Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 4 lit. b) şi f), ale <>art. 61, 76 şi 77 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale art. 2, 3 şi ale art. 4 pct. 4.1, 4.7 şi 4.9 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autoritãţii Aeronautice Civile Române, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autoritãţii Aeronautice Civile Române, cu modificãrile ulterioare, precum şi ale <>art. 5 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite urmãtorul ordin: ART. 1 Se aprobã Reglementarea aeronauticã civilã românã privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile RACR-SACZ, ediţia 03/2007, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Regia Autonomã "Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã" va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 3 La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin, <>Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 119/2003 pentru aprobarea Reglementãrii aeronautice civile române privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile RACR-SACZ, ediţia 02/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 august 2003, se abrogã. ART. 4 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul transporturilor, Ludovic Orban Bucureşti, 19 iunie 2007. Nr. 493. ANEXĂ REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile RACR-SACZ, ediţia 03/2007 CAP. I Introducere 1.1. Scop 1.1.1. Prezenta reglementare este elaboratã în conformitate cu prevederile reglementãrilor aeronautice naţionale şi internaţionale aplicabile pentru asigurarea siguranţei zborului aeronavelor româneşti şi strãine pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României. 1.1.2. Prezenta reglementare defineşte urmãtoarele elemente tehnice de specialitate: a) natura şi conţinutul servituţilor aeronautice civile; b) caracteristicile, condiţiile şi cerinţele generale pentru zonele cu servituţi aeronautice civile (zone care trebuie protejate în interes aeronautic); c) cadrul permisiv de extindere şi/sau utilizare a construcţiilor, amenajãrilor, activitãţilor, terenurilor etc. în zonele cu servituţi aeronautice civile (limitãri, restricţii etc.). 1.2. Reglementãri aeronautice de referinţã 1.2.1. Prevederile prezentei reglementãri sunt conforme cu: a) Anexa 14 ICAO: Aerodromuri - vol. I: Proiectare şi operaţiuni de aerodrom (ediţia 3/1999); b) Anexa 10 ICAO: Telecomunicaţii aeronautice - vol. I: Mijloace de radionavigaţie (ediţia 5/1996). 1.3. Aplicabilitate 1.3.1. (1) Zonele care trebuie protejate în interes aeronautic civil (zone cu servituţi aeronautice civile) sunt zonele din perimetrul şi din vecinãtatea terenurilor de aeronauticã civilã. (2) Terenurile de aeronauticã civilã sunt: a) aerodromurile civile (aeroporturi, heliporturi, terenuri de aviaţie generalã sau de lucru aerian permanente ori temporare); b) amplasamentele centrelor de dirijare a zborului; c) amplasamentele mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice aferente aviaţiei civile. 1.3.2. Prevederile prezentei reglementãri se aplicã tuturor zonelor cu servituţi aeronautice civile, precum şi activitãţilor aeronautice şi celor conexe, fiind obligatorii pentru toate persoanele juridice şi fizice care desfãşoarã activitãţi sau deţin terenuri, construcţii, echipamente/instalaţii şi amenajãri în zonele cu servituţi aeronautice civile pe teritoriul României. 1.3.3. (1) În activitãţile curente de elaborare de documentaţii tehnice sau studii aeronautice, proiectare în domeniul aviaţiei civile, evaluare a documentaţiilor tehnice pentru construcţii, amenajãri şi activitãţi în zonele cu servituţi aeronautice civile etc., prevederile prezentei reglementãri pot fi corelate şi/sau completate cu specificaţiile de profil relevante din ediţiile amendate la zi ale reglementãrilor menţionate la pct. 1.2.1. (2) Suplimentar faţã de prevederile prezentei reglementãri, în activitãţile menţionate la alin. (1) pot fi utilizate cerinţe, recomandãri sau practici aeronautice, de la caz la caz, conţinute în ediţiile amendate la zi ale urmãtoarelor documente de aviaţie civilã: a) Doc. 8168 ICAO: Operaţiuni cu aeronave: - vol. I: Proceduri de zbor (ediţia 4/1993); - vol. II: Construirea procedurilor de zbor instrumental şi la vedere (ediţia 4/1993); b) EUROCONTROL: Manual pentru proiectarea procedurilor RNAV din zonele terminale (DME/DME, Baro-VNAV & RNP-RNAV) (ediţia 3.0/martie 2003); c) Doc. 9426 ICAO: Manual de planificare ATS (ediţia 1/1984); d) Anexa 4 ICAO: Hãrţi aeronautice (ediţia 10/2001); e) Anexa 14 ICAO: Aerodromuri - vol. II: Heliporturi (ediţia 2/1995); f) AACR: Manual de heliporturi (ediţia 1/2000); g) Doc. 9368 ICAO: Manual pentru construirea procedurilor de zbor instrumental (ediţia 2/2002); h) Doc. 8697 ICAO: Manual pentru hãrţi aeronautice (ediţia 2/1987); i) Doc. 9274 ICAO: Manual pentru utilizarea modelului de risc la coliziune (CRM) pentru operaţiuni ILS (ediţia 1/1980); j) Reglementare de aeronauticã civilã RAC-WGS 84: Mãsurarea punctelor de interes aeronautic în Sistemul Geodezic Global WGS 84 (ediţia 1/1995); k) EUROCONTROL: Strategia de navigaţie pentru statele ECAC (ediţia 2.0/1998); l) EUROCONTROL: Planul de tranziţie pentru implementarea strategiei de navigaţie în statele ECAC 2000-2015+ (ediţia 2.0/2000); m) Planul local pentru convergenţã şi implementare (LCIP) pentru România, nivel 1 şi 2 (ediţia 2003-2007); n) alte documente emise de organizaţii aeronautice internaţionale la care România este parte, aplicabile în România şi care vor deveni efective dupã data emiterii prezentei reglementãri. 1.3.4. (1) Prezenta reglementare abordeazã elementele şi implicaţiile aeronautice ale obstacolãrii geometrice şi radioelectrice (electromagnetice). (2) Aspectele operaţionale, respectiv implicaţiile aeronautice ale obstacolelor asupra procedurilor de zbor, fac obiectul unor documente specifice, complementare. 1.3.5. Aplicarea prevederilor prezentei reglementãri revine: a) Ministerului Transporturilor (MT) şi Regiei Autonome "Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã" (AACR) - în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare tehnicã şi autorizare în domeniul aviaţiei civile, inclusiv în activitãţile de avizare a documentaţiilor tehnice pentru construcţii şi amenajãri, de elaborare de studii aeronautice şi de acordare de consultanţã de specialitate, precum şi în acţiunile de colaborare cu autoritãţile administraţiei publice locale şi centrale pentru stabilirea şi protejarea obiectivelor destinate aviaţiei civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile aferente aerodromurilor civile şi amplasamentelor centrelor de dirijare a zborului, mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice; b) administratorilor aeroporturilor şi administratorilor mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice - în îndeplinirea responsabilitãţilor acestora de stabilire şi supraveghere a zonelor cu servituţi aeronautice civile aferente aerodromurilor/mijloacelor administrate şi de control asupra obstacolelor în zonele respective, de prevenire a tuturor factorilor de risc pentru zborul aeronavelor; c) autoritãţilor administraţiei publice locale şi centrale - în îndeplinirea responsabilitãţilor de cunoaştere a regimului de protecţie specific zonelor cu servituţi aeronautice civile. Responsabilitãţile se exercitã în cadrul competenţelor deţinute privind aplicarea prevederilor legale referitoare la planificarea teritoriului în scopuri urbanistice, autorizarea construcţiilor, controlul respectãrii legalitãţii în domeniu, precum şi la activitãţile care utilizeazã spaţiul aerian de deasupra zonelor cu servituţi aeronautice civile; d) operatorilor aerieni - în îndeplinirea responsabilitãţilor de alegere, amenajare şi supraveghere a terenurilor temporare, de realizare a cerinţelor de siguranţã specifice şi de operare sigurã pe aceste terenuri de aeronauticã civilã. 