Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În baza prevederilor art. 29 alin. (4) şi ale art. 30 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în conformitate cu prevederile art. 1 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor mãsuri tranzitorii în sistemul naţional de învãţãmânt şi ale Hotãrârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobã Metodologia privind organizarea procesului de învãţãmânt în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, prevãzutã în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Se aprobã Planul-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, prevãzut în anexa nr. 2, care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 3 Se aprobã Metodologia privind organizarea procesului de învãţãmânt în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, prevãzutã în anexa nr. 3, care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 4 Se aprobã Planul-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, prevãzut în anexa nr. 4, care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 5 (1) Metodologiile şi planurile-cadru aprobate prin prezentul ordin se aplicã începând cu anul şcolar 2011-2012. (2) La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii şi tineretului nr. 2.268/2007 privind aplicarea Programului "A doua şansã", cu modificãrile ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 21 noiembrie 2007. ART. 6 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 7 Direcţia generalã educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generalã învãţãmânt în limbile minoritãţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Direcţia generalã management, resurse umane şi reţea şcolarã, Direcţia generalã economic, finanţe, resurse umane, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învãţãmântului Profesional şi Tehnic, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unitãţile de învãţãmânt implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului, Daniel Petru Funeriu Bucureşti, 31 august 2011. Nr. 5.248. ANEXA 1 METODOLOGIA privind organizarea procesului de învãţãmânt în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar are ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adulţilor pentru recuperarea învãţãmântului primar, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii şi care au depãşit cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzãtoare clasei. ART. 2 (1) Unitãţile de învãţãmânt interesate pot înfiinţa clase în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar cu avizul inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. (2) Pentru a se putea organiza o clasã în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, numãrul minim este de 12 elevi, dar nu mai mult de 20. În situaţii excepţionale se pot organiza clase cu un numãr mai mic sau mai mare de elevi, cu aprobarea inspectoratelor şcolare. Pe durata standard a programului este permisã funcţionarea claselor sub sau peste efectivul prevãzut la constituirea lor, în scopul asigurãrii programului de pregãtire individualizat al elevilor. (3) Clasele de elevi pot fi constituite pe nivel de studiu sau în regim simultan. ART. 3 În funcţie de necesitãţile locale, Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar se poate desfãşura în limbile minoritãţilor naţionale, în condiţiile în care existã minimum 12 solicitãri în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidaţilor, şi dacã unitatea de învãţãmânt poate asigura resursele umane necesare şi traducerea, prin eforturi proprii, în limba minoritãţii naţionale a pachetului de materialele elaborate în cadrul programului. ART. 4 (1) Forma de organizare a procesului de învãţãmânt în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar poate fi în regim de zi, seral, comasat şi intensiv, conform deciziei luate de cãtre consiliul de administraţie al fiecãrei unitãţi de învãţãmânt, dupã consultarea elevilor înscrişi în program. (2) În cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, învãţãmântul primar poate fi parcurs în 2 ani. Durata de şcolarizare se poate micşora sau mãri pentru fiecare elev, în funcţie de competenţele dovedite în domeniul educaţiei de bazã, conform prevederilor prezentei metodologii. CAP. II Înscrierea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar ART. 5 (1) În Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar se pot înscrie persoane care au depãşit cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzãtoare clasei şi care se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii: (i) nu au parcurs nicio clasã din învãţãmântul primar; (ii) au abandonat pe parcurs şi au depãşit vârsta maximã legalã pentru reînscrierea în învãţãmântul primar. (2) Înscrierea elevilor se face la unitãţile de învãţãmânt care organizeazã Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, pe baza dosarelor de înscriere. (3) Pentru persoanele care solicitã înscrierea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar la nivelul I (corespunzãtor clasei pregãtitoare şi clasei I) înscrierea se face automat, prin completarea cererii şi depunerea actelor solicitate. (4) Candidaţii care declarã cã au achiziţii peste nivelul I de studiu pot solicita unitãţilor de învãţãmânt înscrierea într-un nivel superior. Acordul va fi dat de cãtre Comisia de evaluare, în urma evaluãrii iniţiale, realizate conform art. 12. (5) Candidatul care opteazã pentru studierea programului în limba maternã consemneazã opţiunea în cererea de înscriere. ART. 6 (1) La nivelul unitãţilor de învãţãmânt organizatoare ale Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, directorul va constitui o comisie de înscriere în program, avizatã de consiliul de administraţie al unitãţii, alcãtuitã din: a) director/director adjunct; b) secretar/secretar-şef; c) un învãţãtor/profesor pentru învãţãmânt primar; d) mediator şcolar, dacã existã; e) coordonatorul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar de la nivelul unitãţii de învãţãmânt. (2) Atribuţiile Comisiei de înscriere în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar sunt urmãtoarele: a) anunţã în comunitate începerea programului, condiţiile de organizare (numãrul de locuri disponibile, documentele necesare înscrierii, planificarea activitãţilor etc.); b) centralizeazã cererile de înscriere; c) verificã dosarele participanţilor; d) colaboreazã cu comisia de evaluare, prevãzutã la art. 13, pentru planificarea, organizarea şi desfãşurarea procesului de evaluare a cunoştinţelor anterior dobândite; e) alcãtuieşte clasele de elevi, dupã încheierea procesului de evaluare; f) analizeazã cazurile deosebite (cereri ale persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale) şi propune soluţii pentru integrarea acestora în program; g) propune alternative flexibile pentru derularea programului, în conformitate cu cerinţele educaţiei adulţilor şi cu nevoile personale ale participanţilor la program. (3) Activitatea desfãşuratã de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere şi din comisiile de evaluare este retribuitã în regim de platã cu ora. ART. 7 (1) Un candidat se poate înscrie în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar la începutul anului de studiu, conform art. 8 alin. (4). (2) Înscrierea în program se face pe bazã de cerere, depusã la secretariatul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt organizatoare, însoţitã de urmãtoarele acte: a) certificatul de naştere, în copie şi în original; în cazul inexistenţei documentelor de naştere, o adeverinţã eliberatã de autoritãţile locale; b) certificatul de cãsãtorie, dacã este cazul, în copie şi în original; c) actul de identitate, în copie şi în original; d) foaie matricolã sau adeverinţe care sã ateste parcurgerea anumitor clase; e) fişa medicalã; în cazul inexistenţei documentului, fişa va fi alcãtuitã ulterior înscrierii; f) adeverinţã de serviciu, dacã este cazul. (3) În cazul în care persoanele doritoare sã se înscrie în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar nu au documente de identitate, acestea sunt acceptate, urmând sã finalizeze procedurile pentru obţinerea documentelor pânã la sfârşitul nivelului IV. Unitatea de învãţãmânt se va adresa autoritãţilor locale/poliţiei pentru a solicita sprijinul în vederea obţinerii documentelor de identitate. CAP. III Organizarea procesului de învãţãmânt în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar ART. 8 (1) Programul se poate organiza în regim de zi/seral (cu frecventarea cursurilor zilnic, dimineaţa sau dupãamiaza), în regim intensiv (la sfârşit de sãptãmânã) sau comasat (în perioada vacanţelor şcolare). (2) Pentru organizarea programului în regim de zi/seral, fiecãrui an de studiu îi corespunde un numãr de 16 sãptãmâni. În acest mod, un elev care nu a frecventat niciun an din ciclul primar poate finaliza recuperarea învãţãmântului primar în 2 ani. (3) Pentru organizarea programului în regim comasat sau intensiv, pentru calcularea numãrului de ore se ţine seama de numãrul de sãptãmâni menţionat la alin. (2) şi de numãrul de ore din planul-cadru. (4) Anul de studiu în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar poate începe în luna octombrie sau februarie. (5) Perioada de acomodare (2 sãptãmâni) va fi programatã la începutul nivelului I de studiu. ART. 9 Forma de organizare şi data începerii cursurilor pot fi adaptate condiţiilor locale, decizia aparţinând consiliului de administraţie al fiecãrei unitãţi de învãţãmânt, în urma consultãrii elevilor înscrişi în program, cu condiţia parcurgerii orelor prevãzute în planul-cadru. ART. 10 Fiecare nivel de studiu include un numãr de module/discipline de studiu obligatorii şi opţionale (conform planului-cadru prevãzut în anexã), definite pe baza curriculumului naţional şi a finalitãţilor învãţãmântului primar, esenţializate, adaptate nevoilor elevilor, astfel încât sã faciliteze învãţarea transdisciplinarã. ART. 11 (1) Frecventarea modulelor este obligatorie. (2) Absenţele se înregistreazã în catalog. Motivarea absenţelor se poate face în baza unei scutiri medicale, a unei învoiri scrise din partea cadrului didactic sau în baza unei adeverinţe de la locul de muncã. CAP. IV Evaluarea iniţialã ART. 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţialã se aplicã doar acelor candidaţi care solicitã înscrierea la alt nivel decât nivelul I. (2) În cadrul interviului care precedã evaluarea iniţialã, candidatul se autoevalueazã, în funcţie de numãrul de clase primare urmate şi de competenţele personale, şi indicã nivelul la care doreşte sã fie (re)înscris. (3) Evaluarea iniţialã constã în susţinerea unor probe scrise şi orale/practice. (4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv la nivelul III, evaluarea vizeazã doar achiziţiile fundamentale, corespunzãtoare disciplinelor Limba şi literatura românã şi Matematicã. (5) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzãtoare învãţãmântului primar, evaluarea iniţialã vizeazã toate disciplinele corespunzãtoare acestor niveluri, prevãzute în Planul-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar. (6) Un elev cuprins în urma evaluãrii la nivelul III sau IV are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbã modernã corespunzãtoare nivelurilor anterioare de studiu. (7) Probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel, standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de cãtre comisiile de evaluare. (8) Rezultatele evaluãrii iniţiale se înregistreazã în procesulverbal care se arhiveazã şi se ataşeazã ca anexã la registrul matricol pentru Programul "A doua şansã". Acesta rãmâne în unitatea de învãţãmânt în care elevul urmeazã sã frecventeze cursurile. (9) În cazul în care nivelul de pregãtire a elevului pentru cele douã discipline la care a fost evaluat este diferit (de exemplu, la Limba românã nivelul III, la Matematicã nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altã clasã de elevi modulul la care este evaluat ca avansat. ART. 13 Evaluarea iniţialã se face de cãtre o comisie de evaluare numitã de directorul unitãţii de învãţãmânt, cu avizul consiliului de administraţie. Comisia de evaluare este alcãtuitã din: a) coordonatorul judeţean pentru Programul "A doua şansã" de la nivelul inspectoratului şcolar/metodist învãţãmânt primar; b) directorul şcolii; c) coordonatorul Programului "A doua şansã" de la nivelul unitãţii de învãţãmânt; d) 2 învãţãtori/profesori pentru învãţãmânt primar; e) profesori pentru disciplinele Limba modernã şi TIC - prevãzute în Planul-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar; f) profesor pentru limba maternã în cazul studierii disciplinelor prevãzute în planul-cadru în limba maternã. CAP. V Evaluarea curentã ART. 14 (1) Pentru nivelurile corespunzãtoare învãţãmântului primar evaluarea curentã se face folosind calificative. (2) Calificativul "Suficient" obţinut ca medie a evaluãrilor curente la fiecare modul din trunchiul comun este condiţie pentru susţinerea evaluãrii finale de nivel. CAP. VI Evaluarea finalã ART. 15 (1) Evaluarea la sfârşitul fiecãrui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecãrei unitãţi de învãţãmânt. La acestea vor participa toţi elevii, indiferent de forma de învãţãmânt parcursã. (2) Probele de evaluare pot fi probe scrise, orale/practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzãtoare fiecãrui modul. Ele sunt stabilite de învãţãtorii/profesorii pentru învãţãmânt primar, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar şi anunţate elevilor de la începerea cursurilor. (3) Un modul se considerã promovat dacã se obţine minimum calificativul "Suficient". (4) Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage şi în registrul matricol. (5) Elevii care nu promoveazã testul de absolvire a unui modul pot solicita susţinerea evaluãrii finale într-o altã sesiune de examinare organizatã de unitatea de învãţãmânt. (6) Elevii care nu promoveazã testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie pentru frecventarea modului. CAP. VII Certificarea ART. 16 (1) În urma promovãrii fiecãrui modul se elibereazã o "adeverinţã de promovare a modulului". (2) Promovarea nivelului este condiţionatã de promovarea tuturor modulelor. În urma promovãrii fiecãrui nivel se elibereazã o "adeverinţã de promovare a nivelului". (3) În urma promovãrii tuturor nivelurilor corespunzãtoare învãţãmântului primar se elibereazã un "certificat de absolvire a învãţãmântului obligatoriu de nivel primar". (4) În cazul în care elevii absolvesc nivelul IV (corespunzãtor clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învãţãmântului primar de masã. (5) Portofoliul educaţional al cursantului de la Programul "A doua şansã" cuprinde: rezultatele evaluãrii iniţiale, adeverinţe de promovare a modulului, adeverinţe de promovare a nivelului, certificat de absolvire a învãţãmântului obligatoriu de nivel primar, precum şi alte înscrisuri obţinute în urma evaluãrii competenţelor