Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 5.933 din 11 decembrie 2024 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2.933/2023 privind aprobarea Ghidului de finanţare pentru investiţia specifică: I3.2 - Digitalizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii din cadrul pilonului II: Transformare digitală - componenta 7: Transformare digitală, investiţia: I3. Realizarea sistemului de eHealth şi telemedicină
EMITENT: Ministerul Sănătăţii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1248 din 11 decembrie 2024
Văzând Referatul de aprobare nr. 5.933R din 11.12.2024 al Direcţiei generale implementare şi monitorizare proiecte,
având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 şi ale Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă,
luând în considerare prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare,
ţinând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii emite următorul ordin:
ART. I
Anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2.933/2023 privind aprobarea Ghidului de finanţare pentru investiţia specifică: I3.2 - Digitalizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii din cadrul pilonului II: Transformare digitală - componenta 7: Transformare digitală, investiţia: I3. Realizarea sistemului de eHealth şi telemedicină, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 şi 784 bis din 31 august 2023, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Secţiunea 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
" SECŢIUNEA 1.
Planul naţional de redresare şi rezilienţă
1.1. Planul naţional de redresare şi rezilienţă
Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României (PNRR) este conceput aşa încât să asigure un echilibru optim între priorităţile Uniunii Europene şi necesităţile de dezvoltare ale României, în contextul recuperării după criza COVID-19 care a afectat semnificativ ţara, aşa cum a afectat întreaga Uniune Europeană şi întreaga lume.
Obiectivul general al PNRR este corelat în mod direct cu obiectivul general al Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aşa cum este inclus în art. 4 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021.
Astfel, obiectivul general al PNRR este dezvoltarea României prin realizarea unor programe şi proiecte esenţiale care să sprijine rezilienţa, nivelul de pregătire pentru situaţii de criză, capacitatea de adaptare şi potenţialul de creştere, prin reforme majore şi investiţii-cheie cu fonduri din Mecanismul de redresare şi rezilienţă.
Obiectivul specific al PNRR este şi el corelat cu cel al mecanismului, detaliat în Regulamentul (UE) 2021/241, şi anume de a atrage fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană prin NextGenerationEU în vederea atingerii jaloanelor şi a ţintelor în materie de reforme şi investiţii.
1.2. Provocări în digitalizarea sistemului de sănătate
Conceptul de «sănătate digitală» care include atât m-sănătatea (sănătatea mobilă), cât şi e-sănătatea, descrie utilizarea generală a TIC - tehnologia informaţiei şi comunicaţiei (aplicaţii digitale, mobile, wireless, platformă cloud, sistemul naţional de securitate cibernetică pentru domeniul sănătăţii etc.) pentru furnizarea serviciilor de asistenţă medicală. De asemenea, este folosit cu accepţiunea de «domeniu al cunoaşterii şi practicii asociat cu dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor digitale pentru îmbunătăţirea sănătăţii. Sănătatea digitală extinde conceptul de e-sănătate pentru a include consumatorii digitali, cu o gamă mai largă de dispozitive inteligente şi conectate. De asemenea, înglobează şi alte utilizări ale tehnologiilor digitale pentru sănătate, precum internetul obiectelor, învăţarea automată, inteligenţa artificială, tehnica avansată de calcul, analiza volumelor mari de date şi robotica» (Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2020).
Analiza datelor de sănătate la nivel naţional este incompletă şi ineficientă. Datele sunt incomplete, fragmentate, nesigure, nestructurate, nestandardizate şi de multe ori nonelectronice. Nu există un cadru sistemic de guvernanţă a datelor pentru a aborda calitatea datelor şi schimbul eficient al acestora în cadrul diferitelor instituţii administrative, furnizori de servicii, pacienţi. Deşi mari volume de date colectate există, acestea nu sunt vizibile pentru toate instituţiile din sistemul de sănătate. Bazele de date ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), deşi bogate în conţinut de informaţii, sunt în mare parte legate
de activitatea de bază a asigurărilor şi nu sunt uşor accesibile pentru Ministerul Sănătăţii (MS) şi pentru alte părţi interesate. Calitatea datelor colectate de la furnizori şi instituţii este scăzută deoarece sunt furnizate aceleaşi tipuri de date în template-uri diferite, făcând dificilă corelarea şi interpretarea lor. Ministerului Sănătăţii îi lipseşte capacitatea de administrare pentru a face faţă fragmentării informaţiilor despre sănătate şi pentru a realiza coordonarea între agenţii.
