Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În baza art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.
ARTICOL UNIC
Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2182 (2014) şi a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU 2199 (2015), prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
p. Ministrul afacerilor externe,
Daniel Ioniţă,
secretar de stat
Bucureşti, 19 martie 2015.
Nr. 518.
ANEXĂ
ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE
CONSILIUL DE SECURITATE
Distribuire: generală
24 octombrie 2014
S/RES/2182 (2014)
REZOLUŢIA 2182 (2014)
adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul
celei de-a 7286-a reuniuni la 24 octombrie 2014
Consiliul de Securitate,
amintind toate rezoluţiile sale anterioare şi declaraţiile preşedintelui său cu privire la situaţia din Somalia şi Eritreea, în special rezoluţiile 733 (1992), 1844 (2008), 1907 (2009), 2036 (2012), 2023 (2011), 2093 (2013), 2111 (2013), 2124 (2013), 2125 (2013) şi 2142 (2014),
luând act de rapoartele finale ale Grupului de Monitorizare pentru Somalia şi Eritreea (GMSE) şi de concluziile acestuia referitoare atât la situaţia din Somalia, cât şi la cea din Eritreea,
reafirmând respectul faţă de suveranitatea, integritatea teritorială, independenţa politică şi unitatea Somaliei, a statului Djibouti şi, respectiv, a Eritreei,
condamnând fluxul de armament şi muniţii către şi pe teritoriul Somaliei prin încălcarea embargoului privind armamentul impus acesteia, precum şi către Eritreea prin încălcarea embargoului privind armamentul impus acesteia ca reprezentând o ameninţare gravă la adresa păcii şi stabilităţii din regiune,
Somalia,
salutând reuniunea la nivel înalt referitoare la Somalia ce a avut loc de curând, prezidată de secretarul general, şi aşteptând cu interes ca toţi participanţii să îşi respecte angajamentele asumate,
subliniind în special angajamentul GFS privind stabilirea unor administraţii regionale interimare până la finele anului 2014, care constituie o măsură esenţială în cadrul programului "Vision 2016," şi subliniind importanţa faptului că acesta este un proces incluziv şi consultativ,
subliniind importanţa participării depline şi efective la procesul de pace şi reconciliere din cadrul societăţii somaleze, inclusiv cea a femeilor şi tineretului,
salutând înfiinţarea Comisiei Independente pentru Revizuire şi Implementare Constituţională şi subliniind importanţa înfiinţării Comisiei pentru Frontiere şi Federaţie în cadrul următoarei sesiuni parlamentare,
salutând angajamentul GFS faţă de un proces electoral credibil în anul 2016, subliniind necesitatea adoptării legislaţiei pentru înfiinţarea Comisiei Naţionale Electorale Independente cât mai curând posibil, subliniind importanţa sprijinirii de către toţi partenerii a procesului condus de Somalia şi aşteptând cu interes în special viitoarea misiune de evaluare electorală a Organizaţiei Naţiunilor Unite,
subliniind importanţa consolidării capacităţii Forţelor de Securitate Somaleze şi, în aceste sens, reafirmând importanţa redemarării instruirii, dotării şi reţinerii personalului în cadrul Forţelor de securitate ale Republicii Federale Somalia, aspect care este vital pentru stabilitatea şi securitatea pe termen lung a Somaliei, exprimând sprijin pentru Misiunea de Instruire a Uniunii Europene aflată în curs de desfăşurare şi pentru alte programe de consolidare a capacităţii şi subliniind importanţa sprijinului mai bine coordonat, în timp util şi susţinut din partea comunităţii internaţionale,
subliniind necesitatea unui efort intensificat în ceea ce priveşte creşterea transparenţei şi responsabilizării instituţionale a managementului finanţelor publice din Somalia, salutând înfiinţarea Comitetului de Guvernanţă Financiară, încurajând GFS să utilizeze Comitetul de Guvernanţă Financiară într-o manieră efectivă şi subliniind necesitatea unei transparenţe şi responsabilizări reciproce crescute între GFS şi comunitatea donatoare,
salutând intenţia secretarului general şi a Băncii Mondiale referitoare la dezvoltarea unei iniţiative menite să promoveze dezvoltarea economică în Cornul Africii şi aşteptând cu interes rezultatele acestei iniţiative,
amintind interdicţia totală impusă asupra exporturilor şi importurilor de cărbune din Somalia, indiferent dacă acest cărbune provine sau nu din Somalia, astfel cum se stabileşte prin rezoluţia 2036 (2012),
exprimând îngrijorare faţă de încălcările şi abuzurile continue ale drepturilor omului, inclusiv faţă de execuţiile extrajudiciare, violenţa împotriva femeilor, copiilor şi jurnaliştilor, detenţia arbitrară şi violenţa sexuală, care sunt omniprezente în Somalia, inclusiv în taberele pentru persoane strămutate la nivel intern, subliniind necesitatea de a se pune capăt impunităţii, de promovare şi protejare a drepturilor omului şi de tragere la răspundere a celor care comit astfel de crime, salutând eforturile depuse de Guvernul Federal din Somalia (GFS) de abordare a încălcărilor şi abuzurilor împotriva drepturilor omului, inclusiv prin implementarea celor două planuri de acţiune semnate cu privire la copii şi la conflictele armate şi prin elaborarea unui Plan naţional de acţiune în scopul combaterii violenţei sexuale, şi încurajând GFS să înfiinţeze Comisia Naţională pentru Drepturile Omului şi să ia măsuri concrete pentru implementarea deplină a agendei posttranziţie privind drepturile omului din august 2013,
amintind embargoul privind armamentul impus Somaliei şi, în special, necesitatea ca toate livrările de armament şi echipamente militare destinate Forţelor de Securitate ale Guvernului Federal din Somalia să fie notificate Comitetului înfiinţat în conformitate cu rezoluţiile 751 (1992) şi 1907 (2009) (Comitetul) şi amintind în continuare faptul că o gestionare îmbunătăţită a armamentului şi muniţiilor în Somalia reprezintă o componentă fundamentală a unei păci şi stabilităţi crescute în regiune,
insistând asupra faptului că orice decizie privind continuarea sau încetarea suspendării parţiale a embargoului privind armamentul impus Guvernului Federal din Somalia va fi adoptată în funcţie de rigurozitatea cu care acesta din urmă va implementa cerinţele impuse conform prezentei rezoluţii şi al altor rezoluţii relevante ale Consiliului de Securitate,
insistând asupra necesităţii respectării şi implementării de către toate statele membre, în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate, a obligaţiilor ce le revin în legătură cu prevenirea livrărilor neautorizate de armament şi echipamente militare către Somalia şi împiedicarea importurilor directe sau indirecte de cărbune din Somalia efectuate cu încălcarea rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate,
invocând faptul că dreptul internaţional, astfel cum este reflectat în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării din data de 10 decembrie 1982, stabileşte cadrul legal aplicabil activităţilor desfăşurate pe ocean,
luând act de evaluarea continuă a Grupului de Monitorizare pentru Somalia şi Eritreea, conform căreia comercializarea ilegală a cărbunelui continuă să genereze finanţare însemnată pentru gruparea Al-Shabaab, reiterând faptul că exporturile de cărbune din Somalia reprezintă o sursă însemnată de venituri pentru Al-Shabaab şi exacerbează de asemenea criza umanitară şi deplângând încălcarea continuă a acestei interdicţii,
exprimând îngrijorarea cu privire la faptul că statele de destinaţie pentru cărbunele somalez nu au luat încă suficiente măsuri pentru împiedicarea importului de cărbune din Somalia,
luând act de scrisoarea preşedintelui Republicii Federale Somalia din data de 8 octombrie adresată Consiliului de Securitate, prin care se solicită statelor membre să acorde asistenţă militară pentru prevenirea exporturilor de cărbune din Somalia şi pentru împiedicarea importurilor de armament în Somalia cu încălcarea embargoului privind armamentul,
încurajând GFS ca, pe bază de consultări cu reprezentanţi de la toate nivelurile guvernului somalez, să diminueze în mod corespunzător posibilitatea ca sectorul petrolier din Somalia să devină o sursă de tensiuni crescute în această ţară, inclusiv prin respectarea prevederilor constituţionale, şi insistând asupra necesităţii privind soluţionarea problemelor legate de gestionarea şi controlul asupra resurselor în cadrul discuţiilor continue referitoare la problema federalismului,
Eritreea,
