Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 264.512 din 30.09.2019 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 341/2019 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2019-2022, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2022“, elaborat de către Direcţia generală politici agricole, în baza prevederilor: - art. 46 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare; – art. 27 lit. e) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârii Guvernului nr. 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare; – avizului Ministerului Cercetării şi Inovării transmis prin Adresa nr. 6.858 din 2.10.2019; – avizului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ transmis prin Adresa nr. 5.496 din 30.09.2019, în temeiul prevederilor art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin. ART. I Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 341/2019 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2019-2022, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2022“, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 şi 479 bis din 12 iunie 2019, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La anexa nr. 1, la secţiunea „Obiective generale“, punctele 1), 7), 8), 9) şi 11) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "1) Îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice, care cuprinde 16 proiecte, cu valoarea de 14.800.000 lei ..................7) Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole, care cuprinde 32 de proiecte, cu valoarea totală de 31.190.000 lei8) Managementul durabil al resurselor genetice animale, care cuprinde 21 de proiecte, cu valoarea totală de 19.350.000 lei9) Îmbunătăţirea nutriţiei şi alimentaţiei animalelor în vederea creşterii competitivităţii sectorului de creştere a animalelor, a siguranţei şi calităţii produselor, scăderea impactului asupra mediului, care cuprinde 4 proiecte, cu valoarea totală de 5.000.000 lei …………………………………………………………………….11) Supravegherea epidemiologică a efectivelor de animale prin derularea şi monitorizarea unor ample programe de prevenire şi combatere a unor boli la animale, care cuprinde 3 proiecte, cu valoarea totală de 5.700.000 lei" 2. La anexa nr. 1, la secţiunea „Principalele rezultate scontate“, domeniile „Culturi de câmp“, „Horticultură“, „Zootehnie“ şi „Medicină veterinară“ se modifică şi vor avea următorul cuprins: "CULTURI DE CÂMP - Crearea unui material genetic superior pentru a pune la dispoziţia fermierilor din principala zonă de cultură a grâului noi soiuri de grâu de toamnă capabile să dea producţii mai ridicate, mai stabile şi de calitate corespunzătoare cerinţelor pieţei, în condiţiile tot mai frecvente ale unor temperaturi mai ridicate şi ale fluctuaţiilor regimului pluviometric – Crearea unor linii noi de orez cu productivitate superioară şi adaptabilitate la condiţiile specifice limitei nordice de cultivare din ţara noastră – Introducerea în procesul de omologare şi certificare a unor linii noi de orez – Crearea şi diversificarea germoplasmei de lucernă şi trifoi roşu adaptate condiţiilor climatice din diferitele zone de cultură ale acestor specii, cu conţinut de proteină de peste 22% în faza de îmbobocire – Obţinerea unor hibrizi şi soiuri sintetice noi la lucernă şi trifoi roşu – Tehnologii cu sistemul de lucru dry-farming în sudul României – Identificarea în cadrul germoplasmei existente de noi genotipuri de soia, aparţinătoare grupelor de maturitate 0-000, cu performanţe productive şi de calitate superioară soiurilor actuale aflate în cultură – Identificarea, crearea şi testarea de noi genotipuri de mazăre de toamnă şi de primăvară, năut şi arahide, cu capacitate de producţie ridicată şi stabilă, cu însuşiri de calitate superioară, conţinut în proteină brută, cu rezistenţă/toleranţă genetică la secetă şi temperaturi extreme, în contextul schimbărilor climatice – Elemente tehnologice ale sistemelor de agricultură convenţională şi conservativă şi ale parametrilor acestora cu impact major asupra producţiilor agricole în zonele expuse secetei, la culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui, mazăre – Model experimental privind dezvoltarea metodelor de analiză a nutrienţilor şi contaminanţilor din inputurile utilizabile în agricultura ecologică – Validarea metodelor identificate pentru analiza nutrienţilor şi contaminanţilor din inputurile utilizabile în agricultura ecologică – Testarea eficacităţii unor inputuri specifice pentru agricultura ecologică – Ghid de bune practici privind evaluarea, testarea, dezvoltarea şi validarea metodelor de analiză a nutrienţilor şi contaminanţilor – Elaborarea de tehnologii la culturile de câmp, porumb, grâu, floarea-soarelui, soia, rapiţă, leguminoase pentru boabe, care vor răspunde normelor de ecocondiţionalitate pe baza experienţelor derulate – Evaluarea emanaţiilor de bioxid de carbon din sol în funcţie de fertilizare şi amendare – Identificarea produselor de combatere chimică a speciilor de buruieni, inclusiv a celor nou-apărute, în strânsă corelaţie cu noile concepte «prietenoase» cu mediul înconjurător – Îmbunătăţirea tehnologiilor de combatere a dăunătorilor prin reducerea şi eliminarea unor insecticide care afectează biodiversitatea ecosistemelor agricole şi sănătatea umană – Brevetarea unor tehnologii privind combaterea dăunătorilor cu bioinsecticide – Identificarea de bioinsecticide entomopatogene pentru combaterea dăunătorului Tanymecus dilaticollis – Obţinerea de genotipuri de secară cu talie scurtă şi potenţial productiv şi calitativ – Îmbunătăţirea germoplasmei de floarea-soarelui, pentru calitatea uleiului, 85-90% conţinut în acid oleic şi 50-75% conţinut în diferiţi tocoferoli – Identificarea şi crearea de noi genotipuri de in pentru ulei şi pentru fibre, cu indici de calitate superiori şi pretabilitate crescută diversităţii modalităţilor de utilizare a recoltelor în industria vopselurilor şi biopolimerilor şi industria alimentară – Identificarea şi crearea de noi genotipuri de cânepă monoică şi dioică, cu pretabilitate crescută, atât pentru cultura principală, cât şi succesivă, cu performanţe agronomice şi de calitate îmbunătăţite, adaptate diferitelor sisteme culturale aplicate diferenţiat pentru producerea de tulpini, respectiv de sămânţă – Identificarea surselor genetice în vederea ameliorării şi creării de linii şi soiuri de bumbac adaptate condiţiilor din România – Analiza cantitativă a sucului de orz şi/sau orzoaică de toamnă, a proprietăţilor biochimice şi capacităţii antioxidante ale acestuia – Cerere de brevet de invenţie pentru metoda de obţinere a sucului de orz verde pe bază de orz şi/sau orzoaică de toamnă – Model experimental privind determinarea eficacităţii unor noi insecticide chimice şi biologice, aplicate la sămânţă şi prin tratamentul pe vegetaţie – Maparea - elaborarea hărţilor de risc pentru dăunătorii de sol, viermi sârmă, gândacul pământiu, purici de pământ, răţişoara porumbului – Elaborarea de sisteme de combatere integrată a dăunătorilor de sol la culturile de interes melifer, în funcţie de zonare şi hărţile de risc – Ghid de bune practici privind protecţia albinelor la aplicarea tratamentelor fitosanitare la culturile de interes melifer – Identificarea unor hibrizi între linii surori, „sister line“, respectiv hibrizi între linii diferite din punct de vedere genetic care să conducă la creşterea producţiei, calităţii şi stabilităţii acesteia – Ghid de bune practici privind creşterea calităţii de panificaţie a grânelor de toamnă şi de primăvară din punctul de vedere al conţinutului de zinc asimilabil – Elaborarea a minimum două variante tehnologice de management al calităţii de panificaţie, prin care să se îmbunătăţească conţinutul în zinc asimilabil al producţiei de grâu de toamnă şi de primăvară – Noi tehnologii sau noi secvenţe tehnologice pentru dezvoltarea culturilor succesive în condiţii de irigare, dar şi în condiţii de neirigare pentru porumb, floarea-soarelui, soia şi cânepă de fibră şi seminţe – Identificarea şi recomandarea de verigi tehnologice care să conducă la obţinerea unor cantităţi sporite de biomasă vegetală, precum şi de optimizare a momentelor şi metodologiilor de încorporare a acestora în sol – Introducerea în testările oficiale din reţeaua Institutului de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor - ISTIS a unor linii de grâu, hibrizi simpli de porumb, soiuri de lucernă şi trifoi roşu, linii de orz şi orzoaică, hibrizi de floarea-soarelui, soia ............................................ HORTICULTURĂ - Omologarea unor soiuri de cais şi piersic – Bază de date privind plantaţiile pomicole de cais, piersic şi migdal din zona de sud-est a României – Crearea unei colecţii de germoplasmă levuriană la nivel naţional – Bază de date cu soiurile de masă cultivate în cadrul arealelor viticole studiate – Selecţii clonale din soiurile reprezentative pentru arealele implicate în cercetare, pentru struguri de masă – Plantaţii bază şi certificate cu clone ale soiurilor de struguri pentru masă – Evaluarea multianuală a vulnerabilităţii ecosistemului viticol la incidenţa atacului organismelor dăunătoare, elaborarea de noi tehnologii, măsuri şi mijloace îmbunătăţite de diminuare a impactului economico-productiv al acestora – Noi tehnologii de control fitosanitar al bolilor, dăunătorilor şi buruienilor adaptate factorilor de risc biotici şi abiotici la nivel zonal, local şi de fermă, cu impact redus asupra ecosistemului viticol – Bază de date privind structura şi dinamica organismelor concurente şi antagonice la nivel zonal, local şi de fermă, 8 zone viticole, 30 de locaţii şi 60 de ferme viticole reprezentative – Ghid fitosanitar de control al bolilor şi dăunătorilor viţei-de-vie – Crearea de colecţii de lucru pentru fiecare din cele trei specii, tomate, ardei şi pătlăgele-vinete – Stabilirea programului de ameliorare care cuprinde hibridări şi selecţie, utilizând genitorii care au caracterele şi însuşirile necesare, în special caractere de calitate superioară a producţiei şi rezistenţă la factorii de stres – Obţinerea de linii noi la tomate, ardei şi pătlăgele-vinete strict specializate în funcţie de domeniul de utilizare: consum în stare proaspătă şi industrializare – Screeningul unor gene de rezistenţă la bolile specifice în populaţii hibride cu grad diferit de polimorfism la măr şi căpşun – Înscrierea în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România a noilor creaţii biologice, cel puţin 3 soiuri noi de viţă-de-vie – Menţinerea colecţiei de germoplasmă la speciile de legume, vărzoase, bulboase, rădăcinoase şi păstăioase – Realizarea şi consolidarea bazelor de germoplasmă pentru speciile implicate în proiect: fasole, bob, mazăre de grădină, topinambur, năut, arahide, soia, linte – Omologarea şi brevetarea de noi genotipuri cu expresivitate fenotipică distinct valoroasă, un soi de bob, un soi de mazăre de grădină, un soi de fasole, un soi de topinambur – Elaborarea unor tehnologii specifice de cultură prin implementarea de soluţii tehnice moderne – Dezvoltarea şi optimizarea unor metode enzimatice pentru selecţia variantelor alelice – Amplificarea randomică a ADN-ului genomic, Random amplified polymorphic DNA-RAPD, care va permite detectarea diferenţelor calitative şi cantitative la nivelul genomului – Realizarea unei baze de date «digital sequence information» la varietăţi de interes economic ale speciilor legumicole şi pomicole – Tehnologii specifice de cultură în spaţii protejate, una pentru Solanaceae altoite şi una pentru Cucurbitaceae altoite – Realizarea unui miceliu de calitate obţinut prin biotehnologii moderne, cu mare potenţial de producţie, liber de boli şi competitori/paraziţi – Ghid privind microzonarea soiurilor de viţă-de-vie, prin introducerea în cultură de noi genotipuri valoroase, obţinute în ultimii 30 de ani de cercetare viticolă românească – Identificarea unor soiuri de cartof-dulce tolerante la stresul hidric în urma testării acestora în condiţii in vitro, care vor fi introduse în sistemul oficial de testare şi înregistrare – Secvenţe tehnologice modernizate pentru controlul simultan al agenţilor patogeni şi dăunătorilor, cu impact minim asupra mediului înconjurător la culturile din câmp de tomate, ardei, pătlăgele-vinete, castraveţi, pepeni, dovlecei şi dovleacul-plăcintar – Identificarea unor fertilizanţi foliari destinaţi diminuării stresului plantelor, determinat de modificările climatice din ultimii ani, în vederea perfecţionării tehnologiilor de cultură a speciilor menţionate – Tehnologia de producere a răsadului de legume şi flori în sere verticale – Model experimental de seră verticală cu 6 transportoare, amprenta la sol de 135 m^2 şi suprafaţa cultivată de 504 m^2 – Elaborarea unei tehnologii inovative în vederea utilizării judicioase a resurselor de apă şi sol, scăderii riscului de contaminare cu bacterii, stimulării potenţialului productiv şi calitativ şi reducerii perioadei de vegetaţie – Preparat bacterian brevetat folosit la combaterea cancerului bacterian – Rapoarte privind eficacitatea produselor nanomateriale asupra unor agenţi de dăunare majori din pomicultură – Cereri de brevet pentru produsele pe bază de nanomateriale – Ghid de bune practici care include tehnologia privind utilizarea compostului provenit din nămolul de epurare a apelor uzate menajere ca fertilizant în pomicultură – Studiu privind sistemele noi de altoire prin «hot callusing», calusare la cald, cu gestionarea bolilor la materialul săditor pomicol – Bază de date a locaţiilor cu specii de nuc, castan comestibil şi cireş, cu pondere în România – Tehnologie inovativă de înmulţire: la nuc comun (Juglans regia L.), castan comestibil (Castenea sativa L.), cireş (Prunus avium L.) – Ghid tehnico-economic privind tehnologiile de fertirigare a plantaţiilor pomicole de cireş şi măr, adaptat condiţiilor pedoclimatice ale României – Baza de date privind incidenţa şi distribuţia virusurilor la prun şi cireş – Hărţi ale prezenţei diferitelor virusuri/fitoplasme la nivel regional şi naţional – Ghid privind managementul integrat în prevenirea bolilor virotice – Tehnici noi de diagnosticare a agenţilor fitopatogeni bacterieni – Tehnologii noi de prevenire şi combatere a principalelor bacterii fitopatogene incluse în strategiile de management integrat (IPM), a bolilor la speciile măr, păr, gutui, nuc, prun, cireş, cais şi piersic – Ghid de bună practică agricolă şi de mediu dedicat fermierilor, privind combaterea bacteriozelor la speciile pomicole seminţoase, sâmburoase şi nucifere – Identificarea unor metode de combatere chimică şi biologică pentru controlul adulţilor şi pontelor de Tuta absoluta – Secvenţe tehnologice de reducere a dozelor de dioxid de sulf din vin – Realizarea unui soft de SO_2 molecular în Excel pentru producătorii interesaţi – Stabilirea unor metode de procesare minimală, aplicabile industrializării produselor horticole, şi elaborarea unor tehnologii emergente care au la bază metodele de procesare minimală – Proiectarea şi execuţia unor modele experimentale de utilaje funcţionale, pe baza metodelor de procesare minimală – Manual de prezentare a metodelor de supraaltoire la viţa-de-vie – Tehnologii/Verigi tehnologice eficiente privind testarea patogenilor de lemn la materialul săditor şi în plantaţiile viticole – Tehnologie/Verigi tehnologice privind diminuarea/inactivarea acţiunii bolilor fungice de lemn la viţa-de-vie – Studiu privind utilizarea de metode neconvenţionale, microorganisme cu efect antagonist, în vederea diminuării acţiunii bolilor fungice de lemn la viţa-de-vie; – Ghid de bune practici privind producerea plantelor-mamă la pomi, conform schemelor de certificare – Procedee de obţinere a musturilor cu concentraţii reduse de zaharuri fermentescibile – Procedeu de reducere a concentraţiei alcoolice a vinurilor – Bază de date privind calitatea strugurilor şi vinurilor ecologice obţinute în arealele viticole implicate în proiect – Proceduri inovative pentru controlul punctelor critice în sistemul ecologic adaptat fiecărui areal viticol luat în studiu – Înscrierea la ISTIS, Institutul de Stat pentru Testarea şi Încercarea Soiurilor, a unor selecţii de cais şi piersic, a unor linii de tomate, ardei şi pătlăgele-vinete, usturoi, fasole, ceapă roşie, varză ZOOTEHNIE - Producerea anuală a cca 90-100 capete de berbeci de reproducţie, certificaţi ca origine şi productivitate, solicitaţi de crescătorii de ovine de rasă Ţigaie, cuprinşi în registrul genealogic al rasei – Elaborarea unui ghid practic de dezvoltare a rasei Ţigaie pentru producţia de carne, cu lucrări specifice pentru ameliorarea producţiei de carne – Obţinerea de metişi cu performanţe productive superioare pentru producţia de carne – Consolidarea şi înmulţirea populaţiei hibride R1 de caprine, 75% Boer şi 25% Carpatină – Produşii obţinuţi în urma împerecherii ţapilor din noua populaţie de carne cu capre carpatine vor realiza un spor mediu zilnic de creştere la îngrăşare cu 25%-30% mai mare, cu un consum mai mic de furaje cu 15-20% faţă de iezii carpatini. – Tehnologie de obţinere a metişilor pentru producţia de carne la caprine – Obţinerea prin încrucişarea raselor Rasa de Carne Palas RCP + Rasa Karakul de Botoşani KB şi Cap Negru German CNG + Karakul de Botoşani KB a două generaţii de hibrizi F1 2020, 2021, cu rezistenţă genetică la scrapie şi caracteristici fenotipice dorite pentru producţia de carne – Metodologie modernă de identificare a genotipurilor anormale în efectivele de taurine investigate – Evaluarea efectelor bolilor ereditare asupra capacităţii de reproducţie a purtătorilor, cu importanţă majoră în creşterea şi exploatarea animalelor de fermă – Cuantificarea anomaliilor cromozomiale la rasele de taurine