Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În baza prevederilor <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, având în vedere prevederile Acordului interguvernamental franco-român de la Bucureşti din data de 28 septembrie 2006, în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii, ministrul educaţiei, cercetãrii şi inovãrii, interimar, emite prezentul ordin. ART. 1 Elevii din secţiile bilingve francofone, care fac parte din Proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone" şi care au un orar specific de cursuri în limba francezã şi de discipline nonlingvistice predate în limba francezã, au dreptul de a obţine menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat. ART. 2 (1) Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie sã susţinã şi sã promoveze urmãtoarele probe specifice: a) proba anticipatã; b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã; c) proba oralã la disciplina nonlingvisticã studiatã în limba francezã. (2) Elevii din secţiile bilingve francofone susţin proba anticipatã în clasa a XI-a, iar probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã şi proba oralã la disciplina nonlingvisticã studiatã în limba francezã, în clasa a XII-a. ART. 3 (1) Probele specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat se organizeazã şi se desfãşoarã conform metodologiei prevãzute în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentul ordin. (2) Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, structura probelor şi structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru modulul interdisciplinar de proiect şi pentru proba oralã la disciplina nonlingvisticã studiatã în limba francezã sunt prevãzute în anexa nr. 2, care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 4 Elevii care nu susţin sau nu promoveazã proba anticipatã în clasa a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susţin în clasa a XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat. ART. 5 Prevederile prezentului ordin se aplicã începând cu anul şcolar 2009-2010. ART. 6 La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin, orice prevedere contrarã prevederilor prezentului ordin se abrogã. ART. 7 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 8 Direcţia generalã educaţie timpurie, şcoli, performanţã şi programe, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi conducerile unitãţilor de învãţãmânt implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. p. Ministrul educaţiei, cercetãrii şi inovãrii, interimar, Cãtãlin Ovidiu Baba, secretar de stat Bucureşti, 29 octombrie 2009. Nr. 5.793. ANEXA 1 METODOLOGIA de organizare şi desfãşurare a probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat I. Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta metodologie se referã la susţinerea probelor specifice de bacalaureat de cãtre elevii din secţiile bilingve francofone, care fac parte din Proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone", denumite în continuare secţii bilingve francofone. (2) Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie sã susţinã şi sã promoveze urmãtoarele probe specifice: a) proba anticipatã, centratã pe modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, susţinutã în clasa a XI-a; b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã, susţinutã în clasa a XII-a; c) proba oralã la disciplina nonlingvisticã studiatã în limba francezã, susţinutã în clasa a XII-a. ART. 2 Profesorii examinatori din comisiile de bacalaureat, constituite pentru probele specifice susţinute în vederea obţinerii menţiunii "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, sunt aleşi, prin tragere la sorţi, dintre profesorii din liceele bilingve implicate în Proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone", care au participat la stagii de formare în România şi/sau în Franţa. II. Proba anticipatã ART. 3 (1) Elevii secţiilor bilingve francofone care au frecventat modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv în timpul clasei a XI-a susţin proba anticipatã. (2) Proba anticipatã se organizeazã simultan, în toate liceele bilingve care fac parte din proiect, în semestrul al II-lea al clasei a XI-a, în ultima vineri a lunii mai. (3) În cazul în care elevul promoveazã proba anticipatã în clasa a XI-a, acesta are dreptul de a participa la probele specifice organizate în clasa a XII-a, pentru elevii din secţiile bilingve francofone. (4) Elevii care nu susţin sau nu promoveazã proba anticipatã nu pot participa la probele specifice, care se susţin în clasa a XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat. (5) În