salutând întâlnirile dintre reprezentanţii Guvernului Eritreei şi ai GMSE care au avut loc la Paris şi Cairo şi din cadrul teleconferinţei din New York, încurajând cooperarea în continuare şi subliniind aşteptările sale legate de intensificarea acestei cooperări pe parcursul mandatului GMSE, inclusiv prin vizite regulate efectuate de GMSE în Eritreea,
insistând asupra solicitării sale ca Eritreea să pună la dispoziţie informaţii referitoare la combatanţii djiboutieni dispăruţi în acţiune începând de la momentul ciocnirilor din iunie 2008, astfel încât cei interesaţi să poată confirma prezenţa şi condiţiile asigurate prizonierilor djiboutieni de război,
subliniind importanţa unei cooperări depline între GMSE şi Guvernul Eritreei,
AMISOM,
exprimând gratitudinea faţă de Misiunea Uniunii Africane în Somalia (AMISOM) pentru activitatea sa legată de întărirea păcii şi stabilităţii în Somalia,
salutând operaţiile recente desfăşurate în comun de AMISOM şi de Armata Naţională Somaleză (ANS) şi aducând omagiul său curajului de care a dat dovadă şi sacrificiilor extraordinare făcute atât de personalul AMISOM, cât şi de cel al ANS în lupta împotriva grupării Al-Shabaab,
recunoscând importanţa unei coordonări efective între Biroul Naţiunilor Unite pentru Asistenţă acordată AMISOM (UNSOA), AMISOM, statele care au contribuit cu efective şi donatori în scopul planificării, bugetării şi asigurării efective de către UNSOA a logisticii autorizate pentru operaţiunile AMISOM şi subliniind necesitatea abordării de către facilitatori şi multiplicatorii de forţă a factorilor majori care limitează operaţiunile AMISOM, cum ar fi întreţinerea la timp a echipamentelor esenţiale, întreţinerea liniilor de aprovizionare cu logistică şi disponibilitatea apei,
amintind şi salutând eforturile AMISOM privind asistenţa legată de asigurarea de instruire ANS şi subliniind importanţa asumării unei responsabilităţi şi a unui control sporit de către Guvernul Federal din Somalia asupra sectorului securităţii, care reprezintă o parte esenţială a strategiei privind o eventuală retragere a AMISOM,
exprimând îngrijorarea faţă de rapoartele privind actele de exploatare şi violenţă sexuală presupuse a fi comise de anumite trupe ale AMISOM, reamintind AMISOM Politica Naţiunilor Unite privind drepturile omului şi principiul precauţiei (due diligence), subliniind în acest context importanţa Politicii ONU de toleranţă zero faţă de exploatare şi abuz sexual în contextul menţinerii păcii, salutând dislocarea de către Uniunea Africană a unei echipe în scopul efectuării unei investigaţii complete cu privire la aceste acuzaţii şi subliniind importanţa tragerii la răspundere a celor responsabili de asemenea abuzuri,
salutând sprijinul comunităţii internaţionale acordat păcii şi stabilităţii din Somalia, în special pe cel al Uniunii Europene pentru contribuţia substanţială la susţinerea AMISOM, şi subliniind importanţa noilor contribuabili care împart povara financiară a susţinerii AMISOM,
Grupul de Monitorizare pentru Somalia şi Eritreea,
luând act de scrisoarea din data de 7 februarie 2014 din partea Grupului de Monitorizare pentru Somalia şi Eritreea, prin care se recomandă exceptarea de la embargoul privind armamentul în vederea îmbunătăţirii raportării asupra operaţiunilor de securitate privind transportul maritim comercial,
constatând faptul că situaţia din Somalia, influenţa Eritreei în Somalia, precum şi disputa dintre Djibouti şi Eritreea continuă să reprezinte o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale din regiune,
acţionând în baza capitolului VII din Carta Naţiunilor Unite,
Embargoul privind armamentul
1. reafirmă embargoul privind armamentul împotriva Somaliei, impus prin paragraful 5 al rezoluţiei 733 (1992), detaliat în cadrul paragrafelor 1 şi 2 ale rezoluţiei 1425 (2002) şi modificat prin paragrafele 33-38 ale rezoluţiei 2093 (2013) şi paragrafele 4-17 ale rezoluţiei 2111 (2013), paragraful 14 al rezoluţiei 2125 (2013) şi paragraful 2 al rezoluţiei 2142 (2013) (denumit în continuare "embargoul privind armamentul impus Somaliei");
2. constată cu îngrijorare faptul că anumite livrări de armament şi echipamente militare nu au fost notificate Comitetului în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate, subliniază importanţa fundamentală a notificărilor transmise Comitetului în timp util şi într-o manieră detaliată, astfel cum stipulează paragrafele 3-7 ale rezoluţiei 2142, constată cu îngrijorare rapoartele privind deturnarea armamentului şi muniţiilor şi încurajează statele membre furnizoare să sprijine GFS în vederea îmbunătăţirii notificărilor acestuia către Comitet;
3. decide să reînnoiască prevederile cuprinse în paragraful 2 al rezoluţiei 2142 (2014) până la data de 30 octombrie 2015 şi, în acest context, reiterează faptul că embargoul privind armamentul impus Somaliei nu se va aplica livrărilor de arme, muniţii sau echipamente militare sau acordării de consultanţă, asistenţă şi instruire destinată exclusiv dezvoltării Forţelor de Securitate ale Guvernului Federal din Somalia în scopul asigurării securităţii populaţiei somaleze, cu excepţia livrărilor de articole prevăzute în anexa la rezoluţia 2111 (2013);
4. salută măsurile întreprinse de Guvernul Federal din Somalia în vederea stabilirii unor mecanisme efective de gestionare a armamentului şi echipamentelor militare proprii, inclusiv înfiinţarea Comitetului de Coordonare în Domeniul Armamentului şi Muniţiilor, şi constată cu regret faptul că aceste structuri nu funcţionează la nivelul necesar de eficienţă şi nici la toate nivelurile de guvernare;
5. îşi exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că procesul de marcare şi de înregistrare a armamentului nu a fost încă demarat, în ciuda apelului Consiliului de Securitate din cadrul Declaraţiei preşedinţiale din data de 22 mai 2014, şi îndeamnă GFS să implementeze acest proces fără întârziere;
6. solicită ANS şi AMISOM să ţină evidenţa şi să înregistreze toate echipamentele militare capturate în cadrul operaţiunilor ofensive sau pe parcursul îndeplinirii mandatelor acestora, inclusiv prin înregistrarea tipului şi seriei armamentului şi/sau muniţiei, fotografierea tuturor articolelor şi marcarea relevantă, precum şi prin facilitarea inspecţiilor efectuate de GMSE cu privire la toate articolele militare anterior redistribuirii sau distrugerii acestora;
7. reiterează solicitarea adresată GFS referitoare la stabilirea, cu sprijinul partenerilor internaţionali, a unei echipe mixte de verificare, care să efectueze inspecţii de rutină cu privire la stocurile, registrele de inventar şi lanţul de aprovizionare ale armamentului forţelor guvernamentale de securitate, şi solicită ca orice astfel de grup să pună propriile constatări la dispoziţia Comitetului, în scopul reducerii deturnărilor de armament şi muniţii către entităţi din afara serviciilor de securitate ale GFS;
8. reiterează faptul că armamentul sau echipamentele militare vândute sau furnizate exclusiv în scopul dezvoltării Forţelor de Securitate ale Guvernului Federal din Somalia nu pot fi recomercializate, transferate sau puse la dispoziţie pentru utilizare niciunei persoane fizice sau entităţi care nu se află în serviciul Forţelor de Securitate ale Guvernului Federal din Somalia;
9. îndeamnă GFS să implementeze pe deplin toate cerinţele sale, astfel cum se prevede prin prezenta rezoluţie şi alte rezoluţii relevante ale Consiliului de Securitate, şi solicită GFS să raporteze către Consiliul de Securitate până la data de 30 martie 2015 şi, ulterior, până la data de 30 septembrie 2015 cu privire la:
a) structura actuală a Forţelor de Securitate ale Guvernului Federal din Somalia;
b) infrastructura stabilită în scopul asigurării depozitării, înregistrării, întreţinerii şi distribuirii în condiţii de siguranţă a echipamentelor militare de către Forţele de Securitate ale Guvernului Federal din Somalia;
c) procedurile şi codurile de conduită stabilite în scopul înregistrării, distribuirii, utilizării şi depozitării armamentului de către Forţele de Securitate ale Guvernului Federal din Somalia şi cu privire la nevoile de instruire în acest sens;
10. ia act de recomandarea GMSE referitoare la acordarea unei exceptări de la embargo a armamentului care se află la bordul navelor angajate în activităţi comerciale, îşi exprimă disponibilitatea de a avansa această propunere, prin consultări intense cu GFS, şi solicită GFS şi GMSE să conlucreze şi să formuleze o propunere care ar trebui comunicată Consiliului de Securitate până la data de 27 februarie 2015.