Nu există un serviciu centralizat de schimb de date medicale, făcând dificilă coordonarea multiplelor sisteme de informaţii, însoţită şi de bariere instituţionale şi tehnice semnificative. Deşi majoritatea furnizorilor au un fel de sisteme informatice computerizate, lipsa unei platforme de standardizare a guvernanţei datelor nu permite introducerea eficientă a indicatorilor de performanţă şi a mecanismelor de asigurare a calităţii necesare pentru metodele de plată bazate pe performanţă. De aceea, instituţiile cu atribuţii în domeniul sanitar aflate în subordinea MS vor trebui să conlucreze cu o bază de date informatică comună. Având în vedere cele menţionate mai sus, se impune dezvoltarea unor module informatice noi care să deservească activitatea Ministerului Sănătăţii şi a instituţiilor din subordinea sa. Astfel, va fi demarat un proces de digitalizare, prin achiziţionarea şi instalarea echipamentelor necesare (echipamente IT, echipamente pentru comunicaţii şi echipamente conexe, inclusiv licenţe), dezvoltarea de aplicaţii informatice aferente, dar şi prin instruirea personalului tehnic la nivel local. Instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii pentru care se urmăreşte această digitalizare vor include în principal direcţiile de sănătate publică judeţene (inclusiv cea a municipiului Bucureşti), serviciile de ambulanţă judeţene (inclusiv Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov), Institutul Naţional de Sănătate Publică, Institutul Naţional de Medicină Sportivă, Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională «Prof. Dr. C.T. Nicolau», Agenţia Naţională de Transplant, Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale, Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, institutele de medicină legală, Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog Bucureşti, Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti.
Sistemele informatice din spitale şi platformele naţionale ale Ministerului Sănătăţii gestionează o cantitate imensă de date sensibile, inclusiv informaţii personale şi medicale ale pacienţilor. Astfel de date sunt extrem de importante pentru întreg sistemul, iar o breşă de securitate ar putea duce la compromiterea informaţiilor confidenţiale ale pacienţilor, prejudiciindu-le drepturile şi încrederea în sistemul de sănătate. Un atac cibernetic asupra unui spital poate avea consecinţe devastatoare. De exemplu, ransomware-ul, care criptografează datele şi cere o răscumpărare pentru deblocare, poate paraliza funcţionarea unei unităţi medicale, afectând în mod direct îngrijirea pacienţilor. Prin urmare, asigurarea unei infrastructuri IT securizate nu este doar o prioritate, ci o necesitate vitală şi o obligaţie legală. Pe lângă protejarea datelor sensibile, securitatea cibernetică în domeniul sănătăţii contribuie la menţinerea integrităţii şi disponibilităţii sistemelor critice. Când un spital este ţintit de un atac cibernetic care afectează sistemele sale informatice, nu doar datele pacienţilor sunt în pericol, ci şi funcţionarea generală a instituţiei. Acest lucru poate afecta programările, gestionarea resurselor şi, cel mai grav, îngrijirea pacienţilor, care pot depinde de accesul rapid la informaţii şi echipamente.
Lista finală a instituţiilor şi gradul de digitalizare ce vor fi atinse în cadrul proiectului vor depinde de bugetul final necesar, având în vedere suma alocată pentru această subcomponentă. Pentru fiecare investiţie în parte se va realiza procedura de licitaţie deschisă, derulată şi coordonată de fiecare beneficiar sau partener, urmând ca criteriile de selecţie să aibă la bază cel mai bun raport calitate-preţ, cu proceduri de atribuire care oferă posibilitatea de a alege cea mai avantajoasă ofertă din punctul de vedere al calităţii şi expertizei tehnice şi totodată încadrarea în limitele bugetului alocat."
2. La secţiunea 2, punctele 2.1-2.6 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"2.1. Obiectivul Investiţiei
Obiectivul investiţiei este reprezentat de dezvoltarea unui cadru sistemic de guvernanţă a datelor pentru a aborda calitatea datelor şi schimbul eficient al acestora în cadrul diferitelor instituţii administrative, unităţi sanitare, furnizori de servicii, pacienţi.
Având în vedere cele menţionate, se urmăreşte dezvoltarea unor module informatice noi care să deservească activitatea instituţiilor din domeniul sănătăţii prin demararea unui proces de digitalizare, prin achiziţionarea şi instalarea echipamentelor necesare (echipamente IT, echipamente pentru comunicaţii şi echipamente conexe, inclusiv licenţe), migrarea de date către noi sisteme şi infrastructuri, dezvoltarea de aplicaţii informatice aferente, dar şi prin instruirea personalului tehnic la nivel local. Instituţiile din domeniul sanitar aflate în zone defavorizate vor avea prioritate în ceea ce priveşte alocarea de fonduri. Suplimentar, se va realiza o platformă naţională pentru securitate cibernetică în domeniul sănătăţii.
2.2. Indicatorii investiţiei
Investiţia are următorii indicatori:
a) indicatori cantitativi în conformitate cu prevederile ţintei 158:
a.1) cel puţin 60 de instituţii de sănătate publică vor fi digitalizate;
a.2) cursuri de formare a personalului pentru a învăţa să utilizeze aplicaţiile informatice pentru 2.970 de angajaţi;
b) indicator comun conform Regulamentului delegat (UE) 2021/2.106:
- utilizatori de servicii, produse şi procese publice digitale noi şi modernizate: persoane;
c) platformă naţională pentru securitatea cibernetică în domeniul sănătăţii.