1.4. Definiţii şi abrevieri 1.4.1. În sensul prezentei reglementãri termenii utilizaţi au urmãtoarele semnificaţii: - administrator al aerodromului - persoana fizicã ori juridicã ce conduce şi gestioneazã un aerodrom aflat în proprietatea publicã sau în proprietatea privatã a unor persoane fizice ori juridice; - aerodrom - suprafaţa delimitatã pe pãmânt sau pe apã, care cuprinde, eventual, clãdiri, instalaţii şi materiale, destinatã sã fie utilizatã, în totalitate ori în parte, pentru sosirea, plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor; - aeroport - aerodrom deschis pentru operaţiuni comerciale de transport aerian; - agent aeronautic civil - orice persoanã fizicã sau juridicã autorizatã sã desfãşoare activitãţi aeronautice civile; - aviz - document emis de Regia Autonomã "Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã", pe baza unei solicitãri, prin care se stabilesc condiţiile pentru realizarea, dezvoltarea şi/sau utilizarea unui obiectiv (construcţie, amenajare, activitate etc.) amplasat în zone supuse servituţilor aeronautice sau în afara lor şi care poate afecta siguranţa zborului; - banda pistei - zonã definitã, care încadreazã pista şi, unde existã, prelungirea de oprire, destinatã sã reducã riscul de deteriorare pentru aeronava care iese în afara pistei şi sã protejeze aeronava care trece pe deasupra ei în timpul operaţiunilor de decolare sau aterizare; - cale aerianã - spaţiu aerian controlat sau o porţiune din acesta definit sub forma unui coridor (culoar); - compatibilitate electromagneticã - capabilitatea unui echipament de a funcţiona fãrã sã afecteze funcţionarea în parametri nominali a mijloacelor de navigaţie aerianã; - distanţã de referinţã a aeronavei - distanţa minimã necesarã pentru decolare la masa maximã certificatã pentru decolare, nivelul mãrii, condiţii atmosferice standard, aer calm şi panta pistei nulã, astfel cum este precizatã în manualul de zbor al aeronavei stabilit de cãtre autoritatea de certificare sau în documentaţii echivalente ale fabricantului aeronavei; - frangibilitate - caracteristicã a unui obiect, care îi asigurã integritate structuralã şi rigiditate pânã la o anumitã sarcinã, dar care - în cazul depãşirii sarcinii specificate - se deformeazã sau cedeazã, astfel încât sã prezinte un risc minim pentru aeronave la impactul cu acesta; - heliport - aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere; - mijloc de navigaţie aerianã - echipament/sistem de comunicaţii, navigaţie sau supraveghere amplasat la sol şi destinat navigaţiei aeriene; - mijloc meteorologic - echipament/sistem meteorologic aeronautic, amplasat la sol şi destinat protecţiei meteorologice a navigaţiei aeriene; - obstacol - orice obiect fix (natural sau artificial, temporar ori permanent) sau mobil ori pãrţi ale acestuia, care prin localizare, proprietãţi fizice, caracteristici constructive şi/sau funcţionale afecteazã ori poate afecta siguranţa activitãţilor aeronautice; - pistã - suprafaţa dreptunghiularã definitã, situatã pe un aerodrom terestru, amenajatã pentru decolarea şi aterizarea aeronavelor; - prelungire degajatã - suprafaţa dreptunghiularã delimitatã pe sol sau pe apã, aflatã sub controlul autoritãţii aeroportuare, stabilitã şi amenajatã corespunzãtor, peste care o aeronavã poate sã efectueze o parte a urcãrii iniţiale pânã la o înãlţime specificatã; - prelungire de oprire - suprafaţa dreptunghiularã delimitatã pe sol în prelungirea pistei de decolare/aterizare, amenajatã corespunzãtor în interesul siguranţei aeronavelor care ruleazã în limitele declarate, în cazul unei decolãri întrerupte; - punct de referinţã de aerodrom - amplasamentul geografic desemnat al unui aerodrom; - regiune de control - spaţiu aerian controlat care se extinde, în plan vertical, începând de la o limitã precizatã deasupra pãmântului; - regiune terminalã de control - regiune de control stabilitã în mod normal la confluenţa rutelor cu servicii de trafic aerian asigurate, în vecinãtatea unuia sau mai multor aerodromuri importante; - reglementare aeronauticã - norme, proceduri sau standarde specifice activitãţilor aeronautice; - securitate aeronauticã - ansamblu de mãsuri, resurse materiale şi forţe umane, coordonate, mobilizate şi utilizate în scopul protecţiei aeronauticii civile împotriva actelor de intervenţie ilicitã; - servitute aeronauticã - condiţii, restricţii, obligaţii impuse ori recomandate de prevederile reglementãrilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale în interesul siguranţei zborului aeronautic; - siguranţa zborului - capacitate a activitãţii aeronautice constând în evitarea afectãrii sãnãtãţii sau pierderii de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de pagube materiale; - spaţiu aerian controlat - spaţiul aerian de dimensiuni definite, în interiorul cãruia este asigurat serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu clasificarea spaţiului aerian; - suprafaţa criticã ILS - suprafaţa de dimensiuni definite, în jurul antenelor de pantã şi de direcţie, unde prezenţa vehiculelor şi aeronavelor nu este permisã pe durata tuturor operãrilor ILS; - suprafaţa sensibilã ILS - suprafaţa care se extinde dincolo de suprafaţa criticã ILS, unde parcarea şi/sau mişcarea vehiculelor şi în special a aeronavelor sunt controlate pentru a se preveni posibilitatea unei interferenţe inacceptabile cu semnalul ILS pe timpul operãrilor ILS; - teren de lucru aerian - teren de aeronauticã civilã amenajat şi demarcat pentru zbor, fãrã infrastructurã specificã, dotat cu instalaţii şi/sau construcţii sumare destinate unor activitãţi aeronautice; - zonã cu servituţi aeronautice - zonã aflatã sub incidenţa servituţilor aeronautice (zona de siguranţã, zona de protecţie, regiune de control, zona de dezvoltare etc.); - zonã de control de aerodrom - spaţiu aerian controlat delimitat lateral, care se extinde pe verticalã de la suprafaţa pãmântului pânã la o limitã superioarã specificatã; - zonã de dezvoltare - zonã prevãzutã în programele/proiectele de extindere a aerodromurilor existente, de modernizare a mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice sau de instalare de noi astfel de mijloace, delimitatã în scopul actualizãrii şi conservãrii servituţilor aeronautice - în interes public şi pentru asigurarea siguranţei zborului; - zonã de protecţie - zonã adiacentã amplasamentelor mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice, indiferent de proprietar, delimitatã cu scopul de a preveni interferenţele negative de orice naturã, directe şi/sau indirecte, asupra performanţelor operaţionale ale acestor mijloace - în interesul siguranţei zborului aeronavelor; - zonã de siguranţã - zonã adiacentã unui aerodrom, indiferent de proprietar, definitã cu scopul de a limita înãlţimea obstacolelor şi de a preveni efectele negative de orice naturã, directe şi/sau indirecte, asupra operãrii aeronavelor şi ansamblului activitãţilor aeronautice - în interesul siguranţei zborului aeronavelor şi securitãţii aeronautice. 1.4.2. În cuprinsul prezentei reglementãri abrevierile utilizate au urmãtoarele semnificaţii:
AACR - Regia Autonomã "Autoritatea
Aeronauticã Civilã Românã";
AIP - publicaţie de informare aeronauticã
(Aeronautical Information Publication);
ARP - punct de referinţã al aerodromului
(Aerodrome Reference Point);
ATS - servicii de trafic aerian (Air Traffic
Services);
CRM - model de risc la coliziune (Collision
Risk Model);
CTR - zonã de control (Control zone);
DME - echipament pentru mãsurarea
distanţei (Distance Measuring
Equipment);
ECAC - Conferinţa Europeanã a Aviaţiei
Civile (European Civil Aviation
Conference);
ENR - pe rutã (En Route);
EURO-CONTROL - Organizaţia Europeanã pentru
Siguranţa Navigaţiei Aeriene
(European Organisation for the
Safety of Air Navigation);
FATO - suprafaţã de apropiere finalã şi
decolare (Final Approach and Take-Off
area);
GP - componentã a sistemului ILS care
asigurã panta de coborâre (Glide
Path);
IMC - condiţii meteorologice de zbor
instrumental (Instrument Meteorological
Conditions);
ILS - sistem de aterizare instrumental
(Instrument Landing System);
LCIP - plan local pentru convergenţã şi
implementare (Local Convergence
and Implementation Plan);
LOC - componentã a sistemului ILS care
asigurã direcţia de apropiere
(Localizer);
MT - Ministerul Transporturilor;
NDB - radiofar nedirecţional (Non-Directional
radio Beacon);
OACI/ICAO - Organizaţia Internaţionalã a Aviaţiei
Civile (International Civil Aviation
Organization);
PAR - radar de apropiere de precizie
(Precision Approach Radar);
RNAV - sistem de navigaţie de suprafaţã
(Area Navigation);
RNP - performanţele de navigaţie aerianã
cerute (Required Navigation
Performance);
SID - rutã standard de plecare
instrumental (Standard Instrument
Departure);
SRE - radar de supraveghere din sistemul
de apropiere de precizie
(Surveillance Radar Element of
precision approach radar system);
SSR - radar secundar de supraveghere
(Secondary Surveillance Radar);
STAR - rutã standard de apropiere
instrumental (Standard Instrument
Arrival);
TMA - regiune terminalã de control
(Terminal control Area);
VHF - frecvenţã foarte înaltã (Very High
Frequency);
VMC - condiţii meteorologice de zbor la
vedere (Visual Meteorological
Conditions);
VNAV- - navigaţie în plan vertical (Vertical
Navigation);
VOR - radiofar omnidirecţional VHF (VHF
Omnidirecţional Radio range);
WGS - sistemul geodezic mondial (World
Geodetic System).