cazul în care un elev de la secţia bilingvã francofonã repetã clasa a XI-a, acesta are obligaţia de a repeta modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv şi de a se prezenta din nou la proba anticipatã de la sfârşitul clasei a XI-a. ART. 4 (1) Coordonarea probei anticipate se face, la nivel naţional, de cãtre Comisia Naţionalã de Bacalaureat, iar la nivel judeţean, de cãtre comisia judeţeanã de bacalaureat. (2) În fiecare unitate de învãţãmânt liceal în care existã secţie bilingvã francofonã se înfiinţeazã Comisia de organizare şi desfãşurare a probei anticipate. (3) Comisia de organizare şi desfãşurare a probei anticipate se compune din: a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unitãţii de învãţãmânt; b) secretar - un cadru didactic cu abilitãţi în operarea pe calculator/informatician; c) membri - 1-2 cadre didactice; d) asistenţi - câte douã cadre didactice, de altã specialitate decât cea la care se susţine proba, pentru fiecare salã în care se desfãşoarã proba de examen; e) profesori examinatori - profesori de specialitate: un cadru didactic din şcoalã, ales dintre cei care au predat modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, şi un cadru didactic având specialitatea limba francezã, ales dintr-o listã de profesori care cunosc programul franco-român bilingv realizat în cadrul Acordului interguvernamental franco-român de la Bucureşti. (4) Comisia de organizare şi desfãşurare a probei anticipate are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi rãspunde de desfãşurarea probei anticipate în centrul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii; b) alcãtuieşte şi afişeazã la avizierul unitãţii de învãţãmânt, cu 24 de ore înaintea probei, lista alfabeticã a candidaţilor pentru proba anticipatã, cu precizarea orei la care trebuie sã se prezinte candidaţii; c) completeazã cataloagele de examen; d) examineazã şi evalueazã candidaţii, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii; e) afişeazã rezultatele probei anticipate; f) elaboreazã şi transmite comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 4 zile de la încheierea probei anticipate, rapoarte privind organizarea şi desfãşurarea acesteia. (5) Toţi profesorii din Comisia de organizare şi desfãşurare a probei anticipate sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general. ART. 5 (1) În cadrul modulului de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, elevii realizeazã, la nivelul clasei, un proiect, bazat pe disciplinele studiate. (2) Pânã la data de 1 noiembrie a fiecãrui an şcolar, profesorii de la disciplinele nonlingvistice predate în limba francezã vor afişa la avizierul şcolii titlurile proiectelor propuse pentru proba anticipatã din anul şcolar respectiv. (3) Pânã la data de 1 decembrie a fiecãrui an şcolar, elevii vor alege, la nivel de clasã, tema proiectului şi o vor depune la secretariatul şcolii. (4) Pe parcursul anului şcolar, elevii vor lucra la proiect în echipã şi vor redacta individual un carnet de bord şi o sintezã. (5) Carnetul de bord, redactat în francezã, va conţine notiţele sistematice luate în timpul cursurilor alocate modulului respectiv, în cadrul fiecãrei discipline nonlingvistice, precum şi raportul cercetãrilor documentare. (6) Sinteza sau nota sinteticã, de maximum douã pagini, se elaboreazã în limba francezã şi se referã la derularea proiectului şi la contribuţia personalã a elevului în cadrul echipei. ART. 6 (1) Proba anticipatã constã în: a) prezentarea oralã, în faţa comisiei, a carnetului de bord realizat în mod individual, pe durata modulului de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv, şi a sintezei; b) susţinerea oralã a produsului final/proiectului. (2) Durata probei nu va depãşi 10 minute pentru fiecare elev. ART. 7 (1) Pentru evaluarea modulului de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv se acordã maximum 100 de puncte, din care: a) maximum 20 de puncte pentru activitatea desfãşuratã în timpul anului; b) maximum 80 de puncte, din care 10 puncte din oficiu, pentru examenul final susţinut prin proba anticipatã. (2) Fiecare examinator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10. (3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de profesorii examinatori. (4) Nota probei anticipate se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjire la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului. (5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen. ART. 8 (1) Notele probei anticipate susţinute în clasa a XI-a se consemneazã într-un proces-verbal, elaborat în 3 exemplare, care se pãstreazã la secretariatul liceului pânã la sfârşitul clasei a XII-a. (2) Un exemplar al procesului-verbal se arhiveazã, al doilea exemplar este transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen la care este arondatã unitatea de învãţãmânt şi va fi anexã la catalogul de examen, iar al treilea exemplar este trimis Comisiei Naţionale de Bacalaureat. (3) Procesul-verbal transmis Comisiei de bacalaureat din centrul de examen se arhiveazã, împreunã cu celelalte documente ale examenului de bacalaureat. III. Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã ART. 9 (1) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã se organizeazã şi se desfãşoarã în conformitate cu metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat, respectând prevederile specifice, menţionate în prezenta metodologie. (2) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã este organizatã de Comisia de bacalaureat de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, organizatã la nivelul unitãţii de învãţãmânt liceal. (3) Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba francezã se face, pentru fiecare candidat, de cãtre 2 profesori examinatori, dintre care unul este cadrul didactic de la clasã, iar celãlalt este un alt cadru didactic, de aceeaşi specialitate, din altã unitate de învãţãmânt implicatã în proiectul bilingv francofon. ART. 10 (1) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã se susţine în clasa a XII-a, în perioada prevãzutã de calendarul examenului de bacalaureat. (2) Evaluarea competenţelor lingvistice în limba francezã se face prin 3 tipuri de probe, dupã cum urmeazã: a) probã scrisã, cu durata de 120 minute; b) probã oralã, cu durata de 20 minute; c) probã de înţelegere a unui text audiat, cu durata de 30 de minute. (3) Pentru proba oralã, fiecare elev va avea la dispoziţie 30 de minute pentru pregãtirea rãspunsului. ART. 11 Subiectele pentru probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã sunt elaborate de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar, în colaborare cu Serviciul de Cooperare şi Acţiune Culturalã al Ambasadei Franţei la Bucureşti, astfel încât sã permitã stabilirea, pentru fiecare candidat, a nivelului corespunzãtor Cadrului European Comun de Referinţã pentru Limbi (CECRL). ART. 12 (1) În urma susţinerii probei pentru evaluarea competenţelor lingvistice în limba francezã se obţine un certificat de competenţã în care se menţioneazã nivelul de limbã corespunzãtor CECRL. (2) Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, candidatul trebuie sã obţinã nivelul B2. ART. 13 Proba de evaluare a competenţei lingvistice în limba francezã, susţinutã de elevii secţiilor bilingve francofone în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, reprezintã pentru aceşti elevi proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbã de circulaţie internaţionalã studiatã pe parcursul învãţãmântului liceal, prevãzutã de metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat - proba C) ART. 14 (1) Candidaţii cãrora li se recunosc şi li se echivaleazã, conform prevederilor metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii, rezultatele obţinute la examene cu recunoaştere internaţionalã pentru certificarea competenţelor lingvistice în limba francezã nu mai susţin proba C din cadrul examenului de bacalaureat. (2) Pentru candidaţii proveniţi de la secţiile bilingve francofone, recunoaşterea menţionatã la alin. (1) conduce şi la obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat numai dacã aceştia au obţinut cel puţin nivelul B2. IV. Proba oralã la disciplina nonlingvisticã studiatã în limba francezã ART. 15 (1) Elevii din secţiile bilingve francofone au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, un orar specific de discipline nonlingvistice (DNL) predate în limba francezã: Matematicã, Fizicã, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Economie sau Informaticã, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea clasei. (2) În vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone susţin o probã oralã la una dintre DNL studiate în limba francezã. (3) Proba oralã la DNL studiatã în limba francezã se susţine obligatoriu în limba francezã, în ultima sãptãmânã din semestrul al II-lea al clasei a XII-a. ART. 16 (1) Proba oralã la DNL studiatã în limba francezã este organizatã de Comisia de bacalaureat de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale din unitatea de învãţãmânt liceal. (2) Pentru proba oralã la DNL studiatã în limba francezã se numesc în comisia menţionatã la alin. (1) 3 profesori examinatori din unitatea de învãţãmânt: 2 