Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 5.619 din 13 octombrie 2009 pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 2.268/2007 privind aplicarea Programului "A doua sansa"
ORDIN nr. 5.619 din 13 octombrie 2009 pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii şi tineretului nr. 2.268/2007 privind aplicarea Programului "A doua şansã" EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETÃRII ŞI INOVÃRII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 710 din 21 octombrie 2009 Având în vedere prevederile <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii, ministrul educaţiei, cercetãrii şi inovãrii, interimar, emite prezentul ordin. ART. I Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii şi tineretului nr. 2.268/2007 privind aplicarea Programului "A doua şansã", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 21 noiembrie 2007, referitoare la Metodologia privind organizarea procesului de învãţãmânt în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, se modificã şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. II Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. III Direcţia generalã educaţie timpurie, şcoli, performanţã şi programe, Direcţia generalã învãţãmânt în limbile minoritãţilor şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia acreditarea, evaluarea şi performanţa în cariera didacticã, Direcţia generalã buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învãţãmântului Profesional şi Tehnic, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unitãţile de învãţãmânt implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. p. Ministrul educaţiei, cercetãrii şi inovãrii, interimar, Cãtãlin Ovidiu Baba, secretar de stat Bucureşti, 13 octombrie 2009. Nr. 5.619. ANEXÃ (Anexa nr. 3 la <>Ordinul nr. 2.268/2007 ) METODOLOGIE privind organizarea procesului de învãţãmânt în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Programul "A doua şansã" are drept scop sprijinirea persoanelor cu vârsta de peste 14 ani care, din motive sociale, nu au finalizat învãţãmântul gimnazial, astfel încât aceştia sã îşi poatã completa şi finaliza educaţia de bazã din cadrul învãţãmântului obligatoriu, precum şi pregãtirea pentru obţinerea unei calificãri profesionale într-un anumit domeniu. (2) Pe baza experienţei câştigate în anul şcolar experimental 2005-2006, în cadrul Programului PHARE "Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate", documentatã prin procesul de evaluare şi monitorizare derulat în anul şcolar 2006-2007, începând cu anul şcolar 2007-2008 programul a fost revizuit şi extins la nivel naţional. ART. 2 (1) Şcolarizarea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se desfãşoarã pe durata standard de 4 ani, prin cursuri organizate sãptãmânal, îmbinând pregãtirea în domeniul educaţiei de bazã, în alternanţã cu pregãtirea pentru obţinerea calificãrii profesionale. (2) Programul are o duratã flexibilã. Durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev în funcţie de competenţele demonstrate atât în domeniul educaţiei de bazã, cât şi în cel al pregãtirii profesionale. În condiţiile în care elevul nu reuşeşte sã achiziţioneze şi sã demonstreze toate competenţele necesare, în domeniul educaţiei de bazã şi/sau în domeniul pregãtirii profesionale, el poate beneficia de sprijin suplimentar, pe durata standard a programului sau prin prelungirea programului. Situaţiile în care se recomandã micşorarea duratei standard de şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar sunt descrise în anexa nr. 3.b), care face parte integrantã din prezenta metodologie. (3) Pregãtirea pentru obţinerea calificãrii profesionale se poate realiza, în situaţia în care unitatea de învãţãmânt nu dispune de resursele necesare, în grupuri şcolare dotate corespunzãtor şi/sau la operatori economici, pe baza unor contracte de parteneriat. ART. 3 (1) Pregãtirea pentru educaţia de bazã şi pregãtirea profesionalã pentru elevii înscrişi în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se organizeazã avându-se în vedere urmãtoarele principii: a) asigurarea unui program de pregãtire individualizat, atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã, în funcţie de aspiraţiile elevilor şi de nevoile de dezvoltare economico-socialã a comunitãţii; b) recunoaşterea competenţelor dobândite anterior - pe cãi formale, nonformale şi informale - în raport cu cerinţele formulate prin standardele de performanţã, pentru educaţia de bazã şi standardele de pregãtire profesionalã, aprobate pentru calificãrile profesionale şcolarizate în învãţãmântul secundar inferior, pentru pregãtirea profesionalã. Procedura de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior este prevãzutã în anexa nr. 3.a), care face parte integrantã din prezenta metodologie; c) certificarea competenţelor profesionale dobândite în baza reglementãrilor stabilite la nivel naţional, prin metodologie specificã, de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii. (2) Programul de pregãtire se aplicã pentru educaţia de bazã începând cu anul I şi pentru pregãtirea profesionalã corespunzãtoare unei calificãri profesionale, începând cu anul II din program. (3) Oferta de pregãtire profesionalã cuprinde calificãrile profesionale prevãzute în nomenclatoarele calificãrilor profesionale pentru care se asigurã pregãtirea prin învãţãmântul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, aprobate prin hotãrâre a Guvernului şi aplicate în învãţãmântul secundar inferior. ART. 4 (1) Clasele din Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se pot constitui cu un numãr minim de 8 elevi şi un numãr maxim de 15 elevi. Situaţiile excepţionale care nu se încadreazã în aceste prevederi se aprobã de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii. Pe parcursul duratei standard a programului este permisã funcţionarea claselor sub sau peste efectivul prevãzut la constituirea lor, în scopul asigurãrii programului de pregãtire individualizat al elevilor. (2) Limba de predare în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior este limba românã. În funcţie de necesitãţile locale, programul se poate desfãşura şi în limbile minoritãţilor naţionale, în condiţiile în care existã un minimum de 8 solicitãri în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidaţilor, şi dacã unitatea de învãţãmânt poate asigura resursele umane necesare şi traducerea, prin eforturi proprii, în limba minoritãţii naţionale respective, a materialelor elaborate în cadrul programului. (3) Nivelul de studiu al elevilor cuprinşi în fiecare clasã poate fi diferit, forma de organizare fiind în regim simultan. CAP. II Înscrierea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior ART. 5 În Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se pot înscrie persoane cu vârsta de peste 14 ani care au absolvit învãţãmântul primar. Se pot înscrie şi persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzãtoare învãţãmântului gimnazial (V, VI, VII), au abandonat pe parcurs şi au depãşit vârsta maximã legalã pentru reînscrierea în învãţãmântul gimnazial, cursuri de zi. ART. 6 (1) Înscrierea se face la unitãţile de învãţãmânt care organizeazã programul, pe baza dosarului de înscriere. (2) Unitãţile de învãţãmânt colecteazã cererile celor care solicitã înscrierea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior şi le centralizeazã, pe calificãri profesionale, în funcţie de opţiunea candidaţilor. Unitatea de învãţãmânt solicitã inspectoratului şcolar judeţean aprobarea de înfiinţare a clasei/claselor. (3) Înscrierea în anul I în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se face fãrã examen. (4) Persoanele care au finalizat clasa a VII-a din învãţãmântul gimnazial pot fi înscrise în anul II în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, ca urmare a alocãrii creditelor în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, prevãzutã la pct. 2.6 din anexa nr. 3.a). (5) Candidatul poate consemna în cererea de înscriere opţiunea pentru studierea programului în limba maternã. ART. 7 (1) Dosarul de înscriere al persoanei care solicitã înscrierea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior conţine: a) cererea de înscriere, în care se completeazã şi opţiunile pentru calificãrile profesionale aprobate conform legislaţiei în vigoare; b) copia certificatului de naştere, certificatã ca fiind conformã cu originalul; c) copia certificatului de cãsãtorie, certificatã ca fiind conformã cu originalul, dacã este cazul; d) copia buletinului/cãrţii de identitate, certificatã ca fiind conformã cu originalul; e) acte doveditoare privind absolvirea învãţãmântului primar şi stadiul de pregãtire la momentul înscrierii (foaie matricolã sau adeverinţe de studiu/de absolvire a claselor parcurse - V, VI, VII); f) fişa medicalã. (2) Depunerea dosarelor de înscriere în anul I al Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se poate face de douã ori pe parcursul unui an din program, în septembrie sau în ianuarie. ART. 8 (1) La nivelul unitãţii de învãţãmânt se va constitui o comisie de înscriere în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, alcãtuitã din: a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unitãţii de învãţãmânt; b) secretar - secretarul-şef al unitãţii de învãţãmânt; c) membri - 1-2 diriginţi ai claselor din Programul "A doua şansã", coordonatorul Programului "A doua şansã" de la nivelul