Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 5.720 din 10 septembrie 2012  privind organizarea si desfasurarea probelor specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone in vederea obtinerii mentiunii speciale Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 5.720 din 10 septembrie 2012 privind organizarea si desfasurarea probelor specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 724 din 25 octombrie 2012

    În baza prevederilor art. 10 alin. (1) şi ale art. 94 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor Acordului interguvernamental franco-român de la Bucureşti, din data de 28 septembrie 2006,
    în temeiul prevederilor art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

    ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

    ART. 1
    Elevii din secţiile bilingve francofone care fac parte din proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone" şi care au un orar specific de cursuri în limba franceză şi de discipline nonlingvistice predate în limba franceză au dreptul de a obţine menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
    ART. 2
    (1) Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze următoarele probe specifice:
    a) proba anticipată;
    b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză;
    c) proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.
    (2) Elevii din secţiile bilingve francofone susţin proba anticipată la sfârşitul clasei a XI-a, iar proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză şi proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, la sfârşitul clasei a XII-a.
    ART. 3
    (1) Probele specifice susţinute de elevii din secţiile bilingve francofone, în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, se organizează şi se desfăşoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
    (2) Precizările privind evaluarea elevilor la proba anticipată a examenului de bacalaureat susţinut de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat sunt prezentate în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
    (3) Temele din programele de bacalaureat pentru disciplinele la care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, sunt prezentate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.
    ART. 4
    Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată la sfârşitul clasei a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susţin la sfârşitul clasei a XII-a, şi nu beneficiază de menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
    ART. 5
    Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul şcolar 2012-2013.
    ART. 6
    La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.217/2010 privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 9 noiembrie 2010.
    ART. 7
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ART. 8
    Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

           Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,
                              Ecaterina Andronescu

    Bucureşti, 10 septembrie 2012.
    Nr. 5.720.


    ANEXA 1

                                  METODOLOGIA
                    de organizare şi desfăşurare a probelor
        specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în
                  vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie
                 bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Prezenta metodologie se referă la susţinerea probelor specifice de bacalaureat de către elevii din secţiile bilingve francofone care fac parte din proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone", denumite în continuare secţii bilingve francofone.
    (2) Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze următoarele probe specifice:
    a) proba anticipată, centrată pe modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv, susţinută la sfârşitul clasei a XI-a;
    b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, susţinută la sfârşitul clasei a XII-a;
    c) proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, susţinută la sfârşitul clasei a XII-a.
    ART. 2
    Profesorii examinatori din comisiile de bacalaureat constituite pentru probele specifice susţinute în vederea obţinerii menţiunii "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat sunt aleşi dintre profesorii/evaluatorii DELF din liceele bilingve implicate în proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone" care au participat la stagii de formare în România şi/sau în Franţa.

    CAP. II
    Proba anticipată

    ART. 3
    (1) Elevii secţiilor bilingve francofone care au frecventat modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv în timpul clasei a XI-a susţin proba anticipată.
    (2) Proba anticipată se organizează simultan în toate liceele bilingve care fac parte din proiect însemestrul al II-lea al clasei a XI-a, în ultima zi de vineri a lunii mai. În cazul în care există un număr mare de elevi participanţi la probă, aceasta poate fi prelungită şi în ziua următoare.
    (3) În cazul în care elevul promovează proba anticipată în clasa a XI-a, acesta are dreptul de a participa la probele specifice organizate la sfârşitul clasei a XII-a pentru elevii din secţiile bilingve francofone.
    (4) Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului bilingv francofon, care se susţin la sfârşitul clasei a XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.
    (5) În cazul în care un elev de la secţia bilingvă francofonă repetă clasa a XI-a, acesta are obligaţia de a repeta modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv şi de a se prezenta din nou la proba anticipată de la sfârşitul clasei a XI-a.
    ART. 4
    (1) Coordonarea probei anticipate se face, la nivel naţional, de către Comisia Naţională de Bacalaureat, iar la nivel local, de către comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti.
    (2) În fiecare unitate de învăţământ liceal în care există secţie bilingvă francofonă se înfiinţează comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate.
    (3) Comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate se compune din:
    a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
    b) secretar - un cadru didactic cu abilităţi în operarea pe calculator/informatician;
    c) membri - 1-2 cadre didactice;
    d) profesori evaluatori - 3 profesori de specialitate: două cadre didactice din şcoală, alese dintre cele care au predat modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv, şi un cadru didactic având specialitatea limba franceză.
    (4) Profesorul evaluator de limba franceză din comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate este altul decât cel care a predat limba franceză la clasa respectivă şi este selectat din lista profesorilor/evaluatorilor DELF din liceele bilingve implicate în proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone", care au participat la stagii de formare în România şi/sau în Franţa.
    (5) Comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate are următoarele atribuţii:
    a) organizează şi răspunde de desfăşurarea probei anticipate în centrul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;
    b) alcătuieşte şi afişează la avizierul unităţii de învăţământ, cu 24 de ore înaintea probei, lista alfabetică a candidaţilor pentru proba anticipată, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte candidaţii;
    c) completează cataloagele de examen;
    d) examinează şi evaluează candidaţii, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;
    e) afişează rezultatele probei anticipate;
    f) elaborează şi transmite comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 4 zile de la încheierea probei anticipate, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.
    (6) Componenţa comisiei de organizare şi desfăşurare a probei anticipate este stabilită prin decizie a inspectorului şcolar general.
    (7) Comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti transmite Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti raportul privind organizarea şi desfăşurarea probei anticipate, precum şi rezultatele obţinute de candidaţi la această probă, în termen de 10 zile de la încheierea probei anticipate.
    ART. 5
    (1) În cadrul modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv, elevii realizează, la nivelul clasei, un proiect bazat pe disciplinele studiate.
    (2) Până la data de 1 octombrie a fiecărui an şcolar, profesorii de la disciplinele nonlingvistice predate în limba franceză vor afişa la avizierul şcolii titlurile proiectelor propuse pentru proba anticipată din anul şcolar respectiv.
    (3) Până la data de 8 octombrie a fiecărui an şcolar, elevii vor alege, la nivel de clasă, tema proiectului şi o vor depune la secretariatul şcolii.
    (4) Până la data de 15 octombrie a fiecărui an şcolar, comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti transmite Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti temele selecţionate pentru proiecte.
    (5) Pe parcursul anului şcolar, elevii vor lucra la proiect în echipă şi vor redacta individual un carnet de bord şi o sinteză.
    (6) Carnetul de bord, redactat în limba franceză, va conţine notiţele sistematice luate în timpul cursurilor alocate modulului respectiv, în cadrul fiecărei discipline nonlingvistice, precum şi raportul cercetărilor documentare.
    (7) Sinteza sau nota sintetică, de maximum două pagini, se elaborează în limba franceză şi se referă la derularea proiectului şi la contribuţia personală a elevului în cadrul echipei.
    ART. 6
    (1) Proba anticipată constă în:
    a) prezentarea orală, în faţa comisiei, a carnetului de bord realizat în mod individual, pe durata modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv, şi a sintezei;
    b) susţinerea orală a produsului final/proiectului, printr-un dialog cu comisia.
    (2) Durata probei nu va depăşi 15 minute pentru fiecare elev.
    ART. 7
    (1) Pentru evaluarea modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv se acordă maximum 100 de puncte, din care:
    a) maximum 20 de puncte pentru activitatea desfăşurată în timpul anului;
    b) maximum 80 de puncte, din care 10 puncte din oficiu, pentru examenul final susţinut prin proba anticipată.
    (2) Fiecare examinator acordă candidatului un punctaj şi stabileşte nota acordată candidatului, prin împărţirea punctajului la 10.
    (3) Nota finală a candidatului la proba anticipată se obţine ca medie aritmetică a notelor acordate decei 3 profesori examinatori, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
    ART. 8
    (1) Notele probei anticipate susţinute în clasa a XI-a se consemnează în catalogul de examen, elaborat în 3 exemplare, care se păstrează la secretariatul liceului până la sfârşitul clasei a XII-a.
    (2) Un exemplar al catalogului de examen se arhivează, al doilea exemplar este transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen la care este arondată unitatea de învăţământ şi va fi anexă la catalogul examenului de bacalaureat, iar al treilea exemplar este trimis comisiei naţionale de bacalaureat.
    (3) Catalogul de examen transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen se arhivează împreună cu celelalte documente ale examenului de bacalaureat.

    CAP. III
    Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză

    ART. 9
    (1) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, respectând prevederile specifice, menţionate în prezenta metodologie.
    (2) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză este organizată de comisia de bacalaureat de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale din unitatea de învăţământ liceal.
    (3) Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba franceză se face, pentru fiecare candidat, de către 2 profesori, dintre care unul este cadrul didactic care a predat disciplina la clasă, iar al doilea este un cadru didactic de aceeaşi specialitate, din aceeaşi unitate de învăţământ sau din alta, ales din lista profesorilor din unităţile de învăţământ implicate în proiectul bilingv francofon "De la învăţământul bilingv către filierele francofone". Cel puţin unul dintre cei 2 evaluatori trebuie să fie evaluator DELF.
    ART. 10
    (1) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză se susţine la sfârşitul clasei a XII-a, în perioada prevăzută de calendarul examenului de bacalaureat pentru evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C.
    (2) Evaluarea competenţelor lingvistice în limba franceză se face prin 3 tipuri de probe, după cum urmează:
    a) probă scrisă, cu durata de 120 de minute;
    b) probă orală, cu durata de 20 de minute;
    c) probă de înţelegere a unui text audiat, cu durata de 30 de minute.
    (3) Pentru proba orală, fiecare elev va avea la dispoziţie 30 de minute pentru pregătirea răspunsului.
    ART. 11
    Subiectele pentru probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în colaborare cu Institutul Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti, astfel încât să permită stabilirea, pentru fiecare candidat, a nivelului corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi (CECRL).
    ART. 12
    (1) În urma susţinerii probei pentru evaluarea competenţelor lingvistice în limba franceză se obţine un certificat de competenţă în care se menţionează nivelul de limbă corespunzător CECRL.
    (2) Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, candidatul trebuie să obţină nivelul B2.
    ART. 13
    (1) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, susţinută de elevii secţiilor bilingve francofone, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, reprezintă pentru aceşti elevi proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, prevăzută de metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - proba C.
    (2) La proba C de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, elevii secţiilor bilingve francofone obţin, potrivit baremului, un unic nivel conform CECRL, care se va trece în borderoul final de evaluare la fiecare dintre cele 5 competenţe din CECRL.
    ART. 14
    (1) Candidaţii cărora li se recunosc şi li se echivalează, conform prevederilor metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, rezultatele obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limba franceză nu mai susţin proba C din cadrul examenului de bacalaureat la limba franceză.
    (2) Pentru candidaţii proveniţi de la secţiile bilingve francofone, recunoaşterea menţionată la alin. (1) conduce şi la obţinerea menţiunii speciale pe diploma de bacalaureat "secţie bilingvă francofonă" numai dacă aceştia au obţinut cel puţin nivelul B2 la examenul cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limba franceză.
    (3) Pentru candidaţii proveniţi de la secţiile bilingve francofone, recunoaşterea menţionată la alin. (1) conduce şi la posibilitatea de a susţine proba C de evaluare a competenţelor lingvistice în cea de-a doua limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu.

