Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 538 din 22 mai 2006 privind Metodologia trecerii de la produsul intern brut la venitul national brut

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 538 din 22 mai 2006 privind Metodologia trecerii de la produsul intern brut la venitul national brut

EMITENT: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 2 iunie 2006

Comenteaza legea

ORDIN nr. 538 din 22 mai 2006
privind Metodologia trecerii de la produsul intern brut la venitul naţional brut
EMITENT: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICA
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 2 iunie 2006

În temeiul prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistica,
ţinând seama de cerinţele Directivei Consiliului 89/130/CEE -Euratom din 13 februarie 1989 privind armonizarea calculului produsului naţional brut la preţul pieţei;
având în vedere Hotãrârea Comitetului de avizare metodologicã nr. 1 din 17 mai 2006,

preşedintele Institutului Naţional de Statistica emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Obiectul prezentului ordin este de a stabili
Metodologia trecerii de la produsul intern brut la venitul naţional brut, conform cerinţelor Directivei Consiliului 89/130/CEE -Euratom.
ART. 2
Metodologia menţionatã la art. 1 este prezentatã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 3
Institutul Naţional de Statistica va asigura actualizarea metodologiei în funcţie de legislaţia europeanã.
ART. 4
(1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statistica.
(2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficialã din România.
ART. 5
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga orice alte dispoziţii contrare.

p. Preşedintele Institutului Naţional de Statistica,
Cristian Nicolae Stanica

Bucureşti, 22 mai 2006.
Nr. 538.

ANEXA

METODOLOGIA
trecerii de la produsul intern brut la venitul naţional brut

I. Implementarea Sistemului european de conturi în România
Un obiectiv esenţial al procesului de perfecţionare a sistemului informaţional statistic din ţara noastrã l-a constituit introducerea în practica statistica a Sistemului conturilor naţionale, începând cu anul 1990.
În procesul de introducere a Sistemului european de conturi (SEC) 79, utilizat pe plan european la acea data, s-a optat nu pentru însuşirea treptata a acestuia, folosindu-se în paralel conceptele vechiului sistem al producţiei materiale (SPM), ci pe renunţarea dintr-o data la SPM, începând cu anul 1991, şi concentrarea resurselor spre accelerarea introducerii SEC. Aceasta decizie nu s-a limitat la considerente strict statistice, ea fiind mai ales o modalitate de asigurare a unui sistem informaţional statistic capabil sa ofere factorilor de decizie macroeconomica elemente mult mai ample şi relevante în analiza şi proiectarea proceselor economice în perioada de tranzitie. Astfel, primele conturi naţionale, elaborate pentru anii 1989-1990, au fost realizate prin adaptarea informaţiilor existente, colectate şi prelucrate pentru a satisface cerinţele metodologice ale SPM, la cerinţele metodologice ale SEC 79. Începând cu anul 1991 estimarile au fost realizate numai pe baza metodologiei SEC. Pe parcursul anului 1991 au fost, de asemenea, revizuiti indicatorii produşi conform SPM pentru perioada 1980-1988 şi transformati în agregate SEC.
Se poate afirma cu certitudine ca elaborarea conturilor naţionale şi calcularea principalelor agregate specifice contabilitãţii naţionale au avut implicaţii în întreg sistemul informaţional statistic.
Procesul de implementare a conturilor naţionale s-a materializat prin elaborarea, pentru prima data în România, a celor doua tabele economice de sinteza ale contabilitãţii naţionale - Tabelul intrari-iesiri şi Tabelul economic de ansamblu - şi prin calcularea unui nou indicator de sinteza - Produsul intern brut (PIB).
1. Etapele procesului de implementare a SEC în România
Avându-se în vedere o multitudine de aspecte legate de acţiunile realizate, sursele de date disponibile, particularitãţile perioadei de tranzitie, multiplele modificãri legislative şi nu în ultimul rând gradul de formare a personalului implicat în aceasta activitate, se poate aprecia ca procesul de implementare a conturilor naţionale în România a parcurs 4 etape distincte, şi anume:
Prima etapa: corespunzãtoare perioadei 1989-1990, când s-a realizat o conversie a indicatorilor agregati din SPM în SEC, prin efectuarea unor ajustari şi corectii ale sferei de cuprindere şi ale conţinutului indicatorilor. Pentru fiecare dintre aceşti ani au fost elaborate un tabel intrari-iesiri (TII ), în preţuri curente şi constante, şi un tabel economic de ansamblu (TEA ), în preţuri curente.
A doua etapa: corespunzãtoare perioadei 1991-1992, în care s-a urmãrit aplicarea stricta a principiilor metodologice ale SEC 79 şi a fost demarat procesul de adaptare a surselor de date statistice existente la necesitãţile de realizare a conturilor naţionale. Un impact pozitiv, în acest sens, l-au avut şi îmbunãtãţirile aduse formularelor de bilanţ contabil al agenţilor economici, pe de o parte, şi perfecţionarea clasificatiei bugetare şi o mai buna structurare a dãrii de seama privind execuţia bugetului public, pe de alta parte.
A treia etapa: care corespunde perioadei 1993-1997 şi care a fost caracterizatã printr-o problematica diferita, legatã de:
● rata inalta a inflaţiei, care a atins cel mai ridicat nivel în anul 1993;
● demararea procesului de privatizare;
● introducerea taxei pe valoarea adãugatã de la 1 iulie 1993;
● modificarea sistemului contabilitãţii de întreprindere prin introducerea noului plan contabil la 1 ianuarie 1994;
● introducerea unor noi surse de date statistice: Ancheta anuala în întreprinderi (1993), Ancheta forţei de munca (1993), Ancheta integrata în gospodãrii (1993).
A patra etapa: începutã în anul 1998, are ca element dominant trecerea de la metodologia SEC 79 la cea prevãzutã de SEC 95.
Pentru a asigura legatura dintre seriile de date calculate conform vechii metodologii şi cele estimate conform celei noi, anul 1998 a fost ales ca an de legatura, conturile naţionale pentru acest an fiind elaborate pe baza ambelor metodologii.
2. Metodele de calcul ale produsului intern brut (PIB)
Produsul intern brut (PIB), principalul agregat macroeconomic al contabilitãţii naţionale, reprezintã rezultatul final al activitãţii de producţie a unitãţilor producãtoare rezidente. Acesta se calculeazã prin urmãtoarele metode:
a) metoda de producţie:
PIB = VAB + IP + TV - SP,
în care:
PIB = produsul intern brut (preţ de piata);
VAB = valoarea adãugatã bruta (preţ de baza);
IP = impozite pe produse;
TV = taxe vamale (drepturi asupra importurilor);
SP = subvenţiile pe produse;
b) metoda cheltuielilor:
PIB = CF + FBCF + VS + (E-I),
în care:
CF = consumul final efectiv;
FBCF = formarea bruta de capital fix;
VS = variatia de stoc;
E = exporturile de bunuri şi servicii;
I = importurile de bunuri şi servicii;
c) metoda veniturilor:
PIB = R + EBE + AIP - ASP + IP + TV - SP,
în care:
R = remunerarea salariaţilor;
EBE = excedentul brut de exploatare;
AIP = alte impozite pe producţie;
ASP = alte subvenţii pe producţie;
IP = impozite pe produse;
TV = taxe vamale;
SP = subvenţiile pe produse.
3. Versiunile conturilor naţionale anuale
Construirea conturilor naţionale anuale presupune realizarea mai multor versiuni ale acestora:
Varianta definitiva, care presupune:
● elaborarea secventei complete de conturi nefinanciare ale sectoarelor instituţionale prevãzute de SEC şi a tabelului de sinteza a sectoarelor instituţionale, Tabelul conturilor economice integrate (SEC 95);
● realizarea echilibrului resurse-utilizãri, în preţuri curente şi constante (ale anului precedent), pentru 105 produse;
● elaborarea TII, în preţuri curente şi constante, pe 105 ramuri x 105 produse;
● realizarea arbitrajului dintre indicatorii sectoarelor instituţionale şi cei ai ramurilor de activitate. Ca rezultat, cele doua tabele de sinteza ale conturilor naţionale nefinanciare sunt realizate în deplina concordanta.
Pentru elaborarea variantei definitive a conturilor naţionale se utilizeazã surse de date anuale detaliate (surse statistice, financiar-contabile, administrative).
Varianta definitiva a conturilor naţionale anuale este disponibilã la 2 ani de la încheierea anului de referinta.
Varianta semidefinitiva, care consta în calcularea PIB în preţuri curente şi constante prin metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Datele sunt publicate la un an de la încheierea anului de referinta. La baza calculelor stau aceleaşi surse de date utilizate pentru varianta definitiva, dar gradul de detaliere este mai redus.
Varianta provizorie, care consta în calcularea PIB în preţuri curente şi constante prin metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Datele sunt publicate la 75 de zile de la încheierea anului de referinta. La baza calculelor stau surse de date infrnuale, precum şi o serie de estimari.