investigate, în raport cu cazuistica internaţională – Genotiparea unui lot de animale cu 800 de capete de Bălţată cu Negru Românească, 600 de capete de Bălţată Românească şi 100 de capete de Brună de Maramureş pe baza unui panel de 50.000 de SNP-uri - single nucleotide polymorphism, în scopul creării unor populaţii de referinţă pentru aceste rase – Metodologie de estimare prin metode moderne a parametrilor genetici ai populaţiilor de taurine din România – Optimizarea fluxului tehnologic în raport cu grupa de vârstă şi starea fiziologică în vederea cuantificării câştigului genetic într-un termen mai scurt – Stabilirea cu acurateţe la ţapii din registrul genealogic a genotipurilor alfa s1 cazeinei, CSN1S1 şi clasificarea lor în funcţie de acest criteriu – Recomandarea unui plan eficient de ameliorare a conţinutului de cazeină coagulabilă din lapte la rasele de caprine crescute în România – Realizarea unor ghiduri tehnologice pentru diferite sisteme de creştere a rasei Gât Golaş de Transilvania – Studiu privind determinarea mărimii optime a fermei de produse cu specific tradiţional – Propunerea unor module de organizare în diferite asocieri a poducătorilor de produse avicole tradiţionale, în vederea valorificării unei mărci specializate – Realizarea unui studiu tehnico-economic privind înfiinţarea unei ferme avicole cu specific tradiţional – Studiu de implementare a unei noi metode noninvazive de evaluare mai rapidă a cantităţii de carne în carcasă, prin metoda ecografică – Estimarea efectului polimorfismelor mononucleotidice asupra caracterelor cu importanţă economică şi elaborarea ecuaţiilor de predicţie ce vor sta la baza implementării informaţiei genomice în programele de ameliorare – Studiu de identificare şi selectare a unor markeri moleculari single nucleotide polymorphism - SNP, cu impact major în producţia şi sănătatea animalelor, în vederea utilizării lor în calcularea valorii de ameliorare genomice – Elaborarea unui model matematic ce va putea fi utilizat în viitor la estimarea valorii de ameliorare genomică la ovine – Metodologie modernă de identificare a genotipurilor anormale în efectivele de taurine Bălţată Românească, Bălţată cu Negru Românească, Brună, Pinzgau de Transilvania şi bubaline Bivol Românesc din ţara noastră – Evaluarea efectelor bolilor ereditare asupra capacităţii de reproducţie a purtătorilor, cu importanţă majoră în creşterea şi exploatarea animalelor de fermă – Propuneri privind prevenirea bolilor ereditare, a cauzelor şi factorilor de risc implicaţi în apariţia defectelor ereditare la bovine, pe baza investigaţiei citogenetice, în scopul asigurării sănătăţii genetice a efectivelor de taurine şi bubaline, al evitării efectelor negative asupra performanţelor de reproducţie şi eficienţei economice în creşterea şi exploatarea acestora – Cuantificarea anomaliilor cromozomiale la rasele de taurine şi bubaline investigate, în raport cu cazuistica internaţională – Crearea unui nucleu de taurine de carne care să substituie rasele importate care suferă de stres de adaptare la condiţiile din ţara noastră – Creşterea producţiei de carne de calitate superioară în fermele comerciale de vaci de lapte şi în fermele care doresc să facă tranziţia de la producţia de lapte la cea de carne – Reducerea consumului specific pentru realizarea unui kilogram spor de creştere la taurine cu 1-1,5 unităţi nutritive/kg spor, prin valorificarea efectului heterozis şi a combinabilităţii genetice dintre rasele genitoare – Testarea capacităţii de combinabilitate a celor 3 linii autohtone de curcă, considerate patrimoniu genetic naţional – Producerea de hibrizi broiler cu performanţe productive ridicate din combinarea a câte 2 linii – Menţinerea unui nucleu distinct din rasa Pinzgau de Transilvania cât mai apropiat de rasa originară din zona Bucovinei şi a Munţilor Apuseni, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic – Implementarea unui program de ameliorare a genofondului rasei Pinzgau de Transilvania – Conservarea populaţiilor de palmipede prin realizarea unui program-cadru de reproducţie – Realizarea unor hibrizi comerciali de palmipede cu potenţial productiv ridicat – Realizarea unui studiu tehnico-economic privind înfiinţarea unei ferme pentru producţia de carne de palmipede – Studiu privind indicatorii morfoproductivi şi reproductivi la populaţii de suine Mangaliţa şi Bazna – Stabilirea unor reţete nutriţionale care să permită valorificarea superioară şi eficientă a hranei la populaţiile de suine Mangaliţa şi Bazna – Plan de măsuri de conservare a celor două rase Mangaliţa şi Bazna – Elaborarea unei metodologii de reproducţie şi management pentru vacile din rasa Holstein Friză – Elaborarea unei tehnologii de reproducţie îmbunătăţite pentru bivoliţe – Bază de date privind distribuţia în ferme a varietăţilor Alb, Roz şi Halili – Obţinerea prin genotipare a unor populaţii parentale rezistente la scrapie, care să ofere şansa obţinerii unor descendenţi sănătoşi – Standardizarea unui protocol de recoltare a materialului seminal şi de însămânţare artificială, util pentru maximizarea numărului de descendenţi obţinuţi din cele 3 varietăţi, Alb, Roz şi Halili – Evaluarea eficienţei economice ca urmare a utilizării ecografiei în managementul reproducerii vacilor pentru lapte – Stabilirea momentului optim de realizare a inseminării artificiale la vacile pentru lapte din lotul experimental, în scopul îmbunătăţirii ratei gestaţiei la prima inseminare artificială cu cel puţin 10%, prin utilizarea ecografiei transrectale în monitorizarea ovulaţiei – Realizarea unui ghid de bune practici privind utilizarea diagnosticului ecografic la specia Bos taurus; – Elaborarea şi implementarea în nutriţia păsărilor, găini ouătoare şi broiler, a unor noi reţete furajere care să includă diferiţi aditivi, fitobiotice, uleiuri esenţiale, în scopul creşterii biodisponibilităţii proteinei şi diminuării excretei de azot – Omologarea soluţiilor nutriţionale viabile la păsări – Obţinerea unui procent mai mare de proteină în amestecul furajer, ca urmare a unui aport de 18-22% în amestecul furajer al cicorii furajere şi leguminoaselor – Obţinerea unor sporuri în greutate superioare la rumegătoare, respectiv a unui spor mediu zilnic de 800-900 g, pe întreaga perioadă de creştere şi dezvoltare a organismului sau până la sacrificare – Optimizarea şi eficientizarea fluxului tehnologic de producere şi conservare a speciilor furajere ameliorate – Studiu privind identificarea tehnologiilor şi a practicilor pentru reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în tone CO_2 echivalent, pentru animalele din speciile bovine, ovine, caprine, porci şi păsări, care să îmbunătăţească eficienţa producţiei la nivel de animal şi de fermă – Studiu asupra strategiilor de furajare, care pot conduce la reducerea cantităţii de gaze cu efect de seră, şi a fezabilităţii aplicării acestora – Studiu asupra compoziţiei emisiilor de gaze eliminate de animalele din speciile ovine, caprine, bovine, suine şi păsări, în diferite tipuri de adăposturi şi variante tehnologice de creştere – Studiu asupra fezabilităţii, efortului financiar aferent implementării la nivel naţional a unor instrumente care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic, în vederea dezvoltării durabile a sectorului zootehnic şi siguranţei alimentare – Identificarea modelelor care pot fi utilizate în estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră, pe baza unor informaţii minimale, sistemelor de creştere, structurii raţiilor – Realizarea unui program/soft pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul zootehnic – Evaluarea riscului de expunere a suinelor la contaminarea cu micotoxine, în conformitate cu recomandările UE – Monitorizarea contaminării cu micotoxine a cerealelor din sud-estul României – Identificarea claselor de micotoxine care contaminează frecvent cerealele în perioada 2019-2022, corelat cu condiţiile climatice – Date, valori de toxicitate generală obţinute în experimente realizate pe purcei înţărcaţi pentru toxinele produse de specii de fungi ca Fusarium, Aspergillus, Penicillium etc. – Date şi valori de toxicitate specifică obţinute în experimente realizate pe purcei înţărcaţi – Elaborarea de recomandări privind normele şi limitele de toleranţă la micotoxine pentru porc – Date ştiinţifice privind interacţiunea micotoxine-microbiotă-inflamaţie, obţinute în experimente in vivo realizate pe purcei înţărcaţi; – Niveluri maxime de toleranţă pentru toxinele produse de Fusarium, Aspergillus, Penicillium etc. la purcei înţărcaţi – Ghid privind limitele de toleranţă pentru micotoxine la porc – Elaborarea programului de conservare a genofondului rasei Pinzgau – Creşterea prolificităţii la rasa Ţurcană la 130-150% prin selecţie sau prin hibridare cu rase de carne prolifice – Standardizarea condiţiilor de creştere în sistem intensiv