Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 512 din 28 iunie 2005 privind Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 67/2004 pentru instituirea la nivel national a Retelei de informatii contabile agricole, aprobata cu modificari prin Legea nr. 465/2004

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 512 din 28 iunie 2005 privind Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 67/2004 pentru instituirea la nivel national a Retelei de informatii contabile agricole, aprobata cu modificari prin Legea nr. 465/2004

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 15 iulie 2005

Comenteaza legea

ORDIN nr. 512 din 28 iunie 2005
privind Normele metodologice de aplicare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004 pentru instituirea la nivel naţional a Reţelei de informaţii contabile agricole, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 465/2004
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PÃDURILOR ŞI DEZVOLTÃRII RURALE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 614 din 15 iulie 2005

Vazand Referatul de aprobare nr. 61.873 din 23 iunie 2005,
având în vedere prevederile <>art. 19 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel naţional a reţelei de informaţii contabile agricole, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 465/2004 ,
ţinând seama de precizãrile din adresa Institutului Naţional de Statistica nr. 34.255 din 16 iunie 2005,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

ministrul agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Reţeaua de informaţii contabile agricole, denumita în continuare RICA, este un instrument bazat pe o ancheta anuala, efectuatã dupã o metodologie specifica, pe un microesantion de exploataţii agricole participante, în scopul evaluãrii activitãţii tehnico-economice a acestora.
ART. 2
RICA este una dintre sursele de date folosite pentru întocmirea de rapoarte necesare politicii agricole, privind situaţia agriculturii, a pieţelor produselor agricole, precum şi a veniturilor realizate de exploatatiile agricole în România, rapoarte prezentate anual Guvernului şi Parlamentului.
ART. 3
RICA se constituie, conform anexei nr. 1, din exploatatiile agricole participante, structurile teritoriale ale autoritãţii competente, birourile de contabilitate şi alte organizaţii/instituţii implicate în RICA, menţionate la art. 2 alin. (1) lit. c) şi, respectiv, la <>art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 .
ART. 4
Pentru atingerea scopurilor, RICA efectueazã colectarea de informaţii privind activitatea economicã şi producţia destinatã comercializãrii din exploataţii agricole reprezentative, cu sau fãrã personalitate juridicã, dar posesoare de evidente contabile.
ART. 5
Universul exploataţiilor agricole, termen statistic folosit de ancheta structuralã din agricultura pentru a defini ansamblul de unitãţi aflate în observare, este reprezentat atât de exploatatiile care au cel puţin un hectar, cat şi de cele care au mai puţin de un hectar, dar furnizeazã pieţei o anumitã parte din producţie sau produc peste anumite praguri fizice.
ART. 6
(1) Câmpul de observare, termen menţionat la <>art. 2 alin. (1) lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 , se defineste ca partea universului care cuprinde numai exploatatiile agricole profesionale semnificative pentru a fi incluse în esantionul RICA.
(2) Exploatatia profesionalã este o exploatatie agricolã suficient de mare încât sa ofere o activitate de baza pentru şeful exploatatiei şi un venit suficient pentru susţinerea lui şi a familiei sale. Exprimarea suficient de mare este redata prin dimensiunea economicã.
ART. 7
(1) Exploatatiile profesionale sunt definite ca fiind acele exploataţii agricole care au o dimensiune economicã egala sau mai mare decât un prag, exprimat în unitãţi de dimensiune europeanã, denumite în continuare UDE.
(2) UDE este unitatea de mãsura de baza a dimensiunii economice a exploatatiei agricole, exprimatã în termenii unei valori monetare pentru o perioada de referinta data care, pentru a rãmâne pe deplin semnificativã în contextul tipologiei comunitare, este actualizatã în mod regulat.
ART. 8
Dimensiunea economicã este determinata folosindu-se conceptul de marja bruta standard, denumita în continuare MBS, definitã în Decizia nr. 85/377/CEE privind stabilirea unei tipologii comunitare a exploataţiilor agricole şi menţionatã în anexa nr. 4 la <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 107/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 4 martie 2003.