II. Venitul naţional brut (VNB)
1. Cadrul general al tranzitiei de la PIB la VNB
Venitul naţional brut (VNB) la preţurile pieţei reprezintã ansamblul veniturilor primare primite de cãtre unitãţile instituţionale rezidente: remunerarea salariaţilor, impozitele pe producţie şi importuri minus subvenţiile, veniturile din proprietate (cele de primit minus cele de plãtit), excedentul de exploatare (brut) şi venitul mixt (brut). VNB la preţurile pieţei este egal cu PIB diminuat cu veniturile primare vãrsate de unitãţile rezidente cãtre unitãţile nerezidente, la care se adauga veniturile primare primite de la "Restul lumii" cãtre unitãţile rezidente.
VNB este un nou sold contabil, specific SEC 95, identic din punct de vedere conceptual cu produsul naţional brut calculat pe baza SEC 79.
Intreaga secventa de conturi a tuturor sectoarelor instituţionale, în preţuri curente, împreunã cu sectorul "Restul lumii", este inclusã în brosura de conturi naţionale, publicatã anual de Institutul Naţional de Statistica. VNB a fost estimat începând cu anul 1998, odatã cu implementarea sistemului de conturi SEC 95 în România.
VNB poate fi, în mãrime absolutã, mai mare sau mai mic decât PIB, modificãrile sale fiind influentate de valorile veniturilor primare primite ori transferate de la sau cãtre "Restul lumii".
Procesul de calcul privind tranzitia de la conceptul de PIB la cel de VNB este direct legat de estimarile realizate pentru conturile sectorului institutional "Restul lumii". Acest sector nu este caracterizat de o funcţie specifica sau de anumite resurse principale: acesta grupeazã unitãţile nerezidente atâta timp cat acestea întreţin tranzacţii economice cu unitãţile instituţionale rezidente. Conturile specifice ale acestui sector oferã o imagine de ansamblu a legãturilor economice ale tarii cu "Restul lumii".
"Restul lumii" nu este un sector institutional ca atare, dar joaca un rol analog în structura conturilor naţionale. În cadrul acestui sector se disting urmãtoarele grupe de conturi:
a) conturile operaţiunilor curente;
b) conturile de acumulare;
c) conturile de patrimoniu.
Aceste conturi sunt stabilite din punctul de vedere al sectorului "Restul lumii". De aceea, o resursa pentru acest sector reprezintã o utilizare pentru economia totalã (nationala) şi invers. De asemenea, un activ financiar deţinut de "Restul lumii" reprezintã un pasiv pentru economia totalã şi invers (cu excepţia aurului monetar şi a drepturilor speciale de tragere).
Unitãţile rezidente sunt acele unitãţi care au un centru de interes economic pe teritoriul României, iar unitãţile nerezidente sunt cele ce au centrul de interes economic în afarã României. Toate unitãţile angajate în activitãţile economice în România pentru o perioada prelungitã (cel puţin un an) sunt considerate rezidente pentru România. Membrii gospodariilor populaţiei continua sa aibã un centru de interes economic în ţara de origine chiar dacã pleacã în afarã pentru perioade de timp scurte, cum ar fi lucrãtorii sezonieri, lucrãtorii ce trec zilnic granita pentru a lucra în afarã tarii, turistii, studenţii etc. În cazul unitãţilor care sunt în principal angajate în consum (gospodãriile), conturile naţionale din România considera drept rezidenţi şi includ în cadrul gospodariilor rezidente urmãtoarele categorii: lucrãtorii de frontiera, lucrãtorii sezonieri (care stau în afarã tarii mai puţin de un an), turistii, pacientii, studenţii, oficialii în vizite de lucru, oamenii de afaceri, comercianţii, artiştii şi membrii echipajelor ce cãlãtoresc în afarã tarii. Cazurile de personal local recrutat care lucreazã în enclave extrateritoriale ale guvernelor strãine, personalul instituţiilor Uniunii Europene, reprezentanţii oficiali, civili sau militari, ai guvernului unei tari stabiliţi în enclavele teritoriale sunt izolate şi nu sunt încã specifice României (acestea trebuie avute în vedere conform SEC 95).
Sursa de date cea mai importanta utilizata pentru calculul conturilor sectorului institutional "Restul lumii" şi a VNB o reprezintã balanţa de plati. Începând cu anul 2004, anchetele anuale privind investiţiile strãine directe (ISD) interne vor permite o mãsurare mai buna a fluxurilor şi stocurilor de investiţii directe, ceea ce va duce la o imbunatatire a estimarilor veniturilor din proprietate utilizate în calculul VNB.
2. Balanţa de plati
Cadrul general
Instituţia responsabilã pentru elaborarea balanţei de plati şi a statisticilor poziţiei investitionale internaţionale a României este Banca Nationala a României (BNR), prin Direcţia statistica. Metodologia de elaborare a balanţei de plati are la baza recomandãrile celei de-a cincea editii a Manualului de balanţa de plati al Fondului Monetar Internaţional (BPM 5), 1993. Datele de balanţa de plati se elaboreazã şi se publica lunar, trimestrial şi anual. BNR, fiind banca centrala, poate acţiona independent de Guvern şi poate coopera cu autoritãţile publice centrale şi locale în vederea realizãrii obiectivelor sale. Conducerea BNR este stabilitã de Parlamentul României.
Cadrul legal pentru calculul balanţei de plati este oferit de <>Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bãncii Naţionale a României care, în cap. II art. 9 lit. a) împuterniceşte BNR sa solicite informaţiile necesare pentru elaborarea balanţei de plati. În cazul nerespectãrii cerinţelor legale, BNR poate emite avertismente şi aplica amenzi asupra agenţilor raportori.
În perioada aprilie 1994 - iunie 2005, instituţiile de credit rezidente au raportat la BNR date statistice pentru elaborarea balanţei de plati în baza Circularei BNR nr. 7/1994 "Norme metodologice privind înregistrarea şi raportarea operaţiunilor valutare reprezentând tranzacţii ce se includ în Balanţa de plati externe". Potrivit prevederilor circularei, instituţiile de credit erau responsabile cu identificarea şi codificarea tranzacţiilor de natura balanţei de plati potrivit metodologiei de balanţa, aplicarea principiului dublei intrari a tranzacţiilor în balanţa. Datele de balanţa de plati raportate de instituţiile de credit, precum şi alte surse (Autoritatea Nationala a Vamilor, Ministerul Finanţelor Publice etc.) erau colectate în cadrul Serviciului balanţa de plati, care tinea legatura cu raportorii şi era responsabil de aspectele metodologice.
De la 1 ianuarie 2005 a început sa funcţioneze un nou sistem de colectare a datelor pentru elaborarea balanţei de plati, al cãrui cadru legal este reprezentat de <>Norma BNR nr. 2/2004 privind raportarea la Banca Nationala a României a unor operaţiuni valutare, precum şi de <>Norma BNR nr. 4/2004 privind raportarea statistica la BNR a datelor pentru elaborarea balanţei de plati a României.
