Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 482 din 15 iunie 2007  pentru publicarea Acordului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la programele de cooperare transfrontaliera ale Romaniei cu Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia si Muntenegru si Ucraina pentru anul 2005    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 482 din 15 iunie 2007 pentru publicarea Acordului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la programele de cooperare transfrontaliera ale Romaniei cu Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia si Muntenegru si Ucraina pentru anul 2005

EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 12 septembrie 2007
ORDIN nr. 482 din 15 iunie 2007
pentru publicarea Acordului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la programele de cooperare transfrontalierã ale României cu Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia şi Muntenegru şi Ucraina pentru anul 2005
EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 12 septembrie 2007


În temeiul prevederilor <>art. 11 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor,
în conformitate cu dispoziţiile <>art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul economiei şi finanţelor emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aprobã publicarea Acordului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la programele de cooperare transfrontalierã ale României cu Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia şi Muntenegru şi Ucraina pentru anul 2005.
ART. 2
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul economiei şi finanţelor,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu,
secretar de stat
Bucureşti, 15 iunie 2007.
Nr. 482.

ACORD-CADRU

Comisia Comunitãţilor Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumitã în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de altã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul cã România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenţã PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul cã este convenabilã menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţã al Comunitãţii,
au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sã implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, aşa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsurã finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementatã în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, cã mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integralã sau parţialã privind implementarea unor mãsuri cãtre o terţã parte, stat sau agenţie.
În acest caz, termenii şi condiţiile unei asemenea delegãri vor fi menţionaţi în acordul ce urmeazã sã fie încheiat între Comisie şi terţa parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputã legatã de acest acord care nu poate fi rezolvatã prin consultare va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în douã exemplare, în limba englezã.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura internã a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sã fie în vigoare pentru o perioadã nedefinitã, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsurã aflatã încã în curs de execuţie va fi dusã la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor tipuri de cooperare convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţã PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.

Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.


Eugen Dijmãrescu,
ministru de stat
ROMÂNIA

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA

ACORD DE FINANŢARE
privind programele de cooperare transfrontalierã 2005 în România

Comisia Europeanã, denumitã în cele ce urmeazã Comisia, acţionând în numele şi beneficiul Comunitãţii Europene (CE), denumitã în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în cele ce urmeazã Beneficiarul, pe de altã parte,

au convenit urmãtoarele:

Mãsurile la care se face referire în art. 1 şi 5 de mai jos vor fi executate şi finanţate din resursele bugetului Comunitãţii, în conformitate cu prevederile incluse în prezentul acord de finanţare. Cadrul tehnic, legal şi administrativ de implementare a acestor mãsuri este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru din data de 12 martie 1991, încheiat între Comisie şi Beneficiar, cu adãugãrile aduse de termenii prezentului acord de finanţare şi ale Prevederilor speciale anexate la acesta.
ART. 1
Programul de cooperare transfrontalierã 2005 între România şi Bulgaria
(1) Ca parte a programului propriu de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţãri nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri descrise în anexa C1:
Numãrul programului: RO-PHARE 2005/017-535.01
Denumire: Program de cooperare transfrontalierã
2005 între România şi Bulgaria
Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2007
(2) Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este stabilitã la maximum 8 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumitã finanţarea nerambursabilã a CE.
(3) Pentru mãsura descrisã în anexa C1, finanţarea nerambursabilã a CE este valabilã pentru contractare pânã la 30 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilã a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã va fi anulat.
Termenul de execuţie a contractelor finanţãrii nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia are dreptul totuşi ca în circumstanţe excepţionale sã acorde o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca aceastã prelungire sã fie solicitatã în timp util şi justificatã corespunzãtor de cãtre beneficiar. Prezentul acord de finanţare va expira la data expirãrii execuţiei contractelor finanţãrii nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost folosite pânã la aceastã datã vor fi returnate Comisiei.
ART. 2
Programul de cooperare transfrontalierã 2005 între România şi Ungaria
(1) Ca parte a programului de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţãri nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri descrise în anexa C2:
Numãrul programului: RO-PHARE 2005/017-536.01
Denumire: Program de cooperare transfrontalierã
2005 între România şi Ungaria
Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2007
(2) Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este stabilitã la maximum 5 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumitã finanţarea nerambursabilã a CE.
(3) Pentru mãsura descrisã, finanţarea nerambursabilã a CE este valabilã pentru contractare pânã la 30 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilã a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã va fi anulat.
Termenul de execuţie a contractelor finanţãrii nerambursabile CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale sã acorde o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca aceastã prelungire sã fie solicitatã în timp util şi justificatã corespunzãtor de cãtre beneficiar. Prezentul acord de finanţare va expira la data expirãrii execuţiei contractelor finanţãrii nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost folosite pânã la aceastã datã vor fi returnate Comisiei.
ART. 3
Programul de cooperare transfrontalierã 2005 între România şi Moldova
(1) Ca parte a programului de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţãri nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri descrise în anexa C3:
Numãrul programului: RO-PHARE 2005/017-537.01
Denumire: Program de cooperare transfrontalierã/
vecinãtate 2005 între România şi
Moldova
Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2007
(2) Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este stabilitã la maximum 7 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumitã finanţare nerambursabilã a CE.
(3) Pentru mãsura descrisã, finanţarea nerambursabilã a CE este valabilã pentru contractare pânã la 30 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilã a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã va fi anulat.
Termenul de execuţie a contractelor finanţãrii nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale sã acorde o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca aceastã prelungire sã fie solicitatã în timp util şi justificatã corespunzãtor de cãtre beneficiar. Prezentul acord de finanţare va expira la data expirãrii execuţiei contractelor finanţãrii nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost folosite pânã la aceastã datã vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Programul de cooperare transfrontalierã între România şi Serbia şi Muntenegru
(1) Ca parte a programului de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţãri nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri descrise în anexa C4:
Numãrul programului: RO-PHARE 2005/017-538.01
Denumire: Program de cooperare transfrontalierã/
vecinãtate 2005 între România şi
Serbia şi Muntenegru
Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2007
(2) Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este stabilitã la maximum 5 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumitã finanţarea nerambursabilã a CE.
(3) Pentru mãsura descrisã, finanţarea nerambursabilã a CE este valabilã pentru contractare pânã la 30 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilã a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã va fi anulat.
Termenul de execuţie a contractelor finanţãrii nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale sã acorde o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca aceastã prelungire sã fie solicitatã în timp util şi justificatã corespunzãtor de cãtre beneficiar. Acest acord de finanţare va expira la data expirãrii execuţiei contractelor finanţãrii nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost folosite pânã la aceastã datã vor fi returnate Comisiei.
ART. 5
Programul de cooperare transfrontalierã între România şi Ucraina
(1) Ca parte a programului de sprijin, Comunitatea va contribui, prin intermediul unei finanţãri nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri descrise în anexa C5:
Numãrul programului: RO-PHARE 2005/017-539.01
Denumire: Program de cooperare transfrontalierã/
vecinãtate 2005 între România şi
Ucraina
Durata contractãrii: pânã la 30 noiembrie 2007
(2) Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este stabilitã la maximum 9 milioane euro, în cele de mai jos fiind denumitã finanţarea nerambursabilã a CE.
(3) Pentru mãsura descrisã, finanţarea nerambursabilã a CE este valabilã pentru contractare pânã la 30 noiembrie 2007, cu respectarea prevederilor prezentului acord de finanţare. Toate contractele trebuie semnate pânã la aceastã datã. Orice sold al fondurilor din finanţarea nerambursabilã a CE care nu au fost contractate pânã la aceastã datã va fi anulat.
Termenul de execuţie a contractelor finanţãrii nerambursabile a CE este 30 noiembrie 2008. Comisia poate totuşi ca în circumstanţe excepţionale sã acorde o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de execuţie a contractului, cu condiţia ca aceastã prelungire sã fie solicitatã în timp util şi justificatã corespunzãtor de cãtre beneficiar. Prezentul acord de finanţare va expira la data expirãrii execuţiei contractelor finanţãrii nerambursabile a CE. Toate fondurile care nu au fost folosite pânã la aceastã datã vor fi returnate Comisiei.
ART. 6
Gestiune financiarã
Pentru fiecare dintre mãsurile definite în art. 1-5, Fondul Naţional va deschide şi va gestiona un cont bancar separat.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii va depune solicitãri de platã separate pentru fiecare dintre aceste mãsuri.
Nu vor exista realocãri de buget între mãsurile care fac obiectul prezentului acord de finanţare, decât în urma unei decizii a Comisiei în acest sens.
ART. 7
Adrese
Corespondenţa aferentã executãrii uneia dintre mãsurile de mai sus, cu specificarea numãrului şi denumirii mãsurilor, va fi adresatã urmãtorilor:


┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Beneficiar: │Comunitatea: │
│Dl Istvan Jakab, │Dl Jonathan Scheele, │
│secretar de stat │şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti│
│Ministerul Finanţelor Publice │Str. Jules Michelet nr. 18-20 │
│Guvernul României � Bucureşti │
│Bd. Mircea Vodã nr. 44, │România │
│scara C, sectorul 3 │Fax: 00 40 1 212 88 08 │
│Bucureşti │ │
│România │ │
│Fax: 00 40 21 1 302 52 32 │ │
└──────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘



ART. 8
Numãrul de exemplare originale
Prezentul acord de finanţare este întocmit în douã exemplare, în limba englezã.
ART. 9
Intrarea în vigoare
Prezentul acord de finanţare va intra în vigoare la data la care va fi semnat de cãtre ambele pãrţi. Nicio cheltuialã înainte de aceastã datã nu va fi eligibilã pentru finanţarea nerambursabilã a CE.
Anexele constituie parte integrantã din prezentul acord de finanţare.

Întocmit la Bucureşti la 16 august 2006.

