Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 5.302 din 21 septembrie 2021 privind aprobarea Programei pentru susţinerea concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar - Religie ortodoxă
EMITENT: Ministerul Educaţiei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 935 din 30 septembrie 2021
În temeiul prevederilor art. 89 alin. (1), art. 94 alin. (2) lit. n) şi x) şi art. 254 alin. (8) lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 6 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 277/2020 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie,
în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, cu modificările ulterioare,
ministrul educaţiei emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobă Programa pentru susţinerea concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar - Religie ortodoxă, începând cu sesiunea 2022, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie şi inspectoratele şcolare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul educaţiei,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat
Bucureşti, 21 septembrie 2021.
Nr. 5.302.
ANEXA 1
PROGRAMA
pentru susţinerea concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate
în învăţământul preuniversitar - Religie ortodoxă
A. Notă de prezentare
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, disciplina Religie ortodoxă.
Absolvenţii facultăţilor de profil şi profesorii care susţin examenul la disciplina Religie ortodoxă pot preda în învăţământul preuniversitar disciplina Religie ortodoxă şi discipline teologice de specialitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice, specifice disciplinei.
În realizarea Programei pentru susţinerea concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de Religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie.
Programa pentru concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Dogmatică, Teologie biblică, Morală şi spiritualitate creştină, Istoria bisericească universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Liturgică, Misiune creştină, catehetică şi apologetică ortodoxă, precum şi din domeniul Didacticii disciplinei şi al metodicii predării Religiei.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ secundar superior, filiera teologică, urmărind:
- cunoaşterea conţinuturilor fundamentale şi a principalelor tendinţe în evoluţia predării disciplinei Religie ortodoxă, precum şi a Didacticii disciplinei şi a metodicii predării Religiei;
– probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;
– demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
B. Competenţe specifice profesorului de Religie
Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de didactică a disciplinei şi metodică a predării Religiei, anumite competenţe specifice profesorului de Religie ortodoxă, competenţe pe care acesta trebuie să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică aceste competenţe sunt:
- cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactică şi de metodică a predării Religiei, într-o varietate de contexte educaţionale;
– capacitatea de a înţelege, practica şi transmite valorile morale şi spirituale specifice acestei discipline;
– cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;
– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la activităţile de învăţare şi conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi şi menţine un climat educativ stimulativ şi eficient;
– capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării cognitiv-afective/intelectuale a elevilor;
– probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi; elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;
– valorificarea în demersul didactic a relaţiilor inter-, intra- şi multidisciplinare;
– folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;
– evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne;