dobândite sau a participãrii la activitãţi de învãţare în diferite contexte, produse sau rezultate ale acestor activitãţi, în contexte de învãţare formale, nonformale şi informale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. CAP. VIII Dispoziţii finale ART. 17 (1) Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar vor fi: cadre didactice calificate (titular sau suplinitor) care au participat la programele de formare continuã pe componenta de formare "A doua şansã" - învãţãmânt primar, au participat la alte programe de formare continuã specifice programului, au abilitãţi de utilizare a calculatorului în activitatea didacticã, susţinute de atestate sau certificate. (2) Disciplina de studiu Limba modernã (pentru nivelurile I-IV) va fi predatã de cãtre cadre didactice cu studii de specialitate. (3) Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicãrii (pentru nivelurile III şi IV) va fi predatã de cãtre învãţãtor/profesor pentru învãţãmântul primar cu abilitãţi de utilizare a calculatorului în activitatea didacticã, susţinute de atestate sau certificate; în cazul în care învãţãtorul/profesorul de învãţãmânt primar încadrat la clasa de "A doua şansã" - învãţãmânt primar nu posedã certificarea solicitatã, disciplina va fi predatã de un profesor de specialitate. (4) Plata cadrelor didactice pentru clasele Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar se poate face pe post sau prin plata cu ora. (5) Crearea de posturi în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar se face în urma unui studiu atent privind viabilitatea acelui post, cu asumarea rãspunderii de cãtre consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt şi cu acordul scris al cadrului didactic interesat. ART. 18 (1) În fiecare unitate de învãţãmânt în care funcţioneazã Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, consiliul de administraţie numeşte un coordonator al Programului "A doua şansã", atât pentru programul pentru învãţãmântul primar, cât şi pentru cel destinat învãţãmântului secundar inferior, dacã existã. (2) Atribuţiile coordonatorului Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar de la nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt sunt urmãtoarele: a) participã la activitãţi de formare care au ca subiect programele de tip "A doua şansã"; b) informeazã comunitatea în legãturã cu beneficiile programului (împreunã cu mediatorul şcolar); c) se implicã în organizarea activitãţii comisiei de înscriere şi a comisiei de evaluare; d) monitorizeazã intern desfãşurarea programului. (3) Activitatea coordonatorului Programului "A doua şansã" de la nivelul unitãţii de învãţãmânt va fi monitorizatã la nivelul inspectoratelor judeţene de cãtre coordonatorul Programului "A doua şansã" de la nivel judeţean. Acesta va colabora cu persoanele abilitate de la nivel judeţean, precum inspectorii pentru minoritãţi, inspectorul pentru învãţãmântul primar, inspectorul pentru învãţãmântul special, inspectorul pentru învãţãmântul profesional şi tehnic, formatori, directorul casei corpului didactic. ANEXA 2 PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar Planul-cadru cuprinde o zonã comunã pentru toţi elevii - trunchiul comun, reprezentatã de numãrul minim de ore prevãzut pentru fiecare disciplinã. În orele de trunchi comun se parcurge programa şcolarã, cu excepţia elementelor notate cu asterisc, care reprezintã extinderi. Note specifice Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar - trunchiul comun a) Orele de consultaţii pentru disciplinele Limba şi literatura românã şi Matematicã sunt alocate pentru activitãţi diferenţiate obligatorii pentru toţi elevii (extindere, aprofundare, remediere). Extinderile reprezintã conţinuturile cu asterisc din programe, care pot fi selectate şi nu sunt obligatorii pentru toţi elevii aceleiaşi clase. b) Pentru nivelurile I şi II, la disciplina Limba şi literatura românã, precum şi la disciplina Matematicã, una dintre orele din trunchiului comun este alocatã alfabetizãrii prin intermediul noilor tehnologii. Aceasta presupune abordarea integratã a conţinuturilor de Limba şi literaturã românã, respectiv Matematicã şi a unor elemente de conţinut privind Tehnologia informaţiei şi comunicãrii. c) În cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar se poate opta la studierea limbii moderne 1 pentru limba englezã (pentru care au fost elaborate programã, ghidul cadrului didactic şi ghidul elevului). Modulul de Limba modernã 1 se introduce din primul nivel, cu focalizare exclusivã pe nivelul comunicaţional. d) Modulul de Educaţie civicã are loc la nivelul în care se înscrie elevul, este urmat de acesta în mod individualizat, la intrarea sa în program, şi se constituie în modul iniţial cu funcţie de alfabetizare civicã şi motivare pentru învãţare. Acest modul poate fi urmat de elev la nivelul I, II, III sau IV. Modulul este urmat o singurã datã de cãtre cursant, iar în planul-cadru este marcat (1*). e) La nivelurile III şi IV se introduce în trunchiul comun disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicãrii, câte o orã pe sãptãmânã. La finalul parcurgerii nivelului IV, elevii vor fi evaluaţi pe baza standardelor de evaluare din programa şcolarã corespunzãtoare. f) Disciplina Consiliere şi orientare se introduce în trunchiul comun câte o orã pe sãptãmânã pentru fiecare nivel de studiu. La aceastã disciplinã nu se acordã calificative. Note specifice Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar - curriculumul la decizia şcolii. a) Curriculumul la decizia şcolii se va derula prin activitãţi de tip "Şcoalã dupã Şcoalã," înainte sau dupã orele de curs. b) Consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt, în urma consultãrii elevilor şi pe baza resurselor disponibile, stabileşte curriculumul la decizia şcolii. Cadrele didactice din unitatea de învãţãmânt care predau în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar propun elevilor 3-4 discipline opţionale, urmând ca aceştia sã opteze pentru cel puţin douã dintre ele. La nivelul unitãţii de învãţãmânt se pot constitui grupe eterogene din punctul de vedere al nivelului de studiu. Disciplina opţionalã se poate desfãşura cu un minimum de 12 elevi de la Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar. Elevul are obligaţia de a participa la douã discipline opţionale pentru fiecare nivel de studiu. c) În funcţie de solicitãrile elevilor din clasa de tip "A doua şansã" - învãţãmânt primar, încã de la nivelul I se poate introduce un modul opţional de studiere a Limbii şi literaturii rromani. d) Disciplinele opţionale pot fi concepute la nivelul unei singure arii curriculare, inter- sau transcurricular. Planul-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar pentru învãţãmântul în limba românã
┌──────────────────────────────────────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┐
│Aria curricularã/disciplina │Nivel I │Nivel II │Nivel III │Nivel IV│
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│I. Limbã şi comunicare │ 8 │ 8 │ 8 │ 8 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│1. Limba şi literatura românã │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Limba şi literatura românã │ │ │ │ │
│- consultaţii │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Limba şi literatura românã │ │ │ │ │
│- interdisciplinaritate TIC │ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│2. Limba modernã 1 │ 1 │ 1 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│II. Matematicã şi ştiinţe ale naturii │ 5 │ 5 │ 6 │ 6 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│1. Matematicã │ 3 │ 3 │ 4 │ 4 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Matematicã - consultaţii │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Matematicã - interdisciplinaritate TIC│ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│2. Cunoaşterea mediului │ - │ - │ 1 │ - │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│3. Ştiinţe ale naturii │ - │ - │ - │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│III. Om şi societate │ 0-1 │ 0-1 │ 0-1 │ 2-3 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│1. Educaţie civicã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│2. Istorie - Geografie │ - │ - │ - │ 2 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│IV. Arte │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│V. Educaţie fizicã şi sport │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│VI. Tehnologii │ 0 │ 0 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│TIC │ 0 │ 0 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│VII. Consiliere şi orientare (*6) │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Numãrul total de ore alocat │ │ │ │ │
│pentru trunchiul comun │14 + 1*)│ 14 + 1*)│ 16 + 1*) │18 + 1*)│
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Discipline opţionale din curriculum │ │ │ │ │
│la decizia şcolii │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Numãrul minim de ore pe sãptãmânã │16 + 1*)│ 16 + 1*)│ 18 + 1*) │20 + 1*)│
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Numãrul maxim de ore pe sãptãmânã │17 + 1*)│ 17 + 1*)│ 19 + 1*) │21 + 1*)│
└──────────────────────────────────────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┘
În şcolile cu predare în limba românã, elevii aparţinând minoritãţilor naţionale pot studia, în condiţiile legii, disciplina Limba şi literatura maternã. Numãrul de ore alocat acestei discipline este de douã ore pe sãptãmânã, în fiecare an de studiu. Aceste ore intrã în trunchiul comun şi sunt incluse în schemele orare ale şcolilor respective. În aceste condiţii, numãrul total de ore pe sãptãmânã poate depãşi, pentru aceşti elevi, numãrul maxim de ore pe sãptãmânã specificat în tabelul de mai sus. Planul-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar pentru învãţãmântul în limbile minoritãţilor naţionale
┌──────────────────────────────────────┬────────┬─────────┬──────────┬────────┐
│Aria curricularã/Disciplina │Nivel I │Nivel II │Nivel III │Nivel IV│
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│I. Limbã şi comunicare │ 12 │ 12 │ 12 │ 12 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│1. Limba şi literatura românã │ 4 │ 4 │ 5 │ 5 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Limba şi literatura românã │ │ │ │ │
│- interdisciplinaritate TIC │ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│2. Limba şi literatura maternã │ 5 │ 5 │ 4 │ 4 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Limba şi literatura maternã - │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
│consultaţii │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│3. Limba modernã 1 │ 1 │ 1 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│II. Matematicã şi ştiinţe ale naturii │ 5 │ 5 │ 6 │ 6 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│1. Matematicã │ 3 │ 3 │ 4 │ 4 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Matematicã - consultaţii │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Matematicã - interdisciplinaritate TIC│ 1 │ 1 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│2. Cunoaşterea mediului │ - │ - │ 1 │ - │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│3. Ştiinţe ale naturii │ - │ - │ - │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│III. Om şi societate │ 0-1 │ 0-1 │ 0-1 │ 2-3 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│1. Educaţie civicã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│2. Istorie - Geografie │ - │ - │ - │ 2 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│IV. Arte │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│V. Educaţie fizicã şi sport │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│VI. Tehnologii │ 0 │ 0 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│TIC │ 0 │ 0 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│VII. Consiliere şi orientare │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Numãrul total de ore alocat │ │ │ │ │
│pentru trunchiul comun │18 + 1*)│ 18 + 1*)│ 20 + 1*) │22 + 1*)│
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Discipline opţionale din curriculum │ │ │ │ │
│la decizia şcolii: │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │ 2-3 │
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Numãrul minim de ore pe sãptãmânã │20 + 1*)│ 20 + 1*)│ 22 + 1*) │24 + 1*)│
├──────────────────────────────────────┼────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Numãrul maxim de ore pe sãptãmânã │21 + 1*)│ 21 + 1*)│ 23 + 1*) │25 + 1*)│
└──────────────────────────────────────┴────────┴─────────┴──────────┴────────┘
Pentru nivelul I şi nivelul II, la disciplina Limba şi literatura românã, precum şi la disciplina Matematicã, una dintre orele din trunchiului comun este alocatã alfabetizãrii prin intermediul noilor tehnologii. Aceste ore se desfãşoarã în limba românã. Planul cadru de mai sus se aplicã la toate clasele şi unitãţile de învãţãmânt cu predare în limba minoritãţilor naţionale. În acest caz, orele de consultaţii din cadrul ariei curriculare Limbã şi comunicare se desfãşoarã în limba maternã. ANEXA 3 METODOLOGIA privind organizarea procesului de învãţãmânt în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Programul "A doua şansã" are drept scop sprijinirea persoanelor cu vârsta de peste 14 ani care nu au finalizat învãţãmântul gimnazial, astfel încât acestea sã îşi poatã completa şi finaliza educaţia de bazã din cadrul învãţãmântului obligatoriu, precum şi pregãtirea pentru obţinerea unei calificãri profesionale într-un anumit domeniu. ART. 2 (1) Şcolarizarea în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se desfãşoarã pe durata standard de 4 ani, prin cursuri organizate sãptãmânal, îmbinând pregãtirea în domeniul educaţiei de bazã cu pregãtirea pentru obţinerea calificãrii profesionale. (2) Programul are o duratã flexibilã. Durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev în parte, în funcţie de competenţele demonstrate atât în domeniul educaţiei de bazã, cât şi în cel al pregãtirii profesionale. În condiţiile în care elevul nu reuşeşte sã achiziţioneze şi sã demonstreze toate competenţele necesare, în domeniul educaţiei de bazã şi/sau în domeniul pregãtirii profesionale, el poate beneficia de sprijin suplimentar, pe durata standard a programului sau prin prelungirea acestuia. Situaţiile în care se recomandã micşorarea duratei standard de şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior sunt descrise în anexa b), care face parte integrantã din prezenta metodologie. (3) Pregãtirea pentru obţinerea calificãrii profesionale se poate realiza, în situaţia în care unitatea de învãţãmânt care iniţiazã Programul "A doua şansã" pentru învãţãmânt secundar inferior nu dispune de resursele necesare, în grupuri şcolare/unitãţi de învãţãmânt profesional şi tehnic dotate corespunzãtor şi/sau la operatori economici, pe baza unor contracte de parteneriat. ART. 3 (1) Pregãtirea pentru educaţia de bazã şi pregãtirea profesionalã