Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 5.255 din 23 octombrie 2024 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 3.474/2022 privind aprobarea Ghidului de finanţare pentru beneficiarii preselectaţi în cadrul apelului de proiecte competitiv - cod apel: MS-0212, pilonul V: Sănătate şi rezilienţă instituţională, componenta 12: Sănătate, investiţia: I2. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice, investiţia specifică: I2.1 - Infrastructură spitalicească publică nouă şi investiţia specifică: I2.2 - Echipamente şi aparatură medicală, aferent Planului naţional de redresare şi rezilienţă
EMITENT: Ministerul Sănătăţii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1064 din 23 octombrie 2024
Văzând Referatul de aprobare nr. 5.255R din 23.10.2024 al Direcţiei generale implementare şi monitorizare proiecte,
având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 şi ale Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă,
luând în considerare prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare,
ţinând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii emite următorul ordin:
ART. I
Anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 3.474/2022 privind aprobarea Ghidului de finanţare pentru beneficiarii preselectaţi în cadrul apelului de proiecte competitiv - cod apel: MS-0212, pilonul V: Sănătate şi rezilienţă instituţională, componenta 12: Sănătate, investiţia: I2. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice, investiţia specifică: I2.1 - Infrastructură spitalicească publică nouă şi investiţia specifică: I2.2 - Echipamente şi aparatură medicală, aferent Planului naţional de redresare şi rezilienţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1128 şi 1128 bis din 23 noiembrie 2022, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Secţiunea 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
" SECŢIUNEA 3
Eligibilitatea cheltuielilor
Baza legală:
- Regulamentul (UE) nr. 241/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă;
– Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat;
– Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării Planului de Redresare şi Rezilienţă al României din 3 noiembrie 2021;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare;
– Acordul de finanţare nr. 26.588 din 8.03.2022 dintre Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Sănătăţii privind implementarea reformelor şi/sau investiţiilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă;
– Hotărârea Guvernului nr. 1.237/2022 privind aprobarea Programului naţional de investiţii în infrastructura de sănătate, aferent ţintei 377, componenta 12 - Sănătate din anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare şi rezilienţă al României, precum şi a metodologiei de aprobare a investiţiilor finanţate din cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României.
Sunt eligibile în cadrul acestui apel de proiecte:
- cheltuielile identificate în corelare cu activităţile eligibile descrise în prezentul Ghid de finanţare;
– cheltuielile ce conduc la realizarea investiţiei, inclusiv cheltuielile cu elaborarea documentaţiei tehnice pentru realizarea investiţiei;
– cheltuielile de audit ale proiectului, obligatorii pentru proiectele cu o valoare nerambursabilă mai mare de 500.000 euro fără TVA;
– cheltuielile de publicitate şi informare, ce derivă exclusiv din Manualul de identitate vizuală privind operaţiunile finanţate din Mecanismul de redresare şi rezilienţă, definite în conformitate cu prevederile art. 34 din Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare.
NOTĂ:
Costurile generale reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate/ documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii, a documentaţiei tehnico-economice, audit al proiectului (obligatoriu pentru situaţia menţionată anterior), informare şi publicitate conform Manualului de informare şi publicitate sunt eligibile cu condiţia ca acestea să fie prinse în valoarea studiului de fezabilitate/DALI aprobat.
Condiţii cumulative de eligibilitate a cheltuielilor:
- să fie în conformitate cu prevederile Planului naţional de redresare şi rezilienţă;
– să se încadreze în valorile menţionate la art. 2.4 al prezentului ghid;
– să fie în conformitate cu contractul de finanţare, încheiat între coordonatorul de reformă/investiţie şi beneficiar;
– să fie rezonabile şi necesare realizării operaţiunii şi să conducă la atingerea ţintei;
– să respecte prevederile legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale aplicabile în special în ceea ce priveşte regimul achiziţiilor publice, prin respectarea legislaţiei în vigoare;
– să fie înregistrate în contabilitatea beneficiarului sau a structurii de implementare, după caz, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
– să fie angajate de către beneficiar sau de către structura de implementare, după caz, şi plătite în condiţiile legii între 1 februarie 2020 şi termenul-limită de implementare menţionat în cadrul secţiunii 2.7, cu respectarea perioadei de implementare stabilite prin contractul de finanţare;
– să fie însoţite de documente justificative.