Interdicţia maritimă impusă asupra cărbunelui şi a armamentului
11. reafirmă interdicţia privind importul şi exportul de cărbune somalez, astfel cum prevede paragraful 22 al rezoluţiei 2036 (2012) ("interdicţia asupra cărbunelui"), şi reiterează faptul că autorităţile somaleze vor trebui să ia măsurile necesare pentru prevenirea exporturilor de cărbune din Somalia şi reiterează solicitarea prevăzută la paragraful 18 al rezoluţiei 2111 (2013), ca AMISOM să acorde sprijin şi asistenţă autorităţilor somaleze atunci când acestea procedează astfel, în cadrul îndeplinirii de către AMISOM a mandatului său prevăzut la paragraful 1 al rezoluţiei 2093;
12. condamnă exportul continuu de cărbune din Somalia prin încălcarea interdicţiei totale asupra exporturilor de cărbune din Somalia reafirmată mai sus;
13. îndeamnă toate statele membre, inclusiv pe cele care au contribuit la contingentele poliţieneşti şi armate ale AMISOM, să îşi respecte şi să implementeze obligaţiile ce le revin pentru prevenirea importurilor directe sau indirecte de cărbune din Somalia, indiferent dacă acest cărbune provine sau nu din Somalia, astfel cum stipulează paragraful 22 al rezoluţiei 2036 (2002), şi afirmă că aceasta include luarea măsurilor necesare pentru împiedicarea utilizării vaselor care navighează sub pavilionul acestora pentru astfel de importuri;
14. condamnă fluxul de armament şi echipamente militare către Al-Shabaab şi către alte grupări armate care nu fac parte din Forţele de Securitate ale Guvernului Federal din Somalia şi îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul destabilizator al acestui armament;
15. autorizează pe o perioadă de 12 luni de la data prezentei rezoluţii statele membre, care vor acţiona la nivel naţional sau prin intermediul unor parteneriate navale multinaţionale voluntare, cum ar fi "Forţele Maritime Combinate", în cooperare cu GFS, parteneriate pe care GFS le-a notificat secretarului general şi pe care acesta din urmă le-a notificat ulterior tuturor statelor membre, ca, în vederea asigurării implementării cu stricteţe a embargoului privind armamentul impus Somaliei şi a interdicţiei privind cărbunele, să inspecteze, fără întârzieri nejustificate, în apele teritoriale somaleze şi în largul coastei Somaliei, extinzându-se până în Marea Arabiei şi în Golful Persic inclusiv, vasele care se îndreaptă către sau se întorc din Somalia cu privire la care au motive rezonabile să creadă că:
(i) transportă cărbune din Somalia prin încălcarea interdicţiei privind cărbunele;
(ii) transportă armament sau echipamente militare către Somalia, în mod direct sau indirect, prin încălcarea embargoului privind armamentul impus asupra Somaliei;
(iii) transportă armament sau echipamente militare către persoane sau entităţi desemnate de către Comitetul înfiinţat în conformitate cu rezoluţiile 751 (1992) şi 1907 (2009);
16. face apel la toate statele sub pavilionul cărora navighează aceste vase să coopereze cu aceste misiuni de inspecţie, solicită statelor membre să întreprindă eforturi cu bună-credinţă pentru a obţine mai întâi consimţământul statului sub pavilionul căruia navighează vasul înaintea oricărei inspecţii efectuate în conformitate cu paragraful 15, autorizează statele membre care efectuează inspecţii în conformitate cu paragraful 15 să recurgă la toate măsurile necesare, în funcţie de circumstanţe, în vederea efectuării acestor inspecţii, în deplină conformitate cu dreptul umanitar internaţional şi dreptul internaţional al drepturilor omului, după caz, şi îndeamnă statele membre care efectuează astfel de inspecţii să facă acest lucru fără a cauza întârzieri nejustificate sau ingerinţe inadecvate în exercitarea dreptului de trecere inofensivă sau a libertăţii de navigaţie;
17. autorizează statele membre să sechestreze şi să elimine (cum ar fi prin distrugere, prin a le face inoperabile sau inutilizabile, depozitare sau transfer către un alt stat decât cel de origine sau de destinaţie în scopul eliminării) orice articole identificate în cadrul inspecţiilor efectuate în conformitate cu paragraful 15, ale căror livrare, import sau export sunt interzise prin embargoul privind armamentul impus Somaliei sau prin interdicţia privind cărbunele, autorizează statele membre să colecteze probe care sunt legate direct de transportul unor astfel de articole pe parcursul acestor inspecţii şi să decidă dispunerea de cărbunele confiscat în conformitate cu prezentul paragraf prin recomercializare, care va fi monitorizată de către GMSE;
18. subliniază importanţa luării tuturor măsurilor necesare de către toate statele membre, inclusiv de Somalia, în vederea asigurării faptului că nicio pretenţie nu va fi introdusă în nicio instanţă din Somalia şi de nicio persoană sau entitate din Somalia sau de persoane ori entităţi desemnate în cadrul măsurilor prevăzute de rezoluţiile 1844 (2008), 2002 (2011) sau 2093 (2013) şi de nicio altă persoană care ridică pretenţii prin intermediul sau în beneficiul oricărei astfel de persoane sau entităţi în legătură cu orice contract sau cu orice altă tranzacţie a cărei îndeplinire a fost împiedicată în temeiul măsurilor impuse prin prezenta rezoluţie sau prin rezoluţiile anterioare;
19. solicită statelor membre să dispună de orice cărbune, armament sau echipamente militare confiscate în conformitate cu paragraful 17, într-o manieră responsabilă din perspectiva protecţiei mediului înconjurător, ţinând seama de scrisoarea din data de 4 septembrie 2013 a Programului de Mediu al Naţiunilor Unite adresată preşedintelui Comitetului şi de "Notificarea privind asistenţa la implementare" a Comitetului din data de 7 mai 2014, face apel la toate statele membre din regiune să coopereze în ceea ce priveşte dispunerea de astfel de cărbune, armament sau echipament militar, afirmă că autorizarea prevăzută de paragraful 15 include autoritatea de a deturna vasele şi echipajele acestora, către un port corespunzător, în vederea facilitării unei astfel de dispuneri, cu consimţământul statului căruia îi aparţine portul respectiv, afirmă că autorizarea prevăzută de paragraful 15 include autoritatea de a recurge la toate măsurile necesare pentru sechestrarea bunurilor în conformitate cu paragraful 17 pe parcursul inspecţiilor şi decide că orice stat membru care cooperează la eliminarea bunurilor identificate în cadrul inspecţiilor efectuate în conformitate cu paragraful 15, ale căror livrare, import sau export sunt interzise de embargoul privind armamentul impus Somaliei sau de interdicţia privind cărbunele, va transmite un raport scris Comitetului, nu mai târziu de 30 de zile de la data la care bunurile au intrat pe teritoriul acestuia, cu privire la măsurile luate pentru eliminarea sau distrugerea acestora;
20. decide că orice stat membru care efectuează o inspecţie în conformitate cu paragraful 15 va notifica cu promptitudine Comitetul şi va înainta un raport cu privire la inspecţie, raport care va cuprinde toate detaliile relevante, inclusiv o explicaţie cu privire la motivele şi rezultatele inspecţiei şi, acolo unde este posibil acest lucru, inclusiv pavilionul sub care naviga vasul, numele vasului, numele şi detaliile de identificare ale armatorului vasului, ale proprietarului vasului şi ale vânzătorului iniţial al încărcăturii, precum şi eforturile depuse în vederea obţinerii consimţământului statului sub al cărui pavilion navighează vasul, solicită Comitetului să notifice statul sub al cărui pavilion navighează vasul cu privire la faptul că s-a efectuat o inspecţie pe vas, menţionează prerogativa oricărui stat membru de a scrie Comitetului cu privire la implementarea oricărui aspect din prezenta rezoluţie şi încurajează în continuare GMSE să transmită informaţiile relevante statelor membre care operează în baza autorizării prevăzute de prezenta rezoluţie;
21. afirmă că autorizările prevăzute prin prezenta rezoluţie se aplică numai în legătură cu situaţia din Somalia şi nu vor afecta drepturile, obligaţiile sau responsabilităţile ce le revin statelor membre în virtutea dreptului internaţional, inclusiv orice drepturi sau obligaţii în baza UNCLOS, inclusiv principiul general al jurisdicţiei exclusive a statului sub al cărui pavilion navighează vasul asupra navelor sale din marea liberă cu privire la orice altă situaţie, subliniază în special faptul că prezenta rezoluţie nu va fi considerată ca stabilind reguli de drept cutumiar internaţional şi constată în continuare că autorizările au fost acordate numai în urma primirii scrisorii din data de 8 octombrie 2014 prin care se transmitea solicitarea preşedintelui Republicii Federale Somalia;
22. decide revizuirea prevederilor paragrafelor 11-21 de mai sus după 6 luni de la data prezentei rezoluţii.