ART. 9
Marja bruta a unei activitãţi agricole vegetale sau animale reprezintã valoarea exprimatã în lei sau în euro a producţiei brute, determinata pe baza preţurilor la poarta exploatatiei, din care sunt scãzute costurile specifice corespunzãtoare obţinerii acestei producţii.
ART. 10
MBS, parametru calculat prin convenţie ca versiune simplificata a marjei brute, constituie baza pentru încadrarea fiecãrei exploataţii în clasa sa de dimensiune economicã şi corespunzãtor tipului sau de activitate agricolã, în tipologia comunitara a exploataţiilor agricole.
ART. 11
MBS este un criteriu de natura economicã exprimat în termeni monetari şi reprezintã soldul între valoarea standard a producţiei brute şi suma standard a anumitor costuri, denumite prin convenţie costuri specifice proporţionale, care pot fi alocate direct acestei producţii.
ART. 12
MBS este o valoare unitarã: pentru fiecare producţie vegetala ea corespunde suprafeţei de un hectar (sau de un ar pentru ciuperci), pentru fiecare producţie animala ea corespunde unui cap de animal (sau 100 de capete pentru pãsãri ori unui stup pentru albine).
ART. 13
MBS a unei activitãţi agricole corespunde situaţiei medii din exploatatiile existente într-o regiune geograficã data, medie calculatã pentru o perioada de referinta care acoperã fie 3 sau 5 ani civili succesivi, fie 3 sau 5 campanii agricole succesive, urmãrind atenuarea efectului fluctuatiilor de ordin conjunctural, intalnite în producţia agricolã.
ART. 14
Principiile şi regulile de baza care permit calcularea coeficienţilor regionali MBS pentru stabilirea clasei de dimensiune economicã a exploataţiilor agricole şi clasificarea lor pe tip de activitate agricolã, conform Deciziei nr. 85/377/CEE , sunt redate în anexa nr. 2.
ART. 15
Dimensiunea economicã a unei exploataţii agricole reprezintã valoarea MBS totale a exploatatiei, exprimatã în UDE, corespunzãtoare sumei MBS calculate pentru fiecare dintre productiile vegetale ori animale obţinute în exploatatia respectiva într-o perioada de un an calendaristic sau an agricol.
ART. 16
Clasa de dimensiune economicã se stabileşte prin împãrţirea MBS totale a exploatatiei agricole la valoarea de 1 UDE = 1.200 euro, constituind un criteriu de baza pentru clasificarea exploataţiilor incluse în câmpul de observare.
ART. 17
Clasele de dimensiune economicã ale exploataţiilor agricole şi limitele în UDE stabilite conform Deciziei nr. 85/377/CEE , modificatã ulterior prin Decizia nr. 99/725/CE din 22 octombrie 1999, sunt redate în anexa nr. 3.
ART. 18
Tipul de activitate agricolã sau orientarea tehnico-economicã a exploatatiei reprezintã sistemul de producţie al unei exploataţii agricole, care este caracterizat prin contribuţia fiecãreia dintre activitãţile respectivei exploataţii la MBS totalã a exploatatiei.
ART. 19
Definirea tipurilor de activitate agricolã sau claselor de orientare tehnico-economicã se bazeazã pe doua elemente: natura activitãţilor în cauza, codificata conform listei caracteristicilor recenzate în cadrul anchetei structurale, şi plafonul care delimiteaza clasele, exprimat în fracţiuni de 1/10, 1/4, 1/3, respectiv 2/3 din MBS totalã a exploatatiei.
ART. 20
Tipurile de activitate agricolã sau orientarea tehnico-economicã a exploataţiilor agricole se împart, în funcţie de nivelul de detaliere solicitat, în: generale, principale, speciale şi subdiviziuni ale unora dintre tipurile speciale.
ART. 21
Clasificarea exploataţiilor corespunzand tipului general de activitate agricolã şi, respectiv, tipului principal de activitate agricolã este redata în anexa nr. 2 la <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 107/2003 .
ART. 22
Regiunile RICA, menţionate la <>art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 , prezentate în anexa nr. 4, sunt identice cu regiunile de dezvoltare prevãzute în <>art. 5 şi 6 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala în România, folosite pentru culegerea datelor statistice specifice şi de Institutul Naţional de Statistica, denumit în continuare INS.
ART. 23
Coeficienţii regionali ai MBS sunt stabiliţi pe baza de unitãţi care se înscriu în cadrul general al nomenclaturii unitãţilor teritoriale statistice (NUTS) compatibile cu cele folosite pentru anchetele comunitare şi naţionale asupra structurii exploataţiilor agricole şi pentru reţeaua de informaţii contabile agricole.