unitãţii de învãţãmânt, 1-2 cadre didactice de specialitate - discipline tehnologice şi, în funcţie de resursele umane existente, un mediator şcolar şi un informatician. (2) Atribuţiile comisiei de înscriere în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior sunt: a) anunţã în comunitate începerea programului, condiţiile de înscriere şi condiţiile de organizare a acestuia; b) oferã sprijin şi consultanţã persoanelor care solicitã înscrierea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, în ceea ce priveşte traseul de pregãtire şi ruta de pregãtire profesionalã, în cadrul unui interviu; c) comunicã solicitanţilor pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior calificãrile profesionale pentru care pot opta; d) verificã dosarele de înscriere ale participanţilor; e) analizeazã cazurile deosebite (de exemplu, persoane cu cerinţe educaţionale speciale) şi propune soluţii pentru integrarea persoanelor în program; f) centralizeazã cererile de înscriere şi alcãtuieşte grupele pe ani de studiu; g) colaboreazã cu comisia de evaluare pentru planificarea şi organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior; h) propune alternative de organizare flexibilã a programului, în conformitate cu cerinţele educaţiei adulţilor şi cu nevoile personale ale participanţilor la program; i) asigurã planificarea orelor corespunzãtoare modulelor de iniţiere şi de îndrumare pentru cursanţi, la începutul fiecãrui an de studiu. ART. 9 Înscrierea în program este urmatã de organizarea unor interviuri individuale în care vor fi analizate nevoile şi aspiraţiile elevilor cu scopul identificãrii premiselor şi a posibilitãţilor de stabilire a programului de pregãtire individualizat. CAP. III Derularea procesului de învãţãmânt în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior ART. 10 (1) Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior este structurat în 4 ani de studiu echivalenţi celor patru clase V-VIII şi IX-X din cadrul învãţãmântului secundar inferior. (2) În anul I se studiazã discipline ale educaţiei de bazã, repartizate în module, iar în anii II-IV acestora li se adaugã modulele de pregãtire profesionalã. ART. 11 (1) Fiecare an de studiu se desfãşoarã pe durata stabilitã de unitatea de învãţãmânt, cu condiţia respectãrii numãrului de ore din planul-cadru şi a urmãtoarei structuri: a) maximum 6 sãptãmâni alocate sesiunilor de evaluare a competenţelor dobândite anterior şi sesiunilor de evaluare finalã de modul; b) o sãptãmânã dedicatã cursurilor de iniţiere; c) sãptãmânile de cursuri alocate desfãşurãrii şi evaluãrii curente a modulelor, inclusiv perioadelor de instruire practicã comasatã. (2) Programul poate începe cu serii noi fie în luna octombrie, fie în luna februarie. ART. 12 În alcãtuirea schemei orare se recomandã sã nu se depãşeascã numãrul de 4-5 ore pe zi pentru modulele educaţiei de bazã, respectiv de 5-6 ore pe zi pentru modulele de pregãtire profesionalã. Orele pot fi planificate în timpul sãptãmânii, dupã-amiaza sau seara, sâmbãta ori în timpul vacanţelor şcolare. ART. 13 (1) În cadrul sãptãmânilor de cursuri, atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã se studiazã module obligatorii din cadrul trunchiului comun şi module din curriculumul la decizia şcolii. (2) Modulele din cadrul trunchiului comun propuse pentru educaţia de bazã acoperã oferta disciplinelor din curriculumul naţional, adaptatã specificului educaţiei adulţilor. (3) Caracteristicile curriculumului din Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, elaborat pentru educaţia de bazã, sunt: orientarea spre nevoile elevilor, caracterul practic-aplicativ, esenţializarea conţinuturilor, luarea în considerare a particularitãţilor de vârstã şi psihologice ale elevilor, activarea şi valorizarea competenţelor dobândite anterior de cãtre aceştia, reducerea timpului de studiu. (4) Unora dintre modulele de la disciplinele educaţiei de bazã le sunt alocate complementar module în cadrul curriculumului la decizia şcolii, în scopul realizãrii unei oferte educaţionale flexibile şi diferenţiate, în funcţie de aspiraţiile şi de potenţialul de învãţare ale fiecãrui elev. În primele douã sãptãmâni de la începutul fiecãrui modul, profesorul de specialitate realizeazã o evaluare cu rol de diagnozã. În funcţie de rezultatele acestei evaluãri, profesorul stabileşte, împreunã cu fiecare elev, modulele din cadrul curriculumului la decizia şcolii la care va participa elevul respectiv. (5) Pregãtirea profesionalã în domeniile de pregãtire de bazã şi calificãrile profesionale corespunzãtoare se realizeazã prin aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate şi instruire practicã din aria curricularã "Tehnologii", clasele a IX-a şi a X-a, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii şi inovãrii, adaptat de fiecare unitate de învãţãmânt, pentru realizarea programului individualizat de pregãtire. ART. 14 (1) Frecventarea modulelor este obligatorie. Absenţele se înregistreazã în catalog. (2) Motivarea absenţelor se face în baza unei scutiri medicale obţinute în condiţii legale, a unei învoiri scrise din partea dirigintelui sau în baza unei adeverinţe de la locul de muncã pentru cei care lucreazã. (3) Un elev poate fi scutit de la frecventarea modulelor în urmãtoarele situaţii: a) elevul a promovat modulul educaţiei de bazã şi/sau al pregãtirii profesionale în sesiunea de evaluare iniţialã de modul, programatã înaintea începerii modulului; b) elevul demonstreazã în cadrul orelor destinate educaţiei de bazã, prin trunchiul comun, o prezenţã activã, implicatã şi competenţele necesare promovãrii modulului, fãrã sprijinul suplimentar acordat prin orele de curriculum la decizia şcolii pentru modulele educaţiei de bazã. Cadrele didactice care predau modulele educaţiei de bazã apreciazã situaţia şi recomandã elevilor modul de frecventare a acestor module din cadrul curriculumului la decizia şcolii pentru educaţia de bazã; c) în urma evaluãrii iniţiale de modul, aparţinând pregãtirii profesionale, elevul demonstreazã o parte dintre competenţele profesionale. În aceastã situaţie elevul poate sã nu frecventeze orele respective din cadrul modulului de culturã de specialitate sau poate sã opteze pentru un program de pregãtire individualizat, cu un plan de învãţãmânt individualizat, care îi asigurã reducerea duratei programului; d) dacã elevul dovedeşte cã lucreazã în domeniul corespunzãtor calificãrii profesionale pentru care se pregãteşte în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, orele de instruire practicã comasatã pot fi echivalate, în baza unei adeverinţe de la operatorul economic unde acesta este angajat. În adeverinţã sunt precizate şi sarcinile de la locul lui de muncã; e) în cazul în care elevul prezintã unitãţii de învãţãmânt un certificat de calificare profesionalã obţinut într-un sistem de formare continuã şi eliberat de un centru autorizat, elevul poate beneficia de un program de pregãtire individualizat. CAP. IV Evaluarea în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior ART. 15 (1) Evaluarea în cadrul Programului "A doua şansã" se face în scopul recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, informale, nonformale şi/sau a competenţelor dobândite pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate, atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã. (2) Întregul program este echivalat cu 60 de credite, dintre care 30 de credite pentru educaţia de bazã şi 30 de credite pentru pregãtirea profesionalã. ART. 16 Evaluarea în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior are urmãtoarele componente: a) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, care constau în: recunoaşterea documentelor şcolare, în cazul educaţiei de bazã, clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a; recunoaşterea certificatului de calificare profesionalã, în cazul pregãtirii profesionale; echivalarea adeverinţei de experienţã în muncã; b) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi informale şi nonformale, care constau în: evaluarea şi recunoaşterea competenţelor aferente unuia sau mai multor module pentru educaţia de bazã; evaluarea şi recunoaşterea competenţelor profesionale pentru una sau mai multe unitãţi de competenţã din standardul de pregãtire profesionalã; c) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite pe parcursul programului. ART. 17 Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior şi pe parcursul programului se realizeazã conform procedurii menţionate în anexa nr. 3.a). ART. 18 (1) Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pentru educaţia de bazã, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt organizatoare. Componenţa comisiei şi atribuţiile acesteia sunt precizate în anexa nr. 3.a). (2) Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pentru pregãtirea profesionalã, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt, precizatã la alin. (1), sau, dupã caz, unui centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale sau unui evaluator de competenţe profesionale, autorizat, respectiv certificat de cãtre Consiliul Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor, conform precizãrilor din anexa nr. 3.a). (3) Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului este realizatã de cãtre profesorul de la modulul respectiv. ART. 19 Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior sunt: a) evaluare iniţialã - care