Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 5.777 din 22 noiembrie 2016 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2017-2018
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 982 din 7 decembrie 2016
În baza prevederilor art. 94 alin. (2) lit. d) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobă Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2017-2018, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Direcţia generală management şi resurse umane, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, Direcţia patrimoniu, investiţii şi informatizare, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul educaţiei naţionale
şi cercetării ştiinţifice,
Monica Cristina Anisie,
secretar de stat
Bucureşti, 22 noiembrie 2016.
Nr. 5.777.
ANEXĂ
METODOLOGIA
privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul
preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi
şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi
emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei
unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru
anul şcolar 2017-2018
CAP. I
Fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat finanţat de la bugetul de stat, prin bugetele locale/judeţene, după caz
ART. 1
Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor şcolare în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socio-economic, criteriul relevanţei.
ART. 2
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului legislativ se vor urmări:
1. respectarea prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
2. respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
3. respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
4. respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;
5. respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare;
6. respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare;
7. respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
8. respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, cu modificările şi completările ulterioare;
9. respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază de la bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu particular şi confesional acreditat, precum şi pentru cei din învăţământul profesional şi liceal acreditat, particular şi confesional;
10. respectarea prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;
11. respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice pentru fiecare inspectorat şcolar, corelarea la nivelul unităţilor de învăţământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preşcolari şi încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preşcolar;
12. respectarea ordinelor, metodologiilor, regulamentelor, instrucţiunilor şi notificărilor emise de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu implicaţii în stabilirea planului de şcolarizare pentru fiecare nivel de pregătire, formă de învăţământ, filieră, profil, specializare, domeniu de calificare profesională, inclusiv pentru constituirea claselor cu predare intensivă a unei limbi moderne în învăţământul gimnazial, a claselor cu predare intensivă/bilingvă a unei limbi moderne, precum şi a claselor cu predare intensivă a informaticii în învăţământul liceal, de către toate unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular;
13. asigurarea resurselor umane calificate necesare desfăşurării unui proces educaţional conform standardelor naţionale şi europene din domeniul educaţiei;
14. respectarea de către unităţile de învăţământ a prevederilor documentelor care stau la baza elaborării proiectului planului de şcolarizare prin învăţământul profesional şi tehnic, respectiv: Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI) şi Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI).
ART. 3
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului economic se va analiza, în raport cu prevederile art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare:
1. Situaţia claselor paralele, care se estimează că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă, stabilită prin lege, şi a căror comasare se impune, fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale;
2. Situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 4
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului demografic se va ţine seama de:
1. analiza datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia demografică a populaţiei de vârstă cuprinsă în interval de 0-18 ani, a densităţii acesteia, a componenţei etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învăţământului profesional şi tehnic, analiza evoluţiei demografice se va face avându-se în vedere şi recomandările stabilite prin Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI) şi Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI);
2. analiza fenomenului de migrare internă şi externă a populaţiei de vârstă şcolară în zone apropiate;
3. asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în raport cu opţiunile exprimate, într-o formă organizată de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, profesional şi liceal.
ART. 5
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului geografic se va urmări:
1. promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educaţie al tuturor copiilor şi elevilor care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban şi din mediul rural, cu ofertă de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic;
2. dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiţia locală şi potenţialul de dezvoltare socio-economică, corelate cu posibilităţile de inserţie socio-profesională.
ART. 6
Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi liceal, în cadrul criteriului relevanţei - conform căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare socio-economică - se vor urmări:
1. investigarea necesarului solicitat de specializări şcolarizate în învăţământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piaţa muncii sau în învăţământul superior;
2. analiza solicitărilor exprimate de operatorii economici şi proiectarea ofertei de formare profesională în învăţământul profesional şi tehnic privind calificările profesionale şcolarizate în acest segment de învăţământ.
ART. 7
Fundamentarea planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii:
1. constituirea formaţiunilor de studiu de început în învăţământul liceal, profesional cu durata de 3 ani şi postliceal, din 28 de elevi;
2. constituirea formaţiunilor de studiu la limitele maxime prevăzute de art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;
3. constituirea formaţiunilor de studiu peste limitele maxime, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
4. stabilirea numărului de locuri pentru candidaţii de etnie rromă şi elevii din Republica Moldova de către inspectoratele şcolare şi repartizarea pe unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
5. asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;
6. asigurarea cuprinderii întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul liceal şi în învăţământul profesional în vederea finalizării învăţământului obligatoriu, conform legii;
7. reducerea, în mediul rural, a numărului de clase cu predare simultană şi, respectiv, a numărului de clase cu efective sub limita minimă prevăzută de art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
8. organizarea programului "A doua şansă" în vederea reducerii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii.
