Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 5.301 din 21 septembrie 2021 privind aprobarea Programei pentru susţinerea examenului naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar - Religie ortodoxă
EMITENT: Ministerul Educaţiei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 928 din 29 septembrie 2021
În conformitate cu prevederile art. 241 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 6 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 277/2020 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie,
în baza dispoziţiilor art. 7 din Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a examenului naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.434/2020,
în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, cu modificările ulterioare,
ministrul educaţiei emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobă Programa pentru susţinerea examenului naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar, începând cu sesiunea 2022 - Religie ortodoxă, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie şi inspectoratele şcolare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul educaţiei,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat
Bucureşti, 21 septembrie 2021.
Nr. 5.301.
ANEXA 1
PROGRAMA
pentru susţinerea examenului naţional pentru definitivare
în învăţământul preuniversitar - Religie ortodoxă
A. Notă de prezentare
Prezenta programă se adresează profesorilor care susţin examenul naţional de definitivare în învăţământul preuniversitar în specializarea Religie ortodoxă. Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educaţional. Programa este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice, specifice disciplinei.
Absolvenţii facultăţilor de profil şi profesorii care susţin examenul la disciplina Religie ortodoxă pot preda în învăţământul preuniversitar disciplina Religie ortodoxă şi discipline teologice de specialitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Programa a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi ale disciplinei de specialitate din următoarele domenii teologice: Dogmatică, Teologie biblică, morală şi spiritualitate creştină, Istorie bisericească universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Liturgică, Misiune creştină, catehetică şi apologetică ortodoxă, precum şi din domeniul didacticii disciplinei şi al metodicii predării Religiei.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaţionalizează profilul absolventului de învăţământ secundar superior, filiera teologică, urmărind:
- cunoaşterea conţinuturilor fundamentale şi a principalelor tendinţe în evoluţia predării disciplinei Religie ortodoxă, precum şi a didacticii disciplinei şi a metodicii predării Religiei;
– probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;
– demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
B. Competenţe specifice profesorului de Religie
Programa vizează, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele de didactică a disciplinei şi metodică a predării Religiei, anumite competenţe specifice profesorului de Religie ortodoxă, competenţe pe care acesta trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice. Într-o formulare sintetică aceste competenţe sunt:
- operarea cu adevărurile fundamentale de credinţă şi cu elementele de didactică şi de metodică a predării Religiei, întro varietate de contexte educaţionale;
– organizarea situaţiilor de învăţare şi a celor educaţionale, în general, în conformitate cu valorile morale şi spirituale specifice disciplinei Religie;
– aplicarea principalelor documente şcolare reglatoare în vigoare - planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale - în conformitate cu specificul acestora şi al contextului educaţional;
– proiectarea activităţii didactice prin valorificarea conexiunilor logice dintre elementele din structura planurilor-cadru de învăţământ (de exemplu: relaţiile dintre disciplinele din aria curriculară Om şi societate) şi a celor din structura programelor şcolare (de exemplu, relaţia dintre competenţele specifice, conţinuturile învăţării, exemplele de activităţi de învăţare, evaluarea rezultatelor învăţării elevilor);
– organizarea procesului didactic, valorificând elementele de proiectare, specificul contextului, precum şi strategiile didactice orientate spre obţinerea unui climat educativ stimulativ şi eficient;
– evaluarea rezultatelor învăţării elevilor, prin utilizarea de strategii şi instrumente de evaluare adecvate documentelor curriculare în vigoare;
– adecvarea demersurilor didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării cognitiv-afective a elevilor;
– valorificarea în demersul didactic a relaţiilor trans-, inter-, intra- şi multidisciplinar;
– comunicarea didactică empatică şi eficientă, în contextul activităţilor specifice disciplinei Religie.
C. Tematica la disciplina de specialitate
Domenii teologice
1. Dogmatică
2. Teologie biblică
3. Morală şi spiritualitate creştină
4. Istorie bisericească universală
5. Istoria Bisericii Ortodoxe Române
6. Liturgică
7. Misiune creştină, catehetică şi apologetică ortodoxă
C.1. Dogmatică
I. Revelaţia dumnezeiască:
1. Revelaţia naturală şi supranaturală;
2. Căile de transmitere a revelaţiei:
a) Sfânta Scriptură (structură, inspiraţie, lectură, tâlcuire);
b) Sfânta Tradiţie (raportul dintre Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, aspectul statornic şi dinamic, monumente sau documente ale Sfintei Tradiţii, criteriile Sfintei Tradiţii, raportul Sfânta Scriptură-Sfânta Tradiţie-Sfânta Biserică).