Pentru Beneficiar,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu,
ministrul finanţelor publice

Pentru Comunitate,
Jonathan Scheele,
şeful Delegaţiei
Comisiei Europene în România

Anexe
Anexa A: Acord-cadru (inclusiv subanexa A)
Anexa B: Arbitraj
Anexa C: Prevederi speciale
Anexa C1: Programul de cooperare transfrontalierã 2005 între România şi Bulgaria
Anexa C2: Programul de cooperare transfrontalierã 2005 între România şi Ungaria
Anexa C3: Programul de cooperare transfrontalierã/vecinãtate 2005 între România şi Moldova
Anexa C4: Programul de cooperare transfrontalierã/vecinãtate 2005 între România şi Serbia şi Muntenegru
Anexa C5: Programul de cooperare transfrontalierã/vecinãtate 2005 între România şi Ucraina
Anexa C6: Reglementãri generale de implementare comune tuturor celor 5 programe
Anexa D: Vizibilitate/Publicitate
Anexa E: Bugetul total al celor 5 programe de cooperare transfrontalierã


ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã finanţarea gratuitã a CEE, a cãrui valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfãşura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuitã a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea finanţãrii gratuite a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuitã a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plãţi în baza memorandumului de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionalã a acestei perioade trebuie sã fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuitã a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicitã.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementatã de Beneficiar, autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sã cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementãrii programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuitã a CEE sã fi fost angajatã anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primã tranşã de platã, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitãţi
Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnicã va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sã fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sã fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanţa internaţionalã, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscutã urgenţa situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importanţei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în douã etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sã autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sã fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura cã pentru fiecare operaţie oferta selectatã este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificãrilor şi al garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cât de repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnicã
1. Contractele de cooperare tehnicã, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenţã tehnicã, vor fi încheiate dupã negocierea directã cu consultantul sau, dacã se justificã din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitaţiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sã fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sã fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listã scurtã cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificãrilor, experienţei şi independenţei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sã aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sã încheie contractul.
5. Când existã recurs la o procedurã de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participã la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinaţionale ori aranjamente pentru programe de asistenţã economicã şi de cooperare tehnicã.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanţa contractului justificã aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitaţiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o lunã dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, de livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiaţi ai acestuia sã intre în statul Beneficiarului, sã se stabileascã în stat, sã lucreze acolo şi sã pãrãseascã statul respectiv, aşa cum o justificã natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, de livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obligã sã acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sã aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Cehã, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vamã
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuitã a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuitã a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sã fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, aşa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţa imediatã conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a ţine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuitã a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe existã sau urmeazã sã fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executã contracte de cooperare tehnicã finanţate din finanţarea gratuitã a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnicã, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sã fie reexportate sau sã se dispunã de ele în ţarã conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice ce importã echipament profesional, aşa cum se prevede la art. 11, dacã solicitã astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, aşa cum este definit prin legislaţia naţionalã a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declarã de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeazã altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sã fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehã, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuitã a CEE, documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauzã vor fi efectuate în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedentã efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sã-şi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţi corespunzãtor autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnicã sau financiarã ori de audit pe care o considerã necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sã ducã la îndeplinire evaluãrile sau inspecţiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei sã aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în execuarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sã execute o evaluare ulterioarã şi o evaluare contabilã finalã a programului. Evaluarea ulterioarã va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabilã finalã va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independentã asupra corectitudinii şi compatibilitãţii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitãţii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabilã va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmãrirea mãsurilor
Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura, care sã fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiarã despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri. Dispute
1. Orice problemã legatã de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constatã neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ. Adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi, prevãzute aici, trebuie sã aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicitã la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã pãrţii autorizate sã primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectivã. În caz de urgenţã sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.


ANEXA B

ARBITRAJ

Orice disputã între pãrţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrãrii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altã parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (numit în continuare şi conducãtor) va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sã numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneazã, decedeazã sau devine incapabil sã îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.


ANEXA C

PREVEDERI SPECIALE

ANEXA C1

Programul de cooperare transfrontalierã 2005 între România şi Bulgaria

1. Obiective şi descriere
1.1. Obiective generale ale cooperãrii româno-bulgare
* Îmbunãtãţirea cooperãrii şi stimularea integrãrii între cele douã ţãri şi Uniunea Europeanã, precum şi sprijinirea stabilitãţii şi securitãţii în regiune
Promovarea bunei vecinãtãţi şi stabilitãţii în regiunile frontaliere CEEC (şi, în special, cea dintre România şi Bulgaria) prin finanţarea unor proiecte care vor aduce beneficii palpabile în regiunile şi comunitãţile existente de cele douã pãrţi ale graniţei
* Promovarea cooperãrii dintre regiunile de graniţã în ambele ţãri, ajutând la depãşirea de cãtre aceste ţãri a problemelor specifice de dezvoltare care pot apãrea ca urmare a poziţiei acestora în cadrul economiilor generale, în interesul comunitãţilor locale şi într-o manierã compatibilã cu protecţia mediului
Promovarea înfiinţãrii şi dezvoltãrii ulterioare a reţelelor de cooperare de fiecare parte a graniţei şi stabilirea de conexiuni între aceste reţele şi reţelele mai largi ale Comunitãţii
1.2. Scopuri specifice ale proiectului
* Dezvoltarea infrastructurii de transport şi a accesibilitãţii prin reabilitarea drumurilor de acces între Montana şi Lom (proiectul BG2005/017-455.01)
* Îmbunãtãţirea dezvoltãrii economice în regiunea de graniţã (proiectul RO2005/017-535.01)
* Îmbunãtãţirea şi implementarea administrãrii comune a mediului (proiectele BG2005/017-455.02 şi RO2005/017-535.02)
* Înfiinţarea unui mecanism flexibil de finanţare a dezvoltãrii socioeconomice prin intermediul aşa-numitelor "proiecte peopleto-people" (dezvoltare economicã localã, instruire şi mãsuri de ocupare a forţei de muncã, îmbunãtãţirea fluxului de informaţii şi a comunicãrii, schimburi culturale etc.) cu impact transfrontalier (proiectele BG 2005/017-455.03 şi RO 2005/017-535.03)
Mai mult, în scopul de a întocmi o listã de proiecte mature şi de a îmbunãtãţi aptitudinile de programare şi administrare a proiectelor în domeniul programelor de cooperare transfrontalierã, pregãtirea proiectelor poate face parte din activitãţile de sprijin al programelor prin asistenţã tehnicã (proiectele BG 2005/017-455.04 şi RO 2005/017-535.04).
1.3. Descrierea programului
Programul pentru 2005 a fost proiectat pe baza setului de proiecte definite în cooperare de cãtre ţãrile partenere şi aprobate la întâlnirea de la Sofia a Comitetului comun de cooperare care a avut loc în data de 20 aprilie 2005.
Descrierea în rezumat*1) a fiecãrui proiect administrat de cãtre România în cadrul programelor româneşti de cooperare transfrontalierã grupate pe obiective sectoriale este urmãtoarea:
-----------
*1) Descrierile sunt orientative; unele detalii pot fi modificate.

JPD prioritatea 2: Dezvoltare economicã


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ RO 2005/017-535.01 - Schema de finanţare │
│ nerambursabilã pentru dezvoltarea cooperãrii în afaceri │
│ şi a infrastructurii de afaceri │
├───────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ Durata │ 24 de luni │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Twinning │ N/A │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Buget PHARE │ 3,400 milioane euro │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Agenţie de │ Ministerul Integrãrii Europene │
│ implementare │ din România │
└───────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘


Rezultatul aşteptat este îmbunãtãţirea cooperãrii şi a infrastructurii de afaceri care sã ducã la o dezvoltare economicã sustenabilã şi o mai bunã coerenţã în regiunea graniţei.
Alte efecte ale acestei componente a schemei de finanţare nerambursabilã sunt:
- îmbunãtãţirea infrastructurii de importanţã transfrontalierã, legatã de afaceri (reţele modernizate, blocaje înlãturate, infrastructura înfiinţatã/modernizatã), inclusiv a nivelului de afaceri şi servicii de comunicare furnizate. Toate aceste activitãţi vor fi desfãşurate cu respectarea protecţiei mediului;
- îmbunãtãţirea eficienţei cooperãrii transfrontaliere dintre instituţiile de cercetare, inclusiv construirea reţelelor şi fluxul de informaţii dintre instituţiile de cercetare şi dezvoltare şi centrele de inovaţii;
- iniţiativele de cooperare transfrontalierã încurajate prin furnizarea accesului la informaţia privind posibilitãţile de afaceri şi pieţele existente dincolo de graniţe;
- intensificarea cãutãrii de parteneri, dezvoltarea şi crearea de proiecte de cooperare şi reţele între firmele de afaceri;
- armonizarea sistemelor de instruire legate de dezvoltarea economicã;
- îmbunãtãţirea capacitãţii de absorbţie a instituţiilor de sprijin pentru firmele de afaceri.
JPD prioritatea 3: Protecţia mediului şi administrare


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ RO 2005/017-535.02 - Schema de finanţare │
│ nerambursabilã pentru protecţia mediului şi │
│ administrare │
├───────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ Durata │ 24 de luni │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Twinning │ N/A │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Buget PHARE │ 3,400 milioane euro │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Agenţie de │ Ministerul Integrãrii Europene │
│ implementare │ din România │
└───────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘


Rezultatul aşteptat este un mediu îmbunãtãţit, protejat şi bine administrat în regiunea graniţelor şi utilizarea sustenabilã a resurselor naturale.
Alte efecte ale acestei componente a schemei de finanţare nerambursabilã sunt:
- înfiinţarea de organisme/organizaţii/asociaţii comune, precum şi parteneriate legate de mediu, dezvoltate şi implementate în sectorul mediului;
- evaluãri ale impactului, evaluãri ale nevoilor, studii de fezabilitate şi alte studii acoperind documentele preparatorii pentru acţiunile elaborate de investiţii în sectorul mediului;
- înfiinţarea de sisteme comune şi armonizate de monitorizare şi informare;
- restaurarea habitatelor cu importanţã ecologicã;
- îmbunãtãţirea şi armonizarea administrãrii comune a siturilor naturale;
- realizarea studiilor şi inventarelor;
- informarea cu privire la mediu, sporirea conştientizãrii, implementarea programelor educaţionale, precum şi înfiinţarea şi echiparea centrelor de informare;
- planificarea îndiguirilor şi reglementãrii fluviilor;
- prevenirea inundaţiilor şi implementarea controlului eroziunii malurilor şi a coastelor;
- îmbunãtãţirea capacitãţii de administrare a mediului, precum şi a rãspunsului acesteia la urgenţele marine şi de apã, inclusiv îmbunãtãţirea planificãrii împotriva dezastrelor de mediu.
JPD prioritatea 4: Acţiuni people-to-people, Fondul comun pentru proiecte mici


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ RO 2005/017-535.03 - Acţiuni people-to-people │
├───────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ Durata │ 24 de luni │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Twinning │ N/A │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Buget PHARE │ 0,800 milioane euro │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Agenţie de │ Ministerul Integrãrii Europene │
│ implementare │ din România │
└───────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘


Acţiunile people-to-people sunt menite sã încurajeze şi sã sprijine dezvoltarea în continuare a reţelelor de cooperare sustenabilã între pãrţile implicate la nivel local şi regional în regiunea de graniţã, în scopul de a spori capacitãţile de personal şi instituţionale de cooperare şi participare la viitoarele programe de dezvoltare.
Fondul va finanţa anumite proiecte people-to-people selectate la scarã micã. Finanţãrile nerambursabile vor fi disponibilizate doar pentru anumite proiecte ale cãror obiective imediate sunt necomerciale şi neorientate pe obţinerea de profit. Proiectele comune, în special acolo unde sunt cofinanţate de parteneri din Bulgaria şi România, vor fi încurajate în mod deosebit. Solicitarea de propuneri se va axa pe teme de dezvoltare economicã, mediu, turism, schimburi culturale, democraţie localã şi studii de planificare/dezvoltare.
JPD mãsura orizontalã: Asistenţa tehnicã de sprijinire a programelor


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ RO 2005/017-535.04 - Schema de finanţare │
│ nerambursabilã pentru asistenţã tehnicã de sprijinire a │
│ programelor │
├───────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ Durata │ 24 de luni │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Twinning │ N/A │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Buget PHARE │ 0,400 milioane euro │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Agenţie de │ Ministerul Integrãrii Europene │
│ implementare │ din România │
└───────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘


Scopul acestui proiect este de a furniza asistenţã tehnicã în vederea întãririi capacitãţii de elaborare, pregãtire şi implementare de proiecte adecvate pentru urmãtorul program de cooperare transfrontalierã între România şi Bulgaria şi de sprijinire a eforturilor autoritãţilor relevante centrale, regionale şi locale de înfiinţare a viitoarelor organisme tehnice comune şi de administrare a viitoarelor proiecte, dupã aderarea la Uniunea Europeanã.
2. Buget
2.1. Tabel de buget pentru 2005
Distribuţia cifrelor în acest tabel este indicativã în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Cifrele sunt exprimate în milioane euro.