AMISOM
23. decide să autorizeze statele membre ale Uniunii Africane să menţină dislocarea trupelor AMISOM, astfel cum prevede paragraful 1 al rezoluţiei 2093 (2013), până la data de 30 noiembrie 2015, în concordanţă cu solicitarea Consiliului de Securitate adresată Uniunii Africane, la un nivel maxim de 22.126 soldaţi, care vor fi autorizaţi să ia toate măsurile necesare, în strictă conformitate cu obligaţiile ce le revin statelor membre ale acesteia în virtutea dreptului umanitar internaţional şi a dreptului internaţional al drepturilor omului şi cu respectarea deplină a suveranităţii, integrităţii teritoriale, independenţei politice şi a unităţii Somaliei, în scopul îndeplinirii mandatului;
24. amintind valorile de referinţă pentru desfăşurarea unei operaţiuni a Naţiunilor Unite de menţinere a păcii, astfel cum se menţionează atât în scrisoarea preşedintelui Comisiei Uniunii Africane din data de 11 octombrie 2013, cât şi în scrisoarea ulterioară a secretarului general din data de 14 octombrie 2013 adresată preşedintelui Consiliului de Securitate, solicită ca secretarul general să menţină aceste valori de referinţă sub observaţie permanentă, pe bază de consultări strânse cu UA, şi solicită în continuare secretarului general şi Uniunii Africane să analizeze în comun impactul expansiunii temporare autorizate prin rezoluţia 2124 (2013) şi să ofere recomandări cu privire la următoarele etape ale campaniei militare până la data de 30 mai 2015, acordând atenţia cuvenită situaţiei politice din Somalia;
25. amintind faptul că, în concordanţă cu Analiza Comună Naţiunile Unite - Uniunea Africană a AMISOM, majorările de forţe decise prin rezoluţia 2124 (2013) vor asigura o consolidare pe termen scurt a capacităţii militare a AMISOM, pe o perioadă între 18 şi 24 de luni şi în cadrul unei strategii generale de ieşire a AMISOM, după care se va avea în vedere o reducere a forţelor AMISOM;
26. reiterează paragrafele 4 şi 14 ale rezoluţiei 2124 (2013), precum şi paragrafele 4 şi 5 ale rezoluţiei 2093 (2013) cu privire la pachetul de asistenţă logistică destinat AMISOM;
27. solicită secretarului general să continue să conlucreze îndeaproape cu Uniunea Africană şi să-i furnizeze în continuare expertiză tehnică acesteia, astfel cum stabileşte paragraful 9 al rezoluţiei 2124 (2013), îndeosebi prin îmbunătăţirea eficienţei de planificare şi management strategic al AMISOM, incluzând consolidarea structurilor de comandă şi control şi îmbunătăţirea coordonării dintre contingentele de trupe, sectoare şi operaţii comune şi ANS;
28. salută recentele operaţiuni ofensive comune ale AMISOM şi ANS, care au avut un impact însemnat asupra reducerii teritoriului ocupat de gruparea Al-Shabaab, subliniază importanţa continuării unor astfel de operaţii, subliniază în continuare faptul că este esenţial ca operaţiunile militare să fie urmate imediat de eforturi naţionale de stabilire sau de îmbunătăţire a structurilor de guvernare din zonele recuperate şi prin furnizarea unor servicii de bază, inclusiv de securitate, şi, în acest sens, încurajează implementarea de proiecte cu impact rapid în sprijinul eforturilor de stabilizare a GFS;
29. subliniază imperativul asigurării rutelor principale de aprovizionare către regiuni recuperate de la gruparea Al-Shabaab ţinând seama de situaţia umanitară în curs de deteriorare din Somalia, solicită AMISOM şi Armatei Naţionale Somaleze să garanteze că se acordă prioritate maximă asigurării rutelor principale de aprovizionare care sunt esenţiale pentru ameliorarea situaţiei umanitare din zonele cele mai afectate şi solicită secretarului general să raporteze, pe bază de consultări cu GFS şi AMISOM, cu privire la progresele înregistrate în acest sens în cadrul rapoartelor sale scrise adresate Consiliului de Securitate, astfel cum prevede paragraful 15 al rezoluţiei 2158 (2014);
30. îndeamnă cu tărie statele membre să furnizeze elicoptere AMISOM pentru componenta aviatică autorizată a acesteia alcătuită din până la 12 elicoptere militare, prevăzută la paragraful 6 al rezoluţiei 2036 (2012), precum şi să asigure facilitatorii şi multiplicatorii de forţă care au fost identificaţi ca fiind necesari în cadrul evaluării comparative din anul 2013 efectuată în comun de Naţiunile Unite şi Uniunea Africană;
31. reiterează solicitarea sa şi pe cea a Consiliului de Pace şi Securitate al Uniunii Africane adresată AMISOM de a dezvolta în continuare o abordare efectivă cu privire la protecţia civililor, constată cu îngrijorare faptul că AMISOM nu a stabilit încă o Celulă de Urmărire, Analiză şi Reacţie la Pierderile de Vieţi ale Civililor (CCTARC), astfel cum s-a solicitat prin rezoluţiile 2093 (2013) şi 2124 (2013), şi solicită Uniunii Africane să finalizeze dislocarea acestei celule fără întârziere suplimentară;
32. aşteaptă cu interes rezultatele atât ale investigaţiei Uniunii Africane, cât şi ale investigaţiilor statelor care au contribuit cu efective cu privire la actele de exploatare şi abuz sexual pretinse a fi fost comise de anumiţi soldaţi ai AMISOM, subliniază importanţa responsabilizării şi a transparenţei în acest sens, solicită Uniunii Africane să analizeze şi să avizeze proiectul de politică al Uniunii Africane cu privire la prevenirea şi reacţia la exploatare şi abuz sexual şi solicită Uniunii Africane şi secretarului general să dea publicităţii rezultatele acestor investigaţii;
33. subliniază necesitatea ca trupele AMISOM să primească în continuare informaţii şi instruire predislocare cu privire la principiile referitoare la drepturile omului, inclusiv cu privire la egalitatea dintre genuri şi la violenţa sexuală, şi ca personalul AMISOM să fie informat corespunzător asupra mecanismelor de responsabilizare stabilite în eventualitatea comiterii vreunui abuz;
34. încurajează AMISOM să întărească mecanismele pentru prevenirea şi reacţia la violenţă sexuală şi la exploatare şi abuz sexual, cum ar fi prin introducerea unei baze de date centralizate pentru primirea, evaluarea preliminară şi urmărirea eficientă şi independentă a investigaţiilor cu privire la acuzaţiile de violenţă, exploatare şi abuz sexual pe criterii de gen, inclusiv prin instituirea unor măsuri de protecţie a reclamanţilor, în scopul prevenirii redislocării oricăror persoane care au fost implicate în comiterea încălcărilor grave ale dreptului internaţional umanitar şi ale dreptului internaţional al drepturilor omului, inclusiv a celor legate de violenţa sexuală;
35. condamnă toate încălcările şi abuzurile comise împotriva copiilor de către toate părţile în Somalia, cere încetarea imediată a unor astfel de încălcări şi abuzuri şi tragerea la răspundere a celor responsabili şi solicită GFS şi AMISOM să protejeze şi să trateze ca victime pe acei copii care au fost eliberaţi sau au fost separaţi în alt mod de forţele şi grupările armate, inclusiv prin implementarea deplină a procedurilor standard de operare privind protecţia şi predarea acestor copii;
36. reiterează necesitatea ca AMISOM să se asigure de faptul că toţi deţinuţii aflaţi în custodia sa, inclusiv combatanţii neangajaţi, sunt trataţi în strictă conformitate cu obligaţiile aplicabile în virtutea dreptului umanitar internaţional şi dreptului internaţional a drepturilor omului, inclusiv prin asigurarea unui tratament uman al acestora, şi reiterează furnizarea adresată AMISOM privind asigurarea accesului corespunzător al unui organism neutru la deţinuţi;
37. reiterează apelul făcut noilor donatori de a sprijini AMISOM prin furnizarea unor fonduri suplimentare pentru soldele trupelor, echipamente, asistenţă tehnică şi finanţare necondiţionată destinată AMISOM în cadrul Fondului Fiduciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru AMISOM, face apel la Uniunea Africană să aibă în vedere o modalitate de asigurare a unei finanţări viabile pentru AMISOM, cum ar fi prin propriile costuri evaluate, astfel cum a procedat şi în cazul Misiunii de Sprijin Internaţional condusă de Africa din Mali, şi subliniază apelul Uniunii Africane către statele sale membre privind asigurarea de sprijin financiar pentru AMISOM.