ART. 8
(1) Organizarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar şi de către secretarul de stat care coordonează învăţământul preuniversitar în limbile minorităţilor, la propunerea fundamentată a Direcţiei minorităţi, după analiza solicitărilor unităţilor de învăţământ preuniversitar, asumate de către inspectoratele şcolare, cu avizul Direcţiei generale management şi resurse umane şi Direcţiei generale buget-finanţe.
(2) Inspectoratele şcolare analizează şi avizează în consiliul de administraţie solicitările unităţilor de învăţământ care organizează formaţiuni de studiu independente, aflate sub incidenţa prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, altele decât cele propuse să funcţioneze în regim simultan.
(3) Situaţiile centralizate se transmit, sub semnătură, la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, spre aprobare, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 9
(1) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru filiera tehnologică, clasa a IX-a cu frecvenţă (seral), şi pentru filiera teoretică, clasa a IX-a cu frecvenţă (seral) sau cu frecvenţă redusă, se vor face numai pentru absolvenţii ciclului gimnazial din promoţiile anterioare, care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care împlinesc vârsta de minimum 18 ani până la data începerii cursurilor şcolare.
(2) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele a XI-a învăţământ cu frecvenţă (seral) şi învăţământ special (zi, seral), filiera teoretică/tehnologică, ciclul superior, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional, absolvenţilor anului de completare şi absolvenţilor şcolilor profesionale din serii anterioare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
ART. 10
(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învăţământul profesional se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind organizarea acestui tip de învăţământ şi pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieţei muncii, a tendinţelor de dezvoltare economice din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv Planul regional de acţiune pentru învăţământ (PRAI) la nivel regional şi Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI), la nivel local, precum şi pe baza solicitărilor operatorilor economici.
(2) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică se realizează pe baza opţiunilor exprimate în scris de către absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică.
ART. 11
(1) Conducerea unităţii de învăţământ răspunde de fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.
(2) Proiectul planului de şcolarizare este dezbătut în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, pe baza unei analize a nivelurilor educaţionale propuse, structurate pe filiere, profiluri, specializări, domenii şi calificări profesionale.
(3) Proiectul planului de şcolarizare este aprobat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după care se înaintează inspectoratului şcolar spre analiză şi aprobare.
(4) Prin proiectul planului de şcolarizare, conducerea unităţii de învăţământ preuniversitar de stat va solicita de la inspectoratul şcolar avizul pentru înfiinţarea şi/sau funcţionarea formaţiunilor de studiu pentru situaţiile de excepţie, prevăzute la art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 12
(1) Proiectul planului de şcolarizare pentru toate unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din reţeaua şcolară a judeţului/a municipiului Bucureşti se realizează de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ şi se înaintează spre aprobare la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
(2) Unităţile de învăţământ sunt informate în scris dacă la nivelul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar au fost sau nu operate modificări în proiectul planului de şcolarizare propus.
ART. 13
Pentru modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare, precum şi defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ, precum şi de exactitatea datelor transmise răspund inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind reţeaua şcolară.
ART. 14
Proiectul planului de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat profesional, liceal (filiera tehnologică) şi postliceal conţine, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) şi al coordonatorului regional al Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT).
ART. 15
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice analizează proiectul planului de şcolarizare, înaintat de fiecare inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ şi va întocmi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat.
ART. 16
Cifrele de şcolarizare aprobate prin hotărâre de guvern vor fi repartizate, global, fiecărui inspectorat şcolar de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pe niveluri de pregătire, pe forme de organizare, pe filiere/profiluri/specializări/calificări profesionale/domenii ale pregătirii de bază/domenii.
ART. 17
În termen de 10 zile de la primirea acestora de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, inspectoratele şcolare vor repartiza cifrele de şcolarizare defalcat, pe niveluri de învăţământ, cicluri de şcolarizare, filiere, profiluri şi domenii ale pregătirii de bază autorizate/acreditate, număr de formaţiuni de studiu, în conformitate cu proiectele planurilor de şcolarizare aprobate, unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din reţeaua judeţului/municipiului Bucureşti.