    CAP. IV
    Proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză

    ART. 15
    (1) Elevii din secţiile bilingve francofone au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, un orar specific de discipline nonlingvistice (DNL) predate în limba franceză: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Economie, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea clasei.
    (2) În vederea obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone susţin o probă scrisă în limba franceză la una dintre disciplinele nonlingvistice studiate în limba franceză.
    (3) Proba scrisă la DNL studiată în limba franceză se susţine la sfârşitul clasei a XII-a, în perioada prevăzută în calendarul examenului de bacalaureat românesc pentru Limba şi literatura maternă - proba E. b) - probă scrisă.
    (4) Candidaţii care nu au obţinut nivelul B2 la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză nu se pot prezenta la proba scrisă la DNL studiată în limba franceză.
    ART. 16
    (1) Proba scrisă la DNL studiată în limba franceză este organizată de comisia de bacalaureat din centrul de examen la care este arondată unitatea de învăţământ liceal.
    (2) Durata probei scrise la DNL studiată în limba franceză este de 180 de minute.
    (3) Pentru proba scrisă la DNL studiată în limba franceză se numesc în comisia menţionată la alin. (1) doi profesori evaluatori, având ca specialitate DNL evaluată, provenind din unităţi de învăţământ implicate în proiectul bilingv francofon, altele decât cea din care provin elevii.
    (4) Comisia naţională de bacalaureat poate decide, în urma consultării Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti, organizarea de centre regionale de evaluare a lucrărilor scrise de la proba scrisă la DNL studiată în limba franceză.
    ART. 17
    Subiectele pentru proba scrisă la DNL studiată în limba franceză sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în colaborare cu Institutul Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti.
    ART. 18
    (1) Proba scrisă la DNL este notată cu maximum 100 de puncte, din care 10 puncte din oficiu.
    (2) Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj de la 10 la 100 şi calculează nota acestuia prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut.
    (3) Pentru fiecare candidat, nota probei scrise la DNL studiată în limba franceză se obţine ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate de cei 2 evaluatori.
    (4) Notele obţinute la proba scrisă de DNL se consemnează în catalogul de examen.

    CAP. V
    Dispoziţii finale

    ART. 19
    Pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, absolvenţii secţiilor bilingve francofone trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să promoveze examenul de bacalaureat naţional, conform prevederilor metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat naţional;
    b) să participe şi să obţină cel puţin nota 5 (cinci) la proba anticipată;
    c) să participe şi să obţină cel puţin nota 5 (cinci) la proba scrisă la DNL;
    d) să obţină media notelor de la proba anticipată şi de la proba scrisă la DNL cel puţin egală cu 6 (şase);
    e) să obţină minimum nivelul B2 la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză.
    ART. 20
    (1) Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care îndeplinesc condiţiile menţionate la art. 19 obţin diploma de bacalaureat, prevăzută de legea română, cu menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă", precum şi o diplomă specifică, eliberată de partea franceză.
    (2) Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care nu participă la probele specifice sau nu îndeplinesc toate condiţiile menţionate la art. 19 participă la probele bacalaureatului românesc, obţinând, în caz de promovare, diploma de bacalaureat prevăzută de lege, fără menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă".
    (3) Absolvenţilor secţiilor bilingve francofone care au participat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, organizată conform prezentei metodologii, dar au obţinut un nivel inferior nivelului B2, li se recunoaşte nivelul atins la proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă străină pentru obţinerea diplomei de bacalaureat românesc, fără menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă".
    ART. 21
    Nu se admit contestaţii la proba anticipată, la proba scrisă la DNL şi la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză.
    ART. 22
    (1) Notele obţinute la proba anticipată şi la proba scrisă la DNL nu intră în calculul mediei generale de bacalaureat.
    (2) Rezultatele obţinute la probele specifice susţinute de absolvenţii secţiilor bilingve francofone se consemnează în cataloagele de examen şi apar în baza de date naţională care cuprinde rezultatele examenului de bacalaureat.
    ART. 23
    (1) Pe parcursul desfăşurării probelor specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, unul sau mai mulţi reprezentanţi ai Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti pot fi prezenţi în sălile de examen sau în centrele zonale de evaluare, în calitate de observatori, pentru a urmări buna desfăşurare a acestor probe şi modalităţile de evaluare a lucrărilor scrise şi a probelor orale.
    (2) Reprezentanţii Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti, participanţi în calitate de observatori la probele specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, vor prezenta constatările lor Comisiei Naţionale de Bacalaureat. În cazul în care constată nerespectarea prevederilor metodologiei sau existenţa unor disfuncţionalităţi, aceştia vor elabora un raport scris, pe care îl transmit unităţii de învăţământ, inspectoratului şcolar şi Comisiei Naţionale de Bacalaureat.
    ART. 24
    (1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti transmit Comisiei Naţionale de Bacalaureat, în termen de 10 zile de la încheierea sesiunii respective a examenului, un raport separat referitor la organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat pentru clasele bilingve incluse în proiectul "De la învăţământul bilingv către filierele francofone".
    (2) Raportul menţionat la alin. (1) conţine în anexă lista nominală a elevilor participanţi la probele specifice ale bacalaureatului bilingv francofon şi rezultatele obţinute de aceştia la examenul de bacalaureat, inclusiv la probele specifice ale acestuia: situaţia promovării examenului de bacalaureat românesc, rezultatul evaluării probei de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, nota probei anticipate, nota la proba scrisă la DNL, media notelor obţinute la proba anticipată şi la proba scrisă la DNL, rezultatul participării la examenul de bacalaureat bilingv francofon (admis/respins).
    (3) Comisia Naţională de Bacalaureat transmite o copie a rapoartelor menţionate la alin. (1) Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti.
    ART. 25
    Fiecare unitate de învăţământ cu secţie bilingvă francofonă are responsabilitatea comandării şi completării diplomelor de bacalaureat cu menţiunea specială "secţie bilingvă francofonă".
    ART. 26
    Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probelor specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.


    ANEXA 2

                                   PRECIZĂRI
                privind evaluarea elevilor la proba anticipată a
                     examenului de bacalaureat susţinut de
                elevii secţiilor bilingve francofone în vederea
            obţinerii menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă"
                            pe diploma de bacalaureat

    Etape în organizarea probei anticipate a examenului de bacalaureat bilingv francofon:
    A. Transmiterea de documente anterior examenului
    Cu 5 zile înainte de data stabilită pentru susţinerea examenului, elevii vor transmite comisiei de evaluare următoarele documente:
    a) produsul final - rezultat al proiectului de cercetare desfăşurat în cadrul modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv;
    b) "carnetul de bord" care prezintă munca şi parcursul urmat de elev în timpul anului şcolar în cadrul modulului;
    c) o notă de sinteză, de maximum două pagini.
    Nota de sinteză a elevului este personală. Aceasta va fi structurată după cum urmează:
    - introducerea, în care sunt prezentate tema abordată şi problematica;
    - etapele de analiză;
    - metoda de investigare;
    - dificultăţile întâlnite;
    - prezentarea produsului final;
    - concluzia;
    - bibliografia/sitografia completă.
    B. Examenul: susţinerea orală
    Proba de examen va dura 15 minute şi va fi structurată în două părţi: o prezentare orală realizată de elev, respectiv susţinerea orală a produsului final/proiectului, printr-un dialog între elev şi membrii comisiei de evaluare.
    Elevul va fi examinat individual de către comisie. Colegii de echipă vor fi prezenţi în sala de examen, aşezaţi în spatele sălii în care se desfăşoară examenul.
    Evaluarea elevilor la proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon se realizează respectând grila de evaluare.
    Pe parcursul primei părţi a examenului (7-8 minute), elevul este prezent în faţa comisiei şi, susţinut de un suport de comunicare (la alegerea sa), sub forma unui monolog, îşi va demonstra capacitatea de a prezenta în limba franceză:
    - tema tratată pe parcursul anului şcolar în cadrul modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv;
    - problematica asupra căreia a efectuat cercetarea;
    - demersul ales pentru tratarea acestei problematici;
    - rolul său în cadrul subgrupei şi munca efectivă pe care a efectuat-o;
    - produsul final;
    - competenţele dezvoltate pe parcursul celor 9 luni de participare la modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv, atât din punct de vedere metodologic, tehnic, disciplinar, cât şi din punct de vedere lingvistic. De asemenea, el poate evoca dificultăţile cu care s-a confruntat. Aceste elemente vor fi prezentate pe scurt înainte de a concluziona şi de a răspunde problematicii tematicii de cercetare.
    În cea de-a doua parte a probei anticipate, elevul va participa la un dialog cu membrii comisiei de evaluare. Fiecare din cei 3 membri ai comisiei va adresa două întrebări. 4 întrebări vor fi din sfera disciplinelor nonlingvistice implicate în proiect şi două întrebări generale sau lingvistice (metodologie, produs final, limba franceză etc.)
    Elevul este evaluat de către comisia care urmăreşte criteriile prezentate în grila de evaluare. Cei 3 membri ai comisiei completează, pentru fiecare elev, câte o grilă de evaluare şi acordă un punctaj, având în vedere punctajul recomandat în grila de evaluare.
    Numărul total de puncte care poate fi acordat este 100. Fiecare membru al comisiei va transforma totalul punctelor acordate în notă, prin împărţire la 10. Media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a celor 3 note acordate de membrii comisiei reprezintă nota finală a elevului la proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon.
    Nota de sinteză realizată de elev şi prezentată în faţa comisiei de evaluare va fi semnată de către toţi cei 3 membri ai comisiei. Nota de sinteză şi cele 3 grile de evaluare pentru fiecare elev (o grilă pentru fiecare membru al comisiei) vor fi păstrate în unitatea de învăţământ.
    Compartimentul de resort din cadrul Institutului Francez al Ambasadei Franţei în România va putea solicita accesul la cele 4 documente în orice moment pe parcursul a 12 luni după terminarea examenului.
    Carnetul de bord va fi înapoiat elevului la sfârşitul examenului.
    Profesorul de limba franceză prezent în comisia de evaluare poate sprijini elevul care necesită susţinere în formularea unui răspuns în limba franceză, dar, în niciun caz, nu va corecta candidatul în timpul examenului.
    Un reprezentant al Institutului Francez al Ambasadei Franţei în România poate asista şi se poate asigura de buna derulare a probei anticipate a bacalaureatului bilingv francofon.