Managementul finanţelor publice din Somalia
38. exprimă preocuparea cu privire la faptul că corupţia continuă să submineze atât securitatea din ţară, cât şi eforturile GFS de reconstrucţie a instituţiilor somaleze şi îndeamnă GFS să combată corupţia şi să înăsprească procedurile de guvernanţă financiară în scopul creşterii transparenţei şi responsabilizării gestionării finanţelor publice şi îndeamnă GFS să se asigure de faptul că toate bunurile recuperate din străinătate şi veniturile colectate inclusiv prin intermediul porturilor sunt înregistrate în mod transparent şi sunt direcţionate prin intermediul bugetului naţional;
39. subliniază importanţa garantării faptului că ajutoarele internaţionale sunt de asemenea livrate într-o manieră transparentă şi încurajează toate statele membre să facă uz de structurile care sunt stabilite în prezent între GFS şi donatori, în special în ceea ce priveşte finanţarea recurentă.
Situaţia umanitară din Somalia
40. exprimă profunda îngrijorare faţă de deteriorarea situaţiei umanitare din Somalia, condamnă în termenii cei mai aspri atacurile intensificate împotriva factorilor umanitari şi orice utilizare abuzivă a asistenţei asigurate de donatori, precum şi obstrucţionarea furnizării de ajutor umanitar şi reiterează paragraful 10 al rezoluţiei 2158 (2014) în acest sens;
41. decide că, până la data de 30 octombrie 2015, şi fără a prejudicia programele de asistenţă umanitară care se desfăşoară în altă parte, măsurile impuse prin paragraful 3 al rezoluţiei 1844 (2008) nu se vor aplica plăţii fondurilor, altor active financiare sau resurse economice necesare pentru asigurarea acordării în timp util a asistenţei umanitare necesară urgent în Somalia de către Naţiunile Unite, agenţiile sau programele specializate ale acesteia, de organizaţiile umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite care furnizează asistenţă umanitară, şi de partenerii de implementare ai acestora, inclusiv ONG-urilor finanţate în mod bilateral sau multilateral care participă la Apelul Consolidat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Somalia;
42. solicită coordonatorului pentru situaţii de urgenţă să raporteze Consiliului de Securitate, până la data de 1 octombrie 2015, cu privire la acordarea de asistenţă umanitară în Somalia şi la orice impedimente apărute în calea furnizării de asistenţă umanitară în Somalia şi solicită agenţiilor Naţiunilor Unite şi organizaţiilor umanitare relevante cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi partenerilor de implementare ai acestora care furnizează asistenţă umanitară în Somalia să îşi consolideze cooperarea şi să îşi mărească disponibilitatea de a împărtăşi informaţii cu coordonatorul ajutoarelor umanitare al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Somalia la întocmirea acestor rapoarte, precum şi interesul faţă de sporirea transparenţei şi a responsabilizării.
Grupul de Monitorizare pentru Somalia şi Eritreea
43. Amintind rezoluţia 1844 (2008) care a impus sancţiunile vizate şi rezoluţiile 2002 (2011) şi 2093 (2013) care au extins criteriile de listare şi constatând că unul dintre criteriile de listare prevăzute de rezoluţia 1844 (2008) îl constituie angajarea în acte care reprezintă o ameninţare la adresa păcii, securităţii şi stabilităţii Somaliei,
44. reiterează disponibilitatea de a adopta măsurile vizate împotriva persoanelor şi entităţilor pe baza criteriilor menţionate mai sus;
45. solicită statelor membre să ofere asistenţă Grupului de Monitorizare la efectuarea investigaţiilor sale şi reiterează faptul că obstrucţionarea investigaţiilor sau a activităţii Grupului de Monitorizare constituie un criteriu pentru listarea prevăzută de paragraful 15 (e) al rezoluţiei 1907 (2009);
46. decide să extindă mandatul Grupului de Monitorizare pentru Somalia şi Eritreea până la data de 30 noiembrie 2015, astfel cum a fost stabilit prin paragraful 13 al rezoluţiei 2060 (2012) şi a fost actualizat prin paragraful 41 al rezoluţiei 2093 (2013), exprimă intenţia de a analiza mandatul şi de a întreprinde acţiuni adecvate cu privire la extinderea suplimentară nu mai târziu de data de 30 octombrie 2015 şi solicită secretarului general să ia măsurile administrative necesare cât mai curând posibil în vederea reînfiinţării Grupului de Monitorizare, pe bază de consultări cu Comitetul, pe o perioadă de 13 luni de la data prezentei rezoluţii, pe baza, după caz, expertizei membrilor Grupului de Monitorizare înfiinţat în conformitate cu rezoluţiile anterioare;
47. solicită Grupului de Monitorizare să înainteze spre examinare Consiliului de Securitate, prin intermediul Comitetului, două rapoarte finale: unul care se axează pe Somalia, iar celălalt pe Eritreea, rapoarte care vor cuprinde toate sarcinile prevăzute de paragraful 13 al rezoluţiei 2060 (2012) şi actualizate prin paragraful 41 al rezoluţiei 2093 (2013), nu mai târziu de data de 30 septembrie 2015;
48. solicită Comitetului, în conformitate cu mandatul acestuia şi pe bază de consultări cu Grupul de Monitorizare şi cu alte organisme relevante ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, să aibă în vedere recomandările cuprinse în rapoartele Grupului de Monitorizare şi să recomande Consiliului modalităţi de îmbunătăţire a implementării şi respectării embargourilor privind armamentul impuse Somaliei şi Eritreei, măsuri referitoare la importul şi exportul de cărbune în Somalia, precum şi implementarea măsurilor impuse de paragrafele 1, 3 şi 7 ale rezoluţiei 1844 (2008) şi de paragrafele 5, 6, 8, 10, 12 şi 13 ale rezoluţiei 1907 (2009), având în vedere paragraful 15 de mai sus, ca reacţie la continuarea încălcărilor;
49. solicită Grupului de Monitorizare să raporteze cu privire la implementarea autorizărilor prevăzute la paragraful 15 în cadrul raportării sale periodice către Comitet;
50. încurajează statele membre din Africa de Est să desemneze puncte de contact în scopul coordonării şi al schimburilor de informaţii cu Grupul de Monitorizare cu privire la investigaţiile regionale care vizează gruparea Al-Shabaab;
51. subliniază importanţa unei relaţii constructive între GMSE şi GFS, salută eforturile depuse până acum de cele două structuri şi subliniază necesitatea continuării şi intensificării acestora pe parcursul acestui mandat;
52. salută eforturile permanente şi însemnate ale GMSE legate de angajarea cu Guvernul Eritreei şi cooperarea Guvernului Eritreei cu GMSE, subliniază faptul că aceasta trebuie continuată şi intensificată şi reiterează aşteptările sale cu privire la facilitarea de către Guvernul Eritreei a intrării GMSE în Eritreea, aşa cum s-a stabilit prin paragraful 31 al rezoluţiei 2111 (2013);
53. îndeamnă Eritreea să pună la dispoziţie informaţii referitoare la combatanţii djiboutieni dispăruţi în acţiune începând de la momentul ciocnirilor din perioada 10-12 iunie 2008;
54. decide să rămână sesizat în mod activ cu privire la această problemă.
ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE
CONSILIUL DE SECURITATE
S/RES/2199 (2015) 2015
Distribuire: generală
12 februarie 2015
REZOLUŢIA 2199 (2015)
adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei
de a 7379-a reuniuni din data de 12 februarie 2015
Consiliul de Securitate,
reafirmând responsabilitatea primordială în ceea ce priveşte menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite,
reafirmând faptul că terorismul, sub toate formele şi manifestările sale, reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi că orice act de terorism este unul criminal şi nejustificat, indiferent de motivele care stau la baza acestuia şi de momentul în care este comis sau de persoana care îl săvârşeşte,
reafirmând necesitatea combaterii prin toate mijloacele, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi cu dreptul internaţional, inclusiv dreptul internaţional al drepturilor omului, refugiaţilor şi a celui umanitar, a ameninţărilor la adresa păcii şi securităţii internaţionale provocate de actele de terorism, accentuând în această privinţă rolul important pe care Organizaţia Naţiunilor Unite îl deţine în ceea ce priveşte conducerea şi coordonarea acestor eforturi,
subliniind faptul că, potrivit Cartei Naţiunilor Unite, sancţiunile constituie un instrument important pentru menţinerea şi restabilirea păcii şi securităţii internaţionale, inclusiv pentru combaterea terorismului, şi subliniind importanţa implementării prompte şi efective a rezoluţiilor relevante, în special a rezoluţiilor Consiliului de Securitate 1267 (1999) şi 1989 (2011) ca instrumente principale în lupta împotriva terorismului,
amintind rezoluţiile 1267 (1999), 1989 (2011), 2161 (2014), 2170 (2014) şi 2178 (2014) şi declaraţiile preşedintelui din 28 iulie 2014 şi 19 noiembrie 2014, inclusiv intenţia declarată a acestuia de a avea în vedere măsuri suplimentare în scopul stopării comercializării ţiţeiului de către Statul Islamic al Irakului şi Levantului (SIIL, cunoscut şi sub denumirea de Daesh), de Frontul AlNusrah (FAN) şi de toate celelalte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida, ca sursă de finanţare a terorismului,
recunoscând importanţa rolului pe care îl deţin sancţiunile financiare în ceea ce priveşte stoparea activităţilor SIIL, FAN şi ale tuturor celorlalte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida şi subliniind de asemenea necesitatea unei abordări cuprinzătoare în vederea anihilării complete a SIIL şi FAN, abordare care să integreze strategii multilaterale cu acţiuni întreprinse la nivel naţional de către statele membre,
reafirmând independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Republicii Irak şi a Republicii Arabe Siriene şi reafirmând în continuare obiectivele şi principiile Cartei Naţiunilor Unite,
reafirmând de asemenea faptul că terorismul nu poate fi şi nu trebuie asociat cu nicio religie, naţionalitate sau civilizaţie,
accentuând faptul că terorismul poate fi învins doar printr-o abordare susţinută şi cuprinzătoare, care să implice participarea activă şi colaborarea tuturor statelor şi a organizaţiilor internaţionale şi regionale în scopul stopării, subminării, izolării şi anihilării ameninţării teroriste,
exprimând în acest sens profunda gratitudine pentru Rezoluţia Ligii Arabe nr. 7804 (7 septembrie 2014), Declaraţia de la Paris (15 septembrie 2014), Declaraţia FATF cu privire la combaterea finanţării SIIL (24 octombrie 2014) şi pentru Declaraţia de la Manama privind combaterea finanţării terorismului (9 noiembrie 2014),
reafirmând rezoluţia 1373 (2001) şi, în particular, deciziile sale referitoare la faptul că toate statele vor preveni şi suprima finanţarea actelor de terorism şi se vor abţine de la acordarea oricărei forme de sprijin, de natură activă sau pasivă, entităţilor sau persoanelor implicate în acte de terorism, inclusiv prin suprimarea recrutării membrilor grupărilor teroriste şi prin eliminarea furnizării de armament către terorişti,
recunoscând necesitatea majoră de consolidare a capacităţii statelor membre de combatere a terorismului şi a finanţării terorismului,
reiterând profunda sa îngrijorare cu privire la faptul că zăcămintele petrolifere şi infrastructura aferentă acestora, precum şi alte infrastructuri, cum ar fi barajele şi centralele electrice, controlate de SIIL, FAN şi posibil de alte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida, generează o parte însemnată din veniturile grupării, la care se adaugă şantajul, donaţii private străine, răscumpărări obţinute din răpiri şi bani furaţi de pe teritoriul pe care îl controlează, care sprijină eforturile de recrutare ale acesteia şi consolidează capacitatea operativă a acesteia de organizare şi derulare a atacurilor teroriste,
condamnând în termenii cei mai aspri răpirile de femei şi copii, exprimând indignare faţă de exploatarea şi abuzurile la care sunt supuşi aceştia, incluzând violurile, abuzurile sexuale şi căsătoriile forţate, săvârşite de SIIL, FAN şi de alte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida şi încurajând toţi actorii statali şi nestatali care deţin probe să le aducă în atenţia Consiliului, împreună cu orice informaţii referitoare la faptul că traficul de fiinţe umane i-ar putea susţine financiar pe făptuitori,
reafirmând obligaţia statelor membre de îngheţare fără întârziere a fondurilor şi a altor active financiare sau resurse economice ale persoanelor care comit sau încearcă să comită acte de terorism ori participă la sau facilitează săvârşirea actelor de terorism; ale entităţilor deţinute sau controlate în mod direct sau indirect de astfel de persoane; şi ale persoanelor şi entităţilor care acţionează în numele sau în baza instrucţiunilor primite din partea unor astfel de persoane şi entităţi, inclusiv a fondurilor provenite sau generate din bunuri deţinute în proprietate sau controlate în mod direct sau indirect de către de astfel de persoane şi de persoane sau entităţi asociate,
exprimând îngrijorare faţă de faptul că resurse economice precum ţiţei, produse petroliere, rafinării modulare şi materiale aferente, alte resurse naturale, printre care se numără metale preţioase cum ar fi aur, argint şi cupru, diamante şi orice alte bunuri sunt puse la dispoziţia SIIL, FAN şi a altor persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida şi menţionând faptul conform căruia comerţul direct sau indirect cu SIIL şi FAN cu astfel de materiale ar putea constitui o încălcare a obligaţiilor impuse prin rezoluţia 2161 (2014),
reamintind tuturor statelor obligaţia ce le revine acestora de a se asigura că orice persoană care participă la finanţarea, planificarea, pregătirea sau săvârşirea actelor de terorism sau care sprijină actele de terorism este deferită justiţiei,
reafirmând propria decizie 2133 (2014) şi menţionând încă o dată faptul că plata răscumpărărilor către grupările teroriste reprezintă una dintre sursele de venit care sprijină eforturile de recrutare ale acestora, consolidează capacitatea operativă a acestora de organizare şi derulare a atacurilor teroriste şi stimulează incidenţa operaţională de răpiri în scopul răscumpărării,
exprimând îngrijorarea faţă de utilizarea crescută de către terorişti şi susţinătorii acestora, în contextul unei societăţi globalizate, a noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, cu precădere a internetului, în scopul facilitării actelor de terorism, precum şi faţă de utilizarea acestora în scopul incitării la, recrutării, finanţării sau planificării actelor de terorism,
exprimând profunda îngrijorare faţă de incidenţa crescută a actelor de răpire şi asasinare a ostaticilor comise de către SIIL şi condamnând acele crime atroce şi laşe care demonstrează că terorismul este un flagel care afectează întreaga umanitate şi pe oamenii din toate regiunile şi pe cei aparţinând tuturor religiilor sau credinţelor,
salutând raportul referitor la FAN şi SIIL al Grupului pentru Suport Analitic şi Monitorizarea Sancţiunilor, publicat la data de 14 noiembrie 2014, şi luând act de recomandările acestuia,