Pentru elaborarea balanţei de plati, BNR coopereazã cu Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) şi cu Institutul Naţional de Statistica (INS) privind statisticile comerţului exterior. Clasificarile şi definiţiile privind statisticile comerţului exterior sunt în mare mãsura în conformitate cu recomandãrile BPM 5. În domeniul conturilor naţionale sunt utilizate principiile SEC 95.
De asemenea, potrivit Convenţiei de cooperare dintre BNR şi INS, stabilitã pentru a dezvolta fluxurile de informaţii dintre cele doua instituţii, BNR furnizeazã INS balanţa de plati lunar, precum şi datele revizuite de balanţa de plati, atunci când acestea sunt disponibile.
Sistemul de colectare a datelor
Sistemul de colectare a datelor pentru elaborarea balanţei de plati, în vigoare pana la 1 ianuarie 2005, a fost un sistem de tip ITRS (Internaţional Transaction Reporting System), bazat pe colectarea datelor prin intermediul sistemelor de plati ale instituţiilor de credit. Bãncile transmiteau lunar informaţii referitoare la tranzacţiile derulate în nume şi cont propriu cu nerezidentii, precum şi la tranzacţiile derulate în numele clienţilor, în mod agregat. Balanţa de plati se elabora şi se publica lunar şi cuprindea date cumulate de la începutul anului pana în perioada de raportare.
Pentru anumite componente ale balanţei de plati s-au utilizat surse de date adiţionale:
● ANV şi INS pentru informaţii privind balanţa comercialã;
● casele de schimb pentru turism;
● sistemul de management şi analiza financiarã al datoriei externe (DMFAS): o baza de date utilizata pentru a monitoriza datoria externa a României. Baza de date este administratã în comun de cãtre Ministerul Finanţelor Publice (pentru partea de datorie publica) şi de Banca Nationala a României (pentru partea de datorie privatã). Informaţiile sunt introduse tranzacţie cu tranzacţie. Sunt, de asemenea, disponibile date referitoare la emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe, dobânzi, trageri, rambursãri;
● bilanţul BNR, pentru estimarea activelor de rezerva (eliminandu-se influentele de curs);
● bilanţurile monetare ale bãncilor comerciale, pentru determinarea activelor pe termen scurt şi pasivelor bãncilor.
Aplicarea principiului înregistrãrii veniturilor la valoarea datoratã ("accrual principle") este limitatã de faptul ca, în cadrul unui sistem de balanţa de plati bazat pe sistemele de plati ale instituţiilor de credit, tranzacţiile sunt colectate la valoarea efectiv plãtitã şi nu la cea datoratã.
Pentru înregistrarea dobânzilor datorate, generate de datoria externa, se au în vedere mãsuri pentru îmbunãtãţirea software-ului utilizat, care sa permitã calculul dobânzii datorate pentru fiecare tip de credit în perioada de raportare.
În perioada 1994 - aprilie 2003 datele de balanţa de plati au fost calculate în USD, iar începând cu luna iunie 2003, în euro.
Tranzacţiile denominate în alte valute sunt transformate în euro la cursul de schimb de la data tranzacţiei. Pentru datele obţinute din bilanţuri sunt utilizate ratele de schimb de la sfârşitul perioadei.
În cadrul vechiului sistem de colectare a datelor repartizarea geograficã este disponibilã pentru balanţa comercialã, precum şi pentru informaţiile obţinute din DMFAS (împrumuturi şi credite primite pe termen mediu şi lung, obligaţiuni etc.).
Raportorii sunt urmãtorii:
1. Instituţiile de credit rezidente
2. Autoritatea monetara (date privind activele de rezerva şi alte tranzacţii ale autoritãţii monetare cu nerezidentii)
3. Administraţia publica:
● cheltuielile misiunilor diplomatice romane în strãinãtate, primite o data pe an de la Ministerul Afacerilor Externe;
● informaţii privind finanţarea nerambursabila, de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP);
● anularea datoriilor guvernamentale;
● datoria externa publica şi public garantatã, disponibilã de la MFP.
Balanţa de plati se elaboreazã lunar de cãtre Direcţia statistica a BNR şi este diseminata la aproximativ 45 de zile de la sfârşitul perioadei de referinta. Datele anuale revizuite sunt disponibile în aproximativ 6 luni de la sfârşitul anului.
Caracteristici ale noului sistem de colectare a datelor pentru balanţa de plati
Începând cu 1 ianuarie 2005 a început sa funcţioneze un nou sistem de colectare a datelor pentru elaborarea balanţei de plati. Noul sistem este, de asemenea, un sistem de raportare indirecta, bazat pe colectarea datelor prin intermediul sistemelor de plati ale institutiior de credit şi completat cu raportari directe, precum şi cu cercetarea statistica privind investiţiile directe ale nerezidentilor în România.
Instituţiile de credit raporteazã tranzacţiile derulate cu nerezidentii în nume şi pe cont propriu în mod agregat, în funcţie de natura tranzacţiei, de valuta şi de ţara partenerului nerezident.
Clienţii bãncilor declara tranzacţiile cu nerezidentii în formulare statistice speciale: unele pentru încasãri (Declaraţie de încasare externa "DIE"), unele pentru plati (Declaraţie/Dispoziţie de plata externa "DPE"). Pentru a reduce efortul clienţilor, precum şi al instituţiilor de credit, BNR a elaborat "Ghidul pentru descrierea tranzacţiilor în formularele DIE şi DPE", cu ajutorul cãruia clienţii pot completa rubrica "descrierea tranzacţiei" selectand una dintre sintagmele prezentate în ghid, potrivita tipului de operaţiune derulat cu nerezidentii. Bãncile raporteazã electronic tranzacţiile clienţilor lor, în sistem tranzacţie-cu-tranzatie, pentru a putea fi verificate şi, în final, validate de cãtre BNR.
În cadrul noului sistem de colectare a datelor sunt disponibile informaţiile privind repartizarea geograficã a operaţiunilor.
Persoanele juridice care au conturi deschise la instituţii de credit nerezidente raporteazã direct cãtre BNR - Direcţia statistica tranzacţiile derulate prin aceste conturi.
Cercetarea statistica privind investiţiile strãine directe (ISD) a fost lansata în anul 2004, pentru anul 2003, urmând a fi derulata anual, în mod regulat.
Îmbunãtãţirile aduse prin noul sistem de colectare a datelor de balanţa de plati au drept scop creşterea calitãţii datelor din balanţa, cu consecinţe pozitive privind calculul indicatorului VNB.
3. Trecerea de la balanţa de plati la indicatorii conturilor naţionale
Trecerea de la indicatorii balanţei de plati la cei ai conturilor naţionale este evidenţiatã în tabelul urmãtor. Tranzacţiile referitoare la servicii şi venituri, preluate din balanţa de plati, sunt înregistrate la valoarea efectiv plãtitã şi sunt utilizate direct în conturile naţionale.