Indicatorii la nivel de proiect sunt (minimum):
1. echipamente hardware achiziţionate şi instalate;
2. soluţii software implementate (dezvoltate şi/sau configurate);
3. număr de sisteme/aplicaţii informatice implementate/ funcţionale interconectate şi interoperabile cu sistemele existente la nivelul instituţiei şi/sau al altor instituţii;
4. număr de persoane instruite şi certificate de instruire emise;
5. număr de unităţi sanitare/instituţii care beneficiază de sistemul de securitate cibernetică.
2.3. Alocarea apelului de proiecte
Alocarea totală a prezentului apel pentru «Digitalizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul sanitar aflate în subordinea MS» este de 496.380.000 lei (fără TVA), echivalentul a 100.000.000 € (fără TVA), la cursul de schimb InforEuro din luna iulie 1 euro = 4,9638 lei.
NOTĂ:
În funcţie de interesul manifestat de solicitanţi în cadrul apelurilor specifice, Ministerul Sănătăţii poate decide realocări bugetare între investiţiile din cadrul aceleiaşi componente (componenta C7) fără a afecta îndeplinirea indicatorilor minimi de rezultat.
NOTĂ:
Ministerul Sănătăţii poate decide finanţarea unui număr de proiecte cu indicatori superiori ţintei prevăzute în CID cu condiţia încadrării în bugetul alocat investiţiei sau în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare.
În scopul atingerii jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii sunt autorizaţi să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanţare a căror valoare poate determina depăşirea cu până la 30% a sumelor alocate în euro aferente fiecărei reforme şi/sau investiţii din acordurile de finanţare, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu această destinaţie prin legile bugetare anuale.
2.4. Valori maxime ale bugetului
Bugetul maxim pentru un proiect se acordă în funcţie de modalitatea de organizare şi funcţionare a instituţiei publice beneficiare, astfel:
• Direcţiile de sănătate publică judeţene (inclusiv cea a municipiului Bucureşti):
- Bugetul total alocat: 21.500.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 500.000 euro (fără TVA)
• Serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov:
- Bugetul total alocat: 25.200.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 600.000 euro (fără TVA)
• Institutul Naţional de Sănătate Publică
- Bugetul total alocat: 6.000.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 6.000.000 euro (fără TVA)
• Institutul Naţional de Medicină Sportivă
- Bugetul total alocat: 300.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 300.000 euro (fără TVA)
• Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină «Prof. Dr. C.T. Nicolau»
- Bugetul total alocat: 5.000.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 5.000.000 euro (fără TVA)
• Agenţia Naţională de Transplant
- Bugetul total alocat: 1.000.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 1.000.000 euro (fără TVA)
• Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale
- Bugetul total alocat: 300.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 300.000 euro (fără TVA)
• Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice
- Bugetul total alocat: 500.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 500.000 euro (fără TVA)
• Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
- Bugetul total alocat: 5.000.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 5.000.000 euro (fără TVA)
• Institutele de medicină legală şi Institutul Naţional de Medicină Legală «Mina Minovici» Bucureşti
- Bugetul total alocat: 3.000.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 500.000 euro (fără TVA)
• Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog Bucureşti
- Bugetul total alocat: 200.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 200.000 euro (fără TVA)
• Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate
- Bugetul total alocat: 1.000.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 1.000.000 euro (fără TVA)
• Ministerul Sănătăţii:
- Bugetul total alocat: 55.000.000 euro (fără TVA)
– Bugetul maxim alocat/proiect: 31.000.000 euro (fără TVA)
2.5. Activităţi eligibile
Proiectele propuse spre finanţare în cadrul apelului MS-732 aferente investiţiei specifice I3.2. - Digitalizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul sanitar aflate în subordinea MS au ca scop implementarea de sisteme informatice integrate pentru conectarea tuturor sistemelor de înregistrare şi administrare digitale.
Un proiect poate conţine următoarele componente: Componenta 1: Îmbunătăţirea/Dezvoltarea reţelelor de comunicaţii şi a infrastructurii IT/hardware la nivelul instituţiei, cu următoarele activităţi eligibile:
• Implementarea unor componente noi, actualizarea sau extinderea componentelor hardware existente şi ale reţelei de comunicaţii IT, exemple:
- Porturi de comunicare externă (Gateways)
– Routere
– Comutatoare (Switches)
– Huburi
– Puncte de acces wireless
– Firewalluri
– Modemuri
– Conectori între reţele (Bridges)
– Repetoare
– Gateway-uri
– Servere de reţea
– Cabluri şi conectori
– Adaptoare de reţea
– Proxy-uri
– Balansor încărcare reţea (Load Balancers)
– Hardware VPN
– Stocare pentru acces la reţea (Network Access Storage - NAS)
– Transceiveruri
– Panouri de corecţie (Patch panels)
• Actualizarea sau instalarea software-ului legat de reţelele IT şi securitate, exemple:
- Sisteme de operare în reţea (Network Operating Systems - NOS)
– Software de management sau monitorizare a reţelei
– Sistem de protecţie şi securitate (Firewall)
– Reţea privată virtuală (VPN)
– Sisteme de detectare a intruziunilor (IDS)/Sisteme de prevenire a intruziunilor (IPS)
– Balansor încărcare reţea (Load Balancers)
– Maparea reţelei şi inventarul
– Antivirus/Antimalware
– Server web
– Server DNS (Domain Name System)
– Server DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol).