– comunicarea didactică empatică şi eficientă, în contextul activităţilor specifice disciplinei Religie.
C. Tematica pentru domeniile teologice
1. Dogmatică
2. Teologie biblică
3. Morală şi spiritualitate creştină
4. Istoria bisericească universală
5. Istoria Bisericii Ortodoxe Române
6. Liturgică
7. Misiune creştină, catehetică şi apologetică ortodoxă
C.1. Dogmatică
I. Revelaţia dumnezeiască:
1. Revelaţia naturală şi supranaturală (definiţie, tipuri, posibilitatea Revelaţiei);
2. Căile de transmitere a revelaţiei - fără deosebiri interconfesionale:
a) Sfânta Scriptură (definiţie, structură, inspiraţia Sfintei Scripturi, lectura şi tâlcuirea acesteia);
b) Sfânta Tradiţie (raportul dintre Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, aspectul statornic şi dinamic, monumente sau documente ale Sfintei Tradiţii, criteriile Sfintei Tradiţii, raportul Sfânta Scriptură-Sfânta Tradiţie-Sfânta Biserică)
II. Dumnezeu Creatorul:
1. Crearea lumii nevăzute (îngerii - origine, natura şi lucrarea lor; cinstirea îngerilor);
2. Crearea lumii văzute (referatul biblic despre crearea lumii văzute; crearea omului - antropologie creştină; omul, chip şi asemănare a lui Dumnezeu - natura omului, sufletul omenesc, starea originară a omului, căderea omului în păcat, fiinţa şi urmările păcatului strămoşesc) - fără deosebiri interconfesionale;
3. Păcatul strămoşesc: fiinţa, transmiterea, urmările
III. Dumnezeu Proniatorul: definirea şi aspectele providenţei divine, realitatea providenţei divine
IV. Dogma Sfintei Treimi:
1. Dumnezeu unul în fiinţă şi întreit în persoane;
2. Persoanele Sfintei Treimi: însuşiri specifice şi distincţii;
3. Raportul dintre persoanele Sfintei Treimi (perihoreza şi aproprierea)
V. Dumnezeu Mântuitorul:
1. Pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului;
2. Dumnezeirea şi umanitatea Mântuitorului Iisus Hristos;
3. Întreita slujire a Mântuitorului Iisus Hristos;
4. Răscumpărarea şi aspectele ei;
5. Unirea ipostatică şi consecinţele ei
VI. Dumnezeu Sfinţitorul:
1. Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt. Harul divin şi însuşirile lui, darurile Duhului Sfânt;
2. Preacinstirea Maicii Domnului;
3. Cinstirea sfinţilor; cinstirea sfintelor moaşte; cinstirea sfintelor icoane; cinstirea Sfintei Cruci
VII. Sfânta Biserică:
1. Întemeierea bisericii;
2. Însuşirile bisericii
NOTĂ:
Pentru fiecare temă tratată este necesară argumentarea scripturistică şi patristică.
Bibliografie
1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMO, Bucureşti, 2018;
2. BUCHIU, ŞT. (coord.), Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Basilica, 2017;
3. STĂNILOAE, D., Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I-III, EIBMBOR, Bucureşti, 1978 şi ediţiile ulterioare;
4. CHIŢESCU, N., TODORAN, I., PETREUŢĂ, I., Teologia Dogmatică şi Simbolică, vol. I-II, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2005;
5. POPESCU, D., Iisus Hristos Pantocrator, EIBMBOR, Bucureşti, 2005
C.2. Teologie biblică
I. Vechiul Testament:
1. Pentateuhul - structură şi prezentare generală;
2. Persoana Mântuitorului Iisus Hristos după profeţiile mesianice
II. Noul Testament:
1. Evangheliile copilăriei lui Iisus Hristos şi exegeza lor (Matei 1-2 şi Luca 1-2);
2. Pătimirile şi Învierea Mântuitorului;
3. Pildele Mântuitorului Iisus Hristos şi exegeza lor: pilda semănătorului, pilda fiului risipitor, pilda samarineanului milostiv, pilda celor zece fecioare, pilda neghinei, pilda comorii din ţarină, pilda mărgăritarului de mare preţ, pilda bobului de muştar, pilda viţei şi a mlădiţei, pilda talanţilor, pilda datornicului nemilostiv, pilda celor doi fii, pilda nunţii fiului de împărat, pilda vameşului şi a fariseului
Bibliografie
1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMO, Bucureşti, 2018;
2. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, tipărită cu binecuvântarea şi prefaţa Preafericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli, EIBMBOR, Bucureşti, 2001;