se efectueazã înainte de debutul modulelor corespunzãtoare unui an de studiu şi se realizeazã în cadrul sesiunilor de evaluare. Aceasta se adreseazã tuturor elevilor care considerã cã deţin competenţele necesare promovãrii unui modul, fãrã a-l parcurge; b) evaluare curentã pentru modulele educaţiei de bazã şi ale pregãtirii profesionale, care se realizeazã, pe parcursul modulelor, de cãtre profesor. Aceasta se adreseazã tuturor elevilor care parcurg şi frecventeazã modulele; c) evaluare finalã de modul - care se efectueazã dupã finalizarea fiecãrui modul, pentru educaţia de bazã, şi se realizeazã în 2-4 sãptãmâni de la finalizarea modulului. Aceasta se efectueazã de cãtre profesor sub forma unei probe orale, scrise, practice etc. şi se adreseazã tuturor elevilor care au parcurs şi au frecventat modulele educaţiei de bazã; d) evaluare finalã de an - ulterioarã evaluãrii finale de modul. Aceasta este organizatã pentru elevii care au parcurs şi au frecventat modulele şi care, în cadrul evaluãrii finale de modul, nu au reuşit sã demonstreze toate competenţele necesare promovãrii modulelor unui an de studiu. În cadrul acestei sesiuni, elevii pot susţine evaluãri la modulele nepromovate, indiferent de numãrul acestora. ART. 20 (1) Evaluarea are drept scop definirea nivelului de dezvoltare a competenţelor individuale intenţionate şi susţinerea procesului de învãţare conştientã. (2) Pe baza evaluãrii iniţiale şi a evaluãrii cu rol de diagnozã se stabileşte programul de pregãtire individualizat. (3) În ceea ce priveşte pregãtirea profesionalã, pe baza rezultatelor evaluãrii, elevul, împreunã cu unitatea de învãţãmânt şi cu partenerii sociali ai acesteia, identificã ocupaţiile prioritare care urmeazã a fi practicate de cãtre absolvent; identificarea se face astfel încât absolventul sã poatã practica cel puţin una dintre ocupaţiile pentru care pregãtirea în calificarea profesionalã respectivã asigurã dobândirea competenţelor profesionale corespunzãtoare. (4) Pentru educaţia de bazã, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de performanţã pentru modulele specifice fiecãrei discipline, standarde specificate în curriculumul prevãzut în cadrul programului. (5) Pentru pregãtirea profesionalã probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de pregãtire profesionalã menţionate la art. 3 alin. (1) lit. b). ART. 21 Unitatea de învãţãmânt pãstreazã, pentru fiecare elev, respectând condiţiile legale, documentele referitoare la evaluare. CAP. V Încheierea situaţiei şcolare a elevilor în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior ART. 22 (1) Modalitatea de calcul al mediei unui modul este prezentatã în anexa nr. 3.a). (2) Un modul se considerã promovat dacã elevul obţine minimum media 5. (3) În urma promovãrii modulului se elibereazã o "adeverinţã de modul". (4) Dacã în urma evaluãrii iniţiale elevul demonstreazã cã deţine competenţele aferente modulului respectiv, el obţine adeverinţa de modul şi nu mai este obligat sã frecventeze modulul. Media modulului în acest caz este media obţinutã în urma evaluãrii iniţiale. (5) Absolvenţii unui an de studiu care au acumulat cel puţin 75% din numãrul total de credite alocate unui an şcolar pot fi înscrişi în anul şcolar urmãtor. Ei se vor putea prezenta la oricare dintre sesiunile de evaluare ulterioare, programate de şcoalã, urmând sã fie evaluaţi doar pentru modulele nepromovate. CAP. VI Absolvirea Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior ART. 23 (1) Se considerã cã un elev a absolvit Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior dacã a promovat toate modulele din program atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã. (2) Absolvenţii Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior beneficiazã de toate drepturile absolventului de învãţãmânt obligatoriu. ART. 24 (1) Absolvenţii Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior dobândesc certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educaţie permanentã şi, la cerere, foaia matricolã. (2) În cazul în care dupã absolvire aceştia susţin şi promoveazã examenul de certificare a competenţelor profesionale, ei dobândesc şi certificat de calificare profesionalã. (3) Absolvenţii Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, menţionaţi la alin. (2), au dreptul la continuarea studiilor în învãţãmântul secundar superior, în conformitate cu prevederile legale. ART. 25 Absolvenţii Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior care nu promoveazã examenul pentru certificarea competenţelor profesionale beneficiazã de o recunoaştere parţialã a calificãrii profesionale, prin recunoaşterea adeverinţelor de modul şi prin nominalizarea competenţelor profesionale dobândite în portofoliul personal pentru educaţie permanentã, care sã le permitã continuarea studiilor în sistemul de formare a adulţilor. CAP. VII Dispoziţii finale ART. 26 (1) În fiecare unitate de învãţãmânt în care funcţioneazã Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, indiferent de numãrul de clase înfiinţate sau de nivelul acestora, consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt numeşte un coordonator al programului. Dacã în unitatea respectivã funcţioneazã şi clase din programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, se numeşte un singur coordonator al Programului "A doua şansã". (2) Atribuţiile coordonatorului Programului "A doua şansã" de la nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt sunt: a) monitorizarea internã a programului; b) informarea comunitãţii în legãturã cu beneficiile programului (realizatã împreunã cu mediatorul şcolar); c) coordonarea activitãţii comisiei de înscriere şi a comisiei de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt; d) participarea la activitãţi de formare care au ca subiect programele de tip "A doua şansã". (3) Activitatea coordonatorului Programului "A doua şansã" de la nivelul unitãţii de învãţãmânt va fi coordonatã şi monitorizatã, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, de cãtre coordonatorul Programului "A doua şansã" de la nivel judeţean. Acesta din urmã va colabora cu persoanele abilitate, participante la cursuri de formare specificã, de la nivel judeţean, precum: inspectorul pentru romi, inspectorul pentru discipline tehnologice, inspectorul pentru învãţãmânt special, alţi inspectori, metodişti, formatori, directori ai casei corpului didactic. ART. 27 Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se recomandã sã fie: a) calificate; b) cel puţin cu grad didactic definitiv; c) participante la programele de formare continuã organizate în cadrul Programului "A doua şansã" sau la alte programe de formare continuã; d) cu experienţã de predare la şcoala de arte şi meserii sau la anul de completare, în cazul cadrelor didactice de specialitate - discipline tehnologice. ART. 28 (1) De regulã, orele rezultate din aplicarea curriculumului nu se includ în norma didacticã de bazã a personalului didactic (titular sau suplinitor). Plata acestor ore se realizeazã în regim de plata cu ora sau cumul. Încadrarea orelor în norma didacticã se poate face, în cazuri excepţionale, în scopul completãrii normei didactice şi cu acordul cadrului didactic respectiv. (2) Activitatea desfãşuratã de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere şi din comisiile de evaluare este retribuitã în regim de plata cu ora. (3) Clasele cuprinse în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior beneficiazã de coordonarea unui profesor diriginte, salarizat conform prevederilor <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 29 La cererea elevului se poate realiza transferul acestuia de la o unitate de învãţãmânt la altã unitate de învãţãmânt în care se deruleazã Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, cu acordul celor douã unitãţi de învãţãmânt. Transferul se poate realiza în orice moment al anului şcolar, cu condiţia ca unitatea de învãţãmânt la care elevul se transferã sã poatã oferi pregãtirea corespunzãtoare atât în ceea ce priveşte educaţia de bazã, cât şi în ceea ce priveşte pregãtirea profesionalã. ART. 30 (1) În anul şcolar 2009-2010 pregãtirea profesionalã a cursanţilor aflaţi în anul III sau în anul IV al Programului "A doua şansã" se realizeazã în continuare în calificãrile profesionale de nivel 1 corespunzãtoare şcolii de arte şi meserii pentru care aceştia au optat în anul II al programului, în conformitate cu curriculumul TVET corespunzãtor calificãrii profesionale respective. (2) În anul şcolar 2009-2010 pregãtirea profesionalã a cursanţilor aflaţi în anul II al Programului "A doua şansã" se va realiza în domeniile de pregãtire de bazã pentru care se organizeazã pregãtirea în clasa a IX-a din ciclul inferior al liceului, filiera tehnologicã, prevãzute în anexa nr. 2 la <>Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii şi inovãrii nr. 3.312/2009 privind aprobarea Planurilor de învãţãmânt pentru cultura de specialitate, pregãtire practicã şi stagii de pregãtire practicã, din aria curricularã Tehnologii, pentru clasa a IX-a a liceului tehnologic, cursuri de zi şi seral. În anii de studiu urmãtori pregãtirea profesionalã a acestor cursanţi se va realiza în calificãrile profesionale corespunzãtoare ciclului inferior al liceului - filiera tehnologicã. (3) Curriculumul TVET aplicat pentru pregãtirea profesionalã a cursanţilor menţionaţi la alin. (2) este cel prevãzut în anexa nr. 1 la <>Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii şi inovãrii nr. 3.312/2009 privind aprobarea Planurilor de învãţãmânt pentru cultura de specialitate, pregãtire practicã şi stagii de pregãtire practicã, din aria curricularã Tehnologii, pentru clasa a IX-a a liceului tehnologic, cursuri de zi şi seral, adaptat de cãtre fiecare unitate de învãţãmânt care implementeazã Programul "A doua şansã" conform prevederilor art. 13 alin. (5) din prezenta metodologie. Adaptarea se va realiza cu condiţia respectãrii numãrului de ore alocat culturii de specialitate şi instruirii practice sãptãmânale în planul-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. ANEXA 3.a) la metodologie PROCEDURA de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior şi pe parcursul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior CAP. I Componenţa şi atribuţiile comisiei de evaluare de la nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt 1. Comisia de evaluare de la nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt este alcãtuitã din: a) preşedinte: directorul sau directorul adjunct al unitãţii de învãţãmânt (sau un cadru didactic de specialitate, şef de catedrã/comisie metodicã, dacã sunt evaluate competenţele profesionale); b) vicepreşedinte - reprezentantul agentului economic pentru calificarea profesionalã evaluatã, dacã sunt evaluate competenţele profesionale, sau un cadru didactic din unitatea de învãţãmânt, dacã probele de evaluare vizeazã doar disciplinele educaţiei de bazã, cu rol de observator; c) membri evaluatori: douã cadre didactice de la educaţia de bazã sau cadre didactice de specialitate (cu experienţã de predare la şcoala de arte şi meserii sau la anul de completare şi cu experienţã, în calitate de membri în comisii de examinare la examene de certificare a competenţelor profesionale ori abilitaţi în urma participãrii la cursuri de formare), în funcţie de apartenenţa competenţelor evaluate la educaţia de bazã sau la pregãtirea profesionalã. În situaţia în care pregãtirea pentru obţinerea calificãrii profesionale se realizeazã într-un grup şcolar, membrii evaluatori ai competenţelor profesionale provin de la grupul şcolar respectiv; d) reprezentantul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, de regulã inspector şcolar de specialitate, care are rolul de a monitoriza modul de organizare şi desfãşurare a procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, nonformale şi informale. 2. Comisia de evaluare este numitã prin decizie a directorului unitãţii de învãţãmânt şi are urmãtoarele atribuţii: a) realizeazã procesul de echivalare/recunoaştere a documentelor şcolare/actelor de studii/adeverinţelor de experienţã în muncã, conform prevederilor programului; b) realizeazã procesul de evaluare, conform prevederilor programului; c) trateazã candidaţii la evaluare fãrã discriminare pe criterii de sex, vârstã, rasã, origine etnicã, apartenenţã politicã sau religioasã; d) adapteazã instrumentele/metodele de evaluare la nevoile elevilor cu cerinţe educaţionale speciale; e) permite accesul candidaţilor la rezultatele evaluãrii proprii; f) pune la dispoziţia persoanelor împuternicite sã exercite controlul sau monitorizarea procesului de evaluare toate informaţiile şi documentele solicitate, referitoare la activitatea de evaluare. 3. În vederea realizãrii evaluãrii, la nivelul unitãţii de învãţãmânt, se parcurg urmãtoarele etape: a) centralizarea opţiunilor candidaţilor pentru evaluare, de cãtre comisia de înscriere; b) selectarea evaluatorilor de competenţe profesionale şi/sau constituirea comisiei de evaluare; c) elaborarea instrumentelor de evaluare; d) planificarea evaluãrilor; e) culegerea dovezilor necesare demonstrãrii rezultatelor evaluãrii; f) întocmirea listei dovezilor şi comunicarea rezultatului evaluãrii. CAP. II Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi formale 2.1. Caracteristici generale Procesul de evaluare a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale are urmãtoarele caracteristici: a) este un proces voluntar; elevii (candidaţii) înscrişi în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, care doresc sã li se recunoascã documentele şcolare/actele de studii, se adreseazã, în scris, comisiei de înscriere din cadrul unitãţii de învãţãmânt; b) este un proces transparent; elevul (candidatul) care urmeazã a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfãşurare a procesului de evaluare dupã înscriere, în perioada de iniţiere şi orientare; c) în cazul pregãtirii profesionale, recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi formale se poate face doar pentru calificãri profesionale pentru care existã standarde de pregãtire profesionalã. 2.2. Repere în evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi formale Evaluarea se realizeazã în baza documentelor şcolare/actelor de studii doveditoare, prin alocarea unui numãr de credite raportat la numãrul total de credite alocat programului educaţiei de bazã şi programului de pregãtire profesionalã. Documentele şcolare/actele de studii doveditoare (certificate de calificare profesionalã, adeverinţe, foi matricole) care pot fi echivalate sunt: a) acte doveditoare (adeverinţe) cã elevul a absolvit un numãr de clase în învãţãmântul obligatoriu (5, 6 sau 7 clase); b) acte doveditoare (certificate de calificare profesionalã) corespunzãtoare unei calificãri profesionale/ocupaţii, recunoscutã la nivel naţional; dacã actele prezentate de elev nu conţin informaţii legate de disciplinele/modulele studiate şi mediile aferente se solicitã şi foaia matricolã; c) acte doveditoare (adeverinţã de experienţã în muncã, eliberatã de operatorul economic) cã elevul lucreazã în domeniul calificãrii profesionale pentru care s-a înscris în cadrul programului. 2.3. Posibilitãţi de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale 1. Recunoaşterea documentelor şcolare/actelor de studii doveditoare se realizeazã de cãtre comisia de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt. 2. Echivalarea studiilor se poate face integral sau parţial, în funcţie de cererea persoanei în cauzã. 3. Echivalarea integralã constã în recunoaşterea tuturor documentelor şcolare/actelor de studii doveditoare menţionate la pct. 2.2. Pentru pregãtirea profesionalã, echivalarea integralã presupune compararea competenţelor înscrise pe certificatul de calificare profesionalã prezentat de elev (candidat) cu competenţele din standardul de pregãtire profesionalã. Dacã se stabileşte integral corespondenţa dintre aceste competenţe se face echivalarea integralã. 4. Echivalarea parţialã, pentru educaţia de bazã, constã în recunoaşterea doar a unora dintre clasele absolvite anterior, în funcţie de opţiunea elevului; în condiţiile în care durata de timp care a trecut de la momentul absolvirii unei clase din învãţãmântul obligatoriu este suficient de mare încât elevul sã aprecieze cã participarea prin frecvenţã la program este utilã, el poate solicita echivalarea doar a unora dintre clasele parcurse. 5. Echivalarea parţialã, pentru pregãtirea profesionalã, se realizeazã în cazul în care nu se poate stabili integral corespondenţa dintre competenţele înscrise în certificatul de calificare profesionalã prezentat de candidat şi competenţele din standardul de pregãtire profesionalã al calificãrii profesionale. În acest caz se comparã competenţele înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competenţele din standardul de pregãtire profesionalã al calificãrii cãreia i se poate asocia ocupaţia respectivã. În urma echivalãrii, candidatul trebuie sã mai parcurgã sau sã i se evalueze direct modulele/pãrţile din module în care sunt agregate competenţele ce nu sunt încã recunoscute. 2.4. Termene pentru procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale 1. Echivalarea documentelor şcolare/actelor de studii se realizeazã la începutul programului, dupã înscriere. 2. Pentru pregãtirea profesionalã, echivalarea actelor se poate face fie la începutul programului, la înscriere, fie în una dintre urmãtoarele situaţii: a) dacã elevul (candidatul), pe parcursul anului I, în paralel, obţine un certificat de calificare profesionalã, într-un sistem de formare continuã, îl poate prezenta spre echivalare la începutul anului II din program; b) dacã la începutul modulului de instruire practicã comasatã, un elev (candidat) are cel puţin 6 luni de la angajare la un operator economic, în domeniul de pregãtire profesionalã al calificãrii, îşi poate echivala adeverinţa de experienţã în muncã, pe care o înainteazã dirigintelui, conform prevederilor art. 14 alin. (3) lit. d) din metodologie. 3. Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã se desfãşoarã conform unui grafic stabilit, în cadrul sesiunilor de evaluare iniţialã, organizate înainte de debutul programului de pregãtire. 