II. Dumnezeu Creatorul:
1. Crearea lumii nevăzute;
2. Crearea lumii văzute;
3. Omul, chip şi asemănare a lui Dumnezeu.
III. Dogma Sfintei Treimi:
1. Persoanele Sfintei Treimi: însuşiri specifice şi distincţii.
IV. Dumnezeu Proniatorul: definirea şi aspectele providenţei divine, realitatea providenţei divine
V. Dumnezeu Mântuitorul:
1. Dumnezeirea şi umanitatea Mântuitorului Iisus Hristos;
2. Unirea ipostatică şi consecinţele ei.
VI. Dumnezeu Sfinţitorul:
1. Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt; harul divin şi însuşirile lui, darurile Duhului Sfânt;
2. Sfânta Biserică: întemeiere şi însuşiri;
3. Preacinstirea Maicii Domnului;
4. Cinstirea Sfinţilor; cinstirea sfintelor moaşte; cinstirea sfintelor icoane; cinstirea Sfintei Cruci.
VII. Dumnezeu Judecătorul:
1. Învăţătura creştină despre moarte, judecată şi viaţa după moarte.
NOTĂ:
Pentru fiecare temă tratată este necesară argumentarea scripturistică şi patristică.
Bibliografie
1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMO, Bucureşti, 2018;
2. BUCHIU, ŞT. (coord.), Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Basilica, 2017;
3. CHIŢESCU, N., TODORAN, I., PETREUŢĂ, I., Teologia Dogmatică şi Simbolică, vol. I-II, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2005;
4. *** Credinţa Ortodoxă, tipărită cu binecuvântarea Î.P.S. DANIEL, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Trinitas, Iaşi, 2007.
C.2. Teologie biblică
A. Vechiul Testament:
1. Pentateuhul - structură şi prezentare generală;
2. Patriarhii Vechiului Testament (Avraam şi Iacov);
3. Persoana Mântuitorului Iisus Hristos după profeţiile mesianice.
B. Noul Testament:
1. Pildele Mântuitorului Iisus Hristos şi exegeza lor: pilda semănătorului, pilda fiului risipitor, pilda samarineanului milostiv, pilda celor zece fecioare, pilda neghinei, pilda comorii din ţarină, pilda mărgăritarului de mare preţ, pilda bobului de muştar, pilda viţei şi a mlădiţei, pilda talanţilor, pilda datornicului nemilostiv, pilda celor doi fii, pilda nunţii fiului de împărat, pilda vameşului şi a fariseului;
2. Pătimirile şi Învierea Mântuitorului;
3. Pogorârea Duhului Sfânt şi întemeierea primelor comunităţi creştine, după Faptele Apostolilor.
Bibliografie
1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMO, Bucureşti, 2018;
2. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli, EIBMBOR, Bucureşti 2001;
3. PRELIPCEAN, Vladimir, NEAGA, N., BARNA, Gh., CHIALDA, M., Studiul Vechiului Testament, ediţia a III-a, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003;
4. CORNIŢESCU, Emilian, ABRUDAN, Dumitru, Arheologia biblică, EIBMBOR, Bucureşti, 1996;
5. NICOLAESCU, N.; MARCU, G.; VLAD, Ş.; MUNTEANU, L.G., Studiul Noului Testament, EIBMBOR, Bucureşti, 1983;
6. MIHOC, Vasile, MIHOC, Daniel, MIHOC, Ioan, Introducere în Studiul Noului Testament, Teofania, Sibiu, 2001;
7. TOFANĂ Stelian, Evanghelia lui Iisus. Misiunea Cuvântului, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015;
8. TOFANĂ Stelian, Introducere în Studiul Noului Testament, Vol. II. Sf. Evanghelii după Matei şi Marcu. Documentul Quelle, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002; Vol. III. Sf. Evanghelii după Luca şi Ioan. Problema sinoptică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002;
9. IEREMIAS, Ioachim, Parabolele lui Iisus, trad. de P.S. Calinic Dumitriu, Pr. Vasile Mihoc şi Dr. Ştefan Matei, Anastasia, Bucureşti, 2000.