    Grille d'evaluation de l'epreuve anticipee

    Nom et prenom de l'eleve:
    Nom et prenom de l'examinateur:
    Nom de l'etablissement/Ville:

    I. Pendant l'annee scolaire: demarche personnelle et investissement du candidat au cours de l'elaboration des travaux du module interdisciplinaire (20 points)

┌─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│ │ Competence/Item a evaluer │ Points │
├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│L'eleve et le │I-1 Capacite a travailler en equipe │ /2 │
│groupe ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-2 Capacite a prendre des initiatives │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-3 Capacite a travailler en autonomie │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-4 Capacite a ecouter les autres membres de │ │
│ │l'equipe │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-5 Capacite a argumenter pour faire valoir son │ │
│ │point de vue au sein du groupe │ /2 │
├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Le travail de │I-6 Capacite a definir la problematique du theme │ │
│l'eleve au cours │ou du sous-theme │ /2 │
│de l'annee ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│scolaire │I-7 Capacite a mettre en place une strategie de │ │
│ │recherche documentaire pour traiter le sujet │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-8 Capacite a planifier et a organiser le travail │ │
│ │(echeancier) │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-9 Capacite a recueillir et selectionner des │ │
│ │informations/ressources pertinentes (cdi, │ │
│ │bibliotheques publiques, terrain, Internet...) │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │I-10 Capacite a extraire (analyse et selection), │ │
│ │traiter et synthetiser l'information │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │ SOUS-TOTAL 1 │ /20 │
└─────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┴────────┘


    II. En fin d'annee scolaire: productions liees au projet (30 points)

┌─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│ │ Competence/Item a evaluer │ Points │
├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Le carnet de bord│II-1 L'eleve a tenu son carnet de bord toute │ │
│ │l'annee │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │II-2 Le carnet de bord reflete le travail de │ │
│ │recherche documentaire de l'eleve │ /4 │
├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│La note de │II-3 La note de synthese de l'eleve, personnelle, │ │
│synthese │est construite et bien structuree (introduction │ │
│ │comportant le theme et la problematique; les etapes│ │
│ │de l'analyse; la methode d'investigation; la │ │
│ │presentation du produit final; la conclusion; │ │
│ │la bibliographie) │ /10 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │II-4 L'eleve a prete attention a la qualite de la │ │
│ │langue (syntaxe, orthographe, richesse lexicale...)│ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Le produit final │II-5 Le produit final est en adequation avec le │ │
│ │sujet traite │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │II-6 Le produit final est original et creatif │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │II-7 Le contenu du produit final est riche │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │II-8 La forme du produit final est soignee │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │II-9 Le produit final respecte le droit d'auteur et│ │
│ │la propriete intellectuelle │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │II-10 Le produit final est un produit de groupe │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │ SOUS-TOTAL 2 │ /30 │
└─────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┴────────┘


    III. Epreuve orale: presentation, soutenance (20 points)

┌─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│ │ Competence/Item a evaluer │ Points │
├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Prise de parole │III-1 Capacite a se positionner │ /1 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │III-2 Capacite a se presenter │ /1 │
├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Monologue suivi │III-3 Capacite a s'exprimer sans lecture de la │ │
│ │note de synthese (spontaneite) │ /3 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │III-4 Capacite a regarder les membres du jury │ /1 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │III-5 Capacite a se faire comprendre (articulation,│ │
│ │intonation, volume, debit) │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │III-6 Capacite a utiliser un support de presenta- │ │
│ │tion (diaporama, tableau, projection, TBI...) pour │ │
│ │soutenir et illustrer son propos │ /1 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │III-7 Maîtrise du contenu du sujet (solidite des │ │
│ │connaissances, precisions des references) │ /5 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │III-8 Qualite de l'argumentation │ /4 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │III-9 Sens critique et recul par rapport aux │ │
│ │sources │ /1 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │III-10 Motivation, ardeur a defendre ses │ │
│ │convictions │ /1 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │ SOUS-TOTAL 3 │ /20 │
└─────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┴────────┘


    IV. Epreuve orale: entretien avec le jury/Questions (20 points)

┌─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│ │ Questions │ Points │
├─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Entretien │IV-1 Discipline 1 │ /4 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │IV-2 Discipline 1 │ /4 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │IV-3 Discipline 2 │ /4 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │IV-4 Discipline 2 │ /4 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │IV-5 Generale ou francais │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │IV-6 Generale ou francais │ /2 │
│ ├───────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│ │ SOUS-TOTAL 4 │ /20 │
└─────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┴────────┘


    V. Resultat final

┌─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│Total │SOUS-TOTAL 1 + SOUS-TOTAL 2 + SOUS-TOTAL 3 + │ │
│ │SOUS-TOTAL 4 + 10 (points d'office) │ /100│
└─────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┴────────┘


                                    Signature de l'examinateur:


    ANEXA 3

                                     TEMELE
                      din programele de bacalaureat pentru
        disciplinele la care elevii susţin probele specifice, în vederea
                      obţinerii menţiunii speciale "secţie
                 bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat


                             DISCIPLINA MATEMATICĂ

                                  Clasa a XI-a

    Tema 1: Statistică descriptivă şi analiza datelor

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1. Utilizarea proprietăţilor caracte- │1. Culegerea, clasificarea şi │
│ristice ale unei serii statistice - │prelucrarea datelor statistice │
│medie, dispersie, abatere medie │ │
│pătratică/mediana, quartile, │2. Interpretarea datelor statistice │
│amplitudine interquartilă │prin parametrii de poziţie: medii, │
│ │dispersia, abateri de la medie │
│2. Studierea unei serii statistice, │ │
│compararea a două serii statistice │3. Mediana, prima quartilă, a treia │
│ │quartilă, amplitudinea │
│3. Transpunerea în limbaj matematic │ │
│prin mijloace statistice a unor │4. Diagrame - reprezentarea grafică │
│probleme practice │a datelor statistice │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Geometrie plană

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1. Utilizarea condiţiei de coliniari │1. Condiţia de coliniaritate a 2 │
│tate pentru obţinerea ecuaţiei │vectori │
│carteziene a dreptei │ │
│ │2. Vectorul director al unei drepte │
│2. Determinarea ecuaţiei carteziene a │ │
│dreptei cunoscând un vector director │3. Ecuaţia carteziană a unei drepte în│
│şi un punct │plan determinată de un punct şi de un │
│ │vector director │
│3. Determinarea unui vector director │ │
│al dreptei definite printro ecuaţie │4. Descompunerea unui vector după 2 │
│carteziană │vectori necoliniari │
│ │ │
│4. Alegerea unei descompuneri │ │
│potrivite rezolvării unei probleme │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Tema 3: Şiruri

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1. Modelarea matematică a unei │1. Modalităţi de definire a unui şir │
│situaţii simple cu ajutorul şirurilor │numeric: explicit; recurenţa │
│ │ │
│2. Aplicarea unui algoritm de calcul │2. Monotonia unui şir numeric │
│pentru un termen de rang dat │ │
│ │3. Progresii aritmetice: determinarea │
│3. Exploatarea unei reprezentări │termenului general; suma primilor n │
│grafice a termenilor unui şir │termeni │
│ │ │
│4. Scrierea termenului general al unei│4. Progresii geometrice cu raţie │
│progresii aritmetice sau geometrice │pozitivă: determinarea termenului │
│definite prin primul termen şi raţie │general; suma primilor n termeni │
│ │ │
│5. Determinarea sumei primilor n │ │
│termeni consecutivi ai unei progresii │ │
│aritmetice sau geometrice │ │
│ │ │
│6. Cunoaşterea monotoniei progresiilor│ │
│aritmetice şi geometrice │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Tema 4: Procente

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1. Calculul unei variaţii exprimate │1. Procente, dobânda, TVA │
│în procente │ │
│ │2. Legătura între variaţie şi │
│2. Exprimarea unei variaţii în │procentaj │
│procentaj │ │
│ │3. Variaţii succesive şi reciproce │
│3. Determinarea variaţiei globale │ │
│cunoscând două variaţii succesive │ │
│ │ │
│4. Determinarea variaţiei reciproce │ │
│cunoscând variaţia iniţială │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


                                 Clasa a XII-a

    Tema 1: Progresii aritmetico-geometrice

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1. Transformarea unei situaţii │1. Progresii aritmetice şi geometrice │
│concrete date într-o problemă │- recapitulare │
│matematică folosind progresiile │2. Progresii aritmetico-geometrice - │
│aritmetico-geometrice │aplicaţii din viaţa socioeconomică │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Probabilităţi condiţionate

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1. Calculul probabilităţii unui │1. Evenimente aleatoare egal probabile│
│eveniment cunoscând probabilităţile │operaţii cu evenimente, probabilitatea│
│condiţionate relative la o parte a │unui eveniment compus din evenimente │
│universului probabilistic │egal probabile │
│ │2. Probabilităţi condiţionate de un │
│ │eveniment nenul. Notaţia P(A)(B). │
│ │Dependenţa şi independenţa evenimen- │
│ │telor. Schema lui Bernoulli │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Tema 3: Numere complexe

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1. Efectuarea calculelor algebrice cu │1. Forma algebrică a unui număr │
│numere complexe scrise în formă │complex. Modulul şi conjugatul │
│algebrică/trigonometrică │ │
│ │2. Operaţii cu numere complexe scrise │
│2. Rezolvarea ecuaţiei de gradul al │în formă algebrică (sumă, produs, │
│doilea cu coeficienţi reali în │raport) │
│mulţimea numerelor complexe │ │
│ │3. Ecuaţia de gradul al doilea cu │
│3. Reprezentarea unui număr complex │coeficienţi reali │
│printr-un punct/vector │ │
│ │4. Reprezentarea geometrică a unui │
│4. Determinarea afixului unui punct/ │număr complex. Afixul unui punct/ │
│vector │vector. Interpretarea geometrică a │
│ │modulului şi a conjugatului │
│5. Trecerea de la forma algebrică la │ │
│cea trigonometrică şi invers │5. Forma trigonometrică a unui număr │
│ │complex. Modul şi argument - │
│ │interpretare geometrică │
│ │ │
│ │6. Operaţii cu numere complexe scrise │
│ │în formă trigonometrică (sumă, produs,│
│ │raport) │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘



                               DISCIPLINA FIZICĂ

                                  Clasa a XI-a

    Tema 1: Vederea şi formarea imaginii

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Exploatarea condiţiilor de vizibi- │1. Ochiul uman: descriere şi modelare │
│litate a unui obiect │ca sistem optic: │
│● Abordarea interdisciplinară a │● prezentarea anatomiei ochiului; │
│studiului ochiului uman │● identificarea fenomenelor fizice │
│● Formularea unei ipoteze asupra │implicate în formarea imaginii; │
│conceptului de vedere pornind de la │● ochiul - sistem optic │
│studiul unui document │ │
│● Identificarea şi descrierea mode- │2. Lentile subţiri: │
│lului optic al ochiului prin │● definiţia lentilelor subţiri; │
│comparaţie cu ochiul real │● stabilirea elementelor caracteris- │
│● Identificarea unei lentile │tice: centrul optic principal, ax │
│convergente/divergente │optic principal, focare, distanţa │
│ │focală, convergenţa unei lentile │
│● Determinarea grafică a poziţiei, │subţiri; │
│măririi liniare transversale şi │● reprezentarea convenţională a unei │
│sensului imaginii unui obiect dat de │lentile subţiri; │
│o lentilă convergentă │● clasificare: lentile convergente şi │
│● Utilizarea relaţiilor punctelor │divergente subţiri; │
│conjugate şi a măririi liniare │● identificarea sistemelor optice care│
│transversale pentru o lentilă subţire │compun modelul fizic al ochiului │
│convergentă în rezolvarea de probleme │plecând de la formarea imaginii în │
│simple │ochiul uman: cristalinul - lentilă │
│● Determinarea parametrilor modelului │convergentă şi retina - ecran │
│lentilă subţire utilizând dovezi │ │
│experimentale │3. Construcţia imaginii unui obiect │
│ │liniar dată de lentile convergente │
│ │subţiri │
│ │4. Relaţia punctelor conjugate pentru │
│ │lentile subţiri │
│ │5. Mărire liniară transversal │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Evoluţia în timp a unui sistem mecanic