┌─────────────┬───────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐
│Nr. │ │Dez │ │ │Fon- │Con- │ │
│ │ │vol │ INV │Total│duri │tribu│ │
│ │ │tarea│ │PHARE│naţi │tia │ Total│
│ │ Denumirea │insti│ │ │onale│Bene-│ │
│ │ │tuţi │ │ │publi│fici-│ │
│ │ │onalã│ │ │ce*) │aru- │ │
│ │ │ (IB)│ │ │ │lui │ │
├─────────────┼───────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│RO 2005/017- │Cooperare în afaceri şi 𗈔,000𗈗,400𗈗,400𗈕,134𗈔,504│ 5,038│
�.01 │dezvoltarea infrastructurii│ │ │ │ │ │ │
│ │de afaceri │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│RO 2005/017- │Mediu şi protecţia mediului𗈔,000𗈗,400𗈗,400𗈕,134𗈔,504│ 5,038│
�.02 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│RO 2005/017- │Fondul comun pentru 𗈔,800𗈔,000𗈔,800𗈔,248𗈔,111│ 1,159│
�.03 │proiecte mici │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│RO 2005/017- │Asistenţã tehnicã/ 𗈔,400𗈔,000𗈔,400𗈔,000𗈔,000│ 0,400│
�.04 │activitãţi sprijin programe│ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │TOTAL: 𗈕,200𗈚,800𗈜,000𗈖,516𗈕,119󧓓,635│
└─────────────┴───────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘



*) Cofinanţare din partea autoritãţilor naţionale, regionale, locale, municipale, împrumuturi ale instituţiilor financiare acordate entitãţilor publice, fonduri provenind de la întreprinderi publice.

2.2. Principiul cofinanţãrii
În conformitate cu procedurile PHARE, toate proiectele de investiţii finanţate de PHARE trebuie sã beneficieze de cofinanţare din fonduri naţionale publice.
Contribuţia Comunitãţii poate ajunge pânã la 75% din totalul cheltuielii publice eligibile. Impozitele nu constituie un element eligibil pentru cofinanţare.
Cofinanţarea proiectelor de asistenţã tehnicã pentru dezvoltare instituţionalã (IB) este furnizatã cel puţin de cãtre ţara beneficiarã, care suportã anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea resurselor umane sau a altor tipuri de resurse necesare pentru o absorbţie eficientã şi eficace a asistenţei PHARE. Acest lucru nu exclude cofinanţarea din fonduri naţionale.
Proiectele selectate prin schemele de finanţare nerambursabilã (investiţii şi dezvoltare instituţionalã) vor fi cofinanţate în numerar prin PHARE, Beneficiar şi resurse guvernamentale. Beneficiarul trebuie sã furnizeze cel puţin 10% din costurile totale. Costurile eligibile rãmase vor fi împãrţite între sprijinul PHARE pânã la maximum 75%, iar Guvernul român contribuie cu restul costurilor.
3. Aranjamente instituţionale şi de implementare specifice
3.1. Agenţii de implementare
Agenţia de implementare va fi Ministerul Integrãrii Europene, prin Direcţia de cooperare transfrontalierã, care va avea responsabilitatea generalã a implementãrii întregului program, inclusiv aprobarea documentelor de licitaţie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor. Direcţia de plãţi din cadrul aceluiaşi minister va efectua plata facturilor.
3.2. Biroul regional de cooperare transfrontalierã
De partea românã, Ministerul Integrãrii Europene poate delega o parte considerabilã a responsabilitãţilor proprii de implementare a cooperãrii transfrontaliere cãtre un organism regional, situat în zona de graniţã. În acest sens, agenţia pentru dezvoltare regionalã relevantã va înfiinţa un birou regional de cooperare transfrontalierã în Cãlãraşi, care va acţiona în strânsã cooperare cu Ministerul Integrãrii Europene.
3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)
JCC va fi organismul strategic al programului de cooperare transfrontalierã CBC BG-RO. Format din membri provenind din cele douã ţãri la nivel naţional, regional şi local, JCC va asigura o administrare comunã a programului şi prin aceasta o vedere de ansamblu a politicilor şi, de asemenea, financiarã a operãrii programului de cooperare transfrontalierã.
Principalele responsabilitãţi ale JCC sunt:
- adoptarea Documentului comun de programare (JPD) şi a altor ajustãri ulterioare, dupã caz;
- adoptarea fişelor de proiect şi a propunerilor de finanţare care sã fie înaintate în vederea exerciţiului de programare anualã;
- analizarea şi aprobarea rapoartelor comune şi de progres finale şi implementare, înainte de înaintarea acestora Comisiei;
- aprobarea cadrului de sarcini ale Secretariatului tehnic comun.
JCC este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
JCC va include de asemenea reprezentanţi ai societãţii civile, ONG-urilor, actorilor economici şi sociali, organizaţiilor de sector - de exemplu, camere de comerţ, sindicate etc. Aceştia pot participa la JCC având rol de consultare, nu ca membri cu drept de vot.
Reprezentanţii Comisiei Europene pot participa la JCC cu rol de consultare.
Preşedinţia JCC va fi deţinutã în comun de agenţiile de implementare din România şi Bulgaria.
JCC se va întruni cel puţin o datã pe an pentru a monitoriza implementarea programului şi a aproba fişele de proiect pentru propunerea financiarã anualã.
3.4. Comitetul comun de coordonare (JSC)
JSC constituie organismul operaţional al programului de cooperare transfrontalierã (CBC). Principalele responsabilitãţi ale JSC sunt:
- elaborarea fişelor de proiect în vederea exerciţiului de programare anualã, care va fi înaintat JCC pentru a fi adoptat;
- supervizarea solicitãrilor de propuneri/pachetului de aplicaţie (redactat de Secretariatul tehnic comun) pentru a fi înaintate spre publicare agenţiei de implementare respective;
- supervizarea activitãţilor Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;
- analiza periodicã a progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor specifice (şi cuantificate) ale programului şi analiza rezultatelor implementãrii (îndeplinirea scopurilor stabilite pe fiecare mãsurã).
JSC este format din:
- reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul specific al acestui comitet şi în vederea sporirii proprietãţii locale, autoritãţile regionale şi locale trebuie sã fie reprezentate pe larg;
- reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de observatori.
3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)
Agenţiile de implementare (IA) vor înfiinţa împreunã un secretariat tehnic comun (JTS). Acesta va avea în mod deosebit responsabilitatea funcţiei de secretariat a JCC şi JSC, precum şi cea de asistare a IA. JTS va avea de asemenea responsabilitatea sarcinilor zilnice de administrare legate de programul de cooperare transfrontalierã (CBC), cu considerarea corespunzãtoare a rolurilor şi responsabilitãţilor agenţiilor de implementare.
JTS va acorda asistenţã JCC şi JSC în sarcinile administrative şi practice ale acestora; va superviza asistenţa tehnicã furnizatã în cadrul acestui program, va întocmi proiecte cu autorul unei facilitãţi de pregãtire a proiectelor şi îşi va asuma sarcini privind pregãtirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor în cadrul programului de vecinãtate (NP).
3.6. Reguli şi proceduri ale programului
Comisia va elabora instrucţiuni specifice pentru implementarea schemelor de grant.
3.6.1. Criterii principale de eligibilitate
În contextul programului de cooperare transfrontalierã (CBC), urmãtoarele proiecte vor fi considerate ca fiind proiecte comune:
- proiecte simple cu efect transfrontalier, care au loc în principal sau în exclusivitate de o parte a graniţei, însã în beneficiul ambelor ţãri partenere;
- proiecte complementare, în cadrul cãrora o activitate desfãşuratã de o parte a graniţei este însoţitã de desfãşurarea unei activitãţi similare de cealaltã parte a graniţei;
- proiecte integrate, în care partenerii de ambele pãrţi ale graniţei contribuie cu diferite elemente la un proiect unic.
Pentru a putea fi eligibil în vederea cofinanţãrii prin PHARE CBC, un proiect trebuie sã se încadreze în una dintre categoriile de mai sus.
3.6.2. Criterii generale de selecţie pentru schemele de finanţare nerambursabilã în programele de cooperare transfrontalierã (CBC)
Activitãţile din cadrul schemelor de finanţare nerambursabilã finanţate prin CBC trebuie sã fie coerente cu politicile naţionale sau sã demonstreze coerenţa cu capitolele relevante din Planul naţional de dezvoltare sau procesul de asociere. Activitãţile trebuie sã completeze, dar sã nu se suprapunã peste activitãţile prevãzute sau implementate prin programele naţionale PHARE.
Activitãţile trebuie sã demonstreze în mod clar o caracteristicã transfrontalierã prin implicarea unei instituţii partenere din cealaltã ţarã sau prin beneficiile acumulate pentru comunitãţile aflate de cele douã pãrţi ale graniţei. Activitãţile trebuie implementate în apropierea graniţei.
Activitãţile eligibile în cadrul programelor naţionale PHARE trebuie sã caute cu prioritate finanţarea în cadrul programului respectiv. Doar proiectele de naturã pur transfrontalierã pot fi finanţate prin programul de cooperare transfrontalierã (CBC).
3.6.3. Lista potenţialilor beneficiari ai schemelor de finanţare nerambursabilã
Beneficiarii potenţiali ai acestor scheme vor fi în cadrul acestui program CBC (lista nu este exhaustivã):
- autoritãţile locale şi regionale din regiunile de graniţã respective;
- organizaţii, asociaţii şi fundaţii nonguvernamentale şi nonprofit (ONG şi ONP), cum ar fi organizaţii pentru sprijinirea afacerilor, agenţii de întreprinderi locale, agenţii de dezvoltare, camere de comerţ, agenţii de turism, instituţii educaţionale şi de instruire, asociaţii ale producãtorilor, sindicate;
- companii şi organisme publice judeţene şi regionale de gospodãrire a apelor şi apelor reziduale, protecţie a râurilor şi protecţie împotriva inundaţiilor; agenţii de protecţie a mediului judeţene şi regionale; administraţiile parcurilor naturale (cu responsabilitãţi la nivel central, regional şi municipal) şi direcţiile forestiere locale etc.;
- companii publice de administrare a drumurilor şi cãilor ferate;
- organisme locale ale sistemului legal de administrare localã;
- agenţii de ocupare a forţei de muncã.
Lista beneficiarilor eligibili va fi detaliatã în Solicitarea de propuneri/Instrucţiunile pentru aplicanţi.
Prevederile continuã cu regulile de implementare generalã comune tuturor programelor de cooperare transfrontalierã 2005 - vezi anexa C6.