pentru elevii înscrişi în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se organizeazã avându-se în vedere urmãtoarele principii: a) asigurarea unui program de pregãtire individualizat atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã, în funcţie de aspiraţiile şi interesele elevilor; b) recunoaşterea competenţelor dobândite anterior - pe cãi formale, nonformale şi informale - în raport cu cerinţele formulate prin standardele de performanţã, pentru educaţia de bazã şi standardele de pregãtire profesionalã, aprobate pentru calificãrile profesionale şcolarizate în învãţãmântul secundar inferior, pentru pregãtirea profesionalã. Procedura de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior şi pe parcursul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior este prezentatã în anexa a), care face parte integrantã din prezenta metodologie; c) certificarea competenţelor profesionale dobândite, în baza reglementãrilor stabilite la nivel naţional, prin metodologie specificã, de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului. (2) Programul de pregãtire se aplicã pentru educaţia de bazã începând cu anul I şi pentru pregãtirea profesionalã corespunzãtoare domeniilor de pregãtire de bazã, respectiv domeniilor de pregãtire generale începând cu anul II din program. (3) La sfârşitul anului III, elevul poate opta pentru parcurgerea stagiului de pregãtire practicã de 720 de ore, dupã absolvirea anului IV din cadrul Programului "A doua şansã" pentru obţinerea unei calificãri profesionale de nivel 2. (4) Oferta de pregãtire profesionalã cuprinde calificãrile profesionale prevãzute în nomenclatoarele calificãrilor profesionale pentru care se asigurã pregãtirea prin învãţãmântul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, aprobate prin hotãrâre a Guvernului şi aplicate în învãţãmântul secundar inferior. (5) Stagiul de pregãtire practicã poate fi organizat în una dintre unitãţile de învãţãmânt profesional şi tehnic care au cuprinse în planul de şcolarizare stagii de pregãtire practicã, în cadrul formaţiunilor de studiu constituite din absolvenţi ai ciclului inferior al liceului - filiera tehnologicã - sau în cadrul formaţiunilor de studiu constituite numai din absolvenţi ai Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. ART. 4 (1) Clasele din Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se pot constitui cu un numãr minim de 8 elevi şi un numãr maxim de 15 elevi. Situaţiile excepţionale care nu se încadreazã în aceste prevederi se aprobã de cãtre inspectoratul şcolar judeţean. Pe parcursul duratei standard a programului este permisã funcţionarea claselor sub sau peste efectivul prevãzut la constituirea lor, în scopul asigurãrii programului de pregãtire individualizat al elevilor. (2) Limba de predare în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior este limba românã. În funcţie de necesitãţile locale, programul se poate desfãşura şi în limbile minoritãţilor naţionale, în condiţiile în care existã un minimum de 8 solicitãri în acest sens, consemnate în cererile de înscriere ale candidaţilor, şi dacã unitatea de învãţãmânt poate asigura resursele umane necesare şi traducerea, prin eforturi proprii, în limba minoritãţii naţionale respective a materialelor elaborate în cadrul programului. (3) Nivelul de studiu al elevilor cuprinşi în fiecare clasã poate fi diferit, forma de organizare fiind în regim simultan. CAP. II Înscrierea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior ART. 5 În Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se pot înscrie persoane cu vârsta de peste 14 ani care au absolvit învãţãmântul primar. Se pot înscrie şi persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzãtoare învãţãmântului gimnazial (V, VI, VII), au abandonat pe parcurs şi au depãşit vârsta maximã legalã pentru reînscrierea în învãţãmântul gimnazial, cursuri de zi. ART. 6 (1) Înscrierea se face la unitãţile de învãţãmânt care iniţiazã programul, pe baza dosarului de înscriere, fãrã examen. (2) Unitãţile de învãţãmânt colecteazã cererile celor care solicitã înscrierea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior şi le centralizeazã, dacã este cazul, pe domenii de pregãtire de bazã, în funcţie de opţiunea candidaţilor. Unitatea de învãţãmânt solicitã inspectoratului şcolar judeţean aprobarea de înfiinţare a clasei/claselor. (3) Persoanele care au finalizat clasa a VII-a din învãţãmântul gimnazial pot fi înscrise în anul II în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, ca urmare a alocãrii creditelor, în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, prevãzutã la pct. 3 din anexa a). (4) Candidatul poate consemna în cererea de înscriere opţiunea pentru studierea programului în limba maternã. ART. 7 (1) Dosarul de înscriere al persoanei care solicitã înscrierea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior conţine: a) cererea de înscriere, în care se completeazã şi opţiunile pentru calificãrile profesionale aprobate conform legislaţiei în vigoare şi opţiunea pentru studierea programului în limba maternã, dacã este cazul; b) copia buletinului/cãrţii de identitate, certificatã ca fiind conformã cu originalul; c) copia certificatului de naştere, autentificatã ca fiind conformã cu originalul; d) copia certificatului de cãsãtorie, autentificatã ca fiind conformã cu originalul - dacã este cazul; e) acte doveditoare privind absolvirea învãţãmântului primar şi/sau a claselor de gimnaziu parcurse (foaie matricolã pentru clasa a V-a, a VI-a sau a VII-a); (2) Depunerea dosarelor de înscriere în anul I al Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se poate face de douã ori pe parcursul unui an din program, în septembrie sau în ianuarie. ART. 8 (1) La nivelul unitãţii de învãţãmânt se va constitui o comisie de înscriere în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, alcãtuitã din: a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unitãţii de învãţãmânt; b) secretar - secretarul şef al unitãţii de învãţãmânt; c) membri - 1-2 consilieri educativi (diriginţi) ai claselor din Programul "A doua şansã", coordonatorul Programului "A doua şansã" de la nivelul unitãţii de învãţãmânt, 1-2 cadre didactice de specialitate - discipline tehnologice - şi, în funcţie de resursele umane existente, un mediator şcolar şi un informatician. (2) Atribuţiile comisiei de înscriere în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior sunt: a) anunţã începerea programului, condiţiile de înscriere şi condiţiile de organizare a acestuia; b) oferã sprijin şi consultanţã persoanelor care solicitã înscrierea în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, în ceea ce priveşte traseul de pregãtire şi ruta de pregãtire profesionalã, în cadrul unui interviu; c) comunicã solicitanţilor pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior calificãrile profesionale pentru care pot opta; d) verificã conformitatea cu legea a dosarelor de înscriere ale participanţilor; e) analizeazã cazurile deosebite (de exemplu, persoane cu cerinţe educaţionale speciale) şi propune soluţii pentru integrarea persoanelor în program; f) centralizeazã cererile de înscriere şi alcãtuieşte grupele pe ani de studiu; g) colaboreazã cu comisia de evaluare pentru planificarea şi organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior; h) propune alternative de organizare flexibilã a programului, în conformitate cu cerinţele educaţiei adulţilor şi cu nevoile personale ale participanţilor la program; i) asigurã planificarea orelor corespunzãtoare modulelor de iniţiere şi de îndrumare pentru elevi (M0), la începutul fiecãrui an de studiu; j) organizeazã, dupã înscrierea în program, interviuri individuale în care analizeazã nevoile şi interesele elevilor, oferind sprijin şi consultanţã privind posibilitãţile de stabilire a programului de pregãtire individualizat. CAP. III Derularea procesului de învãţãmânt în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior ART. 9 (1) Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior este structurat în 4 ani de studiu, echivalenţi claselor V-VIII şi IX-X din cadrul învãţãmântului secundar inferior, liceu - filiera tehnologicã. (2) În anul I se studiazã discipline ale educaţiei de bazã, repartizate în module, iar în anii II-IV acestora li se adaugã modulele de pregãtire profesionalã, conform planului-cadru specific programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. ART. 10 (1) Fiecare an de studiu se desfãşoarã pe durata stabilitã de unitatea de învãţãmânt, cu condiţia respectãrii numãrului de ore din planul-cadru, a notei privind planul-cadru de învãţãmânt pentru programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior şi a urmãtoarei structuri: a) o sãptãmânã dedicatã, la începutul fiecãrui an de studiu, modulelor de iniţiere şi de îndrumare pentru elevi (M0); b) maximum 6 sãptãmâni/an de studiu alocate sesiunilor de evaluare a competenţelor dobândite anterior sau/şi pe parcursul programului; c) sãptãmânile de cursuri alocate desfãşurãrii modulelor, inclusiv perioadelor de instruire practicã comasatã. (2) Programul poate începe cu serii noi de elevi, de douã ori pe an, fie în luna octombrie, fie în luna februarie. ART. 11 În alcãtuirea schemei orare se recomandã sã nu se depãşeascã numãrul de 4-5 ore pe zi pentru modulele educaţiei de bazã, respectiv de 5-6 ore pe zi pentru modulele de pregãtire profesionalã. Orele pot fi planificate în timpul sãptãmânii, dupã-amiaza sau seara, sâmbãta ori în timpul vacanţelor şcolare. ART. 12 (1) Pregãtirea pentru educaţia de bazã se realizeazã prin aplicarea unui curriculum specific, modular, care acoperã oferta disciplinelor din curriculumul naţional, adaptatã specificului educaţiei adulţilor. (2) Caracteristicile curriculumului din Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, elaborat pentru educaţia de bazã, sunt: orientarea spre nevoile elevilor, caracterul practic-aplicativ, esenţializarea conţinuturilor, luarea în considerare a particularitãţilor de vârstã şi psihologice ale elevilor, activarea şi valorizarea competenţelor dobândite anterior de cãtre aceştia, reducerea timpului de studiu. (3) Pregãtirea profesionalã în domeniile de pregãtire de bazã, respectiv în domeniile de pregãtire generalã se realizeazã prin aplicarea curriculumului pentru cultura de specialitate, pregãtirea practicã şi stagiile de pregãtire practicã/instruire, din aria curricularã "Tehnologii", ciclul inferior al învãţãmântului liceal, filiera tehnologicã, clasele a IX-a şi a X-a, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului nr. 3.331/2010 privind aprobarea Planurilor de învãţãmânt pentru cultura de specialitate, pregãtire practicã sãptãmânalã şi pregãtire practicã comasatã pentru clasele a IX-a şi a X-a, ciclul inferior al învãţãmântului liceal, filiera tehnologicã, formele de învãţãmânt zi şi seral, Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului nr. 3.330/2010 privind aprobarea Curriculumului pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologicã, pentru domeniul de pregãtire de bazã "Producţie media", Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii şi inovãrii nr. 4.857/2009 privind aprobarea programelor şcolare pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologicã domeniile de pregãtire de bazã, a standardelor de pregãtire profesionalã, a planurilor de învãţãmânt şi a programelor şcolare pentru unele calificãri profesionale de nivel 2, 3 şi 3 avansat pentru care se asigurã pregãtirea prin învãţãmântul preuniversitar şi Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului nr. 4.463/2010 privind aprobarea programelor şcolare pentru cultura de specialitate, pregãtire practicã sãptãmânalã şi pregãtire practicã comasatã pentru clasa a X-a, ciclul inferior al învãţãmântului liceal, filiera tehnologicã domeniile de pregãtire generalã, pentru care se asigurã pregãtirea prin învãţãmântul preuniversitar, adaptat de cãtre fiecare unitate de învãţãmânt, cu condiţia respectãrii numãrului de ore alocat culturii de specialitate în planul-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. (4) Stagiile de pregãtire practicã pentru dobândirea calificãrii profesionale de nivel 2 se organizeazã conform prevederilor metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului nr. 5.730/2010 şi cu aplicarea programelor şcolare pentru stagiile de pregãtire practicã în vederea dobândirii unei calificãri profesionale de nivel 2, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului nr. 3.646/2011. (5) Disciplinele studiate sunt repartizate, în cadrul ariilor curriculare, în module, fiecãrui modul fiindu-i alocat un numãr de credite. Întregului program îi sunt alocate 100 de credite, conform planului-cadru pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. La acest numãr de credite se adaugã creditele corespunzãtoare parcurgerii celor 720 de ore din stagiile de practicã, respectiv creditele alocate studiului Limbii şi literaturii materne, în cazul în care programul se desfãşoarã în una dintre limbile minoritãţilor naţionale. ART. 13 (1) Frecventarea modulelor este obligatorie. Absenţele se înregistreazã în catalog. (2) Motivarea absenţelor se face în baza unei scutiri medicale obţinute în condiţii legale, a unei învoiri scrise din partea consilierului educativ (dirigintelui) sau în baza unei adeverinţe de la locul de muncã, pentru cei care lucreazã. (3) Un elev poate fi scutit de la frecventarea modulelor în urmãtoarele situaţii: a) elevul promoveazã modulul educaţiei de bazã şi/sau al pregãtirii profesionale anticipat, în sesiunea de evaluare iniţialã, programatã înaintea începerii modulului; b) elevul demonstreazã, pe parcursul unui modul din trunchiul comun, care are alocate şi ore de sprijin suplimentar, o prezenţã activã, implicatã şi competenţele necesare promovãrii modulului. Cadrele didactice care predau modulele ce au alocate şi ore de sprijin suplimentar apreciazã situaţia şi îi recomandã elevului modul de frecventare a orelor de sprijin suplimentar; c) în cazul în care elevul prezintã unitãţii de învãţãmânt un certificat de competenţe lingvistice sau/şi de competenţe digitale eliberate de un centru autorizat, caz în care el poate fi scutit de frecventarea modulelor limbii moderne pentru care şi-a certificat competenţele, respectiv a orelor de Tehnologia informaţiei şi comunicãrii (M1); d) în urma evaluãrii iniţiale de modul, aparţinând pregãtirii profesionale, elevul demonstreazã o parte dintre competenţele profesionale. În aceastã situaţie, elevul poate sã nu frecventeze orele respective din cadrul modulului de culturã de specialitate sau poate sã opteze pentru un program de pregãtire individualizat, cu un plan de învãţãmânt individualizat, care îi asigurã reducerea duratei programului; e) dacã elevul dovedeşte cã lucreazã în domeniul corespunzãtor pregãtirii profesionale de bazã şi generale pentru care se pregãteşte în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, orele