– Controller de reţea definită de software (Software Defined Networking - SDN).
– Simulator de reţea
– Server proxy
– Server FTP
– Analizor de protocol de reţea
– Software de reţea wireless
– Instrumente de automatizare a reţelei
– Soluţii SD-WAN
– Software de comunicaţii unificate
– Amenajare spaţiu - cameră/camere servere/infrastructură IT centrală;
• Actualizarea sau instalarea dispozitivelor hardware IT, exemple:
- Servere
– Dispozitive de stocare a datelor
– Staţii de lucru/Desktopuri/Laptopuri/Tablete pentru uz administrativ
– Rackuri şi dulapuri pentru servere
– Dispozitive de alimentare neîntreruptibilă (UPS)
– Imprimante şi scanere
– Alte periferice pentru computere (tastatură, mouse-uri, altele) pentru uz administrativ
– Unităţi de distribuţie a energiei
– Sisteme de răcire
– Scanere de coduri de bare
– Dispozitive biometrice Componenta 2: Implementarea şi/sau îmbunătăţirea software-ului nonclinic şi a interoperabilităţii, cu următoarele activităţi eligibile:
• Implementarea unor sisteme noi, actualizarea sau extinderea modulelor software nonclinice legate de funcţionarea instituţiei:
- Managementul resurselor umane şi interoperabilitate cu alte sisteme digitale similare de la nivel naţional/administrativ
– Managementul lanţului de aprovizionare
– Întreţinerea clădirilor şi instalaţiilor
– Managementul documentelor
– Managementul serviciilor de securitate
– Management de conţinut (site web sau similar)
– Retrodigitalizarea arhivelor
• Implementarea unor sisteme noi, actualizarea sau extinderea sistemelor de operare, platformelor, aplicaţiilor software de birou:
- Sisteme de operare
– Baze de date
– Platforme de schimb şi integrare de informaţii
– Aplicaţii software de birou Componenta 3: Dezvoltarea de platforme digitale integrate la nivel naţional pentru sistemul medical, cu următoarele activităţi eligibile:
– Platforme digitale pentru managementul resursei umane
– Platforme digitale pentru gestionarea fluxurilor financiare
– Platforme digitale pentru gestionarea şi evidenţa infrastructurii/dotărilor de la nivelul instituţiei
– Platforme digitale pentru gestionarea/managementul documentelor
– Registru digital pentru înregistrarea în evidenţe electronice a documentelor
– Registre naţionale de boală
– Platforme digitale pentru gestionarea/managementul din domeniul farmaceutic Componenta 4: Dezvoltarea unei platforme naţionale de securitate cibernetică în domeniul sănătăţii
Atenţie! În cadrul componentelor 1 şi 2 sunt eligibili toţi solicitanţii enumeraţi la secţiunea 2.6, iar în cadrul componentei 3 sunt eligibile doar următoarele instituţii:
• Ministerul Sănătăţii
• Institutul Naţional de Sănătate Publică
• Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină «Prof. Dr. C.T. Nicolau»
• Institutul Naţional de Medicină Sportivă
Atenţie! În cadrul componentei 4 este eligibil doar Ministerul Sănătăţii şi/sau parteneriate dintre Ministerul Sănătăţii şi alte ministere sau instituţii publice cu reţea sanitară proprie.
NOTĂ:
Lista de elemente (echipamente/investiţii) nu este limitativă, ci orientativă.
Atenţie! Structura obligatorie a proiectului
Implementarea investiţiilor menţionate în cadrul acestui ghid va conduce la luarea de decizii bazate pe date şi va ajuta MS în introducerea unei platforme centralizate de schimb de date interoperabile, aplicarea algoritmilor adaptivi care identifică cheltuielile ineficiente în sectorul sănătăţii şi consolidarea rolului de administrare a MS în traducerea datelor disponibile pentru furnizorii de servicii medicale şi instituţiile implicate în furnizarea de servicii, promovarea eficienţei cheltuielilor publice pentru sănătate.
Este obligatoriu ca proiectele propuse spre finanţare să conţină:
- digitalizarea interacţiunii cu terţi: prin terţ se înţeleg diferite entităţi cu care instituţia/unitatea sanitară intră în contact: pacienţi, societăţi comerciale etc.;
– digitalizarea fluxurilor interne specifice şi instituţionale (suport)/digitalizarea proceselor;
– pregătirea sistemului pentru interoperabilitate cu alte instituţii/unităţi sanitare, respectiv pentru integrare/consolidare şi replicare date;
– cursuri de formare pentru angajaţi în vederea utilizării noilor aplicaţii informatice.