profesori de DNL şi un profesor de limba francezã, cu drept de notare, însãrcinat sã evalueze nivelul de competenţe de comunicare oralã în limba francezã al candidaţilor. (3) Profesorii de DNL sunt aleşi dintre cadrele didactice din unitatea de învãţãmânt, implicate în Proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone", dintre care unul este cel care a predat disciplina respectivã la clasã. ART. 17 Pentru fiecare candidat, timpul de pregãtire a rãspunsului este de maximum 30 minute, expunerea de 10 minute şi interacţiunea cu membrii comisiei de 10 minute. ART. 18 Pentru disciplina Informaticã, rezolvãrile cerinţelor de pe bilete se vor face pe foaia de examen; pe parcursul probei nu se vor folosi calculatorul sau alte dispozitive electronice de calcul. ART. 19 (1) Proba oralã de DNL este notatã cu maximum 100 de puncte, din care: 10 puncte din oficiu, 30 de puncte pentru nivelul competenţelor lingvistice de comunicare oralã în limba francezã şi 60 de puncte pentru cunoştinţele din sfera disciplinei. (2) Fiecare evaluator acordã candidatului un punctaj, care este multiplu de 10. (3) Punctajul final al candidatului se obţine ca medie aritmeticã a punctajelor acordate de membrii comisiei de evaluare. (4) Nota probei se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului final, urmatã de rotunjirea la cel mai apropiat întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului. (5) Notele probei se consemneazã în catalogul de examen. V. Rãspunderea disciplinarã ART. 20 Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a probelor specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate. ART. 21 (1) În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii probei, preşedinţii comisiilor vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. (2) În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu are rudã sau afin, pânã la gradul al patrulea, între candidaţii care participã la aceastã probã şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale. ART. 22 (1) Cadrele didactice care, în perioada susţinerii probei, manifestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau sãvârşesc orice alte fapte care împiedicã desfãşurarea în condiţii normale a probelor sunt sancţionate disciplinar conform Statutului personalului didactic. (2) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual. VI. Dispoziţii finale ART. 23 Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, absolvenţii secţiilor bilingve francofone trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sã promoveze examenul de bacalaureat; b) sã participe şi sã obţinã cel puţin 50 de puncte la proba anticipatã; c) sã participe şi sã obţinã cel puţin 50 de puncte la proba oralã de DNL; d) sã obţinã cel puţin 60 de puncte ca medie a punctajului realizat la proba anticipatã şi la proba oralã de DNL; e) sã participe şi sã obţinã minimum nivelul B2 la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã. ART. 24 (1) Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care îndeplinesc condiţiile menţionate la art. 23 obţin diploma de bacalaureat, prevãzutã de legea românã, cu menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã", precum şi o diplomã specificã, eliberatã de partea francezã. (2) Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care nu participã la probele specifice sau nu îndeplinesc condiţiile menţionate la art. 23 participã la probele bacalaureatului românesc, obţinând, în caz de promovare, diploma de bacalaureat prevãzutã de lege, fãrã menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã". (3) Absolvenţilor secţiilor bilingve francofone care au participat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã, organizatã conform prezentei metodologii, dar nu au obţinut nivelul B2, li se recunoaşte proba de evaluare a competenţelor lingvistice, cu nivelul atins, pentru obţinerea diplomei de bacalaureat românesc, fãrã menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã". ART. 25 Nu se admit contestaţii la proba anticipatã, la probele orale de DNL şi la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba francezã. ART. 26 Nota de la proba anticipatã şi de la proba oralã de DNL nu intrã în media de bacalaureat. ART. 27 Fiecare unitate de învãţãmânt are ca responsabilitate comandarea şi completarea diplomelor de bacalaureat cu menţiunea specialã "secţie bilingvã francofonã". ANEXA 2 Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvã francofonã" pe diploma de bacalaureat, structura probelor şi structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru modulul interdisciplinar de proiect şi pentru proba oralã la disciplina nonlingvisticã studiatã în limba francezã DISCIPLINA MATEMATICĂ 1. Tipuri de clase Examenul oral la matematicã se adreseazã urmãtoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone": a) clasã bilingvã filiera teoreticã, profil umanist; b) clasã bilingvã filiera teoreticã, profil real; c) clasã bilingvã filiera tehnologicã. 