de instruire practicã comasatã, precum şi orele de instruire practicã, din stagiile de practicã, pot fi echivalate în baza unei adeverinţe de la operatorul economic unde acesta este angajat. În adeverinţã sunt precizate şi sarcinile de la locul lui de muncã; f) în cazul în care elevul prezintã unitãţii de învãţãmânt un certificat de calificare profesionalã, obţinut într-un sistem de formare continuã şi eliberat de un centru autorizat, poate beneficia de un program de pregãtire individualizat. CAP. IV Evaluarea în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior ART. 14 Evaluarea în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se face în scopul recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, informale, nonformale şi/sau a competenţelor dobândite pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã. ART. 15 Evaluarea în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior are urmãtoarele componente: a) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, care constã în: recunoaşterea şi echivalarea documentelor şcolare, în cazul educaţiei de bazã, clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a; recunoaşterea unor competenţe digitale şi/sau lingvistice; recunoaşterea certificatului de calificare profesionalã, în cazul pregãtirii profesionale; echivalarea adeverinţei de experienţã în muncã; b) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi informale şi nonformale, care constã în: evaluarea şi recunoaşterea competenţelor corespunzãtoare unui modul sau mai multor module pentru educaţia de bazã; evaluarea şi recunoaşterea competenţelor profesionale pentru una sau mai multe unitãţi de competenţã din standardul de pregãtire profesionalã; c) evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite pe parcursul programului. ART. 16 Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior şi pe parcursul programului se realizeazã conform procedurii menţionate în anexa a). ART. 17 (1) Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pe cãi informale şi nonformale, pentru educaţia de bazã, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt organizatoare. Componenţa comisiei şi atribuţiile acesteia sunt precizate în anexa a). (2) Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, pentru pregãtirea profesionalã, îi revine comisiei de evaluare de la nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt, precizatã la alin. (1), sau, dupã caz, unui centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale ori unui evaluator de competenţe profesionale autorizat, respectiv certificat de cãtre Autoritatea Naţionalã pentru Calificãri (A.N.C.), conform precizãrilor din anexa a). (3) Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului este realizatã de cãtre cadrul didactic care a predat modulul respectiv. ART. 18 (1) Formele de evaluare utilizate în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior sunt: a) evaluare iniţialã - se desfãşoarã înainte de debutul unui modul/modulelor corespunzãtoare unui an de studiu. Se realizeazã, în cadrul sesiunilor de evaluare, de cãtre comisia de evaluare. Se adreseazã acelor elevi care considerã cã deţin competenţele necesare promovãrii unui modul, fãrã a-l parcurge, şi solicitã anticipat evaluare; constã în evaluarea unui portofoliu tematic şi într-o probã de evaluare de modul; b) evaluare curentã, formativã - se desfãşoarã pe parcursul unui modul/modulelor corespunzãtoare unui an de studiu, de cãtre cadrul didactic care predã modulul. Se adreseazã tuturor elevilor care parcurg şi frecventeazã modulele; c) evaluare finalã de modul, pentru educaţia de bazã - se desfãşoarã dupã încheierea procesului de predare-învãţare al unui modul. Se realizeazã de cãtre cadrul didactic care predã modulul sau, în situaţii speciale, în cadrul sesiunilor de evaluare, de cãtre comisia de evaluare. Se adreseazã tuturor elevilor înscrişi în program; constã în evaluarea unui portofoliu tematic şi într-o probã de evaluare de modul. (2) În cadrul sesiunilor de evaluare programate în cursul unui an şcolar, elevii pot susţine evaluãri la modulele nepromovate, indiferent de numãrul acestora. ART. 19 (1) Evaluarea are drept scop definirea nivelului de dezvoltare a competenţelor individuale intenţionate şi susţinerea procesului de învãţare conştientã. (2) Pe baza evaluãrii cu rol de diagnozã, realizatã de cadrul didactic dupã debutul modulului, se stabileşte programul de pregãtire individualizat. (3) În ceea ce priveşte pregãtirea profesionalã, pe baza rezultatelor evaluãrii, elevul, împreunã cu unitatea de învãţãmânt şi cu partenerii sociali ai acesteia, identificã ocupaţiile prioritare care urmeazã a fi practicate de cãtre absolvent; identificarea se face astfel încât absolventul sã poatã practica cel puţin una dintre ocupaţiile pentru care pregãtirea în calificarea profesionalã respectivã asigurã dobândirea competenţelor profesionale corespunzãtoare. (4) Pentru educaţia de bazã, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de performanţã pentru modulele specifice fiecãrei discipline, standarde specificate în curriculumul prevãzut în cadrul programului. (5) Pentru pregãtirea profesionalã, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de pregãtire profesionalã menţionate la art. 3 alin. (1) lit. b). (6) Unitatea de învãţãmânt pãstreazã pentru fiecare elev, respectând condiţiile legale, documentele referitoare la evaluare. CAP. V Încheierea situaţiei şcolare a elevilor în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior ART. 20 (1) Modalitatea de calcul al mediei unui modul şi procedura de alocare a creditelor sunt prezentate în anexa a). (2) Un modul se considerã promovat dacã elevul obţine minimum media 5 (cinci). (3) Dacã în urma evaluãrii iniţiale, anticipate, elevul demonstreazã cã deţine competenţele aferente modulului respectiv, el nu mai este obligat sã frecventeze modulul. Media modulului, în acest caz, este media obţinutã în urma evaluãrii anticipate. (4) În urma promovãrii unui modul se elibereazã, la cerere, o adeverinţã de modul. (5) Elevii care au acumulat cel puţin 75% credite din numãrul total de credite alocate unui an de studiu pot fi înscrişi în anul de studiu urmãtor. Ei se vor putea prezenta la oricare dintre sesiunile de evaluare ulterioare, programate de şcoalã, pe durata standard a programului, urmând sã fie evaluaţi doar pentru modulele nepromovate. (6) În situaţia în care, pe durata desfãşurãrii programului în şcoalã, un elev nu a reuşit sã promoveze integral programul şi sã obţinã numãrul de credite necesar finalizãrii acestuia, acesta se poate înscrie pentru evaluarea modulelor nepromovate la altã unitate şcolarã unde se desfãşoarã Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. CAP. VI Absolvirea Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior ART. 21 (1) Se considerã cã un elev a absolvit Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior dacã a promovat toate modulele din program atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã şi a acumulat numãrul de credite alocate în planul-cadru de învãţãmânt pentru întregul program. (2) Absolvenţii Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior beneficiazã de toate drepturile absolventului de învãţãmânt obligatoriu. ART. 22 (1) Absolvenţii Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior dobândesc certificat de absolvire a ciclului inferior al liceului, portofoliu personal pentru educaţie permanentã şi, la cerere, foaia matricolã. (2) Absolvenţii Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior care urmeazã stagiul de pregãtire practicã de 720 de ore şi care susţin şi promoveazã examenul de certificare a competenţelor profesionale dobândesc şi certificat de calificare profesionalã de nivel 2. (3) Absolvenţii Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, menţionaţi la alin. (1) şi (2), au dreptul la continuarea studiilor în învãţãmântul secundar superior, în conformitate cu prevederile legale. (4) Absolvenţii Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior care nu parcurg stagiile de pregãtire practicã sau nu promoveazã examenul pentru certificarea competenţelor profesionale beneficiazã de o recunoaştere parţialã a pregãtirii profesionale, prin recunoaşterea adeverinţelor de modul şi prin nominalizarea competenţelor profesionale dobândite în portofoliul personal pentru educaţie permanentã, care sã îi permitã continuarea studiilor în sistemul de formare continuã a adulţilor. CAP. VII Dispoziţii finale ART. 23 (1) În fiecare unitate de învãţãmânt în care funcţioneazã Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, indiferent de numãrul de clase înfiinţate sau de nivelul acestora, consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt numeşte un coordonator al programului. Dacã în unitatea respectivã funcţioneazã şi clase din Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, se numeşte un singur coordonator al Programului "A doua şansã". (2) Atribuţiile coordonatorului Programului "A doua şansã" de la nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt sunt: a) monitorizarea internã a programului; b) informarea comunitãţii în legãturã cu beneficiile programului (realizatã împreunã cu mediatorul şcolar); c) coordonarea activitãţii comisiei de înscriere şi a comisiei de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt; d) participarea la activitãţi de formare care au ca subiect programele de tip "A doua şansã". (3) Activitatea coordonatorului Programului "A doua şansã" de la nivelul unitãţii de învãţãmânt va fi coordonatã şi monitorizatã, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, de cãtre coordonatorul Programului "A doua şansã" de la nivel judeţean. Acesta din urmã va colabora cu persoanele abilitate, participante la cursuri de formare specificã, de la nivel judeţean, precum: inspectorul pentru învãţãmântul în limba minoritãţilor naţionale, inspectorul pentru învãţãmânt profesional şi tehnic, inspectorul pentru învãţãmânt special, alţi inspectori, metodişti, formatori, directori ai casei corpului didactic. ART. 24 Cadrele didactice încadrate la clasele din Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se recomandã sã fie: a) cadre didactice calificate; b) cel puţin cu grad didactic definitiv; c) participante la programele de formare continuã organizate în cadrul Programului "A doua şansã" sau la alte programe de formare continuã. ART. 25 (1) De regulã, orele rezultate din aplicarea curriculumului nu se includ în norma didacticã de bazã a personalului didactic (titular sau suplinitor). Plata acestor ore se realizeazã în regim de plata cu ora. Încadrarea orelor în norma didacticã se poate face, în cazuri excepţionale, în scopul completãrii normei didactice şi cu acordul cadrului didactic respectiv. (2) Activitatea desfãşuratã de cadrele didactice care fac parte din comisiile de înscriere şi din comisiile de evaluare este retribuitã în regim de plata cu ora. (3) Clasele cuprinse în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior beneficiazã de coordonarea unui profesor consilier educativ (diriginte), salarizat conform prevederilor legale în vigoare. ART. 26 La cererea elevului, se poate realiza transferul acestuia de la o unitate de învãţãmânt la altã unitate de învãţãmânt în care se deruleazã Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, cu acordul celor douã unitãţi de învãţãmânt. Transferul se poate realiza în orice moment al anului şcolar, cu condiţia ca unitatea de învãţãmânt la care elevul se transferã sã poatã oferi pregãtirea corespunzãtoare atât în ceea ce priveşte educaţia de bazã, cât şi în ceea ce priveşte pregãtirea profesionalã. ART. 27 (1) Elevii care, în anul şcolar 2011-2012, sunt înscrişi în anul de studiu I, II, III sau IV vor finaliza Programul "A doua şansã" şi, dacã opteazã sã parcurgã la finalul studiilor stagiul de pregãtire practicã, pot obţine nivelul 2 de calificare. (2) Conducerile unitãţilor de învãţãmânt au obligaţia de a verifica şi de a asigura parcurgerea integralã a tuturor modulelor din planul-cadru specific Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior de cãtre toţi elevii, inclusiv de cãtre cei înscrişi în program în anii şcolari 2009-2010 şi 20102011. ANEXA a) --------la metodologie-------------- PROCEDURA de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior şi pe parcursul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior CAP. I Componenţa şi atribuţiile comisiei de evaluare de la nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt 1. Comisia de evaluare de la nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt este alcãtuitã din: a) preşedinte: directorul sau directorul adjunct al unitãţii de învãţãmânt (sau un cadru didactic de specialitate, şef de catedrã/comisie metodicã, dacã sunt evaluate competenţele profesionale); b) vicepreşedinte: reprezentantul operatorului economic pentru calificarea profesionalã evaluatã, dacã sunt evaluate competenţele profesionale, sau un cadru didactic din unitatea de învãţãmânt, dacã probele de evaluare vizeazã doar disciplinele educaţiei de bazã, cu rol de observator; c) membri evaluatori: douã cadre didactice de la educaţia de bazã sau cadre didactice de specialitate (cu experienţã de predare la învãţãmântul profesional şi tehnic şi cu experienţã, în calitate de membri, în comisii de examinare la examene de certificare a competenţelor profesionale sau cu abilitãţi de evaluator dobândite în urma participãrii la cursuri de formare), în funcţie de apartenenţa competenţelor evaluate la educaţia de bazã sau la pregãtirea profesionalã; d) reprezentantul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, de regulã inspector şcolar de specialitate, care are rolul de a monitoriza modul de organizare şi desfãşurare a procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, nonformale şi informale. 2. Comisia de evaluare este numitã prin decizie a directorului unitãţii de învãţãmânt şi are urmãtoarele atribuţii: a) realizeazã procesul de echivalare/recunoaştere a documentelor şcolare/actelor de studii/adeverinţelor de experienţã în muncã, conform prevederilor programului; b) realizeazã procesul de evaluare, conform prevederilor programului; c) trateazã candidaţii la evaluare fãrã discriminare pe criterii de sex, vârstã, rasã, origine etnicã, apartenenţã politicã sau religioasã; d) adapteazã instrumentele/metodele de evaluare la nevoile elevilor cu cerinţe educaţionale speciale; e) permite accesul candidaţilor la rezultatele evaluãrii proprii; f) pune la dispoziţia persoanelor împuternicite sã exercite controlul sau monitorizarea procesului de evaluare toate informaţiile şi documentele solicitate, referitoare la activitatea de evaluare. 