luând act cu îngrijorare de ameninţarea permanentă pe care o reprezintă SIIL, FAN şi toate celelalte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida pentru pacea şi securitatea internaţională şi reafirmându-şi determinarea de a aborda toate aspectele legate de această ameninţare,
acţionând în baza capitolului VII din Carta Naţiunilor Unite,
Comerţul cu ţiţei
1. condamnă orice implicare în comerţul direct sau indirect, în special în cel cu ţiţei şi produse petroliere, rafinării modulare şi materiale accesorii, cu SIIL, FAN şi cu orice alte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi desemnate de către Comitet ca fiind asociate cu Al-Qaida în baza rezoluţiilor 1267 (1999) şi 1989 (2011) şi reiterează faptul că o astfel de implicare va constitui sprijin acordat unor astfel de persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi şi poate conduce la includeri suplimentare pe lista Comitetului;
2. reafirmă faptul că statelor li se impune prin rezoluţia 2161 (2014) să se asigure de faptul că propriii cetăţeni şi persoanele aflate pe teritoriul acestora nu pun la dispoziţia SIIL, FAN şi a tuturor celorlalte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida, în mod direct sau indirect, active sau resurse economice şi ia act de faptul că această obligaţie se aplică comerţului direct sau indirect cu ţiţei, produse petroliere, rafinării modulare şi materiale accesorii;
3. reafirmă faptul că statelor li se impune prin rezoluţia nr. 2161 (2014) să îngheţe fără întârziere fondurile şi celelalte active financiare sau resurse economice ale SIIL, FAN şi ale altor persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida, inclusiv fonduri provenite din bunuri deţinute în proprietate sau controlate în mod direct sau indirect de către acestea sau de persoane care acţionează în numele sau în baza instrucţiunilor acestora;
4. reafirmă faptul că statelor li se impune prin rezoluţia 2161 (2014) să se asigure de faptul că niciun fel de fonduri, alte active financiare sau resurse economice nu sunt puse la dispoziţie în beneficiul SIIL, FAN şi al altor persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida, în mod direct sau indirect, de către cetăţenii acestora sau de persoane aflate pe teritoriul acestora;
5. amintind faptul că fondurile şi celelalte active financiare sau resurse economice puse la dispoziţia sau în beneficiul persoanelor sau entităţilor listate nu sunt întotdeauna deţinute în mod direct de acestea şi amintind în plus faptul că, la identificarea unor astfel de fonduri şi beneficii, statele ar trebui să acorde atenţie sporită posibilităţii ca bunurile deţinute în proprietate sau controlate în mod indirect de persoanele desemnate să nu fie vizibile imediat;
6. confirmă faptul că resursele economice includ ţiţeiul, produsele petroliere, rafinăriile modulare şi materialele accesorii, alte resurse naturale, precum şi orice alte active care nu constituie fonduri însă care pot fi folosite potenţial la obţinerea de fonduri, bunuri sau servicii;
7. prin urmare, subliniază faptul că statelor li se impune prin rezoluţia 2161 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU să îngheţe fără întârziere fondurile, alte active financiare şi resurse economice ale SIIL, FAN şi ale altor persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida, inclusiv ţiţei, produse petroliere, rafinării modulare şi materiale conexe, precum şi alte resurse naturale deţinute în proprietate sau controlate de acestea sau de persoane care acţionează în numele acestora sau pe baza instrucţiunilor acestora, precum şi orice fonduri sau beneficii negociabile derivând din astfel de resurse economice;
8. recunoaşte necesitatea luării de măsuri pentru prevenirea şi suprimarea finanţării terorismului, a teroriştilor individuali şi a organizaţiilor teroriste, inclusiv cu bunuri obţinute din activităţi de criminalitate organizată precum, inter alia, producerea şi traficul ilegal de droguri şi de precursori chimici ai acestora, precum şi importanţa cooperării internaţionale permanente în acest sens;
9. subliniază faptul că statelor li se impune să se asigure că propriii cetăţeni şi persoanele aflate pe teritoriul acestora nu pun la dispoziţie, în mod direct sau indirect, niciun fel de fonduri, alte active financiare sau resurse economice, inclusiv ţiţei, produse petroliere, rafinării modulare şi materiale accesorii, precum şi alte resurse naturale care sunt identificate ca fiind direcţionate către, colectate pentru sau ca fiind în alt mod transmise în beneficiul SIIL, FAN şi al altor persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida, şi niciun fel de fonduri sau beneficii negociabile derivând din astfel de resurse economice;
10. îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că vehiculele, inclusiv aeronave, autovehicule, camioane şi tancuri petroliere care pleacă din sau se îndreaptă spre zonele din Siria şi Irak în care operează SIIL, FAN sau orice alte grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida ar putea fi utilizate pentru transferul ţiţeiului şi produselor petroliere, rafinăriilor modulare şi materialelor conexe, al sumelor în numerar şi al altor bunuri de valoare, inclusiv al resurselor naturale precum metale preţioase şi minerale, cum ar fi aur, argint, cupru şi diamante, precum şi al cerealelor, animalelor, utilajelor, echipamentelor electronice şi ţigaretelor de către aceste entităţi sau în numele acestora în vederea comercializării pe pieţele internaţionale, al schimbului pentru armament sau pentru utilizarea în alte scopuri care ar conduce la încălcări ale îngheţării bunurilor sau ale embargourilor asupra armamentelor prevăzute de paragraful 1 din rezoluţia 2161 (2014) şi încurajează statele membre să ia măsuri corespunzătoare în conformitate cu dreptul internaţional în scopul prevenirii şi suprimării activităţilor care ar conduce la încălcări ale îngheţării activelor sau ale embargourilor asupra armamentelor vizate de paragraful 1 din rezoluţia 2161 (2014);
11. reafirmă faptul că toate statele vor trebui să se asigure că orice persoană care participă la finanţarea, planificarea, pregătirea sau săvârşirea actelor de terorism sau la sprijinirea actelor de terorism este deferită justiţiei şi să se asigure că astfel de acte de terorism sunt calificate ca infracţiuni penale grave de legislaţia şi reglementările naţionale şi că pedepsirea acestora reflectă în mod corespunzător gravitatea unor astfel de acte de terorism şi subliniază faptul că un astfel de sprijin poate fi acordat prin intermediul comerţului cu ţiţei, produse petroliere, rafinării modulare şi materiale conexe cu SIIL, FAN şi cu toate celelalte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida;
12. decide că statele membre vor trebui să informeze Comitetul 1267/1989 în termen de 30 de zile de la interzicerea pe propriul teritoriu a ţiţeiului sau a oricăror produse petroliere, rafinării modulare şi materiale conexe care sunt transferate către sau de la SIIL sau FAN şi face apel la statele membre să raporteze Comitetului rezultatele procedurilor instituite împotriva persoanelor fizice şi juridice ca urmare a unor astfel de activităţi;
13. încurajează înaintarea către Comitet de către statele membre de cereri în vederea includerii pe listă a persoanelor fizice şi juridice implicate în activităţi aferente comerţului cu ţiţei cu SIIL, FAN şi cu toate celelalte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida şi dă instrucţiuni Comitetului 1267/1989 de Sancţiuni împotriva Al-Qaida să aibă în vedere fără întârziere desemnarea persoanelor fizice şi juridice implicate în activităţi aferente comerţului cu ţiţei cu SIIL, FAN şi cu toate celelalte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida;
14. face apel către statele membre să îmbunătăţească cooperarea internaţională, regională şi subregională, inclusiv prin intensificarea schimburilor de informaţii în scopul identificării traseelor de contrabandă utilizate de SIIL şi FAN, şi ca statele membre să aibă în vedere acordarea de asistenţă tehnică şi de consolidare a capacităţii în vederea sprijinirii altor state membre la combaterea contrabandei cu ţiţei şi produse petroliere, rafinării modulare şi materiale conexe desfăşurată de SIIL, FAN şi de orice altă persoană, grupare, întreprindere sau entitate asociată cu Al-Qaida.