2. Competenţe de evaluat a) Utilizarea corectã a terminologiei specifice matematicii în diferite contexte de aplicare b) Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice c) Utilizarea corectã a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate d) Exprimarea şi redactarea corectã şi într-o manierã coerentã, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvãrii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme e) Analiza de situaţii-problemã şi determinarea ipotezelor necesare pentru a obţine o concluzie f) Generalizarea unor proprietãţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor. În plus, vor fi urmãrite competenţe specifice ale programei şcolare. 3. Teme reţinute Funcţii: - generalitãţi (a IX-a, a X-a); - funcţii particulare (funcţia de gradul 1, funcţia de gradul 2, funcţia radical, funcţia exponenţialã, funcţia logaritm); - aplicaţii ale derivatelor (profil real); - calcul integral (profil real). Combinatoricã - permutãri, aranjamente, combinãri; - binomul lui Newton. Geometrie analiticã în plan - reper cartezian, dreapta; - distanţa de la un punct la o dreaptã (profilul real); - cercul (profilul real). Numere complexe - forma algebricã - interpretare geometricã; - forma trigonometricã; - operaţii - adunare, scãdere, înmulţire, împãrţire, putere, rãdãcinã de ordinul n; - ecuaţii binome. Şiruri - definiţie, şir crescãtor/descrescãtor, şiruri limitate; - şiruri particulare (şiruri aritmetice, şiruri geometrice); - limita unui şir, şiruri convergente (profilul real). NOTĂ: Nu va fi necesar ca totalitatea temelor sã fie predate în limba francezã, dar se va urmãri ca elevii sã dispunã de un lexic suficient pentru rezolvarea exerciţiilor. 4. Structura examenului Pe fiecare bilet vor fi câte douã exerciţii, unul provenit din temele combinatoricã, geometrie analiticã în plan sau numere complexe şi celãlalt din temele şiruri sau funcţii. DISCIPLINA FIZICĂ 1. Tipuri de clase Examenul oral la fizicã se adreseazã urmãtoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din Proiectul "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone": a) clasã bilingvã filiera teoreticã, profil umanist; b) clasã bilingvã filiera teoreticã, profil real; c) clasã bilingvã filiera tehnologicã. 2. Competenţe de evaluat şi teme reţinute:
┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Teme propuse pentru clasa a IX-a │ │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Teme reţinute │Competenţe de evaluat │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│I. Energia mecanicã a unui sistem│● Aplicarea legii conservãrii energiei în cazul sistemelor │
│ │ mecanice studiate │
│ │● Aplicarea teoremei variaţiei energiei cinetice a punctului │
│ │ material în cazul sistemelor mecanice studiate │
│ │● Abordarea din perspectivã istoricã şi interdisciplinarã a │
│ │ conceptului de energie şi a legilor de conservare a acesteia │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Teme propuse pentru clasa a XII-a│ │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Teme reţinute │Competenţe de evaluat │
├─────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│I. Efectul fotoelectric │● Argumentarea calitativã, din perspectivã istoricã, a ipotezei │
│ │ naturii duale a luminii: ondulatorie şi corpuscularã │
│ │● Descrierea fotonului prin proprietãţile specifice particulei │
│ │ (energie, impuls etc.) │
│ │● Folosirea ipotezei corpusculare a naturii luminii pentru │
│ │ explicarea efectului fotoelectric extern │
│ │● Enunţarea şi scrierea legilor efectului fotoelectric, folosind│
│ │ ecuaţia lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern │
│ │● Utilizarea corectã şi adecvatã a conceptelor, a termenilor │
│ │ ştiinţifici şi a mãrimilor fizice cu unitãţile lor de mãsurã │
│ │● Identificarea erorilor logice în afirmaţii │
│ │● Identificarea valorii logice de adevãrat/fals dintr-o suitã de│
│ │ afirmaţii referitoare la o situaţie datã │
│ │● Argumentarea fizicã/ştiinţificã a formei matematice a unei │
│ │ legi fizice │
│ │● Descrierea etapelor unui calcul │
└─────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│Teme reţinute │Competenţe de evaluat │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│A. Clasificarea reacţiilor chimice: │●* Scrierea ecuaţiei reacţiei asociate unei │