ART. 24
Pragul menţionat în art. 7 alin. (1), exprimat în UDE, fixat de autoritatea competenta, este valoarea în euro de la care exploatatiile agricole care formeazã esantionul RICA pot fi selectate ca exploataţii participante la reţea.
ART. 25
Exploatatiile agricole participante la RICA, selectate conform planului elaborat de Agenţia de legatura, sunt luate în studiu în baza acordului scris liber exprimat de conducerea exploatatiei agricole, respectându-se modelul redat în anexa nr. 5.
ART. 26
Planul de selecţie a exploataţiilor agricole participante la RICA trebuie sa includã un numãr minim de elemente care sa permitã validarea sa în raport cu obiectivele RICA, întrucât exploatatiile studiate intra şi în sfera de activitate a anchetelor structurale şi a recensamintelor naţionale în agricultura.
ART. 27
Pentru asigurarea reprezentativitatii exploataţiilor agricole în ansamblul lor, planul de selecţie se bazeazã pe urmãtoarele elemente:
a) caracteristicile surselor de referinta statistica;
b) procedeele de stratificare a domeniului supus anchetei;
c) procedeele de stabilire a coeficientului de selecţie pentru fiecare strat;
d) procedeele de selecţie a exploataţiilor participante;
e) defalcarea exploataţiilor cel puţin pe tipurile principale de activitate agricolã;
f) perioada probabila a validitãţii planului de selecţie.
ART. 28
Esantionul de exploataţii agricole necesar pentru desfãşurarea anchetei anuale RICA este stabilit în colaborare cu INS, pe baza datelor statistice existente şi a metodologiei folosite de acesta pentru colectarea datelor privind ancheta structuralã în agricultura.
ART. 29
Planul de selecţie a exploataţiilor agricole participante la RICA se înainteazã de Agenţia de legatura Comitetului Naţional RICA, pentru aprobare, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului contabil la care se referã.
ART. 30
Raportul privind aplicarea planului de selecţie a exploataţiilor participante la RICA, care include aspectele principale ale implementarii în teritoriu vizând numãrul final al respondentilor, se transmite de Agenţia de legatura Comitetului Naţional RICA, spre informare, în termen de 6 luni de la începerea anului contabil aferent.
ART. 31
Agenţia de legatura prevãzutã la <>art. 4 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 este autoritatea care efectueazã, sub coordonarea metodologicã a INS, ancheta anuala necesarã colectãrii informaţiilor contabile de la exploatatiile agricole selectate ca exploataţii participante la RICA.
ART. 32
Autoritatea competenta, stabilitã la <>art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 , încheie, în limita resurselor bugetare, un contract de prestãri de servicii cu Institutul de Economie Agrarã din cadrul Academiei Romane, desemnat în Documentul de poziţie pentru cap. 7 - Agricultura ca organ de legatura, împreunã cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice Agenţiei de legatura.
ART. 33
Agenţia de legatura are, în completarea prevederilor <>art. 6 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 , urmãtoarele atribuţii:
a) asigura coordonarea şi managementul tehnic şi financiar al activitãţilor din domeniu, în scopul realizãrii obiectivelor prevãzute în Programul de guvernare;
b) elaboreazã actele normative necesare pentru funcţionarea RICA, conform prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004 ;
c) stabileşte pragul economic pentru participarea exploataţiilor agricole la RICA;
d) stabileşte câmpul de observare şi esantionul RICA în colaborare cu INS;
e) stabileşte modul de codificare a exploataţiilor agricole participante la RICA;
f) asigura confidenţialitatea datelor RICA individuale şi aplica sancţiunile prevãzute de <>Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 în caz de încãlcare;
g) asigura instruirea periodicã a responsabililor RICA la nivel teritorial, precum şi a personalului din exploatatiile agricole participante la RICA, prin organizarea de seminarii, conferinţe, reuniuni de lucru;
h) verifica completarea formularelor-tip prevãzute în atribuţiile responsabililor RICA din cadrul direcţiilor pentru agricultura şi dezvoltare ruralã judeţene, centrelor/oficiilor de consultanţa agricolã, birourilor de contabilitate, organizaţiilor/instituţiilor contractante şi returneazã fişele incomplete sau cu abateri evidente, pentru refacere;