Trecerea de la indicatorii balanţei de plati la agregatele conturilor naţionale


 ┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┐
 │ Indicatorii Balanţei de plati                     │   Credit   │    Debit    │
 │                                                   │ (Utilizãri)│  (resurse)  │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 𗈕. CONTUL CURENT                                   │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │A. Bunuri şi servicii                              │    P6      │     P7      │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │ a. Bunuri (FOB exporturi - FOB importuri)         │   P61      │    P71      │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │ b. Servicii                                       │   P62      │    P72      │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │    - transport                                    │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │    - turism                                       │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │    - alte servicii                                │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │B. Venituri                                        │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │ - din munca/remunerarea salariaţilor              │    D1      │     D1      │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │ - din investiţii strãine directe                  │   D421     │    D421     │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │ - din investiţii de portofoliu                    │   D421     │    D421     │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │ - din alte investiţii de capital (dobânzi)        │    D41     │     D41     │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │C. Transferuri curente                             │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │ - Administraţia publica                           │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - subvenţii acordate/primite pentru a susţine   │ D74, D99   │     D74     │
 │bugetul curent; contribuţii guvernamentale la      │            │             │
 │bugetele organizaţiilor internaţionale etc.        │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - venituri din impozite, amenzi, penalitãţi etc.│     D51    │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - plati pentru burse şcolare şi alte transferuri│            │  D74, D75   │
 │similare                                           │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - plati pentru taxe de membru a organizaţiilor  │            │             │
 │non-guvernamentale şi alte transferuri curente     │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │ - Alte sectoare                                   │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - transferuri în numerar realizate de cãtre     │     D75    │             │
 │lucrãtori strãini cãtre rezidentii ce aparţin      │            │             │
 │economiei anterioare a lucrãtorilor                │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - pensii, succesiuni etc.                       │     D99    │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - contribuţii la organizaţiile religioase,      │  D74, D75  │     D75     │
 │ştiinţifice, culturale şi de caritate, donaţii,    │            │             │
 │ajutoare, subvenţii, etc.                          │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - impozite pe venit şi patrimoniu, amenzi,      │            │     D74     │
 │impozite, contribuţii de plata cãtre guvernarile   │            │             │
 │strãine                                            │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - premii câştigate de nerezidenti               │            │     D75     │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - burse şcolare şi alte ajutoare similare,      │     D75    │             │
 │rambursãri de impozite, pensii necontractuale şi   │            │             │
 │alte beneficii primite de la guvernele strãine     │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │   - alte transferuri monetare între rezidenţi şi  │     D75    │     D75     │
 │nerezidenti                                        │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │                                                   │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 𗈖. CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR                  │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │Din care:                                          │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │ a. Transferuri de capital                         │     D99    │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │    - Administraţia publica                        │            │             │
 ├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
 │    - Alte sectoare                                │            │             │
 └───────────────────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┘