NOTĂ:
Ministerul Sănătăţii are obligaţia de a forma resursa umană din instituţiile aflate în subordine în vederea dezvoltării de competenţe digitale şi a utilizării sistemelor informatice implementate în cadrul proiectelor.
Instrumentele proiectate pentru asigurarea confidenţialităţii datelor trebuie să asigure accesul utilizatorilor sistemului prin intermediul protocolului securizat HTTPS, folosind certificate digitale calificate, pentru a elimina posibilele încercări de interceptare a datelor când sunt transmise prin mediile de comunicaţie.
NOTĂ:
Entităţile eligibile vor putea aplica pentru finanţare în cadrul apelului, în funcţie de nevoile instituţionale, argumentate în cererea de finanţare, în raport cu specificul activităţii şi cu direcţiile de dezvoltare stabilite în documentul de analiză internă referitoare la necesitatea digitalizării. Solicitantul trebuie să demonstreze prin proiect că investiţia propusă sprijină dezvoltarea capacităţilor digitale ale entităţii, în scopul creşterii nivelului de inovare şi a competitivităţii/eficientizării la nivel instituţional. Este necesar ca documentul de analiză a necesităţii digitalizării să fie aprobat de conducătorul entităţii.
NOTĂ:
În scopul elaborării politicii Guvernului în domeniul societăţii informaţionale şi monitorizării implementării acesteia, precum şi al corelării cu politicile europene, înainte de demararea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică având ca obiect specificaţii tehnice aferente studiilor de fezabilitate, proiecte tehnice şi caiete de sarcini, care au o componentă specifică tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu o valoare nominală sau cumulată mai mare de 2.000.000 lei, fără TVA, finanţate din fonduri europene, la avizare vor fi condiţionate de obţinerea avizului Comitetului Tehnico-Economic (CTE) în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 941/2013 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională, cu modificările şi completările ulterioare.
NOTĂ:
Pentru realizarea sistemului naţional de securitate cibernetică Ministerul Sănătăţii poate încheia acorduri de parteneriat cu alte ministere sau instituţii în vederea implementării în condiţii optime a proiectului.
2.6. Solicitanţi eligibili
Beneficiarii eligibili sunt reprezentaţi de:
• Direcţiile de sănătate publică judeţene (inclusiv cea a municipiului Bucureşti)
• Serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov
• Institutul Naţional de Sănătate Publică
• Institutul Naţional de Medicină Sportivă
• Institutul Naţional de Transfuzie Sanguină «Prof. Dr. C.T. Nicolau»
• Agenţia Naţională de Transplant
• Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale
• Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice
• Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
• Institutele de medicină legală şi Institutul Naţional de Medicină Legală «Mina Minovici» Bucureşti
• Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog Bucureşti
• Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate
• Ministerul Sănătăţii
Solicitanţii şi aplicanţii eligibili (liderii de parteneriat) sunt reprezentaţi de instituţiile din domeniul sănătăţii sau de entităţile în subordinea cărora funcţionează şi pot încheia acorduri de parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).
Atenţie!
• Pentru depunerea proiectelor pe platforma proiecte.pnrr.gov.ro va fi necesar să fie realizat un parteneriat între instituţia din domeniul sanitar, ordonatorul principal de credite şi/sau unitatea administrativ-teritorială (UAT), în care să fie menţionat liderul de parteneriat şi dreptul de a încărca proiectul pe platforma dedicată. Liderul de parteneriat poate să fie orice entitate parte a acordului de parteneriat - inclusiv instituţia.
• Ministerul Sănătăţii nu solicită un acord de parteneriat standard, acesta se va întocmi/particulariza la nivelul partenerilor de proiect, în funcţie de specificul fiecăruia. Un model orientativ de acord de parteneriat se regăseşte în anexa 12 la prezentul ghid.
• Un beneficiar poate primi finanţare în cadrul unui singur proiect prin prezentul ghid.
• În situaţia în care un ordonator principal de credite şi/sau UAT deţine mai multe entităţi menţionate ca fiind eligibile, aceştia pot depune maximum 1 proiect pentru fiecare entitate beneficiară.
• Un ordonator principal de credite şi/sau UAT poate beneficia de finanţare pentru mai multe proiecte, câte un proiect finanţat pentru fiecare beneficiar.
NOTĂ:
Dosarul de finanţare va fi încărcat pe platforma proiecte.pnrr.gov.ro de reprezentantul legal sau un împuternicit angajat (contract de muncă pe perioadă nedeterminată) al liderului de parteneriat.
NOTĂ:
Pe platforma proiecte.pnrr.gov.ro un cod de identificare fiscală nu poate fi alocat către 2 persoane diferite pentru a depune proiecte în cadrul mai multor sesiuni/apeluri.
NOTĂ:
Pentru realizarea platformei de securitate cibernetică în domeniul sănătăţii, Ministerul Sănătăţii poate încheia acorduri de parteneriat cu alte ministere sau instituţii publice."
3. Secţiunea 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
" SECŢIUNEA 4.