i) colecteazã, centralizeazã şi proceseaza datele privind producţia, profitabilitatea, structura costurilor şi veniturilor în agricultura, realizate pe un esantion reprezentativ de exploataţii agricole;
j) verifica prin deplasãri în teritoriu îndeplinirea sarcinilor de cãtre responsabilii RICA de la nivel teritorial;
k) analizeazã discrepantele înregistrate între planul de selecţie şi numãrul de exploataţii participante respondente, în vederea unei mai bune selectii în anul agricol urmãtor;
l) identifica şi promoveazã acţiuni de cooperare cu agenţiile RICA similare din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele candidate, cu asociaţiile de fermieri, asociaţiile profesionale şi interprofesionale.
ART. 34
Colectarea informaţiilor contabile de la exploatatiile agricole participante la RICA este efectuatã de structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale precizate la lit. B şi C din anexa nr. 1 şi de birourile de contabilitate sau organizaţiile/instituţiile contractante menţionate la <>art. 9 şi 14 din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 .
ART. 35
Contractele prin care birourile de contabilitate sau organizaţiile/instituţiile posibil contractante, precizate în anexa nr. 1 la lit. D-J, se angajeazã sa completeze fişele exploataţiilor agricole participante la RICA în schimbul unui onorariu standard se încheie în limita resurselor bugetare alocate anual în acest scop de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale.
ART. 36
Clauzele acestor contracte, care sunt aceleaşi pentru toate regiunile RICA şi sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, includ cel puţin urmãtorii termeni exprimati în mod explicit:
a) asumarea de cãtre contractant a obligaţiei de a completa fişele exploataţiilor în conformitate cu normele naţionale;
b) asumarea de cãtre contractant a obligaţiei de a inainta fişele exploataţiilor în termenul prevãzut în contract;
c) asumarea de cãtre contractant a obligaţiei de a furniza Agenţiei de legatura toate informaţiile pe care aceasta le poate solicita;
d) asumarea de cãtre contractant a obligaţiei de a nu divulga nici o data contabila şi nici alte detalii separate pe care le obţine în timpul îndeplinirii sarcinilor sale sau care în mod incidental au legatura cu îndeplinirea sarcinilor sale în raport cu RICA;
e) asumarea de cãtre toate persoanele implicate în îndeplinirea unor astfel de sarcini a conformarii fata de obligaţiile menţionate în lit. a), b), c) şi d) şi luarea tuturor mãsurilor necesare îndeplinirii acestor obligaţii.
ART. 37
Pentru asigurarea caracterului strict confidenţial al datelor colectate de la exploatatiile agricole participante la RICA, responsabilii RICA judeţeni din structurile teritoriale ale autoritãţii competente, precum şi persoanele menţionate la art. 36 lit. e) semneazã în deplina cunostinta de cauza angajamentul de confidenţialitate redat în anexa nr. 6 la prezentul ordin.
ART. 38
(1) Fişa exploatatiei agricole participante, menţionatã la <>art. 7 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 , se completeazã cu informaţiile necesare în conformitate cu formularul-tip prevãzut de Regulamentul nr. 1.837/2001/CE .
(2) Tipul de informaţii contabile care urmeazã sa fie furnizate prin fişa exploatatiei, forma de prezentare, definiţiile şi instrucţiunile referitoare la acestea sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale.
ART. 39
Onorariul standard menţionat la art. 35, fixat anual de autoritatea competenta, se plãteşte pentru fişa exploatatiei agricole predatã în termenul stabilit prin contract, completatã corespunzãtor cu date exacte faptic, înregistrate şi prezentate conform formularului-tip aprobat.
ART. 40
Onorariul standard se plãteşte în doua etape, respectiv prima transa de 50% se plãteşte la începutul fiecãrui exerciţiu financiar, iar în a doua transa se plãteşte diferenţa calculatã inmultind valoarea onorariului standard cu numãrul de fise ale exploatatiei, completate corect şi recepţionate în termen, din care se scade plata deja efectuatã.
ART. 41
Fondurile necesare RICA, prevãzute la <>art. 20 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 , vor fi evidentiate în mod distinct pentru anul 2006 şi urmãtorii în bugetul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale.
ART. 42
Prezentul ordin împreunã cu anexele nr. 1-6 care fac parte integrantã din acesta se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii,
pãdurilor şi dezvoltãrii rurale,
Gheorghe Flutur