ANEXA C2

Programul de cooperare transfrontalierã 2005 între România şi Ungaria

1. Obiective şi prioritãţi
În acest capitol sunt descrise mãsurile*2) avute în vedere pentru anul bugetar 2005 în cadrul PHARE în Programul de cooperare transfrontalierã (CBC) al României cu Ungaria. Aceste mãsuri sunt de asemenea consecvente cu Programul iniţiativei comunitare şi mãsurile prevãzute în INTERREG IIIA pentru cooperarea dintre HU şi RO (şi HU-SCG).
-------------
*2) Fiecare mãsurã avutã în vedere pentru implementare în acest program va avea în cele ce urmeazã un antet PHARE/2005/017-536 care se continuã cu un sistem de numerotare prin care sunt identificate programul şi mãsura însãşi.

Obiectivul global al programelor HU-RO/HU-SCG CBC este apropierea popoarelor, comunitãţilor şi actorilor economici din regiunea graniţei în scopul de a stabili o bazã sãnãtoasã pentru o dezvoltare economicã şi socialã echilibratã, asigurând oportunitãţi optime de dezvoltare pentru cele trei ţãri.
Scopul general al acestui program PHARE, ale cãrui elemente centrale derivã din analiza SWOT, a condus la formularea urmãtoarelor obiective specifice:
* obiectivul specific nr. 1: Înfiinţarea şi dezvoltarea sistemelor fizice şi de infrastructurã pentru sprijinirea cooperãrii;
* obiectivul specific nr. 2: Înfiinţarea şi dezvoltarea unui sistem comun de protejare şi capitalizare a resurselor naturale comune care sã promoveze dezvoltarea sustenabilã;
* obiectivul specific nr. 3: Întãrirea legãturilor economice dintre regiunile de graniţã în scopul îmbunãtãţirii dezvoltãrii economice sustenabile prin exploatarea activelor comune;
* obiectivul specific nr. 4: Dezvoltarea unei coerenţe sociale şi culturale între popoare şi comunitãţi.
În lumina obiectivelor enumerate mai sus, partenerii au convenit o serie de prioritãţi şi mãsuri care constituie coloana vertebralã a strategiilor proprii de dezvoltare a cooperãrii transfrontaliere în perioada 2004-2006.



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CBC RO-HU 2004-2006 - Prioritãţi şi mãsuri │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Schema de finanţare nerambursabilã │
├───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 1 │Întãrirea integritãţii spaţiului, fizice şi de │
│ │infrastructurã a regiunilor de graniţã dintre │
│ │Ungaria şi România │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.1 │Îmbunãtãţirea infrastructurii transfrontaliere │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.2 │Soluţionarea problemelor comune în domeniul protecţiei│
│ │mediului şi prevenirii inundaţiilor │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 2 │Promovarea iniţiativelor de cooperare în vederea │
│ │facilitãrii integrãrii pieţelor şi sporirii coerenţei │
│ │între societãţile locale │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.1 │Dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi a │
│ │serviciilor de afaceri comune │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.2 │Sprijinirea cooperãrii întreprinderilor │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.4 │Promovarea cooperãrii în domeniul cercetãrii şi │
│ │dezvoltãrii tehnologice şi dezvoltãrii resurselor │
│ │umane │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 2 │Fondul comun pentru proiecte mici │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.3 │Încurajarea cooperãrii dintre instituţii şi comunitãţi│
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 3 │Asistenţã tehnicã │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.1 │Gestiunea şi administrarea programului (doar pentru │
│ │Ungaria) │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.2 │Publicitatea, monitorizarea şi evaluarea programului │
│ │(doar pentru Ungaria) │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.3 │Activitatea de sprijinire a programului (doar pentru │
│ │România) │
└───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┘



PHARE/2005/017-536.01 - Cooperare transfrontalierã între România şi Ungaria
Programul constã în cooperarea României cu Ungaria la aceastã graniţã, în cadrul regulilor compatibile cu regulile INTERREG IIIA, inclusiv cele privind licitaţia comunã şi procedurile de selecţie.
Acest program PHARE 2005 va contribui la implementarea urmãtoarelor sarcini specifice:


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Construcţia şi reabilitarea drumurilor publice │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Colectarea şi tratarea deşeurilor │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reabilitarea şi curãţarea siturilor contaminate │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Investiţii legate de dezvoltarea zonelor comune de protecţie │
│a naturii şi a parcurilor naturale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Investiţii legate de dezvoltarea acţiunilor comune de │
│protejare a fluviilor şi prevenire a inundaţiilor │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru utilizarea surselor de energie regenerabilã cu │
│impact transfrontalier │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea facilitãţilor existente de infrastructurã de afaceri │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Înfiinţarea de noi incubatoare de afaceri │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru evenimentele de afaceri transfrontaliere │
│facilitând întâlnirea IMM-urilor │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru cooperarea întreprinderilor cu privire la │
│activitãţile transfrontaliere │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru înfiinţarea de noi parteneriate, colaborarea │
│dintre instituţiile de cercetãri │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cooperarea în domeniul educaţiei şi instruirii profesionale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin acordat evenimentelor transfrontaliere, acţiunilor │
│people-to-people şi pentru cooperarea instituţiilor şi │
│comunitãţilor │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Asistenţã tehnicã pentru gestionarea şi implementarea │
│programelor │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali în aceastã schemã de finanţare nerambursabilã sunt prezentaţi mai jos.
În plus, fişa proiectului identificã criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru 2005. Acest program este conectat la programele corespondente, pe care le va implementa Ungaria în cadrul regimului INTERREG IIIA.
2. Bugetul
Tabel pentru anul bugetar 2005
Distribuţia cifrelor între liniile bugetare este orientativã în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Cifrele sunt exprimate în milioane euro.


┌────────────────────┬───────────────────────┬──────────┬───────────────┬──────┐
│Proiectul de │ Alocare PHARE │ │ │ │
│implementare ├─────┬───────────┬─────┤Fonduri │ Contribuţia │ Total│
│se împarte în trei │ INV │Constructie│Total│publice │ Beneficiarului│ cost │
│componente │ │institu- │ │naţionale │ │ │
│(milioane euro) │ │tionala │ │ │ │ │
│ │ │ (IB) │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────────┼──────┤
│Schema de │ 4,09│ │ 4,09│ 1,37│ 0,61│ 6,07│
│finanţaredezvoltare │ │ │ │ │ │ │
│economicã │ │ │ │ │ │ │
│şi socialã │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│Prioritãţile 1 │ │ │ │ │ │ │
│şi 2 │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────────┼──────┤
│Acţiuni │ 0│ 0,66│ 0,66│ 0,22│ 0,10│ 0,98│
│people-topeople/ │ │ │ │ │ │ │
│JSPF │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│Prioritatea 2: │ │ │ │ │ │ │
│Încurajarea │ │ │ │ │ │ │
│cooperãrii │ │ │ │ │ │ │
│dintre instituţii │ │ │ │ │ │ │
│şi comunitãţi │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────────┼──────┤
│Asistenţã │ 0│ 0,25│ 0,25│ 0│ 0│ 0,25│
│tehnicã │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│Prioritatea 3 │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────────┼──────┤
│Total proiect │ 4,09│ 0,91│ 5,00│ 1,59│ 0,71│ 7,30│
�: │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────┴─────┴───────────┴─────┴──────────┴───────────────┴──────┘



Cofinanţarea naţionalã se poate face prin contribuţia autoritãţilor naţionale, regionale, locale sau municipale, împrumuturi acordate entitãţilor publice de instituţiile financiare internaţionale sau fonduri de la întreprinderile publice. Nota bene, doar în acele cazuri în care organizaţia publicã care furnizeazã fondurile nu este în acelaşi timp şi beneficiara proiectului în cauzã. Altfel spus, contribuţia Beneficiarului va trebui sã fie în toate cazurile o sumã separatã - şi în orice caz suplimentarã - plãtibilã în numerar.
Programul de cooperare transfrontalierã (CBC) cu Ungaria furnizeazã un buget financiar de asistenţã tehnicã (de 5% din totalul fondurilor PHARE, adicã 0,25 milioane euro) pentru a asista administrarea şi gestionarea programului, publicitatea, monitorizarea şi evaluarea. Agenţia românã de implementare va asigura utilizarea în cel mai eficient mod a fondurilor alocate pentru aceste scopuri, în beneficiul întregului program CBC din România.
S-a stabilit în mod special cã toate propunerile de finanţare nerambursabilã vor trebui, acolo unde este aplicabil, sã demonstreze adiţionalitatea lor la rezultatele celorlalte acţiuni finanţate din alte surse, cu precãdere programele CBC anterioare.
De asemenea, autoritatea de management şi agenţiile subordonate vor acorda o atenţie deosebitã în a se asigura cã toate acţiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, în aşa fel încât submãsura specificã şi anul bugetar în care sunt contractate sã fie uşor de identificat.
Mai mult, înregistrarea respectivã va fi structuratã în aşa fel încât sã faciliteze corelarea fãrã dificultate şi uşor de urmãrit cu rezultatele fiecãrui contract, inclusiv mai ales demonstrarea prin rezultate a adiţionalitãţii mai sus menţionate.
Principiul cofinanţãrii
În conformitate cu procedurile PHARE, toate proiectele de investiţii (INV) finanţate de PHARE trebuie sã primeascã cofinanţare din fonduri publice naţionale. Contribuţia Comunitãţii poate ajunge pânã la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Impozitele nu constituie un element eligibil de cofinanţare.
Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare instituţionalã (IB) este furnizatã cel puţin de cãtre ţara beneficiarã, care suportã anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse necesare pentru absorbţia eficientã şi eficace a asistenţei PHARE. Acest lucru nu exclude posibilitatea cofinanţãrii şi din alte fonduri naţionale.
Proiectele selectate prin schemele de finanţare nerambursabilã (de investiţii şi dezvoltare instituţionalã) vor fi cofinanţate în mod comun de PHARE, Beneficiar şi din resurse guvernamentale. Beneficiarul trebuie sã furnizeze cel puţin 10% din totalul costurilor. Costurile eligibile rãmase vor fi împãrţite între alocarea PHARE pânã la maximum 75% şi Guvernul României, care va contribui cu restul costurilor.