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Înţelegerea noţiunii de referenţial │1. Descrierea mişcării unui punct │
│şi a necesităţii introducerii lui │material: │
│● Identificarea acelui referenţial în │● definirea noţiunilor de: referenţial│
│care descrierea matematică a mişcării │traiectorie, relativitatea mişcării │
│studiate este mai simplă │mecanice, vectorii de poziţie, viteză │
│● Definirea tipurilor de mişcare │şi acceleraţie; │
│(rectilinie uniformă, rectilinie │● referenţial galileean; │
│uniform variată, circulară uniformă) │● lege de mişcare: definire, expresie │
│● Identificarea unei mişcări utilizând│generală, exemple calitative │
│forma traiectoriei şi legea de mişcare│ │
│● Cunoaşterea şi utilizarea relaţiei │2. Principiile mecanicii clasice: │
│forţă - tip de mişcare (calitativ) │● principiul inerţiei/noţiunea de │
│● Cunoaşterea enunţurilor principiilor│masă inerţială; │
│mecanicii clasice │● principiul fundamental al dinamicii/│
│● Utilizarea legilor mecanicii clasice│forţă şi cantitatea de mişcare; │
│în analiza mişcării punctului material│● principiul acţiunii şi reacţiunii; │
│în câmp gravitaţional uniform │● forţe şi mişcări │
│ │ │
│● Exploatarea principiilor mecanicii │3. Mişcarea punctului material în câmp│
│clasice în rezolvarea de probleme de │gravitaţional terestru uniform: │
│mişcare în câmp gravitaţional uniform │● cădere liberă, aruncare pe verticală│
│● Înţelegerea mişcărilor punctului │aruncare sub un unghi oarecare; │
│material în câmp gravitaţional în │● aplicaţii în practică - jocuri │
│diferite jocuri sportive (fişă │sportive │
│document) │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


                                  Clasa a XII-a

    Tema 1: Câmpuri fizice (câmp vectorial) şi forţe

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Descrierea unui câmp asociat │1. Câmpul gravitaţional uniform: │
│proprietăţilor fizice care se │● legea atracţiei universale: enunţ, │
│manifestă într-un punct din spaţiu │expresie matematică; │
│● Cunoaşterea caracteristicilor │● intensitatea câmpului gravitaţional:│
│câmpului fizic: intensitate într-un │definiţie, expresie matematică, │
│punct al câmpului, linie de câmp │unitate de măsură, reprezentare - câmp│
│vectorial, câmp uniform, câmpul │vectorial; │
│gravitaţional uniform şi câmpul │● câmp gravitaţional uniform: relaţia │
│electrostatic dintr-un condensator │dintre forţa gravitaţională şi forţa │
│plan │de greutate │
│● Identificarea câmpului gravitaţional│ │
│uniform │2. Câmp electrostatic: │
│● Înţelegerea modului în care a apărut│● legea lui Coulomb: enunţ, expresie │
│noţiunea de câmp prin observaţii │matematică, reprezentare; │
│experimentale (fişă document) │● intensitatea câmpului electric: │
│● Utilizarea noţiunilor studiate în │definiţie, expresie matematică, │
│rezolvarea de probleme simple │unitate de măsură, reprezentare - │
│● Explicarea fenomenelor naturale │câmp vectorial; │
│legate de noţiunile studiate │● câmp electric uniform - condensator │
│ │plan │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Lucrul mecanic şi energia mecanică

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Cunoaşterea expresiei matematice a │1. Lucrul mecanic al unei forţe │
│lucrului mecanic │● Definiţie, expresie matematică, │
│● Identificarea forţelor conservative │unitate de măsură, interpretare │
│● Calcularea lucrului mecanic efectuat│geometrică │
│de diferite forţe: greutatea, forţa de│ │
│frecare la alunecare │2. Lucrul mecanic al unei forţe │
│● Explicarea semnificaţiei fizice a │conservative: │
│relaţiei dintre lucrul mecanic şi │● forţa conservativă: definiţie, │
│variaţia energiei cinetice │exemple; │
│● Calcularea energiei cinetice şi a │● studiu de caz: lucrul mecanic al │
│energiei potenţiale gravitaţionale │forţei de greutate │
│● Extragerea şi utilizarea informa- │ │
│ţiilor legate de un sistem fizic │3. Energia mecanică a punctului mate- │
│pentru rezolvarea unor probleme de │rial în câmp gravitaţional uniform: │
│mişcare ale punctului material │● energie cinetică; │
│● Cunoaşterea condiţiilor în care │● teorema de variaţie a energiei │
│energia mecanică a unui sistem fizic │cinetice; │
│se conservă │● energie potenţială gravitaţională; │
│● Exploatarea principiului conservării│● legea conservării energiei mecanice │
│energiei mecanice în explicarea │ │
│evoluţiei temporale a mişcării unui │ │
│punct material în câmp gravitaţional │ │
│uniform │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


                              DISCIPLINA CHIMIE

                                Clasa a XI-a

    Tema 1: Legătura dintre structură şi proprietăţi în cazul alcanilor şi alcoolilor

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Definirea alcanilor, alcoolilor │Definiţie alcani, alcooli │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Deducerea şi reprezentarea │Formule procentuale, brute, moleculare│
│formulelor structurale │şi structurale pentru alcani şi │
│ Rezolvare de probleme cantitative │alcooli │
│şi calitative │ │
│ Justificarea explicaţiilor şi │ │
│soluţiilor la probleme │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Recunoaşterea catenelor şi a │Catene şi tipuri de atomi de carbon │
│tipurilor de atomi de carbon │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Denumirea alcanilor, radicalilor │Radicali alifatici │
│alchil şi a alcoolilor │Nomenclatură şi clasificare alcani şi │
│ │alcooli │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Recunoaşterea tipului de izomerie │Izomerie alcani, alcooli │
│pentru alcani şi alcooli │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Argumentarea proprietăţilor fizice │Proprietăţi fizice: │
│ale alcanilor şi alcoolilor în funcţie│- puncte de fierbere (alcani,alcooli);│
│de structură şi interacţii │- distilarea alcanilor; │
│intermoleculare │- puncte de topire (alcani); │
│ Realizarea unei activităţi experi- │- interacţiuni intermoleculare la │
│mentale pentru separarea dintr-un │dizolvarea în apă a alcoolilor │
│amestec a unui alcool prin distilare │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Exploatarea informaţiilor pentru a │Utilizări: │
│identifica utilizările alcanilor şi │- utilizarea alcanilor şi alcoolilor │
│alcoolilor │drept combustibili; │
│ Rezolvarea problemelor cantitative │- testul de alcoolemie │
│şi calitative │ │
│ Justificarea explicaţiilor şi │ │
│soluţiilor la probleme │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Compuşi organici oxigenaţi: aldehide, cetone, acizi carboxilici

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Definirea aldehidelor, cetonelor şi │Definiţie aldehide, cetone, acizi │
│acizilor carboxilici │carboxilici │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Recunoaşterea grupelor funcţionale │Formule moleculare şi structurale │
│carbonil şi carboxil │pentru aldehide, cetone, acizi │
│ Deducerea şi reprezentarea formu- │carboxilici │
│lelor structurale │ │
│ Recunoaşterea tipului de izomerie │ │
│pentru aldehide şi cetone │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Denumirea aldehidelor, cetonelor şi │Nomenclatură, clasificare aldehide, │
│acizilor carboxilici │cetone, acizi carboxilici │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Interpretarea proprietăţilor fizice │Proprietăţi fizice: │
│ale aldehidelor, cetonelor şi acizilor│- solubilitatea acizilor în apă, │
│carboxilici, în funcţie de structură │procesul de ionizare (acid acetic, │
│şi interacţii intermoleculare │acid benzoic); │
│ │- pH-ul acizilor │
│ │Caracterul acid │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Realizarea unei activităţi experi- │Extracţia unui acid organic natural │
│mentale pentru obţinerea aldehidelor, │(experiment) │
│cetonelor şi acizilor carboxilici │Obţinerea aldehidelor, cetonelor şi a │
│ │acizilor carboxilici prin oxidarea │
│ │alcoolilor │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Rezolvarea problemelor cantitative │Randamentul reacţiei de oxidare │
│şi calitative │ │
│ Justificarea explicaţiilor şi │ │
│soluţiilor la probleme │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Realizarea unei activităţi experi- │Identificarea aldehidelor şi a │
│mentale pentru identificarea │cetonelor │
│aldehidelor şi cetonelor │ │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Exploatarea informaţiilor pentru a │Utilizările aldehidelor, cetonelor şi │
│identifica utilizările aldehidelor, │a acizilor carboxilici │
│cetonelor şi acizilor carboxilici │ │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


                                 Clasa a XII-a

    Tema 1: Dizolvarea compuşilor ionici şi moleculari

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Definirea noţiunilor: soluţie, solvat,│Soluţii: │
│solvent, dizolvare şi solubilitate │- definiţie; │
│Identificarea componentelor unei │- componente; │
│soluţii │- dizolvarea; factori care influen- │
│Stabilirea influenţei diferiţilor │ţează dizolvarea; │
│factori asupra procesului de dizolvare│- solubilitatea; factori care influen-│
│şi a solubilităţii │ţează solubilitatea │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Recunoaşterea solvenţilor polari şi │Solvenţi: │
│nepolari │- structura moleculelor de solvenţi; │
│ │- clasificare │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Stabilirea corelaţiei solvat-solvent│Dizolvare: │
│ Modelarea proceselor de dizolvare │- compuşi ionici în solvenţi polari; │
│pentru diferite tipuri de solvanţi în │- compuşi polari în solvenţi polari; │
│diferiţi solvenţi │-compuşi nepolari în solvenţi nepolari│
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Definirea concentraţiei molare. │Concentraţia molară: │
│ Scrierea şi aplicarea expresiei │- definiţie; │
│matematice a concentraţiei molare în │- expresie matematică; │
│diferite calcule. │- aplicaţii numerice; │
│ Realizarea unei activităţi experi- │- prepararea de soluţii de concentra- │
│mentale pentru obţinerea soluţiilor cu│ţie molară dată (activitate │
│concentraţie molară dată │experimentală) │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Determinarea prin calcul a concen- │Concentraţia molară a unei specii │
│traţiei molare pentru diferite specii │ionice în soluţie apoasă: │
│ionice │- aplicaţii numerice │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Exploatarea informaţiilor pentru a │Utilizări ale procesului de dizolvare │
│identifica utilizările procesului de │în apă: │
│dizolvare │- substanţe tensioactive; │
│ │- capacitatea de spălare │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Reacţii cu transfer de electroni