3. PRELIPCEAN, V., NEAGA, N., BARNA, Gh., CHIALDA, M., Studiul Vechiului Testament - Manual pentru Facultăţile Teologice, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006;
4. SEMEN, P., Arheologia biblică în actualitate, Doxologia, Iaşi, 2009;
5. MIHOC, V., MIHOC, D., Introducere în studiul Noului Testament, Teofania, Sibiu, 2001;
6. TOFANĂ, Stelian, Evanghelia lui Iisus. Misiunea Cuvântului, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015;
7. TOFANĂ, Stelian, Introducere în Studiul Noului Testament, Vol. II. Sf. Evanghelii după Matei şi Marcu. Documentul Quelle, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002; Vol. III. Sf. Evanghelii după Luca şi Ioan. Problema sinoptică. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002;
8. PREDA, C., Învierea Mântuitorului în memoria narativă a Evangheliilor, Basilica, 2010;
9. MANOILESCU-DINU, Natalia, Iisus Hristos Mântuitorul în lumina Sfintelor Evanghelii, Editura Bizantină, Bucureşti, 2004
C.3. Morală şi spiritualitate creştină
I. Legea morală a Vechiului Testament:
1. Decalogul - structură şi interpretare;
II. Legea morală a Noului Testament:
1. Predica de pe Munte şi tâlcuirea ei: fericirile, raportul între Legea Veche şi Noua Lege, despre milostenie, despre rugăciune, despre post, despre judecata semenilor, despre iubirea aproapelui;
III. Virtuţile teologice - credinţa, nădejdea, dragostea
IV. Conştiinţa morală
V. Familia creştină şi provocările societăţii contemporane
Bibliografie
1. † DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei, Trinitas, Iaşi, 2007;
2. BRECK, J., Darul sacru al vieţii. Tratat de bioetică, Patmos, Cluj-Napoca, 2001;
3. MLADIN, N., BUCEVSCHI, O., Teologie morală ortodoxă, vol. I-II., Reîntregirea, Alba Iulia, 2003;
4. ANDREICUŢ, IPS Andrei, Mai putem trăi frumos? Pledoarie pentru o viaţă morală curată, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2012;
5. MOLDOVAN, I., Iubirea, taina căsătoriei, vol. I-II, Reîntregirea, Alba Iulia, 2015;
6. MANTZARIDIS, G., Morala creştină. Omul şi Dumnezeu. Omul şi semenul. Poziţionări şi perspective existenţiale şi bioetice, Editura Bizantină, Bucureşti, 2006;
7. GAVRILĂ, V., Cununia - viaţă întru Împărăţie, Fundaţia „Tradiţia Românească“, Bucureşti, 2004
C.4. Istoria bisericească universală
I. Întemeierea bisericii şi răspândirea creştinismului prin predica Sfinţilor Apostoli
II. Creştinismul în timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare
III. Sinoadele ecumenice
Bibliografie
1. RĂMUREANU, I., BODOGAE, T., ŞESAN, M., Istoria bisericească universală, vol. I, ed. III, EIBMBOR, Bucureşti, 1987, vol. II, EIBMBOR, Bucureşti, 1993;
2. CHIFĂR, N., Istoria Creştinismului, vol. I-IV, Trinitas, Iaşi, 2001-2004;
3. GABOR, A., Biserica şi Statul în primele patru secole, Sofia, Bucureşti, 2003
C.5. Istoria Bisericii Ortodoxe Române
I. 1. Începuturile vieţii creştine pe teritoriul ţării noastre: dovezi arheologice şi lingvistice;
2. Primele forme de organizare bisericească pe teritoriul ţării noastre: Episcopia Tomisului
II. Întemeierea şi recunoaşterea mitropoliilor din Ţara Românească şi Moldova. Organizarea vieţii bisericeşti în Transilvania în secolele XV-XVI. Personalităţi ale vieţii monahale în spaţiul românesc: Sfântul Ioan Casian, Sfântul Dionisie Exiguul, Sfântul Nicodim de la Tismana, Sfântul Ghelasie de la Râmeţ, Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, Sfântul Paisie etc.
III. Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la dezvoltarea culturii şi apărarea identităţii naţionale. Chipuri de mari ierarhi: Varlaam, Dosoftei, Simeon Ştefan, Antim Ivireanul, Grigorie Dascălul, Andrei Şaguna
IV. Viaţa bisericească în Transilvania la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea
V. Biserica Ortodoxă Română în perioada modernă şi contemporană: Autocefalie şi Patriarhie