Cheltuielile neeligibile în cadrul acestui apel de proiecte (enumerarea nu este exhaustivă):
- valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile. Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile, în cazul în care nu sunt cheltuieli deductibile, este suportată din bugetul de stat, conform prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare;
– alte cheltuieli care nu duc în mod direct la îndeplinirea ţintei;
– cheltuielile privind costurile de funcţionare şi întreţinere a obiectivelor finanţate prin proiect;
– cheltuielile privind costuri administrative;
– cheltuielile de personal;
– cheltuieli financiare, respectiv prime de asigurare, taxe, comisioane, rate şi dobânzi aferente creditelor;
– contribuţia în natură;
– amortizarea.
NOTE:
Beneficiarii investiţiilor se obligă să menţină infrastructura, echipamentele şi dotările în stare de funcţionare cel puţin pe durata perioadei de garanţie.
Având în vedere caracterul obligatoriu al auditului proiectului, respectiv al activităţilor de publicitate şi informare, dacă acestea nu sunt cuprinse în documentaţia tehnică aprobată:
- acestea vor fi susţinute din bugetul beneficiarului; sau
– în situaţia în care, ca urmare a contractării proiectelor selectate, rămâne o valoare necontractată, Ministerul Sănătăţii poate decide referitor la alocări suplimentare cu destinaţie specială, pentru audit şi activităţi de informare şi publicitate."
2. La secţiunea 4, punctul 4.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"4.5. Implementarea investiţiilor specifice
Beneficiarii finanţărilor sau structura de implementare, după caz, vor/va demara acţiuni specifice de implementare a proiectelor care constau în derularea de proceduri de achiziţie publică în funcţie de specificul proiectelor.
În derularea proiectului, beneficiarul sau structura de implementare, după caz, respectă prevederile legale în vigoare, în special cele cu privire la:
a) dacă este cazul, etapele de aprobare a documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice;
b) derularea procedurilor de achiziţii publice în conformitate cu prevederile cap. 2.5 Activităţi eligibile;
c) conformitatea referitoare la echipamentele/dotările şi serviciile achiziţionate.
Beneficiarul sau structura de implementare, după caz, răspunde de organizarea procedurilor de achiziţie publică şi de derulare a contractelor aferente activităţilor din proiect, precum şi de modul de utilizare a sumelor potrivit destinaţiei pentru care au fost alocate.
Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul unităţilor de implementare şi monitorizare a proiectelor din cadrul beneficiarilor instituţii publice beneficiază de majorarea prevăzută la art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
NOTE:
În situaţia în care proiectul necesită modificarea structurii din autorizaţia sanitară de funcţionare, solicitantul va demara toate demersurile necesare pentru obţinerea referatului de evaluare întocmit de autorităţile de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti (dacă este cazul), conform proiectului finanţat, până la finalizarea acestuia.
Ministerul Sănătăţii îşi rezervă dreptul de a realiza vizite la faţa locului prin echipe de monitorizare şi control. Efectuarea vizitelor va fi anunţată cu minimum 3 zile lucrătoare înainte de efectuarea acestora, iar beneficiarii investiţiilor sunt obligaţi să permită accesul nerestricţionat al echipei de monitorizare şi control, respectiv să pună la dispoziţie toate documentele şi informaţiile solicitate.
Beneficiarul investiţiei este responsabil ca prin realizarea proiectului să efectueze toate demersurile necesare pentru a fi în conformitate cu legislaţia specifică şi este obligat ca în termen de 6 luni de la finalizarea investiţiei să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare.
Atenţie!
• Neobţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare va atrage automat declararea întregului proiect ca fiind neeligibil şi recuperarea contravalorii acestuia.
NOTE:
Cel puţin 3 unităţi sanitare, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, vor fi implementate de Agenţia Naţională de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) în calitate de structură de implementare.
Beneficiarii unităţilor selectate pentru finanţare vor putea apela la Compania Naţională de Investiţii - S.A. (CNI) sau la autorităţi publice locale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale în calitate de structură de implementare, în vederea derulării activităţilor specifice pentru realizarea obiectivelor de investiţii."