Bucureşti, 28 iunie 2005.
Nr. 512.

ANEXA 1

STRUCTURA RICA

A. Exploatatiile agricole participante la Reţeaua de informaţii contabile agricole
B. Serviciile/compartimentele de dezvoltare ruralã din cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultura şi dezvoltare ruralã
C. Centrele/oficiile judeţene de consultanţa agricolã din cadrul Agenţiei Naţionale de Consultanţa Agricolã
D. Birourile de contabilitate agricolã, pe mãsura constituirii lor
E. Centrul de Economie Ruralã - Buzau
F. Institutul de Economie Agrarã din cadrul Institutului Naţional de Cercetãri Economice al Academiei Romane
G. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrarã din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
H. Unitãţi de învãţãmânt superior şi/sau de cercetare agricolã sau economicã
I. Asociaţii, federaţii, ligi, patronate, uniuni etc., existente în agricultura
J. Persoane fizice autorizate, agreate de Agenţia de legatura RICA.

ANEXA 2

PRINCIPIILE ŞI REGULILE DE BAZA PENTRU CALCULAREA MBS

1. Definiţii şi principii de calcul al MBS
1.1. Marja bruta standard (MBS) a unei producţii este definitã ca soldul între:
a) pe de o parte, valoarea standard a produsului agricol brut:
- produsul agricol brut cuprinde vânzãrile, prestaţiile în natura şi variatiile în stocuri; el conţine produsul principal şi eventualele produse secundare;
- include, de asemenea, subvenţiile legate eventual de produse, de suprafeţe şi/sau de animale;
- nu cuprinde subvenţiile exploatatiei care nu sunt prin definitie alocabile unui produs specific; şi
b) pe de alta parte, costurile specifice proporţionale care pot fi uşor alocate produsului, scãzând eventualele subvenţii legate de intrari.
Nu fac parte din costurile care se deduc:
- costurile cu forta de munca;
- costurile legate de mecanizare (reparaţii, amortismente etc.), carburanţii şi lubrifianţii;
- costurile legate de clãdiri;
- costurile muncilor efectuate de terţi.
Datele care servesc la stabilirea acestor valori standard acoperã o perioada de producţie de 12 luni (fie un an civil, fie o campanie agricolã). Dacã perioada de producţie a produselor vegetale şi animale este mai mica sau mai mare decât 12 luni, s-a convenit la o convertire prin aducerea acestor valori la o perioada de 12 luni consecutive.
1.2. Tratarea subvenţiilor şi taxelor
Valoarea monetara a producţiei brute trebuie sa includã subvenţiile legate direct de produse, suprafeţe şi animale. Orice subventie legatã de intrãrile pentru producţie (consumuri intermediare) trebuie dedusã din costurile specifice. T.V.A. nu se ia în calcul nici în valoarea producţiei brute, nici în cea a costurilor specifice. Orice alta taxa legatã de costurile specifice trebuie luatã în calcul.
Subvenţiile naţionale sau regionale legate de produse, suprafeţe sau animale sunt incluse în valoarea producţiei brute.
Trebuie luate în calcul numai subvenţiile plãtite exploataţiilor.
1.3. Produse luate în considerare
Coeficienţii regionali ai MBS sunt calculati pentru fiecare caracteristica ce figureazã în anchetele asupra structurii exploataţiilor agricole cuprinzând folosirea terenurilor şi creşterea animalelor.
Sunt luate în considerare numai produsele agricole brute. În anumite cazuri, condiţionarea sau transformarea unui produs agricol poate fi introdusã, în mãsura în care aceste activitãţi au loc în mod normal în exploatatie, în regiunea respectiva. Transformarea produselor agricole nu trebuie luatã în discuţie decât dacã aceasta activitate este direct legatã de producţie şi nu poate fi separatã de activitatea agricolã pura.
Pentru exemplificare, poate intra în calculul MBS transformarea urmãtoarelor produse agricole:
- lapte în unt, crema, branza, iaurturi şi alte produse lactate;
- vin în produse alcoolizate;