la rasa Ţurcană, pentru a reduce pierderile prin mortalitate sub 3% – Crearea a două preparate furajere care să conţină prebiotice, vitamine, elemente minerale, glucoză şi probiotice, culturi vii pentru popularea rumenului pentru întărirea sistemului imunitar – Studiu comparativ al populaţiilor exploatate în sistem comercial de Mangaliţa şi Bazna, crescute pe teritoriul României, în diferite regiuni, tipice pentru creşterea acestor rase, zona Ardeal, Moldova, sau atipice, Bărăgan, Oltenia, din punctul de vedere al însuşirilor organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale cărnurilor, care să recomande extinderea exploatării acestor rase – Ghid de bune practici privind creşterea, hibridarea şi exploatarea în România a suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa, care să asigure menţinerea însuşirilor organoleptice, fizico-chimice, microbiologice şi tehnologice ale cărnurilor, inclusiv din punctul de vedere al influenţei factorului nutritiv asupra acestor însuşiri – Cuantificarea numerică a populaţiilor de taurine din rasa Sură de stepă – Stabilirea markerilor genetici specifici rasei Sură de stepă – Stabilirea efectelor genetice ale proteinelor de şoc termic implicate în rezistenţa populaţiei de taurine la factorii de mediu, în condiţii de stres termic – Evaluarea diversităţii genetice a taurinelor din rasa Sură de stepă – Extinderea nucleului de taurine Sură de stepă până la nivelul evitării driftului genetic şi a consangvinizării în vederea asigurării conservării resurselor genetice ale rasei MEDICINA VETERINARĂ - Studii cu date epidemiologice privind genurile/speciile de vectori biotici, vertebrate/nevertebrate, implicaţi în transmiterea şi persistenţa virusului de pestă porcină africană în România – Metodologii de detecţie a prezenţei virusului de pestă porcină în vectori, insecte, artropode şi în probe biologice prelevate de la suine ante-mortem – Metodologii de caracterizare fenotipică şi genetică a virusului de pestă porcină africană – Formule imunologice de tip autovaccin, aplicabile în culoare de protecţie, pentru profilaxia specifică – Formule biocide cu acţiune specifică antivirală şi antiparazitară – Studii cu date epidemiologice privind principalii agenţi patogeni care afectează sănătatea tineretului porcin şi/sau bovin în perioadele critice de viaţă, criza de înţărcare, enteropatii, taraţi, convalescenţă – Metodologii de obţinere a antigenelor specifice din bacteriile patogene izolate – Metode de imunizare a loturilor de găini, cu antigenele specifice obţinute – Metode şi tehnici de testare şi evaluare a statusului imun al găinilor imunizate – Formule profilactice şi de tratament şi scheme de administrare a produselor bază de IgY specifice la tineretul porcin şi bovin – Implementarea unei biotehnologii de nouă generaţie, de tipul «sinteză verde», pentru obţinerea unui produs inovativ, pe bază de nanoparticule din metale şi uleiuri esenţiale, ca terapie alternativă pentru antibiotice şi chimioterapice, în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor glandei mamare la rumegătoare – Metodologie pentru sintetizarea şi caracterizarea econanoparticulelor de metal obţinute prin sinteză verde din diferite extracte de plante – Stabilirea formulelor profilactice şi de tratament şi a schemelor de administrare a produselor pe bază de econanoparticule în profilaxia şi tratamentul mamitei la vacile pentru lapte – Evaluarea efectului preparatului pe bază de nanoparticule asupra parametrilor fizico-chimici ai laptelui şi a stării de sănătate a vacilor" 3. La anexa nr. 1, la obiectivul general 1 „Îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice“, obiectivul specific 1.4 „Sisteme noi de management al culturilor, cu costuri reduse şi cu eficienţă ridicată de utilizare a inputurilor“, Proiectul ADER 1.4.3 „Cercetări privind dezvoltarea şi perfecţionarea sistemelor tehnologice pentru agroecosistemele zonale cu culturi de câmp în sistem ecologic“ se abrogă. 4. La anexa nr. 1, la obiectivul general 7 „Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole“, obiectivul specific 7.5 „Inovarea şi transferul de cunoştinţe în horticultură“, Proiectul ADER 7.5.6 „Cercetări privind evaluarea potenţialului oenologic a soiurilor româneşti de viţă-de-vie în vederea creşterii competitivităţii lor pe plan internaţional“ se abrogă. 5. La anexa nr. 1, la obiectivul general 8 „Managementul durabil al resurselor genetice animale“, obiectivul specific 8.2 „Conservarea şi prezervarea populaţiilor de animale rase, linii, vulnerabile şi în pericol de dispariţie“, Proiectul ADER 8.2.2 „Cercetări privind însuşirile morfoproductive ale rasei Pinzgau de Transilvania în vederea elaborării programului de conservare genetică“ se modifică şi va avea următorul cuprins: " Proiectul ADER 8.2.2: Cercetări privind însuşirile morfoproductive ale rasei Pinzgau de Transilvania în vederea elaborării programului de ameliorare a rasei Perioada de derulare a planului sectorial: 2019-2022 Buget estimat: 550.000 lei
┌───────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │ │ │ │ │
│lei: │2019 │2020 │2021 │2022 │
│d.c. │ │ │ │ │
├───────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│550.000│82.707│206.767│157.143│103.383│
└───────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Se va face un studiu documentar privind rasa Pinzgau de Transilvania şi importanţa ei în programul de ameliorare a resurselor genetice ale populaţiilor de taurine. Se va evalua efectivul de taurine din rasa Pinzgau de Transilvania existent în ţară, din punct de vedere numeric şi al însuşirilor fenotipice, în vederea stabilirii obiectivelor viitoare de ameliorare. Se vor desfăşura activităţi de însămânţare artificială a vacilor Pinzgau de Transilvania cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi rasă, vor fi înregistraţi şi monitorizaţi produşii cu însuşiri fenotipice caracteristice rasei, urmărindu-se indicatorii de creştere şi dezvoltare. Se vor centraliza rezultatele obţinute, în ceea ce priveşte menţinerea şi ameliorarea unei populaţii din rasa Pinzgau de Transilvania la un nivel care să evite driftul genetic. Toate informaţiile obţinute vor fi prelucrate statistic. Rezultate scontate: - Menţinerea unui nucleu distinct din rasa Pinzgau de Transilvania cât mai apropiat de rasa originară din zona Bucovinei şi a Munţilor Apuseni, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic – Evaluarea efectivului de taurine din rasa Pinzgau de Transilvania din punctul de vedere al însuşirilor fenotipice şi genotipice – Obţinerea de vaci gestante, înregistrarea produşilor obţinuţi de la vacile din loturile experimentale, stabilirea indicilor de creştere şi dezvoltare a produşilor obţinuţi – Recoltarea unor probe biologice de la indivizi de rasă Pinzgau de Transilvania ce vor fi genotipate pentru locii, cu importanţă economică în producţia de lapte – Implementarea unui program de ameliorare a rasei Modul de aplicare a rezultatelor: - Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane şi se vor publica în reviste de specialitate – Organizarea de întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri – Elaborarea de articole şi broşuri de promovare a rezultatelor proiectului – Dirijarea spre arealul de creştere a rasei, în vederea menţinerii şi ameliorării genetice a populaţiilor actuale, a tineretului femel şi mascul disponibil în cadrul nucleului format şi consolidat – Pagină web cu informaţii privind ameliorarea rasei Pinzgau de Transilvania şi posibilităţi de utilizare a ei în scop economic, cultural şi turistic" 6. La anexa nr. 1, la obiectivul general 8 „Managementul durabil al resurselor genetice animale“, obiectivul specific 8.2 „Conservarea şi prezervarea populaţiilor de animale rase, linii, vulnerabile şi în pericol de dispariţie“, după Proiectul ADER 8.2.4 se introduce un nou proiect, Proiectul ADER 8.2.5, cu următorul cuprins: " Proiectul ADER 8.2.5: Cercetări privind identificarea fenotipică şi genotipică pe bază de markeri a populaţiei de taurine din rasa Sură de stepă din diferite areale de creştere în vederea asigurării managementului durabil al rasei Perioada de derulare a planului sectorial: 2019-2022 Bugetul estimat: 1.400.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.400.000│210.526│526.316│400.000│263.158│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: În contextul fenomenului general de diminuare a diversităţii genetice, în special la bovine, conservarea speciilor ameninţate cu dispariţia joacă un rol primordial. Printre rasele de taurine cu risc de dispariţie în ţara noastră este şi Sura de stepă, deoarece, conform standardelor internaţionale, mai există aproximativ 150 de exemplare. Scopul proiectului constă în identificarea şi stabilirea unor markeri genetici şi moleculari pentru analiza comparativă a diversităţii genetice în populaţiile de animale din rasa Sură de stepă din N-E României, precum şi din arealele de creştere Bisoca-Buzău şi Delta Dunării, în vederea evaluării diversităţii genetice a populaţiilor de taurine studiate. Obiectivele proiectului au în vedere stabilirea condiţiilor de includere a efectivelor de animale identificate şi izolate în zonele de creştere în cadrul programelor de conservare, în vederea extinderii populaţiilor de taurine din rasa Sură de stepă până la un număr de 50-100 de indivizi, pentru evitarea pierderilor de gene prin deplasarea întâmplătoare a secvenţelor prin drift genetic şi a pericolului de consangvinizare. Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul proiectului se vor identifica efectivele de taurine din rasa Sură de stepă din punct de vedere numeric şi al distribuţiei teritoriale. Se vor efectua analize cantitative ale proteinelor de şoc termic (HSP60, HSP70, HSP90-Heat Shock Protein) prin reacţia RT-PCR, a căror sinteză este declanşată de factorii stresogeni biologici, fizici şi chimici, în vederea stabilirii însuşirii de rezistenţă la factorii de mediu specifici rasei. Prin utilizarea SNP-urilor (single-nucleotide polymorphism) determinate la nivelul genoamelor se vor evalua diversitatea genomică în rândul populaţiei de bovine Sură de stepă din arealele studiate, diversitatea genetică şi utilizarea acestor resurse genetice în vederea potenţializării de creştere a populaţiilor existente şi scoaterii rasei din pericolul de dispariţie. Vor fi efectuate analize fenotipice şi genetice la populaţiile de taurine Sură de stepă identificate şi izolate în arealele de creştere din România şi se vor identifica markerii genetici specifici rasei Sură de stepă pentru stabilirea identităţii de rasă. Se va stabili diversitatea genetică datorată arealelor diferite de creştere a rasei în România prin teste de citogenetică moleculară şi prin analiza structurii populaţionale cu ajutorul biostatisticii şi al datelor din pedigriurile animalelor: distanţa genetică prin calcularea indexului de conservare genetică (GCI); coeficientul de înrudire (F); variaţia endogamiei (ΔF); mărimea efectivă a populaţiei (Ne); intervalul între generaţii (L); coeficientul de consangvinizare (AR); statistica Wright’s F. Se vor obţine produşi de rasă pură Sură de stepă prin aplicarea de tehnologii moderne de reproducere. Utilizarea SNP-urilor (single-nucleotide polymorphism) determinate la nivelul genoamelor analizate, pentru a evalua diversitatea genomică în rândul populaţiei de bovine Sură de stepă din arealele studiate, diversitatea genetică şi utilizarea acestor resurse genetice în vederea potenţializării de creştere a populaţiilor existente şi scoaterii rasei din pericolul de dispariţie. Datele obţinute se vor centraliza şi se vor evidenţia trăsăturile fenotipice şi genetice ale diferitelor varietăţi de Sură de stepă prin comparea cu nucleul oficial din zona de N-E a României, urmărind totodată o strategie de conservare şi consolidare genetică a rasei. Rezultate scontate: - Cuantificarea numerică a populaţiilor de taurine din rasa Sură de stepă – Stabilirea markerilor genetici specifici rasei Sură de stepă – Stabilirea efectelor genetice ale proteinelor de şoc termic implicate în rezistenţa populaţiei de taurine la factorii de mediu, în condiţii de stres termic – Evaluarea diversităţii genetice a taurinelor din rasa Sură de stepă – Extinderea nucleului de taurine Sură de stepă până la nivelul evitării driftului genetic şi a consangvinizării, în vederea asigurării conservării resurselor genetice ale rasei Modul de aplicare a rezultatelor: - Participare la simpozioanele naţionale şi internaţionale – Publicare de articole ştiinţifice în reviste de specialitate – Întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri si consultanţă pentru fermieri – Elaborare de articole de popularizare, broşuri – Crearea paginii web cu informaţii privind varietăţile rasei Sură de stepă din România şi asemănările fenotipice şi genetice dintre acestea" 7. La anexa nr. 1, la obiectivul general 9 „Îmbunătăţirea nutriţiei şi alimentaţiei animalelor în vederea creşterii competitivităţii sectorului de creşterea animalelor, a siguranţei şi calităţii produselor, scăderea impactului asupra mediului“, obiectivul specific 9.1 „Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor şi evoluţia diverselor industrii alimentare/non-alimentare“, Proiectul ADER 9.1.1 „Creşterea rezistenţei naturale a purceilor în perioada pre şi post înţărcare, prin intervenţii nutriţionale «ecologic prietenoase», capabile să înlocuiască antibioticele de sinteză şi premixurile de intervenţie cu oxid de zinc, în contextul interzicerii acestora la nivel european“ se abrogă. 8. La anexa nr. 1, la obiectivul general 11 „Supravegherea epidemiologică a efectivelor de animale prin derularea şi monitorizarea unor ample programe de prevenire şi combatere a unor boli la animale“, obiectivul specific 11.3 „Metode moderne pentru obţinerea unor vaccinuri eficiente multivalente destinate controlului anaerobiozelor şi a infecţiilor asociate la rumegătoare“, Proiectul ADER 11.3.1 „Cercetări privind obţinerea unor vaccinuri eficiente, multivalente, destinate controlului anaerobiozelor şi al infecţiilor asociate la rumegătoare“ se modifică şi va avea următorul cuprins: " Proiectul ADER 11.3.1: Cercetări privind elaborarea unui produs inovativ, «ecologic prietenos», pentru prevenţia şi terapia afecţiunilor glandei mamare la rumegătoare, ca alternativă la antibioterapie Perioada de derulare a planului sectorial: 2019-2022 Buget estimat: 1.200.000 lei
┌─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│Total │2019 │2020 │2021 │2022 │
│lei: d.c.│ │ │ │ │
├─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│1.200.000│180.451│451.128│342.857│225.564│
└─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Rezumat: Mastita, cea mai frecventă patologie a glandei mamare, afectează epiteliul secretor, mucoasa canalelor galactofore şi a sinusului galactofor sau ţesutul interstiţial, producând anual pierderi de circa 2 miliarde de euro în Europa. Printre germenii cel mai frecvent implicaţi în apariţia acestor procese inflamatorii se numără Streptococcus agalactiae, Staphylococcus aures, Escherichia coli şi Candida albicans. Tratamentul convenţional, care utilizează antibiotice sistemice şi intramamare, are o serie de limitări precum: eficienţă limitată datorită spectrului larg de agenţi patogeni care provoacă mastite; apariţia rezistenţei la antibiotice din cauza folosirii neraţionale a acestora; riscul apariţiei unor reziduuri de antibiotice şi pierderi economice ridicate, generate de imposibilitatea valorificării laptelui contaminat; recidivarea afecţiunii, deoarece tratamentul, deşi poate îmbunătăţi starea clinică, nu reuşeşte adesea să elimine complet infecţia; dificultăţi în contenţionarea animalelor în vederea administrării tratamentului intramamar. Proiectul urmăreşte dezvoltarea unui produs inovativ, pe bază de nanoparticule de metal, uleiuri esenţiale şi chitosan, pentru managementul mamitei la vaci pentru lapte, ca metodă alternativă la tratamentul convenţional cu antibiotice de sinteză şi chimioterapice. Se vizează astfel scăderea pierderilor economice în ferme, creşterea nivelului de bunăstare a animalelor prin aplicarea în producţie a unor formule profilactice şi de tratament bazate pe nanoparticule, obţinute în cadrul acestui proiect, ducând la eficientizarea managementului mastitelor şi la asigurarea calităţii şi siguranţei laptelui materie primă. Nanoparticulele vor fi sintetizate printr-o biotehnologie ecologică, de nouă generaţie, denumită «sinteză verde», utilizând extracte din plante şi săruri de metale. Această tehnologie ecologică, al cărei principiu de bază constă în utilizarea polifenolilor din plante ca agent reducător şi stabilizator, este convenabilă, mai puţin consumatoare de energie, utilizează materiale sigure, eficienţa procesului de producţie a nanoparticulelor fiind maximizată. Nanoparticulele sintetizate vor fi combinate cu uleiuri esenţiale, cu efect recunoscut în tratamentul mastitelor, precum şi cu chitosan, singurul compus natural cu funcţii similare cu cele ale colagenului. Prin asocierea nanoparticulelor de metal cu uleiuri esenţiale se va profita de numeroasele activităţi biologice ale acestor compuşi, precum activitatea antimicrobiană, antiseptică, antioxidantă, antiinflamatoare, analgezică. Totodată, acţiunea antibacteriană şi antiinflamatoare este potenţată de proprietăţile chitosanului. Produsul elaborat va fi aplicat extern, la nivelul glandei mamare, sub formă de spray/cremă, şi va acţiona local, prin absorbţie percutanată. Va fi analizată eficacitatea tratamentului alternativ pe bază de nanoparticule şi compuşi naturali comparativ cu tratamentele convenţionale pe bază de antibiotice şi chimioterapice. Acest tip de abordare ar putea