Contul ce face tranzitia de la PIB la VNB şi include datele privind sectorul "Restul lumii" este "Contul de alocare a veniturilor primare". Soldul acestui cont îl reprezintã soldul veniturilor primare (la nivelul fiecãrui sector institutional)/VNB (la nivelul economiei totale).
O importanta deosebita pentru calculul tranzitiei de la PIB la VNB o au veniturile. Din acest punct de vedere trebuie precizat momentul înregistrãrii acestor venituri, care sunt: venituri din munca, venituri din investiţii directe, venituri din investiţii de portofoliu, venituri din alte investiţii de capital. În principiu, toate fluxurile ce se referã la venituri din investiţii trebuie înregistrate la momentul la care trebuie plãtite şi nu la momentul plãţii efective. Potrivit metodologiei de balanţa de plati, dividendele se înregistreazã în momentul la care sunt repartizate şi nu la momentul plãţii efective. Pentru dobânzi, dacã plãţile se referã la o perioada de timp egala sau înainte de perioada acoperitã de statisticile balanţei de plati, atunci acestea trebuie înregistrate când devin scadente, nu când sunt efectiv plãtite. Dacã plata dobânzii se referã la o perioada de timp dupã perioada de referinta a balanţei de plati, atunci trebuie împãrţitã proporţional de-a lungul duratei de viata a instrumentului.
Atunci când acumularea venitului este înregistratã în alte perioade decât cea a plãţii efective, o intrare contabila în contul financiar trebuie compensata cu o intrare de venit în contul curent. Acest drept financiar este anulat la momentul la care dobanda este efectiv plãtitã.
În timp ce datele privind veniturile din munca, veniturile din investiţii directe şi de portofoliu, precum şi dobânzile încasate din creditele acordate nerezidentilor sunt raportate de instituţiile de credit, dobânzile plãtite la creditele financiare şi comerciale pe termen mediu şi lung sunt preluate din DMFAS.
Capitolul "Transferuri curente" al balanţei de plati este important pentru calculul secventei de conturi din Tabelul conturilor economice integrate şi, în particular, pentru tranzitia de la VNB la venitul disponibil brut. Contul de capital şi financiar este important pentru calculul contului variatiilor nete ale patrimoniului datorate economisirii şi transferurilor de capital din Tabelul conturilor economice integrate al sistemului de conturi naţionale româneşti.
Remunerarea salariaţilor (D.1)
Datele pentru sectorul gospodãriile populaţiei (S.14) corespund cu totalul remunerãrii plãtite de sectoarele instituţionale interne ale tarii cãtre persoanele angajate, rezidente sau nerezidente (din contul de exploatare), plus remunerarea rezidenţilor care lucreazã în afarã minus remunerarea nerezidentilor care lucreazã în economia nationala.
Datele pentru "Restul lumii" sunt luate direct din conturile balanţei de plati, fãrã nici o alta ajustare.
Veniturile din munca sunt raportate de cãtre instituţiile de credit şi includ salariile şi compensaţiile plãtite rezidenţilor romani de cãtre angajatorii nerezidenti pentru munca sezoniera sau pe termen scurt (mai puţin de un an), precum şi salariile şi compensaţiile plãtite salariaţilor nerezidenti de cãtre angajatorii rezidenţi.
În noul sistem de balanţa de plati (implementat din ianuarie 2005) noi surse de date au devenit disponibile, incluzând tranzacţiile realizate prin conturile deschise de rezidenţi în strãinãtate şi unele informaţii referitoare la cheltuielile ambasadelor României din strãinãtate.
Totuşi, în sistemele de balanţa de plati bazate pe utilizarea sistemelor de plati ale bãncilor, distincţia dintre veniturile din munca şi transferurile lucrãtorilor din strãinãtate este în unele cazuri foarte greu de realizat. În practica, persoanele ce lucreazã în afarã pot transfera bani cãtre familiile lor sub forma de numerar, mai degraba decât prin sistemul bancar (canale oficiale).
De asemenea, limitarile acestor sisteme determina ca impozitele şi contribuţiile sociale plãtite de cãtre angajatorii nerezidenti în numele salariaţilor sa nu poatã fi evidentiate în balanţa de plati şi, în consecinta, în conturile sectorului "Restul lumii".
Ambasadele României din strãinãtate raporteazã lunar la BNR principalele tipuri de cheltuieli în strãinãtate, aprobate conform bugetului Ministerului Afacerilor Externe. Sunt incluse astfel anumite sume reprezentând salariile plãtite nerezidentilor, dar aceste sume nu pot fi identificate separat în prezent. Mai multe investigaţii împreunã cu Ministerul Afacerilor Externe trebuie realizate pentru a determina modalitãţile prin care aceste date se pot obţine.
În ceea ce priveşte misiunile militare româneşti în afarã, sunt disponibile numai informaţiile privind salariile personalului rezident. Salariile plãtite nerezidentilor pentru serviciile prestate nu sunt disponibile în noul sistem. În acest moment România nu are baze militare proprii în afarã tarii, organizând numai misiuni militare sezoniere. Anumite surse de date alternative potenţiale (cum ar fi ancheta forţei de munca, numãrul de lucrãtori nerezidenti etc.) vor fi investigate de cãtre INS pentru a obţine mai multe informaţii.