3. În vederea realizãrii evaluãrii, la nivelul unitãţii de învãţãmânt se parcurg urmãtoarele etape: a) centralizarea opţiunilor candidaţilor pentru evaluare, de cãtre comisia de înscriere; b) selectarea evaluatorilor de competenţe profesionale şi/sau constituirea comisiei de evaluare; c) elaborarea instrumentelor de evaluare cu respectarea recomandãrilor din ghidurile de evaluare a modulelor din cadrul programului; d) planificarea evaluãrilor; e) culegerea dovezilor necesare demonstrãrii rezultatelor evaluãrii; f) întocmirea listei dovezilor şi comunicarea rezultatului evaluãrii. CAP. II Principiile care stau la baza procesului de evaluare de competenţe dobândite anterior sau pe parcurs Caracteristici generale Procesul de evaluare a competenţelor are urmãtoarele caracteristici: a) este un proces voluntar; elevii înscrişi în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, care doresc sã li se recunoascã documentele şcolare/actele de studii, se adreseazã, în scris, comisiei de înscriere din cadrul unitãţii de învãţãmânt; b) este un proces transparent; elevul care urmeazã a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfãşurare a procesului de evaluare dupã înscriere, în perioada de iniţiere şi orientare (M0). CAP. III Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi formale 3.1. Repere în evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi formale Documentele şcolare/actele de studii doveditoare (certificate de calificare profesionalã, adeverinţe, foi matricole) care pot fi echivalate sunt: a) actele doveditoare (foaie matricolã) cã elevul a absolvit un numãr de clase în învãţãmântul obligatoriu (5, 6 sau 7 clase); b) acte doveditoare (certificate de calificare profesionalã) corespunzãtoare unei calificãri profesionale/ocupaţii recunoscute la nivel naţional; dacã actele prezentate de elev nu conţin informaţii legate de disciplinele/modulele studiate şi mediile aferente, se solicitã şi foaia matricolã. În cazul pregãtirii profesionale, recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi formale se poate face doar pentru calificãri profesionale pentru care existã standard de pregãtire profesionalã; c) acte doveditoare (adeverinţã de experienţã în muncã, eliberatã de operatorul economic) cã elevul lucreazã în domeniul calificãrii profesionale pentru care s-a înscris în cadrul programului; d) acte doveditoare (certificate) cã elevul deţine competenţe lingvistice sau/şi competenţe digitale, eliberate de un centru autorizat. 3.2. Posibilitãţi de echivalare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale 1. Echivalarea şi recunoaşterea documentelor şcolare/actelor de studii doveditoare se realizeazã de cãtre comisia de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt. 2. Echivalarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi formale poate fi integralã sau parţialã. 3. Pentru educaţia de bazã, echivalarea integralã constã în recunoaşterea tuturor documentelor şcolare/actelor de studii (clasele a V-a, a VI-a, a VII-a) doveditoare menţionate la pct. 3.1. 4. Pentru pregãtirea profesionalã, echivalarea integralã presupune compararea competenţelor înscrise pe certificatul de calificare profesionalã prezentat de elev cu competenţele din standardul de pregãtire profesionalã. Dacã se stabileşte integral corespondenţa dintre aceste competenţe, se face echivalarea integralã. 5. Echivalarea parţialã pentru pregãtirea profesionalã se realizeazã în cazul în care nu se poate stabili integral corespondenţa dintre competenţele înscrise în certificatul de calificare profesionalã prezentat de candidat şi competenţele din standardul de pregãtire profesionalã al calificãrii profesionale. În acest caz se comparã competenţele înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competenţele din standardul de pregãtire profesionalã al calificãrii cãreia i se poate asocia ocupaţia respectivã. În urma echivalãrii, candidatul trebuie sã mai parcurgã sau sã i se evalueze direct modulele/pãrţile din module în care sunt agregate competenţele ce nu sunt încã recunoscute. 3.3. Termene pentru procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale 1. Echivalarea şi recunoaşterea documentelor şcolare/actelor de studii se realizeazã conform unui grafic stabilit, înainte de debutul programului de pregãtire, dupã înscrierea elevilor. 2. Pentru pregãtirea profesionalã, echivalarea şi recunoaşterea se pot face şi în urmãtoarea situaţie: dacã, la începutul modulului de instruire practicã comasatã, un elev are cel puţin 6 luni de la angajare la un operator economic, în domeniul de pregãtire profesionalã al calificãrii, acesta îşi poate echivala adeverinţa de experienţã în muncã, pe care o înainteazã consilierului educativ (dirigintelui), conform prevederilor art. 13 alin. (3) lit. e) din metodologie. 3.4. Documente care atestã obţinerea echivalãrii în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale a) În urma recunoaşterii/echivalãrii competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, elevul primeşte, la cerere, atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã, adeverinţã de modul în care se consemneazã modulul echivalat, numãrul de credite obţinut şi media modulului, calculatã în urma echivalãrii integrale. b) În cazul pregãtirii profesionale, adeverinţa de modul se elibereazã dacã toate competenţele agregate modulului respectiv au fost recunoscute (echivalate) în urma comparãrii competenţelor înscrise pe certificatul prezentat de candidat cu competenţele din standardul de pregãtire profesionalã al calificãrii profesionale. c) În cazul pregãtirii profesionale, echivalarea parţialã a certificatului de calificare presupune existenţa unor competenţe profesionale ce nu au fost recunoscute/echivalate încã. Elevul poate solicita un proces de recunoaştere a acestor competenţe sau poate parcurge modulele/pãrţile din module în care sunt agregate acestea. Ca urmare, acestuia i se elibereazã, la cerere, o adeverinţã de modul/module, dacã setul de competenţe recunoscut completeazã integral competenţele agregate unuia sau mai multor module. Pentru celelalte competenţe (care nu completeazã integral setul de competenţe agregat la unul sau mai multe module) i se elibereazã o adeverinţã de competenţe. În aceasta sunt consemnate notele obţinute pentru competenţele recunoscute. 3.5. Alocarea creditelor în urma aplicãrii procedurii de recunoaştere şi echivalare a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale A. Alocarea creditelor în cazul educaţiei de bazã a) În cazul în care elevul dovedeşte cã a absolvit clasa a V-a, acesta obţine un numãr de 5 credite; în cazul în care elevul dovedeşte cã a absolvit clasa a VI-a, acesta obţine un numãr de 10 credite; în cazul în care elevul dovedeşte cã a absolvit clasa a VII-a, acesta obţine un numãr de 15 credite. b) Pentru a absolvi pregãtirea în domeniul educaţiei de bazã în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, elevul trebuie sã acumuleze numãrul total de 100 de credite, prevãzut în planul-cadru. Condiţii pentru alocarea creditelor în cazul educaţiei de bazã Procesul de echivalare şi recunoaştere presupune scutirea de frecvenţã şi de evaluare pentru un numãr de module ale educaţiei de bazã din cadrul programului, astfel: a) în cazul educaţiei de bazã, în urma procesului de recunoaştere şi echivalare, candidatul poate obţine un numãr de 5, 10 sau maximum 15 credite; b) pentru cele 5, 10 sau 15 credite obţinute, elevul este scutit de frecventarea şi de evaluarea unor module din programul educaţiei de bazã, ale cãror credite însumate constituie 5, 10 sau 15 credite; c) stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţã şi de evaluare şi pentru care i se elibereazã, la cerere, adeverinţa de modul este realizatã de comisia de evaluare împreunã cu elevul, cu îndeplinirea condiţiei ca elevul sã nu ajungã în situaţia de a obţine echivalarea, respectiv scutirea de frecvenţã pentru toate modulele unei discipline din program; d) elevul nu poate obţine recunoaşterea şi echivalarea unor module ale unei discipline pe care el nu a urmat-o în învãţãmântul obligatoriu şi, ca atare, pentru care nu are medie încheiatã anterior intrãrii în program; în aceastã situaţie, încheierea mediei la un modul din cadrul programului, corespunzãtor unei discipline pe care elevul nu a parcurs-o în învãţãmântul obligatoriu, se poate face doar în urma parcurgerii şi/sau a evaluãrii modulului respectiv şi nu poate face obiectul echivalãrii; e) elevul care, prin echivalare, poate beneficia de scutirea de frecvenţã la anumite module poate opta pentru participarea la cursurile modulelor echivalate. B. Alocarea creditelor în cazul pregãtirii profesionale Acumularea de credite, în cazul echivalãrii şi recunoaşterii competenţelor profesionale dobândite anterior pe cãi formale, constã în: a) acumularea unui numãr total de credite pentru fiecare modul echivalat, conform standardului de pregãtire profesionalã pentru domeniul respectiv de pregãtire de bazã şi generalã; b) calcularea numãrului de credite, pentru echivalare parţialã, în cazul în care se elibereazã adeverinţã de modul (toate competenţele agregate unui modul au fost recunoscute) conform standardului de pregãtire profesionalã. 3.6. Încheierea mediei modulelor echivalate A. În cazul echivalãrii pentru disciplinele educaţiei de bazã trebuie urmaţi paşii urmãtori: 1. elevul informat despre procedura de echivalare şi de obţinere a creditelor trebuie sã opteze, în scris, pentru acele module ale educaţiei de bazã pe care nu doreşte sã le urmeze în contul numãrului de credite obţinut prin echivalarea actelor de studii gimnaziale (5, 10 sau 15 credite); 2. elevul nu poate opta pentru un numãr de module ale cãror credite însumate depãşesc numãrul creditelor obţinute de el prin recunoaşterea actelor de studii anterioare (5, 10 sau 15 credite); 3. dupã alocarea numãrului de credite pentru clasa/clasele absolvitã/absolvite şi dupã stabilirea modulelor pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţã şi de evaluare, comisia de evaluare calculeazã mediile pentru modulele echivalate; 4. media unui modul/unor module din cadrul programului, pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţã şi de evaluare, va fi calculatã astfel: a) în cazul acumulãrii a 5 credite, echivalentul absolvirii clasei a V-a parcurse anterior, elevul îşi alege modulele pe care nu le va frecventa; în acest caz, valoarea totalã a modulelor nu poate fi mai mare decât 5 credite; media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţã şi evaluare este media pe care elevul a obţinut-o la disciplina respectivã în învãţãmântul gimnazial; b) în cazul acumulãrii a 10 sau 15 credite, echivalentul absolvirii clasei a VI-a/a VII-a, elevul îşi alege modulele pe care nu le va frecventa; valoarea totalã a modulelor nu poate fi mai mare decât 10 sau 15 credite, de la caz la caz; media modulului pentru care elevul, prin echivalare, obţine scutirea de frecvenţã şi evaluare se calculeazã astfel: suma tuturor mediilor anuale ale disciplinei/disciplinelor pe care nu le va frecventa şi la care nu va fi evaluat împãrţitã la numãrul de ani în care aceasta a fost studiatã; nota astfel obţinutã va deveni media pentru un modul sau pentru mai multe module ale disciplinei respective, scutite de frecvenţã şi de evaluare, în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior; c) media modulului se calculeazã cu douã zecimale, fãrã rotunjire. B. Media de modul, în cazul echivalãrii competenţelor profesionale dobândite anterior pe cãi formale, se determinã astfel: a) în cazul recunoaşterii integrale a certificatului de calificare profesionalã, cu recunoaştere la nivel naţional, se identificã şi se asociazã disciplina/modulul parcurs la cursul de calificare modulelor din curriculumul pentru pregãtirea profesionalã. Asocierea disciplinelor/modulelor se face pe baza asocierii competenţelor corespunzãtoare acestora. Media modulelor echivalate este media disciplinei (disciplinelor)/modulului (modulelor) cãreia/cãrora i se poate asocia competenţa sau setul de competenţe recunoscut. În cazul în care unui modul din curriculumul pentru pregãtirea profesionalã i se asociazã mai multe discipline/module corespunzãtoare cursului de calificare parcurs, media modulului va fi media aritmeticã a acestora. În cazul în care o disciplinã/modul înscrisã/înscris în certificat corespunde în aceeaşi mãsurã mai multor module din curriculumul pentru pregãtirea profesionalã, media disciplinei/modulului se transferã fiecãruia dintre modulele de pregãtire profesionalã; b) în cazul recunoaşterii parţiale a certificatului de calificare profesionalã, cu recunoaştere la nivel naţional, la calculul mediei unui modul din curriculumul pentru pregãtirea profesionalã se iau în considerare notele acordate competenţelor individuale recunoscute şi agregate la modulul respectiv. Nota acordatã fiecãrei competenţe individuale este nota disciplinei/modulului, înscrisã pe certificat sau în foaia matricolã, care se poate asocia acestei competenţe; c) media la modulul de instruire practicã comasatã se încheie în urma susţinerii unei probe de evaluare, propusã de cãtre profesorul de specialitate, în conformitate cu probele de evaluare din standardele de pregãtire profesionalã. 3.7. Înregistrarea rezultatelor evaluãrii 1. Unitãţile de învãţãmânt pãstreazã pentru fiecare candidat cãruia i s-au recunoscut/echivalat documentele şcolare/actele de studii, respectând condiţiile legale de arhivare a actelor de studii, urmãtoarele documente: a) cererea de înscriere în procesul de echivalare, cu menţionarea clarã a claselor/competenţelor pentru care se solicitã echivalarea; b) dosarul de echivalare a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, împreunã cu actele de studii doveditoare sau copii ale acestora. 2. Dosarul de echivalare a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale include: a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificãrii profesionale, componenţa comisiei de evaluare, unitatea de învãţãmânt, data echivalãrii; b) fişa de înregistrare a rezultatelor echivalãrii (semnatã de elev, cu luare la cunoştinţã), conţinând: numãr de credite, medii şi adeverinţe obţinute de elev; c) fişa (semnatã de elev, cu luare la cunoştinţã) care stabileşte traseul individual în urma evaluãrii: ce module mai are de parcurs, ce numãr de credite mai are de obţinut, alte informaţii; d) feedbackul din partea candidatului, referitor la modul de îndrumare şi de manifestare a comisiei de evaluare, modul de derulare a întregului proces. 