aduce îmbunătăţiri majore în sectorul agrozootehnic şi în cel al sănătăţii publice, deoarece ar permite reducerea utilizării antibioticelor şi chimioterapicelor şi a costurilor economice generate de această afecţiune. Cercetările vor conduce la aprofundarea cunoştinţelor ştiinţifice privind utilizarea nanotehnologiei în sectorul agrozootehnic şi la obţinerea unor soluţii inovative pentru eficientizarea producţiei. Rezultate scontate: - Implementarea unei biotehnologii de nouă generaţie, de tipul «sinteză verde», pentru obţinerea unui produs inovativ, pe bază de nanoparticule din metale şi uleiuri esenţiale, ca terapie alternativă pentru antibiotice şi chimioterapice în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor glandei mamare la rumegătoare – Metodologie pentru sintetizarea şi caracterizarea econanoparticulelor de metal obţinute prin sinteză verde din diferite extracte de plante – Stabilirea formulelor profilactice şi de tratament, precum şi a schemelor de administrare a produselor pe bază de econanoparticule în profilaxia şi tratamentul mamitei la vacile pentru lapte – Evaluarea efectului preparatului pe bază de nanoparticule asupra parametrilor fizico-chimici ai laptelui şi a stării de sănătate a vacilor – Studiu asupra fezabilităţii şi a efortului financiar aferent implementării la nivel de fermă a unui tratament alternativ la antibiotice şi chimioterapice pentru managementul mastitei la vacile pentru lapte Modul de aplicare a rezultatelor: - Organizarea unor workshopuri şi mese rotunde cu specialişti în domeniu, cadre didactice, cercetători şi fermieri – Publicarea a cel puţin 2 articole ştiinţifice cotate ISI, care să rezume principalele rezultate ale proiectului şi metodologia utilizată în cadrul proiectului – Elaborarea şi distribuirea de material informativ în format electronic - pagină de social media - şi tipărit - broşuri de diseminare a rezultatelor în mediul profesional şi public – Minimum 2 participări la conferinţe din domeniu, sub formă de poster sau prezentare – Elaborarea unui ghid de bune practici privind managementul afecţiunilor mamare în sectorul agrozootehnic convenţional şi ecologic – Pagina web cu informaţii privind rezultatele proiectului" 9. La anexa nr. 2, primul tabel se modifică şi va avea următorul cuprins: "
┌────────┬───────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┐
│ │- Valoare │ │ │ │ │
│„Număr │totală │2019 │2020 │2021 │2022 │
│proiecte│proiecte │ │ │ │ │
│ │(lei) d.c. │ │ │ │ │
├────────┼───────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│134 │133.000.000│20.000.000│50.000.000│38.000.000│25.000.000“│
└────────┴───────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┘
" 10. La anexa nr. 2, la obiectivul general 1 „Îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice“, obiectivul specific 1.4 „Sisteme noi de management al culturilor, cu costuri reduse şi cu eficienţă ridicată de utilizare a inputurilor“, numărul curent 10 se abrogă. 11. La anexa nr. 2, la obiectivul general 7 „Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole“, obiectivul specific 7.5 „Inovarea şi transferul de cunoştinţe în horticultură“, numărul curent 68 se abrogă. 12. La anexa nr. 2, la obiectivul general 8 „Managementul durabil al resurselor genetice animale“, obiectivul specific 8.2 „Conservarea şi prezervarea populaţiilor de animale rase, linii, vulnerabile şi în pericol de dispariţie“, numărul curent 83 se modifică şi va avea următorul cuprins: "
┌───┬─────┬───────────────┬───────┬──────────────┬──────────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │ │Se va face un │ │
│ │ │ │ │ │studiu │ │
│ │ │ │ │ │documentar │ │
│ │ │ │ │ │privind rasa │ │
│ │ │ │ │ │Pinzgau de │ │
│ │ │ │ │ │Transilvania │ │
│ │ │ │ │- Menţinerea │şi importanţa │ │
│ │ │ │ │unui nucleu │ei în │ │
│ │ │ │ │distinct din │programul de │ │
│ │ │ │ │rasa Pinzgau │ameliorare a │ │
│ │ │ │ │de │resurselor │ │
│ │ │ │ │Transilvania │genetice ale │- Elaborarea │
│ │ │ │ │cât mai │populaţiilor │de articole │
│ │ │ │ │apropiat de │de taurine. Se│ştiinţifice │
│ │ │ │ │rasa originară│va evalua │care vor fi │
│ │ │ │ │din zona │efectivul de │comunicate la│
│ │ │ │ │Bucovinei şi a│taurine din │simpozioane │
│ │ │ │ │Munţilor │rasa Pinzgau │şi se vor │
│ │ │ │ │Apuseni, care │de │publica în │
│ │ │ │ │să asigure │Transilvania │reviste de │
│ │ │ │ │stabilitatea │existent în │specialitate;│
│ │ │ │ │genetică a │ţară, din │- Organizarea│
│ │ │ │ │exemplarelor │punct de │de întâlniri │
│ │ │ │ │şi un număr │vedere numeric│de lucru, │
│ │ │ │ │suficient de │şi al │mese rotunde,│
│ │ │ │ │mare pentru a │însuşirilor │instruiri, │
│ │ │ │ │evita driftul │fenotipice, în│consultanţă │
│ │ │ │ │genetic; │vederea │pentru │
│ │ │ │ │- Evaluarea │stabilirii │fermieri; │
│ │ │ │ │efectivului de│obiectivelor │- Elaborarea │
│ │ │ │ │taurine din │viitoare de │de articole │
│ │ │ │ │rasa Pinzgau │ameliorare. │şi broşuri de│
│ │ │ │ │de │Se vor │promovare a │
│ │ │Cercetări │ │Transilvania │desfăşura │rezultatelor │
│ │ │privind │ │din punctul de│activităţi de │proiectului; │
│ │ │însuşirile │ │vedere al │însămânţare │- Dirijarea │
│ │ │morfoproductive│550.000│însuşirilor │artificială a │spre arealul │
│ │ │ale rasei │d.c. │fenotipice şi │vacilor │de creştere a│
│ │ADER │Pinzgau de │82.707 │genotipice; │Pinzgau de │rasei, în │
│83.│8.2.2│Transilvania în│206.767│- Obţinerea de│Transilvania │vederea │
│ │ │vederea │157.143│vaci gestante,│cu material │menţinerii şi│
│ │ │elaborării │103.383│înregistrarea │seminal │ameliorării │
│ │ │programului de │ │produşilor │congelat │genetice a │
│ │ │ameliorare a │ │obţinuţi de la│provenit de la│populaţiilor │
│ │ │rasei │ │vacile din │tauri din │actuale, a │
│ │ │ │ │loturile │aceeaşi rasă, │tineretului │
│ │ │ │ │experimentale,│vor fi │femel şi │
│ │ │ │ │stabilirea │înregistraţi │mascul │
│ │ │ │ │indicilor de │şi │disponibil în│
│ │ │ │ │creştere şi │monitorizaţi │cadrul │
│ │ │ │ │dezvoltare a │produşii cu │nucleului │
│ │ │ │ │produşilor │însuşiri │format şi │
│ │ │ │ │obţinuţi; │fenotipice │consolidat; │
│ │ │ │ │- Recoltarea │caracteristice│- Pagină web │
│ │ │ │ │unor probe │rasei, │cu informaţii│
│ │ │ │ │biologice de │urmărindu-se │privind │
│ │ │ │ │la indivizi de│indicatorii de│ameliorarea │
│ │ │ │ │rasă Pinzgau │creştere şi │rasei Pinzgau│
│ │ │ │ │de │dezvoltare. │de │
│ │ │ │ │Transilvania │Se vor │Transilvania │
│ │ │ │ │ce vor fi │centraliza │şi │
│ │ │ │ │genotipate │rezultatele │posibilităţi │
│ │ │ │ │pentru locii │obţinute, în │de utilizare │
│ │ │ │ │cu importanţă │ceea ce │a ei în scop │
│ │ │ │ │economică în │priveşte │economic, │
│ │ │ │ │producţia de │menţinerea şi │cultural şi │
│ │ │ │ │lapte; │ameliorarea │turistic │
│ │ │ │ │- │unei populaţii│ │
│ │ │ │ │Implementarea │din rasa │ │
│ │ │ │ │unui program │Pinzgau de │ │
│ │ │ │ │de ameliorare │Transilvania │ │
│ │ │ │ │a genofondului│la un nivel │ │
│ │ │ │ │rasei │care să evite │ │
│ │ │ │ │ │driftul │ │
│ │ │ │ │ │genetic. Toate│ │
│ │ │ │ │ │informaţiile │ │
│ │ │ │ │ │obţinute vor │ │
│ │ │ │ │ │fi prelucrate │ │
│ │ │ │ │ │statistic. │ │
└───┴─────┴───────────────┴───────┴──────────────┴──────────────┴─────────────┘
" 13. La anexa nr. 2, la obiectivul general 8 „Managementul durabil al resurselor genetice animale“, obiectivul specific 8.2 „Conservarea şi prezervarea populaţiilor de animale rase, linii vulnerabile şi în pericol de dispariţie“, după numărul curent 85 se introduce un nou număr curent, numărul curent 85^1, Proiectul ADER 8.2.5 „Cercetări privind identificarea fenotipică şi genotipică pe bază de markeri a populaţiei de taurine din rasa Sură de stepă din diferite areale de creştere în vederea asigurării managementului durabil al rasei“, cu următorul cuprins: "
┌──┬─────┬──────────────┬─────────┬─────────────────┬──────────────────┬───────────────┐
│ │ │ │ │ │În contextul │ │
│ │ │ │ │ │fenomenului │ │
│ │ │ │ │ │general de │ │
│ │ │ │ │ │diminuare a │ │
│ │ │ │ │ │diversităţii │ │
│ │ │ │ │ │genetice, în │ │
│ │ │ │ │ │special la bovine,│ │
│ │ │ │ │ │conservarea │ │
│ │ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │ │ameninţate cu │ │
│ │ │ │ │ │dispariţia joacă │ │
│ │ │ │ │ │un rol primordial.│ │
│ │ │ │ │ │Printre rasele de │ │
│ │ │ │ │ │taurine cu risc de│ │
│ │ │ │ │ │dispariţie în ţara│ │
│ │ │ │ │ │noastră este şi │ │
│ │ │ │ │ │Sura de stepă, │ │
│ │ │ │ │ │deoarece, conform │ │
│ │ │ │ │ │standardelor │ │
│ │ │ │ │ │internaţionale, │ │
│ │ │ │ │ │mai există │ │
│ │ │ │ │ │aproximativ 150 de│ │
│ │ │ │ │ │exemplare. │ │
│ │ │ │ │ │Scopul proiectului│ │
│ │ │ │ │ │constă în │ │
│ │ │ │ │ │identificarea şi │ │
│ │ │ │ │ │stabilirea unor │ │
│ │ │ │ │ │markeri genetici │ │
│ │ │ │ │ │şi moleculari │ │
│ │ │ │ │ │pentru analiza │ │
│ │ │ │ │ │comparativă a │ │
│ │ │ │ │ │diversităţii │ │
│ │ │ │ │ │genetice în │ │
│ │ │ │ │ │populaţiile de │ │