CAP. II
Evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar particular autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate
ART. 18
(1) Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar particular întocmesc proiectul planului de şcolarizare pe fiecare nivel de învăţământ, menţionând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învăţământ/ specializare/calificare profesională acreditat(ă)/autorizat(ă).
(2) Directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar particular transmit inspectoratelor şcolare proiectele planurilor de şcolarizare stabilite la nivelul unităţii de învăţământ respective, pe filiere/profiluri/specializări/domenii ale pregătirii de bază/domenii/calificări profesionale. Pentru unităţile de învăţământ particular nu se aprobă/avizează cifra de şcolarizare, răspunderea privind alcătuirea şi realizarea planului de şcolarizare revenind conducerilor acestora.
(3) Conducerile unităţilor de învăţământ particular transmit inspectoratului şcolar, separat, prin proiectul planului de şcolarizare, datele referitoare la nivelurile de învăţământ/specializările/calificările profesionale acreditate, şcolarizate în unitatea de învăţământ, în vederea asigurării finanţării de la bugetul de stat, conform legislaţiei în vigoare.
(4) Inspectoratele şcolare analizează proiectele planurilor de şcolarizare propuse de către unităţile de învăţământ particular din perspectiva respectării acestora privind şcolarizarea pe nivelurile/domeniile şi în specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ sunt autorizate/acreditate şi transmit centralizat proiectul planului de şcolarizare al unităţilor de învăţământ preuniversitar particular la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
(5) Datele referitoare la nivelurile de învăţământ/ specializările/calificările profesionale pentru care unităţile de învăţământ particular sunt acreditate se centralizează la nivel de inspectorat şcolar şi se transmit la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
CAP. III
Emiterea avizului conform pentru organizarea/reorganizarea reţelei şcolare
ART. 19
În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) avizul conform pentru organizarea reţelei şcolare - este actul emis de către inspectoratele şcolare la solicitarea formulată de către autorităţile administraţiei publice locale în vederea organizării reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, respectiv de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, la solicitarea formulată de către consiliile judeţene/consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în vederea organizării reţelei şcolare pentru învăţământul special liceal şi special postliceal, cu consultarea partenerilor sociali;
b) unitate de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) - reprezintă orice unitate de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu/acreditată din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar având ca elemente definitorii: actul de înfiinţare (ordin al ministrului/hotărâre a autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene,după caz/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi care respectă prevederile legislaţiei în vigoare), patrimoniu (sediu, dotări corespunzătoare, adresă), cod de identificare fiscală (CIF), ştampilă cu stema României şi denumirea Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi cont în Trezoreria Statului/bancă (pentru unităţile de învăţământ particular);
c) structură şcolară arondată (AR) - este unitatea de învăţământ fără personalitate juridică, subordonată unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică (PJ), reprezentând o locaţie a acesteia;
d) reţea şcolară locală - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, din raza de competenţă a autorităţilor administraţiei publice locale;
e) reţea şcolară judeţeană/a municipiului Bucureşti - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate care funcţionează la nivelul unui judeţ/al municipiului Bucureşti;
f) reţea şcolară naţională - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, cuprinse în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar;
g) organizarea reţelei şcolare - este procesul de stabilire a unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate/acreditate de stat şi particular care vor funcţiona în anul şcolar următor pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective;
h) unitate/unităţi de învăţământ dobânditoare - reprezintă unitatea/unităţile de învăţământ cu personalitate juridică căreia/cărora i/li se transferă drepturile, obligaţiile, patrimoniul şi personalul unităţii de învăţământ care se reorganizează, prin absorbţie, contopire sau divizare totală şi îşi pierde personalitatea juridică.
ART. 20
(1) Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) are buget şi contabilitate proprie organizată potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi altor prevederi ale legislaţiei în vigoare. Administratorul financiar (contabilul), definit potrivit reglementărilor legale, are obligaţiile prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi în alte prevederi ale legislaţiei în vigoare.
(2) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular cu personalitate juridică îşi organizează propriul compartiment de contabilitate, cu respectarea prevederilor legale, asumându-şi răspunderea legală pentru gestionarea fondurilor primite prin finanţare de la bugetul de stat prin bugetele locale.