2.5. Documente care atestã obţinerea echivalãrii în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale a) În urma recunoaşterii/echivalãrii competenţelor dobândite anterior pe cãi formale elevul (candidatul) primeşte atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã adeverinţa de modul care consemneazã modulul echivalat, numãrul de credite obţinut şi media modulului, calculatã în urma echivalãrii. În cazul pregãtirii profesionale, adeverinţa de modul se elibereazã dacã toate competenţele agregate modulului respectiv au fost recunoscute (echivalate) în urma comparãrii competenţelor înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competenţele din standardul de pregãtire profesionalã al calificãrii profesionale. b) În cazul pregãtirii profesionale, echivalarea parţialã a certificatului de calificare presupune existenţa unor competenţe profesionale ce nu au fost recunoscute/echivalate încã. Elevul (candidatul) poate solicita un proces de recunoaştere a acestor competenţe sau poate parcurge modulele/pãrţile din module în care sunt agregate acestea. Ca urmare, i se elibereazã o adeverinţã de modul/module dacã setul de competenţe recunoscut completeazã integral competenţele agregate unuia sau mai multor module. Pentru celelalte competenţe (care nu completeazã integral setul de competenţe agregat la unul sau mai multe module) i se elibereazã o adeverinţã de competenţe. Aceasta consemneazã notele obţinute pentru competenţele recunoscute. 2.6. Alocarea creditelor în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale A. Alocarea creditelor în cazul educaţiei de bazã a) În cazul educaţiei de bazã, recunoaşterea şi echivalarea se realizeazã prin alocarea unui numãr de credite corespunzãtor fiecãrei clase absolvite, din totalul de 30 de credite alocate programului educaţiei de bazã în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. b) În cazul în care elevul deţine o adeverinţã de absolvire a clasei a V-a, acesta obţine un numãr de 5 credite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţã de absolvire a clasei a VI-a, acesta obţine un numãr de 10 credite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţã de absolvire a clasei a VII-a, acesta obţine un numãr de 15 credite. c) Pentru a absolvi pregãtirea în domeniul educaţiei de bazã în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, elevul trebuie sã acumuleze un numãr total de 30 de credite. d) Completarea numãrului total de credite alocate modulelor educaţiei de bazã (30 de credite) în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior este obligatorie. Condiţii pentru alocarea creditelor în cazul educaţiei de bazã Recunoaşterea şi alocarea numãrului de credite se realizeazã pentru o clasã absolvitã în cadrul învãţãmântului obligatoriu, nu pentru anumite discipline corespunzãtoare unei clase. Echivalarea presupune scutirea de frecvenţã şi/sau de evaluare pentru un numãr de module ale educaţiei de bazã din cadrul programului, astfel: a) în cazul educaţiei de bazã, în urma procesului de echivalare, candidatul poate obţine un numãr de 5, 10 sau maximum 15 credite; b) în contul celor 5, 10 sau 15 credite obţinute elevul este scutit de parcurgerea şi/sau de evaluarea modulelor din programul educaţiei de bazã, în conformitate cu competenţele recunoscute, ale cãror credite însumate constituie 5, 10 sau 15 credite; c) stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţã şi/sau de evaluare şi pentru care i se elibereazã adeverinţa de modul este realizatã de comisia de evaluare împreunã cu elevul, cu îndeplinirea condiţiei ca, prin echivalare, elevul sã nu poatã fi scutit de parcurgerea şi/sau echivalarea tuturor modulelor unei discipline; d) elevul nu poate fi scutit de parcurgerea şi/sau evaluarea unor module ale unei discipline pe care el nu a urmat-o în învãţãmântul obligatoriu şi, ca atare, pentru care nu are medie încheiatã; în aceastã situaţie încheierea mediei la un modul din cadrul programului, corespunzãtor unei discipline pe care candidatul nu a parcurs-o în învãţãmântul obligatoriu, se poate face doar în urma parcurgerii şi/sau a evaluãrii modulului respectiv şi nu poate face obiectul echivalãrii. B. Alocarea creditelor în cazul pregãtirii profesionale Acumularea de credite, în cazul echivalãrii competenţelor profesionale dobândite anterior pe cãi formale, constã în: a) acumularea unui numãr total de 30 de credite, pentru echivalare integralã; numãrul de credite pentru fiecare modul echivalat este estimat, în baza numãrului de ore alocat, din numãrul total de credite al blocului de module de pregãtire profesionalã, al fiecãrui an de studiu, conform planului-cadru; b) calcularea numãrului de credite ca în cazul de mai sus, pentru echivalare parţialã, în cazul în care se elibereazã adeverinţã de modul (toate competenţele agregate unui modul au fost recunoscute). Dacã se elibereazã adeverinţã de competenţe, se calculeazã numãrul de credite al fiecãrei competenţe, astfel: se verificã numãrul de credite al unitãţii de competenţã din care aceasta face parte şi numãrul de competenţe al acestei unitãţi de competenţã. Se estimeazã apoi numãrul de ore alocat fiecãrei competenţe şi, aplicând regula de 3 simplã, se calculeazã numãrul de credite. 2.7. Încheierea mediei modulelor echivalate A. În cazul echivalãrii pentru disciplinele educaţiei de bazã trebuie urmaţi paşii: 1. elevul informat despre procedura de echivalare şi de obţinere a creditelor trebuie sã opteze, în scris, pentru modulele educaţiei de bazã pe care nu doreşte sã le urmeze în contul numãrului de credite obţinut prin echivalare (5, 10 sau 15); 2. elevul nu poate opta pentru un numãr de module ale cãror credite însumate depãşesc numãrul creditelor obţinute (5, 10 sau 15); 3. dupã alocarea numãrului de credite pentru clasa/clasele absolvitã/absolvite şi dupã stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţã şi/sau de evaluare, comisia de evaluare calculeazã mediile pentru modulele echivalate în acest mod; 4. media unui/unor modul/module din cadrul programului, pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţã şi/sau evaluare, va fi calculatã astfel: a) în cazul acumulãrii a 5 credite/echivalentul absolvirii clasei a V-a, media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţã şi/sau evaluare este media pe care elevul a obţinut-o la disciplina respectivã în învãţãmântul gimnazial; b) în cazul acumulãrii a 10 sau 15 credite/echivalentul absolvirii clasei a VI-a/a VII-a, media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţã şi/sau evaluare se calculeazã astfel: suma tuturor mediilor anuale ale disciplinei respective împãrţitã la numãrul de ani în care aceasta a fost studiatã; nota astfel obţinutã va deveni media pentru un modul sau pentru mai multe module ale disciplinei respective, scutite de frecvenţã şi/sau evaluare, în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior; c) media modulului se calculeazã cu douã zecimale, fãrã rotunjire. B. Media de modul în cazul echivalãrii competenţelor profesionale dobândite anterior pe cãi formale se determinã astfel: a) în cazul recunoaşterii integrale a certificatului de calificare profesionalã, cu recunoaştere la nivel naţional, se identificã şi se asociazã disciplina/modulul parcurs la cursul de calificare modulelor din curriculumul TVET*1). Asocierea disciplinelor/modulelor se face pe baza asocierii competenţelor corespunzãtoare acestora. Media modulelor echivalate este media disciplinei (disciplinelor)/modulului (modulelor) cãreia/cãrora i se poate asocia competenţa sau setul de competenţe recunoscut. În cazul în care unui modul din curriculumul TVET i se asociazã mai multe discipline/module corespunzãtoare cursului de calificare parcurs, media modulului va fi media aritmeticã a acestora. În cazul în care o disciplinã/un modul înscrisã/înscris în certificat corespunde în aceeaşi mãsurã mai multor module din curriculumul TVET, media disciplinei/modulului se transferã fiecãrui modul TVET; ---------- *1) Curriculum TVET - curriculumul de specialitate aprobat, menţionat la art. 13 alin. (5) din metodologie. b) în cazul recunoaşterii parţiale a certificatului de calificare profesionalã, cu recunoaştere la nivel naţional, la calculul mediei unui modul din curriculumul TVET se iau în considerare notele acordate competenţelor individuale recunoscute şi agregate la modulul respectiv. Nota acordatã fiecãrei competenţe individuale este nota disciplinei/modulului, înscrisã pe certificat sau în foaia matricolã, care se poate asocia acestei competenţe; c) media la modulul de instruire practicã comasatã se încheie în urma susţinerii unei probe de evaluare, propusã de cãtre profesorul de specialitate, în conformitate cu probele de evaluare din standardele de pregãtire profesionalã şi pe baza raportului întocmit de operatorul economic. 2.8. Înregistrarea rezultatelor evaluãrii 1. Unitãţile de învãţãmânt pãstreazã, pentru fiecare candidat cãruia i s-au recunoscut/echivalat documentele şcolare/actele de studii, respectând condiţiile legale de arhivare ale actelor de studii, urmãtoarele documente: a) cererea de înscriere în procesul de echivalare, cu menţionarea clarã a claselor/competenţelor pentru care se solicitã echivalarea; b) dosarul de echivalare a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, împreunã cu actele de studii doveditoare sau copii ale acestora. 2. Dosarul de echivalare a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale include: a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificãrii profesionale, componenţa comisiei de evaluare, unitatea de învãţãmânt, data echivalãrii; b) fişa de înregistrare a rezultatelor echivalãrii (semnatã de elev, cu luare la cunoştinţã) conţinând: numãr de credite, medii şi adeverinţe obţinute de elev; c) fişa (semnatã de elev, cu luare la cunoştinţã) care stabileşte traseul individual în urma evaluãrii: ce module mai are de parcurs, ce numãr de credite mai are de obţinut, alte informaţii; d) feedbackul din partea candidatului, referitor la modul de îndrumare şi de manifestare a comisiei de evaluare, modul de derulare a întregului proces. 