3. În urma aplicãrii procedurii de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi formale, persoanele care au obţinut recunoaşterea integralã sau parţialã pot beneficia de programe individualizate de pregãtire, cu un numãr redus de ore. CAP. IV Evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale 4.1. Repere pentru evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale se raporteazã la standardele de performanţã, pentru educaţia de bazã, şi la standardele de pregãtire profesionalã, pentru pregãtirea profesionalã, astfel: a) în vederea evaluãrii competenţelor pentru educaţia de bazã, fiecare candidat va fi sprijinit şi consiliat de cãtre consilierul educativ (diriginte), membru în comisia de înscriere, care îi prezintã candidatului metodele de evaluare ce vor fi utilizate şi competenţele care trebuie demonstrate; b) înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, anticipat, candidatul analizeazã, asistat de cãtre consilierul educativ (diriginte), membru în comisia de înscriere, propriile competenţe, în raport cu competenţele şi standardele de performanţã ale modulelor pentru care solicitã evaluare iniţialã. Candidatul este informat cu privire la metodele de evaluare care vor fi utilizate; c) în funcţie de rezultatul analizei, consilierul educativ (dirigintele) îi recomandã candidatului sã participe sau sã nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare îi aparţine candidatului, care menţioneazã în cererea depusã modulele pentru care solicitã evaluare anticipatã; d) în vederea evaluãrii competenţelor profesionale corespunzãtoare unei calificãri profesionale, fiecãrui candidat îi este repartizat un cadru didactic de specialitate, membru evaluator din cadrul comisiei de evaluare a competenţelor profesionale (denumit în continuare evaluator), care rãspunde de punerea în aplicare a întregului proces de evaluare. Înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizeazã, asistat de evaluator, propria performanţã profesionalã, în raport cu conţinutul standardului de pregãtire profesionalã, în cadrul unui interviu, care se finalizeazã cu completarea unei fişe de autoevaluare. Evaluatorul explicã şi detaliazã, la cerere, conţinutul şi prevederile standardului de pregãtire profesionalã. În funcţie de rezultatul autoevaluãrii, evaluatorul îi recomandã candidatului sã participe la procesul de evaluare, pentru întregul standard sau pentru o parte a acestuia, ori sã nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare îi aparţine candidatului, care menţioneazã în cererea depusã unitãţile de competenţã pentru care doreşte sã fie evaluat, din lista unitãţilor de competenţã ale standardului pus la dispoziţia sa de cãtre evaluator. Evaluatorul îi prezintã candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate şi stabileşte programul de desfãşurare a procesului de evaluare, de comun acord cu candidatul. Programul stabilit de evaluator cu candidatul este comunicat centrului autorizat sau comisiei de evaluare din unitatea de învãţãmânt, în scopul aprobãrii de cãtre acesta/aceasta. 4.2. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale 1. Organizarea procesului de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale este efectuatã de cãtre: a) comisia de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt, pentru evaluarea modulelor educaţiei de bazã, cu participarea unui reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti; b) centrul de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale, autorizat de cãtre A.N.C. sau de cãtre evaluatori de competenţe profesionale, certificaţi de A.N.C. În cazul în care evaluarea nu se poate face, din motive întemeiate, de cãtre un centru autorizat de cãtre A.N.C. sau de cãtre evaluatori de competenţe profesionale certificaţi de cãtre A.N.C., aceasta se va realiza de cãtre comisia de evaluare din unitatea de învãţãmânt, care are în componenţã 2 membri, cadre didactice de specialitate discipline tehnologice. 2. Elevul poate solicita aplicarea procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, astfel: a) pentru educaţia de bazã, pentru unul sau mai multe module; b) pentru pregãtirea profesionalã, pentru unul, mai multe sau toate modulele din curriculumul pentru pregãtirea profesionalã specific unei calificãri profesionale, respectiv pentru una, mai multe sau toate unitãţile de competenţã ale unui standard de pregãtire profesionalã. 3. Dovezile de competenţã rezultate pe parcursul evaluãrii sunt analizate şi judecate de comisia de evaluare/evaluator, în raport cu cerinţele standardului de performanţã/standardului de pregãtire profesionalã. 4. Evaluarea în vederea recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale se face în cadrul sesiunii de evaluare iniţialã - înainte de debutul modulelor corespunzãtoare unui an de studiu - şi li se adreseazã acelor elevi care considerã cã deţin competenţele necesare promovãrii unui modul, anterior parcurgerii acestuia. 4.3. Termene pentru procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale a) Competenţele dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã, sunt evaluate în oricare dintre sesiunile de evaluare programate de instituţia de învãţãmânt, înainte de începerea predãrii modulului/modulelor pentru care se solicitã evaluarea; ele se desfãşoarã conform unui grafic stabilit. b) Durata procesului de evaluare a competenţelor profesionale se stabileşte de cãtre fiecare centru, respectiv unitate de învãţãmânt, în funcţie de specificul şi de complexitatea domeniului pregãtirii profesionale, fãrã a se depãşi o sãptãmânã în cadrul celor 6 sãptãmâni de evaluare alocate; procesul este planificat de comisia de evaluare, în funcţie de numãrul solicitãrilor şi de specificul calificãrilor profesionale. 4.4. Alocarea creditelor în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale a) Pentru educaţia de bazã, numãrul de credite se alocã conform planului-cadru pentru modulul/modulele respectiv/respective. b) Pentru pregãtirea profesionalã se estimeazã numãrul de credite pentru modulul de culturã de specialitate, în funcţie de numãrul de ore alocate în curriculum, din numãrul total de credite al blocului de module de pregãtire profesionalã al fiecãrui an, conform planului-cadru. c) În cazul recunoaşterii doar a unor competenţe din cadrul unor unitãţi de competenţã/module (valabil numai pentru pregãtirea profesionalã) se estimeazã valoarea creditului pentru competenţa individualã recunoscutã, în raport cu numãrul de competenţe al unitãţii si cu valoarea totalã a creditului unitãţii din care aceasta face parte. 4.5. Încheierea mediei modulelor evaluate a) Media unui modul din cadrul programului, care este promovat, pentru care se recunosc competenţele prin evaluare şi care nu va mai fi parcurs de elev în cadrul programului, va fi calculatã ca medie aritmeticã a notelor obţinute la probele de evaluare aplicate. b) Pentru educaţia de bazã, media obţinutã la evaluare devine media modulului respectiv şi se calculeazã ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, fãrã rotunjire, între nota acordatã pentru portofoliul tematic şi nota acordatã la evaluarea finalã a modulului. c) Pentru pregãtirea profesionalã, pentru ca un modul din curriculumul de pregãtire profesionalã sã fie considerat promovat trebuie sã i se recunoascã candidatului toate competenţele agregate acelui modul. d) Notele din adeverinţa de competenţe primitã de cãtre persoanele care beneficiazã de recunoaştere parţialã a modulelor/unitãţilor de competenţã vor intra în alcãtuirea mediei modulului (pentru a atesta finalizarea şi promovarea programului), alãturi de notele obţinute pe parcurs de cãtre candidat la evaluarea din cadrul modulelor din programul individualizat de pregãtire. Pentru pregãtirea profesionalã se aplicã media aritmeticã a notelor obţinute la evaluarea competenţelor incluse în lista unitãţilor de competenţã relevante pentru modul. 4.6. Elaborarea instrumentelor de evaluare în vederea evaluãrii competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale 1. În cazul educaţiei de bazã, pentru evaluarea competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate de cãtre cadrele didactice de specialitate din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt. 2. Pentru evaluarea competenţelor profesionale dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, instrumentele de evaluare sunt elaborate pe baza standardelor de pregãtire profesionalã, dupã caz, de cãtre: a) centrul de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale, autorizat de cãtre A.N.C.; b) evaluatorul de competenţe profesionale, certificat de cãtre A.N.C.; c) cadrele didactice de specialitate - discipline tehnologice din cadrul comisiei de evaluare de la nivelul unitãţii de învãţãmânt. 3. Fiecare centru de evaluare/evaluator de competenţe profesionale/comisie de evaluare stabileşte modalitatea concretã de evaluare, astfel încât metodele aplicate sã conducã cu consecvenţã la demonstrarea competenţei în ansamblul ei. 4.7. Documente care atestã obţinerea recunoaşterii în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale a) Elevul este informat cã i se elibereazã, la cerere, adeverinţã de modul, fiind eliminatã obligativitatea parcurgerii modulului, dacã toate competenţele relevante pentru modul sunt recunoscute în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere. În adeverinţa de modul se consemneazã media modulului şi numãrul de credite obţinute. b) În cazul în care lista competenţelor relevante pentru un modul din cadrul pregãtirii profesionale include competenţe din diferite unitãţi de competenţã, eliberarea adeverinţei de modul este condiţionatã de demonstrarea tuturor acestor competenţe. c) Elevul este informat cã în cazul pregãtirii profesionale poate beneficia de recunoaşterea parţialã a unui modul/unei unitãţi de competenţã, adicã numai de o parte a competenţelor agregate unui modul sau incluse în unitatea de competenţã. Candidatul primeşte, în urma recunoaşterii parţiale, o adeverinţã de competenţe în care sunt consemnate notele obţinute pentru fiecare competenţã, indicându-se modulul şi unitatea de competenţã în care este inclusã competenţa. Decizia privind competenţa candidatului se stabileşte pentru fiecare competenţã pentru care a fost evaluat elevul. Dovezile de competenţã rezultate pe parcursul evaluãrii sunt analizate şi apreciate de cãtre comisia de evaluare/evaluator, în raport cu cerinţele standardului de pregãtire profesionalã. 4.8. Înregistrarea rezultatelor evaluãrii şi a recunoaşterii competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale 1. Unitãţile de învãţãmânt pãstreazã pentru fiecare elev evaluat, respectând condiţiile legale de arhivare a actelor de studii, urmãtoarele documente: a) cererea de înscriere în procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale; b) dosarul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale, împreunã cu dovezile de competenţã colectate. 2. Dosarul de evaluare şi recunoaştere a competenţelor dobândite anterior pe cãi nonformale şi informale include: a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificãrii profesionale, numele evaluatorului, unitatea de învãţãmânt, data susţinerii fiecãrei evaluãri; b) lista modulelor/unitãţilor de competenţã la care se face evaluarea; c) seturile de probe de evaluare, testele administrate candidatului (întrebãri specifice pentru testul scris şi pentru testul oral, activitãţi realizate la o simulare sau demonstraţie structuratã ori urmãritã la observarea directã, temã de proiect şi detaliile tehnice necesare realizãrii acestuia, fişã de autoevaluare completatã), portofoliul realizat de elev pentru evaluare; d) dovezile de competenţã care rezultã din aplicarea probelor; e) fişa de înregistrare a rezultatelor; f) feedbackul din partea candidatului referitor la modul de îndrumare şi de manifestare a evaluatorului, la modul de derulare a întregului proces de evaluare, la accesul la materiale şi documentaţie. 4.9. Valorificarea recunoaşterii competenţelor profesionale obţinute pe cãi nonformale şi informale 1. Prin evaluarea şi recunoaşterea tuturor competenţelor profesionale din toate unitãţile de competenţã tehnicã generalã şi specializatã, participantul la Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior nu mai parcurge modulele de specialitate din anii II, III şi IV. 2. Recunoaşterea anumitor competenţe din standardul de pregãtire profesionalã atrage eliminarea din programul individualizat de pregãtire a elevului respectiv a competenţelor şi a conţinuturilor aferente din curriculumul de specialitate. Conţinuturile pe care candidatul le mai are de parcurs însumeazã un numãr total de ore care vor fi distribuite, începând cu anul II, astfel încât candidatul se poate afla în una dintre urmãtoarele situaţii: a) finalizeazã şi promoveazã modulele/conţinuturile din modulele rãmase, conform programului individualizat de pregãtire, la sfârşitul anului II; b) finalizeazã şi promoveazã modulele/conţinuturile din modulele rãmase, conform programului individualizat de pregãtire, la sfârşitul anului III; c) finalizeazã şi promoveazã modulele/conţinuturile din modulele rãmase, conform programului individualizat de pregãtire, în timpul anului IV. Participanţii din cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior care au obţinut nivelul 1 sau 2 de calificare, recunoscut la nivel naţional, în urma finalizãrii unui program de formare profesionalã continuã oferit de cãtre un furnizor de formare profesionalã autorizat conform legii, au posibilitatea fie sã urmeze Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, fãrã pregãtirea de specialitate, fãrã instruirea practicã comasatã şi fãrã parcurgerea stagiilor de pregãtire practicã, fie sã opteze pentru un alt domeniu şi/sau o altã calificare profesionalã, caz în care beneficiazã de pregãtire profesionalã dupã un program individualizat de pregãtire. CAP. V Procesul de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului 5.1. Repere pentru evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite pe parcursul programului Elevii înscrişi în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, în urma parcurgerii modulelor, vor fi evaluaţi în vederea recunoaşterii competenţelor dobândite pe parcurs, pe baza standardelor de performanţã, în cazul educaţiei de bazã, şi a standardului de pregãtire profesionalã, în cazul pregãtirii profesionale. Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului este efectuatã de cãtre profesorul de specialitate de la modul sau, în cazuri speciale, de cãtre comisia de evaluare. 5.2. Posibilitãţi de evaluare a competenţelor dobândite pe parcursul programului Formele de evaluare a competenţelor dobândite pe parcursul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior sunt: a) evaluarea cu rol de diagnozã, pentru modulele educaţiei de bazã; reprezintã strategia de mãsurare-apreciere-decizie, realizatã la începutul studierii modulului, pentru detectarea potenţialului de instruire, potenţialului de dezvoltare şi a potenţialului de educare a elevului; b) evaluarea curentã, formativã; scopul evaluãrii este acela de a orienta şi de a optimiza învãţarea; c) evaluarea finalã de modul; constã în evaluarea portofoliului tematic şi administrarea unei probe orale şi/sau scrise şi/sau practice, la final de modul. 