┌───────────────────────────────────┬──────────────┬─────────────┐
│ Sprijin public │ │Total costuri│
├────────────────┬──────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ Finanţare │ Cofinanţare │ Contribuţia │ │
│nerambursabilã │publicã naţionalã │Beneficiarului│ │
│PHARE CBC (%) │ (%) │ │ │
├────────────────┼──────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 75% │ 25% │ │ │
├────────────────┴──────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ 90% │ 10% │ 100% │
└───────────────────────────────────┴──────────────┴─────────────┘


Perspectiva pentru 2006
În concordanţã cu recomandãrile Comitetului de management PHARE de a trece la programarea multianualã, perspectiva România-Ungaria pentru 2006 este descrisã în documentele comune de programare.
3. Convenţii instituţionale şi de implementare specifice
Agenţia de implementare
Agenţia de implementare a CBC în România este Ministerul Integrãrii Europene, care deţine responsabilitatea globalã a implementãrii programului.
Ministerul Integrãrii Europene
Direcţia de cooperare transfrontalierã
Bd. Libertãţii nr. 12, sectorul 5
Bucureşti, România
Biroul regional de cooperare transfrontalierã
Ministerul Integrãrii Europene poate delega o parte considerabilã a responsabilitãţilor sale privind implementarea programului de cooperare transfrontalierã România-Ungaria unui organism regional, situat în regiunea de graniţã. În acest sens, agenţiile pentru dezvoltare regionalã Vest şi Nord-Vest vor stabili un birou regional CBC în Oradea (judeţul Bihor), care va acţiona în strânsã cooperare cu Ministerul Integrãrii Europene.
Comitetul comun de cooperare (JCC)
JCC este organismul strategic al programului CBC. Acesta îndeplineşte funcţia de comitet comun de cooperare conform descrierii din Regulamentul PHARE CBC şi al Comitetului comun de monitorizare pentru INTERREG. Format din membri provenind din ambele ţãri, de la nivel naţional, regional şi local, JCC va asigura un management comun al programului şi prin aceasta va asigura o imagine de ansamblu financiarã a operaţiunilor, precum şi sub aspectul politicilor.
Principalele responsabilitãţi ale JCC sunt:
- avizarea documentelor de programare (Documentul comun de programare şi Programul complement), precum şi orice modificare a acestora, dupã caz;
- avizarea fişei proiectului care va fi înaintatã în vederea exerciţiului anual de programare;
- analizarea şi avizarea raportului comun anual şi a rapoartelor de progres final şi implementare, înainte de trimiterea lor Comisiei;
- aprobarea cadrului de sarcini ale Secretariatului tehnic comun.
JCC este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
JCC va include de asemenea reprezentanţi ai societãţii civile, ONG-urilor, actorilor economici şi sociali, organizaţiilor de sector, cum ar fi camere de comerţ, sindicate etc. Toţi aceştia au dreptul de a participa la JCC cu atribuţii consultative şi nu ca membri cu drept de vot.
Reprezentanţii Comisiei Europene pot de asemenea sã participe la JCC, având un rol consultativ.
JCC se va întruni cel puţin o datã pe an pentru a monitoriza implementarea programului şi pentru aprobarea fişelor de proiect pentru propunerea financiarã anualã.
Comitetul comun de coordonare (JSC)
JSC constituie organismul operaţional al programului de cooperare transfrontalierã (CBC). Principalele responsabilitãţi ale JSC sunt selecţia comunã şi aprobarea proiectelor, precum şi monitorizarea implementãrii acestora. JSC are urmãtoarele sarcini:
- propuneri de criterii în vederea evaluãrii şi selectãrii proiectelor care vor fi supuse atenţiei JCC;
- aprobarea/avizarea materialelor din solicitarea de propuneri;
- ratificarea operaţiunilor pentru selectarea proiectelor şi formularea ierarhizãrii proiectelor care vor fi finanţate;
- examinarea documentelor de monitorizare;
- adãugarea de comentarii şi formularea de directive pentru autoritatea de management, autoritãţile naţionale, Secretariatul tehnic comun şi agenţiile de implementare.
JSC este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale. Reprezentanţii Comisiei Europene vor participa la JSC în calitate de observatori.
Secretariatul tehnic comun (JTS)
JTS al programului va fi înfiinţat în compania publicã nonprofit pentru dezvoltare regionalã şi planificare orãşeneascã VATI din Ungaria. JTS va fi situat în sediul companiei şi va fi sprijinit de biroul regional VATI din Bekescsaba. JTS furnizeazã direct în primul rând servicii pentru autoritatea de management şi autoritatea de plãţi din Ungaria, cu managementul operaţional al responsabilitãţilor respective ale acestora, însã va sprijini şi activitatea autoritãţilor naţionale din România şi Serbia. Cel puţin un angajat oficial din România va fi numit în secretariatul de program.
Secretariatul tehnic comun Ungaria/România/Serbia
Compania publicã nonprofit pentru dezvoltare regionalã şi planificare orãşeneascã VATI din Ungaria (VATI Teruletfejlesztesi Igazgatosag)
Gellerthegy u. 30-32
1016 Budapesta
Ungaria
Telefon: (+36 1) 224 32 78
Fax: (+36 1) 224 32 91
În vederea asigurãrii derulãrii eficiente a proiectului în cadrul componentei româneşti a programului, autoritãţile din România au decis sã înfiinţeze un birou regional de cooperare transfrontalierã în Oradea (judeţul Bihor), care sã acţioneze ca parte a secretariatului subprogramului pentru partea românã din acest program, împreunã cu reprezentanţii Ministerului Integrãrii Europene. Biroul regional va acorda, de asemenea, asistenţã potenţialilor aplicanţi ai proiectului şi va participa la selectarea proiectelor şi la activitãţile de monitorizare în strânsã cooperare cu JTS.
Reguli şi proceduri specifice acestui program
Instrucţiuni de implementare
Comisia are dreptul, dacã este cazul, sã furnizeze îndrumare suplimentarã pentru implementarea programului, luând în considerare reglementãrile INTERREG şi PHARE.
Criterii principale de eligibilitate
În cadrul programului de cooperare transfrontalierã (CBC) urmãtoarele proiecte vor fi considerate ca fiind proiecte comune:
- proiecte simple cu efect transfrontalier, care au loc în principal sau în exclusivitate de o parte a graniţei, însã în beneficiul ambelor ţãri partenere;
- proiecte complementare, în cadrul cãrora o activitate desfãşuratã de o parte a graniţei este însoţitã de desfãşurarea unei activitãţi similare de cealaltã parte a graniţei;
- proiecte integrate, în care partenerii de ambele pãrţi ale graniţei contribuie cu diferite elemente la un proiect unic.
Pentru a putea fi eligibil în vederea cofinanţãrii prin PHARE CBC, un proiect trebuie sã se încadreze în una dintre categoriile de mai sus.
Criterii generale de selecţie pentru schemele de finanţare nerambursabilã în programele de cooperare transfrontalierã (CBC)
Activitãţile din cadrul schemelor de finanţare nerambursabilã finanţate prin CBC trebuie sã fie coerente cu politicile naţionale sau sã demonstreze coerenţa cu capitolele relevante din Planul naţional de dezvoltare ori procesul de asociere. Activitãţile trebuie sã completeze, dar sã nu se suprapunã peste activitãţile prevãzute sau implementate prin programele naţionale PHARE.
Activitãţile trebuie sã demonstreze în mod clar o caracteristicã transfrontalierã prin implicarea unei instituţii partenere din cealaltã ţarã sau prin beneficiile acumulate pentru comunitãţile aflate de cele douã pãrţi ale graniţei. Activitãţile trebuie implementate în apropierea graniţei.
Activitãţile eligibile în cadrul programelor naţionale PHARE trebuie sã caute cu prioritate finanţarea în cadrul programului respectiv. Doar proiectele de naturã pur transfrontalierã pot fi finanţate prin programul de cooperare transfrontalierã (CBC).
Lista potenţialilor beneficiari ai schemelor de finanţare nerambursabilã
Beneficiarii potenţiali ai acestor scheme vor fi în cadrul acestui program CBC (lista nu este exhaustivã):
1. autoritãţi locale şi regionale din zona de graniţã în cauzã:
- organizaţii, asociaţii şi fundaţii nonguvernamentale şi nonprofit (ONG şi ONP), cum ar fi organizaţii pentru sprijinirea afacerilor, agenţii de întreprinderi locale, agenţii de dezvoltare, camere de comerţ, agenţii de turism, instituţii educaţionale şi de instruire, asociaţii ale producãtorilor, sindicate;
- companii şi organisme publice judeţene şi regionale de gospodãrire a apelor şi apelor reziduale, protecţie a râurilor şi protecţie împotriva inundaţiilor; agenţii de protecţie a mediului judeţene şi regionale; administraţiile parcurilor naturale (cu responsabilitãţi la nivel central, regional şi municipal) şi direcţiile forestiere locale etc.;
2. companii publice de administrare a drumurilor;
3. organisme locale ale sistemului legal de administrare localã;
4. agenţii de ocupare a forţei de muncã.
Lista beneficiarilor eligibili va fi detaliatã în Solicitarea de propuneri/Instrucţiunile pentru aplicanţi.
Prevederile conţin de asemenea regulile de implementare generalã comune tuturor programelor de cooperare transfrontalierã 2005 - vezi anexa C6.


ANEXA C3

Programul de cooperare transfrontalierã/vecinãtate 2005 între România şi Moldova

1. Obiective şi prioritãţi
1.1. Obiectivul general al programului de vecinãtate RO-MD 2004-2006
* Realizarea dezvoltãrii socioeconomice sustenabile a zonei eligibile în România şi Moldova, prin dezvoltarea principiului cooperãrii transfrontaliere
Acest obiectiv global va fi întãrit prin douã obiective strategice:
* creşterea nivelului general al cooperãrii sociale şi economice transfrontaliere; şi
* îmbunãtãţirea nivelului de coerenţã al infrastructurii transfrontaliere prin contribuţia la calitatea vieţii populaţiilor.
În lumina obiectivelor de mai sus, partenerii au convenit prioritãţi şi mãsuri care constituie coloana vertebralã a strategiei proprii de dezvoltare transfrontalierã 2004-2006.


┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Programul de vecinãtate - prioritãţi şi mãsuri │
├────────────────┬────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 1 │ Dezvoltare economicã şi socialã │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.1 │ Protecţia naturii şi a mediului │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.2 │ Administrarea teritorialã şi a graniţelor │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.3 │ Dezvoltare economicã localã │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.4 │ Turism │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.5 │ Educaţie şi servicii sociale │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 2 │ Acţiuni people-to-people │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.1 │ Fondul comun pentru proiecte mici │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 3 │ Asistenţã tehnicã │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.1 │ Administrarea şi implementarea programului│
├────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.2 │ Publicitate şi evaluarea programului; │
│ │ pregãtirea proiectului │
└────────────────┴────────────────────────────────────────────┘


1.2. Componentele programului pentru 2005
PHARE/2005/017-537. 01.01 - Dezvoltare economicã şi socialã
Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pânã la maximum 5,90 milioane euro.
Proiectul acoperã toate cele 5 mãsuri menţionate mai sus la prioritatea 1 şi va fi implementat printr-o schemã de finanţare nerambursabilã unicã. Criteriile de selecţie şi beneficiarii finali sunt descrişi în fişa proiectului respectiv. Evaluarea comunã şi selecţia proiectelor vor permite conexiuni şi oportunitãţi de dezvoltare combinate care vor fi identificate. Dezvoltarea instituţionalã şi investiţiile corespunzãtoare la scarã micã vor asigura sustenabilitatea şi beneficiile pe termen lung.
Proiectul este axat pe:


┌──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Sarcini pentru programul 2005 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de protecţie a │
│mediului şi naturii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Modernizarea şi îmbunãtãţirea transportului local şi │
│infrastructurii de graniţã la scarã micã şi rezolvarea │
│problemelor de mediu locale care nu ar fi eligibile în cadrul │
│unor programe mai mari │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin acordat IMM-urilor locale şi sectoarelor industriale │
│în vederea realizãrii dezvoltãrii şi creşterii sustenabile │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Promovarea sectorului turistic în expansiune în regiune şi │
│angajarea comunitãţilor şi a unei audienţe mai largi în │
│reînnoirea interesului pentru cultura comunã, istoria şi │
│bogãţiile naturale de ambele pãrţi ale graniţei │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijinirea educaţiei locale şi a serviciilor sociale pentru a│
│coopera cu privire la comunitãţile beneficiare de ambele pãrţi│
│ale graniţei │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali ai acestei scheme de finanţare nerambursabilã se vor regãsi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.
În plus, fişa proiectului identificã criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.
Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pânã la maximum 0,75 milioane euro.
PHARE/2005/017-537. 01.02 - Acţiuni people-to-people
Proiectul se adreseazã prioritãţii 2 menţionate în tabelul de mai sus şi constã doar într-o singurã mãsurã, un fond comun pentru proiecte mici de implementare a acţiunilor people-topeople.
Scopul acţiunilor people-to-people este de a sprijini înfiinţarea şi dezvoltarea reţelelor de cooperare de ambele pãrţi ale graniţei şi crearea legãturilor dintre aceste reţele şi reţelele mai largi ale Uniunii Europene.
Proiectele selectate în acest fond se vor afla printre domeniile prioritare stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalierã şi vor ajuta la consolidarea celor existente.


┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Sarcini pentru acţiunile people-to-people pentru │
│programul 2005 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Îmbunãtãţirea cooperãrii locale transfrontaliere │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Stimularea şi sprijinirea înfiinţãrii structurilor permanente în│
│cadrul organizaţiilor regionale şi locale din regiunea de │
│graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Construirea şi dezvoltarea resurselor de specialişti ale │
│instituţiilor locale şi regionale implicate în dezvoltarea │
│regionalã şi cooperarea transfrontalierã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea economiei regionale/locale şi a ocupãrii forţei │
│de muncã │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali ai acestei scheme de finanţare nerambursabilã se vor regãsi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.
În plus, fişa proiectului identificã criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.
PHARE/2005/017-537. 01.03 - Asistenţã tehnicã pentru programul de sprijin
Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pânã la maximum 0,35 milioane euro.
Asistenţa tehnicã include douã mãsuri specifice: (i) sprijin pentru pregãtirea, administrarea şi implementarea programului, care va furniza sprijinul necesar structurilor de management, incluzând acoperirea costurilor operaţionale ale Secretariatului tehnic comun care va fi înfiinţat în zona eligibilã de graniţã din România; (ii) sprijin pentru publicitatea programului şi evaluare (studii, seminarii, informaţii şi mãsuri de publicitate, evaluare etc.) şi furnizarea asistenţei pentru facilitatea de pregãtire a proiectului. Agenţia de implementare din România va avea responsabilitatea implementãrii acestei prioritãţi, în strânsã cooperare cu unitatea de coordonare a proiectului din Moldova.
2. Buget
2.1. Tabel financiar pentru anul bugetar 2005
Distribuţia cifrelor în acest tabel este indicativã în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Cifrele sunt exprimate în milioane euro.


┌───────────────────────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬──────┐
│ Denumirea prioritãţii │ Alocare PHARE │ Finanţare din │ │
│ │ │ partea României │Total │
├───────────────────────────────────┼─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┤cost │
│ Natura acţiunii │INV │ IB │Total│Cofi-│Con- │ │ │
│ │ │ │ │nan │tribu│Total│ │
│ │ │ │ │ţare │ţia │ │ │
│ │ │ │ │naţi-│Bene-│ │ │
│ │ │ │ │onalã│ficia│ │ │
│ │ │ │ │ │rului│ │ │
├───────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Schema de finanţare nerambursabilã 𗈙,900𗈔,000𗍭,900𗈕,967𗈔,875𗈖,842│ 8,742│
│pentru dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │
│economicã şi socialã │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Schema de finanţare nerambursabilã 𗈔,000𗈔,750𗈔,750𗈔,250𗈔,112𗈔,362│ 1,112│
│pentru Fondul comun pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│proiecte mici people-to-people │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Asistenţã tehnicã pentru programul 𗈔,000𗈔,350𗈔,350𗈔,000𗈔,000𗈔,000│ 0,350│
│de sprijin │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│TOTAL: 𗈙,900𗈕,100𗈛,000𗈖,217𗈔,987𗈗,204󧓒,204│
└───────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘



Valoarea minimã a contribuţiei Beneficiarului va fi calculatã în funcţie de totalul cofinanţãrii din fonduri PHARE şi naţionale, împãrţitã la 9 (distribuţia cifrelor în liniile de buget este indicativã în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional).
Toate programele de vecinãtate includ un cadru financiar de asistenţã tehnicã (5% din totalul fondurilor PHARE, adicã 0,35 milioane euro). Agenţia de implementare va asigura utilizarea în cel mai eficient mod a fondurilor alocate pentru aceste scopuri, în beneficiul tuturor programelor de vecinãtate din România.
2.2. Principiul cofinanţãrii
În conformitate cu instrucţiunile PHARE, toate proiectele de investiţii (INV) sprijinite de PHARE trebuie sã beneficieze de cofinanţare din fonduri naţionale publice. Contribuţia Comunitãţii poate ajunge pânã la 75% din totalul cheltuielii publice eligibile. Impozitele nu constituie un element eligibil pentru cofinanţare.
Cofinanţarea proiectelor de dezvoltare instituţionalã (IB) este furnizatã cel puţin de cãtre ţara beneficiarã, care suportã anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea resurselor umane sau a altor tipuri de resurse necesare pentru o absorbţie eficientã şi eficace a asistenţei PHARE. Acest lucru nu exclude cofinanţarea din fonduri naţionale.
Proiectele selectate prin schemele de finanţare nerambursabilã (investiţii şi dezvoltare instituţionalã) vor fi cofinanţate prin PHARE, Beneficiar şi resurse guvernamentale. Beneficiarul trebuie sã furnizeze cel puţin 10% din costurile totale din propria propunere. Costurile eligibile rãmase vor fi împãrţite între sprijinul PHARE pânã la maximum 75% şi Guvernul român, care contribuie cu restul costurilor.
2.3. Perspectiva pentru 2006
În concordanţã cu recomandãrile Comitetului de management PHARE de a trece la programarea multianualã, prezentarea Programului de vecinãtate România-Moldova pentru anii 2005-2006 este cuprinsã în Documentul comun de programare, cu actualizãrile din iunie 2005.
3. Convenţii instituţionale şi de implementare specifice
3.1. Agenţia de implementare
Agenţia de implementare a CBC în România este Ministerul Integrãrii Europene, care deţine responsabilitatea globalã a implementãrii întregului program.
Ministerul Integrãrii Europene
Direcţia de cooperare transfrontalierã
Bd. Libertãţii nr. 12, sectorul 5
Bucureşti, România
Biroul regional de cooperare transfrontalierã
Din partea românã, Ministerul Integrãrii Europene poate delega o parte considerabilã a responsabilitãţilor sale privind implementarea programului de vecinãtate unui organism regional, situat în regiunea de graniţã. În acest sens, agenţia pentru dezvoltare regionalã va înfiinţa un birou regional CBC în Iaşi, care va acţiona în strânsã cooperare cu Ministerul Integrãrii Europene.
3.2. Comitetul comun de cooperare (JCC)
JCC este organismul strategic al programului de vecinãtate. Format din membri provenind din ambele ţãri, de la nivel naţional, regional şi local, JCC va asigura un management comun al programului şi prin aceasta va asigura o imagine de ansamblu financiarã a operaţiunilor, precum şi sub aspectul politicilor.
Principalele responsabilitãţi ale JCC sunt:
- adoptarea Documentului comun de programare (JPD) şi a oricãrei ajustãri a acestuia, dupã caz;
- adoptarea fişelor proiectului şi a propunerilor financiare care vor fi înaintate în vederea exerciţiului anual de programare;
- analizarea şi aprobarea raportului comun anual şi a rapoartelor de progres final şi implementare, înainte de trimiterea lor Comisiei;
- aprobarea cadrului de sarcini ale Secretariatului tehnic comun.
JCC este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
JCC va include, de asemenea, reprezentanţi ai societãţii civile, ONG-urilor, actorilor economici şi sociali, organizaţiilor de sector, cum ar fi camere de comerţ, sindicate etc. Toţi aceştia au dreptul de a participa la JCC cu atribuţii consultative şi nu ca membri cu drept de vot.
Reprezentanţii Comisiei Europene pot, de asemenea, sã participe la JCC, având un rol consultativ.
Preşedinţia JCC va fi deţinutã în comun de agenţia de implementare din România şi de unitatea de coordonare a programului din Moldova.
JCC se va întruni cel puţin o datã pe an pentru a monitoriza implementarea programului şi pentru a aproba fişele de proiect pentru propunerea financiarã anualã.
3.3. Comitetul comun de coordonare (JSC)
JSC constituie organismul operaţional al programului de vecinãtate. Principalele responsabilitãţi ale JSC sunt:
- elaborarea fişelor de proiect în vederea exerciţiului de programare anualã, care va fi înaintat JCC pentru a fi adoptat;
- supervizarea solicitãrilor de propuneri/pachetului de aplicaţie (redactat de Secretariatul tehnic comun) pentru a fi înaintate spre publicare autoritãţilor de contractare respective;
- supervizarea selectãrii comune a proiectelor;
- supervizarea activitãţilor Secretariatul tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;
- analiza periodicã a progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor specifice (şi cuantificate) ale programului şi analiza rezultatelor implementãrii (îndeplinirea scopurilor stabilite pe fiecare mãsurã).
JSC este format din:
- reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul specific al acestui comitet şi în vederea sporirii proprietãţii locale, autoritãţile regionale şi locale trebuie sã fie reprezentate pe larg;
- reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de observatori.
3.4. Secretariatul tehnic comun (JTS)
Agenţia de implementare (IA) şi unitatea de coordonare a programului (PCU) vor înfiinţa în cooperare un secretariat tehnic comun (JTS) situat într-o zonã eligibilã de partea românã a graniţei, care va include personal din Moldova. JTS va avea în mod deosebit responsabilitatea funcţiei de secretariat al JCC şi JSC şi de asistare a IA şi PCU.
JTS va avea responsabilitatea sarcinilor zilnice de administrare legate de programul de vecinãtate, cu considerarea corespunzãtoare a rolurilor şi responsabilitãţilor IA şi PCU.
JTS va acorda asistenţã JCC şi JSC în sarcinile administrative şi practice ale acestora; va superviza asistenţa tehnicã furnizatã în cadrul acestui program, va întocmi proiecte cu ajutorul unei facilitãţi de pregãtire a proiectelor şi îşi va asuma sarcini privind pregãtirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor în cadrul programului de vecinãtate.
4. Reguli şi proceduri specifice acestui program
Instrucţiuni de implementare
Programul de vecinãtate va fi implementat în conformitate cu Instrucţiunile de implementare a programului de vecinãtate pentru PHARE CBC/TACIS, emise de Comisie în data de 15 iulie 2004.
4.1. Criterii principale de eligibilitate
În cuprinsul programului de vecinãtate, urmãtoarele proiecte vor fi considerate ca fiind proiecte comune:
- proiecte simple cu efect transfrontalier, care au loc în principal sau în exclusivitate de o parte a graniţei, însã în beneficiul ambelor ţãri partenere;
- proiecte complementare, în cadrul cãrora o activitate desfãşuratã de o parte a graniţei este însoţitã de desfãşurarea unei activitãţi similare de cealaltã parte a graniţei;
- proiecte integrate, în care partenerii de ambele pãrţi ale graniţei contribuie cu diferite elemente la un proiect unic.
Pentru a putea fi eligibil în vederea cofinanţãrii în cadrul unui program de vecinãtate, un proiect trebuie sã se încadreze în una dintre categoriile de mai sus.
4.2. Criterii generale de selecţie pentru schemele de finanţare nerambursabilã în programele de cooperare transfrontalierã (CBC)
Activitãţile din cadrul schemelor de finanţare nerambursabilã finanţate prin CBC trebuie sã fie coerente cu politicile naţionale sau sã demonstreze coerenţa cu capitolele relevante din Planul naţional de dezvoltare ori procesul de asociere. Activitãţile trebuie sã le completeze pe cele prevãzute sau implementate prin programele naţionale PHARE, evitându-se suprapunerile.
Activitãţile trebuie sã demonstreze în mod clar o caracteristicã transfrontalierã prin implicarea unei instituţii partenere din cealaltã ţarã sau prin beneficiile acumulate pentru comunitãţile aflate de cele douã pãrţi ale graniţei. Activitãţile trebuie implementate în apropierea graniţei.
Activitãţile eligibile în cadrul programelor naţionale PHARE trebuie sã caute cu prioritate finanţarea în cadrul programului respectiv. Doar proiectele de naturã pur transfrontalierã pot fi finanţate prin programul de vecinãtate.
4.3. Lista potenţialilor beneficiari ai schemelor de finanţare nerambursabilã
Beneficiarii potenţiali ai acestor scheme vor fi în cadrul acestui program CBC (lista nu este exhaustivã):
- autoritãţi locale şi regionale din zona de graniţã în cauzã;
- ONG-uri şi ONP-uri, cum ar fi organizaţii pentru sprijinirea afacerilor, agenţii de întreprinderi locale, agenţii de dezvoltare, camere de comerţ, agenţii de turism, instituţii educaţionale şi de instruire, asociaţii ale producãtorilor, sindicate;
- companii şi organisme publice judeţene şi regionale de gospodãrire a apelor şi apelor reziduale, protecţie a râurilor şi protecţie împotriva inundaţiilor; agenţii judeţene de protecţie a mediului; administraţiile parcurilor naturale (cu responsabilitãţi la nivel statal, regional şi municipal) şi direcţiile forestiere locale etc.;
- diviziile regionale (nenaţionale) ale autoritãţilor vamale şi de grãniceri;
- companii publice de administrare a drumurilor şi cãilor ferate; companii publice de transporturi;
- agenţii de ocupare a forţei de muncã.
Lista beneficiarilor eligibili va fi detaliatã în Solicitarea de propuneri/Instrucţiunile pentru aplicanţi.
4.4. Monitorizarea şi evaluarea programului
Monitorizarea finanţãrii programului de vecinãtate va fi efectuatã la nivel de proiect de cãtre autoritãţile de contractare din ambele ţãri.
În orice caz, deoarece un program de vecinãtate este un program de cooperare comun, toate eforturile trebuie fãcute pentru a raporta progresul pentru întregul program. Deoarece proiectele ar trebui, cât mai mult posibil, sã producã rapoarte unice de progres care sã acopere utilizarea finanţãrii PHARE CBC şi TACIS, JCC trebuie sã dispunã de toate informaţiile necesare pentru a putea raporta Comisiei anual privitor la program în întregime.
Trebuie întocmit un raport comun al progreselor, care sã acopere atât activitãţile PHARE CBC, cât şi TACIS, şi transmis Comisiei de cãtre JCC în fiecare an. Raportul trebuie sã fie disponibil în limba englezã. Acest raport trebuie sã fie pus la dispoziţia tuturor pãrţilor implicate.
Atunci când se face o evaluare sub egida JCC, trebuie depuse toate eforturile pentru a se evalua toate elementele programului (PHARE CBC şi TACIS).
Prevederile conţin de asemenea regulile de implementare generalã comune tuturor programelor de cooperare transfrontalierã 2005 - vezi anexa C6.