│● Transformãri lente şi rapide │ transformãri de oxidoreducere şi │
│●* Cupluri oxidant/reductor şi scrierea │ identificarea în aceastã ecuaţie a celor │
│ ecuaţiilor acestor reacţii │ douã cupluri oxidant/reductor │
│●* Reacţii reversibile şi ireversibile; exemple │●* Definirea şi identificarea unui oxidant │
│● Introducerea noţiunii de pH şi a mãsurãrii sale │ şi a unui reductor │
│ │●* Definirea şi identificarea unui acid sau │
│ │ a unei baze dupã Bronsted │
│ │●* Scrierea şi calcularea ecuaţiei reacţiei │
│ │ asociate unei transformãri acido-bazice; │
│ │ identificarea în aceastã ecuaţie │
│ │ a celor douã cupluri acid-bazã conjugate │
│ │● Cunoaşterea definiţiei pH-ului pentru │
│ │ soluţiile apoase diluate │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│B.1. Starea de echilibru a unui sistem chimic │● De ştiut cã atunci când starea de │
│● Constanta de echilibru K asociatã ecuaţiei unei │ echilibru a sistemului este atinsã │
│ reacţii, la o temperaturã datã │ cantitãţile de materie nu mai evolueazã │
│● Autoprotoliza apei; │ şi cã aceastã stare de echilibru este │
│Constanta de echilibru numitã produs ionic al apei│ dinamicã │
│şi notatã K(e) şi pK(e) │● De ştiut cã Kw este constanta de echilibru│
│● Scala de pH: soluţie acidã, bazicã şi neutrã │ asociatã autoprotolizei apei │
│ │● Cunoscând valoarea pH-ului unei soluţii │
│ │ apoase, de precizat dacã este acidã, │
│ │ bazicã sau neutrã │
│ │● Plecând de la concentraţia molarã a │
│ │ ionilor H(3)O+ sau OH-, sã se deducã │
│ │ valoarea pH-ului soluţiei. │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│2. Baterii electrice: │● Schematizarea unei baterii │
│● Transferuri spontane de electroni între specii │● Utilizarea criteriului de evoluţie │
│ chimice (amestecate sau separate) de douã │ spontanã pentru a determina sensul de │
│ cupluri oxidant/reductor de tipul ion metalic/ │ deplasare a purtãtorilor de sarcinã într-o│
│ metal, M^n+/M(s) │ baterie │
│● Constituirea şi funcţionarea unei baterii: │● Interpretarea funcţionãrii unei baterii │
│ observarea sensului de circulaţie a curentului │ dispunând de o informaţie: sensul de │
│ electric, mişcarea purtãtorilor de sarcini, │ circulaţie a curentului electric │
│ rolul punţii de sare, reacţiile la electrozi │● Scrierea ecuaţiilor reacţiilor la │
│● Exemple de baterii uzuale │ electrozi; relaţiile dintre cantitãţile │
│ │ de materie ale categoriilor formate sau │
│ │ consumate de intensitatea curentului şi │
│ │ de durata transformãrii într-o baterie │
│ │ sau în timpul unei electrolize │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│C. Clasificarea compuşilor organici: *Alcooli │●* Clasificarea compuşilor organici dupã │
│● Esteri: │ diferite criterii │
│- hidroliza unui ester │●* Utilizarea corectã a nomenclaturii │
│- definiţia randamentului unei transformãri │ compuşilor organici │
│●* Grãsimile │●* Aplicarea de algoritmi specifici pentru a│
│●* Sãpunuri şi detergenţi: utilizãri │ rezolva probleme cantitative │
│ │●* Corelarea proprietãţilor compuşilor │
│ │ organici studiaţi cu rolul lor fiziologic│
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Teme reţinute pentru clasa a XI-a │
├─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┤
│Tema din programa româneascã │Teme reţinute │
├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman │Sistemul nervos somatic: actul reflex; │
│1. Funcţiile de relaţie: │reflexe somatice │
│a) Sistemul nervos │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman │Fiziologia vederii: vederea şi defectele│
│1. Funcţiile de relaţie: │de vedere │
│b) Analizatorii │ │
│ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman │Printre diferitele glande studiate vom │
│1. Funcţiile de relaţie: │reţine: │
│c) Glandele endocrine │- fiziologia glandei tiroide şi │
│ │disfuncţii ale acesteia │
│ │- fiziologia pancreasului şi disfuncţii │
│ │ale acestuia. │
├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman │Transformãri fizico-chimice ale │
│2. Funcţiile de nutriţie: │alimentelor │
│a) Digestia şi absorbţia │Absorbţia intestinalã │
│ │Noţiuni elementare de igienã, patologie │
├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│II. Funcţiile fundamentale ale organismului uman │Sisteme reproducãtoare: componente, │
│3. Funcţia de reproducere │fiziologie │
├─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┤
│Teme reţinute pentru clasa a XII-a │
├─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┤
│Partea din programa româneascã │Teme reţinute │
├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│I. Genetica │Structura şi funcţia acizilor nucleici │