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Definirea noţiunilor: oxidare, │Reacţii de oxido-reducere: │
│reducere, număr de oxidare, agent │- numere de oxidare; │
│oxidant, agent reducător │- oxidare, reducere; │
│ Stabilirea numerelor de oxidare în │- agent oxidant, agent reducător; │
│compuşii chimici │- cuplul oxido-reducător; │
│ Stabilirea coeficienţilor în ecua- │- stabilirea coeficienţilor în │
│ţiile reacţiilor redox │reacţiile redox │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Efectuarea unei activităţi experi- │Pile şi acumulatori: │
│mentale pentru realizarea unei pile │- descriere şi funcţionare; │
│ Recunoaşterea tipurilor de pile │- caracteristici; │
│ Modelarea ecuaţiilor chimice ale │- clasificare; │
│proceselor care au loc în timpul func-│- realizarea pilei Volta; │
│ţionării unei celule de electroliză │- realizarea unor pile folosind │
│ Exploatarea informaţiilor pentru a │semicelulele Cu/Cu^2+, Fe/Fe^2+, │
│identifica utilizarea practică a unei │Zn/Zn^2+, Ag/Ag^+; │
│pile │- pila de combustie; │
│ │- acumulatorul cu plumb │
├──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ Efectuarea unei activităţi experi- │Electroliza: │
│mentale pentru realizarea procesului │- definiţie; │
│de electroliză │- montajul experimental; │
│ Modelarea cu ajutorul ecuaţiilor │- procese chimice la electrozi; │
│chimice a funcţionării unei celule de │- legile electrolizei; expresia │
│electroliză │matematică; │
│ Exploatarea informaţiilor pentru a │- realizarea electrolizei soluţiei de │
│identifica utilizarea practică a │NaCl, soluţiei de H(2)SO(4), soluţiei │
│electrolizei │de Na(2)SO(4), soluţiei de SnCl(2) │
│ │- utilizări: zincarea │
└──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘



                           DISCIPLINA BIOLOGIE

                              Clasa a XI-a

    Tema 1: Sănătatea reproducerii

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Organizarea de date despre lumea vie │1.1. Genomul uman - complementul │
│selectate din diverse surse de │cromozomial │
│documentare │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Recunoaşterea structurii şi funcţiilor│1.2. Cariotipul uman normal şi │
│materialului genetic │patologic │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Identificarea diferenţelor cromozo- │1.3. Analiza de cariotip │
│miale dintre cele două sexe │ │
│Utilizarea observaţiei, a experimen- │ │
│tului şi a investigaţiei pentru │ │
│evidenţierea structurii materialului │ │
│genetic │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Recunoaşterea diferenţelor anatomice │1.4. Anatomia şi fiziologia sistemului │
│şi fiziologice dintre cele două sexe │reproducător masculin │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Identificarea componentelor sistemului│1.5. Anatomia şi fiziologia sistemului │
│reproducător şi a caracteristicilor │reproducător feminin │
│acestora │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Explicarea etapelor de diferenţiere │1.6. Activitatea gonadelor │
│a celulelor sexuale masculine şi │ │
│feminine │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Identificarea caracterelor sexuale │1.7. Pubertatea la fete şi la băieţi │
│secundare masculine şi feminine │ │
│Cunoaşterea consecinţelor debutului │ │
│vieţii sexuale │ │
│Identificarea factorilor care influen-│ │
│ţează dezvoltarea fizică şi psihică │ │
│a individului │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Sexualitate şi procreere

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Explicarea modului de acţiune al │2.1. Sarcina şi naşterea │
│hormonilor ce asigură naşterea │ │
│Aplicarea unor reguli de menţinere │ │
│a sănătăţii omului │ │
│Identificarea semnelor unei sarcini │ │
│şi a comportamentelor sexuale │ │
│responsabile │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Explicarea modului de acţiune a │2.2. Planificare familială (concepţia │
│pilulelor contraceptive │şi contracepţia) │
│Evaluarea aspectelor legale privind │ │
│sexualitatea │ │
│Rezolvarea eficientă a unor situaţii- │ │
│problemă din domeniul sănătăţii │ │
│Identificarea metodelor de a stabili │ │
│şi de a îndeplini proiecte de viitor, │ │
│adoptând conduite adecvate │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Explicarea modului de prevenire a BTS │2.3. Boli ale sistemului reproducător │
│Identificarea comportamentelor sexuale│ │
│responsabile şi serviciile unde se pot│ │
│adresa în cazul BTS │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Identificarea cauzelor medicale ale │2.4. Metode de procreere medicală │
│infertilităţii unui cuplu │asistată │
│Înţelegerea modalităţilor de realizare│ │
│practică a metodelor de procreere │ │
│medicală │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Recunoaşterea implicaţiilor sexuali- │2.5. Responsabilitatea vieţii sexuale │
│tăţii asupra integrităţii personali- │ │
│tăţii umane │ │
│Analiza consecinţelor, a deciziilor │ │
│referitoare la viaţa sexuală în plan │ │
│individual, familial │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Prevenirea conflictelor interper- │2.6. Identitatea sexuală │
│sonale, a dezadaptării sociale ca │ │
│urmare a situaţiilor de criză │ │
│Dezvoltarea toleranţei faţă de │ │
│persoanele aflate în dificultate │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘


                             Clasa a XII-a

    Tema 1: Genetică şi evoluţie

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Identificarea structurilor biologice │1.1. Celula eucariotă-nucleu │
│microscopice în vederea caracterizării│(structură, rol) │
│lor │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Utilizarea corectă a terminologiei │1.2. Diviziunea celulară: meioza │
│specifice biologiei în diverse │(faze, importanţă) │
│situaţii de comunicare │ │
│Interpretarea şi ordonarea observa- │ │
│ţiilor microscopice asupra celulelor │ │
│aflate în diverse stadii de diviziune │ │
│Reprezentarea schematizată a etapelor │ │
│meiozei │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Reprezentarea structurii şi funcţiilor│1.3. Acizii nucleici (structură, │
│materialului genetic pe baza modelelor│tipuri, rol) │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Prelucrarea rezultatelor obţinute din │1.4. Cromozomii (structură, tipuri, │
│investigaţii şi formularea │rol, cariograma) │
│concluziilor │ │
│Realizarea de conexiuni intra- şi │ │
│interdisciplinare în analiza │ │
│materialului genetic │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Efectuarea unei analize statistice │1.5. Teoria cromozomală - crossing-over│
│simple într-o situaţie de │ │
│crossing-over (analizând rezultatul │ │
│meiozei) │ │
│Ilustrarea schematizată a mecanismului│ │
│de crossing-over şi consecinţele sale │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Relaţia dintre organismele vegetale şi mediul de viaţă

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Recunoaşterea organelor şi sistemelor │2.1. Organizarea generală a unei plante│
│de organe vegetale în scopul │angiosperme │
│comparării lor │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Identificarea structurii microscopice │2.2. Organe vegetative: rădăcina, │
│a organelor vegetative în vederea │tulpina, frunza - observaţii macro- şi │
│explicării relaţiei dintre structură │microscopice │
│şi funcţie │ │
│Utilizarea investigaţiei pentru │2.3. Organe de reproducere: floarea, │
│evidenţierea structurii şi funcţiilor │fructul, sămânţa - observaţii macro- şi│
│organelor │microscopice │
│Aplicarea unor algoritmi de identi- │ │
│ficare şi de rezolvare de probleme │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Extragerea şi exploatarea informa- │2.4. Reproducerea sexuată la │
│ţiilor ce permit evidenţierea relaţiei│angiosperme (polenizarea, fecundaţia) │
│dintre o plantă şi un animal │ │
│polenizator │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Aplicarea unor algoritmi de identi- │2.5. Echilibrul ecologic şi mecanismele│
│ficare şi de rezolvare de probleme │lui │
│Aplicarea în viaţa cotidiană a │ │
│cunoştinţelor despre influenţa │ │
│factorilor de mediu asupra │ │
│organismelor vegetale │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Realizarea de conexiuni intra-/inter- │2.6. Dezechilibre ecologice │
│şi transdisciplinare │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



                           DISCIPLINA ISTORIE

                             Clasa a XI-a

                        Europenii în istoria lumii

    Tema 1: Europenizarea lumii

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1. Identificare şi localizare: │1. Europenii în procesul de populare │
│1.1. situarea şi caracterizarea unei │a lumii: │
│date într-un context cronologic; │1.1. rolul europenilor în procesul de │
│1.2. numirea şi localizarea unui loc │populare a globului; │
│într-un spaţiu geografic │1.2. populaţiile Europei şi marile │
│ │etape ale creşterii populaţiei │
│2. Schimbarea scării cartografice şi │mondiale. Evoluţia populării lumii, │
│stabilirea de conexiuni: │din Antichitate până în secolul │
│2.1. plasarea unui eveniment în timpul│al XIX-lea; │
│apropiat sau în timpul îndepărtat; │1.3. emigrarea europenilor spre alte │
│2.2. stabilirea de conexiuni între │continente pe parcursul secolului │
│fapte sau evenimente de natură │al XIX-lea │
│diferită, din perioade ori din spaţii │ │
│diferite │2. Extinderea lumii (secolele al │
│ │XV-lea - al XVI-lea) │
│3. Exploatarea şi confruntarea │ │
│informaţiilor: │Studiu de caz │
│3.1. identificarea documentelor │───────────── │
│(natură, autor, dată, condiţiile │2.1. De la Constantinopol la Istanbul: │
│de producere) │un spaţiu de contact între diferite │
│ │culturi şi religii (creştină, │
│4. Organizarea şi sintetizarea │musulmană, iudaică) şi la alegere: │
│informaţiilor: │2.2. Un navigator european şi │
│4.1. descrierea şi nararea unei │călătoriile sale │
│situaţii istorice │2.3. Un mare port european │
│ │2.4. O aşezare precolumbiană │
│5. Utilizarea TIC: calculatoare, │confruntată cu cucerirea şi colonizarea│
│programe sau tablouri numerice pentru │europeană │
│redactarea textelor, pentru realizarea│ │
│hărţilor, a crochiurilor şi a │ │
│montajelor documentare │ │
│ │ │
│6. Dezvoltarea exprimării personale şi│ │
│a simţului critic: │ │
│6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau│ │
│scris şi confruntarea lui cu alte │ │
│puncte de vedere │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Revoluţii, libertăţi, naţiuni în zorii epocii contemporane