În vederea îmbunãtãţirii estimarii veniturilor din munca vor fi întreprinse cercetãri privind:
● posibilitatea ca informaţiile privind veniturile din munca încasate de rezidentii romani în strãinãtate sa fie disponibile de la ţãrile partenere, cum ar fi Germania, Italia, Spania, Ungaria etc.;
● posibilitatea ca ambasadele strãine din România sa ofere informaţii privind salariile plãtite personalului salariat local.
Impozitele pe producţie şi importuri (D.2)
Secventa de conturi "Alocarea veniturilor primare" include, de asemenea, indicatorul D.2 (impozite pe producţie şi importuri), dar acesta nu este relevant pentru tranzitia de la PIB la VNB pentru România, deoarece datele nu sunt disponibile pentru conturile sectorului "Restul lumii".
În prezent, impozitele nu sunt înregistrate în balanţa de plati din România sau în tranzitia PIB-VNB. Din momentul în care România va adera la Uniunea Europeanã, aceste tipuri de taxe pe producţie şi importuri ar trebui înregistrate în conturile "Restului lumii".
Verificãri trebuie întreprinse împreunã cu Ministerul Finanţelor Publice pentru a stabili dacã datele vor fi disponibile din momentul aderãrii la Uniunea Europeanã, precum şi modul de înregistrare a acestor tranzacţii.
Subvenţiile (D.3)
"Contul de alocare a veniturilor primare" din Tabelul conturilor economice integrate nu cuprinde pentru moment subvenţiile primite sau plãtite cãtre "Restul lumii". Prin urmare, astfel de subvenţii nu sunt evidentiate în calculul tranzitiei de la PIB la VNB.
Din momentul aderãrii României la Uniunea Europeanã, moment în care economia va putea beneficia de astfel de subvenţii, sumele respective vor fi înregistrate în conturile sectorului "Restul lumii" (şi în balanţa de plati). Verificãri trebuie întreprinse împreunã cu Ministerul Finanţelor Publice pentru a stabili sursa acestor informaţii, pentru includerea lor în statisticile oficiale din momentul aderãrii la Uniunea Europeanã, precum şi modul lor de înregistrare.
Dobânzile cãtre/de la "Restul lumii" (D.41)
Încasãrile şi plãţile de dobânzi sunt identificate pentru toate tipurile de instrumente financiare - împrumuturi, (inclusiv împrumuturi mama-fiica, leasing financiar), credite comerciale şi depozite, valori mobiliare, instrumente ale pieţei monentare. Dobânzile sunt, de asemenea, înregistrate în contul de venituri al balanţei de plati în funcţie de sectorul institutional (autoritatea monetara, administraţii publice, sectorul bancar, alte sectoare).
Principala sursa de date pentru colectarea informaţiilor referitoare la dobânzile încasate de la nerezidenti, precum şi pentru dobânzile plãtite la credite şi depozite pe termen scurt o constituie raportarile sectorului bancar. Dobânzile plãtite pentru împrumuturile pe termen lung primite de la nerezidenti sunt preluate din DMFAS (Sistemul de management şi analiza financiarã al datoriei externe), ce conţine detalii privind derularea împrumuturilor pe termen lung primite de la nerezidenti (inclusiv tranzacţii cu valori mobiliare de natura datoriei). În lipsa unui software dedicat estimarii dobânzilor datorate în fiecare perioada de raportare, pentru fiecare credit, fluxurile de dobânzi plãtite la împrumuturile pe termen lung se înregistreazã la valoarea efectiv plãtitã şi nu la cea datoratã ("accrued"). Aceasta limitare ar putea fi soluţionatã de o versiune imbunatatita a DMFAS.
Este de asteptat o creştere a calitãţii datelor privind dobânzile aferente tuturor tipurilor de instrumente financiare ca urmare a implementarii noului sistem de colectare a datelor, datoritã monitorizarii acestora în sistem tranzacţie-cu-tranzacţie. DMFAS poate fi utilizat pentru validarea şi verificarea fluxurilor dobânzilor raportate prin sistemul de balanţa.
Pentru estimarea dobânzilor, numai elementul "alte investiţii de capital (dobânzi)", inclus în totalul dobânzilor din balanţa de plati, este luat în calculul VNB. Indicatorul este obţinut din valorile în euro ale balanţei de plati trimestriale. Pentru fiecare valoare trimestriala în euro a poziţiei "Venituri din alte investiţii de capital (dobânzi)" este aplicatã rata medie de schimb valutar trimestriala. Valorile obţinute sunt insumate pentru a obţine valoarea anuala, care este apoi convertitã în euro. Astfel, este obţinutã o rata medie anuala de schimb, care este apoi aplicatã asupra valorilor totale ale creditelor şi debitelor în euro, rezultând valoarea totalã în moneda nationala a dobânzilor ce sunt incluse în conturile naţionale. Aceasta metoda este utilizata pentru a elimina modificãrile structurale care pot aparea pe parcursul anului pentru toţi indicatorii balanţei de plati utilizaţi în calculul conturilor naţionale. Datoritã acestui fapt, eventuala transformare a sumelor referitoare la poziţia "Venituri din alte investiţii de capital (dobânzi)" din balanţa de plati în moneda nationala ar conduce la mici diferenţe fata de sumele în lei înregistrate pentru indicatorul D.41 în conturi naţionale pentru sectorul "Restul lumii".