CAP. II Servituţi aeronautice civile 2.1. Generalitãţi 2.1.1. Pentru siguranţa zborului şi a activitãţilor aeronautice, pe terenurile de aeronauticã civilã şi în vecinãtatea acestora trebuie sã se instituie şi sã se respecte cerinţele, condiţiile şi restricţiile prevãzute de reglementãrile aeronautice civile naţionale şi/sau internaţionale aplicabile. 2.1.2. Condiţiile, restricţiile şi obligaţiile impuse sau recomandate de reglementãrile aeronautice civile naţionale şi/sau internaţionale pentru realizarea şi menţinerea siguranţei zborului şi manevrelor aeronavelor în spaţiul aerian şi la sol constituie servituţi aeronautice civile, care definesc un regim de protecţie adecvat, în interes aeronautic civil. 2.1.3. Servituţile aeronautice civile se stabilesc şi se instituie în corelaţie directã cu specificul terenurilor de aeronauticã civilã (categorie, caracteristici fizice, infrastructurã şi echipamente, condiţii de exploatare/ operare etc.) şi cu particularitãţile mijloacelor de navigaţie şi/sau meteorologice implicate (tip, caracteristici tehnice, performanţe operaţionale etc.). 2.1.4 În funcţie de natura lor, servituţile aeronautice civile pot fi clasificate în: a) servituţi de degajare; b) servituţi de balizare; c) servituţi radioelectrice; d) alte servituţi (diverse). 2.2. Servituţi aeronautice de degajare 2.2.1. Servituţile aeronautice de degajare se referã la obstacolele care pot sã constituie un pericol pentru navigaţia aerianã sau sã influenţeze funcţionarea echipamentelor destinate navigaţiei aeriene, astfel: 1. pe aerodromuri sau în vecinãtatea acestora-pentru asigurarea zonelor libere ori eliberate de obstacole necesare evoluţiei în siguranţã a aeronavelor cãtre şi dinspre aeroport; 2. în vecinãtatea mijloacelor vizuale pentru navigaţia aerianã (lãmpile dispozitivului luminos de apropiere, indicatorul vizual al pantei de aterizare etc.) - pentru asigurarea spaţiului liber sau eliberat de obstacole necesar vizibilitãţii continue şi nestânjenite a mijloacelor respective de cãtre piloţi; 3. în vecinãtatea mijloacelor de navigaţie aerianã sau meteorologice - pentru asigurarea spaţiului liber ori eliberat de obstacole necesar funcţionãrii la parametri nominali a acestor mijloace, respectiv pentru asigurarea vizibilitãţii necesare efectuãrii observãrilor şi determinãrilor meteorologice. 2.2.2. Menţinerea sau îmbunãtãţirea degajãrilor existente se asigurã, dupã caz, prin schimbarea amplasamentului, limitarea, desfiinţarea ori interzicerea realizãrii atât a obstacolelor pasive (obiecte, vegetaţie etc.), cât şi a obstacolelor active (activitãţi/acţiuni, emisii perturbatoare de unde electromagnetice etc.). 2.2.3. Pe terenurile de aeronauticã civilã şi în vecinãtatea acestora (inclusiv în perimetrul infrastructurilor aeroportuare şi în împrejurimi), siguranţa zborului se realizeazã prin: 1. stabilirea unor suprafeţe de limitare a înãlţimii obstacolelor (conform prevederilor prezentei reglementãri şi altor reglementãri aeronautice aplicabile), ca modalitate de control asupra obstacolelor (clãdiri, coşuri de fum, stâlpi/piloni, arbori, pasaje rutiere supraterane etc.) - pentru crearea unui volum de spaţiu aerian liber de obstacole, care sã permitã zborul aeronavelor în deplinã siguranţã; 2. limitarea densitãţii obstacolelor aflate sub suprafeţele de limitare menţionate - pentru menţinerea riscului de coliziune sub nivelul impus de siguranţa zborului; 3. identificarea, prin marcare pentru zi (balize, vopsire) şi balizare pentru noapte (lumini), a obstacolelor care depãşesc suprafeţele de limitare stabilite, inclusiv a clãdirilor şi instalaţiilor aeroportuare-pentru reducerea riscului de coliziune; 4. aplicarea de soluţii constructive şi de montaj care sã asigure frangibilitatea mijloacelor vizuale şi/sau de radionavigaţie de aerodrom, precum şi altor mijloace/structuri care constituie obstacole şi nu pot fi înlãturate din motive operaţionale - pentru reducerea riscului potenţial pe care îl prezintã pentru aeronave (în caz de impact). Unde este necesar, aceste obiecte trebuie sã fie marcate pentru zi (prin vopsire) şi balizate pentru noapte (cu lãmpi); 5. interzicerea/eliminarea surselor de fum (arderea cãrbunilor în centrale termice, arderea deşeurilor etc.) - pentru asigurarea vizibilitãţii; 6. interzicerea/eliminarea surselor de ceaţã artificialã (instalaţii/procese tehnologice producãtoare de noxe de orice tip - gaze, lichide, solide - care au caracter de concentratori de vapori) - pentru asigurarea vizibilitãţii; 7. controlul asupra structurii culturilor agricole şi asupra modalitãţilor de exploatare a acestora - pentru reducerea/ eliminarea surselor de atragere a pãsãrilor şi animalelor sãlbatice, respectiv a riscului de coliziune; 8. Interzicerea/eliminarea surselor de atragere/ concentrare a pãsãrilor (terenuri arate, resturi vegetale, gropi de gunoi, silozuri, activitãţi de morãrit etc.) - pentru reducerea pericolului prezentat de pãsãri, respectiv a riscului de coliziune; 9. interzicerea/eliminarea dispozitivelor cu fascicul laser şi a surselor de luminã orientate în sus (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase etc.) - pentru prevenirea riscului de confuzie şi/sau de "orbire" a piloţilor; 10. interzicerea lansãrii de focuri de artificii şi înãlţãrii de baloane sau aeromodele - pentru prevenirea riscurilor de incendiu şi de coliziune; 11. interzicerea/eliminarea surselor potenţiale de incendiu, explozie etc. (staţii şi/sau depozite de combustibili ori de materiale explozibile, aplicaţii pirotehnice etc.) - pentru reducerea pericolelor pe care le prezintã; 12. semnalizarea liniilor electrice aeriene, prin marcare pentru zi (vopsire, balize) şi balizare pentru noapte (lumini), a firelor, respectiv a stâlpilor de traversare a drumurilor naţionale, autostrãzilor şi cursurilor principale de apã - pentru reducerea riscului de coliziune; 13. interzicerea/eliminarea surselor de perturbaţii electromagnetice (acţionãri electrice de forţã, sudurã electricã, reţele TV prin cablu etc.) - pentru asigurarea compatibilitãţii electromagnetice, respectiv a funcţionãrii la parametri nominali a echipamentelor aeronautice de comunicaţii, navigaţie şi supraveghere; 14. interzicerea/eliminarea obstacolelor (construcţii, obiecte, amenajãri, vegetaţie etc.) care obtureazã mijloacele vizuale pentru navigaţia aerianã (inclusiv lãmpile dispozitivelor luminoase de apropiere) - pentru asigurarea vizibilitãţii corespunzãtoare a mijloacelor respective; 15. respectarea prevederilor legislaţiei naţionale şi ale reglementãrilor aeronautice referitoare la activitatea şi mijloacele meteorologice (cerinţe tehnice de amplasare, instalare, protecţie etc.) - pentru determinarea şi evaluarea corectã a condiţiilor meteorologice; 16. identificarea şi interzicerea/eliminarea altor elemente (construcţii, amenajãri, activitãţi, surse etc.) care, prin prezenţã sau funcţionare, afecteazã ori pot afecta siguranţa zborului. 2.3. Servituţi aeronautice de balizare 2.3.1. Servituţile aeronautice de balizare se referã la semnalarea prezenţei obstacolelor care constituie un risc potenţial de coliziune pentru aeronave şi a zonelor de aerodrom cu restricţii de utilizare. 2.3.2. Semnalizarea obstacolelor se realizeazã prin: a) marcaje (vopsire specificã) sau balize (steguleţe, corpuri specifice) - pe timp de zi cu vizibilitate bunã; b) lumini specifice (balizare luminoasã) - pe timp de noapte sau de zi cu vizibilitate redusã. 