3. În urma aplicãrii procedurii de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, persoanele care au obţinut recunoaşterea integralã sau parţialã pot beneficia de programe individualizate de pregãtire, cu un numãr redus de ore. CAP. III Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale 3.1. Caracteristici generale Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale are urmãtoarele caracteristici: a) este un proces voluntar; persoanele înscrise în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, care doresc sã li se recunoascã competenţele dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, se adreseazã, în scris, comisiei de înscriere de la unitatea de învãţãmânt; b) este un proces transparent; elevul (candidatul) care urmeazã a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfãşurare a procesului de evaluare, în cadrul unui interviu, organizat înainte de începerea procesului, dupã înscriere; c) în vederea evaluãrii competenţelor pentru educaţia de bazã, fiecare candidat va fi sprijinit şi consiliat de cãtre diriginte, membru în comisia de înscriere, care prezintã candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate şi competenţele care trebuie demonstrate; d) înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizeazã, asistat de cãtre diriginte, membru în comisia de înscriere, propriile competenţe, în raport cu competenţele şi standardele de performanţã ale modulelor pentru care solicitã evaluare iniţialã. Candidatul este informat cu privire la metodele de evaluare care vor fi utilizate; e) în funcţie de rezultatul analizei, dirigintele recomandã candidatului sã participe sau sã nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare aparţine candidatului care menţioneazã în cererea depusã modulele pentru care solicitã evaluare iniţialã; f) în vederea evaluãrii competenţelor profesionale corespunzãtoare unei calificãri profesionale, fiecãrui candidat îi este repartizat un cadru didactic de specialitate, membru evaluator din cadrul comisiei de evaluare a competenţelor profesionale (denumit în continuare evaluator), care rãspunde de punerea în aplicare a întregului proces de evaluare. Înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizeazã, asistat de evaluator, propria performanţã profesionalã, în raport cu conţinutul standardului de pregãtire profesionalã, în cadrul unui interviu, care se finalizeazã cu completarea unei fişe de autoevaluare. Evaluatorul explicã şi detaliazã, la cerere, conţinutul şi prevederile standardului de pregãtire profesionalã. În funcţie de rezultatul autoevaluãrii, evaluatorul recomandã candidatului sã participe la procesul de evaluare, pentru întregul standard sau pentru o parte a acestuia, ori sã nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare aparţine candidatului, care menţioneazã în cererea depusã unitãţile de competenţã pentru care doreşte sã fie evaluat din lista unitãţilor de competenţã ale standardului pus la dispoziţia sa de cãtre evaluator. Evaluatorul prezintã candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate şi stabileşte programul de desfãşurare a procesului de evaluare, de comun acord cu candidatul. Programul stabilit de evaluator cu candidatul este comunicat centrului autorizat sau comisiei de evaluare din unitatea de învãţãmânt, în scopul aprobãrii de cãtre aceasta; g) elevul (candidatul) înscris în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior nu poate solicita evaluare iniţialã pentru un modul pe care l-a parcurs deja în cadrul programului sau pentru un modul care tocmai s-a încheiat, fãrã ca acesta sã-l fi parcurs. 3.2. Repere pentru evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale se raporteazã la standardele de performanţã, pentru educaţia de bazã, şi la standardele de pregãtire profesionalã, pentru pregãtirea profesionalã. Evaluarea competenţelor profesionale se efectueazã în raport cu criteriile de performanţã descrise în standardele de pregãtire profesionalã. 3.3. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale 1. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale este efectuatã de cãtre: a) comisia de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt, pentru evaluarea modulelor educaţiei de bazã; b) centrul de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale, autorizat de cãtre Consiliul Naţional de Formare Profesionalã a Adulţilor (C.N.F.P.A.) sau de cãtre evaluatori de competenţe profesionale, certificaţi de C.N.F.P.A., conform procedurii legale aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetãrii şi al ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei nr. 4.543/468/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. În cazul în care evaluarea nu se poate face, din motive întemeiate, de cãtre un centru autorizat de cãtre C.N.F.P.A. sau de cãtre evaluatori de competenţe profesionale certificaţi de cãtre C.N.F.P.A., aceasta se va realiza de cãtre comisia de evaluare din unitatea de învãţãmânt, care are în componenţã 2 membri, cadre didactice de specialitate - discipline tehnologice. 2. Elevul (candidatul) poate solicita aplicarea procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, astfel: a) pentru educaţia de bazã, pentru unul, mai multe sau toate modulele; b) pentru pregãtirea profesionalã, pentru unul, mai multe sau toate modulele din curriculumul TVET specific unei calificãri profesionale, respectiv pentru una, mai multe sau toate unitãţile de competenţã ale unui standard de pregãtire profesionalã. 3. Dovezile de competenţã rezultate pe parcursul evaluãrii sunt analizate şi judecate de comisia de evaluare/evaluator, în raport cu cerinţele standardului de performanţã/standardului de pregãtire profesionalã. 4. Evaluarea în vederea recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale se face în cadrul evaluãrii iniţiale - înainte de debutul modulelor corespunzãtoare unui an de studiu - şi se adreseazã tuturor elevilor care considerã cã deţin competenţele necesare promovãrii unui modul, anterior parcurgerii acestuia. 3.4. Termene pentru procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale a) Competenţele dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã, se desfãşoarã, conform unui grafic stabilit, în cadrul sesiunilor de evaluare iniţialã. b) Competenţele dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã, sunt evaluate în oricare dintre sesiunile speciale de evaluare alocate, înainte de începerea predãrii modulului/modulelor pentru care se solicitã evaluarea. c) Durata procesului de evaluare a competenţelor profesionale se stabileşte de cãtre fiecare centru, respectiv unitate de învãţãmânt, în funcţie de specificul şi de complexitatea ocupaţiei/calificãrii, fãrã a se depãşi o sãptãmânã, în cadrul unei planificãri realizate de cãtre comisia de evaluare, în funcţie de numãrul solicitãrilor şi de specificul calificãrilor profesionale. d) Evaluarea competenţelor profesionale se poate face în oricare dintre sesiunile de evaluare organizate de unitatea de învãţãmânt, anterior debutului modulelor pentru care se realizeazã pregãtirea profesionalã. 3.5. Alocarea creditelor în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale a) Pentru educaţia de bazã, numãrul de credite se alocã conform planului-cadru pentru modulul/modulele respectiv/respective. b) Pentru pregãtirea profesionalã se estimeazã numãrul de credite pentru modulul de culturã de specialitate, în funcţie de numãrul de ore alocate în curriculum, din numãrul total de credite al blocului de module de pregãtire profesionalã al fiecãrui an, conform planului-cadru. c) În cazul recunoaşterii doar a unor competenţe din cadrul unor unitãţi de competenţã/module (valabil numai pentru pregãtirea profesionalã), se estimeazã valoarea creditului pentru competenţa individualã recunoscutã în raport cu numãrul de competenţe al unitãţii şi cu valoarea totalã a creditului unitãţii din care aceasta face parte. 3.6. Încheierea mediei modulelor echivalate a) Media unui modul din cadrul programului, care este promovat, pentru care se recunosc competenţele prin evaluare şi care nu va mai fi parcurs de elev în cadrul programului, va fi calculatã ca medie aritmeticã a notelor obţinute la probele de evaluare aplicate. b) Pentru pregãtirea profesionalã, pentru ca un modul din curriculumul TVET sã fie considerat promovat, trebuie sã i se recunoascã candidatului toate competenţele agregate acelui modul. c) Media obţinutã la evaluare devine media modulului respectiv. d) Notele din adeverinţa de competenţe primitã de cãtre persoanele care beneficiazã de recunoaştere parţialã a modulelor/unitãţilor de competenţã vor intra în alcãtuirea mediei modulului (pentru a atesta finalizarea şi promovarea programului) alãturi de notele obţinute pe parcurs de cãtre candidat la evaluarea din cadrul modulelor din programul individualizat de pregãtire. Pentru pregãtirea profesionalã se aplicã media aritmeticã a notelor obţinute la evaluarea competenţelor incluse în lista unitãţilor de competenţã relevante pentru modul. 3.7. Elaborarea instrumentelor de evaluare în vederea evaluãrii competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale 1. În cazul educaţiei de bazã, pentru evaluarea competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate de cãtre profesorii de specialitate de la modulele corespunzãtoare. 