Etapele de derulare ale unui proiect
Proiectele din cadrul prezentului apel se vor derula astfel:
1. Realizarea documentaţiei-suport
2. Depunerea dosarului de finanţare
3. Evaluarea şi selecţia beneficiarilor
4. Contractarea
5. Implementarea investiţiilor specifice
4.1. Realizarea documentaţiei-suport
La nivelul fiecărui beneficiar va fi necesar:
- Realizarea unui document intern referitor la necesitatea digitalizării. Acesta trebuie sa includă: analiza nevoilor, analiza fluxurilor, posibilităţile de digitalizare, resursele necesare, rezultatele aşteptate;
– Realizarea unei note de fundamentare/unui studiu de oportunitate/alt document justificativ, după caz, aprobat de către conducătorul instituţiei cu atribuţii în domeniul sanitar. Nota de fundamentare/Studiul de oportunitate/Alt document justificativ va face referire la întreg documentul de analiză critică sau doar la o parte din acesta.
– Pentru justificarea bugetului propus, cererea de finanţare va fi însoţită de documente justificative pentru fiecare tip de cost (de exemplu, minimum 1 contract similar/oferte de preţ etc.).
NOTĂ:
Proiectul propus spre finanţare trebuie să prevadă echipamente/dotări cu cele mai noi tehnologii disponibile, inovative, respectiv modul în care acestea se vor încadra în fluxul existent de lucru.
4.2. Dosarul de finanţare
Dosarele de finanţare în cadrul acestei investiţii se încarcă pe platforma proiecte.pnrr.gov.ro doar în intervalul menţionat la secţiunea 2.7 de mai sus şi pentru apelul dedicat scopului proiectului. Încărcarea dosarelor de finanţare se va realiza în conformitate cu prevederile anexei 1.1 - Manualul de înscriere proiecte; este obligatorie disponibilitatea unei semnături electronice în acest sens.
Dosarul de finanţare este compus din (cu titlu obligatoriu):
- Anexa 1 - Cererea de finanţare
– Anexa 2 - Manual înscriere proiecte
– Anexa 3 - Declaraţia de eligibilitate
– Anexa 3.1 - Declaraţie angajament
– Anexa 4 - Declaraţie privind eligibilitatea TVA
– Anexa 5 - Declaraţie de consimţământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal
– Anexa 6 - Declaraţia solicitantului şi a partenerului privind evitarea conflictelor de interese, a fraudei, corupţiei şi dublei finanţări
– Anexa 7 - Declaraţie privind respectarea principiului DNSH
– Anexa 7.1 - Autoevaluarea privind respectarea principiului DNSH
– Anexa 8 - Grila de evaluare
– Anexa 9 - Bugetul şi planul de achiziţii (Se va anexa inclusiv nota de fundamentare/studiul de oportunitate/alt document justificativ/oferte de preţ.)
– Anexa 10 - Model orientativ de hotărâre de aprobare a proiectului şi a cheltuielilor legate de proiect
– Anexa 11 - Model contract de finanţare
– Anexa 12 - Model acord de parteneriat
– Documente referitoare la statutul solicitantului şi reprezentantul legal
– Alte documente
NOTĂ:
Toate documentele aferente dosarului de finanţare se vor asuma prin semnătură de către liderul de parteneriat (solicitant). Acordul de parteneriat se va încheia între toate entităţile partenere şi se va asuma prin semnătură de către acestea. Hotărârea de aprobare a proiectului se va aproba şi semna la nivelul ordonatorului principal de credite şi/sau al unităţii administrativ-teritoriale.
Toate dosarele de finanţare vor fi înregistrate în ordinea primirii şi vor intra în proces de evaluare-selecţie după termenul-limită de depunere.
NOTĂ:
Fiind un apel necompetitiv cu termen-limită de depunere şi pentru a evita supraîncărcarea sistemului de înregistrare electronică se recomandă evitarea depunerii solicitărilor de finanţare în ultima perioadă, respectiv depunerea cât mai rapidă a acestora.
Pentru prezentul apel de proiecte se vor depune (lista nu este exhaustivă, ci prezintă orientări generale referitoare la identificarea solicitantului şi a reprezentantului legal):
- documentele statutare ale solicitantului^1);
^1) Documentele statutare ale solicitantului pot diferi în funcţie de forma de organizare şi subordonare a instituţiei.
– în cazul în care solicitantul prevede contribuţie proprie, este necesar să fie încărcate documente-suport referitoare la asigurarea acesteia, aprobate în conformitate cu prevederile legale;
– documente privind identificarea reprezentantului legal al solicitantului; pentru reprezentantul legal al solicitantului se va anexa în mod obligatoriu la cererea de finanţare o copie după un document de identificare.
NOTĂ:
Ministerul Sănătăţii, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii, îşi rezervă dreptul de a solicita informaţii suplimentare referitoare la instituţie. Atât formularul cererii de finanţare, cât şi anexele acestuia vor fi încărcate în platforma informatică în format pdf şi se vor transmite sub semnătură electronică extinsă, certificate în conformitate cu prevederile legale în vigoare^2).