C.3. Morală şi spiritualitate creştină
I. Legea morală a Vechiului Testament:
1. Decalogul: structură şi interpretare
II. Legea morală a Noului Testament:
1. Predica de pe Munte şi tâlcuirea ei: Fericirile, raportul între Legea Veche şi Noua Lege, despre faptele bune, despre milostenie, despre rugăciune, despre post, despre judecata semenilor, despre iubirea aproapelui.
III. Virtuţile teologice - credinţa, nădejdea, dragostea
IV. Conştiinţa morală
V. Familia creştină şi provocările societăţii contemporane
Bibliografie
1. † DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei, Trinitas, Iaşi, 2007;
2. BRECK, John, Darul sacru al vieţii, Patmos, Alba Iulia, 2001;
3. MLADIN N., BUCEVSCHI, O., Teologie morală ortodoxă, vol. I-II, Reîntregirea, Alba Iulia, 2003;
4. BARTOLOMEU I, Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, Biserica şi problemele lumii de azi. Vocaţia universală a Ortodoxiei, Trinitas, Iaşi, 1997;
5. MOLDOVAN, Ilie, Iubirea - Taina căsătoriei, Alba Iulia, Reîntregirea, 1996
C.4. Istoria bisericească universală
I. Întemeierea bisericii şi răspândirea creştinismului prin predica Sfinţilor Apostoli
II. Primele două Sinoade Ecumenice
III. Schisma de la 1054:
1. Cauzele politice şi religioase; 2. Desfăşurarea evenimentelor; 3. Consecinţele
IV. Reforma protestantă:
1. Cauzele reformei; 2. Reformatorii: Martin Luther şi Jean Calvin; 3. Urmările reformei
Bibliografie
1. RĂMUREANU, I., BODOGAE, T., ŞESAN, M., Istoria bisericească universală, vol. I, ed. III, EIBMBOR, Bucureşti, 1987, vol. II, EIBMBOR, Bucureşti, 1993;
2. CHIFĂR, Nicolae, Istoria Creştinismului, vol. I-IV, Trinitas, Iaşi, 2001-2004;
3. ICĂ, Ioan jr., 950 de ani de la Marea Schismă: interpretări şi documente, în Revista Teologică, nr. 3-4, Sibiu, 2004;
4. GABOR, Adrian, Biserica şi Statul în primele patru secole, Sophia, Bucureşti, 2003
C.5. Istoria Bisericii Ortodoxe Române
I. Începuturile vieţii creştine pe teritoriul ţării noastre: dovezi arheologice, lingvistice
II. Recunoaşterea mitropoliilor din Ţara Românească şi Moldova. Organizarea vieţii bisericeşti în Transilvania în secolele XV-XVI
III. Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la dezvoltarea culturii şi apărarea identităţii naţionale: sfinţii mitropoliţi: Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul şi Andrei Şaguna
IV. Biserica Ortodoxă Română în perioada modernă şi contemporană:
1. Autocefalie şi Patriarhie;
2. Biserica Ortodoxă Română între anii 1945-1989. Martiri şi mărturisitori din ţara noastră şi din Europa, martirii închisorilor comuniste;
3. Biserica Ortodoxă Română după 1990: activitatea social-filantropică
Bibliografie
1. PĂCURARIU, pr. prof. dr. Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, EIBMBOR, vol. I-III, Bucureşti, 1991, 1994, 1997, şi ediţia revizuită, vol. I-II, Trinitas, Iaşi, 2004-2006;
2. MORARU, Alexandru, Biserica Ortodoxă Română între anii 1885-2000. Biserică. Naţiune. Cultură, vol. III, tom. 1, EIBMBOR, Bucureşti, 2006;
3. *** Autocefalie. Patriarhie. Slujire Sfântă, Bucureşti, 1995;
4. *** Autocefalia - vol. I-III, Editura Basilica, Bucureşti, 2010;
5. *** Biserica în misiune, volum tipărit cu binecuvântarea Sfântului Sinod, EIBMBOR, Bucureşti, 2005;
6. *** Martiri pentru Hristos din România, în perioada regimului comunist, vol. tipărit cu binecuvântarea PF Teoctist, a ÎPS Ioan Robu şi a ES dr. Cristoph Klein, EIBMBOR, Bucureşti, 2007;
7. *** Mărturisitori după gratii. Slujitori ai Bisericii în temniţele comuniste, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1996