2.3.3. În zonele cu servituţi aeronautice civile trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte obstacolele care: a) depãşesc/penetreazã suprafeţele de limitare a înãlţimii obstacolelor; b) prezintã pericol pentru zborul aeronavelor (coşuri de fum industriale, piloni şi/sau stâlpi instalaţi pe proeminenţe de teren ori pe terasele unor clãdiri înalte, construcţii şi/sau instalaţii de mare gabarit etc., inclusiv clãdirile aeroportuare, mijloacele de navigaţie aerianã şi mijloacele meteorologice). 2.3.4. În exteriorul zonelor cu servituţi aeronautice civile trebuie marcate pentru zi şi balizate pentru noapte obstacolele care: a) au înãlţimi de 45 m şi mai mari; b) au fost identificate, pe baza unei analize de specialitate, cã prezintã pericol pentru zborul aeronavelor. 2.3.5. (1) Liniile electrice aeriene cu înãlţimea stâlpilor de peste 25 m şi care traverseazã drumuri naţionale, autostrãzi, cãi ferate sau cursuri principale de apã trebuie semnalizate dupã cum urmeazã: a) conductorii din deschiderea de traversare, prin marcare pentru zi (cu balize); b) stâlpii de traversare, prin marcare pentru zi (vopsire). (2) Stâlpii de traversare cu înãlţimi de 45 m şi mai mari trebuie sã fie balizaţi pentru zi (vopsire) şi pentru noapte. (3) În cazurile stabilite pe baza unei analize de specialitate, conductorii din deschiderea de traversare trebuie sã fie marcaţi pentru zi (cu balize) şi pentru noapte (cu lumini specifice). 2.3.6. Pentru siguranţa operãrii aeronavelor, zonele de aerodrom cu restricţii de utilizare: piste şi cãi de rulare închise (sau pãrţi ale acestora), zone inutilizabile, suprafaţa pistei pânã la prag etc., trebuie semnalizate corespunzãtor pe timp de zi şi pe timp de noapte, prin marcaje, panouri, balize şi lumini specifice. 2.3.7. Mijloacele vizuale utilizate (marcaje, panouri, balize, lumini) trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor aeronautice de profil. 2.4. Servituţi aeronautice radioelectrice 2.4.1. Servituţile aeronautice radioelectrice se referã la necesitatea realizãrii sau menţinerii degajãrii de obiecte (construcţii, amenajãri etc.) care, prin forme, dimensiuni, orientare şi/sau materiale folosite, pot ori ar putea perturba propagarea undelor electromagnetice emise sau recepţionate de mijloacele de navigaţie aerianã, precum şi la prevenirea ori asigurarea protecţiei mijloacelor respective contra diferitelor radiaţii electromagnetice parazite. 2.4.2. Pe terenurile de aeronauticã civilã şi în vecinãtatea acestora (inclusiv în perimetrul infrastructurilor aeroportuare şi în împrejurimi), siguranţa zborului impune: 1. stabilirea unor suprafeţe de protecţie în jurul mijloacelor de navigaţie aerianã, în care sunt interzise amplasarea şi utilizarea echipamentelor electrice, electrotehnice sau electronice generatoare de perturbaţii electromagnetice, precum şi existenţa/amplasarea obiectelor de orice naturã (construcţii, autovehicule, denivelãri de teren etc.) - pentru prevenirea alterãrii parametrilor operaţionali ai mijloacelor de navigaţie aerianã respective; 2. stabilirea poziţiilor de aşteptare pe cãile de rulare spre pistã în corelaţie directã cu forma şi dimensiunile zonelor sensibile ILS şi, consecutiv, amplasarea mijloacelor vizuale aferente (marcaje, barete-stop etc.) în afara acestor zone - pentru prevenirea accesului vehiculelor şi/sau aeronavelor în zonele respective şi, implicit, evitarea alterãrii inacceptabile a semnalului ILS; 3. instituirea unui regim de control şi limitare asupra dimensiunilor, formelor şi poziţiei/orientãrii diferitelor obiecte (clãdiri, panouri etc.) - pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaţiei electromagnetice şi, implicit, conservarea performanţelor operaţionale ale echipamentelor de radionavigaţie; 4. înlocuirea/eliminarea materialelor metalice utilizate la realizarea componentelor diferitelor obiecte (faţade, învelitori, împrejmuiri etc.) - pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaţiei electromagnetice şi, implicit, conservarea performanţelor operaţionale ale echipamentelor de radionavigaţie; 5 cunoaşterea frecvenţei şi puterii de emisie a staţiilor de emisie (radio, TV) - pentru prevenirea interferenţelor cu frecvenţele aeronautice; 6. identificarea şi interzicerea/eliminarea altor elemente (construcţii, echipamente, surse etc.) care, prin prezenţã sau funcţionare, afecteazã ori pot afecta buna funcţionare a mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice. 2.5. Alte servituţi aeronautice 2.5.1. Terenurile de aeronauticã civilã şi vecinãtãţile lor, în special perimetrele infrastructurilor aeroportuare şi împrejurimile acestora, se aflã sub incidenţa unor servituţi aeronautice civile referitoare la: 1. identificarea tuturor obstacolelor semnificative şi includerea acestora într-o bazã de date specificã - pentru stabilirea densitãţii obstacolelor şi evaluarea riscului de coliziune; 2. verificarea din zbor, când este cazul, a influenţei unor obiective/obstacole asupra parametrilor operaţionali ai mijloacelor de navigaţie aerianã şi/sau ai echipamentelor de la bordul aeronavelor - pentru menţinerea condiţiilor de siguranţã a zborului; 3. evaluarea, unde este cazul, a implicaţiilor prezenţei în apropiere a unor reţele rutiere şi/sau feroviare cu trafic greu, intens, atât sub aspectul obstacolãrii (gabaritul autovehiculelor şi al garniturilor de tren), cât şi sub aspectul influenţei asupra bunei funcţionãri a mijloacelor de navigaţie aerianã (mase metalice considerabile, aflate în mişcare) - pentru stabilirea şi aplicarea mãsurilor operaţionale care se impun; 4. mãsurarea nivelului de zgomot şi zonarea acusticã-pentru amplasarea şi amenajarea corespunzãtoare a clãdirilor aeroportuare, a cartierelor de locuinţe, a parapeţilor antizgomot; 5. depistarea activitãţilor/surselor de poluare a aerului, apei şi/sau solului şi aplicarea mãsurilor de prevenire şi/sau protecţie necesare - pentru alegerea şi amplasarea corespunzãtoare a instalaţiilor tehnologice, tratarea adecvatã a deşeurilor, depozitarea corectã a materialelor/substanţelor poluante ori periculoase; 6. determinarea nivelului de radiaţii electromagnetice şi evaluarea influenţei/efectelor şi a limitelor expunerii la radiaţii a persoanelor - pentru amplasarea şi amenajarea corespunzãtoare a clãdirilor, a locurilor de muncã; 7. identificarea amplasãrii şi utilizãrii dispozitivelor pirotehnice/explozive cu detonare prin telecomandã radio - pentru adoptarea mãsurilor de coordonare a activitãţilor cu deţinãtorii/utilizatorii dispozitivelor respective şi prevenirea detonãrii accidentale produse de radiaţiile electromagnetice emise de echipamente aeronautice de la sol sau de la bordul aeronavelor care opereazã în zonã; 8. posibilitatea ca unele terenuri aflate în vecinãtatea aeroporturilor sã facã, în condiţiile legii, subiectul exproprierii pentru cauzã de utilitate publicã, în legãturã cu dezvoltarea aeroporturilor respective; 9. identificarea şi interzicerea/eliminarea altor elemente (construcţii, amenajãri, activitãţi, surse etc.) care, prin prezenţã sau funcţionare, afecteazã sau pot afecta siguranţa zborului şi activitãţilor aeronautice; 10. impunerea de cãtre Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã (AACR) a unor restricţii locale suplimentare, determinate de condiţii specifice, particulare. CAP. III Zone cu servituţi aeronautice civile 3.1. Generalitãţi 3.1.1. În funcţie de particularitãţile fiecãrui teren de aeronauticã civilã, proiecţiile orizontale ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor, ale suprafeţelor de protecţie a procedurilor de apropiere instrumentalã, ale suprafeţelor de protecţie a mijloacelor de navigaţie aerianã, ale altor categorii de suprafeţe sau cerinţe aeronautice (dupã caz) definesc la sol (forma, dimensiuni, orientare) zona corespunzãtoare aflatã sub incidenţa servituţilor aeronautice civile. 