│ │ │ │ │ │animale din rasa │ │
│ │ │ │ │ │Sură de stepă din │ │
│ │ │ │ │ │zona de N-E a │ │
│ │ │ │ │ │României, precum │ │
│ │ │ │ │ │şi din arealele de│ │
│ │ │ │ │ │creştere │ │
│ │ │ │ │ │Bisoca-Buzău şi │ │
│ │ │ │ │ │Delta Dunării, în │ │
│ │ │ │ │ │vederea evaluării │ │
│ │ │ │ │ │diversităţii │ │
│ │ │ │ │ │genetice a │ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor de │ │
│ │ │ │ │ │taurine studiate. │ │
│ │ │ │ │ │Obiectivele │ │
│ │ │ │ │ │proiectului au în │ │
│ │ │ │ │ │vedere stabilirea │ │
│ │ │ │ │ │condiţiilor de │ │
│ │ │ │ │ │includere a │ │
│ │ │ │ │ │efectivelor de │ │
│ │ │ │ │ │animale │ │
│ │ │ │ │ │identificate şi │ │
│ │ │ │ │ │izolate în zonele │ │
│ │ │ │ │ │de creştere în │ │
│ │ │ │ │ │cadrul programelor│ │
│ │ │ │ │ │de conservare, în │ │
│ │ │ │ │ │vederea extinderii│ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor de │ │
│ │ │ │ │ │taurine din rasa │ │
│ │ │ │ │ │Sură de stepă până│ │
│ │ │ │ │ │la un număr de │ │
│ │ │ │ │ │50-100 de │ │
│ │ │ │ │ │indivizi, pentru │ │
│ │ │ │ │ │evitarea │ │
│ │ │ │ │ │pierderilor de │ │
│ │ │ │ │ │gene prin │ │
│ │ │ │ │ │deplasarea │ │
│ │ │ │ │ │întâmplătoare a │ │
│ │ │ │ │ │secvenţelor prin │ │
│ │ │ │ │ │drift genetic şi a│ │
│ │ │ │ │ │pericolului de │ │
│ │ │ │ │ │consangvinizare. │ │
│ │ │ │ │ │Pentru realizarea │ │
│ │ │ │ │ │obiectivelor │ │
│ │ │ │ │ │propuse în cadrul │ │
│ │ │ │ │ │proiectului se vor│ │
│ │ │ │ │ │identifica │ │
│ │ │ │ │ │efectivele de │ │
│ │ │ │ │ │taurine din rasa │ │
│ │ │ │ │ │Sură de stepă din │ │
│ │ │ │ │ │punct de vedere │ │
│ │ │ │ │ │numeric şi al │ │
│ │ │ │ │ │distribuţiei │ │
│ │ │ │ │ │teritoriale. Se │ │
│ │ │ │ │ │vor efectua │ │
│ │ │ │ │ │analize │ │
│ │ │ │ │ │cantitative ale │ │
│ │ │ │ │ │proteinelor de şoc│ │
│ │ │ │ │ │termic (HSP60, │ │
│ │ │ │ │ │HSP70, HSP90-Heat │ │
│ │ │ │ │ │Shock Protein) │ │
│ │ │ │ │- Cuantificarea │prin reacţia │ │
│ │ │ │ │numerică a │RT-PCR, a căror │ │
│ │ │ │ │populaţiilor de │sinteză este │ │
│ │ │ │ │taurine din rasa │declanşată de │ │
│ │ │ │ │Sură de stepă; │factorii │ │
│ │ │ │ │- Stabilirea │stresogeni │- Participare │
│ │ │ │ │markerilor │biologici, fizici │la │
│ │ │ │ │genetici │şi chimici, în │simpozioanele │
│ │ │ │ │specifici rasei │vederea stabilirii│naţionale şi │
│ │ │ │ │Sură de stepă; │însuşirii de │internaţionale;│
│ │ │ │ │- Stabilirea │rezistenţă la │- Publicare de │
│ │ │ │ │efectelor │factorii de mediu │articole │
│ │ │Cercetări │ │genetice ale │specifici rasei. │ştiinţifice în │
│ │ │privind │ │proteinelor de │Prin utilizarea │reviste de │
│ │ │identificarea │ │şoc termic │SNPurilor │specialitate; │
│ │ │fenotipică şi │ │implicate în │(single-nucleotide│- Întâlniri de │
│ │ │genotipică pe │ │rezistenţa │polymorphism) │lucru, mese │
│ │ │bază de │ │populaţiei de │determinate la │rotunde, │
│ │ │markeri a │ │taurine la │nivelul genoamelor│instruiri şi │
│ │ │populaţiei de │1.400.000│factorii de │se vor evalua │consultanţă │
│ │ │taurine din │d.c. │mediu, în │diversitatea │pentru │
│85│ADER │rasa Sură de │210.526 │condiţii de stres│genomică în rândul│fermieri; │
│^1│8.2.5│stepă din │526.316 │termic; │populaţiei de │- Elaborare de │
│ │ │diferite │400.000 │- Evaluarea │bovine Sură de │articole de │
│ │ │areale de │263.158 │diversităţii │stepă din arealele│popularizare, │
│ │ │creştere în │ │genetice a │studiate, │broşuri; │
│ │ │vederea │ │taurinelor din │diversitatea │- Crearea │
│ │ │asigurării │ │rasa Sură de │genetică şi │paginii web cu │
│ │ │managementului│ │stepă; │utilizarea acestor│informaţii │
│ │ │durabil al │ │- Extinderea │resurse genetice │privind │
│ │ │rasei │ │nucleului de │în vederea │varietăţile │
│ │ │ │ │taurine Sură de │potenţializării de│rasei Sura de │
│ │ │ │ │stepă până la │creştere a │stepă din │
│ │ │ │ │nivelul evitării │populaţiilor │România şi │
│ │ │ │ │driftului genetic│existente şi │asemănările │
│ │ │ │ │şi a │scoaterii rasei │fenotipice şi │
│ │ │ │ │consangvinizării,│din pericolul de │genetice dintre│
│ │ │ │ │în vederea │dispariţie. │acestea │
│ │ │ │ │asigurării │Vor fi efectuate │ │
│ │ │ │ │conservării │analize fenotipice│ │
│ │ │ │ │resurselor │şi genetice la │ │
│ │ │ │ │genetice ale │populaţiile de │ │
│ │ │ │ │rasei │taurine Sură de │ │
│ │ │ │ │ │stepă identificate│ │
│ │ │ │ │ │şi izolate în │ │
│ │ │ │ │ │arealele de │ │
│ │ │ │ │ │creştere din │ │
│ │ │ │ │ │România şi se vor │ │
│ │ │ │ │ │identifica │ │
│ │ │ │ │ │markerii genetici │ │
│ │ │ │ │ │specifici rasei │ │
│ │ │ │ │ │Sură de stepă │ │
│ │ │ │ │ │pentru stabilirea │ │
│ │ │ │ │ │identităţii de │ │
│ │ │ │ │ │rasă. │ │
│ │ │ │ │ │Se va stabili │ │
│ │ │ │ │ │diversitatea │ │
│ │ │ │ │ │genetică datorată │ │
│ │ │ │ │ │arealelor diferite│ │
│ │ │ │ │ │de creştere a │ │
│ │ │ │ │ │rasei în România │ │
│ │ │ │ │ │prin teste de │ │
│ │ │ │ │ │citogenetică │ │
│ │ │ │ │ │moleculară şi prin│ │
│ │ │ │ │ │analiza structurii│ │
│ │ │ │ │ │populaţionale cu │ │
│ │ │ │ │ │ajutorul │ │
│ │ │ │ │ │biostatisticii şi │ │
│ │ │ │ │ │al datelor din │ │
│ │ │ │ │ │pedigriurile │ │
│ │ │ │ │ │animalelor: │ │
│ │ │ │ │ │distanţa genetică │ │
│ │ │ │ │ │prin calcularea │ │
│ │ │ │ │ │indexului de │ │
│ │ │ │ │ │conservare │ │
│ │ │ │ │ │genetică (GCI); │ │
│ │ │ │ │ │coeficientul de │ │
│ │ │ │ │ │înrudire (F); │ │
│ │ │ │ │ │variaţia │ │
│ │ │ │ │ │endogamiei (ΔF); │ │
│ │ │ │ │ │mărimea efectivă a│ │
│ │ │ │ │ │populaţiei (Ne); │ │
│ │ │ │ │ │intervalul între │ │
│ │ │ │ │ │generaţii (L); │ │
│ │ │ │ │ │coeficientul de │ │
│ │ │ │ │ │consangvinizare │ │
│ │ │ │ │ │(AR); statistica │ │
│ │ │ │ │ │Wright’s F. │ │
│ │ │ │ │ │Se vor obţine │ │
│ │ │ │ │ │produşi de rasă │ │
│ │ │ │ │ │pură Sură de stepă│ │
│ │ │ │ │ │prin aplicarea │ │
│ │ │ │ │ │tehnologiilor │ │
│ │ │ │ │ │moderne de │ │
│ │ │ │ │ │reproducere. │ │
│ │ │ │ │ │Utilizarea │ │
│ │ │ │ │ │SNP-urilor │ │
│ │ │ │ │ │(single-nucleotide│ │
│ │ │ │ │ │polymorphism) │ │
│ │ │ │ │ │determinate la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul genoamelor│ │
│ │ │ │ │ │analizate, pentru │ │
│ │ │ │ │ │a evalua │ │
│ │ │ │ │ │diversitatea │ │
│ │ │ │ │ │genomică în rândul│ │
│ │ │ │ │ │populaţiei bovine │ │
│ │ │ │ │ │Sură de stepă din │ │
│ │ │ │ │ │arealele studiate,│ │
│ │ │ │ │ │diversitatea │ │
│ │ │ │ │ │genetică şi │ │
│ │ │ │ │ │utilizarea acestor│ │
│ │ │ │ │ │resurse genetice │ │
│ │ │ │ │ │în vederea │ │
│ │ │ │ │ │potenţializării de│ │
│ │ │ │ │ │creştere a │ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor │ │
│ │ │ │ │ │existente şi │ │
│ │ │ │ │ │scoaterii rasei │ │
│ │ │ │ │ │din pericolul de │ │
│ │ │ │ │ │dispariţie. │ │
│ │ │ │ │ │Datele obţinute se│ │
│ │ │ │ │ │vor centraliza şi │ │
│ │ │ │ │ │se vor evidenţia │ │
│ │ │ │ │ │trăsăturile │ │
│ │ │ │ │ │fenotipice şi │ │
│ │ │ │ │ │genetice ale │ │
│ │ │ │ │ │diferitelor │ │
│ │ │ │ │ │varietăţi de Sură │ │
│ │ │ │ │ │de stepă prin │ │
│ │ │ │ │ │comparea cu │ │
│ │ │ │ │ │nucleul oficial │ │
│ │ │ │ │ │din zona de N-E a │ │
│ │ │ │ │ │României, urmărind│ │
│ │ │ │ │ │totodată o │ │
│ │ │ │ │ │strategie de │ │
│ │ │ │ │ │conservare şi │ │
│ │ │ │ │ │consolidare │ │
│ │ │ │ │ │genetică a rasei. │ │
└──┴─────┴──────────────┴─────────┴─────────────────┴──────────────────┴───────────────┘
" 14. La anexa nr. 2, la obiectivul general 9 „Îmbunătăţirea nutriţiei şi alimentaţiei animalelor în vederea creşterii competitivităţii sectorului de creşterea animalelor, a siguranţei şi calităţii produselor, scăderea impactului asupra mediului“, obiectivul specific 9.1 „Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor şi evoluţia diverselor industrii alimentare/non-alimentare“, numărul curent 90 se abrogă. 15. La anexa nr. 2, la obiectivul general 11 „Supravegherea epidemiologică a efectivelor de animale prin derularea şi monitorizarea unor ample programe de prevenire şi combatere a unor boli la animale“, obiectivul specific 11.3 „Metode moderne pentru obţinerea unor vaccinuri eficiente multivalente destinate controlului anaerobiozelor şi a infecţiilor asociate la rumegătoare“, numărul curent 100 se modifică şi va avea următorul cuprins: "
┌────┬──────┬──────────────┬─────────┬───────────────────┬─────────────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │ │Mastita, cea mai │ │
│ │ │ │ │ │frecventă │ │
│ │ │ │ │ │patologie a │ │
│ │ │ │ │ │glandei mamare, │ │
│ │ │ │ │ │afectează │ │
│ │ │ │ │ │epiteliul │ │
│ │ │ │ │ │secretor, mucoasa│- Organizarea│
│ │ │ │ │ │canalelor │unor │
│ │ │ │ │- Implementarea │galactofore şi a │workshopuri │
│ │ │ │ │unei biotehnologii │sinusului │şi mese │
│ │ │ │ │de nouă generaţie, │galactofor sau │rotunde cu │
│ │ │ │ │de tipul «sinteză │ţesutul │specialişti │
│ │ │ │ │verde», pentru │interstiţial, │în domeniu, │
│ │ │ │ │obţinerea unui │producând anual │cadre │
│ │ │ │ │produs inovativ, pe│pierderi de circa│didactice, │