C.6. Liturgică
I. Sfânta liturghie: prezentare istorică şi rânduială
II. Sfintele taine: instituirea şi importanţa fiecărei sfinte taine în viaţa creştină
III. Ierurgiile în viaţa credincioşilor:
1. Ierurgii legate de viaţă;
2. Ierurgii legate de moarte
IV. Teologia icoanei reflectată în tradiţia patristică:
1. Icoana - cale de mărturisire a credinţei bisericii în Fiul lui Dumnezeu întrupat;
2. Sfintele icoane - valoarea simbolică, sacramentală, educativă, catehetică şi estetică
Bibliografie
1. BRANIŞTE, Ene, Liturgica specială, EIBMBOR, Bucureşti, 1980;
2. SCHMEMANN, Al., Euharistia - Taina Împărăţiei, Anastasia, 2003;
3. GEORGIOS, Kordis, Hierotypos. Teologia icoanei după Sfinţii Părinţi, Editura Bizantină, Bucureşti, 2011;
4. USPENSKY, Leonid, Teologia icoanei, Editurile Renaşterea/Patmos, Cluj-Napoca, 2012;
5. BIZĂU, Ioan, Experienţa liturgică a prezenţei lui Dumnezeu în viaţa lumii, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2012;
6. MUNTEAN, Marcel Gh., Tipologia artei bizantine, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2012;
7. Patriarhia Română, Învăţătura despre Sfintele Icoane în Teologia Ortodoxă Românească, vol. I-II, Basilica, Bucureşti, 2015.
C.7. Misiune creştină, catehetică şi apologetică ortodoxă
I. Mântuitorul Iisus Hristos - catehet şi pedagog desăvârşit
II. Rolul profesorului de Religie în păstrarea, transmiterea şi apărarea dreptei credinţe
III. Participarea tinerilor la viaţa liturgică şi la activităţile catehetice. Valenţele educative ale cultului divin
IV. Implicaţiile pastoral-misionare şi educative ale conlucrării profesorului de Religie cu preotul paroh şi comunitatea parohială
V. Ora de Religie - mijloc de cunoaştere a tainelor credinţei
VI. Implicaţiile educaţiei religioase asupra modelării caracterului şi personalităţii tinerilor
VII. Familia creştină şi biserica - factori esenţiali în educaţia tinerilor
VIII. Implicaţiile mediului televizual şi virtual în contextul sistemului tehnologic actual
Bibliografie
1. † DANIEL, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Dăruire şi dăinuire. Raze şi chipuri de lumină în istoria şi spiritualitatea românilor, ediţia a II-a, Trinitas, Iaşi, 2005;
2. CĂLUGĂR, Dumitru, Catehetica, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2007;
3. TIA, Teofil, Preoţie misionară şi pastorală contextuală, Renaşterea, Cluj-Napoca 2015;
4. TIMIŞ, V., Religia în şcoală. Valenţe eclesiale, educaţionale şi sociale, PUC, Cluj-Napoca, 2004;
5. GORDON, Vasile, Biserica şi Şcoala, Christiana, Bucureşti, 2003;
6. BEL, Valer, Misiune, parohie, pastoraţie. Coordonate pentru o strategie misionară, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2004;
7. ŞANTA, Gheorghe, Valorile creştine în educaţia morală a adolescentului, CCS, Cluj-Napoca, 2004;
8. HORGA, Irina, Educaţia religioasă în şcoală - abordări şi tendinţe europene, în Ministerul Culturii şi Cultelor, Secretariatul de Stat pentru Culte, Învăţământul religios şi teologic în România, ediţie îngrijită de lect. dr. Adrian Lemeni şi Bogdan Dedu, Techno Media, Sibiu, 2006, p. 23-38;
9. Ghidul practic Centrul parohial pentru copii şi tineri, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2008;
10. LEMENI, A. (coordonator), Apologetică Ortodoxă, vol. II, Basilica, 2014
NOTĂ:
Bibliografia pentru disciplinele de specialitate include manualele de Religie ortodoxă cuprinse în Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar în anul şcolar în care se susţine examenul.