ANEXA C4

Programul de cooperare transfrontalierã/vecinãtate 2005 între România şi Serbia şi Muntenegru

1. Obiective şi prioritãţi
1.1. Obiectivul general al Programului de vecinãtate RO-SCG 2004-2006
* Realizarea dezvoltãrii socioeconomice echilibrate a zonei eligibile în România şi Serbia, prin dezvoltarea principiului cooperãrii transfrontaliere
Acest obiectiv global va fi susţinut prin douã obiective strategice:
* creşterea competitivitãţii globale a economiei din regiune; şi
* îmbunãtãţirea standardelor de calitate a vieţii pentru populaţia din zonele respective.
În lumina obiectivelor prezentate, partenerii au convenit prioritãţi şi mãsuri care constituie coloana vertebralã a strategiei proprii de dezvoltare transfrontalierã 2004-2006.


┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Programul de vecinãtate - prioritãţi şi mãsuri │
├───────────────┬─────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 1 │ Dezvoltare economicã şi socialã localã │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.1 │ Cooperarea privind sprijinul în afaceri şi │
│ │ agriculturã │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.2 │ Cooperarea dintre serviciile publice locale │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.3 │ Sprijin pentru dezvoltarea mediului la scarã│
│ │ micã şi dezvoltarea infrastructurii locale │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.4 │ Cooperarea în dezvoltarea turismului │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 2 │ Acţiuni people-to-people │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.1 │ Fondul comun pentru proiecte mici │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 3 │ Asistenţã tehnicã │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.1 │ Pregãtirea proiectelor, administrarea şi │
│ │ implementarea programelor │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.2 │ Publicitate şi evaluarea programului │
└───────────────┴─────────────────────────────────────────────┘



1.2. Proiectele din cadrul programului pentru 2005
PHARE/2004/016-784. PHARE/2005/017-53801.01-Dezvoltare economicã şi socialã localã
Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pânã la maximum 4,200 milioane euro.
Schema de finanţare nerambursabilã pentru promovarea dezvoltãrii socioeconomice locale
O caracteristicã a programului de vecinãtate este de a încuraja colaborarea în afaceri (inclusiv agriculturã) pentru localitãţi situate de-a lungul întregii zone de graniţã, prin intermediul reţelelor sustenabile de tip business-to-business, servicii de calitate pentru sprijinirea afacerilor, asistenţã profesionalã şi alte servicii importante, în special pentru IMM-uri.
Prin urmare, aceastã mãsurã este menitã sã înfiinţeze reţele pentru diferite facilitãţi de afaceri, oferind servicii de afaceri de înaltã calitate, cu un accent deosebit pe cooperarea businessto-business transfrontalierã. Ea va facilita cooperarea şi dezvoltarea instituţionalã între serviciile de sprijin pentru sectorul agricol pentru a susţine viabilitatea sectorului.
Acest proiect PHARE 2005 va contribui la implementarea urmãtoarelor activitãţi specifice:


┌──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Activitãţile programului CBC 2005 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cooperarea privind sprijinul în afaceri şi în agriculturã, │
│stabilind reţeaua diferitelor facilitãţi de afaceri │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Facilitarea cooperãrii şi dezvoltãrii instituţionale între │
│serviciile de sprijin pentru sectorul agricol │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cooperarea dintre serviciile publice locale │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijinul pentru dezvoltarea de mediu la scarã micã şi │
│dezvoltarea infrastructurii locale │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cooperarea în dezvoltarea turismului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Proiecte la scarã micã pentru transporturi şi infrastructurã │
│de graniţã: sprijin pentru pregãtire şi implementare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Înfiinţarea/reinstalarea reţelelor de monitorizare a calitãţii│
│apei şi aerului în regiunile de graniţã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Administrarea parcurilor naturale │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Programe educaţionale locale de mediu │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali din aceastã schemã de finanţare nerambursabilã sunt prezentaţi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.
În plus, fişa proiectului identificã criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.
PHARE/2004/016-784. PHARE/2005/017-53801.02 - Fondul comun pentru proiecte mici
Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pânã la maximum 0,550 milioane euro.
Proiectul se adreseazã prioritãţii 2 menţionate în tabelul de mai sus şi constã doar într-o singurã mãsurã, un fond comun pentru proiecte mici de implementare a acţiunilor people-to-people, inclusiv a reţelelor transfrontaliere şi contactelor locale.
Scopul acţiunilor people-to-people este de a sprijini înfiinţarea şi dezvoltarea reţelelor operaţionale de ambele pãrţi ale graniţei şi crearea legãturilor dintre aceste reţele şi reţelele mai largi ale Uniunii Europene.
Proiectele selectate în acest fond se vor afla printre domeniile prioritare stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalierã şi vor ajuta la întãrirea celor existente.


┌──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Sarcini ale Fondului comun pentru proiecte mici pentru │
│programul 2005 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Îmbunãtãţirea cooperãrii locale transfrontaliere │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Stimularea şi sprijinirea înfiinţãrii structurilor permanente │
│in cadrul organizaţiilor regionale şi locale din regiunea de │
│graniţã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Alcãtuirea şi dezvoltarea resurselor de specialişti ale │
│instituţiilor locale şi regionale implicate în dezvoltarea │
│regionalã şi cooperarea transfrontalierã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea economiei regionale/locale şi a ocupãrii forţei │
│de muncã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea şi îmbunãtãţirea unei structuri eficiente de │
│implementare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Furnizarea de asistenţã permanentã participanţilor pentru │
│identificarea şi pregãtirea proiectelor; sporirea capacitãţilor
│personale şi instituţionale de cooperare şi participare la │
│programe de dezvoltare viitoare, îndeosebi pentru pregãtirea │
│viitoarelor activitãţi ale programului de vecinãtate │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali ai acestei scheme de finanţare nerambursabilã se vor regãsi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.
În plus, fişa proiectului identificã criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.
PHARE/2004/016-784. PHARE/2005/017-53801.03 - Asistenţã tehnicã
Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pânã la maximum 0,250 milioane euro.
Asistenţa tehnicã include douã mãsuri specifice: (i) sprijin pentru administrarea şi implementarea programului, care va furniza sprijinul necesar structurilor de management, incluzând acoperirea costurilor operaţionale ale Secretariatului tehnic comun care va fi înfiinţat în zona eligibilã de graniţã din România; (ii) sprijin pentru publicitatea programului şi evaluare (studii, seminarii, informaţii şi mãsuri de publicitate, evaluare etc.) şi furnizarea asistenţei pentru pregãtirea proiectului. Agenţia de implementare din România va avea responsabilitatea implementãrii acestui proiect, în cooperare cu Unitatea de coordonare a proiectului din Serbia.
2. Tabel financiar pentru anul bugetar 2005
2.1. Tabel financiar orientativ pentru anul bugetar 2005
Distribuţia cifrelor în acest tabel este indicativã în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Cifrele sunt exprimate în milioane euro.