VI. Biserica Ortodoxă Română între anii 1945-1989. Martiri şi mărturisitori din ţara noastră şi din Europa, martirii închisorilor comuniste
VII. Biserica Ortodoxă Română azi: religia în şcoală; activităţile filantropice
Bibliografie
1. PĂCURARIU, M., Istoria Bisericii Ortodoxe Române, EIBMBOR, vol. I-III, Bucureşti, 1991, 1994, 1997, şi ediţia revizuită, vol. I-III, Trinitas, Iaşi, 2004, 2006, 2008;
2. MORARU, A., Biserica Ortodoxă Română între anii 1885-2000. Biserică. Naţiune. Cultură, vol. III, tom. 1, EIBMBOR, Bucureşti, 2006;
3. *** Autocefalia: libertate şi demnitate, Basilica, Bucureşti, 2010;
4. *** Martiri pentru Hristos din România, în perioada regimului comunist, vol. tipărit cu binecuvântarea PF Teoctist, a ÎPS Ioan Robu şi a ES dr. Cristoph Klein, EIBMBOR, Bucureşti, 2007;
5. *** Mărturisitori după gratii. Slujitori ai Bisericii în temniţele comuniste, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1996
C.6. Liturgică
I. Sfânta liturghie: prezentare istorică şi rânduială
II. Sfintele taine: instituirea şi importanţa lor în viaţa creştină
III. Ierurgiile în viaţa credincioşilor:
1. Ierurgii legate de viaţă;
2. Ierurgii legate de moarte
IV. Teologia icoanei reflectată în tradiţia patristică:
1. Icoana - cale de mărturisire a credinţei bisericii în Fiul lui Dumnezeu întrupat
2. Sfintele icoane - valoarea simbolică, sacramentală, educativă, catehetică şi estetică
Bibliografie
1. BRANIŞTE, E., Liturgica specială, EIBMBOR, Bucureşti, 1980;
2. NECULA, N., Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, vol. I, Editura Episcopiei Dunării de Jos Galaţi, 1996;
3. GEORGIOS, Kordis, Hierotypos. Teologia icoanei după Sfinţii Părinţi, Editura Bizantină, Bucureşti, 2011;
4. USPENSKY, Leonid, Teologia icoanei, Renaşterea/ Patmos, Cluj-Napoca, 2012;
5. BIZĂU, Ioan, Experienţa liturgică a prezenţei lui Dumnezeu în viaţa lumii, Eikon, Cluj-Napoca, 2012;
6. MUNTEAN, Marcel Gh., Tipologia artei bizantine, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2012;
7. *** Învăţătura despre Sfintele Icoane în Teologia Ortodoxă Românească, vol. I-II, Basilica, Bucureşti, 2015
C.7. Misiune creştină, catehetică şi apologetică ortodoxă
I. Familia, biserica şi şcoala - factori esenţiali în educaţia religioasă a copiilor şi a tinerilor
II. Însuşirea şi trăirea deprinderilor religioase în cadrul activităţilor catehetico-didactice
III. Implicaţii pastoral-misionare şi educativ-formative ale colaborării şcoală-biserică-comunitate locală
IV. Educaţia religioasă - cale de aprofundare a tainelor credinţei
V. Educaţia catehetică şi religioasă în Europa zilelor noastre
VI. Valenţe educative, religioase şi cognitiv-comportamentale ale educaţiei şi experienţei religioase
VII. Rolul educaţiei religioase în modelarea caracterului şi formarea personalităţii
VIII. Implicaţiile mediului televizual şi virtual în contextul sistemului tehnologic actual
IX. Evoluţionismul şi implicaţiile sale în contextul actual
Bibliografie
1. Ghidul practic Centrul parohial pentru copii şi tineri, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2008;
2. HORGA I., Educaţia religioasă în şcoală - abordări şi tendinţe europene, în vol. Învăţământul religios şi teologic în România, ediţie îngrijită de lect. dr. Adrian Lemeni şi Bogdan Dedu, Techno Media, Sibiu, 2006;
3. TIMIŞ V., Educaţia şi discursul religios în Europa secolului XXI, în vol. Educaţia religioasă a tinerilor, Basilica, Bucureşti, 2017;
4. PESTROIU, D., Ortodoxia românească în postmodernitate: prelegeri de misiologie contextuală, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2017;
5. BEL, Valer, Misiunea Bisericii în lumea contemporană, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2010;
6. LEMENI, A. (coordonator), Apologetică Ortodoxă, vol. II, Basilica, 2014
NOTĂ:
Bibliografia pentru disciplinele de specialitate include manualele de Religie ortodoxă cuprinse în Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar, în anul şcolar în care se susţine examenul.