3.1.2. Zonele cu servituţi aeronautice civile sunt: 1. zonele de siguranţã asociate unui aerodrom, definite în funcţie de: a) caracteristicile fizice şi de operare ale aerodromului; b) caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor; c) caracteristicile suprafeţelor de protecţie a procedurilor de apropiere instrumentalã; d) amenajarea şi dotarea tehnicã de referinţã ale aerodromului; e) tipul şi caracteristicile tehnice ale echipamentelor de radionavigaţie din zona de aerodrom; f) programul de dezvoltare şi/sau modernizare a aerodromului şi a mijloacelor de navigaţie aerianã aferente; g) cerinţele reglementãrilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile; 2. zonele de protecţie asociate mijloacelor de navigaţie aerianã, definite în funcţie de: a) tipul şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor în cauzã; b) caracteristicile suprafeţelor de protecţie ale mijloacelor respective; c) programul de dezvoltare şi/sau modernizare a mijloacelor de navigaţie aerianã; d) cerinţele reglementãrilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile; 3. regiunile de control al traficului aerian din vecinãtatea aerodromurilor, definite în funcţie de: a) criteriile operaţionale specifice; b) reţeaua cãilor aeriene; c) caracteristicile suprafeţelor de acoperire ale mijloacelor de navigaţie aerianã; d) programul de dezvoltare şi/sau modernizare din domeniul aeronautic civil; e) cerinţele reglementãrilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile. 3.1.3. (1) Definirea zonelor cu servituţi aeronautice civile implicã precizarea urmãtoarelor elemente: amplasare, formã, orientare, dimensiuni/limite, caracteristici/condiţii, restricţii, obligaţii etc. (2) Elementele/caracteristicile zonelor cu servituţi aeronautice civile pot suferi modificãri în timp, ca urmare a modificãrii prevederilor reglementãrilor aeronautice naţionale şi internaţionale aplicabile, dezvoltãrii terenurilor de aeronauticã civilã, modernizãrii mijloacelor de navigaţie aerianã etc. 3.2. Zone de siguranţã 3.2.1. (1) Cu scopul limitãrii înãlţimii obstacolelor, se stabilesc urmãtoarele suprafeţe de siguranţã, în condiţiile pct. 3.1.2 subpct. 1: 1.1. în perimetrul aerodromurilor pentru avioane: a) banda pistei de decolare-aterizare; b) prelungiri de oprire; c) prelungiri degajate; d) suprafaţa de siguranţã la capãtul pistei; e) banda cãilor de rulare; 1.2. în perimetrul aerodromurilor pentru elicoptere (heliporturi) - suprafaţa de siguranţã care încadreazã suprafaţa de apropiere finalã şi decolare/FATO. (2) Zonele de siguranţã corespunzãtoare suprafeţelor de siguranţã menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementãrilor aeronautice privind controlul obstacolelor şi celor referitoare la autorizarea/certificarea şi exploatarea tehnicã a aerodromurilor. 3.2.2 În interesul siguranţei zborului, în cuprinsul zonelor precizate la pct. 3.2.1 alin. (2), sunt interzise: a) amplasarea, construirea şi/sau instalarea de obiective noi (împrejmuiri, drumuri, amenajãri etc.), fãrã avizul de specialitate al Autoritãţii Aeronautice Civile Române (AACR), inclusiv garduri, cãi de rulare, platforme, mijloace de navigaţie aerianã (electronice şi/sau vizuale) şi meteorologice; b) denivelarea terenului peste limitele specifice admise de reglementãrile aeronautice de profil; c) prezenţa obstacolelor fixe sau mobile, cu excepţia mijloacelor de navigaţie aerianã (electronice şi/sau vizuale) care nu pot fi înlãturate din motive operaţionale şi care trebuie sã aibã structuri constructive şi/sau de montaj frangibile; d) vegetaţia şi/sau culturile agricole neadecvate, care atrag ori favorizeazã concentrarea pãsãrilor sau animalelor sãlbatice; e) trecerea de fire electrice sau cabluri, altele decât cele instalate pentru buna desfãşurare a activitãţilor aeronautice; f) prezenţa surselor de radiofrecvenţã care pot interfera cu mijloace de navigaţie aerianã; g) accesul neautorizat al persoanelor, vehiculelor sau animalelor; h) sursele potenţiale de incendiu, de explozie etc.; i) orice alte construcţii, amenajãri şi/sau activitãţi care afecteazã sau pot afecta siguranţa operaţiunilor de aerodrom. 3.2.3. (1) Cu scopul limitãrii înãlţimii obstacolelor, se stabilesc urmãtoarele suprafeţe de siguranţã, în condiţiile pct. 3.1.2 subpct. 1: 1.1. în vecinãtatea aerodromurilor pentru avioane: a) suprafaţa orizontalã exterioarã; b) suprafaţa conicã; c) suprafaţa orizontalã interioarã; d) suprafaţa de apropiere; e) suprafaţa interioarã de apropiere; f) suprafaţa de tranziţie; g) suprafaţa interioarã de tranziţie; h) suprafaţa de aterizare întreruptã; i) suprafaţa de urcare la decolare; 1.2. în vecinãtatea aerodromurilor pentru elicoptere (heliporturi): a) suprafaţa conicã; b) suprafaţa orizontalã interioarã; c) suprafaţa de apropiere; d) suprafaţa de tranziţie; e) suprafaţa de urcare la decolare; f) prelungire degajatã. (2) Zonele de siguranţã corespunzãtoare suprafeţelor de siguranţã menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementãrilor aeronautice privind controlul obstacolelor şi celor referitoare la autorizarea/certificarea şi exploatarea tehnicã a aerodromurilor. 3.2.4. În interesul siguranţei zborului, în cuprinsul zonelor de siguranţã precizate la pct. 3.2.3 alin. (2), sunt interzise fãrã avizul prealabil al AACR: a) amplasarea, construirea şi/sau instalarea de obiective noi (clãdiri, structuri, amenajãri etc.), inclusiv construcţiile şi echipamentele/instalaţiile destinate activitãţilor aeronautice; b) realizarea de construcţii sau instalaţii, precum şi desfãşurarea de activitãţi care, prin natura lor ori prin procesul de funcţionare, afecteazã sau pot afecta siguranţa zborului (obiective care produc fum ori ceaţã artificialã, sisteme de iluminat care pot determina confuzii în identificarea sistemului de balizare luminoasã a pistei şi/sau a dispozitivului luminos de apropiere etc.); c) amplasarea şi funcţionarea surselor de emisie care pot produce interferenţe sau perturbaţii în funcţionarea mijloacelor de navigaţie aerianã; d) amplasarea şi exploatarea obiectivelor care atrag şi favorizeazã concentrarea pasãrilor sau animalelor sãlbatice (unitãţi de morãrit, silozuri, culturi agricole neadecvate, depozite, magazii, gropi de gunoi, decantoare etc.); e) orice alte obiective (construcţii, amenajãri, activitãţi) care afecteazã sau pot afecta siguranţa zborului. 3.2.5. Cerinţele de limitare a obstacolelor aplicabile unui aerodrom pentru avioane se diferenţiazã în funcţie de caracteristicile fizice ale pistei (pistelor) aerodromului şi de tipul operaţiunilor aeriene executate sau avute în vedere sã se execute, pe baza unui cod de referinţã, care asociazã date privind facilitãţile de infrastructurã şi tipurile de aeronave care ar putea opera pe aerodromul respectiv. 3.2.6 (1) Codul de referinţã se compune din douã elemente: a) o cifrã de cod, reflectând distanţa de referinţã a aeronavei; şi b) o literã de cod, reflectând anvergura aripilor şi ecartamentul (distanţa dintre flancurile exterioare ale anvelopelor) trenului principal de aterizare. (2) Codul de referinţã al aerodromului este prezentat în tabelul nr. 3.1: Tabelul nr. 3.1 Criterii de stabilire a codului de referinţã al aerodromului