^2) Semnătura digitală este bazată pe un certificat digital, valabil la momentul depunerii documentelor.
Limba utilizată în completarea dosarului de finanţare şi în corespondenţa cu Ministerul Sănătăţii este limba română.
NOTĂ:
Pe platforma proiecte.pnrr.ro, conform anexei 1.1 - Manual de înscriere proiect, pagina 25, la „Valoare solicitată proiect“ se va trece valoarea din cererea de finanţare menţionată la «Buget solicitat (fără TVA)», iar la «Buget proiect» se va trece valoarea din cererea de finanţare menţionată la «Buget total (fără TVA)». Pentru proiectele la care nu este cazul de contribuţie proprie, valorile menţionate anterior vor fi egale.
Atenţie!
• Având în vedere structura platformei proiecte.pnrr.gov.ro, pentru solicitanţii care doresc să încarce mai multe cereri de finanţare (la nivelul ordonatorilor principali de credite - de pe acelaşi CUI), în conformitate cu prevederile din ghidul de finanţare, este necesar să încarce cererile de finanţare şi anexele/documentele-suport aferente în cadrul unui singur dosar înainte de a transmite definitiv dosarul. Se pot încărca până la 20 de cereri de finanţare într-un dosar.
• În situaţia în care un solicitant a încărcat şi transmis un dosar de finanţare şi doreşte să transmită cereri de finanţare şi pentru alte entităţi eligibile, este necesar să transmită un e-mail la adresa: info.digitalizare@ms.ro pentru a se deschide canalul de comunicare în cadrul platformei proiecte.pnrr.gov.ro, pentru a încărca restul de cereri de finanţare şi anexe/documente-suport. Acestea vor fi denumite astfel încât să fie uşor de identificat.
• În situaţia în care un solicitant doreşte să înlocuiască/să completeze dosarul de finanţare în perioada în care apelul este deschis este necesar să trimită un e-mail la adresa info.digitalizare@ms.ro pentru a se deschide canalul de comunicare în cadrul platformei proiecte.pnrr.gov.ro, pentru a încărca noul dosar/anexele/documente-suport. În solicitarea transmisă este necesar să menţioneze motivele şi documentele care fac obiectul completării.
4.3. Evaluarea şi selecţia beneficiarilor
Evaluarea dosarelor de finanţare primite se face începând cu prima zi după data de închidere a apelului menţionată la secţiunea 2.7 - Calendar apel şi se evaluează având în vedere criteriile din grila de evaluare anexată prezentului ghid (anexa 8).
Dosarul de finanţare va fi respins în situaţia în care valoarea care reiese din documentaţia-suport excedează alocării maxime aferente proiectului, iar solicitantul nu depune hotărârea de aprobare a proiectului care să includă asigurarea finanţării neeligibile.
NOTĂ:
Ministerul Sănătăţii poate solicita informaţii suplimentare sau clarificări referitoare la buget sau alte aspecte din documentaţia-suport (notă de fundamentare/studiu de oportunitate/alt document justificativ).
Evaluarea proiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile anexei 8 - Grila de evaluare în 2 etape:
- Etapa I: Evaluarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii - în cadrul căreia se vor verifica următoarele:
• respectarea formatului standard al cererii de finanţare şi includerea tuturor anexelor obligatorii;
• modalitatea de completare a cererii de finanţare.
Pentru evaluarea conformităţii administrative şi a eligibilităţii se utilizează un sistem de evaluare de tip DA/NU/NA.
Numai cererile de finanţare eligibile sunt admise în următoarea etapă a procesului de evaluare, respectiv evaluarea tehnică.
– Etapa II: Evaluare tehnică - în urma căreia fiecare proiect va fi declarat ADMIS sau RESPINS pentru finanţare.
NOTĂ:
Pentru fiecare etapă de evaluare se pot solicita maximum 2 clarificări, iar solicitantul va avea obligaţia să răspundă în maximum 5 zile lucrătoare.
Lista beneficiarilor selectaţi pentru finanţare şi lista proiectelor aflate pe lista de rezervă vor fi postate pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi beneficiarii selectaţi pentru finanţare vor fi înştiinţaţi prin intermediul platformei proiecte.pnrr.gov.ro.
În termen de 15 zile de la primirea rezultatului, solicitanţii pot formula contestaţii pentru care vor primi răspuns în maximum 30 de zile. După rămânerea definitivă a rezultatelor, se vor publica lista finală de finanţare şi lista finală de rezervă pe site-ul Ministerului Sănătăţii. În situaţia în care unii dintre beneficiari renunţă la finanţare, se vor invita pentru contractare următorii solicitanţi de pe lista de rezervă în ordinea depunerii proiectului în platformă şi dacă valoarea proiectului se încadrează în bugetul disponibil în urma renunţării la finanţare a altui beneficiar. În situaţia în care bugetul eliberat prin renunţarea la finanţare nu acoperă bugetul eligibil al următorului clasat pe lista de rezervă, acesta va putea confirma sau respinge finanţarea parţială sau a anumitor părţi din proiect în termen de 15 zile de la primirea înştiinţării.