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1. Identificare şi localizare: │1. Revoluţia franceză: afirmarea unui │
│1.1. numirea şi periodizarea │nou univers politic │
│continuităţilor şi discontinuităţilor │Evoluţia politică a Franţei între │
│cronologice; │1789-1804 │
│1.2. situarea şi caracterizarea unei │1.1. Evoluţia ideilor de libertate │
│date într-un context cronologic │înainte de Revoluţia Franceză │
│ │1.2. Declanşarea Revoluţiei Franceze │
│2. Stabilirea de conexiuni: │şi experienţele politice care au │
│2.1. situarea unui eveniment în timpul│marcat-o până la începutul Imperiului │
│apropiat sau în timpul îndepărtat; │2. Libertăţi şi naţiuni în Franţa şi │
│2.2. confruntarea unor situaţii │în Europa în prima jumătate a secolului│
│istorice │al XIX-lea │
│ │2.1. Mişcări liberale şi naţionale │
│3. Exploatarea şi confruntarea │din Europa │
│informaţiilor: │2.2. 1848: Revoluţii politice şi │
│3.1. identificarea de documente │revoluţii sociale în Franţa şi în │
│(natură, autor, dată, condiţiile de │Europa │
│producere); │ │
│3.2. extragerea, ierarhizarea şi │ │
│confruntarea informaţiilor în funcţie │ │
│de document sau de ansamblul │ │
│documentar; │ │
│3.3. analizarea critică a unor surse │ │
│istorice de diferite tipuri (text, │ │
│imagine, hartă etc.) │ │
│ │ │
│4. Organizarea şi sintetizarea │ │
│informaţiilor: │ │
│4.1. descrierea şi nararea unei │ │
│situaţii istorice; │ │
│4.2. redactarea unui text sau prezen- │ │
│tarea unei expuneri construite şi │ │
│argumentate utilizând vocabularul │ │
│ istoric specific │ │
│ │ │
│5. Utilizarea TIC: calculatoare, │ │
│programe sau tablouri numerice pentru │ │
│redactarea textelor, pentru │ │
│realizarea hărţilor │ │
│ │ │
│6. Dezvoltarea exprimării personale şi│ │
│a simţului critic: │ │
│6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau│ │
│scris, confruntarea lui cu alte puncte│ │
│de vedere │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘


                            Clasa a XII-a

             Aspecte pentru înţelegerea secolului al XX-lea

    Tema 1: Secolul totalitarismelor

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1. Identificare şi localizare: │1. Geneza şi afirmarea regimurilor │
│1.1. numirea şi periodizarea │totalitare interbelice (sovietic, │
│continuităţilor şi discontinuităţilor │fascist, nazist): geneza, asemănări │
│cronologice; │şi deosebiri │
│1.2. plasarea şi caracterizarea unei │ │
│date într-un context cronologic. │2. Sfârşitul totalitarismului: │
│ │2.1. Denazificarea Germaniei şi │
│2.1. situarea evenimentului în timpul │procesul de la Nurenberg │
│apropiat sau în timpul îndepărtat; │2.2. Ieşirea progresivă a URSS din │
│2.2. stabilirea de conexiuni între │totalitarism: Hrusciov, destalinizarea │
│fapte sau evenimente de natură │şi limitele sale, Gorbaciov - de la │
│diferită, din perioade ori din │glasnost la dispariţia URSS │
│localizări spaţiale diferite │ │
│ │ │
│3. Exploatarea şi confruntarea │ │
│informaţiilor: │ │
│3.1. identificarea de documente │ │
│(natură, autor, dată, condiţiile │ │
│de producere); │ │
│3.2. analizarea critică a unor │ │
│surse istorice (text, imagine, │ │
│hartă etc.) │ │
│ │ │
│4. Organizarea şi sintetizarea │ │
│informaţiilor: │ │
│4.1. redactarea unui text sau │ │
│prezentarea unei expuneri utilizând │ │
│vocabularul istoric specific │ │
│ │ │
│5. Dezvoltarea exprimării personale │ │
│şi a simţului critic: │ │
│5.1. dezvoltarea unui discurs oral │ │
│sau scris, confruntarea lui cu alte │ │
│puncte de vedere │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Colonizare şi decolonizare

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1. Identificare şi localizare: │1. Imperiul francez la momentul │
│1.1. numirea şi localizarea unui loc │expoziţiei coloniale din 1931 │
│într-un spaţiu geografic │ │
│ │2. Războiul din Algeria │
│2. Schimbarea scării hărţii şi │ │
│stabilirea de conexiuni: │3. Expoziţia colonială din 1931 şi │
│2.1. situarea unui eveniment în timpul│apogeul colonialismului │
│apropiat sau în timpul îndepărtat; │ │
│2.2. confruntarea unor situaţii │4. Decolonizarea - o consecinţă │
│istorice │a luptei pentru independenţă │
│3. Exploatarea şi confruntarea │ │
│informaţiilor: │ │
│3.1. identificarea de documente │ │
│(natură, autor, dată, condiţiile de │ │
│ producere); │ │
│3.2. analizarea critică a unor │ │
│documente de diferite tipuri │ │
│(text, imagine, hartă etc.) │ │
│4. Organizarea şi sintetizarea │ │
│informaţiilor: │ │
│4.1. descrierea şi nararea unei │ │
│situaţii istorice │ │
│5. Utilizarea TIC: calculatoare, │ │
│programe sau tablouri numerice │ │
│pentru redactarea textelor, pentru │ │
│realizarea hărţilor, a crochiurilor │ │
│şi a montajelor documentare │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘


    Tema 3: Francezii şi Republica

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1. Identificare şi localizare: │1. 1958-1962, o nouă Republică │
│1.1. numirea şi periodizarea │ │
│continuităţilor şi discontinuităţilor │2. Republica între laic şi religios, │
│cronologice; │începând din anul 1880. │
│1.2. situarea şi caracterizarea unei │ │
│date într-un context cronologic │3. Echilibrul puterilor în cadrul │
│ │instituţiilor celei de a V-a Republici │
│2.1. situarea unui eveniment în timpul│instaurate de generalul de Gaulle │
│apropiat sau în timpul îndepărtat; │ │
│2.2. stabilirea de conexiuni între │ │
│fapte sau evenimente de natură │ │
│diferită; │ │
│2.3. confruntarea unor situaţii │ │
│istorice │ │
│ │ │
│3. Exploatarea şi confruntarea │ │
│informaţiilor: │ │
│3.1. identificarea de documente │ │
│(natură, autor, dată, condiţiile │ │
│de producere); │ │
│3.2. extragerea, ierarhizarea şi │ │
│confruntarea informaţiilor dintr-un │ │
│document, set de documente sau surse │ │
│istorice; │ │
│3.3. analizarea critică a unor surse │ │
│istorice │ │
│ │ │
│4. Organizarea şi sintetizarea │ │
│informaţiilor: │ │
│4.1. descrierea şi nararea unei │ │
│situaţii istorice; │ │
│4.2. redactarea unui text sau │ │
│prezentarea unei expuneri utilizând │ │
│vocabularul istoric specific │ │
│ │ │
│5. Utilizarea TIC: calculatoare, │ │
│programe sau tablouri numerice pentru │ │
│redactarea textelor, pentru realizarea│ │
│hărţilor, a crochiurilor şi a │ │
│montajelor documentare │ │
│ │ │
│6. Dezvoltarea exprimării personale │ │
│şi a simţului critic: │ │
│6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau│ │
│scris, confruntarea lui cu alte puncte│ │
│de vedere │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



                         DISCIPLINA GEOGRAFIE

                            Clasa a XI-a

                    Societate şi dezvoltare durabilă

    Tema 1: Provocările dezvoltării durabile

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1. Identificare şi localizare: │1. Asigurarea hranei (studiu de caz) │
│1.1. identificarea şi localizarea │1.1. Creşterea demografică, creşterea │
│marilor repere geografice terestre; │producţiei │
│1.2. identificarea şi localizarea unui│Problematica: Impactul şi amploarea │
│loc într-un spaţiu geografic │problemei alimentare în lume │
│ │1.2. Asigurarea securităţii alimentare │
│2. Trecerea de la o scară la alta şi │Problematica: Asigurarea securităţii │
│stabilirea de legături între acestea: │alimentare a populaţiei │
│2.1. reperarea unui loc sau a unui │1.3. Dezvoltarea tipurilor de │
│spaţiu; │agricultură durabilă │
│2.2. explicarea relaţiilor dintre │Problematica: Tipuri de agricultură │
│fapte sau evenimente de naturi, │durabilă de perspectivă │
│perioade şi localizări spaţiale │ │
│diferite │2. Apa, resursă esenţială (studiu │
│ │de caz) │
│3. Exploatarea şi compararea │2.1. Răspândirea inegală a resurselor │
│informaţiilor: │de apă pe glob; accesul inegal la │
│3.1. identificarea documentelor (tip, │resursele de apă │
│autor, dată, sursă); │Problematica: Apa - o problemă a lumii │
│3.2. înţelegerea sensului general │contemporane │
│al unui document sau ansamblu de │2.2. Gestionarea resurselor de apă │
│documente şi stabilirea de legături cu│şi transformarea spaţiilor │
│situaţia geografică studiată; │Problematica: Principalele utilizări │
│3.3. extragerea, ierarhizarea şi │ale apei pe glob. │
│compararea informaţiilor dintr-un │Transformări ale spaţiului care │
│document sau un ansamblu de documente │presupun gestionarea apei │
│în funcţie de natura acestora; │2.3. Gestionarea unei resurse vitale │
│3.4. analiza critică a diferitelor │şi deseori ameninţată │
│tipuri de documente (texte, imagini, │Problematica: Gestionarea durabilă │
│hărţi, grafice etc.) │a resurselor de apă │
│ │ │
│4. Organizarea şi sintetizarea │ │
│informaţiilor: │ │
│4.1. descrierea unei situaţii │ │
│geografice; │ │
│4.2. realizarea de hărţi, crochiuri │ │
│şi scheme cartografice, diagrame şi │ │
│scheme; │ │
│4.3. redactarea unui text argumentat/ │ │
│expunere orală argumentată utilizând │ │
│limbajul geografic specific; │ │
│4.4. citirea unui document (text, │ │
│hartă etc.) şi exprimarea orală sau │ │
│în scris a ideilor-cheie, a componen- │ │
│telor esenţiale; trecerea de la hartă │ │
│la crochiu, de la observare la │ │
│descriere; │ │
│4.5. redactarea unui răspuns │ │
│argumentat │ │
│ │ │
│5. Utilizarea TIC: calculatoare, │ │
│programe, tabele numerice pentru │ │
│redactarea de texte, construirea de │ │
│hărţi, crochiuri şi montaje de │ │
│documente │ │
│ │ │
│6. Dezvoltarea capacităţii de │ │
│exprimare personală şi a simţului │ │
│critic: │ │
│6.1. utilizarea critică a motoarelor │ │
│de cercetare, a resurselor în linie │ │
│(internet, intranetul instituţiei, │ │
│bloguri); │ │
│6.2. elaborarea unui discurs oral sau │ │
│scris construit şi argumentat, │ │
│confruntarea acestuia cu alte puncte │ │
│de vedere; │ │
│6.3. participarea activă la curs, │ │
│intervenind la cererea profesorului │ │
│sau solicitând lămuriri ori explicaţii│ │
│dacă este necesar │ │
│ │ │
│7. Pregătirea şi organizarea activi- │ │
│tăţii în mod autonom: │ │
│7.1. luarea de notiţe, redactarea de │ │
│fişe de recapitulare (planuri, noţiuni│ │
│şi idei-cheie, evenimente importante, │ │
│repere spaţiale, documente de │ │
│patrimoniu); │ │
│7.2. finalizarea unei cercetări │ │
│individuale sau în interiorul unui │ │
│grup; participarea la realizarea unui │ │
│produs colectiv; │ │
│7.3. utilizarea manualului ca │ │
│instrument de lectură complementară │ │
│cursului, pentru pregătirea acestuia │ │
│sau pentru aprofundarea aspectelor │ │
│mai puţin abordate la clasă │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Amenajări în scopul dezvoltării durabile

┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1. Identificare şi localizare: │1. Amenajarea oraşului (studiu de caz) │
│1.1. identificarea şi localizarea │1.1. Creşterea urbană, etalare urbană │
│marilor repere geografice terestre; │(extindere urbană), inegalităţi │
│1.2. identificarea şi localizarea unui│sociospaţiale │
│loc într-un spaţiu geografic │Problematica: Gestionarea creşterii │
│ │urbane şi reducerea inegalităţilor │
│2. Trecerea de la o scară la alta şi │urbane │
│stabilirea de legături între acestea: │1.2. Transporturile şi modalităţile │
│2.1. reperarea unui loc sau a unui │de deplasare a populaţiei │
│spaţiu; │Problematica: Modalităţile de deplasare│
│2.2. explicarea relaţiilor dintre │durabilă a populaţiei │
│fapte sau evenimente de naturi, │1.3. Amenajarea de oraşe "durabile" │
│perioade şi localizări spaţiale │Problematica: Amenajarea "oraşului │
│diferite │durabil" din Nord, pentru a face faţă │
│ │provocărilor dezvoltării durabile │
│3. Exploatarea şi compararea │în Sud │
│informaţiilor: │ │
│3.1. identificarea documentelor │2. Regiunile litorale, spaţii foarte │
│(tip, autor, dată, sursă): │atractive (studiu de caz) │
│3.2. înţelegerea sensului general al │2.1. Concentrarea populaţiei şi a │
│unui document sau ansamblu de │activităţilor │
│documente şi stabilirea de legături │Problematica: Litoralul - o regiune │
│cu situaţia geografică studiată; │atractivă │
│3.3. extragerea, ierarhizarea şi │2.2. Concurenţa pentru spaţiu │
│compararea informaţiilor dintr-un │Problematica: Tipurile de amenajări │
│document sau un ansamblu de documente │specifice zonelor litorale │
│în funcţie de natura acestora; │2.3. Amenajarea durabilă a regiunilor │
│3.4. analiza critică a diferitelor │litorale │
│tipuri de documente (texte, imagini, │Problematica: Amenajarea durabilă │
│hărţi, grafice etc.) │a regiunilor litorale │
│ │ │
│4. Organizarea şi sintetizarea │ │
│informaţiilor: │ │
│4.1. descrierea unei situaţii │ │
│geografice; │ │
│4.2. realizarea de hărţi, crochiuri │ │
│şi scheme cartografice, diagrame │ │
│şi scheme; │ │
│4.3. redactarea unui text argumentat/ │ │
│expunere orală argumentată utilizând │ │
│limbajul geografic specific; │ │
│4.4. citirea unui document (text, │ │
│hartă etc.) şi exprimarea orală sau │ │
│în scris a ideilor-cheie, a componen- │ │
│telor esenţiale; trecerea de la hartă │ │
│la crochiu, de la observare la │ │
│descriere; │ │
│4.5. redactarea unui răspuns │ │
│argumentat │ │
│ │ │
│5. Utilizarea TIC: calculatoare, │ │
│programe, tabele numerice pentru │ │
│redactarea de texte, construirea de │ │
│hărţi, crochiuri şi montaje de │ │
│documente │ │
│ │ │
│6. Dezvoltarea capacităţii de │ │
│exprimare personală şi a simţului │ │
│critic: │ │
│6.1. utilizarea critică a motoarelor │ │
│de cercetare, a resurselor în linie │ │
│(internet, intranetul instituţiei, │ │
│bloguri); │ │
│6.2. elaborarea unui discurs oral sau │ │
│scris construit şi argumentat, │ │
│confruntarea acestuia cu alte puncte │ │
│de vedere; │ │
│6.3. participarea activă la curs, │ │
│intervenind la cererea profesorului │ │
│sau solicitând lămuriri sau explicaţii│ │
│dacă este necesar │ │
│ │ │
│7. Pregătirea şi organizarea │ │
│activităţii în mod autonom: │ │
│7.1. luarea de notiţe, redactarea de │ │
│fişe de recapitulare (planuri, noţiuni│ │
│şi idei-cheie, evenimente importante, │ │
│repere spaţiale, documente de │ │
│patrimoniu); │ │
│7.2. finalizarea unei cercetări │ │
│individuale sau în interiorul unui │ │
│grup; participarea la realizarea │ │
│unui produs colectiv; │ │
│7.3. utilizarea manualului ca │ │
│instrument de lectură complementară │ │
│cursului, pentru pregătirea acestuia │ │
│sau pentru aprofundarea aspectelor │ │
│mai puţin abordate la clasă │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



                                 Clasa a XII-a

                          Franţa şi Uniunea Europeană:
                     dinamici de dezvoltare şi mondializare

    Tema 1: Uniunea Europeană: dinamici de dezvoltare teritorială

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1. Identificare şi localizare: │1. De la spaţiul european la │
│1.1. identificarea şi localizarea │teritoriile Uniunii Europene │
│marilor repere geografice terestre; │ │
│1.2. identificarea şi localizarea unui │1.1. O Europă, mai multe Europe: un │
│loc într-un spaţiu geografic │continent între unitate şi diversitate│
│ │ │
│2. Trecerea de la o scară la alta şi │Problematica: Europa. Identitatea │
│stabilirea de legături între acestea: │europeană │
│2.1. reperarea unui loc sau a unui │ │
│spaţiu; │1.2. Uniunea Europeană: frontiere şi │
│2.2. explicarea relaţiilor dintre fapte│limite; o uniune de state cu geometrie│
│sau evenimente denaturi, perioade şi │variabilă │
│localizări spaţiale diferite; │ │
│ │Problematica: Dinamica de extindere a │
│ │Uniunii Europene │
│3. Exploatarea şi compararea │ │
│informaţiilor: │1.3. Disparităţi şi inegalităţi │
│3.1. identificarea documentelor (tip, │sociospaţiale: acţiunea Uniunii │
│autor, dată, sursă); │Europene asupra teritoriilor │
│3.2. înţelegerea sensului general al │ │
│unui document sau ansamblu de documente│Problematica: Disparităţile şi │
│şi stabilirea de legături cu situaţia │inegalităţile sociospaţiale din │
│geografică studiată; │Uniunea Europeană │
│3.3. extragerea, ierarhizarea şi compa-│ │
│rarea informaţiilor dintrun document │ │
│sau un ansamblu de documente în funcţie│ │
│de natura acestora; │ │
│3.4. analiza critică a diferitelor │ │
│tipuri de documente (texte, imagini, │ │
│hărţi, grafice etc.) │ │
│ │ │
│4. Organizarea şi sintetizarea │ │
│informaţiilor: │ │
│4.1. descrierea unei situaţii │ │
│geografice; │ │
│4.2. realizarea de harţi, crochiuri şi │ │
│scheme cartografice, diagrame şi │ │
│scheme; │ │
│4.3. redactarea unui text argumentat/ │ │
│expunere orală argumentată utilizând │ │
│limbajul geografic specific; │ │
│4.4. citirea unui document (text, hartă│ │
│etc.) şi exprimarea orală sau în scris │ │
│a ideilor-cheie, a componentelor │ │
│esenţiale; trecerea de la hartă la │ │
│crochiu, de la observare la descriere; │ │
│4.5. redactarea unui răspuns argumentat│ │
│ │ │
│5. Utilizarea TIC: calculatoare, │ │
│programe, tabele numerice pentru │ │
│redactarea de texte, construirea de │ │
│hărţi, crochiuri şi montaje de │ │
│documente │ │
│ │ │
│6. Dezvoltarea capacităţii de exprimare│ │
│personală şi a simţului critic: │ │
│6.1. utilizarea critică a motoarelor de│ │
│cercetare, a resurselor în linie │ │
│(internet, intranetul instituţiei, │ │
│bloguri); │ │
│6.2. elaborarea unui discurs oral sau │ │
│scris construit şi argumentat, │ │
│confruntarea acestuia cu alte puncte │ │
│de vedere; │ │
│6.3. participarea la curs, intervenind │ │
│la cererea profesorului sau solicitând │ │
│lămuriri sau explicaţii dacă este │ │
│necesar │ │
│ │ │
│7. Pregătirea şi organizarea │ │
│activităţii în mod autonom: │ │
│7.1. luarea de notiţe, redactarea de │ │
│fişe de recapitulare (planuri, noţiuni │ │
│şi idei-cheie, evenimente importante, │ │
│repere spaţiale, documente de │ │
│patrimoniu); │ │
│7.2. finalizarea unei cercetări indi- │ │
│viduale sau în interiorul unui grup; │ │
│participarea la realizarea unui produs │ │
│colectiv; │ │
│7.3. utilizarea manualului ca instru- │ │
│ment de lectură complementară cursului,│ │
│pentru pregătirea acestuia sau pentru │ │
│aprofundarea aspectelor mai puţin │ │
│abordate la clasă │ │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