3. Secţiunea 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
" SECŢIUNEA 5
Principii orizontale
Respectarea cadrului legal este obligatorie pentru orice solicitant sau beneficiar de finanţare din fondurile UE. Cerinţele minime privind integrarea principiilor orizontale în cadrul proiectelor se referă la facilitarea tuturor condiţiilor care să conducă la respectarea principiilor prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale (disponibil la https://ec.europa.eu/ info/strategy/priorities-2019-2024/economy-works-people/jobs-growth-and-investment/european-pillar-social- rights/european-pillar-social-rights-20-principles_ro).
Investiţiile propuse în cadrul apelului de proiecte se adresează îndeplinirii siguranţei, securităţii şi funcţionalităţii infrastructurii de sănătate, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar, în corelare cu indicatorii aferenţi pilonului european pentru drepturile sociale, respectiv că efectele acestor investiţii vor consta în reducerea timpului de aşteptare pentru a beneficia de asistenţă medicală, reducerea inegalităţilor în materie de sănătate pe criterii sociale, teritoriale şi economice. Din punctul de vedere al efectuării actului medical, investiţia va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrătorii medicali (cu incidenţă asupra Principiului 10), la diminuarea barierelor şi a decalajelor în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală, precum şi la reducerea riscului de infecţii în mediul de spital (Principiul 16 - din perspectiva bunei calităţi).
Investiţiile în infrastructura spitalicească publică vor asigura elementele de accesibilizare pentru persoanele cu dizabilităţi şi nevoi speciale (Principiul 17). Vor fi respectate astfel prevederile normativelor naţionale în domeniu, iar acolo unde va fi cazul vor fi identificate, testate şi implementate soluţii inovative de accesibilizare.
Având în vedere prevederile art. 22 alin. (2) lit. d) din Regulamentul PNRR, coroborat cu art. 6 din Regulamentul financiar, Ministerul Sănătăţii are obligaţia colectării următoarelor categorii de date standardizate şi de a asigura accesul la acestea:
- numele destinatarului final al fondurilor;
– numele contractantului şi al subcontractantului, în cazul în care destinatarul final al fondurilor este o autoritate contractantă în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern privind achiziţiile publice;
– prenumele, numele şi data naşterii beneficiarului real al destinatarului fondurilor sau al contractantului.
Astfel, pe parcursul implementării proiectelor, solicitantul şi partenerul acestuia sau structura de implementare, după caz, au/are obligaţia obţinerii datelor privind beneficiarul real al fondurilor PNRR. În acest sens, aceştia trebuie să prezinte date relevante cu privire la câştigătorii procedurilor de achiziţie realizate în cadrul proiectelor, în baza extrasului din registrul comerţului solicitat de aceştia.
Noţiunea de beneficiar real este definită la art. 4 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.
NOTE:
Platforma informatică dedicată PNRR realizează interogările în bazele de date pentru obţinerea informaţiilor referitoare la beneficiarul real în baza datelor de identificare financiară introduse de beneficiarul proiectului. Ministerul Sănătăţii îşi rezervă posibilitatea de a solicita beneficiarilor proiectelor date despre beneficiarii reali ai procedurilor de achiziţie derulate.
Solicitantul şi partenerul acestuia şi structura de implementare, după caz, au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea neregulilor grave (conflict de interese, fraudă, corupţie), atât în faza de selecţie, evaluare şi contractare a proiectului propus spre finanţare din PNRR, cât şi în cea de implementare a acestuia, în conformitate cu prevederile legale incidente.
Cererea de contractare va fi exclusă în cazul în care se constată că solicitantul/partenerul a încercat să obţină informaţii confidenţiale sau să influenţeze evaluatorii/personalul Ministerului Sănătăţii în timpul procesului de evaluare, selecţie şi contractare.
Verificarea situaţiilor de conflict de interese se va realiza în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare, prin 2 sisteme de verificare, respectiv:
- sistem ARACHNE - instrument informatic integrat dezvoltat de CE, conceput pentru a ajuta autorităţile naţionale în efectuarea controalelor administrative şi de gestiune în domeniul fondurilor europene;
– sistemul PREVENT - sistemul informatic ce are înţelesul prevăzut la art. 2 din Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
Se consideră dublă finanţare situaţiile prin care se încalcă prevederile art. 9 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi ale art. 191 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018.
Pentru realizarea analizei privind dubla finanţare, în etapa de evaluare, selecţie şi contractare se va urmări ca proiectele propuse spre finanţare din PNRR să conţină informaţii suficiente în ceea ce priveşte iniţiative complementare de care a beneficiat sau beneficiază solicitantul finanţării şi, dacă este cazul, partenerul acestuia.
