. 556. ANEXĂ PLANUL DE MANAGEMENT al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău Lista de abrevieri DN - drum naţional IUCN - Organizaţia Internaţională pentru Conservarea Naturii POIM - Programul operaţional "Infrastructură Mare" CNCSIS - Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior ICAS - Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului ONG - organizaţie nonguvernamentală UP - unitate de producţie CAP. I Descrierea Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău 1.1. Poziţie 1.1.1. Localizare şi căi de acces Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău are suprafaţa de 4,7 ha, conform amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Dărmăneşti, ediţia 2006, fiind localizată în Munţii Nemira, din Carpaţii Orientali, pe raza teritorial-administrativă a oraşului Dărmăneşti, judeţul Bacău. Din DN 12A Adjud-Miercurea-Ciuc, din dreptul localităţii Dărmăneşti, pe drumul judeţean Dărmăneşti-Sânmartin circa 6 km, până în satul Sălătruc, apoi pe drum forestier pietruit, pe valea pârâului Izvorul Negru, pe o distanţă de circa 4 km Pe calea ferată Adjud-Comăneşti, cu oprire în halta Valea Uzului şi în continuare pe drumurile judeţean şi forestier descrise anterior 1.1.2. Acoperirea cu hărţi Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău este evidenţiată în hărţile silvice 1:20000 şi 1:50000, fiind şi în format electronic, tiff, color, la o rezoluţie de 300 dpi. 1.2. Limitele ariei naturale protejate Suprafaţa Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău este inclusă în fondul forestier, proprietate publică a statului, administrat de Ocolul Silvic Dărmăneşti, cuprinzând parcela silvică 90, din U.P. I Izvorul Negru. Limita nordică este reprezentată de barajul natural al Lacului Bălătău. Limita estică este dată de linia care separă parcela silvică 90 de subparcelele 18B, 19A şi parcela silvică 20, limita pe care sunt situate bornele silvice 45, 47, şi 49. Limita sudică începe la borna silvică 49 şi este reprezentată de limita dintre parcela silvică 90 din Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău şi subparcelele silvice 21A şi 80B din afara rezervaţiei. Limita vestică este reprezentată de limita dintre parcela silvică 90 din rezervaţie şi subparcela silvică 80A din afara rezervaţiei. Descrierea suprafeţei Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău, IV.6, se suprapune peste unitatea amenajistică 90 din U.P. I Izvorul Negru, Ocolul Silvic Dărmăneşti, având o suprafaţă, conform Amenajamentului silvic din 2006, de 4,7 ha. Având în vedere faptul că, în Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău, se regăseşte un habitat de importanţă naţională pentru conservare, sunt interzise: a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare; b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale. Se pot desfăşura următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative; b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; d) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; e) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui, în baza aprobării de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; f) în cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac la propunerea custodelui ariei naturale protejate, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; g) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora; h) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea custodelui ariei naturale protejate şi în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. 1.3. Inventarierea resurselor abiotice 1.3.1. Elemente de geologie şi potenţialul geologic Lacul Bălătău este dezvoltat în spaţiul de extindere a gresiei de Tarcău, depozitele litologice depuse la coada lacului fiind reprezentate îndeosebi din nisipuri. Colmatarea intensă a făcut ca suprafaţa lacului să fie redusă la jumătate din suprafaţa iniţială. Lacul Bălătău s-a format în anul 1883, prin bararea naturală a cursului pârâului Negru, datorită alunecării produse pe versantul drept al văii, în locul "Rupturile de la Focul lui Ivan". Se extinde pe fundul pârâului şi are un grad de colmatare ridicat, ca urmare a absenţei lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor. 1.3.2. Caracteristici geomorfologice şi potenţialul geomorfologic Din punctul de vedere al raionării geomorfologice, teritoriul se încadrează în ţinutul Carpaţilor Orientali, subţinutul munţilor flişului. 1.3.3. Potenţialul hidrogeologic şi hidrologic Lacul Bălătău este alimentat de pârâul Izvorul Negru, iar o cantitate echivalentă de apă iese din lac şi se dirijează spre râul Uz. Deşi iniţial a avut un volum de 500.000 mc şi o suprafaţă de 12 ha, în timp, datorită colmatării, volumul s-a redus la 150.000 m3 cu o suprafaţă de 4,7 ha. 1.3.4. Potenţialul climatic În zona Lacului Bălătău este un climat montan, cu temperatura medie anuală de 6°C şi o cantitate medie anuală de precipitaţii de circa 700-800 mm. Pentru caracterizarea generală a climatului s-au folosit date culese de la staţia meteorologică Târgu Ocna. Regimul termic - Temperatura medie lunară şi media anuală sunt redate în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 - Temperatura medie lunară şi media anuală