4.4. Contractarea
În 45^3) de zile calendaristice de la transmiterea înştiinţării pentru finanţare prin intermediul platformei proiecte.pnrr.gov.ro, beneficiarul are obligaţia de a semna contractul de finanţare. Pentru semnarea contractului de finanţare, Ministerul Sănătăţii poate/va solicita documente suplimentare necesare contractării.
^3) În situaţii justificate, în cadrul prezentului apel se poate prelungi termenul de 45 de zile.
În situaţia în care în termenul stabilit nu au fost depuse documentele necesare contractării, finanţarea se anulează şi se reîntregeşte bugetul disponibil apelului deschis.
În situaţia în care în termenul stabilit nu au fost depuse documentele suplimentare solicitate necesare contractării, finanţarea se anulează şi se invită următorii clasaţi de pe lista de rezervă.
Pentru semnarea contractului de finanţare este necesar să fie constituită unitatea de implementare şi monitorizare a proiectului (la nivelul ordonatorului principal de credite sau al instituţiei beneficiare) compusă din minimum 3 persoane: manager de proiect, responsabil cu achiziţiile publice şi responsabil tehnic. Pentru aceste 3 poziţii-cheie este obligatoriu ca persoanele numite să aibă studii superioare de lungă durată şi este recomandat să aibă experienţă specifică în implementarea fondurilor europene. Membrii unităţii de implementare vor completa declaraţii referitoare la incompatibilitate, antifraudă şi anticorupţie şi obligativitatea de a semnala astfel de situaţii în activităţile pe care le vor desfăşura şi le vor transmite împreună cu fişa postului şi CV. Dimensionarea personalului necesar implementării şi monitorizării proiectelor se va realiza în funcţie de evoluţia şi etapele de implementare a acestora, cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate.
NOTĂ:
Prin semnarea contractului de finanţare, beneficiarii investiţiilor se obligă să menţină echipamentele şi dotările în stare de funcţionare cel puţin până la 30 iunie 2026 sau pe durata perioadei de garanţie, dacă aceasta excedează datei de 30 iunie 2026.
NOTĂ:
În funcţie de specificul proiectului, în contractul de finanţare vor fi cuprinse prevederi referitoare la implementarea proiectului prin prisma alocării financiare anuale, respectiv a monitorizării prin rapoarte intermediare/finale.
4.5. Implementarea investiţiilor specifice
Beneficiarii finanţărilor vor demara acţiuni specifice de implementare a proiectelor care constau în derularea de proceduri de achiziţie publică în funcţie de specificul proiectelor.
În derularea proiectului, beneficiarul respectă prevederile legale în vigoare, în special cele cu privire la:
a) etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii, documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor, avizate conform legislaţiei specifice în vigoare (în domeniul TIC);
b) achiziţionarea din fonduri publice, produse, lucrări sau servicii, procedura de achiziţie fiind cea prevăzută de legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice;
c) conformitatea referitoare la echipamentele/dotările şi serviciile achiziţionate.
Beneficiarul răspunde de organizarea procedurilor de achiziţie publică şi de derularea contractelor aferente activităţilor din proiect, precum şi de modul de utilizare a sumelor potrivit destinaţiei pentru care au fost alocate.
Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul unităţilor de implementare şi monitorizare a proiectelor din cadrul beneficiarilor instituţii publice beneficiază de majorarea prevăzută la art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
NOTĂ:
În situaţia în care proiectul necesită modificarea structurii din autorizaţia sanitară de funcţionare, solicitantul va demara toate demersurile necesare pentru obţinerea referatului de evaluare, întocmit de autorităţile de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti (dacă este cazul), conform proiectului finanţat, până la finalizarea acestuia.
NOTĂ:
Ministerul Sănătăţii îşi rezervă dreptul de a realiza vizite la faţa locului prin echipe de monitorizare şi control formate din minimum 2 persoane. Vizitele vor fi anunţate cu minimum 3 zile lucrătoare înainte de efectuarea acestora, iar beneficiarii investiţiilor sunt obligaţi să permită accesul nerestricţionat al echipei de monitorizare şi control, respectiv să pună la dispoziţie toate documentele şi informaţiile solicitate.
NOTĂ:
Prin excepţie de la pct. 4.1-4.5, pentru implementarea platformei naţionale de securitate cibernetică (componenta 4), Ministerul Sănătăţii va încheia un acord de parteneriat cu alte ministere sau instituţii publice cu reţea sanitară proprie, iar finanţarea pentru implementarea proiectului se va realiza printr-o decizie de finanţare, nefiind necesare anexele 1-12 prevăzute la această secţiune."
ART. II
Direcţia generală implementare şi monitorizare proiecte din cadrul Ministerului Sănătăţii va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. III
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul sănătăţii,
Alexandru-Florin Rogobete,
secretar de stat
Bucureşti, 11 decembrie 2024.
Nr. 5.933.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