Venituri distribuite ale societãţilor - dividende (D.421)
Indicatorul D.421 "dividende" se obţine din datele înregistrate la poziţiile "venituri din investiţii directe" şi "venituri din investiţii de portofoliu" din balanţa de plati. Din cele doua poziţii din balanţa de plati se includ numai veniturile din proprietate, excluzandu-se veniturile din instrumente de natura datoriei.
Începând cu anul 2003, datele anuale privind dividendele repartizate investitorilor direcţi nerezidenti sunt preluate din "Cercetarea statistica privind investiţiile strãine directe în România", lansata de BNR în colaborare cu INS. Cercetarea statistica asigura datele necesare determinãrii investiţiilor strãine directe pe principalele activitãţi ale economiei naţionale, pe regiuni de dezvoltare şi pe tari de provenienta. Totodatã, rezultatele cercetãrii statistice sunt utilizate la estimarea datelor privind investiţiile strãine directe din anul urmãtor.
Profitul reinvestit din investiţii strãine directe (D. 43)
Investiţii strãine directe (ISD) în România
Pana în anul 2003, ISD din balanţa de plati nu includeau valoarea profitului reinvestit. Ulterior, aceasta omisiune a fost corectatã prin utilizarea datelor rezultate din "Cercetarea statistica privind investiţiile strãine directe în România", cu periodicitate anuala. Cercetarea statistica se bazeazã pe Registrul ISD, creat prin combinarea informaţiilor din doua surse administrative. Registrul comerţului şi Registrul statistic al afacerilor (REGIS). Obiectul cercetãrii statistice ISD îl constituie întreprinderile cu investiţie strãinã directa (minimum 10% participare a capitalului strãin). Colectarea informaţiilor se efectueazã prin intermediul chestionarelor, iar sursa pentru completarea acestora o constituie bilanţul contabil şi alte evidente financiar-contabile.
Cercetarea statistica permite calcularea profitului reinvestit ca diferenţa între profitul net şi dividendele repartizate. Întrucât întreprinderile de investiţie directa nu pot încã furniza informaţii distincte referitoare la profitul operational şi cel excepţional (care ar trebui exclus din calculul profitului reinvestit), pentru moment nu se poate determina profitul operational (din activitatea de baza) conform standardelor internaţionale.
Investiţii directe ale rezidenţilor în strãinãtate
ITRS reprezintã principala sursa de date pentru fluxuri, stocurile fiind determinate prin cumularea fluxurilor. De aceea, în balanţa de plati nu sunt înregistrate informaţii privind profitul reinvestit aferent investiţiilor directe ale rezidenţilor în strãinãtate. BNR intenţioneazã sa realizeze o cercetare statistica anuala privind ISD ale rezidenţilor în strãinãtate, care va permite determinarea ISD şi a veniturilor conexe.
Venituri din proprietate atribuite asiguraţilor (D. 44)
Indicatorul "Venituri din proprietate atribuite asiguraţilor" (D.44) nu este în prezent inclus în conturile naţionale. Întrucât metodologia de elaborare a balanţei de plati nu prevede identificarea distinctã a acestor tipuri de tranzacţii în cadrul poziţiei "Asigurãri", nu este posibila estimarea acestui tip de flux. Pentru a stabili oportunitatea includerii acestor venituri este necesarã evaluarea activitãţii companiilor de asigurare din România.
Acest proces se va desfasura în doua etape:
● determinarea lui D.44 pe ansamblul economiei, pornind de la modalitatea de înregistrare a acestor informaţii în contul de profit şi pierderi ale companiilor de asigurare;
● sectorizarea lui D.44 pe intern şi "Restul lumii".
Pentru aceasta, în contul de profit şi pierderi al companiilor de asigurare trebuie identificate separat fondurile proprii, respectiv rezervele tehnice care reprezintã active ale deţinãtorilor de poliţe de asigurare. În veniturile din proprietate atribuite deţinãtorilor de poliţe de asigurare trebuie incluse numai încasãrile din investirea rezervelor tehnice.
Chirii (D. 45)
Acest indicator cuprinde urmãtoarele elemente:
● chirii pe terenuri, reprezentând chiria pe care un proprietar funciar o primeşte de la locatar. Nu se includ chiriile pe clãdirile sau locuintele plasate pe respectivul teren;
● chirii pe zãcãminte, care reprezintã redevenţe percepute de proprietarii de zãcãminte minerale şi de combustibili fosili în schimbul închirierii acestora, pe o perioada determinata, în vedereea prospectarii sau exploatãrii.
Pentru sectorul "Restul lumii" informaţiile trebuie separate, pe baza datelor ce pot fi colectate prin Ancheta structuralã în întreprinderi (ASA). În acest sens, în ASA ar trebui incluse o serie de întrebãri suplimentare.