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Elementul 1 de cod Elementul 2 de cod
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cifra Litera Ecartamentul
de Distanţa de de cod Anvergura (distanţa dintre flancurile
cod referinţã a exterioare ale anvelopelor
aeronavei trenului principal de
aterizare)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(1) (2) (3) (4) (5)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 sub 800 m A pânã la 15 m exclusiv pânã la 4,5 m
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2 între 800-1.200 m
exclusiv B între 15-24 m exclusiv între 4,5-6 m exclusiv
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3 între 1.200-1.800 m
exclusiv C între 24-36 m exclusiv între 6-9 m exclusiv
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4 1.800 m şi mai mult D între 36-52 m exclusiv între 9-14 m exclusiv
────────────────────────────────────────────────────────
E între 52-65 m exclusiv între 9-14 m exclusiv
────────────────────────────────────────────────────────
F între 65-80 m exclusiv între 14-16 m exclusiv
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3.2.7. În funcţie de tipul procedurilor de apropiere la aterizare pentru care sunt amenajate şi echipate cu mijloace destinate navigaţiei aeriene, pistele de aerodrom se clasificã astfel (v. tabelul nr. 3.2): Tabelul nr. 3.2 Clasificarea pistelor de aerodrom dupã categoria operaţiunilor de apropiere la aterizare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ABREVIERE TIPUL PISTEI DESTINATIE ŞI CARACTERISTICI
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NINST Pistã neinstrumentalã Pistã destinatã aeronavelor
care executã zbor la vedere
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NONP Pistã instrumentalã neprecizie Pistã destinatã operãrii
aeronavelor cu folosirea
procedurilor de apropiere
instrumentalã de neprecizie,
deservitã atât de mijloace
vizuale, cât şi de mijloace
instrumentale, care asigurã
ghidarea aeronavei numai în
direcţie
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAT. I Pista instrumentalã de precizie, Pista instrumentalã deservitã
categoria I de un ILS sau PAR şi de mijloace
vizuale, destinatã operaţiunilor
de apropiere urmatã de aterizare
cu o înãlţime de decizie nu mai
micã de 60 m (200 ft) şi cu o
vizibilitate nu mai micã de
800 m sau cu o distanţã vizualã
în lungul pistei nu mai micã
de 550 m
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAT. II Pista instrumentalã de precizie, Pista instrumentalã deservitã de
categoria II un ILS şi de mijloace vizuale,
destinatã operaţiunilor de
apropiere urmatã de aterizare
cu o înãlţime de decizie mai
micã de 60 m (200 ft), dar nu
mai micã de 30 m (100 ft) sau
cu o distanţã vizualã în lungul
pistei nu mai micã de 300 m
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAT. III A Pista instrumentalã de precizie, Pista instrumentalã deservitã de
categoria III A un ILS cãtre şi în lungul
suprafeţei pistei, destinatã
operaţiunilor de apropiere
urmatã de aterizare cu o
înãlţime de decizie mai micã de
30 m (100 ft) sau fãrã înãlţime
de decizie ori cu o distanţã
vizualã în lungul pistei nu
mai micã de 200 m
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAT. III B Pista instrumentalã de precizie, Pista instrumentalã deservitã de
categoria III B un ILS cãtre şi în lungul
suprafeţei pistei, destinatã
operaţiunilor de apropiere
urmatã de aterizare cu o
înãlţime de decizie mai micã de
15 m (50 ft) sau fãrã înãlţime
de decizie ori cu o distanţã
vizualã în lungul pistei sub
200 m, dar nu mai micã de 75 m
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CAT. III C Pista instrumentalã de precizie, Pista instrumentalã deservitã de
categoria III C un ILS cãtre şi în lungul
suprafeţei pistei, destinatã
operaţiunilor de apropiere
urmatã de aterizare fãrã
limitãri ale înãlţimii de
decizie sau ale distanţei
vizuale în lungul pistei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3.2.8. Caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru aterizare sunt prezentate în tabelul nr. 3.3. 3.2.9. Caracteristicile suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru decolare sunt prezentate în tabelul nr. 3.4. Tabelul nr. 3.3 Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru aterizare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
CLASIFICAREA PISTEI
Apropiere neinstrumentalã Apropiere fãrã precizie
Suprafeţe şi
dimensiuni(a) Categoria de
Cifra de cod Cifra de cod
1 2 3 4 1,2 3 4 apropiere de precizie
I II sau III
Cifra de Cifra de
cod cod
1,2 3,4 3,4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
SUPRAFAŢA
CONICA
Panta 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%
Înãlţimea 35 m 55 m 75 m 100 m 60 m 75 m 100 m 60 m 100 m 100 m
SUPRAFAŢA
CONICA
Panta 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%
Înãlţimea 35 m 55 m 75 m 100 m 60 m 75 m 100 m 60 m 100 m 100 m
SUPRAFAŢA
ORIZONTALĂ
INTERIOARĂ
Înãlţimea 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m
Raza 2000 m 2500 m 4000m 4000 m 3500 m 4000 m 4000 m 3500 m 4000 m 4000 m
SUPRAFAŢA
INTERIOARĂ
DE APROPIERE
Lãţimea - - - - - - - 90 m 120 m(e) 120 m(e)
Distanţa
in prag - - - - - - - 60 m 60 m 60 m
Lungimea - - - - - - - 900 m 900 m 900 m
Panta 2,5 % 2 % 2 %
SUPRAFAŢA
DE APROPIERE
Lungimea
marginii
interioare 60 m 80 m 150m 150m 150 m 300 m 300 m 150 m 300 m 300 m
Distanţa
la prag 30 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m
Divergenta
(pe fiecare
parte) 10% 10% 10% 10% 15% 15% 15% 15% 15% 15%
Prima
secţiune
Lungimea 1600m 2500m 3000m 3000m 2500m 3000m 3000m 3000m 3000m 3000m
Panta 5 % 4 % 3,33 % 2,5 % 3,33 % 2 % 2 % 2,5 % 2 % 2 %
A doua secţiune
Lungimea - - - - - 3600m(b) 3600m(b) 12000m 3600m(b) 3600m(b)
Panta - - - - - 2,5 % 2,5 % 3 % 2,5 % 2,5 %
Secţiunea
orizontalã
Lungimea - - - - - - 8400m(b) 8400m(b) - 8400m(b) 8400m(b)
Lungimea
totalã - - - - - - 15000m 15000m 15000m 15000m 15000m
SUPRAFAŢA
DE TRANZIŢIE
Panta 20% 20% 14,3% 14,3% 20% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3%
SUPRAFAŢA
INTERIOARĂ
DE TRANZIŢIE
Panta - - - - - - - 40 % 33,3% 33,3%
SUPRAFAŢA
DE ATERIZARE
ÎNTRERUPTĂ
Lungimea
marginii
interioare - - - - - - - 90 m 120m(e) 120m(e)
Distanţa
la prag - - - - - - - (c) 1800m(d) 1800m(d)
Divergenţa
(pe fiecare
parte) - - - - - - - 10 % 10 % 10 %
Panta - - - - - - - 4% 3,33% 3,33%
unde: (a) - toate dimensiunile (d) - sau cãpãtul pistei -
sunt mãsurate în plan orizontal; distanţa cea mai micã;
(b) 'ad lungime variabilã; (e) - pentru litera de cod F,
lãţimea trebuie
(c) - distanţã pânã la cãpãtul benzii; crescutã la 155 m.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tabelul nr. 3.4 Dimensiuni şi pante ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor aferente pistelor utilizate pentru decolare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Suprafaţã şi dimensiuni(*) Cifra de cod
1 2 3 sau 4
(2) (3) (4)