│ │ │ │ │bază de │2 miliarde de │cercetători │
│ │ │ │ │nanoparticule din │euro în Europa. │şi fermieri; │
│ │ │ │ │metale şi uleiuri │Printre germenii │- Publicarea │
│ │ │ │ │esenţiale, ca │cel mai frecvent │a cel puţin 2│
│ │ │ │ │terapie alternativă│implicaţi în │articole │
│ │ │ │ │pentru antibiotice │apariţia acestor │ştiinţifice │
│ │ │ │ │şi chimioterapice │procese │cotate ISI, │
│ │ │ │ │în profilaxia şi │inflamatorii se │care să │
│ │ │ │ │tratamentul │numără │rezume │
│ │ │ │ │afecţiunilor │Streptococcus │principalele │
│ │ │ │ │glandei mamare la │agalactiae, │rezultate ale│
│ │ │ │ │rumegătoare; │Staphylococcus │proiectului │
│ │ │ │ │- Metodologie │aures, │şi │
│ │ │ │ │pentru sintetizarea│Escherichia coli │metodologia │
│ │ │ │ │şi caracterizarea │şi Candida │utilizată în │
│ │ │Cercetări │ │econanoparticulelor│albicans. │cadrul │
│ │ │privind │ │de metal obţinute │Tratamentul │proiectului; │
│ │ │elaborarea │ │prin sinteză verde │convenţional, │- Elaborarea │
│ │ │unui produs │ │din diferite │care utilizează │şi │
│ │ │inovativ, │ │extracte de plante;│antibiotice │distribuirea │
│ │ │«ecologic │ │- Stabilirea │sistemice şi │de material │
│ │ │prietenos», │1.200.000│formulelor │intramamare, are │informativ în│
│ │ │pentru │d.c. │profilactice şi de │o serie de │format │
│100.│ADER │prevenţia şi │180.451 │tratament, precum │limitări precum: │electronic - │
│ │11.3.1│terapia │451.128 │şi a schemelor de │eficienţă │pagină de │
│ │ │afecţiunilor │342.857 │administrare a │limitată datorită│social media │
│ │ │glandei mamare│225.564 │produselor pe bază │spectrului larg │- şi tipărit │
│ │ │la │ │de econanoparticule│de agenţi │- broşuri de │
│ │ │rumegătoare, │ │în profilaxia şi │patogeni care │diseminare a │
│ │ │ca alternativă│ │tratamentul mamitei│provoacă mastite;│rezultatelor │
│ │ │la │ │la vacile pentru │apariţia │în mediul │
│ │ │antibioterapie│ │lapte; │rezistenţei la │profesional │
│ │ │ │ │- Evaluarea │antibiotice din │şi public; │
│ │ │ │ │efectului │cauza folosirii │- Minimum 2 │
│ │ │ │ │preparatului pe │neraţionale a │participări │
│ │ │ │ │bază de │acestora; riscul │la conferinţe│
│ │ │ │ │nanoparticule │apariţiei unor │din domeniu, │
│ │ │ │ │asupra parametrilor│reziduuri de │sub formă de │
│ │ │ │ │fizico-chimici ai │antibiotice şi │poster sau │
│ │ │ │ │laptelui şi a │pierderi │prezentare; │
│ │ │ │ │stării de sănătate │economice │- Elaborarea │
│ │ │ │ │a vacilor; │ridicate, │unui ghid de │
│ │ │ │ │- Studiu asupra │generate de │bune practici│
│ │ │ │ │fezabilităţii şi a │imposibilitatea │privind │
│ │ │ │ │efortului financiar│valorificării │managementul │
│ │ │ │ │aferent │laptelui │afecţiunilor │
│ │ │ │ │implementării la │contaminat; │mamare în │
│ │ │ │ │nivel de fermă a │recidivarea │sectorul │
│ │ │ │ │unui tratament │afecţiunii, │agrozootehnic│
│ │ │ │ │alternativ la │deoarece │convenţional │
│ │ │ │ │antibiotice şi │tratamentul, deşi│şi ecologic. │
│ │ │ │ │chimioterapice │poate îmbunătăţi │- Pagina web │
│ │ │ │ │pentru managementul│starea clinică, │cu informaţii│
│ │ │ │ │mastitei la vacile │nu reuşeşte │privind │
│ │ │ │ │pentru lapte │adesea să elimine│rezultatele │
│ │ │ │ │ │complet infecţia;│proiectului │
│ │ │ │ │ │dificultăţi în │ │
│ │ │ │ │ │contenţionarea │ │
│ │ │ │ │ │animalelor în │ │
│ │ │ │ │ │vederea │ │
│ │ │ │ │ │administrării │ │
│ │ │ │ │ │tratamentului │ │
│ │ │ │ │ │intramamar. │ │
├────┼──────┼──────────────┼─────────┼───────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Proiectul │ │
│ │ │ │ │ │urmăreşte │ │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea unui │ │
│ │ │ │ │ │produs inovativ, │ │
│ │ │ │ │ │pe bază de │ │
│ │ │ │ │ │nanoparticule de │ │
│ │ │ │ │ │metal, uleiuri │ │
│ │ │ │ │ │esenţiale şi │ │
│ │ │ │ │ │chitosan, pentru │ │
│ │ │ │ │ │managementul │ │
│ │ │ │ │ │mamitei la vaci │ │
│ │ │ │ │ │pentru lapte, ca │ │
│ │ │ │ │ │metodă │ │
│ │ │ │ │ │alternativă la │ │
│ │ │ │ │ │tratamentul │ │
│ │ │ │ │ │convenţional cu │ │
│ │ │ │ │ │antibiotice de │ │
│ │ │ │ │ │sinteză şi │ │
│ │ │ │ │ │chimioterapice. │ │
│ │ │ │ │ │Se vizează astfel│ │
│ │ │ │ │ │scăderea │ │
│ │ │ │ │ │pierderilor │ │
│ │ │ │ │ │economice în │ │
│ │ │ │ │ │ferme, creşterea │ │
│ │ │ │ │ │nivelului de │ │
│ │ │ │ │ │bunăstare a │ │
│ │ │ │ │ │animalelor prin │ │
│ │ │ │ │ │aplicarea în │ │
│ │ │ │ │ │producţie a unor │ │
│ │ │ │ │ │formule │ │
│ │ │ │ │ │profilactice şi │ │
│ │ │ │ │ │de tratament │ │
│ │ │ │ │ │bazate pe │ │
│ │ │ │ │ │nanoparticule, │ │
│ │ │ │ │ │obţinute în │ │
│ │ │ │ │ │cadrul acestui │ │
│ │ │ │ │ │proiect, ducând │ │
│ │ │ │ │ │la eficientizarea│ │
│ │ │ │ │ │managementului │ │
│ │ │ │ │ │mastitelor şi la │ │
│ │ │ │ │ │asigurarea │ │
│ │ │ │ │ │calităţii şi │ │
│ │ │ │ │ │siguranţei │ │
│ │ │ │ │ │laptelui materie │ │
│ │ │ │ │ │primă. │ │
│ │ │ │ │ │Nanoparticulele │ │
│ │ │ │ │ │vor fi │ │
│ │ │ │ │ │sintetizate │ │
│ │ │ │ │ │printr-o │ │
│ │ │ │ │ │biotehnologie │ │
│ │ │ │ │ │ecologică, de │ │
│ │ │ │ │ │nouă generaţie, │ │
│ │ │ │ │ │denumită «sinteză│ │
│ │ │ │ │ │verde», utilizând│ │
│ │ │ │ │ │extracte din │ │
│ │ │ │ │ │plante şi săruri │ │
│ │ │ │ │ │de metale. │ │
│ │ │ │ │ │Această │ │
│ │ │ │ │ │tehnologie │ │
│ │ │ │ │ │ecologică, al │ │
│ │ │ │ │ │cărei principiu │ │
│ │ │ │ │ │de bază constă în│ │
│ │ │ │ │ │utilizarea │ │
│ │ │ │ │ │polifenolilor din│ │
│ │ │ │ │ │plante ca agent │ │
│ │ │ │ │ │reducător şi │ │
│ │ │ │ │ │stabilizator, │ │
│ │ │ │ │ │este convenabilă,│ │
│ │ │ │ │ │mai puţin │ │
│ │ │ │ │ │consumatoare de │ │
│ │ │ │ │ │energie, │ │
│ │ │ │ │ │utilizează │ │
│ │ │ │ │ │materiale sigure,│ │
│ │ │ │ │ │eficienţa │ │
│ │ │ │ │ │procesului de │ │
│ │ │ │ │ │producţie a │ │
│ │ │ │ │ │nanoparticulelor │ │
│ │ │ │ │ │fiind maximizată.│ │
│ │ │ │ │ │Nanoparticulele │ │
│ │ │ │ │ │sintetizate vor │ │
│ │ │ │ │ │fi combinate cu │ │
│ │ │ │ │ │uleiuri │ │
│ │ │ │ │ │esenţiale, cu │ │
│ │ │ │ │ │efect recunoscut │ │
│ │ │ │ │ │în tratamentul │ │
│ │ │ │ │ │mastitelor, │ │
│ │ │ │ │ │precum şi cu │ │
│ │ │ │ │ │chitosan, │ │
│ │ │ │ │ │singurul compus │ │
│ │ │ │ │ │natural cu │ │
│ │ │ │ │ │funcţii similare │ │
│ │ │ │ │ │cu cele ale │ │
│ │ │ │ │ │colagenului. │ │
├────┼──────┼───────────┬──┴─────────┼───────────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Prin asocierea │ │
│ │ │ │ │ │nanoparticulelor │ │
│ │ │ │ │ │de metal cu │ │
│ │ │ │ │ │uleiuri esenţiale│ │
│ │ │ │ │ │se va profita de │ │
│ │ │ │ │ │numeroasele │ │
│ │ │ │ │ │activităţi │ │
│ │ │ │ │ │biologice ale │ │
│ │ │ │ │ │acestor compuşi, │ │
│ │ │ │ │ │precum │ │
│ │ │ │ │ │activitatea │ │
│ │ │ │ │ │antimicrobiană, │ │
│ │ │ │ │ │antiseptică, │ │
│ │ │ │ │ │antioxidantă, │ │
│ │ │ │ │ │antiinflamatoare,│ │
│ │ │ │ │ │analgezică. │ │
│ │ │ │ │ │Totodată, │ │
│ │ │ │ │ │acţiunea │ │
│ │ │ │ │ │antibacteriană şi│ │
│ │ │ │ │ │antiinflamatoare │ │
│ │ │ │ │ │este potenţată de│ │
│ │ │ │ │ │proprietăţile │ │
│ │ │ │ │ │chitosanului. │ │
│ │ │ │ │ │Produsul elaborat│ │
│ │ │ │ │ │va fi aplicat │ │
│ │ │ │ │ │extern, la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul glandei │ │
│ │ │ │ │ │mamare, sub formă│ │
│ │ │ │ │ │de spray/cremă, │ │
│ │ │ │ │ │şi va acţiona │ │
│ │ │ │ │ │local, prin │ │
│ │ │ │ │ │absorbţie │ │
│ │ │ │ │ │percutanată. Va │ │
│ │ │ │ │ │fi analizată │ │
│ │ │ │ │ │eficacitatea │ │
│ │ │ │ │ │tratamentului │ │
│ │ │ │ │ │alternativ pe │ │
│ │ │ │ │ │bază de │ │
│ │ │ │ │ │nanoparticule şi │ │
│ │ │ │ │ │compuşi naturali │ │
│ │ │ │ │ │comparativ cu │ │
│ │ │ │ │ │tratamentele │ │
│ │ │ │ │ │convenţionale pe │ │
│ │ │ │ │ │bază de │ │
│ │ │ │ │ │antibiotice şi │ │
│ │ │ │ │ │chimioterapice. │ │
│ │ │ │ │ │Acest tip de │ │
│ │ │ │ │ │abordare ar putea│ │
│ │ │ │ │ │aduce │ │
│ │ │ │ │ │îmbunătăţiri │ │
│ │ │ │ │ │majore în │ │
│ │ │ │ │ │sectorul │ │
│ │ │ │ │ │agrozootehnic şi │ │
│ │ │ │ │ │în cel al │ │
│ │ │ │ │ │sănătăţii │ │
│ │ │ │ │ │publice, deoarece│ │
│ │ │ │ │ │ar permite │ │
│ │ │ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │ │ │utilizării │ │
│ │ │ │ │ │antibioticelor şi│ │
│ │ │ │ │ │chimioterapicelor│ │
│ │ │ │ │ │şi a costurilor │ │
│ │ │ │ │ │economice │ │
│ │ │ │ │ │generate de │ │
│ │ │ │ │ │această │ │
│ │ │ │ │ │afecţiune. │ │
│ │ │ │ │ │Cercetările vor │ │
│ │ │ │ │ │conduce la │ │
│ │ │ │ │ │aprofundarea │ │
│ │ │ │ │ │cunoştinţelor │ │
│ │ │ │ │ │ştiinţifice │ │
│ │ │ │ │ │privind │ │
│ │ │ │ │ │utilizarea │ │
│ │ │ │ │ │nanotehnologiei │ │
│ │ │ │ │ │în sectorul │ │
│ │ │ │ │ │agrozootehnic şi │ │
│ │ │ │ │ │la obţinerea unor│ │
│ │ │ │ │ │soluţii inovative│ │
│ │ │ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │ │ │eficientizarea │ │
│ │ │ │ │ │producţiei. │ │
└────┴──────┴───────────┴────────────┴───────────────────┴─────────────────┴─────────────┘
" ART. II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea Bucureşti, 8 octombrie 2019. Nr. 503. ---- 