ART. 21
Actul administrativ prin care se stabileşte reţeaua şcolară a localităţii/judeţului/sectorului municipiului Bucureşti este hotărârea consiliului local/consiliului judeţean, emisă în baza prevederilor legislaţiei în vigoare. În mod excepţional, în situaţii de dizolvare/suspendare a consiliului local/consiliului judeţean actul administrativ de organizare a reţelei şcolare este dispoziţia primarului/preşedintelui consiliului judeţean, după caz.
ART. 22
Organizarea reţelei şcolare se realizează, în ordine, cu respectarea următoarelor etape:
a) realizarea proiectului de reţea şcolară de către consiliul local/consiliul judeţean;
b) transmiterea proiectului de reţea şcolară de către consiliul local/consiliul judeţean către inspectoratul şcolar/Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cu solicitarea de emitere a avizului conform de către acesta din urmă;
c) transmiterea avizului conform către autorităţile administraţiei publice locale care vor aproba reţeaua şcolară;
d) aprobarea prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean a reţelei şcolare;
e) emiterea, de către inspectorul şcolar general, a deciziilor aferente organizării reţelei şcolare.
ART. 23
(1) Organizarea reţelei şcolare se realizează, în urma aplicării unor operaţiuni specifice, respectiv înfiinţarea/ reorganizarea/desfiinţarea/unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular.
(2) Înfiinţarea de noi unităţi de învăţământ, altele decât cele rezultate din procesul de reorganizare, se realizează cu respectarea procedurii de autorizare de funcţionare provizorie, conform prevederilor legale.
(3) Reorganizarea unităţilor de învăţământ se realizează prin absorbţie, prin contopire sau prin divizare.
ART. 24
(1) Organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se realizează prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, cu avizul conform al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, după caz.
(2) Organizarea/Reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar particular se realizează prin hotărâre a persoanelor juridice finanţatoare, care se comunică autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv consiliul local sau, după caz, consiliul judeţean, însoţită de solicitarea de cuprindere în reţeaua şcolară din raza lor de competenţă.
ART. 25
În vederea organizării reţelei şcolare locale, autorităţile administraţiei locale întocmesc un proiect al reţelei şcolare, care se transmite inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în vederea emiterii avizului conform. Solicitarea de emitere a avizului conform este însoţită de proiectul de reţea şcolară şi de un raport argumentativ privind structura reţelei şcolare propuse să funcţioneze în anul şcolar următor.
ART. 26
(1) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare vor ţine seama de următoarele criterii:
a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/evaluare periodică [art. 5 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare];
b) asigurarea finanţării de bază pentru toţi copiii/elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular conform legislaţiei în vigoare;
c) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;
d) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de "colegiu/colegiu naţional";
e) respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind operaţiunile specifice efectuate de autorităţile administraţiei publice locale referitoare la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv înfiinţarea/desfiinţarea/reorganizarea acestora;
f) încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază calculată pe baza costului standard per elev/preşcolar şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar.
(2) La emiterea avizului conform privind organizarea de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene a reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar liceal şi postliceal special, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice va avea în vedere următoarele criterii:
a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/evaluare periodică [art. 5 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare];
b) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;
c) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de "colegiu/colegiu naţional".
(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar ale căror efective scad sub cele prevăzute la art. 19 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu intră sub incidenţa excepţiilor prevăzute de lege îşi pierd personalitatea juridică şi, în mod obligatoriu, se reorganizează.
(4) Obţinerea avizului conform este obligatorie, lipsa acestuia atrăgând nulitatea hotărârii consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean, prin care este aprobată reţeaua şcolară.
(5) Inspectoratele şcolare/Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice analizează solicitările autorităţilor administraţiei publice locale şi comunică avizul conform pentru organizarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă.
(6) În conţinutul comunicării avizului conform va fi inserat următorul text:
Se acordă avizul conform pentru unităţile de învăţământ preuniversitar cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul aviz. În situaţia în care, în cursul anului şcolar următor, efectivele de copii şi elevi ale unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat pentru care s-a acordat aviz conform scad sub cele prevăzute la art. 19 alin (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile de învăţământ respective îşi pierd personalitatea juridică şi se reorganizează, conform prevederilor prezentei metodologii." În aceste situaţii, inspectoratele şcolare colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru reorganizarea unităţilor de învăţământ.