Patrimoniul cultural
15. condamnă distrugerea patrimoniului cultural din Irak şi Siria, în special de către SIIL şi FAN, indiferent dacă această distrugere este accidentală sau deliberată, inclusiv distrugerea vizată a unor lăcaşuri şi obiecte de cult;
16. ia act cu îngrijorare de faptul că SIIL, FAN şi alte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida generează venituri din implicarea în mod direct sau indirect în furtul şi contrabanda cu obiecte de patrimoniu cultural din siturile arheologice, muzee, biblioteci, arhive şi alte locuri din Irak şi Siria, venituri care sunt utilizate în scopul sprijinirii eforturilor de recrutare ale acestora şi de consolidare a capacităţii operaţionale de organizare şi desfăşurare a atacurilor teroriste;
17. reafirmă decizia prevăzută la paragraful 7 din rezoluţia 1483 (2003) şi decide că toate statele membre vor lua măsuri corespunzătoare pentru prevenirea comerţului cu bunuri culturale irakiene şi siriene şi cu alte obiecte de importanţă arheologică, istorică, culturală, ştiinţifică sau religioasă care sunt scoase ilegal din Irak începând cu 6 august 1990 şi din Siria începând cu 15 martie 2011, inclusiv prin interzicerea comerţului transfrontalier cu astfel de obiecte, permiţând astfel eventuala restituire a acestora în condiţii de siguranţă către poporul irakian şi cel sirian, şi face apel la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, la Interpol şi la alte organizaţii internaţionale, după caz, să acorde asistenţă în vederea implementării prezentului paragraf.
Răpirile în vederea obţinerii de răscumpărări şi donaţiile externe
18. reafirmă condamnarea actelor de răpire şi luare de ostatici săvârşite de SIIL, FAN şi de toate celelalte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida în orice scop, inclusiv acela de colectare de fonduri sau de obţinere de concesii politice, şi exprimă determinarea în ceea ce priveşte prevenirea răpirilor şi a luărilor de ostatici săvârşite de grupările teroriste şi asigurarea eliberării în condiţii de siguranţă a ostaticilor fără a plăti răscumpărări sau a face concesii politice, în conformitate cu dreptul internaţional aplicabil;
19. reafirmă faptul că cerinţele prevăzute de paragraful 1(a) din rezoluţia 2161 (2014) se aplică plăţii de răscumpărări către persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi care sunt incluse pe Lista de sancţiuni împotriva Al-Qaida, indiferent de modalitatea în care se efectuează plata sau de persoana care plăteşte răscumpărarea, subliniază faptul că această obligaţie se aplică SIIL şi FAN şi face apel la toate statele membre să încurajeze partenerii din sectorul privat să adopte sau să urmeze liniile directoare şi bunele practici relevante pentru prevenirea răpirilor săvârşite de terorişti şi reacţia faţă de astfel de răpiri fără plata răscumpărării;
20. reiterează apelul către toate statele membre de a împiedica terorismul să beneficieze în mod direct sau indirect de plata răscumpărărilor sau de concesii politice şi de a asigura eliberarea în condiţii de siguranţă a ostaticilor şi reafirmă necesitatea ca toate statele membre să coopereze îndeaproape în caz de răpire şi luare de ostatici săvârşite de grupările teroriste;
21. exprimă profunda îngrijorare cu privire la raportările referitoare la donaţii externe care continuă să ajungă la SIIL, FAN şi la alte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida şi aminteşte importanţa faptului ca toate statele membre să respecte obligaţia de a se asigura că propriii cetăţeni şi persoanele aflate pe teritoriul acestora nu fac donaţii persoanelor şi entităţilor listate de Comitet sau celor care acţionează în numele sau pe baza instrucţiunilor entităţilor listate;
22. subliniază faptul că donaţiile de la persoane fizice şi juridice au deţinut un rol semnificativ în ceea ce priveşte dezvoltarea şi susţinerea SIIL şi a FAN şi că statele membre au obligaţia de a se asigura că astfel de sprijin nu este pus la dispoziţia acelor grupări teroriste şi a altor persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida de către propriii cetăţeni şi de persoane aflate pe teritoriile acestora şi îndeamnă statele membre să abordeze această problemă în mod direct, printr-o vigilenţă sporită a sistemului financiar internaţional şi prin conlucrarea cu propriile organizaţii nonprofit şi caritabile, în scopul garantării faptului că fluxurile financiare provenite din donaţii caritabile nu sunt deturnate în profitul SIIL, FAN sau orice alte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida.
Domeniul bancar
23. îndeamnă statele membre să ia măsuri care să garanteze faptul că instituţiile financiare de pe teritoriul lor împiedică accesul SIIL, FAN sau al altor persoane, grupări, întreprinderi sau entităţi asociate cu Al-Qaida la sistemul financiar internaţional.
Armament şi materiale conexe
24. reafirmă decizia conform căreia statele vor preveni furnizarea, vânzarea sau transferul direct sau indirect de armament şi materiale conexe de toate tipurile, inclusiv armament şi muniţii, vehicule şi echipament militar, echipament paramilitar şi piese de schimb pentru cele menţionate mai sus, precum şi de consultanţă tehnică, asistenţă sau instruire legată de activităţi militare către SIIL, FAN şi toate celelalte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida de pe propriul teritoriu sau de către cetăţenii acestora din afara teritoriului propriu, a vaselor aflate sub pavilionul acestora sau a aeronavelor, în astfel de scopuri, şi face apel la state de a identifica modalităţi de intensificare şi extindere a schimburilor de informaţii operative referitoare la traficul de armament şi de a consolida coordonarea demersurilor întreprinse la nivel naţional, subregional, regional şi internaţional;
25. exprimă îngrijorarea faţă de proliferarea tuturor tipurilor de armament şi de materiale conexe, în special a rachetelor portabile sol-aer, către SIIL, FAN şi toate celelalte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida, faţă de impactul potenţial al acesteia asupra păcii şi securităţii regionale şi internaţionale, precum şi faţă de împiedicarea eforturilor de combatere a terorismului în unele cazuri;
26. aminteşte statelor membre obligaţia care le revine în virtutea paragrafului 1 (c) din rezoluţia 2161 (2014) cu privire la prevenirea furnizării, vânzarea sau transferul direct sau indirect de armament şi de materiale conexe de toate tipurile către persoane fizice şi juridice listate, inclusiv către SIIL şi FAN;
27. face apel către toate statele să aibă în vedere măsuri adecvate pentru prevenirea transferului tuturor tipurilor de armament şi de materiale conexe, în special a rachetelor portabile sol-aer, în eventualitatea existenţei unor suspiciuni rezonabile că armamentul sau materialele conexe respective urmează a fi obţinute de către SIIL, FAN sau de alte persoane, grupări, întreprinderi şi entităţi asociate cu Al-Qaida.
Îngheţarea activelor
28. reafirmă faptul că cerinţele prevăzute de paragraful 1 (a) din rezoluţia Consiliului de Securitate 2161 se aplică resurselor financiare şi economice de orice tip, inclusiv, fără a se limita la cele utilizate pentru furnizarea de servicii de găzduire de pagini de internet sau de servicii conexe şi cele utilizate pentru susţinerea organizaţiei Al-Qaida şi a altor persoane, grupări, întreprinderi sau entităţi incluse pe Lista de Sancţiuni împotriva Al-Qaida.
Raportare
29. face apel către statele membre să raporteze Comitetului în termen de 120 de zile cu privire la măsurile întreprinse de acestea în vederea conformării cu măsurile impuse prin prezenta rezoluţie;
30. solicită Grupului pentru Suport Analitic şi Monitorizarea Sancţiunilor ca, în strânsă cooperare cu organismele Organizaţiei Naţiunilor Unite de combatere a terorismului, să efectueze o evaluare a impactului acestor noi măsuri şi să raporteze Comitetului înfiinţat în conformitate cu rezoluţiile 1267 (1999) şi 1989 (2011) în termen de 150 de zile şi, ulterior, să înglobeze raportarea cu privire la impactul acestor noi măsuri în rapoartele acestuia către Comitet, în vederea urmăririi progreselor implementării, identificării consecinţelor nedorite şi a dificultăţilor neprevăzute, precum şi pentru a contribui la facilitarea ajustărilor ulterioare, după caz, şi solicită Comitetului înfiinţat în conformitate cu rezoluţiile 1267 (1999) şi 1989 (2011) să informeze Consiliul de Securitate cu privire la implementarea prezentei rezoluţii în cadrul raportărilor sale orale periodice către Consiliu referitoare la stadiul activităţii pe ansamblu a Comitetului şi a Grupului de Monitorizare;
31. decide să rămână sesizat în mod activ cu privire la această problemă.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