D. Tematica pentru Didactica disciplinei şi metodica predării Religiei
I. Religia ca disciplină de învăţământ
1. Educaţia religioasă şi finalităţile acesteia
2. Baza legislativă a predării Religiei în şcoală
II. Dimensiunea educativ-formativă a predării Religiei în şcoală
III. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice
1. Curriculumul naţional; definiţie. Tipuri de curriculum: trunchi comun, curriculum diferenţiat, curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală. Documente curriculare: planuri de învăţământ, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare
2. Programa şcolară pentru disciplina Religie: structura programei şcolare, semnificaţia componentelor programei şcolare. Corelarea componentelor programei şcolare: competenţe generale - competenţe specifice - conţinuturi - activităţi de învăţare. Modalităţi de utilizare a programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice şi în valorificarea manualelor şcolare. Posibilităţi de valorificare interdisciplinară a programei şcolare de Religie
3. Proiectarea curriculumului la decizia şcolii (CDS); modalităţi de analiză a nevoilor de cunoaştere ale elevilor, modalităţi de selectare a CDS, modalităţi de dezvoltare a unei programe de CDS, exemple posibile pentru domeniul educaţiei religioase
4. Proiectarea activităţii didactice: planificarea calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare
5. Forme de organizare a activităţii didactice: caracterizare, clasificare. Lecţia; tipuri de lecţie
6. Forme de activitate extraşcolară specifice disciplinei religie şi proiectarea acestora: cateheza, serbarea religioasă, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, cercurile pe disciplină, participarea la slujbele religioase, organizarea unor activităţi filantropice
IV. Principiile didactice generale. Principii didactice specifice predării Religiei: principiul hristologic şi principiul eclesiologic
V. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare
1. Metode didactice: clasificare, caracterizare, metode de comunicare şi asimilare a cunoştinţelor/metode de cunoaştere a realităţii religioase/metode fundamentate pe acţiune/metode moderne de predare-învăţare/utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învăţare prin cooperare
2. Mijloace şi materiale didactice utilizate în activitatea didactică: caracterizare, funcţii, clasificare. Mijloace de învăţământ specifice disciplinei religie: textul biblic, literatura religioasă, icoana, portretul, harta, mijloacele audiovizuale, calculatorul etc.
3. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării, a platformelor educaţionale şi a softurilor în construirea unor medii active de instruire. Exemplificări pentru ora de Religie
VI. Evaluarea procesului instructiv-educativ
1. Evaluarea de proces: obiective, caracterizare, funcţii, tipologie. Specificul evaluării la ora de Religie
2. Metode de evaluare: caracterizare, tipologie
3. Instrumente de evaluare: caracterizare, calităţi (validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate)
4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare
5. Elaborarea probelor scrise: proiectarea testului docimologic, matricea de specificaţii
6. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, investigaţia, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului)
VII. Consilierea şi îndrumarea spirituală în cadrul educaţiei religioase. Rolul modelelor în educaţie. Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase
NOTĂ:
Bibliografia pentru didactica disciplinei de specialitate include planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplina Religie, valabile în anul şcolar în care se susţine examenul, disponibile pe site-ul http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx.
Bibliografie
1. BOLOCAN, C.-M., Catehetica şi Didactica Religiei. Interferenţe şi deosebiri, Performantica, Iaşi, 2005;
2. CIOLAN, L., Învăţarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Polirom, Iaşi, 2008;
3. CUCOŞ, C., Pedagogie, Polirom, Iaşi, 2000;
4. CUCOŞ, C., Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 1999;
5. PANOSCHI, M., LIŢOIU, N., Pr. IORDĂCHESCU, N., Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti, 2001;
6. ŞEBU, S., OPRIŞ, M., OPRIŞ, D., Metodica predării religiei, ed. a II-a, Reîntregirea, Alba Iulia, 2017;
7. TIMIŞ, V., Evaluarea - factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003;
8. STOICA, A. (coord.), Evaluarea curentă şi examenele, ProGnosis, Bucureşti, 2001;
9. TIMIŞ, V., Religia în şcoală. Valenţe eclesiale, educaţionale şi sociale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004;
10. PAŞCA, M. & TIA T., Psihologie Pastorală I. Reperele psihologice ale consilierii pastorale Reîntregirea, Alba Iulia, 2007;
11. STOICA, A. (coord.), Evaluarea curentă şi examenele, ProGnosis, Bucureşti, 2001;
12. Programul naţional de dezvoltare a competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice (DeCeE), CNCEIP, Euro Standard, Bucureşti, 2008
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