│- Genetica molecularã │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│I. Genetica │Determinismul genetic al principalelor │
│- Genetica umanã │caractere fenotipice umane │
├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│II. Ecologie umanã │Impactul antropic asupra ecosistemelor │
│ │naturale │
└─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Teme reţinute pentru clasa a IX-a │
├────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│Tema din programa româneascã │Teme reţinute │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│II. Celula - unitatea structuralã şi funcţionalã a lumii vii│Organite celulare │
│● Eucariot │ │
│b) Citoplasma │ │
│- organite celulare │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│II. Celula - unitatea structuralã şi funcţionalã a lumii vii│Nucleul - structurã, │
│● Eucariot │ultrastructurã şi rol │
│c) Nucleu │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│II. Celula - unitatea structuralã şi funcţionalã a lumii vii│Mitoza: faze şi importanţã │
│- Diviziunea celularã │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│III. Ereditatea şi variabilitatea organismelor vii │Legea puritãţii gameţilor │
│- Mecanismele de transmitere a caracterelor ereditare │Legea segregãrii independente│
│- Legile mendeliene ale ereditãţii │a perechilor de caractere │
│ │Abateri de la separarea │
│ │mendelianã │
├────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│Teme reţinute pentru clasa a X-a │
├────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│Tema din programa româneascã │Teme reţinute │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii│Fotosinteza │
│- Funcţiile de nutriţie │ │
│● Nutriţia autotrofã │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii│Respiraţia la mamifere │
│- Funcţiile de nutriţie │ │
│● Respiraţia │ │
│- Respiraţia la animale │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii│Mediul intern la mamifere │
│- Funcţiile de nutriţie │ │
│● Circulaţia │ │
│- Circulaţia la animale │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii│Transpiraţia şi influenţa │
│- Funcţiile de nutriţie │factorilor de mediu asupra │
│● Excreţia │transpiraţiei │
│- Excreţia la plante │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│II. Structura şi funcţiile fundamentale ale organismelor vii│Tropisme, nastii, tactisme la│
│- Funcţiile de relaţie │plante │
│Sensibilitatea la plante │ │
└────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│Competenţe specifice │Domenii de conţinut/teme reţinute │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi │Oamenii, societatea şi lumea ideilor │
│ multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese │Viziuni asupra modernizãrii în Europa │
│ istorice │secolelor XIX şi XX; curente şi politici │
│1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei │culturale; identitãţi naţionale şi │
│ în contexte care implicã interpretãri şi explicaţii │identitate europeanã │
│ interdisciplinare │Secolul XX între democraţie şi │
│2.3. Descoperirea constantelor în desfãşurarea fenomenelor │totalitarism │
│ istorice studiate │Ideologii şi practici politice în România│
│3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate│şi în Europa Constituţiile din România │
│ prin compararea terminologiei folosite │ │
│4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii nonformale de│ │
│ învãţare în analiza fenomenelor istorice studiate │ │
│4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi │ │
│ complementare în legãturã cu fenomenele istorice │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│1.3. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în │Statul şi politica │
│ contexte care implicã interpretãri şi explicaţii │România postbelicã. Stalinism, naţional- │
│ interdisciplinare │comunism şi disidenţa anticomunistã │
│2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la│ │
│ situaţii şi contexte economice, sociale, politice, │ │
│ culturale │ │
│2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru │ │
│ identificarea şi realizarea de scopuri comune │ │
│2.4. Descoperirea constantelor în desfãşurarea fenomenelor │ │
│ istorice studiate │ │
│3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate│ │
│ prin compararea terminologiei folosite │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la│Relaţiile internaţionale │
│ situaţii şi contexte economice, sociale, politice, │România şi concertul european: de la │
│ culturale │●criza orientalã● la marile alianţe ale │
│2.3. Descoperirea constantelor în desfãşurarea fenomenelor │secolului XX │