┌────┬───┬────┬─────┬────┬───┬────┬─────┬──────┬────┬───┬────┬─────┬────────┐
│Luna│ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │ VIII │ IX │ X │ XI │ XII │ Medie │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ anuală │
├────┼───┼────┼─────┼────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼───┼────┼─────┼────────┤
│°C │-4 │ -3 │ 1 │ 4 │ 8 │ 12 │ 14 │ 16 │ 12 │ 6 │ 2 │ -2 │ 6 │
└────┴───┴────┴─────┴────┴───┴────┴─────┴──────┴────┴───┴────┴─────┴────────┘
Amplitudinea temperaturii medii anuale: 20°C; Temperatura maximă absolută: 38,6°C înregistrată în data de 12 august 1946 Temperatura minimă absolută: - 29,5°C înregistrată în data de 25 ianuarie 1942 Temperatura medie anuală: 6°C. Durata perioadei de vegetaţie, cu temperaturi medii diurne peste 10°C - 180 de zile, iar durata medie a zilelor cu temperaturi peste 0°C - 290 de zile. Data medie a primului îngheţ este în jur de 20 octombrie, iar a ultimului îngheţ, în jur de 20 aprilie. Regimul pluviometric - precipitaţiile atmosferice medii lunare şi anuale sunt redate în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 - Precipitaţiile atmosferice medii lunare şi anuale
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│ Luna │ Precipitaţii medii lunare - mm │ Media│
│ ├───┬────┬─────┬────┬────┬────┬─────┬──────┬────┬───┬────┬────┤anuală│
│ │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ VII │ VIII │ IX │ X │ XI │ XII│ │
├──────┼───┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼──────┼────┼───┼────┼────┼──────┤
│mm │ 40│ 40 │ 40 │ 60 │ 100│ 120│ 100│ 90 │ 60 │ 60│ 50 │ 40 │ 800 │
└──────┴───┴────┴─────┴────┴────┴────┴─────┴──────┴────┴───┴────┴────┴──────┘
Media precipitaţiilor pe anotimpuri este următoarea: primăvara - 200 mm, vara - 310 mm, toamna - 170 mm, iarna - 120 mm. În sezonul de vegetaţie, media este de 530 mm. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă - 60 de zile. Regimul eolian - Versanţii abrupţi înconjurători asigură o bună adăpostire de vânturile dominante, oferind atât iarna, cât şi vara o nuanţă de moderaţie climatului. Indicatorii sintetici ai datelor climatice Indicele anual de ariditate De Martonne are valori medii anuale mai mari de 35, evidenţiind condiţiile favorabile dezvoltării vegetaţiei forestiere. Pe anotimpuri acest indicator are următoarele valori: Primăvara 37; vara 36; toamna 26; iarna 41. Învelişul edafic - Despre soluri se poate face precizarea că se dezvoltă doar în jumătatea din amonte a Lacului Bălătău, în spaţiul deja colmatat, şi se caracterizează prin orizonturi diagnostice specifice solurilor hidromorfe, dezvoltate pe depozite recente aluviale. Versanţii limitrofi Lacului Bălătău sunt ocupaţi de soluri brune eumezobazice, cu extindere largă pe versantul de nord, unde s-a produs alunecarea şi prin soluri brune acide, frecvente în partea de sud. 1.4. Inventarierea resurselor biotice 1.4.1. Habitate Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău corespunde categoriei IV IUCN, şi anume aria de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire. 1.4.2. Flora şi vegetaţia Pe jumătatea din amonte a lacului se întâlnesc aninişuri - Alnetum, stufărişuri, păpurişuri şi rogozişuri. Pădurea de pe versanţii înconjurători s-a păstrat sub aspectul compoziţiei, la parametrii pădurilor de amestec - răşinoase şi fag. Din punctul de vedere al regimului silvic, pădurile din jur sunt din categorii pentru producţie. 1.4.3. Fauna Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău se încadrează în etajul boreal, caracteristic pădurilor de conifere sau conifere în amestec cu foioase în care speciile reprezentative au o stabilitate redusă, majoritatea fiind migratoare. Dintre mamifere, prezente în zonă sunt: ursul brun - Ursus arctos, pisica sălbatică - Felis silvestris, râsul - Lynx lynx, lupul - Canis lupus, iar dintre rozătoare: veveriţa - Sciurus vulgaris şi şoarecele scurmător - Clethrionomys glareolus. Păsările cele mai frecvente din jurul Lacului Bălătău sunt reprezentate prin: şorecarul comun - Buteo buteo, corbul - Corvus corax, huhurezul mic - Strix aluco, bufniţa - Bubo bubo, piţigoiul de brădet - Parus ater, piţigoiul de munte - P. montanus, forfecuţa - Loxia curvirostra, ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius, gaiţa de munte - Nucifraga caryocatactes, auşel sprâncenat - Regulus ignicapillus, codobatura albă - Motacilla alba, codobatura de munte - M. cinerea, mierla de apă - Cinclus cinclus şi fluierarul de munte - Actitis hypoleucos. Reptilele şi amfibienii sunt reprezentaţi de şopârla de munte - Lacerta vivipara, vipera comună - Vipera berus, tritonul de munte - Triturus alpestris, tritonul carpatic - Triturus montandoni, broasca roşie de munte - Rana temporaria şi buhaiul de baltă cu burta galbenă - Bombina variegata. Dintre nevertebrate se întâlnesc: gândacul mare de scoarţă al molidului - Ips typographus, Blastophagus piniperda, Blastophagus minor, Lymantria monacha, viespea mare - Sirex gigas, Carabus auronitens. Gasteropodele cele mai importante sunt reprezentate prin Ena obscura, Zenobiella vicina, Retinella nitidulla, Campylaea faustina şi Claustia dubia. Melci mai frecvenţi sunt Vitrea diaphona, Retinella pura, Oxychilus glaber - pe frunzare şi în poieni Pupilla muscorum, Helix lutescens şi Succinea oblonga. Peştii din lac sunt reprezentaţi de păstrăv - Salmo trutta fario, clean - Leuciscus cephalus, zglăvoacă - Cottus gobio şi boiştean - Phoxinus phoxinus. 