Astfel, solicitantul şi partenerul acestuia vor prezenta în cererea de finanţare informaţii cu privire la proiectele implementate de solicitant şi partenerii acestuia, după caz, în domeniul vizat de apel, în ultimii 5 ani, finanţate din fonduri externe şi la stadiul acestora (finalizate, nefinalizate, în curs de implementare). În acest sens, Ministerul Sănătăţii va avea în vedere proiectele în cadrul cărora au fost derulate activităţi care au legătură cu nevoile şi problemele vizate de proiectele depuse spre finanţare. Totodată, solicitantul finanţării din PNRR şi, după caz, partenerul acestuia vor preciza în secţiunea relevantă din cererea de finanţare aspectele din care să rezulte că nu există dublă finanţare cu proiectul depus spre finanţare în cadrul PNRR.
În cazul în care se constată că există dublă finanţare, proiectul este respins total sau parţial (în ipoteza în care dubla finanţare nu acoperă întregul proiect, iar componenta/componentele neafectată/neafectate de dubla finanţare sunt viabile).
Se va completa «Declaraţia solicitantului şi a partenerului privind evitarea conflictelor de interese, a fraudei, corupţiei şi dublei finanţări».
În cadrul proiectului se va face o descriere a modului în care proiectul respectă legislaţia (acte normative, politici publice) în domeniul egalităţii de şanse, egalităţii de gen şi dezvoltării durabile.
Egalitatea de şanse şi de tratament are la bază participarea deplină şi efectivă a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială, fără deosebire pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală.
Pentru a promova egalitatea de gen, nediscriminarea, precum şi asigurarea accesibilităţii, principiul egalităţii de şanse şi de tratament trebuie încorporat ca parte integrantă a diverselor stadii din ciclul de viaţă al unui proiect: definire şi planificare, implementare, monitorizare şi evaluare.
Proiectul trebuie să descrie acţiunile specifice de promovare a egalităţii de şanse şi prevenire a discriminării de gen, pe criterii de origine rasială sau etnică, religie sau credinţă, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală, luând în considerare nevoile diferitelor grupuri-ţintă expuse riscului acestor tipuri de discriminare şi, mai ales, cerinţele pentru asigurarea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi.
În linie cu principiul DNSH «do not significant harm», menţionat în anexa DNSH la PNRR pentru componenta 12 - Sănătate, proiectul va promova dezvoltarea durabilă, în primul rând, prin finanţarea unor activităţi orientate direct spre susţinerea acesteia, urmărind în principal protecţia mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea, rezistenţa în faţa dezastrelor, prevenirea şi gestionarea riscurilor.
În conformitate cu Regulamentul PNRR, nicio măsură inclusă PNRR nu ar trebui să cauzeze un prejudiciu semnificativ obiectivelor de mediu. Astfel, solicitanţii trebuie să demonstreze că proiectele depuse în cadrul prezentului apel respectă principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ. În acest sens, se va completa Declaraţie DNSH - anexa 7 şi anexa 7.1. - Autoevaluarea privind respectarea principiului DNSH."
4. La secţiunea 6, punctul 6.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"6.1. Modificarea Ghidului de contractare
Ministerul Sănătăţii poate emite ordine de modificare a prevederilor prezentului ghid pentru actualizarea cu eventuale modificări legislative aplicabile sau pentru îmbunătăţirea procesului de derulare. Ministerul Sănătăţii va avea în vedere, în situaţia în care modificarea ghidului se impune, prevederi tranzitorii pentru proiectele aflate în procesul de verificare pentru asigurarea principiului tratamentului nediscriminatoriu al tuturor solicitanţilor de finanţare.
Ministerul Sănătăţii va emite instrucţiuni în aplicarea prevederilor prezentului ghid. Pentru asigurarea principiului transparenţei Ministerul Sănătăţii va publica ordinele de modificare a prezentului ghid pe pagina de internet proprie."
ART. II
Direcţia generală implementare şi monitorizare proiecte din cadrul Ministerului Sănătăţii va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. III
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul sănătăţii,
Alexandru-Florin Rogobete,
secretar de stat
Bucureşti, 23 octombrie 2024.
Nr. 5.255.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