│ istorice studiate │România în perioada Rãzboiului Rece │
│4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse şi │ │
│ complementare în legãturã cu fenomenele istorice │ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┤
┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│Competenţe specifice │Teme reţinute │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.1. Prezentarea oralã a aspectelor defini- │a. Elemente de geografie umanã a Europei şi│
│ torii ale spaţiului european şi naţional,│ României: │
│ utilizând corect şi coerent termenii │d) harta politicã a Europei; România ca │
│ specifici domeniului │ stat al Europei │
│1.3. Realizarea unor corelaţii între elemente,│e) populaţia şi caracteristicile ei │
│ date, fapte, procese, utilizând limbajul │ geodemografice │
│ specific domeniului │f) sistemul de oraşe al Europei, analiza │
│1.4. Identificarea informaţiilor specifice │ geograficã a unor oraşe (4 oraşe │
│ problematicii geografice a Europei şi a │ europene, oraşul Bucureşti şi douã oraşe│
│ României, valorificând adecvat │ din România) │
│ semnificaţiile termenilor-cheie de │b. Mediul înconjurãtor şi peisajele: │
│ specialitate │g) caracteristici ale unor medii şi peisaje│
│2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul│ geografice din Europa şi din România │
│ înconjurãtor (geografic) la nivelul │h) Carpaţii - studiu de caz al unei regiuni│
│ continentului, prin conexiuni sugerate de│ geografice │
│ analiza modelelor grafice, cartografice │i) ţãrile vecine României (studiu de caz) │
│ şi a imaginilor │ │
│2.4. Explicarea relaţiilor observabile dintre │ │
│ sistemele naturale şi umane ale mediului │ │
│ geografic european, utilizând date │ │
│ statistice, modele grafice şi │ │
│ cartografice adecvate │ │
│3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese, │ │
│ prin interpretarea reprezentãrilor │ │
│ grafice, cartografice şi imagistice │ │
│ │ │
│ │ │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│Competenţe specifice │Teme reţinute │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│1.1. Prezentarea oralã a aspectelor definitorii referitoare la │● Statele Uniunii │
│ elemente geografice ale Franţei, utilizând corect şi │ Europene │
│ coerent termenii specifici domeniului │c) studiu de caz: Franţa │
│1.4. Identificarea informaţiilor specifice problematicii │d) organizarea şi │
│ geografice a Franţei şi a României, valorificând adecvat │ amenajarea spaţiului │
│ semnificaţiile termenilor-cheie de specialitate │ geografic în Uniunea │
│2.4 Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale │ Europeanã şi în │
│ şi umane ale mediului geografic al Franţei, utilizând date │ România (organizarea │
│ statistice, modele grafice şi reprezentãri cartografice │ teritoriului, migraţia│
│ adecvate │ populaţiei şi a forţei│
│3.1. Transferul informaţiei statistice, grafice sau cartografice│ de muncã, dispariţiile│
│ în alte forme de prezentare: texte, plan demonstrativ, │ regionale, evoluţia │
│ probleme, situaţii problemã │ agriculturii) │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│Competenţe specifice │Teme reţinute │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│1.1. Prezentarea oralã a aspectelor definitorii referitoare la │e) Rolul Europei în │
│ rolul Europei în sistemul economic şi geopolitic mondial, │construirea lumii │
│ utilizând corect şi coerent terminologia specificã │contemporane │
│ domeniului │ │
│2.4. Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii │ │
│ contemporane şi Europa │ │
│3.4. Interpretarea datelor statistice şi a modelelor grafice │ │
│ referitoare la Europa, Uniunea Europeanã, România şi │ │
│ lumea contemporanã │ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬──────┬───────┬──────┐
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬──────┬───────┬──────┐
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬──────┬───────┬──────┐
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬──────┬───────┬──────┐
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬──────┬───────┬──────┐
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬──────┬───────┬──────┐
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬──────┬───────┬──────┐
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┐
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───────┬──────┐
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ 0 │ 10 │ 20 │ 30 │ 40 │ 50 │ 60 │
└──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
┌──────┬──────┬──────┬──────┐
│ 0 │ 10 │ 20 │ 30 │
└──────┴──────┴──────┴──────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