(7) Inspectoratele şcolare transmit către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene, distinct, lista unităţilor pentru care nu se acordă aviz conform, însoţită de un raport argumentativ.
(8) Concomitent cu avizul conform, inspectoratele şcolare comunică autorităţilor administraţiei publice locale şi lista unităţilor de învăţământ pentru activităţi extraşcolare, centrelor de excelenţă şi cluburilor sportive şcolare, în vederea includerii acestora în reţeaua şcolară.
ART. 27
(1) Reorganizarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se realizează prin fuziune şi prin divizare, după cum urmează:
a) fuziunea prin absorbţie reprezintă operaţia juridică prin care unităţile de învăţământ cu personalitate juridică ale căror efective de preşcolari şi/sau elevi scad sub efectivele minime prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau unităţi de învăţământ care, deşi au efective mai mari decât minimul prevăzut de lege, intră în proces de reorganizare şi sunt absorbite de către o altă unitate de învăţământ cu personalitate juridică. În acest caz, drepturile şi obligaţiile unităţii de învăţământ/unităţilor de învăţământ absorbită/absorbite se transferă în patrimoniul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică ce absoarbe;
b) fuziunea prin contopire reprezintă operaţia juridică prin care două sau mai multe unităţi de învăţământ cu personalitate juridică ale căror efective de preşcolari şi/sau elevi scad sub efectivele minime prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau unităţi de învăţământ care, deşi au efective mai mari decât minimul prevăzut de lege, intră în proces de reorganizare, se contopesc şi rezultă o nouă unitate de învăţământ cu personalitate juridică. În acest caz, drepturile şi obligaţiile unităţilor de învăţământ care se contopesc se transferă în patrimoniul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică nou-înfiinţate;
c) divizarea totală reprezintă operaţiunea juridică prin care o unitate de învăţământ cu personalitate juridică ale cărei efective de preşcolari şi/sau elevi scad sub efectivele minime prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau o unitate de învăţământ care, deşi are efective mai mari decât minimul prevăzut de lege, intră în proces de reorganizare şi se divide în două sau mai multe unităţi de învăţământ. Întregul patrimoniu al unităţii de învăţământ supuse divizării se împarte între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică care există deja sau care se înfiinţează prin divizare. În acest caz, drepturile şi obligaţiile unităţii de învăţământ divizate total se transferă către unitatea/unităţile cu personalitate juridică, proporţional cu partea de patrimoniu preluată de la unitatea de învăţământ supusă operaţiunii de divizare;
d) divizarea parţială reprezintă operaţiunea juridică prin care o parte din patrimoniul unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică se desprinde şi se transmite către una sau mai multe unităţi de învăţământ cu personalitate juridică. În acest caz, drepturile şi obligaţiile aferente părţii desprinse prin divizare parţială se transferă către unitatea/unităţile cu personalitate juridică, proporţional cu partea de patrimoniu preluată de la unitatea de învăţământ cu personalitate juridică care se divizează parţial.
(2) Unităţile de învăţământ care îşi pierd personalitatea juridică prin reorganizare nu mai sunt finanţate începând cu luna următoare celei în care încetează personalitatea juridică, dată de la care fondurile alocate pentru finanţare se transferă în patrimoniul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică ce a preluat drepturile şi obligaţiile unităţii de învăţământ care îşi pierde personalitatea, potrivit principiului "resursa financiară urmează elevul".
(3) Persoanele juridice finanţatoare ale unităţilor de învăţământ particular/unităţile de învăţământ particular vor comunica autorităţilor administraţiei publice locale datele specifice ale unităţii de învăţământ particular, statutul acesteia, denumire, adresă, niveluri de învăţământ şcolarizate, date de contact, în vederea cuprinderii în reţeaua organizată de către autorităţile administraţiei publice locale, în raza cărora se află.
ART. 28
(1) Inspectorul şcolar general, în baza hotărârii de aprobare a reţelei şcolare locale, adoptată de consiliul local/consiliul judeţean, şi având în vedere hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar privind acordarea avizului conform, emite decizii, care se comunică unităţilor şcolare implicate în procedura de înfiinţare/reorganizare/ desfiinţare, înainte de începutul noului an şcolar.