1.5. Mediul socioeconomic 1.5.1. Istoricul Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău Înainte de naţionalizarea din anul 1948, suprafaţa ce constituie aria naturală protejată Lacul Bălătău a aparţinut familiei boiereşti Ghica, iar, după aceea, a trecut în proprietatea statului român. 1.5.2. Aspecte demografice Prezenţa umană în zona Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău este legată de activităţile agricole din vecinătatea ariei naturale protejate, fără ca acestea să vizeze parcele incluse în aria protejată. În imediata vecinătate a rezervaţiei naturale există drumul forestier Roşca. 1.5.3. Dotări tehnico-edilitare În interiorul Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău nu există nicio construcţie sau instalaţie, doar în apropierea acesteia există drumul forestier Izvorul Negru - FE 001, drum pietruit care asigură accesul la aceasta. 1.5.4. Activităţi antropice pe raza ariei naturale protejate 1.5.4.1. Silvicultura Silvicultura este una dintre cele mai vechi activităţi antropice de pe raza ariei naturale protejate. Gestionarea raţională a fondului forestier este o condiţie absolut necesară pentru dezvoltarea echilibrată a aşezărilor umane şi pentru menţinerea echilibrului ecologic în mediul natural. Terenurile suprapuse ariei naturale protejate sunt în prezent supuse managementului forestier aplicat în limitele prevederilor legale pentru statutul de rezervaţie, pe care îl are arealul. 1.5.4.2. Agricultura Pe raza Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău nu sunt practicate activităţi agricole permanente sau temporare. 1.5.4.3. Vânătoarea Suprafaţa ariei naturale protejate se poate constitui ca zonă de linişte pentru vânat, în cadrul fondului de vânătoare 14 Dărmăneşti. În interiorul ariei naturale protejate este interzisă vânătoarea. 1.5.5. Regimul de proprietate al terenurilor Suprafaţa de teren aferentă Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău este proprietate de stat şi este administrată prin Ocolul Silvic Dărmăneşti, Direcţia Silvică Bacău - Regia Naţională a Pădurilor. CAP. II Scopul şi obiectivele planului de management 2.1. Scopul planului de management În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Lacul Bălătău face parte din categoria ariilor protejate naţionale, care au ca scop protecţia şi conservarea habitatelor, de interes floristic şi forestier, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice şi educative. Scopul planului de management este crearea unui cadru organizatoric şi stabilirea unui set de reguli, conform prevederilor legale în vigoare, pentru protecţia, conservarea şi administrarea durabilă a patrimoniului natural al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. 2.2. Obiectivele planului de management Managementul Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău se face prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi protejarea anumitor specii. Pe lângă activităţile ştiinţifice pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Obiectivele planului de management sunt următoarele: a) asigurarea statutului favorabil de conservare a biodiversităţii florei şi faunei sălbatice; b) menţinerea cadrului fizico-geografic natural şi a funcţiilor ecologice ale ecosistemelor; c) promovarea unui turism durabil, care să contribuie la creşterea respectului faţă de valorile naturale; d) conştientizarea şi educarea publicului şi a factorilor interesaţi, pentru înţelegerea importanţei conservării naturii şi pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare ale Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău 2.3. Principiile planului de management Principiile planului de management urmăresc trasarea şi respectarea unor linii generale pentru implementarea acestuia. Principiul conservării diversităţii biologice Diversitatea biologică are o importanţă deosebită dată în primul rând de valoarea ei ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreativă şi estetică. Diversitatea biologică prezintă o importanţă deosebită pentru evoluţie şi pentru conservarea ecosistemelor şi speciilor. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este conservarea in situ a ecosistemelor şi habitatelor naturale, menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural. Protecţia şi conservarea habitatelor, a speciilor de plante şi animale sălbatice sunt reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se preiau conceptele şi instrumentele comunitare de acţiune, promovate în Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică. Pentru creşterea eficienţei acţiunilor de protecţie a habitatelor şi speciilor se propun următoarele măsuri: a) informarea publicului asupra importanţei acestei arii naturale protejate; b) o mai bună cunoaştere a politicilor organismelor decizionale aflate pe nivele ierarhice superioare şi a obiectivelor lor; c) identificarea conflictelor dintre utilizatorii de resurse şi mediul natural. Principiul opiniei generale unitare Crearea unei imagini unitare asupra unui teritoriu, prin cunoaşterea integrată a structurii şi funcţionalităţii lui, se constituie într-un atu incontestabil pentru dezvoltarea echilibrată a acelui spaţiu. Cunoaşterea unitară a valorilor şi a problemelor permite acţiunea eficientă pentru selectarea celor mai bune măsuri conforme cu aspiraţiile factorilor de decizie, ale populaţiei locale şi cu obiectivele de conservare pe termen mediu şi lung. Existenţa unei opinii generale comune asupra unui anumit aspect reprezintă o condiţie esenţială de abordare pluriinstituţională a unor aspecte de care depinde reuşita aplicării prevederilor prezentului plan de management. Astfel, integrarea într-un sistem de cooperare a acţiunilor tuturor factorilor de decizie din zonă cu cele ale administratorului ariei naturale protejate constituie un pas înainte în scopul creşterii eficienţei managementului ariei naturale protejate. Planul de management se doreşte a fi un mijloc de armonizare a acţiunilor instituţiilor responsabile de gestionarea resurselor din Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău, în scopul atingerii obiectivelor de conservare şi dezvoltării activităţilor socioeconomice. Cooperarea între instituţii este esenţială pentru implementarea planului de management. Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calităţii vieţii şi asigurării coerenţei managementului Dezvoltarea durabilă presupune menţinerea posibilităţilor şi a condiţiilor de viaţă pentru generaţiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile, cel puţin la nivelul celor existente pentru generaţia actuală. Planul de management urmăreşte îmbunătăţirea gestiunii patrimoniului natural al zonei, prin promovarea acţiunilor fără impact asupra mediului. Promovarea dezvoltării armonioase a fondului forestier şi cinegetic Pădurile, prin funcţiile de protecţie şi socioeconomice pe care le îndeplinesc, constituie o avuţie naţională de care trebuie să beneficieze întreaga societate. În acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire şi regenerare. Pentru sectorul forestier, planul de management urmăreşte conservarea şi protecţia resurselor genetice forestiere valoroase. De asemenea se urmăreşte informarea tuturor factorilor de decizie interesaţi de menţinerea caracteristicilor fondului forestier şi de implementarea acţiunilor prevăzute în planul de management. Principiul precauţiei şi transparenţei în luarea deciziei Orice acţiune sau decizie, indiferent de caracterul ei, trebuie să fie analizată din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe care aceasta le presupune, dar şi din prisma efectelor negative asupra mediului şi asupra colectivităţilor locale. Beneficiile pe termen scurt nu trebuie să reprezinte un criteriu de adoptare a deciziilor. Precauţia este un instrument de mediu foarte util pentru evitarea apariţiei unor areale cu disfuncţionalităţi. Aceasta nu impune excluderea activităţilor economice dintr-un spaţiu, ci includerea în faza de investiţie a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului trebuie să se facă în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare. Principiul precauţiei trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau indirect Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău. Se impune o transparenţă ridicată în luarea deciziilor, situaţiile conflictuale fiind astfel îndepărtate. 2.4. Cadrul legal Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău s-a constituit ca arie naturală protejată prin Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, încadrată conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în categoria IV IUCN - rezervaţie naturală cu caracter predominant floristic şi forestier. Elaborarea planului de management se face în baza art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Măsurile prevăzute în planul de management se elaborează astfel încât să ţină cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având obiectivele de management ale ariei naturale protejate. Prevederile acestui plan de management vor fi respectate de custodele ariei naturale protejate, de autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul acesteia, de persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. Aria protejată este atribuită în custodie, conform Convenţiei nr. 281 din 20 aprilie 2011, Direcţiei Silvice Bacău - Ocolul Silvic Dărmăneşti. Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău funcţionează în baza următoarelor acte normative: a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; c) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a III-a zone protejate; d) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică; e) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare; f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare; g) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările ulterioare; h) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.5. Procesul de elaborare a Planului de management al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău Planul de management se bazează pe direcţii prioritare, unde vor fi promovate acţiuni concrete pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare a rezervaţiei. Definirea direcţiilor prioritare s-a realizat ţinând cont de realităţile existente şi de obiective realizabile. Direcţiile prioritare sunt: conservarea diversităţii biologice, promovarea activităţilor de educaţie şi conştientizare publică şi promovarea imaginii ariei naturale protejate. Au fost stabilite obiectivele şi acţiunilor planului de management pe domenii prioritare şi identificate posibilele surse de finanţare, resursele tehnice şi umane necesare pentru implementarea acestora. Planul de management pentru aria naturală protejată Lacul Bălătău a fost dezbătut în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale interesate de activităţile de conservare a naturii. Planul de management al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău este realizat într-o manieră flexibilă, în special datorită fenomenelor naturale imprevizibile care pot determina reconsiderarea măsurilor de conservare a biodiversităţii. Planul de management al ariei naturale protejate Lacul Bălătău cu o valabilitate de 5 ani se aprobă prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor, după obţinerea deciziei etapei de încadrare şi a punctului de vedere al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bacău. Revizuirea Planului de management al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău se va face ori de câte ori apar modificări ale legislaţiei de mediu. Din cauza influenţelor factorilor naturali şi antropici se impune adoptarea unui management adaptativ pentru a putea fi acceptate cu uşurinţă deciziile necesare în astfel de condiţii. Planul de management este conceput în vederea definirii principalelor direcţii de acţiune, astfel încât, pe termen lung, să se poată realiza principalele obiective de conservare a ariei naturale protejate. Planuri detaliate de acţiune se elaborează anual de custode, având la bază prevederile planului de management, ţinându-se cont de situaţia curentă de pe raza ariei naturale protejate. Competenţa aprobării acestor modificări în planul de management revine: a) Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - atunci când se impun schimbări la nivel de obiective/acţiuni; b) custodelui - dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităţilor şi alocarea fondurilor. CAP. III Planul de acţiuni Prezentul plan de management va fi implementat de custodele Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău în următorii 5 ani de la data aprobării acestuia, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Implementarea se va realiza pe baza planului de acţiuni, care indică responsabilităţile şi instituţiile care pot fi implicate. Respectarea planului de acţiuni, ca parte componentă a planului de management, este obligatorie în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 3.1. Conservarea diversităţii biologice Planul de management stabileşte un cadru de acţiune în scopul conservării diversităţii biologice. Direcţiile prioritare de acţiune în Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău sunt următoarele: a) conservarea habitatelor şi speciilor de interes naţional, menţionate în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; b) menţinerea unui nivel de intervenţie antropică scăzut care să contribuie la conservarea unor habitate; c) monitorizarea şi eliminarea oricărei forme de organism cu potenţial invaziv din spaţiul rezervaţiei naturale; d) interzicerea introducerii voluntare sau involuntare de specii de plante şi animale. Acţiunea 3.1.1. Actualizarea bazei de date privind speciile de floră şi faună sălbatică din Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău şi structurarea acesteia, în conformitate cu standardele impuse la nivel naţional Descriere: Baza de date existentă la nivelul custodelui rezervaţiei naturale se va actualiza permanent cu informaţiile din teren şi cu cele rezultate în urma derulării unor programe de cercetare ştiinţifică. De asemenea, informaţii privind flora şi fauna sălbatică se vor colecta şi prin intermediul unor doctoranzi, masteranzi sau cercetători voluntari care încheie cu custodele ariei naturale protejate protocoale de colaborare. Contractele de colaborare semnate de custodele ariei naturale protejate pentru implementarea unor proiecte referitoare la patrimoniul natural vor conţine obligativitatea predării rezultatelor în vederea utilizării informaţiilor pentru completarea bazei de date. Se va asigura corelarea structurii bazei de date proprii cu bazele de date standard gestionate la nivel central. Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent Responsabil: custodele ariei naturale protejate Instituţii ce pot fi implicate: APM Bacău, ICAS Bacău, Direcţia Silvică Bacău, ONG-uri Surse de finanţare posibile: resurse proprii ale custodelui, programe de cercetare naţionale şi internaţionale, finanţări POIM, LIFE, CEEX, CNCSIS, programe de cercetare a mediului sau de conservare, alte surse de finanţare Rezultate aşteptate: actualizarea permanentă a bazei de date Indicatori de succes: bază de date completă privind speciile de floră şi faună sălbatică Acţiunea 3.1.2. Identificarea speciilor-ţintă pentru conservare şi menţinerea stării de conservare a populaţiilor acestor specii Descriere: Activităţile de conservare sunt foarte costisitoare, mai ales în situaţia în care numărul speciilor şi habitatelor protejate este foarte mare. Datorită faptului că fondurile pentru activităţile de conservare sunt limitate, în Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău se va încerca o abordare pe specii-ţintă pentru promovarea activităţilor de conservare. Astfel, se vor identifica acele specii cu populaţii ameninţate sau vulnerabile, care necesită obligatoriu măsuri de intervenţie, dar care pot funcţiona ca specii-umbrelă pentru a asigura conservarea şi a altor specii. Concentrarea pe speciile-ţintă nu presupune neglijarea totală a celorlalte specii, care vor beneficia de activităţi de monitorizare permanente, prin care se va evidenţia starea populaţiilor lor. Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: o dată la 5 ani Responsabil: custodele ariei naturale protejate Instituţii ce pot fi implicate: APM Bacău, ICAS Bacău, Direcţia Silvică Bacău, ONG-uri Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/cercetare a mediului Rezultate aşteptate: delimitarea speciilor-ţintă pentru activităţile de conservare Indicatori de succes: numărul speciilor-ţintă identificate Acţiunea 3.1.3. Interzicerea oricăror activităţi de colectare a speciilor de interes comunitar şi naţional pentru conservare, existente pe raza Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău Descriere: În conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare este interzisă colectarea sub orice formă a speciilor de floră şi faună sălbatică prioritare pentru conservare. În acest context, custodele va interzice colectarea acestor specii prin respingerea solicitărilor cu privire la desfăşurarea unor astfel de activităţi. Activităţile care duc la degradarea habitatelor acestor specii vor fi, de asemenea, interzise. Custodele, în colaborare cu instituţiile abilitate, va asigura sancţionarea severă a persoanelor fizice sau juridice care colectează sau degradează habitatele utilizate de speciile de importanţă prioritară pentru conservare. În cadrul rezervaţiei va fi permisă doar executarea de lucrări prevăzute de amenajamentele silvice, cu aprobarea autorităţilor competente. Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent Responsabil: custodele ariei naturale protejate Instituţii ce pot fi implicate: APM Bacău, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Bacău Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate Rezultate aşteptate: stoparea activităţilor de colectare a speciilor de floră şi faună de importanţă prioritară şi naţională pentru conservare Indicatori de succes: 100% avize negative pentru cererile de colectare de plante şi animale strict protejate; sancţiuni pentru persoanele fizice sau juridice care colectează ilegal plante şi animale strict ocrotite 3.2. Promovarea activităţilor de educaţie, conştientizare şi informare publică Dezvoltarea culturală, promovarea educaţiei şi a informării populaţiei reprezintă modalităţi de dezvoltare a unor spaţii pe termen lung în condiţiile în care resursele umane formate nu se îndreaptă spre alte direcţii. Acţiunile de conştientizare se referă în special la promovarea beneficiilor care pot rezulta din noul regim de gestionare a zonei. Comunităţile locale trebuie convinse că nu se aduc prejudicii de natură materială prin această formă de gestionare a teritoriului. Acţiunea 3.2.1. Realizarea unui calendar anual de activităţi de informare, educare şi conştientizare publică Descriere: Planificarea activităţilor de informare, educare şi conştientizare publică este foarte importantă în contextul în care este necesară eficientizarea tuturor activităţilor desfăşurate în acest spaţiu. În acest scop este importantă stabilirea unor tematici specifice, care să fie abordate anual, în profil educaţional, în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, protecţia florei şi faunei sălbatice, protecţia pădurii şi altele asemenea. Se vor marca prin activităţi specifice evenimentele din calendarul de mediu precum: "Ziua Internaţională a Zonelor Umede", "Ziua Internaţională a Diversităţii Biologice", "Ziua Mediului", "Ziua Păsărilor". Responsabil: custodele Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău Instituţii ce pot fi implicate: unităţile şcolare, APM Bacău, autorităţile administraţiei publice locale Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate Rezultate aşteptate: planificarea activităţilor de educaţie şi conştientizare publică, parcurgerea calendarului de mediu Indicatori de succes: numărul evenimentelor organizate Acţiunea 3.2.2. Promovarea activităţilor de voluntariat Descriere: Voluntariatul reprezintă una din formele prin care se poate realiza educaţia ecologică