(1)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
SUPRAFAŢA DE URCARE LA DECOLARE
Lungimea marginii interioare 80 m 180 m
Distanţa faţã de extremitatea pistei(**) 60 m 60 m 60 m
Divergenta (de fiecare parte) 10 % 12,5 %
Lãţimea finalã 30 m 580 m 1200 m
10% 1800 m(***)
Lungimea 2500 m 15 000 m
4% 2%(****)
Panta 1600 m
5%
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
unde: (*) - toate dimensiunile sunt mãsurate în plan orizontal
(**) - dacã lungimea prelungirii degajate depãşeşte distanţa specificatã,
suprafaţa de urcare la decolare incepe de la sfârşitul prelungirii
degajate
(***) - pentru zboruri în condiţii IMC sau VMC de noapte, când ruta
presupune schimbãri de cap mai mari de 15°
(****) - poate fi micşoratã pânã la 1,6 %, pentru satisfacerea unor
condiţii critice de exploatare sau limitarea strictã a înãlţimii
obstacolelor
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3.2.10. (1) În zonele de siguranţã nu pot fi amplasate, construite şi/sau instalate obiecte care penetreazã suprafeţele de limitare a înãlţimii obstacolelor. (2) Pot constitui excepţii de la prevederile alin. (1) cazurile în care AACR stabileşte, pe baza unei analize aeronautice, cã obiectul în cauzã nu reprezintã un obstacol pentru navigaţia aerianã. 3.2.11. Analiza aeronauticã a documentaţiilor tehnice pentru construcţii şi evaluarea obstacolelor în zonele cu servituti aeronautice civile se aplicã pentru fiecare situaţie în parte şi se efectueazã astfel: a) în zonele cu servituti aeronautice pentru care programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor prevãd modificarea condiţiilor operaţionale se aplicã limitarea/condiţia cea mai restrictivã ce rezultã din raportarea la urmãtoarele 3 tipuri de suprafeţe de obstacolare: (i) geometricã, în conformitate cu cerinţele prezentei reglementãri, ale Anexei 14 ICAO şi ale documentelor complementare; (ii) electromagneticã, în conformitate cu cerinţele prezentei reglementãri, ale Anexei 10 ICAO şi ale documentelor complementare; (iii) operaţionalã, în conformitate cu cerinţele Doc. ICAO 8168 PANS OPS şi ale documentelor complementare; b) în zonele cu servituti aeronautice pentru care programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor nu prevãd modificarea condiţiilor operaţionale se aplicã limitarea/condiţia cea mai restrictivã ce rezultã din raportarea la suprafeţele de obstacolare (ii) şi (iii) de la lit. a); c) în absenţa informaţiilor referitoare la programele de dezvoltare ale aeroporturilor/aerodromurilor, pentru zonele cu servituti aeronautice se aplicã limitarea/condiţia cea mai restrictivã de la lit. a). 3.3. Zone de protecţie 3.3.1 (1) Cu scopul prevenirii influenţelor negative asupra performanţelor operaţionale ale mijloacelor de navigaţie aerianã şi/sau meteorologice, în vecinãtatea acestora se stabilesc, în condiţiile pct. 3.1.2 subpct. 2, urmãtoarele suprafeţe de protecţie: a) suprafeţe critice ILS (aferente antenelor de direcţie şi, respectiv, de pantã); b) suprafeţe sensibile ILS (aferente antenelor de direcţie şi, respectiv, de pantã); c) suprafeţe de protecţie radar; d) suprafeţe de protecţie VOR/DME; e) suprafeţe de protecţie NDB/Marker; f) suprafaţa de acţiune a radioaltimetrului; g) suprafeţe de protecţie a mijloacelor meteorologice; h) suprafeţe de protecţie a dispozitivului luminos de apropiere. (2) Zonele de protecţie corespunzãtoare suprafeţelor de protecţie menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementãrilor aeronautice privind protecţia, omologarea şi autorizarea mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice. 3.3.2. (1) Caracteristicile tipice ale zonelor de protecţie a mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice sunt prezentate în tabelul nr. 3.5: Tabelul nr. 3.5 Dimensiuni ale zonelor de protecţie a mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice
───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────
Zonã │ Dimensiuni(*)
├───────────────┬───────────────┬───────────
│ CAT I │ CAT II/III │ Zonã
(1) │ (2) │ (3) │ extinsã
│ │ │ (******)
│ │ │ (4)
───────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────
ILS - Direcţie(**) Zona sensibilã │600 m x 220 m │2750 m x 420 m │5500m x 900m
(vezi Fig. 1) ────────────────┼───────────────┼───────────────┤
Zona criticã │min.300m x 120m│min.300m x 120m│
│ 75m x 150m │ 75m x 150m │
───────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────
ILS-Pantã (***) Zona sensibilã │915m x min.150m│975m x min.210m│2200m x 600m
(vezi Fig. 2) ────────────────┼───────────────┼───────────────┤
Zona criticã │250m x min.150m│250m x min.150m│
───────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────
Radioaltimetru (****) │ .... │ 300 m x 120 m │1000m x 120m
───────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────
Dipispozitiv luminos de │ │ │
apropiere(*****) │ 900 m x 120 m │900 m x 120 m │1000m x 120m
───────────────────────────────────┼───────────────┴───────────────┼────────────
VOR/DME │ R = 600m │ R = 2000 m
───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────
NDB/Marker │ R = 100m │ R = 500 m
───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────
Radar (SRE, SSR, PAR) │ R = 150 m │ R = 1500 m
───────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────
Platformã meteorologicã │ 30 m x 30 m │500m x 500m
───────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────
unde: (*) - toate dimensiunile sunt mãsurate în plan orizontal
(**) - simetric faţã de axul pistei şi în faţa antenei ILS de direcţie
(raportat la direcţia de aterizare)
(***) - lateral faţã de axul pistei şi în faţa antenei ILS de pantã
(raportat la direcţia de aterizare)
(****) - simetric faţã de prelungirea axului pistei şi în faţa capãtului
fizic al pistei (raportat la direcţia de aterizare)
(*****) - simetric faţã de prelungirea axului pistei şi în faţa benzii
pistei (raportat la direcţia de aterizare)
(******) - pentru satisfacerea unor cerinţe stricte de control
şi protecţie
R - razã (distanţã) de la antena sistemului/echipamentului.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(2) Corespunzãtor particularitãţilor funcţionale şi operaţionale ale fiecãrui echipament utilizat pot exista diferenţe faţã de datele menţionate în tabelul nr. 3.5. (3) În cazul în care furnizorul echipamentului comunicã forma şi/sau dimensiunile zonelor de protecţie aferente, aceste date sunt prioritare. NOTA(CTCE) ---------- Fig. 1 - Zone de protectie ILS(d)(LOC) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 437 din 28 iunie 2007, la pagina 12.(a se vedea imaginea asociata) NOTA(CTCE) ---------- Fig. 2 - Zone de protectie ILS(p)(GP) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 437 din 28 iunie 2007, la pagina 12.(a se vedea imaginea asociata) 3.3.3. În interesul siguranţei navigaţiei aeriene, în zonele de protecţie aferente mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice, precum şi dispozitivelor luminoase de apropiere nu pot fi amplasate, construite şi/sau instalate niciun fel de obiective noi (clãdiri, împrejmuiri, structuri metalice, staţii radio, acţionãri electrice de forţã, sudurã electricã etc.) fãrã avizul de specialitate al AACR. 3.4. Regiuni de control 3.4.1. (1) Cu scopul asigurãrii controlului traficului aerian din vecinãtatea aerodromurilor, în spaţiul aerian aferent se stabilesc, în condiţiile pct. 3.1.2 subpct. 3, urmãtoarele regiuni de control: a) zona de control de aerodrom/CTR, potrivit datelor din tabelul nr. 3.6; b) regiune terminalã de control/TMA (conf. AIP România ENR 2.1-3). (2) Regiunile de control menţionate la alin. (1) fac obiectul reglementãrilor aeronautice privind procedurile de navigaţie aerianã. 3.4.2. În interesul siguranţei traficului aerian, al protejãrii rutelor standard de plecare/sosire (SID/STAR), al procedurilor de apropiere instrumentalã şi de decolare, în regiunile de control precizate la pct. 3.4.1. alin. (2) sunt interzise fãrã avizul de specialitate al AACR: a) amplasarea de obstacole/obiective de orice fel care, prin prezenţã sau funcţionare, implicã risc de coliziune şi/sau pot afecta regularitatea traficului aerian; b) concentrarea de obstacole peste limita/densitatea maximã reglementatã. Tabelul nr. 3.6