(2) În acest scop, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar stabileşte:
a) transferul drepturilor şi obligaţiilor şi al personalului de la unitatea absorbită către unitatea de învăţământ cu personalitate juridică ce absoarbe;
b) transferul drepturilor şi obligaţiilor şi al personalului unităţilor de învăţământ care se contopesc către nou-înfiinţată unitate cu personalitate juridică;
c) transferul drepturilor şi obligaţiilor şi al personalului unităţii divizate total/parţial către unitatea/unităţile de învăţământ cu personalitate juridică dobânditoare;
d) transferul autorizaţiei de funcţionare provizorie/acreditare de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea de învăţământ dobânditoare;
e) transferul bazei materiale, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea dobânditoare.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor reglementate la alin. (1) inspectoratul şcolar va proceda la:
a) informarea şi îndrumarea unităţilor de învăţământ care vor intra în reorganizare prin absorbţie/contopire/divizare, în legătură cu etapele care trebuie parcurse de acestea, în vederea transferării drepturilor şi obligaţiilor, a patrimoniului şi a personalului, către unitatea dobânditoare;
b) asigurarea încadrării personalului didactic în unitatea de învăţământ care se reorganizează şi/sau, după caz, soluţionarea reducerilor de activitate ale acestora, în conformitate cu prevederile metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar;
c) emiterea deciziilor de încadrare a personalului didactic transferat de la unitatea care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea/unităţile dobânditoare;
d) avizarea statelor de personal ale unităţilor de învăţământ dobânditoare, avându-se în vedere funcţiile didactice şi nedidactice rezultate prin transferul personalului unităţii care îşi pierde personalitatea juridică;
e) verificarea modului în care unitatea/unităţile de învăţământ dobânditoare a/au procedat la încheierea contractelor individuale de muncă ale personalului transferat de la unitatea de învăţământ care şi-a pierdut personalitatea juridică şi la înregistrarea acestora în registrul general de evidenţă a salariaţilor;
f) verificarea finalizării, de către unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică drept urmare a reorganizării, a procedurii de radiere din evidenţele autorităţilor fiscale (retragerea CIF-ului) şi respectiv, de returnare a sigiliilor acestor unităţi de învăţământ la inspectoratul şcolar;
g) verificarea preluării de către unitatea/unităţile dobânditoare a arhivei unităţii/unităţilor care îşi pierde/pierd personalitatea juridică prin reorganizare;
h) desfăşurarea oricăror altor operaţiuni necesare pentru finalizarea procesului de reorganizare a unităţilor de învăţământ, decurgând din reţeaua şcolară aprobată prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului judeţean.
(4) Procedura de transfer a personalului didactic auxiliar şi a personalului nedidactic de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică la unitatea dobânditoare este următoarea: anterior încetării personalităţii juridice, directorul unităţii de învăţământ care se reorganizează emite decizia de transfer ca urmare a reorganizării a personalului didactic auxiliar şi a personalului nedidactic şi dispune încetarea contractului individual de muncă al fiecărui salariat, în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrând încetarea contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) lit. i) şi art. 4 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, cu modificările ulterioare; în baza deciziei de transfer, transmisă unităţii la care se realizează transferul (unitatea dobânditoare), directorul acesteia emite decizia de angajare pe post a fiecărui salariat transferat şi încheie contractul individual de muncă cu cel puţin o zi lucrătoare anterior începerii activităţii. Contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor unităţii dobânditoare, cu respectarea dispoziţiilor art. 3 alin. (2) lit. b) şi art. 4 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 500/2011, cu modificările ulterioare.
ART. 29
Operaţiile specifice privind organizarea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru activităţi extraşcolare (palate şi cluburi ale copiilor), cluburilor şcolare sportive, precum şi centrelor de excelenţă se realizează de către inspectoratele şcolare prin hotărâri ale consiliilor de administraţie ale acestora, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi cu respectarea prevederilor art. 27 şi 28 din prezenta metodologie.
ART. 30
În timpul anului şcolar nu se modifică reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular. Situaţiile excepţionale, solicitate de către inspectoratele şcolare, pe baza unui raport argumentativ, sunt avizate de către Direcţia generală management şi resurse umane cu aprobarea secretarului de stat care coordonează învăţământul preuniversitar.