    Tema 2: Franţa şi Europa în lume

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1. Identificare şi localizare: │1. Uniunea Europeană şi mondializarea │
│1.1. identificarea şi localizarea │(studiu de caz) │
│marilor repere geografice terestre; │ │
│1.2. identificarea şi localizarea unui │1.1. Uniunea Europeană, actor şi pol │
│loc într-un spaţiu geografic │major în mondializare │
│ │ │
│2. Trecerea de la o scară la alta şi │Problematica: Uniunea Europeană - │
│stabilirea de legături între acestea: │unul dintre centrele de propagare a │
│2.1. reperarea unui locsau a unui │mondializării │
│spaţiu; │ │
│2.2. explicarea relaţiilor dintre │1.2. O faţadă maritimă mondială: │
│fapte sau evenimente de naturi, │Litoralul Mării Nordului (Northern │
│perioade şi localizări spaţiale │Range) │
│diferite │ │
│ │Problematica: Northern Range - o │
│3. Exploatarea şi compararea │faţadă maritimă mondială │
│informaţiilor: │ │
│3.1. identificarea documentelor (tip, │2. Franţa şi mondializarea (studiu │
│autor, dată, sursă); │de caz) │
│3.2. înţelegerea sensului general al │ │
│unui document sau ansamblu de documente│2.1. Prezenţa franceză în lume │
│şi stabilirea de legături cu situaţia │ │
│geografică studiată; │Problematica: Prezenţa Franţei în │
│3.3. extragerea, ierarhizarea şi │lume │
│compararea informaţiilor dintr-un │ │
│document sau un ansamblu de documente │2.2. Franţa, pol turistic mondial │
│în funcţie de natura acestora; │ │
│3.4. analiza critică a diferitelor │Problematica: Franţa - una dintre │
│tipuri de documente (texte, imagini, │primele destinaţii turistice din │
│hărţi, grafice etc.) │lume │
│ │ │
│4. Organizarea şi sintetizarea │2.3. Paris, oraş mondial │
│informaţiilor: │ │
│4.1. descrierea unei situaţii │Problematica: Parisul - oraş mondial │
│geografice; │ │
│4.2. realizarea de hărţi, crochiuri şi │ │
│scheme cartografice, diagrame şi │ │
│scheme cu săgeţi; │ │
│4.3. redactarea unui text argumentat/ │ │
│expunere orală argumentată utilizând │ │
│limbajul geografic specific; │ │
│4.4. citirea unui document (text, hartă│ │
│etc.) şi exprimarea orală sau în scris │ │
│a ideilor-cheie, a componentelor │ │
│esenţiale; trecerea de la hartă la │ │
│crochiu, de la observare la descriere; │ │
│4.5. redactarea unui răspuns argumentat│ │
│ │ │
│5. Utilizarea TIC: calculatoare, │ │
│programe, tabele numerice pentru │ │
│redactarea de texte, construirea de │ │
│hărţi, crochiuri şi montaje de │ │
│documente │ │
│ │ │
│6. Dezvoltarea capacităţii de exprimare│ │
│personală şi a simţului critic: │ │
│6.1. utilizarea critică a motoarelor de│ │
│cercetare, a resurselor în linie │ │
│(internet, intranetul instituţiei, │ │
│bloguri); │ │
│6.2. elaborarea unui discurs oral sau │ │
│scris construit şi argumentat, │ │
│confruntarea acestuia cu alte puncte │ │
│de vedere; │ │
│6.3. participarea la curs, intervenind │ │
│la cererea profesorului sau solicitând │ │
│lămuriri sau explicaţii dacă este │ │
│necesar │ │
│ │ │
│7. Pregătirea şi organizarea │ │
│activităţii în mod autonom: │ │
│7.1. luarea de notiţe, redactarea de │ │
│fişe de recapitulare (planuri, noţiuni │ │
│şi idei-cheie, evenimente importante, │ │
│repere spaţiale, documente de │ │
│patrimoniu); │ │
│7.2. finalizarea unei cercetări │ │
│individuale sau în interiorul unui │ │
│grup; participarea la realizarea unui │ │
│produs colectiv; │ │
│7.3. utilizarea manualului ca │ │
│instrument de lectură complementară │ │
│cursului, pentru pregătirea acestuia │ │
│sau pentru aprofundarea aspectelor mai │ │
│puţin abordate la clasă │ │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


                              DISCIPLINA ECONOMIE

                                  Clasa a XI-a

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1.1. Identificarea caracteristicilor │Creştere, dezvoltare, schimbare │
│definitorii ale fenomenelor de creştere│socială │
│economică, fluctuaţii şi criză │ │
│ │ ● Creştere, fluctuaţii şi criză │
│2.1. Interpretarea creşterii economice │ │
│din perspectiva factorilor care o │ - sursele creşterii economice în │
│determină şi a fluctuaţiilor economice │societatea cunoaşterii: capitalul, │
│ca formă naturală a creşterii │investiţiile, progresul tehnic, │
│ │munca, productivitatea, informaţia, │
│4.1. Proiectarea unui comportament │mobilitatea; │
│economic raţional ca expresie a │ - indicatori ai creşterii economice; │
│adaptării active la dinamica economică │ - forme ale creşterii economice; │
│ │ - fluctuaţiile, ciclicitatea: cauze, │
│1.2. Caracterizarea dezvoltării ca │forme de manifestare, consecinţe; │
│formă a schimbării sociale │ - criza: cauze, forme de manifestare,│
│ │consecinţe, politici anticriză; │
│2.2. Corelarea creşterii economice cu │ - forme ale dezechilibrului economic │
│dezvoltarea şi cu schimbarea socială │ │
│ │ ● Dezvoltare şi schimbare socială │
│2.3. Analizarea fenomenelor socioecono-│ │
│mice specifice dezvoltării şi │ - legătura dintre creştere, │
│schimbării sociale pe baza corelării │dezvoltare şi schimbare socială; │
│şi interpretării unor indicatori │ - condiţii ale dezvoltării; │
│economici şi sociali │ - transformări sociale asociate │
│ │dezvoltării; │
│4.2. Proiectarea unui comportament │ - rolul valorilor în dezvoltare │
│raţional ca expresie a compatibilizării│Stratificare socială şi inegalităţi │
│opţiunilor axiologice personale cu │ │
│cele sociale │ ● Diversitatea inegalităţilor │
│ │economice şi sociale │
│1.3. Recunoaşterea diferitelor forme de│ │
│inegalitate economică şi socială │ - surse ale inegalităţilor economice │
│ │şi sociale; │
│2.4. Analizarea mecanismului de │ - forme ale inegalităţilor economice │
│reproducere a inegalităţilor şi a │şi sociale; │
│consecinţelor acestuia │ - reproducerea inegalităţilor; │
│ │ - consecinţe ale inegalităţilor │
│4.3. Evaluarea unor comportamente │ │
│antisociale (corupţia, infracţiona- │ ● Polarizare versus egalizare │
│litatea etc.) ca surse ale │ │
│inegalităţii economice şi sociale │ - stratificarea socială; │
│ │ - condiţii, factori, consecinţe ale │
│1.5. Identificarea caracteristicilor │polarizării, respectiv ale egalizării │
│definitorii ale tendinţelor de │sociale; │
│polarizare şi de egalizare socială │ - clasa mijlocie │
│ │ │
│2.5. Corelarea tendinţelor de polari- │ ● Mobilitatea socială şi profesională│
│zare şi de egalizare cu efectele │ │
│acestora asupra persoanei şi asupra │ - cauze, condiţii, factori ai │
│comunităţii │mobilităţii sociale; │
│ │ - forme ale mobilităţii; │
│2.6. Analizarea rolului economic şi │ - educaţie şi mobilitate │
│social al clasei mijlocii │profesională; │
│ │ - mobilitate profesională şi poziţie │
│5.1. Interpretarea rezultatelor │socială │
│evaluării unor fenomene economice şi │ │
│sociale din perspectivă micro- şi │ │
│macroeconomică, respectiv │ │
│individuală şi socială │ │
│ │ │
│1.6. Caracterizarea mobilităţii sociale│ │
│şi profesionale în condiţiile │ │
│societăţii bazate pe cunoştinţe │ │
│ │ │
│2.6. Explicarea tendinţei de accentuare│ │
│a mobilităţii socioprofesionale │ │
│ │ │
│4.4. Argumentarea necesităţii de a │ │
│învăţa de-a lungul întregii vieţi din │ │
│perspectiva tendinţei de accentuare a │ │
│mobilităţii profesionale şi a │ │
│dinamicii sociale │ │
│ │ │
│4.5. Adecvarea comportamentului │ │
│economic propriu la cerinţele dinamicii│ │
│socioeconomice şi mediului concurenţial│ │
│ │ │
│4.6. Proiectarea unui comportament │ │
│optim în raport cu dinamica relaţiei │ │
│educaţie -mobilitate profesională - │ │
│poziţie socială │ │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


                                 Clasa a XII-a

┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1.7. Identificarea notelor definitorii │Unitate, integrare socială şi │
│ale unităţii şi integrării sociale │conflict │
│ │ │
│2.7. Analizarea procesului socializării│ ● Fundamentele unităţii sociale: │
│şi a rolului unor agenţi ai sociali- │ │
│zării în societatea contemporană │ - grupuri şi reţele sociale; │
│ │ - instanţe ale socializării şi │
│3.1. Utilizarea unor instrumente de │integrarea socială; │
│cercetare sociologică în rezolvarea de │ - identitate, diversitate şi │
│sarcini de lucru prin cooperare cu │aculturaţie; │
│ceilalţi │ - forme ale integrării sociale │
│ │ │
│1.8. Caracterizarea diferitelor forme │ ● Sărăcie, excludere şi conflict │
│ale sărăciei în societatea contempo- │social: │
│rană, din perspectiva modului specific │ │
│de manifestare a cauzelor şi a │ - definire, cauze, forme, consecinţe │
│consecinţelor acesteia │ale sărăciei; │
│ │ - cauze, forme, consecinţe ale │
│2.8. Corelarea diferitelor forme ale │excluderii; │
│conflictului social cu fenomenele de │ - forme ale conflictului social │
│sărăcie şi excludere socială │ │
│ │ ● Coeziunea socială: │
│4.7. Argumentarea necesităţii │ │
│protecţiei sociale şi a solidarităţii │ - individualism şi coeziune socială; │
│colective pentru menţinerea coeziunii │ - protecţie socială şi solidaritate │
│sociale │colectivă │
│ │ │
│5.2. Interpretarea unor indicatori │Provocări ale deschiderii internaţio- │
│economici şi sociali din perspectiva │nale: integrare economică, │
│relaţiei conflict-coeziune socială │mondializare şi dezvoltare durabilă │
│ │ │
│1.9. Caracterizarea proceselor de │ ● Mondializare, localizare, │
│mondializare, localizare, individua- │individualizare: │
│lizare în societatea contemporană │ │
│ │ - definire, cauze, forme, consecinţe │
│2.9. Analizarea rolului pe care noile │ale mondializării; │
│media îl îndeplinesc în manifestarea │ - forme şi strategii ale integrării │
│proceselor de integrare economică, │economice; │
│mondializare, localizare, │ - noile media, mondializare şi │
│individualizare │localizare; │
│ │ - libertate, individualizare, deschi-│
│3.2. Cooperarea cu ceilalţi în delimi- │dere, interdependenţe active │
│tarea unor perspective diferite asupra │ │
│raporturilor libertate - interdepen- │ ● Dezvoltare durabilă: dezvoltare │
│denţă, individualizare - deschidere │economică, justiţie socială, protecţia│
│ │mediului │
│4.8. Proiectarea unui comportament │ │
│raţional în contextul noilor forme de │ - dezvoltarea durabilă: criterii, │
│deschidere specifice societăţii │condiţii, provocări; │
│contemporane │ - dezvoltarea umană: definire, │
│ │indicatori, condiţii de realizare; │
│1.9. Recunoaşterea caracteristicilor │ - ce înseamnă o societate dreaptă? │
│generale ale dezvoltării durabile │ - externalităţi şi bunuri colective; │
│ │ - responsabilitate individuală şi │
│2.9. Corelarea notelor definitorii ale │colectivă pentru calitatea mediului │
│dezvoltării durabile cu indicatorii │ │
│dezvoltării umane │ │
│ │ │
│2.10. Compararea raţionalităţii │ │
│economice cu raţionalitatea socială │ │
│ │ │
│4.9. Analizarea unor comportamente │ │
│prin raportare la valori dezirabile │ │
│ │ │
│5.3. Afirmarea unui comportament │ │
│prosocial, definit prin asumarea │ │
│responsabilităţii faţă de calitatea │ │
│mediului │ │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


                                    -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016