D. Tematica pentru didactica disciplinei şi metodica predării Religiei
I. Religia ca disciplină de învăţământ
1. Educaţia religioasă şi finalităţile acesteia
2. Baza legislativă a predării Religiei în şcoală
II. Dimensiunea educativ-formativă a predării Religiei în şcoală
III. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice
1. Componentele curriculumului naţional: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferenţiat, curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală), programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare; alţi termeni de referinţă ai curriculumului naţional: arii curriculare, discipline, module
2. Proiectarea curriculumului la decizia şcolii/curriculumului în dezvoltare locală de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă; modalităţi de analiză a nevoilor specifice ale elevilor, modalităţi de selectare a curriculumului la decizia şcolii (CDS), modalităţi de dezvoltare a unei programe de CDS, exemple posibile pentru domeniul educaţiei religioase
3. Competenţele predării-învăţării-evaluării la disciplina Religie. Competenţe generale, competenţe specifice. Operaţionalizarea competenţelor
4. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice; relaţia dintre programa şcolară şi manualul şcolar
5. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiectarea de activităţi de învăţare intra- şi interdisciplinare
6. Lecţia. Tipuri de lecţie
IV. Principiile didactice generale. Principii didactice specifice predării Religiei: principiul hristologic şi principiul eclesiologic
V. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare
1. Metode didactice: clasificare, caracterizare, metode de comunicare şi asimilare a cunoştinţelor/metode de cunoaştere a realităţii religioase/metode fundamentate pe acţiune/metode moderne de predare-învăţare/utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învăţare prin cooperare
2. Forme de organizare a activităţii didactice: caracterizare, clasificare
3. Forme de activitate extraşcolară specifice disciplinei Religie şi proiectarea acestora: cateheza, serbarea religioasă, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, cercurile pe disciplină, participarea la slujbele religioase
4. Mijloacele de învăţământ utilizate în activitatea didactică: caracterizare, funcţii, clasificare
5. Mijloace de învăţământ specifice disciplinei Religie: textul biblic, literatura religioasă, icoana, portretul, harta, mijloacele audiovizuale, calculatorul etc.
6. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării, a platformelor educaţionale şi a softurilor în construirea unor medii active de instruire. Exemplificări pentru ora de Religie
VI. Evaluarea procesului instructiv-educativ
1. Evaluarea de proces: obiective, caracterizare, funcţii, tipologie. Specificul evaluării la ora de religie
2. Metode de evaluare: caracterizare, tipologie
3. Instrumente de evaluare: caracterizare, calităţi (validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate)
4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de evaluare şi de notare
5. Elaborarea probelor scrise: proiectarea testului docimologic, matricea de specificaţii
6. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, investigaţia, observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului)
VII. Consilierea şi îndrumarea spirituală în cadrul educaţiei religioase
NOTĂ:
Bibliografia pentru didactica disciplinei de specialitate include planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplina Religie, valabile în anul şcolar în care se susţine examenul, disponibile pe site-ul http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx.
Bibliografie
1. BOLOCAN, Carmen-Maria, Catehetica şi Didactica Religiei. Interferenţe şi deosebiri, Performantica, Iaşi, 2005;
2. CUCOŞ, Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 1999;
3. TIMIŞ, Vasile, Religia în şcoală. Valenţe eclesiale, educaţionale şi sociale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004;
4. PANOSCHI, Mihaela; LIŢOIU, Nicoleta; Pr. IORDĂCHESCU, Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti, 2001;
5. ŞEBU, S., OPRIŞ, M., OPRIŞ, D., Metodica predării religiei, Ed. a II-a, Reîntregirea, Alba Iulia, 2017;
6. TIMIŞ, Vasile, Evaluarea - factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase, Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003;
7. BOCOŞ, Muşata, Instruire interactivă, Polirom, 2013;
8. CIOLAN, L., 2008, Învăţarea integrată-fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Polirom, Iaşi;
9. CRISTEA, Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1998;
10. CUCOŞ, Constantin, Pedagogie generală, Polirom, Iaşi, 2000;
11. PETRESCU, P., POP, V., 2007, Transdisciplinaritatea - o nouă abordare a situaţiilor de învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
12. STOICA, Adrian (coord.), 2001, Evaluarea curentă şi examenele, ProGnosis, Bucureşti;
13. CERGHIT, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;
14. Programul naţional de dezvoltare a competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice (DeCeE), CNCEIP, Euro Standard, Bucureşti, 2008
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