şi conştientizarea populaţiei din zonă privind valorile ocrotite din Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău. Deşi se va urmări implicarea voluntară a populaţiei din vecinătatea rezervaţiei naturale, nu se vor neglija nici voluntarii din alte zone. Custodele Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău va încuraja activităţile de voluntariat, prin realizarea unor certificate "voluntar în Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău", ce vor fi acordate organizaţiilor sau persoanelor care vor desfăşura astfel de activităţi în folosul ariei naturale protejate. Responsabil: custodele ariei naturale protejate Instituţii ce pot fi implicate: APM Bacău, Direcţia Silvică Bacău, ONG-uri Surse de finanţare posibile: fondurile de administrare a ariei naturale protejate Rezultate aşteptate: creşterea implicării voluntare a populaţiei locale în activităţi specifice de administrare Indicatori de succes: realizarea certificatului de voluntar în Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău, dezvoltarea mecanismului instituţional şi a responsabilităţilor pentru voluntari, creşterea anuală a numărului de voluntari 3.3. Administrarea Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău Administrarea Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău cod IV.6 se realizează prin intermediul persoanelor responsabile desemnate la nivel de ocol silvic şi direcţie silvică. Corelarea actului de administrare al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău cod IV.6 cu cel al instituţiilor administrative din teritoriu reprezintă un deziderat foarte important pentru asigurarea managementului ariei naturale protejate. Integrarea obiectivelor planului de management în regulamentele de urbanism este necesară nu numai pentru impunerea unei strategii coerente de dezvoltare a acestui spaţiu, ci şi pentru asigurarea reuşitei implementării planului de management, care se constituie într-o alternativă de dezvoltare socială şi economică a zonei şi într-un mijloc de realizare a protecţiei şi conservării resurselor naturale şi culturale ale acestui teritoriu. Acţiunea 3.3.1. Asigurarea respectării convenţiei de custodie a ariei naturale protejate Descriere: Aria naturală protejată Lacul Bălătău este luată în custodie de către Direcţia Silvică Bacău - Ocolul Silvic Dărmăneşti, pe baza convenţiei de custodie, încheiată cu autoritatea de mediu responsabilă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Responsabil: custodele Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău Instituţii ce pot fi implicate: APM Bacău, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Bacău Surse de finanţare: fondurile de gestionare a ariei naturale protejate, menţionate în angajamentul bugetar al custodelui, anexat la convenţia de custodie Rezultate aşteptate: respectarea prevederilor convenţiei de custodie Indicatori de succes: întocmirea anuală a raportului de activitate şi a celui privind starea ariei naturale protejate 3.4. Promovarea cercetării ştiinţifice Activităţile de cercetare ştiinţifică contribuie la adaptarea continuă a măsurilor de conservare şi exploatare a mediilor naturale, astfel încât să nu fie depăşită capacitatea de suport a ecosistemelor naturale. În cadrul rezervaţiei, promovarea cercetării ştiinţifice trebuie să urmărească următoarele direcţii prioritare: a) corelarea activităţilor de cercetare ştiinţifică cu acţiunile planului de management; b) dezvoltarea planificată şi controlată a activităţilor de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău; c) asigurarea promovării informaţiilor ştiinţifice referitoare la Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău; d) stimularea obţinerii de fonduri pentru dezvoltarea activităţilor de cercetare ştiinţifică. Cercetarea ştiinţifică este instrumentul prin care custodele rezervaţiei naturale poate dialoga cu cercetătorii pentru a obţine informaţii ştiinţifice necesare în procesul de administrare. Acţiunea 3.4.1. Corelarea activităţilor de cercetare ştiinţifică cu acţiunile prevăzute în planul de management Descriere: Activităţile de cercetare ştiinţifică trebuie corelate cu acţiunile din planul de management al rezervaţiei şi să respecte priorităţile stabilite de acesta. Obiectivele activităţilor de cercetare trebuie să contribuie la identificarea celor mai bune practici pentru conservarea habitatului şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, la selectarea celor mai bune măsuri de intervenţie, în cazul apariţiei unor dezechilibre semnificative. Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent Responsabil: custodele ariei naturale protejate Instituţii ce pot fi implicate: APM Bacău, ICAS, Direcţia Silvică Bacău, unităţi de învăţământ superior şi instituţii de cercetare Surse de finanţare posibile: fonduri de administrare ale ariei naturale protejate, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/cercetare a mediului Rezultate aşteptate: obţinerea de informaţii ştiinţifice care să constituie un suport pentru activităţile de management ale Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău Indicatori de succes: rezultate ştiinţifice utile în procesul de administrare a Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău Acţiunea 3.4.2. Dezvoltarea planificată şi controlată a activităţilor de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău Descriere: Activităţile de cercetare ştiinţifică contribuie la menţinerea diversităţii biologice şi elementelor de peisaj. Planificarea anuală a activităţilor de cercetare ştiinţifică în rezervaţia naturală are un rol important în monitorizarea speciilor din Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău. Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent Responsabil: custodele ariei naturale protejate Instituţii ce pot fi implicate: ICAS Bacău, universităţi şi institute de cercetare Surse de finanţare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/ cercetare a mediului Rezultate aşteptate: acumularea de date ştiinţifice privind biodiversitatea din Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău Indicatori de succes: calendar anual al activităţilor ştiinţifice care se desfăşoară în Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău, numărul activităţilor de cercetare avizate favorabil de custode Acţiunea 3.4.3. Realizarea unui cadru de susţinere a cercetărilor ştiinţifice şi asigurarea promovării rezultatelor ştiinţifice referitoare la Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău Descriere: Promovarea rezultatelor ştiinţifice este foarte importantă pentru îmbunătăţirea imaginii Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău, dar şi pentru creşterea atractivităţii zonei. Pentru a stimula acest lucru este importantă semnarea de acorduri de parteneriat cu instituţii implicate în cercetarea ştiinţifică, prin care să fie încurajată realizarea de publicaţii referitoare la rezervaţia naturală. Promovarea rezultatelor ştiinţifice se poate realiza prin cărţi, articole, hărţi sau alte materiale de diseminare a rezultatelor ştiinţifice. Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent Responsabil: custodele ariei naturale protejate Instituţii ce pot fi implicate: APM Bacău, Direcţia Silvică Bacău, instituţii cu activităţi de cercetare, universităţi Surse de finanţare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/ cercetare a mediului Rezultate aşteptate: creşterea numărului de publicaţii referitoare la Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău Indicatori de succes: acorduri de parteneriat semnate cu universităţi şi instituţii de cercetare, publicaţii ştiinţifice referitoare la Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău Acţiunea 3.4.4. Stimularea obţinerii de fonduri pentru dezvoltarea activităţilor de cercetare ştiinţifică Descriere: Încheierea de acorduri, de parteneriate cu instituţii de cercetare ştiinţifică poate stimula creşterea numărului contractelor de cercetare ştiinţifică care au ca obiect de activitate elemente naturale sau antropice din Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău. De asemenea, dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a mediului poate stimula o creştere a interesului pentru cercetare în această arie protejată. Perioada de timp sau frecvenţa de desfăşurare a acţiunii: permanent Responsabil: custodele ariei naturale protejate Instituţii ce pot fi implicate: universităţi şi institute de cercetare Surse de finanţare posibile: fonduri de administrare, programe de cercetare naţionale, programe de conservare/cercetare a mediului Rezultate aşteptate: creşterea numărului proiectelor de cercetare aplicate în Rezervaţia Naturală Lacul Bălătău, creşterea fondurilor atrase pentru activităţi de cercetare Indicatori de succes: cel puţin un proiect de cercetare pe perioada de valabilitate a planului de management CAP. IV Proceduri de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru ce se întocmesc în trimestrul patru al anului premergător. Activităţile din planul de lucru anual se implementează/ organizează astfel: a) în mod direct de către administrator prin responsabilii de activitate din cadrul personalului angajat; b) prin implicarea unor parteneri pe bază de contracte de colaborare, de voluntariat sau pe bază de protocoale cu organizaţii neguvernamentale, servicii publice sau voluntari; c) pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate. Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/ organizaţii vor fi supravegheate de către custodele ariei naturale protejate pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor de conservare ale ariei naturale protejate. În aceste cazuri, custodele ariei naturale protejate are rol important în stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile/organizaţiile respective şi definirea modului în care acestea îşi organizează activităţile. Harta Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul plan de management. ANEXĂ la planul de management Harta Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău────────── *) Notă CTCE: Harta Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 339 din 4 mai 2016 la pagina 14 (a se vedea imaginea asociată).────────── -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