- carne de animale în pate, pate gras, alte produse legate de transformarea carnii. Orice cheltuiala de condiţionare sau de transformare a produselor care pãrãsesc exploatatia este deci inclusã în costuri.
1.4. În scopul valorificãrii suprafeţelor furajere ale unei exploataţii care nu deţine erbivore, se pot calcula coeficienţi regionali MBS pentru toate productiile furajere, respectiv pentru plante furajere prasitoare, plante furajere neprasitoare, pajişti permanente şi pãşuni, necuprinzand pãşunile sarace.
Într-o exploatatie, dacã erbivorele sunt mai multe în raport cu baza furajera, deci exista deficit furajer, lipsa de furaje trebuie compensata prin cumpãrãri. În acest caz se aplica animalelor care depãşesc capacitatea furajera a exploatatiei coeficienţi regionali specifici ai MBS care ţin cont de aceste cheltuieli suplimentare.
1.5. Pentru calculul MBS irigarea trebuie consideratã ca un mod de cultura ca şi agricultura tradiţionala sau biologica.
Culturile succesive secundare pot fi valorizate prin MBS. De culturile succesive care au o mare importanta se va tine cont în calculul pentru MBS ale culturilor principale.
Producţia gradinilor familiale, nefiind destinatã în mod normal vânzãrilor, are, în general, MBS egala cu zero. Totuşi, dacã sunt regiuni unde contribuţia din grãdinile familiale la producţia bruta a exploatatiei nu poate fi neglijata, se determina un coeficient regional MBS în conformitate cu regulile de baza.
2. Dispoziţii speciale pentru produsele vegetale
2.1. Producţia bruta este constituitã din produse principale, cum sunt boabele de cereale, rãdãcinile de sfecla etc. Ea cuprinde, de asemenea, produsele secundare, cum sunt paiele de cereale, precum şi subvenţiile legate direct de produse sau de suprafeţe.
2.2. Pentru sectorul vegetal, din valoarea producţiei brute trebuie scãzute urmãtoarele costuri specifice: seminţe şi material sãditor, achiziţionate sau produse în exploatatie; îngrãşãminte achiziţionate; produse pentru protecţia culturilor; diverse cheltuieli specifice care includ: apa pentru irigaţii, încãlzirea serelor, solariilor, uscarea produselor, cheltuieli specifice de comercializare (sortare, curatare, ambalare), cheltuieli de prelucrare, cheltuieli specifice cu asigurãrile, alte cheltuieli specifice.
Costurile specifice sunt stabilite pe baza preţurilor de livrare la poarta exploatatiei, fãrã T.V.A., şi cu scãderea subvenţiilor legate de elementele acestor costuri.
Precizãri:
- Seminţe şi material sãditor
Cheltuielile corespunzand seminţelor şi materialului sãditor conţin seminţele şi plantele produse în exploatatia agricolã, evaluate pe baza preţurilor de ieşire din exploatatie, precum şi cele cumpãrate de pe piata la preţurile de vânzare cãtre exploatatie.
- Îngrãşãminte şi produse de protecţie a culturilor
Sunt scãzute din producţia bruta numai costurile ingrasamintelor şi produselor de protecţie cumpãrate.
- Energie pentru încãlzire, uscare şi curatare
Sunt scãzute costurile cu combustibilii şi electricitatea folosite pentru uscare, încãlzire şi curatare, precum şi costurile muncilor efectuate de terţi pentru uscare.
Nu trebuie scãzute din valoarea monetara a producţiei brute urmãtoarele costuri: costurile cu forta de munca, costurile legate de mecanizare, precum reparaţiile şi amortizarea maşinilor, carburanţii şi lubrifianţii, costurile legate de clãdiri, produsele pentru amendarea terenurilor obţinute în exploatatie (de exemplu: gunoiul de grajd şi ingrasamintele verzi, varul, turba etc.), muncile efectuate de terţi, cu excepţia celor pentru plantarea sau defrişarea culturilor permanente şi a celor pentru uscare.
În privinta culturilor principale, producţia bruta pentru 12 luni corespunde, în general, unei singure recolte, în timp ce, în cazul culturilor horticole, producţia bruta pentru 12 luni poate corespunde mai multor culturi succesive.