CAP. IV
Dispoziţii finale
ART. 31
Calendarul operaţiunilor desfăşurate de inspectoratele şcolare cu privire la reţeaua şcolară:
1. Până la data de 15 decembrie 2016 inspectoratele şcolare au obligaţia de a solicita, în vederea emiterii avizului conform, autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, proiectul privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular din raza lor teritorială pentru anul şcolar 2017-2018, în vederea fundamentării proiectului planului de şcolarizare.
2. În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu transmit propuneri privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă, în cel mult 30 de zile de la data transmiterii solicitării menţionate la pct. 1, sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea reţelei şcolare, în acord cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va fundamenta proiectul planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ aflate în această situaţie, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, dispoziţie a primarului, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv.
3. În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu cuprind în procesul de organizare unităţile de învăţământ preuniversitar de stat care se încadrează în cazurile prevăzute la art. 26 alin. (7) din prezenta metodologie şi, prin urmare, nu mai pot fi finanţate, vor fi arondate de către inspectoratul şcolar ca structuri la alte unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, până la emiterea actului administrativ de organizare a reţelei şcolare pentru anul şcolar următor. Hotărârile inspectoratelor şcolare pentru astfel de situaţii vor fi comunicate în regim de urgenţă autorităţilor administraţiei publice locale. În această situaţie vor fi parcurse, corespunzător, operaţiunile de la art. 28 alin. (2).
4. Pentru stabilirea reţelei şcolare a învăţământului special liceal şi special postliceal, inspectoratele şcolare solicită consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în acelaşi termen menţionat la pct. 1, proiectul privind reţeaua şcolară a învăţământului special. Aceste proiecte se înaintează, până la data de 8 ianuarie 2017, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice pentru emiterea avizului conform.
5. Inspectoratele şcolare vor cuprinde în solicitările menţionate la pct. 1 şi 4 referiri exprese la prevederile legale aplicabile cu privire la organizarea/reorganizarea reţelei şcolare stipulate în: Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; în Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi în prezenta metodologie.
6. Până la data de 13 ianuarie 2017, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice/inspectoratele şcolare trebuie să comunice, în scris, avizul conform/refuzul de a emite avizul conform autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare din raza lor teritorială. Refuzul de a emite aviz conform se motivează în scris şi se comunică solicitanţilor.
7. În situaţia în care nu este adoptată hotărârea consiliului local/consiliului judeţean privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare pentru anul şcolar următor, toate operaţiunile specifice privind personalul didactic şi nedidactic vor avea la bază prevederile ultimei hotărâri a consiliului local/consiliului judeţean, după caz, referitoare la organizarea reţelei şcolare.
ART. 32
(1) Inspectoratele şcolare dau publicităţii reţeaua şcolară care va funcţiona în anul şcolar 2017-2018, conform prevederilor art. 61 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sub rezerva adoptării hotărârii consiliului local/consiliului judeţean privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare.
(2) Inspectoratele şcolare vor purta un permanent dialog cu administraţia publică locală în ceea ce priveşte organizarea/ reorganizarea reţelei şcolare din raza de competenţă.
(3) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular care nu sunt cuprinse în actul administrativ de organizare a reţelei şcolare, potrivit legii, inspectoratul şcolar întreprinde măsuri privind includerea acestor unităţi în reţeaua şcolară.
ART. 33
(1) Adresa de înaintare a proiectului planului de şcolarizare de către inspectoratele şcolare la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice conţine în mod obligatoriu menţiunea: "Prezentul proiect al planului de şcolarizare pentru reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2017-2018 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului şcolar de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice."
(2) Datele referitoare la Proiectul planului de şcolarizare pentru reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular pentru anul şcolar 2017-2018 se încarcă integral în aplicaţia informatică dedicată.
ART. 34
Inspectoratul şcolar transmite proiectul planului de şcolarizare, pentru toate nivelurile de învăţământ, separat, atât pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, cât şi pentru unităţile de învăţământ particular şi se transmite atât pe suport hârtie, cât şi pe suport electronic, în două exemplare la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, până la data de 23 ianuarie 2017.
ART. 35
Datele referitoare la proiectul planului de şcolarizare pentru nivelurile şi formele de învăţământ din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular vor fi transmise separat pentru fiecare tip de învăţământ (de stat sau particular), conform machetelor elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