5.3. Termene pentru procesul de evaluare şi recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului a) Pentru competenţele dobândite pe parcursul programului, evaluarea elevilor se realizeazã atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã, în cadrul sãptãmânilor de curs. b) Evaluarea iniţialã, anticipatã şi evaluarea finalã de modul (pentru cazurile speciale) se realizeazã conform intervalelor stabilite la art. 10 şi 18 din metodologie. c) Modulele restante din toţi anii de studiu (într-o proporţie mai micã decât 25% pentru fiecare an) pot fi evaluate în cadrul sesiunilor de evaluare organizate anual. 5.4. Alocarea creditelor în urma aplicãrii procedurii de evaluare şi de recunoaştere a competenţelor dobândite pe parcursul programului a) Evaluarea competenţelor dobândite pe parcursul programului se finalizeazã prin obţinerea unui numãr de credite corespunzãtoare fiecãrui modul, conform planului-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. b) Creditele sunt acumulate de cãtre fiecare elev potrivit numãrului de credite alocat modulelor prin planul-cadru de învãţãmânt al programului. c) Numãrul de credite pentru fiecare modul din curriculumul pentru pregãtirea profesionalã este estimat, în baza numãrului de ore alocat, din numãrul total de credite al blocului de module de pregãtire profesionalã al fiecãrui an de studiu conform planului-cadru de învãţãmânt. d) Pentru a aloca unui candidat numãrul de credite corespunzãtor unui modul, procedura de evaluare trebuie sã se finalizeze cu promovarea modulului. 5.5. Încheierea mediei modulelor a) Media unui modul pentru educaţia de bazã se calculeazã ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, fãrã rotunjire, din nota acordatã pentru portofoliul tematic elaborat pentru modulul respectiv şi din nota acordatã la evaluarea finalã a modulului, prin administrarea unei probe orale şi/sau scrise şi/sau practice. b) Nota acordatã pentru portofoliul tematic elaborat pentru modulul respectiv şi nota acordatã la evaluarea finalã a modulului se consemneazã în catalog, la rubrica note. c) Un modul pentru educaţia de bazã se considerã promovat dacã atât nota acordatã pentru portofoliul tematic, cât şi nota acordatã la evaluarea finalã a modulului, precum şi media modulului sunt minimum 5 (cinci). d) Media la modulele studiate pe parcursul programului, pentru pregãtirea profesionalã, se calculeazã conform prevederilor din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar. e) Numãrul minim de note acordate, obligatorii pentru încheierea mediei unui modul, este de 2, la modulele specifice educaţiei de bazã (o notã acordatã pentru portofoliul tematic şi o notã acordatã pentru evaluarea finalã a modulului) şi de 4, la modulele din trunchiul comun pentru pregãtirea profesionalã (douã note pentru cultura de specialitate şi douã note pentru instruirea practicã sãptãmânalã); pentru încheierea mediei la modulul de instruire practicã comasatã sunt necesare minimum douã note. 5.6. Documente care atestã promovarea modulelor în urma aplicãrii procedurii de evaluare a competenţelor dobândite pe parcurs În urma promovãrii modulelor i se elibereazã, la cerere, fiecãrui elev o adeverinţã de modul în care se consemneazã numele modulului, numãrul de credite şi media la modulul respectiv. 5.7. Înregistrarea rezultatelor evaluãrii a) Rezultatele evaluãrii modulelor, pentru fiecare elev înscris în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu din program. b) Evaluarea se consemneazã în documentele şcolare prin note de la 10 la 1 şi prin medii acordate pentru fiecare modul. ANEXA b) --------la metodologie-------------- SITUAŢIILE în care se recomandã micşorarea duratei standard de şcolarizare sau acordarea sprijinului suplimentar în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior CAP. I Situaţiile în care se recomandã micşorarea duratei standard de şcolarizare În unele situaţii, experienţa, competenţele dobândite anterior şi nivelul de pregãtire ale unui elev îi pot permite parcurgerea parţialã (prin frecvenţã) a unuia sau a mai multor module, corespunzãtoare pregãtirii în domeniul educaţiei de bazã sau al pregãtirii profesionale, ceea ce poate duce la reducerea duratei standard de şcolarizare pentru fiecare elev. Reducerea duratei standard de şcolarizare este posibilã în condiţiile în care: a) elevul deţine o adeverinţã de absolvire a claselor a V-a, a VI-a sau a VII-a din învãţãmântul gimnazial; în acest caz, el poate solicita recunoaşterea şi echivalarea claselor parcurse în învãţãmântul gimnazial; b) în urma interviului şi a probelor de evaluare iniţialã, indiferent de numãrul de ani de studiu parcurşi anterior în învãţãmântul gimnazial, elevul apreciazã şi/sau i se recomandã cã este pregãtit pentru evaluarea modulelor, fãrã parcurgerea acestora; c) în cazul în care elevul prezintã unitãţii de învãţãmânt un certificat de calificare profesionalã, obţinut într-un sistem de formare continuã şi eliberat de un centru de calificare autorizat, pentru o ocupaţie, acesta poate beneficia de un program de pregãtire individualizat, în care: (i) poate parcurge doar modulele alocate educaţiei de bazã; (ii) trebuie sã recupereze competenţele care nu apar pe certificatul sãu, dar sunt înscrise în standardul de pregãtire profesionalã al calificãrii care se poate asocia, conform reglementãrilor, acelei ocupaţii. În ambele situaţii, programul de pregãtire individualizat poate asigura reducerea duratei standard a programului. CAP. II Situaţiile în care se recomandã acordarea sprijinului suplimentar Unii elevi aparţinând unor categorii dezavantajate (persoane care locuiesc în zone defavorizate, persoane fãrã adãpost stabil, copiii strãzii, persoane private temporar de libertate, şomeri pe termen lung, refugiaţi în urma calamitãţilor naturale etc.), precum şi persoane cu cerinţe educaţionale speciale, participante la Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, din cauza condiţiilor de viaţã, nu reuşesc, pe parcursul celor 4 ani - durata standard a programului - sã aibã o frecvenţã minimã care sã le asigure promovabilitatea modulelor. Aceste categorii de elevi au nevoie de sprijin suplimentar. Acesta se acordã în situaţiile în care elevul: a) a înregistrat un numãr de absenţe egal cu jumãtate plus unu din numãrul total de ore; b) nu a participat/nu a promovat evaluarea/evaluãrile de modul; c) nu a dovedit competenţele necesare pentru promovarea examenului de certificare a competenţelor profesionale; d) considerã cã are nevoie de sprijin suplimentar în vederea continuãrii studiilor. Recomandarea ca elevul sã urmeze o pregãtire suplimentarã poate fi realizatã de cãtre profesorul de la modulul respectiv, dacã acesta constatã cã progresul realizat de cãtre elev, în raport cu ţintele stabilite (standardele de performanţã şi standardele de pregãtire profesionalã), nu este cel aşteptat. Sprijinul suplimentar poate viza unul sau mai multe module şi se realizeazã, de regulã, pe durata standard a programului, astfel: a) prin orele de sprijin suplimentar, la dispoziţia profesorului, alocate modulelor din trunchiul comun; b) prin participarea la activitãţile de predare/învãţare ale modulului nepromovat cu alte grupe de studiu (dacã existã cel puţin douã grupe specifice unui an de studiu, fie care au început simultan, fie care au început succesiv, în octombrie şi în februarie); c) pentru pregãtirea profesionalã, prin alegerea, în funcţie de situaţie, a uneia dintre urmãtoarele opţiuni: (i) participarea la orele de curriculum în dezvoltare localã (CDL) pentru modulele din aria curricularã "Tehnologii", propuse de unitatea de învãţãmânt, conform recomandãrilor, în situaţia în care este necesarã completarea impusã de numãrul total de ore alocat prin planul-cadru, cu un numãr mai mic de 30 de ore; (ii) desfãşurarea activitãţii la operatorul economic, în cazul în care activitatea se desfãşoarã în cel puţin douã schimburi, şi elevul, potrivit unui ritm propriu de învãţare, realizeazã activitãţi de învãţare la instruirea practicã într-un program cu un numãr mai mare de ore peste cel normat. În acest caz sunt necesare aprobarea din partea operatorului economic şi supravegherea elevului de cãtre un maistru instructor de la locul de muncã. Sprijinul suplimentar se poate acorda şi prin prelungirea duratei standard a programului, de regulã, cu un semestru, cu durata de cel mult 6 luni. Realizarea unei pregãtiri suplimentare poate fi solicitatã şi de cãtre elev, fãrã a avea nevoie de recomandarea unui cadru didactic, de exemplu, în cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale sau al celor care solicitã amânarea de modul din motive medicale. Solicitantul va înainta în acest caz o cerere coordonatorului Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, în care va consemna titlurile modulelor pentru care doreşte planificarea unei pregãtiri suplimentare. Coordonatorul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior vizeazã cererea elevului şi o înainteazã spre aprobare directorului unitãţii de învãţãmânt. Sprijinul suplimentar va fi programat în acelaşi interval de timp în care se va desfãşura stagiul de pregãtire practicã. În funcţie de situaţie, se pot aplica unele dintre urmãtoarele opţiuni: a) replanificarea parcurgerii modulelor nepromovate cu alte grupe de studiu; b) studiu individual şi organizarea unor şedinţe de consultaţii; c) planificarea unei sesiuni suplimentare de evaluare a modulelor. Situaţiile care necesitã prelungirea duratei standard a programului se avizeazã de consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt şi se aprobã de cãtre inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. ANEXA 4 PLANUL-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior Planul-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior reprezintã un document esenţial, un instrument de bazã în aplicarea programului. În cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se aplicã planul-cadru de învãţãmânt pentru programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior şi Nota privind elaborarea planului-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. Nota privind elaborarea planului-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior Conform planului-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, fiecare dintre cele 7 arii curriculare include una sau mai multe discipline. Pentru fiecare disciplinã au fost proiectate module repartizate, pentru educaţia de bazã, pe cei 4 ani de studiu (anul I, II, III şi IV). Modulele curriculumului pentru pregãtirea profesionalã sunt distribuite pe 3 ani în cadrul programului (anul II, III şi IV). Unul dintre principiile Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior constã în promovarea anilor de studiu în baza numãrului de credite acumulat. Întregul program este echivalat cu 100 de credite, conform planului-cadru pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. La acest numãr de credite se adaugã creditele corespunzãtoare parcurgerii celor 720 de ore din stagiile de practicã, respectiv creditele alocate studiului Limbii şi literaturii materne, în cazul în care programul se desfãşoarã în una dintre limbile minoritãţilor naţionale. Conform acestui principiu, fiecare modul înscris în planul-cadru de învãţãmânt, atât pentru educaţia de bazã, cât şi pentru pregãtirea profesionalã, are alocat un anumit numãr de credite (credite consemnate în planul-cadru, pentru fiecare modul, prin litera "c"). Planul-cadru pentru educaţia de bazã Pregãtirea pentru educaţia de bazã se realizeazã prin discipline incluse în cadrul unor module, astfel: I. Aria curricularã "Limbã şi comunicare" 1. Limba şi literatura românã: modulele M1, M2 şi M3; 2. Limba modernã 1: modulele M1, M2 şi M3; 3. Limba modernã 2: modulele M1, M2 şi M3; În cazul în care programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se organizeazã în una dintre limbile minoritãţilor naţionale, în planul-cadru de învãţãmânt se include, în cadrul ariei curriculare "Limbã şi comunicare", şi disciplina "Limba şi literatura maternã". Disciplinelor "Limba şi literatura maternã" şi "Limba şi literatura românã" li se alocã acelaşi numãr de ore, acelaşi numãr de credite şi aceeaşi poziţie în planul-cadru de învãţãmânt. Programa şcolarã dupã care se va studia în acest caz este programa de "Limba şi literatura maternã" de la învãţãmântul de masã, adaptatã, dupã modelul programei de "Limba şi literatura românã" şi al programelor de limbi moderne, elaborate în cadrul programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, nevoilor şi intereselor grupului de elevi din cadrul programului. Complementar, în cadrul unor pachete cu discipline opţionale, cãrora le sunt alocate credite, programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior oferã elevilor şi posibilitatea de a studia elemente de limba şi cultura unor minoritãţi naţionale. Indiferent de limba în care se desfãşoarã programul, de etnia elevilor participanţi la program, aceştia pot opta pentru studierea pachetului de discipline opţionale menţionat. În cazul limbilor moderne - "Limba englezã" şi "Limba francezã" - grupul de elevi poate opta pentru studierea uneia dintre cele douã discipline, ca limbã modernã 1. În aceastã situaţie se va respecta numãrul de ore şi alocarea de credite, pe anii de studiu al limbii moderne 1, conform planului-cadru de învãţãmânt, indiferent pentru care dintre cele douã limbi moderne se face opţiunea. Cealaltã limbã modernã va avea statutul de limbã modernã 2 şi vor fi respectate numãrul de ore şi alocarea de credite pe anii de studiu din planul-cadru. În cazul în care Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior se organizeazã în una dintre limbile minoritãţilor naţionale, studiul disciplinei "Limba modernã 2" este la decizia şcolii. Aceasta va fi oferitã dacã existã cel puţin 8 solicitãri scrise ale elevilor în acest sens. II. Aria curricularã "Matematicã şi ştiinţe ale naturii" 1. Matematicã: modulele M1, M2, M3 şi M4; 2. Ştiinţe: modulele M1, M2 şi M3. III. Aria curricularã "Om şi societate" 1. Culturã civicã/Educaţie antreprenorialã: modulele M1 şi M2; 2. Istorie: modulele M1, M2 şi M3; 3. Geografie: modulele M1 şi M2; 4. Religie. IV. Aria curricularã "Arte" Educaţie muzicalã/Educaţie plasticã: modulul M1. V. Aria curricularã "Educaţie fizicã şi sport" Educaţie fizicã VI. Aria curricularã "Consiliere şi orientare" Orientare şi consiliere vocaţionalã: modulele M0 şi M1. În cadrul disciplinei "Orientare şi consiliere vocaţionalã", în fiecare an de studiu se parcurge câte un modul de iniţiere şi orientare (M0), pentru a se asigura sprijin în parcurgerea programului, a traseelor individualizate şi pentru a se evalua pe tot parcursul programului stadiul de atingere a ţintelor propuse, şi câte un modul de consiliere (M1) în scopul acordãrii unei îndrumãri eficiente tinerilor înscrişi în program. VII. Pachetele de discipline opţionale Pachetele de discipline opţionale sunt oferite elevilor din Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior în cadrul anului IV de studiu, iar în interiorul acestora se gãsesc module specifice. Elevul trebuie sã opteze pentru parcurgerea unuia dintre pachetele de discipline opţionale. Indiferent de opţiune, parcurgerea modulelor din interiorul pachetului ales îi asigurã elevului obţinerea a 6 credite. Planul-cadru pentru pregãtirea profesionalã În cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, pregãtirea profesionalã este organizatã pe baza creditelor transferabile conform planului-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansa" pentru învãţãmântul secundar inferior. Numãrul de credite alocat pregãtirii profesionale de bazã şi generale în Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior este cel prevãzut în Standardele de pregãtire profesionalã. În planul-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior modulelor corespunzãtoare culturii de specialitate şi instruirii practice sãptãmânale le sunt alocate blocuri de module (M1, M2 şi M3), care au alocate un anumit numãr de credite, corespunzãtor numãrului de ore. Aceste module pot include numai ore din trunchiul comun sau pot include şi ore din cadrul curriculumului în dezvoltare localã. Aria curricularã "Tehnologii" include urmãtoarele discipline şi module aferente: 1. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, cu un modul de "Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor" M1 în trunchiul comun, şi alte douã module adaptate nevoilor cursanţilor în cadrul pachetelor de opţionale oferite în cadrul programului. 2. Cultura de specialitate şi instruirea practicã sãptãmânalã care include un numãr variabil de module, conform pregãtirii profesionale în domeniile de pregãtire de bazã şi generalã, incluse în modulele M1, M2 şi M3. 3. Instruirea practicã comasatã inclusã în modulul M4. Parcurgerea modulului se va face în afara sãptãmânilor alocate celor 3 ani de studiu (II, III, IV), pe parcursul oricãrui an dintre aceştia. Toate modulele din planul-cadru sunt evaluate. Întregul plan-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior este structurat pe 3 componente: trunchi comun (TC), ore de sprijin suplimentar adãugate modulelor de trunchi comun (CDŞ) şi curriculum în dezvoltare localã (CDL) - practica comasatã. Trunchiul comun Trunchiul comun (TC) reprezintã oferta educaţionalã, constând în discipline cu un numãr fix de ore pentru toate domeniile de pregãtire de bazã şi generalã din cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. Vizând competenţele-cheie din domeniul educaţiei de bazã şi competenţele generale din cadrul pregãtirii profesionale, trunchiul comun va fi parcurs, în mod obligatoriu, de cãtre toţi elevii indiferent de domeniul pregãtirii profesionale de bazã şi generale. Prin gruparea disciplinelor din structura trunchiului comun în cele 7 arii curriculare, prevãzute în actualul curriculum naţional, se asigurã continuitatea dintre planurile-cadru pentru învãţãmântul obligatoriu şi cele din Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. Oferta de trunchi comun contribuie la: (i) finalizarea educaţiei de bazã, prin continuarea dezvoltãrii competenţelor-cheie urmãrite în cadrul învãţãmântului obligatoriu - condiţie pentru asigurarea egalitãţii de şanse pentru toţi elevii, oricare ar fi specificul domeniului de pregãtire; (ii) asigurarea continuitãţii între învãţãmântul gimnazial şi ciclul secundar inferior al liceului tehnologic; (iii) asigurarea continuitãţii între învãţãmântul secundar inferior al liceului tehnologic şi stagiile de pregãtire practicã de 720 de ore, pentru obţinerea calificãrii profesionale de nivel 2; (iv) formarea pentru învãţarea pe parcursul întregii vieţi. Curriculumul la decizia şcolii (CDŞ) La nivelul planului-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior, curriculumul la decizia şcolii reprezintã numãrul de ore alocate şcolii, în scopul susţinerii unor performanţe diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de învãţare ale elevilor. În cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior existã urmãtoarele forme de curriculum la decizia şcolii: a) ore pentru sprijin suplimentar (CDŞ). Predarea şi evaluarea acestor ore se va realiza ţinând seama de recomandãrile din programele şcolare şi din ghidurile de evaluare elaborate în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. Tuturor modulelor educaţiei de bazã, precum şi unor module din aria curricularã "Tehnologii" (Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor) le sunt alocate, prin planul-cadru de învãţãmânt, ore de sprijin suplimentar (numite CDŞ) pentru realizarea unei oferte educaţionale flexibile şi diferenţiate, în funcţie de aspiraţiile şi potenţialul de învãţare al fiecãrui elev din cadrul programului. Orele de sprijin suplimentar (CDŞ) sunt ore la dispoziţia profesorului şi se utilizeazã de cãtre cadrul didactic care predã modulul respectiv, astfel: ore alocate pentru evaluarea de diagnozã, ore de consolidare a unor teme din modul, ore de consultaţii individuale sau de grup cu elevii. Decizia repartizãrii exacte a orelor îi aparţine cadrului didactic. Ele apar în planificarea calendaristicã drept ore proiectate în cadrul planificãrii orelor modulului. b) ore facultative, pentru disciplina "Religie", respectiv pentru disciplina "Educaţie fizicã", la care existã o plajã orarã cuprinsã între un numãr minim de ore şi un numãr maxim posibil. În aceastã situaţie unitatea de învãţãmânt va decide, în funcţie de solicitãrile existente, realizarea CDŞ-ului respectiv. Aceste oferte curriculare vor fi avizate de cãtre consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt şi de cãtre inspectorul de specialitate; ele sunt evaluate, dar nu li se alocã credite. c) pachete de discipline opţionale inter- şi transdisciplinare, prevãzute în anul IV de studiu. Predarea şi evaluarea acestor discipline se vor realiza conform programelor şcolare şi materialelor educaţionale elaborate în cadrul Programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior. Pachetele de discipline opţionale se adreseazã elevilor care intenţioneazã fie sã îşi consolideze dezvoltarea personalã şi profesionalã, sã urmeze stagiul de pregãtire practicã şi/sau sã acceseze piaţa muncii, fie sã-şi consolideze dezvoltarea personalã şi sã îşi continue studiile în ciclul superior al liceului. Curriculum la decizia şcolii pentru pregãtirea profesionalã (CDL) Curriculum la decizia şcolii este, pentru aria curricularã "Tehnologii", un curriculum în dezvoltare localã (CDL). CDL cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecãrei unitãţi de învãţãmânt, ofertã realizatã în parteneriat cu operatorii economici. Acesta va fi proiectat în comun de cãtre profesorul de specialitate, maistrul-instructor şi reprezentantul operatorului economic, astfel încât sã se asigure cadrul pentru realizarea unei instruiri care sã permitã, în contextul oferit de operatorii economici locali, formarea tuturor competenţelor tehnice descrise în Standardele de pregãtire profesionalã. În orele de CDL alocate prin planurile-cadru de învãţãmânt se recomandã a se desfãşura activitãţi practice/laborator pentru a se realiza situaţiile de învãţare identificate împreunã cu operatorul economic partener al unitãţii de învãţãmânt. Se oferã un cadru curricular flexibil care permite adaptarea la nevoile de formare identificate pe baza analizelor pieţei muncii, precum şi crearea oportunitãţilor pentru rute profesionale individualizate. La elaborarea CDL se au în vedere: a) resursele locale pentru instruire (baza materialã a şcolii/grupurilor şcolare partenere, cadrul de colaborare cu operatorii economici); b) cerinţele locale pentru pregãtirea în diverse domenii de pregãtire de bazã şi generalã. Obiectivele implementãrii CDL sunt: a) crearea de oportunitãţi pentru dobândirea de cãtre elevi a competenţelor profesionale suplimentare solicitate de piaţa muncii localã, care nu sunt oferite prin curriculum; b) crearea situaţiilor de învãţare necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie transferabile, adaptate cerinţelor locale. Plan-cadru de învãţãmânt pentru Programul "A doua şansã" pentru învãţãmântul secundar inferior
┌────┬───────────┬──────┬──────────────┬──────┬──────────────┬──────┬───────────────┬────────┬──────────────┬───────┐
│Nr. │Aria │Modu─ │ Anul I │Modu─ │ Anul II │Modu─ │ Anul III │Modulul/│ Anul IV │Total │
│crt.│curricularã│lul/ ├──────────────┤lul/ ├──────────────┤lul/ ├───────────────┤Numãr de├──────────────┤ore │
│ │/Disciplina│Numãr │ Nr. total de │Numãr │Nr. total de │Numãr │Nr. total de │credite │ Nr. total de │module/│
│ │ │cre─ │ ore/an │cre- │ore/an │cre─ │ore/an │alocate │ ore/an │numãr │
│ │ │dite ├───┬────┬─────┤dite ├───┬────┬─────┤dite ├────┬────┬─────┤ ├───┬────┬─────┤credite│
│ │ │alo─ │TC │CDŞ/│Total│alo─ │TC │CDŞ/│Total│alo─ │TC │CDŞ/│Total│ │TC │CDŞ/│Total│ │
│ │ │cate │ │CDL │ │cate │ │CDL │ │cate │ │CDL │ │ │ │CDL │ │ │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│1. │Limbã şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunicare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Limba şi │M1 │ │ │ │M2 │ │ │ │M3 │ │ │ │ │ │ │ │340 │
│ │literatura │3.0 c │85 │25 │110 │3.0 c │ 85│ 25 │ 110 │3.0 c │ 95 │25 │120 │ │─ │─ │─ │9.0 c │
│ │românã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Limba │M1 │ │ │ │M2 │ │ │ │M3 │ │ │ │ │ │ │ │140 │
│ │modernã 1 │1.0 c │30 │10 │40 │1.0 c │35 │15 │50 │2.0 c │35 │15 │50 │ │- │- │- │4.0 c │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Limba │ │ │ │ │M1 │ │ │ │M2 │ │ │ │M3 │ │ │ │ 120 │
│ │modernã 2 │ │ │ │ │1.0 c │ 30│ 10 │ 40 │1.0 c │ 30 │10 │40 │1.0 c │30 │10 │40 │3.0 c │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│2. │Matematicã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi ştiinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naturii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Matematicã │M1 │ │ │ │M2 │ │ │ │M3 │ │ │ │M4 │ │ │ │280 │
│ │ │3.0 c │60 │20 │80 │2.0 c │60 │20 │80 │2.0 c │ 45 │15 │60 │2.0 c │45 │15 │60 │9.0 c │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Ştiinţe │M1 │ │ │ │ │ │ │ │M2 │ │ │ │ M3 │ │ │ │270 │
│ │ │3.0 c │70 │20 │90 │ │- │- │- │3.0 c │ 70 │20 │90 │ 3.0 c │70 │20 │90 │9.0 c │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│3. │Om şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │societate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Culturã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │civicã/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │antrepre─ │M1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │M2 │ │ │ │90 │
│ │norialã │2.0 c │35 │10 │45 │ │ ─ │ ─ │ ─ │ │ ─ │ ─ │ ─ │2.0 c │ 35│ 10 │ 45 │4.0 c │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Istorie │M1 │ │ │ │M2 │ │ │ │ M3 │ │ │ │ │ │ │ │135 │
│ │ │1.0 c │30 │15 │45 │1.0 c │30 │15 │ 45 │ 2.0 c│ 30 │15 │45 │ │─ │─ │─ │4.0 c │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Geografie │M1 │ │ │ │M2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │2.0 c │35 │15 │50 │2.0 c │35 │15 │ 50 │ │ ─ │─ │─ │ │─ │─ │─ │100 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4.0 c │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Religie │ │- │0─20│0─20 │ │- │0─20│ 0─20│ │ - │0─20│0─20 │ │- │0─20│0─20 │0─80 │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│4. │Arte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │muzicalã şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Educaţie │M1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │80 │
│ │plasticã │3.0 c │60 │20 │80 │ │─ │─ │ ─ │ │ ─ │─ │─ │ │─ │─ │─ │3.0 c │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│5. │Educaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fizicã şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Educaţie │ │- │0─20│0─20 │ │- │0─20│ 0─20│ │ - │0─20│0─20 │ │- │0─20│0─20 │0-80 │
│ │fizicã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│6. │Tehnologii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Tehnologia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │informa─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ţiei şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunica─ │M1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │60 │
│ │ţiilor │2.0 c │50 │10 │60 │ │- │ - │ - │ │ - │ - │ - │ │- │ - │ - │2.0 c │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Culturã de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciali─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Instruire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │practicã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sãptãmâ─ │ │ │ │ │M1 │ │ │ │ M2 │ │ │ │M3 │ │ │ │674 │
│ │nalã │ │─ │ - │─ │11.0 c│216│─ │ 216 │11.0 c│213 │─ │213 │12.0 c │245│─ │245 │34.0 c │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┴───┴────┴─────┴──────┴────┴────┴─────┴────────┴───┴────┴─────┼───────┤
│ │Stagii de │ │ │ │ │M4 180 │ │
│ │pregãtire │ │ │ │ │Se pot organiza oricând pe parcursul anilor II, III sau IV. │180 │
│ │practicã │ │ │ │ │ │4.0 c │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┬───┬────┬─────┬──────┬────┬────┬─────┬────────┬───┬────┬─────┼───────┤
│7. │Consiliere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │orientare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │Orientare │M0 │ │ │ │M0 │ │ │ │ M0 │ │ │ │M0 │ │ │ │ 80 │
│ │şi │0.5 c │15 │5 │20 │0.5 c │15 │5 │ 20 │ 0.5 c│ 15 │5 │20 │0.5 c │ 15│ 5 │ 20 │ 2.0 c │
│ │consiliere ├──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ │vocaţio─ │M1 │ │ │ │M1 │ │ │ │ M1 │ │ │ │ │ │ │ │ 120 │
│ │nalã │1.0 c │30 │10 │40 │1.0 c │30 │10 │ 40 │ 1.0 c│ 30 │10 │40 │ │ - │ - │ - │ 3.0 c │
├────┼───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│8. │Pachete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Pachete │80 │ 20 │ 100 │100 │
│ │discipline │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │6.0 c │ │ │ │6.0 c │
│ │opţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴───────────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼───┼────┼─────┼──────┼────┼────┼─────┼────────┼───┼────┼─────┼───────┤
│ TOTAL │ │500│160─│660─ │ │536│115-│651- │ │ 563│115─│678─ │ │520│80- │600─ │2589─ │
│ ore/an şi │ │ │200 │700 │ │ │155 │691 │ │ │155 │718 │ │ │120 │640 │2749 │
│ credite │21.5 c│ │ │ │22.5c-│ │ │ │25.5c-│ │ │ │26.5 c- │ │ │ │Sunt │
│ │ │ │ │ │26.5c │ │ │ │29.5c │ │ │ │30.5 c │ │ │ │incluse│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi cele│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │180 de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ore de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Stagiu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de pre-│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │gãtire │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │practi-│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cã. │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100.00c│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──────┴───┴────┴─────┴──────┴───┴────┴─────┴──────┴────┴────┴─────┴────────┴───┴────┴─────┴───────┘
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.