Pentru culturile permanente (pomi, vita de vie etc.) s-a convenit luarea în calcul a întregii perioade de cultura cu scopul de a stabili:
a) producţia anuala bruta medie;
b) costurile specifice proporţionale medii respective.
Aceste costuri specifice trebuie sa includã costurile de plantare şi, dacã este cazul, de defrişare, respectiv cheltuielile efectuate cu muncile executate de terţi pentru acestea.
3. Dispoziţii speciale pentru produsele animale
3.1. Coeficienţii regionali MBS pentru produsele animale sunt calculati pe cap de animal. Datele de baza folosite pentru stabilirea MBS, respectiv producţia bruta şi costurile specifice proporţionale, sunt, de asemenea, calculate pe cap de animal. Pentru pãsãri MBS sunt calculate la 100 de capete, iar pentru albine, pe stup.
Producţia bruta conţine produsele principale, cum sunt: laptele, carnea şi ouale. Ea este, de asemenea, constituitã din produse secundare, cum sunt viteii nou-nãscuţi şi lana oilor. În privinta animalelor reproducatoare este vorba despre valoarea animalelor de reforma, corectatã cu un coeficient de reforma mediu anual. Pentru animalele la ingrasat este vorba despre valoarea de vânzare a animalului matur, iar dacã animalul nu a atins stadiul final se foloseşte valoarea creşterii medii anuale. În producţia bruta trebuie, de asemenea, incluse subvenţiile legate direct de produse. Gunoiul de grajd nu se considera produs secundar al producţiei animale.
3.2. Pentru productiile animaliere, costurile specifice care se scad din valoarea monetara a producţiei brute sunt urmãtoarele: costuri de înlocuire a septelului; furaje concentrate şi de volum, achiziţionate sau produse în exploatatie; diverse cheltuieli specifice care includ: cheltuieli cu serviciile sanitar-veterinare, cheltuieli pentru monta şi insamantare artificiala, realizarea de teste, cheltuieli specifice de comercializare (sortare, curatare, ambalare), cheltuieli de prelucrare, cheltuieli specifice cu asigurãrile, alte cheltuieli specifice.
Costurile specifice sunt stabilite pe baza preţurilor de livrare cãtre exploatatia agricolã, fãrã T.V.A., şi scãzând subvenţiile legate de elementele acestor costuri.
Precizãri
În privinta alimentaţiei erbivorelor se face o distincţie între furajele grosiere şi furajele concentrate.
Consumul de furaje concentrate cuprinde furajele produse în exploatatie, evaluate la preţul de ieşire din aceasta, şi furajele cumpãrate, evaluate pe baza preţurilor de livrare cãtre exploatatie.
Consumul de furaje grosiere include atât furajele produse în exploatatie, evaluate pornindu-se de la costurile specifice ale seminţelor, ingrasamintelor, pesticidelor etc., cat şi pe cele cumpãrate, evaluate pe baza preţurilor de livrare cãtre exploatatia agricolã.
Nu trebuie scãzute din valoarea monetara a producţiei brute urmãtoarele costuri: costurile cu forta de munca, costurile legate de mecanizare, precum reparaţiile şi amortizarea maşinilor, carburanţii şi lubrifianţii, costurile legate de clãdiri, muncile efectuate de terţi, cu excepţia celor pentru uscarea furajelor care trebuie deduse.
Pentru produsele a cãror perioada de producere este sub 12 luni consecutive (de exemplu, alte porcine şi gaini pentru carne) perioada este extinsã la 12 luni. În privinta animalului şi a producţiei de carne pentru care perioada de producere este mai mare de un an se calculeazã MBS pentru 12 luni (de exemplu, gaini ouatoare).
MBS ale productiilor animaliere trebuie sa fie stabilite pentru un animal de varsta medie care da o producţie medie şi reprezintã clasa de varsta respectiva. În calcularea MBS pentru caracteristica vaci de lapte, producţia bruta cuprinde valoarea medie a vacii de lapte de reforma, împãrţitã cu numãrul mediu de ani în lactatie, valoarea producţiei medii anuale de lapte de vacã şi valoarea medie a vitelului nou-nãscut.