2. Pentru evaluarea competenţelor profesionale dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate, pe baza standardelor de pregãtire profesionalã, dupã caz, de cãtre: a) centrul de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale, autorizat de C.N.F.P.A.; b) evaluatorul de competenţe profesionale, certificat de C.N.F.P.A.; c) cadrele didactice de specialitate - discipline tehnologice din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt. 3. Fiecare centru de evaluare/evaluator de competenţe profesionale/comisie de evaluare stabileşte modalitatea concretã de evaluare, astfel încât metodele aplicate sã conducã cu consecvenţã la demonstrarea competenţei în ansamblul ei. 3.8. Documente care atestã obţinerea recunoaşterii, în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale Elevul (candidatul) este informat cã i se elibereazã adeverinţã de modul (şi este eliminatã obligativitatea parcurgerii modulului) dacã toate competenţele relevante pentru modul sunt recunoscute, în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere. În adeverinţa de modul se consemneazã media modulului şi numãrul de credite obţinute. În cazul în care lista competenţelor relevante pentru un modul din cadrul pregãtirii profesionale include competenţe din diferite unitãţi de competenţã, eliberarea adeverinţei de modul este condiţionatã de demonstrarea tuturor acestor competenţe. Elevul (candidatul) este informat cã, în cazul pregãtirii profesionale, el poate beneficia de recunoaşterea parţialã a unui modul/unitãţi de competenţã, adicã numai de o parte a competenţelor agregate unui modul sau incluse în unitatea de competenţã. Candidatul primeşte în urma recunoaşterii parţiale o adeverinţã de competenţe în care sunt consemnate notele obţinute pentru fiecare competenţã, indicându-se modulul şi unitatea de competenţã în care este inclusã competenţa. Decizia privind competenţa candidatului se stabileşte pentru fiecare competenţã pentru care a fost evaluat candidatul. Dovezile de competenţã rezultate pe parcursul evaluãrii sunt analizate şi apreciate de cãtre comisia de evaluare/evaluator, în raport cu cerinţele standardului de pregãtire profesionalã. 3.9. Înregistrarea rezultatelor evaluãrii şi recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale 1. Unitãţile de învãţãmânt pãstreazã, pentru fiecare elev (candidat) evaluat, respectând condiţiile legale de arhivare a actelor de studii, urmãtoarele documente: a) cererea de înscriere în procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale; b) dosarul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, împreunã cu dovezile de competenţã colectate. 2. Dosarul de evaluare şi recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale include: a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificãrii profesionale, numele evaluatorului, unitatea de învãţãmânt, data susţinerii fiecãrei evaluãri; b) lista modulelor/unitãţilor de competenţã la care se face evaluarea; c) seturile de probe de evaluare, testele administrate candidatului (întrebãri specifice pentru testul scris şi oral, activitãţile realizate la o simulare sau demonstraţie structuratã ori urmãrite la observarea directã, tema de proiect şi detaliile tehnice necesare realizãrii acestuia, fişa de autoevaluare completatã); d) dovezile de competenţã care rezultã din aplicarea probelor; e) fişa de înregistrare a rezultatelor; f) feedbackul din partea candidatului referitor la modul de îndrumare şi de manifestare a evaluatorului, la modul de derulare a întregului proces de evaluare, la accesul la materiale şi documentaţie. 3.10. Valorificarea recunoaşterii competenţelor profesionale obţinute pe cãi nonformale şi informale 1. Prin evaluarea şi recunoaşterea tuturor competenţelor profesionale, din toate unitãţile de competenţã tehnicã generalã şi specializatã, participantul în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior nu mai parcurge modulele de specialitate din anii II, III şi IV; la instruirea practicã comasatã poate sã se prezinte la o parte din orele alocate, în vederea pregãtirii pentru susţinerea examenului pentru certificarea competenţelor profesionale. 2. Recunoaşterea anumitor competenţe din standardul de pregãtire profesionalã atrage eliminarea din programul individualizat de pregãtire al elevului respectiv a competenţelor şi a conţinuturilor aferente, selectate din "Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor" din curriculumul de specialitate. Conţinuturile pe care candidatul le mai are de parcurs însumeazã un numãr total de ore care vor fi distribuite, începând cu anul II, astfel încât candidatul se poate afla în una dintre urmãtoarele situaţii: a) finalizeazã şi promoveazã modulele/conţinuturile din modulele rãmase, conform programului individualizat de pregãtire, la sfârşitul anului II; b) finalizeazã şi promoveazã modulele/conţinuturile din modulele rãmase, conform programului individualizat de pregãtire, la sfârşitul anului III; c) finalizeazã şi promoveazã modulele/conţinuturile din modulele rãmase, conform programului individualizat de pregãtire, în timpul anului IV. Participanţii din cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, care au obţinut nivelul 1 sau 2 de calificare, recunoscut la nivel naţional, în urma finalizãrii unui program de formare profesionalã continuã oferit de cãtre un furnizor de formare profesionalã autorizat conform legii, au posibilitatea fie sã urmeze Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, fãrã pregãtirea de specialitate şi fãrã instruirea practicã comasatã, fie sã opteze pentru o calificare profesionalã, caz în care beneficiazã de pregãtire profesionalã dupã un program individualizat de pregãtire. CAP. IV Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului 4.1. Caracteristici generale Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului are urmãtoarele caracteristici: a) este un proces organizat flexibil; elevii (candidaţii) înscrişi în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior parcurg module ale educaţiei de bazã, conform planuluicadru pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, şi module ale curriculumului de specialitate (TVET) pentru o anume calificare profesionalã solicitatã şi sunt evaluaţi în vederea recunoaşterii competenţelor, în momente diferite; b) este un proces transparent; candidatul este informat cu privire la modul de desfãşurare a evaluãrii, dupã înscriere, în perioada de iniţiere şi orientare. 4.2. Repere pentru evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite pe parcursul programului Elevii înscrişi în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, în urma parcurgerii modulelor, vor fi evaluaţi în vederea recunoaşterii competenţelor dobândite pe parcurs, pe baza standardelor de performanţã, în cazul educaţiei de bazã, şi a standardului de pregãtire profesionalã, în cazul pregãtirii profesionale. Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului este efectuatã de cãtre profesorul de specialitate de la modul. 4.3. Posibilitãţi de evaluare a competenţelor dobândite pe parcursul programului Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior pentru evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului sunt: a) evaluare cu rol de diagnozã, pentru modulele educaţiei de bazã; b) evaluarea curentã; c) evaluarea finalã de modul; d) evaluare finalã de an. 4.4. Termene pentru procesul de evaluare şi recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului a) Pentru competenţele dobândite pe parcursul programului, evaluarea curentã se realizeazã atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã, în cadrul sãptãmânilor de curs. b) Evaluarea finalã de modul (unde este cazul), evaluarea finalã de an şi evaluarea cu rol de diagnozã se realizeazã conform intervalelor stabilite la art. 13 şi 19 din metodologie. c) Modulele restante din toţi anii de studiu (într-o proporţie mai micã decât 25% pentru fiecare an) pot fi evaluate în cadrul sesiunilor de evaluare organizate anual sau în perioada în care se poate acorda sprijinul suplimentar, conform prevederilor din anexa nr. 3.b). 4.5. Alocarea creditelor în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului a) Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului se finalizeazã prin alocarea unui numãr de credite corespunzãtor fiecãrui modul, din totalul celor 60 de credite alocate Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, dintre care 30 de credite alocate educaţiei de bazã şi alte 30 de credite alocate pregãtirii profesionale. b) Creditele sunt acumulate de cãtre fiecare elev (candidat) potrivit numãrului de credite alocat modulelor prin planul-cadru de învãţãmânt. c) Numãrul de credite pentru fiecare modul din curriculumul TVET este estimat, în baza numãrului de ore alocat, din numãrul total de credite al blocului de module de pregãtire profesionalã, al fiecãrui an de studiu, conform planului-cadru de învãţãmânt. d) Pentru a aloca unui candidat numãrul de credite corespunzãtor unui modul, procedura de evaluare trebuie sã se finalizeze cu promovarea modulului. 4.6. Încheierea mediei modulelor parcurse a) Pentru ca procesul de evaluare sã fie transparent, profesorul de specialitate trebuie sã informeze elevul referitor la standardele de performanţã/standardele de pregãtire profesionalã la care se raporteazã în acest proces; elevul este informat şi despre procedura de evaluare şi de obţinere a creditelor. b) Media la modulele studiate pe parcursul programului, pentru modulele educaţiei de bazã, se calculeazã ca medie ponderatã, din care 30% este ponderea notelor acordate pe parcurs, 20% ponderea portofoliului elaborat pentru modulul respectiv şi 50% nota acordatã la evaluarea finalã a modulului. Calculul mediei modulelor frecventate se realizeazã astfel:
(MNP x 3) + (NP x 2) + (NM x 5)
10
unde: - MNP este media notelor acordate pe parcurs, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire; - NP este nota obţinutã la evaluarea portofoliului (fãrã zecimale); - NM este nota obţinutã la evaluarea de la finalul modulului, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire; - MM este media finalã a modulului, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire. c) Media la modulele studiate pe parcursul programului, pentru pregãtirea profesionalã, se calculeazã conform prevederilor <>art. 59 alin. (6) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, aprobat prin <>Ordinul ministrului educaţiei şi cercetãrii nr. 4.925/2005 . d) Promovarea unui modul este condiţionatã de obţinerea mediei 5 (cinci). e) Numãrul minim de note acordate pe parcurs, obligatoriu pentru încheierea mediei unui modul, este de 4, la modulele specifice educaţiei de bazã (douã note obţinute la evaluarea curentã, o notã acordatã pentru portofoliu şi o notã acordatã pentru evaluarea finalã de modul) şi de 4 la modulele din trunchiul comun pentru pregãtirea profesionalã (douã note pentru cultura de specialitate şi douã note pentru instruirea practicã sãptãmânalã); pentru încheierea mediei la modulul de instruire practicã comasatã sunt necesare minimum douã note. 4.7. Documente care atestã promovarea modulelor în urma aplicãrii procedurii de evaluare a competenţelor dobândite pe parcurs În urma promovãrii modulelor se elibereazã fiecãrui elev (candidat) o adeverinţã de modul în care se consemneazã numele modulului, numãrul de credite şi media la modulul respectiv. 4.8. Înregistrarea rezultatelor evaluãrii a) Rezultatele evaluãrii modulelor pentru fiecare elev (candidat) înscris în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu din program. b) Evaluarea se consemneazã în documentele şcolare prin note de la 10 la 1 şi prin medii acordate pentru fiecare modul. ANEXA 3.b) la metodologie SITUAŢIILE în care se recomandã micşorarea duratei standard de şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior CAP. I Situaţiile în care se recomandã micşorarea duratei standard de şcolarizare În unele situaţii, experienţa, competenţele dobândite anterior şi nivelul de pregãtire ale unui elev îi pot permite parcurgerea parţialã (prin frecvenţã) a unuia sau mai multor module, corespunzãtoare pregãtirii în domeniul educaţiei de bazã sau pregãtirii profesionale, ceea ce poate duce la reducerea duratei standard de şcolarizare, pentru fiecare elev în parte. Reducerea duratei standard de şcolarizare este posibilã în condiţiile în care: a) elevul deţine o adeverinţã de absolvire a claselor a V-a, a VI-a sau a VII-a din învãţãmântul gimnazial; în acest caz, el poate solicita recunoaşterea şi echivalarea claselor parcurse în învãţãmântul gimnazial. În cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, recunoaşterea şi echivalarea se realizeazã prin alocarea unui numãr de credite corespunzãtor fiecãrei clase absolvite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţã de absolvire a 5 clase, acesta obţine un numãr de 5 credite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţã de absolvire a 6 clase, acesta obţine un numãr de 10 credite; în cazul în care elevul deţine o adeverinţã de absolvire a 7 clase, acesta obţine un numãr de 15 credite. Durata de şcolarizare se reduce deoarece elevul mai are de acumulat doar 25, 20, respectiv 15 credite din cele 30 de credite alocate modulelor educaţiei de bazã în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior; b) în urma interviului şi a probelor de evaluare iniţialã, indiferent de numãrul de ani de studiu parcurşi anterior în învãţãmântul gimnazial, elevul apreciazã şi/sau i se recomandã cã este pregãtit pentru evaluarea modulelor, fãrã parcurgerea acestora. În aceastã situaţie candidaţii completeazã o cerere de înscriere în sesiunea de evaluare. În condiţiile promovãrii evaluãrii de modul, în cadrul sesiunilor de evaluare, elevului i se elibereazã adeverinţa de modul, pentru modulul respectiv. Durata standard de şcolarizare se reduce deoarece elevul a promovat un numãr de module, fãrã sã fie obligat la frecventarea acestora, şi a reuşit sã acumuleze creditele necesare pentru promovarea integralã a modulelor educaţiei de bazã şi a modulelor pentru pregãtirea profesionalã, în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior; c) în cazul în care elevul prezintã unitãţii de învãţãmânt un certificat de calificare profesionalã, obţinut într-un sistem de formare continuã şi eliberat de un centru de calificare autorizat, pentru o ocupaţie, acesta poate beneficia de un program de pregãtire individualizat, în care: - poate parcurge doar modulele alocate educaţiei de bazã; - trebuie sã recupereze competenţele care nu apar pe certificatul sãu, dar sunt înscrise în standardul de pregãtire profesionalã al calificãrii care se poate asocia, conform reglementãrilor, acelei ocupaţii. În ambele situaţii programul de pregãtire individualizat poate asigura reducerea duratei standard a programului. CAP. II Situaţiile în care se recomandã acordarea sprijinului suplimentar Unele categorii de elevi (persoane cu nevoi speciale, minoritãţi culturale, persoane care locuiesc în zone defavorizate, persoane fãrã adãpost stabil, copiii strãzii, persoane private temporar de libertate, şomeri pe termen lung, refugiaţi în urma calamitãţilor naturale etc.), participante la Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, din cauza condiţiilor de viaţã, nu reuşesc, pe parcursul celor 4 ani - durata standard a programului -, sã aibã o frecvenţã minimã care sã le asigure promovabilitatea modulelor. Aceste categorii de elevi au nevoie de sprijin suplimentar. Acesta se acordã în situaţiile în care elevul: a) a înregistrat un numãr de absenţe egal cu jumãtate plus unu din numãrul total de ore; b) nu a participat/nu a promovat evaluarea/evaluãrile de modul şi/sau evaluarea/evaluãrile finalã/finale de an de studiu; c) nu a dovedit competenţele necesare pentru promovarea examenului de certificare a competenţelor profesionale; d) considerã cã are nevoie de sprijin suplimentar, în vederea continuãrii studiilor. Recomandarea ca elevul sã urmeze o pregãtire suplimentarã poate fi realizatã de cãtre profesorul de la modulul respectiv, dacã acesta constatã cã progresul realizat de cãtre elev, în raport cu ţintele stabilite (standardele de performanţã şi standardele de pregãtire profesionalã), nu este cel aşteptat. Realizarea unei pregãtiri suplimentare poate fi solicitatã şi de cãtre elev, fãrã a avea nevoie de recomandarea unui cadru didactic, de exemplu în cazul elevilor cu nevoi speciale sau al celor care solicitã amânarea de modul din motive medicale. Solicitantul va înainta în acest sens o cerere coordonatorului Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, în care va consemna titlurile modulelor pentru care doreşte planificarea unei pregãtiri suplimentare. Coordonatorul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior vizeazã cererea elevului şi o înainteazã, spre aprobare, directorului unitãţii de învãţãmânt. Sprijinul suplimentar poate viza unul sau mai multe module şi se realizeazã, de regulã, pe durata standard a programului, astfel: a) pentru educaţia de bazã, prin orele de curriculum la decizia şcolii (CDŞ) alocate modulelor din trunchiul comun; b) pentru pregãtirea profesionalã, prin alegerea, în funcţie de situaţie, a uneia dintre urmãtoarele opţiuni: - participarea la activitãţile de predare/învãţare a modulului nepromovat, cu alte grupe de studiu (dacã existã cel puţin douã grupe specifice unui an de studiu, fie care au început simultan, fie care au început succesiv, în octombrie şi în februarie); - participarea la orele de CDŞ pentru modulele din aria curricularã "Tehnologii", propuse de unitatea de învãţãmânt, conform recomandãrilor, în situaţia în care este necesarã completarea impusã de numãrul total de ore alocat prin planulcadru, cu un numãr mai mic de 30 de ore; - desfãşurarea activitãţii la operatorul economic, în cazul în care activitatea se desfãşoarã în cel puţin douã schimburi şi elevul, potrivit unui ritm propriu de învãţare, realizeazã activitãţi de învãţare la instruirea practicã într-un program cu un numãr mai mare de ore peste cel normat. În acest caz sunt necesare aprobarea din partea operatorului economic şi supravegherea elevului de cãtre un maistru instructor de la locul de muncã. Sprijinul suplimentar se poate acorda şi prin prelungirea duratei standard a programului, de regulã cu un semestru, prin aplicarea, în funcţie de situaţie, a uneia dintre urmãtoarele opţiuni: a) replanificarea parcurgerii modulelor nepromovate cu alte grupe de studiu; b) studiu individual şi organizarea unor şedinţe de consultaţii; c) planificarea unor sesiuni de evaluare a modulelor. Situaţiile care necesitã prelungirea duratei standard a programului se avizeazã de consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt şi se aprobã de cãtre inspectoratul şcolar judeţean. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