III. Diseminarea datelor privind VNB
Diseminarea datelor privind VNB pe plan naţional se face prin intermediul publicaţiilor statistice: Anuarul statistic al României, Conturi naţionale şi România în cifre.
Termenul de raportare a datelor privind VNB la Eurostat, respectiv a datelor provizorii pentru anul precedent, precum şi a celor revizuite pentru anii anteriori, stabilit prin Directiva Consiliului 89/130/CEE , Euratom din 13 februarie 1989 privind armonizarea calculãrii produsului naţional brut la preţurile pieţei, este 1 octombrie. În cazul în care intervin modificãri în ceea ce priveşte procedurile utilizate sau sursele de date, acestea vor fi transmise la Eurostat împreunã cu datele raportate.
De asemenea, sunt transmise periodic inventare de surse şi metode privind trecerea de la PIB la VNB, inventare ce conţin informaţii privind modul în care a fost calculat VNB. Un astfel de inventar a fost transmis la Eurostat în anul 2005.

IV. Plan de lucru propus


 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Indicatorul             Activitãţile de întreprins                     Termenul
                                                                        propus
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Remunerarea           INS şi BNR trebuie sa investigheze
 salariaţilor          urmãtoarele posibilitãţi:                         2007
                       - schimbul de informaţii cu ţãrile
                       vecine privind lucrãtorii sezonieri:
                       numãrul, salariul mediu;
                       - colaborarea cu companiile de recrutare
                       cu contract de munca a forţei de munca
                       din România şi cu Ministerul Muncii,
                       Solidaritãţii Sociale şi Familiei;                2006
                       - includerea în chestionarul anchetei
                       forţei de munca în gospodãrii a unor
                       întrebãri privind numãrul membrilor de
                       familie care lucreazã în strãinãtate pe
                       perioade mai mici de un an;                       2007
                       - colaborarea cu Ministerul Afacerilor
                       Externe pentru a obţine informaţii privind
                       salariile plãtite funcţionarilor de la
                       ambasadele României în strãinãtate.               2006
 
 Impozite pe                                                           începând
 producţie şi pe                                                       cu anul
 importuri                                                             aderãrii
                                                                       la Uniunea
                                                                       Europeanã
 
 Subvenţii             Datele vor fi furnizate de MFP                  începând
                                                                       cu anul
                                                                       aderãrii
                                                                       la Uniunea
                                                                       Europeanã
 
 Dobânzi               Procurarea unei noi versiuni a
                       software-ului utilizat pentru DMFAS,
                       care sa permitã colectarea datelor
                       privind dobânzile pe principiul
                       dreptului constatat                               2006
 Venitul distribuit    Introducerea cercetãrii statistice
 al întreprinderilor   privind investiţiile directe ale                  2006
 (dividende)           rezidenţilor în strãinãtate în anul 2005
 
 Profit reinvestit     Aplicarea conceptului de profit                 odatã cu
                       operational curent                              implemen-
                                                                       tarea IFRS
 
 Venituri din pro-     Identificarea separatã în bilanţurile
 prietate atribuite    companiilor de asigurare a fondurilor
 deţinãtorilor         proprii şi a rezervelor tehnice                    2006
 de poliţe de
 asigurare
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Operaţiuni specifice contabilitãţii naţionale


 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Codul   Denumirea operaţiunii            Definitia operaţiunii
 opera-
 tiunii
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 P. 6    Exporturile de bunuri     Operaţiuni (vânzãri, troc, donaţii sau
         şi servicii               transferuri) prin care rezidentii furnizeazã
                                   bunuri şi servicii nerezidentilor
 
 P. 61   Exporturile de bunuri     Operaţiuni (vânzãri, troc, donaţii sau
                                   transferuri) prin care rezidentii furnizeazã
                                   bunuri nerezidentilor
 
 P. 62   Exporturile de servicii   Toate serviciile furnizate de cãtre rezidenţi
                                   nerezidentilor
 
 P. 7    Importurile de bunuri     Operaţiuni (vânzãri, troc, donaţii sau
         şi servicii               transferuri) prin care nerezidentii furnizeazã
                                   bunuri şi servicii rezidenţilor
 
 P. 71   Importurile de bunuri     Operaţiuni (vânzãri, troc, donaţii sau
                                   transferuri) prin care nerezidentii furnizeazã
                                   bunuri rezidenţilor
 
 P. 72   Importurile de servicii   Toate serviciile furnizate de cãtre nerezi-
                                   denti rezidenţilor
 
 D. 1    Remunerarea salariaţilor  Totalul remunerarilor în bani sau în natura
                                   pe care le plãtesc patronii salariaţilor lor
                                   cu titlu de plata a muncii prestate de aceştia
                                   din urma în cursul perioadei de referinta
 
 D. 41   Dobânzile                 Diferenţa dintre valoarea pe care debitorul
                                   este obligat sa o plãteascã creditorului în
                                   cursul unei perioade determinate şi valoarea
                                   de baza
 
 D. 421  Dividendele               O forma de venit din proprietate la care au
                                   dreptul actionarii care au pus capital la
                                   dispoziţia unei societãţi
 
 D. 51   Impozitele pe venit       Impozite care vizeazã veniturile, beneficiile
                                   şi câştigurile în capital
 
 D. 74   Cooperare internationala  Acoperã toate operaţiunile de transfer în
         curenta                   bani sau în natura între administraţiile
                                   publice naţionale şi administraţiile
                                   publice din "Restul lumii" sau organizaţiile
                                   internaţionale, altele decât ajutoarele pentru
                                   investiţii şi celelalte transferuri de capital
 
 D. 75   Transferuri curente       Includ transferuri curente cãtre instituţiile
         diverse                   fãrã scop lucrativ în serviciul gospodariilor
                                   populaţiei, transferuri curente între
                                   gospodãriile populaţiei, amenzi şi penalitãţi,
                                   loterii şi jocuri de noroc, indemnizaţii
                                   compensatorii etc.
 
 D. 99   Alte transferuri de       Operaţiunile de transfer, altele decât
         capital                   ajutoarele pentru investiţii şi impozitele pe
                                   capital care, deşi nu constituie operaţiuni de
                                   repartiţie a venitului, opereazã o
                                   redistribuire a economiei sau a patrimoniului
                                   între diferitele sectoare ale economiei sau cu
                                   restul lumii
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Institutul National de Statistica, ORDIN nr. 538 din 22 mai 2006

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"