ANEXA 3


                            CLASELE DE DIMENSIUNE ECONOMICÃ
                 ale exploataţiilor agricole şi limitele în UDE,
                           conform  Deciziei 99/725/CE 
 
 ┌───────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
 │ Clasa     │                Limite în UDE          │   Denumirea claselor    │
 ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
 │  I        │                     <2                │       Foarte mici       │
 ├───────────┼───────────────────────────────────────┤                         │
 │  II       │                 >=2 şi <4             │                         │
 ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
 │  III      │                 >=4 şi <6             │          Mici           │
 ├───────────┼───────────────────────────────────────┤                         │
 │  IV       │                 >=6 şi <8             │                         │
 ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
 │  V        │                 >=8 şi <12            │      Mijlocii mici      │
 ├───────────┼───────────────────────────────────────┤                         │
 │  VI       │                 >=12 şi <16           │                         │
 ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
 │  VII      │                 >=16 şi <40           │      Mijlocii mari      │
 ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
 │  VIII     │                 >=40 şi <100          │           Mari          │
 ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
 │  IX       │                 >=100 şi <250         │       Foarte mari       │
 ├───────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
 │  X        │                     >=250             │         Extra           │
 └───────────┴───────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘

ANEXA 4


                        REGIUNILE RICA
 
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Numãrul    Denumirea
  regiunii   regiunii                    Judeţele componente
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    1    Nord-Est          Bacau, Botosani, Iaşi, Neamt, Suceava, Vaslui
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    2    Sud-Est           Brãila, Buzau, Constanta, Galaţi, Vrancea, Tulcea
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    3    Sud-Muntenia      Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita,
                           Prahova, Teleorman
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    4    Sud-Vest-Oltenia  Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    5    Vest              Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    6    Nord-Vest         Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj, Satu Mare,
                           Maramures
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    7    Centru            Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    8    Bucureşti-Ilfov   Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ANEXA 5

Exploatatia agricolã ................
Localitatea .........................
Judeţul .............................

ACORD
pentru participarea la Reţeaua de informaţii contabile agricole (RICA)

Subsemnatul ........, şef al exploatatiei, accept sa furnizez toate datele necesare stabilirii dimensiunii economice a exploatatiei şi încadrãrii în tipologia comunitara, solicitate de responsabilul RICA judeţean. Consimt la colectarea datelor tehnico-economice ale exploatatiei în condiţii de totalã confidenţialitate, începând cu data semnãrii prezentului acord.


           Data                       Şeful exploatatiei,
         ............                .....................
 
 
     Persoana desemnatã pentru furnizarea informaţiilor necesare
     Numele şi prenumele .......................................
     Funcţia în exploatatie ...................................
     Telefon/fax ..............................................

ANEXA 6

ANGAJAMENT DE CONFIDENŢIALITATE

Subsemnatul/Subsemnata ........, responsabil/responsabilã RICA pentru judeţul ............, ma angajez prin prezentul angajament de confidenţialitate la urmãtoarele:
1. sa aplic întocmai prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel naţional a Reţelei de informaţii contabile agricole, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 465/2004 ;
2. sa asigur pãstrarea caracterului confidenţial al datelor colectate de la exploatatiile agricole participante la reţea înscrise în formularul-tip stabilit în acest scop, utilizând metodologia şi semnificatia specifica a caracteristicilor şi a celorlalte date conform cu instrucţiunile din R 1.837/2001;
3. sa-mi insusesc şi sa respect cu stricteţe prevederile <>art. 15 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanta Guvernului nr. 67/2004 ;
4. sa asigur completarea acordurilor de participare de cãtre exploatatiile agricole participante la RICA în conformitate cu esantionul anual planificat şi sa respect perioadele şi termenele de lucru stabilite prin ordinele şi instrucţiunile specifice;
5. sa efectuez lucrãrile de colectare, completare, verificare şi centralizare a datelor privind activitatea desfasurata de exploatatiile agricole din judeţ participante la RICA, în scopul asigurãrii unor date corecte şi complete;
6. conform cu metodele convenite, sa transmit structurii de resort din Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale formularele-tip pentru verificarea corectitudinii completãrii, inclusiv orice informaţie relevanta solicitatã.
Ţinând seama de cele de mai sus, semnez în deplina cunostinta de cauza prezentul angajament de confidenţialitate.

Data Semnatura
........... ..................

---------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, ORDIN nr. 512 din 28 iunie 2005

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"