Regiuni de control
─────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
Nr. │ CTR │
crt.├──────────────────┬──────────────────────────────────┬───────────┬───────┤
│ Denumire/ │ Punct de referinţã (ARP) │ Cotã │ OBS. │
│ Localitate │ - coordonate (*) şi poziţie - │ aerodrom │ │
│ │ │ (***) │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
1. │ARAD/ │ 461035.58N; 0211543.28E │ 107 m │ (**) │
│Arad │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
2. │BACĂU/ │ 463119N; 0265437E │ 185 m │ (**) │
│Bacãu │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
3. │BAIA MARE/ │ 473929.70N; 0232758.39E │ 184 m │ (**) │
│Tãuţii Magheruş │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
4. │BUCUREŞTI/ │ 443012.54N; 0260612.94E │ 91 m │ (**) │
│Bãneasa │ (071°MAG 1480 m de prag 07) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
5. │BUCUREŞTI/ │ 443415.57N; 0260506.43E │ 96 m │ (**) │
│Otopeni │ (jumãtatea cãii de rulare "N")│ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
6. │CARANSEBEŞ/ │ 452513N; 0221508E │ 264 m │ (**) │
│Caransebeş │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
7. │CLUJ-NAPOCA/ │ 464706.33N; 0234110.03E │ 316 m │ (**) │
│Someşeni │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
8. │CONSTANŢA/ │ 442143.61N; 0282918.43E │ 108 m │ (**) │
│M. Kogãlniceanu │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
9. │CRAIOVA/ │ 441905.32N; 0235318.72E │ 191 m │ (**) │
│Craiova │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
10. │IAŞI/ │ 471043.53N; 0273712.16E │ 121 m │ (**) │
│Iaşi │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
11. │ORADEA/ │ 470131.16N; 0215408.67E │ 142 m │ (**) │
│Oradea │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
12. │SATU MARE/ │ 474212.29N; 0225308.18E │ 126 m │ (**) │
│Satu Mare │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
13. │SIBIU/ │ 454708.88N; 0240528.26E │ 456 m │ (**) │
│Turnişor │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
14. │SUCEAVA/ │ 474114.92N; 0262114.49E │ 418 m │ (**) │
│Salcea │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
15. │TULCEA/ │ 450346.35N; 0284252.01E │ 61 m │ (**) │
│Cataloi │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
16. │TÂRGU MUREŞ/ │ 462803.77N; 0242445.09E │ 294 m │ (**) │
│Vidrasãu │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┼──────────────────┼──────────────────────────────────┼───────────┼───────┤
17. │TIMIŞOARA/ │ 454835.40N; 0212016.34E │ 106 m │ (**) │
│Giarmata │ (jumãtatea pistei) │ │ │
─────┴──────────────────┴──────────────────────────────────┴───────────┴───────┘
unde:(*) - coordonatele geografice ale ARP sunt exprimate în sistemul WGS 84;
(**) - forma şi dimensiunile regiunilor de control sunt stabilite,
publicate în Publicaţia de Informare Aeronauticã - AIP România şi
reactualizate de AACR ori de câte ori fac obiectul reorganizãrii
structurii spaţiului aerian.
(***) - referinţa: sistemul Marea Neagrã 1975
CAP. IV Dispoziţii finale 4.1. - (1) Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã (AACR) defineşte servituţile aeronautice civile, caracteristicile zonelor aflate sub incidenţa servituţilor aeronautice civile (zone de siguranţã, zone de protecţie, regiuni de control etc.), precum şi condiţiile de realizare/utilizare a diferitelor obiective (construcţii, amenajãri, activitãţi etc.) în zonele respective. (2) Faţã de datele/elementele prezentei reglementãri, AACR poate impune cerinţe şi/sau restricţii locale suplimentare, determinate de condiţiile specifice ale terenurilor de aeronauticã civilã şi/sau de particularitãţile funcţionale şi operaţionale ale mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice, cu respectarea prevederilor reglementãrilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile. 4.2. AACR va adapta şi va actualiza prevederile prezentei reglementãri conform cerinţelor noi sau modificate ale reglementãrilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile. 4.3. AACR împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale implicate vor stabili zonele cu servituţi aeronautice civile şi regimul de protecţie adecvat, în conformitate cu prevederile reglementãrii RACR-CADT (ediţia curentã) privind condiţiile de avizare a documentaţiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zone cu servituţi aeronautice civile şi cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare. 4.4. În zonele cu servituţi aeronautice civile sunt interzise, fãrã avizul de specialitate al AACR, amplasarea şi realizarea de construcţii, amenajãri, instalaţii, echipamente şi alte obiective noi, precum şi desfãşurarea de activitãţi care afecteazã sau pot afecta siguranţa zborului. 4.5. (1) La emiterea avizelor de specialitate, pentru identificarea şi evaluarea influenţelor şi/sau factorilor perturbatori de orice fel AACR va analiza documentaţiile tehnice aferente obiectivelor (construcţii, amenajãri, activitãţi etc.) din zonele supuse servituţilor aeronautice civile în conformitate cu prevederile prezentei reglementãri, cu cerinţele reglementãrilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile, cu alte specificaţii tehnice şi operaţionale relevante, dupã caz. (2) La emiterea avizelor AACR pentru realizarea unor obiective în perimetrul terenurilor de aeronauticã civilã este necesar acordul prealabil al administratorilor terenurilor respective, însoţit de o evaluare a implicaţiilor/efectelor asupra siguranţei şi securitãţii aeronautice. 4.6. Administratorii aerodromurilor, ai mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice, precum şi proprietarii terenurilor, clãdirilor şi amenajãrilor aflate în zonele cu servituţi aeronautice civile sunt obligaţi sã respecte cerinţele reglementãrilor aeronautice referitoare la aceste zone şi restricţiile impuse prin avizele emise de AACR. 4.7. (1) Administratorii aerodromurilor şi administratorii mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice vor supraveghea zonele învecinate terenurilor de aeronauticã civilã pe care le deţin/opereazã, pentru identificarea şi evaluarea preliminarã a influenţelor şi/sau a factorilor perturbatori, de orice fel, asupra siguranţei zborului. (2) Administratorii aerodromurilor, respectiv administratorii mijloacelor de navigaţie aerianã şi meteorologice, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale vor stabili mãsurile de prevenire sau de remediere necesare, cu respectarea normelor legale în vigoare. -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.