┌────────────────────┬───────────────────────┬──────────┬───────────────┬──────┐
│Proiectul se │ Alocare PHARE │ │ │ │
│implementeazã ├─────┬───────────┬─────┤Fonduri │ Contribuţia │ Total│
│prin trei │ INV │ IB │Total│publice │ Beneficiarului│ cost │
│componente │ │ │ │naţionale │ │ │
│(milioane euro) │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────────┼──────┤
│Dezvoltare economicã│ │ │ │ │ │ │
│şi socialã localã │ │ │ │ │ │ │
│(prioritatea 1) 𗈘,200│ 0,000𗈘,200│ 1,400│ 0,623│ 6,223│
├────────────────────┼─────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────────┼──────┤
│Acţiuni people-to- │ │ │ │ │ │ │
│people (JSPF) │ │ │ │ │ │ │
│(prioritatea 2) 𗈔,000│ 0,550𗈔,550│ 0,184│ 0,082│ 0,816│
├────────────────────┼─────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────────┼──────┤
│Asistenţã tehnicã │ │ │ │ │ │ │
│(suport program) 𗈔,000│ 0,250𗈔,250│ 0,000│ 0,000│ 0,250│
│(prioritatea 3) │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼─────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────────┼──────┤
│Total proiect 2005 𗈘,200│ 0,800𗈙,000│ 1,584│ 0,705│ 7,289│
└────────────────────┴─────┴───────────┴─────┴──────────┴───────────────┴──────┘



Contribuţia minimã a Beneficiarului se va calcula ca a noua parte din totalul alocãrii publice naţionale şi PHARE. Contribuţia va fi în numerar şi - în toate cazurile - se va adãuga la cofinanţarea naţionalã.
Toate programele de vecinãtate includ un cadru financiar de asistenţã tehnicã (5% din totalul fondurilor PHARE, adicã 0,25 milioane euro). Agenţia de implementare va asigura utilizarea în cel mai eficient mod a fondurilor alocate pentru aceste scopuri, în beneficiul tuturor programelor de vecinãtate din România.
2.2. Principiul cofinanţãrii
În conformitate cu procedurile PHARE, toate proiectele de investiţii (INV) finanţate de PHARE trebuie sã primeascã cofinanţare din fonduri publice naţionale. Contribuţia comunitarã poate ajunge pânã la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Impozitele nu constituie un element eligibil de cofinanţare.
Cofinanţarea pentru proiectele de dezvoltare instituţionalã (IB) este furnizatã cel puţin de cãtre ţara beneficiarã, care suportã anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea resurselor umane şi a altor resurse necesare pentru absorbţia eficientã şi eficace a asistenţei PHARE. Acest lucru nu exclude posibilitatea cofinanţãrii şi din alte fonduri naţionale.
Proiectele selectate prin schemele de finanţare nerambursabilã (de investiţii şi dezvoltare instituţionalã) vor fi cofinanţate în mod comun de PHARE, Beneficiar şi din resurse guvernamentale. Beneficiarul trebuie sã furnizeze cel puţin 10% din totalul costurilor. Costurile eligibile rãmase vor fi suportate de PHARE pânã la maximum 75% şi de Guvernul României, care va contribui cu restul costurilor.
2.3. Perspectiva pentru 2006
În concordanţã cu recomandãrile Comitetului de management PHARE de a trece la programarea multianualã, descrierea Programului de vecinãtate România-Serbia pentru anul 2006 este cuprinsã în Documentul comun de programare.
3. Aranjamente instituţionale şi de implementare specifice
3.1. Agenţia de implementare
Agenţia de implementare a CBC în România este Ministerul Integrãrii Europene, care deţine responsabilitatea globalã a implementãrii programului.
Ministerul Integrãrii Europene
Direcţia de cooperare transfrontalierã
Bd. Libertãţii nr. 12, sectorul 5
Bucureşti, România
3.2. Biroul regional de cooperare transfrontalierã
De partea românã, Ministerul Integrãrii Europene poate delega o parte considerabilã a responsabilitãţilor sale privind implementarea programului de vecinãtate unui organism regional, situat în regiunea de graniţã. În acest sens, Agenţia pentru Dezvoltare Regionalã (RDA) V Vest şi RDA IV Sud-Vest vor înfiinţa un birou regional CBC.
3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)
JCC va fi organismul strategic al programului de vecinãtate. Format din membri provenind din cele douã ţãri la nivel naţional, regional şi local, JCC va asigura o administrare comunã a programului şi prin aceasta o vedere de ansamblu a politicilor şi, de asemenea, financiarã a operãrii programului de vecinãtate.
Principalele responsabilitãţi ale JCC sunt:
- adoptarea Documentului comun de programare (JPD) şi a altor modificãri ulterioare ale acestuia, dupã caz;
- adoptarea fişelor de proiect şi a propunerilor de finanţare care sã fie înaintate în vederea exerciţiului de programare anualã;
- analizarea şi aprobarea rapoartelor comune şi de progres finale şi implementare, înainte de înaintarea acestora Comisiei;
- aprobarea caietului de sarcini al Secretariatului tehnic comun.
JCC este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
JCC va include, de asemenea, reprezentanţi ai societãţii civile, ONG-urilor, ai actorilor economici şi sociali, ai organizaţiilor de sector - de exemplu camere de comerţ, sindicate etc. Aceştia pot participa la JCC având rol de consultare, cu alte cuvinte nu în calitate de membri cu drept de vot.
Reprezentanţii Comisiei Europene pot participa la JCC cu rol de consultare.
Preşedinţia JCC va fi deţinutã în comun de agenţiile de implementare din România şi Unitatea de coordonare a programului din Serbia.
JCC se va întruni cel puţin o datã pe an pentru a monitoriza implementarea programului şi a aproba fişele de proiect pentru propunerea financiarã anualã.
3.4. Comitetul comun de coordonare (JSC)
JSC constituie organismul operaţional al programului de vecinãtate. Principalele responsabilitãţi ale JSC sunt:
- elaborarea fişelor de proiect necesare în exerciţiul de programare anualã, care vor fi înaintate JCC pentru a fi adoptate;
- supervizarea solicitãrilor de propuneri/pachetului de aplicaţie (redactate de Secretariatul tehnic comun) pentru a fi înaintate spre publicare autoritãţilor de contractare respective;
- supervizarea selectãrii comune a proiectelor;
- supervizarea activitãţiilor Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;
- analiza periodicã a progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor specifice (şi cuantificate) ale programului şi analiza rezultatelor implementãrii (îndeplinirea scopurilor stabilite pe fiecare mãsurã).
JSC este format din:
- reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul specific al acestui comitet şi în vederea sporirii proprietãţii locale, autoritãţile regionale şi locale trebuie sã fie reprezentate pe larg;
- reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de observatori.
3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)
Agenţia de implementare (IA) şi Unitatea de coordonare a programului (PCU) vor înfiinţa împreunã un secretariat tehnic comun (JTS), care va fi localizat într-o zonã eligibilã de partea românã a graniţei şi va include personal din Serbia. Acesta va avea în mod deosebit responsabilitatea de secretariat a JCC şi JSC, precum şi de asistare a IA şi PCU.
JTS va avea, de asemenea, responsabilitatea sarcinilor zilnice de administrare legate de programul de vecinãtate, cu considerarea corespunzãtoare a rolurilor şi responsabilitãţilor IA şi PCU.
JTS va acorda asistenţã JCC şi JSC în sarcinile administrative şi practice ale acestora; va superviza asistenţa tehnicã furnizatã în cadrul acestui program, va întocmi proiecte cu ajutorul unei facilitãţi de pregãtire a proiectelor şi îşi va asuma sarcini privind pregãtirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor în cadrul programului de vecinãtate.
4. Reguli şi proceduri specifice acestui program
4.1. Instrucţiuni de implementare
Programul de vecinãtate va fi implementat în conformitate cu Instrucţiunile de implementare a programelor de vecinãtate pentru PHARE CBC/CARDS, emise de Comisie în data de 15 iulie 2004.
4.2. Criterii principale de eligibilitate
În înţelesul programului de vecinãtate, urmãtoarele proiecte vor fi considerate ca fiind proiecte comune:
- proiecte simple cu efect transfrontalier, care au loc în principal sau în exclusivitate de o parte a graniţei, însã în beneficiul ambelor ţãri partenere;
- proiecte complementare, în cadrul cãrora o activitate desfãşuratã de o parte a graniţei este însoţitã de desfãşurarea unei activitãţi similare de cealaltã parte a graniţei;
- proiecte integrate, în care partenerii de ambele pãrţi ale graniţei contribuie cu diferite elemente la un proiect unic.
Pentru a putea fi eligibil în vederea cofinanţãrii dintr-un program de vecinãtate, un proiect trebuie sã se încadreze în una dintre categoriile de mai sus.
4.3. Criterii generale de selecţie pentru schemele de finanţare nerambursabilã în programele de cooperare transfrontalierã (CBC)
Activitãţile din cadrul schemelor de finanţare nerambursabilã finanţate prin CBC trebuie sã fie coerente cu politicile naţionale sau sã demonstreze coerenţa cu capitolele relevante din Planul naţional de dezvoltare ori procesul de asociere. Activitãţile trebuie sã completeze activitãţile prevãzute sau implementate prin programele naţionale PHARE astfel încât sã se evite suprapunerile.
Activitãţile trebuie sã demonstreze în mod clar o caracteristicã transfrontalierã prin implicarea unei instituţii partenere din cealaltã ţarã sau prin beneficiile acumulate pentru comunitãţile aflate de cele douã pãrţi ale graniţei. Activitãţile trebuie implementate în apropierea graniţei.
Activitãţile eligibile în cadrul programelor naţionale PHARE trebuie sã se încadreze în programul specific. Doar proiectele de naturã pur transfrontalierã pot fi finanţate prin programul de vecinãtate.
4.4. Lista potenţialilor beneficiari ai schemelor de finanţare nerambursabilã
Beneficiarii potenţiali ai acestor scheme pot fi în cadrul acestui program CBC (lista nu este exhaustivã):
- autoritãţi locale şi regionale din zona de graniţã în cauzã;
- ONG-uri şi ONP-uri, cum ar fi organizaţii pentru sprijinirea afacerilor, agenţii de întreprinderi locale, agenţii de dezvoltare, camere de comerţ, agenţii de turism, instituţii educaţionale şi de instruire, asociaţii ale producãtorilor, sindicate;
- companii şi organisme publice judeţene şi regionale de gospodãrire a apelor şi apelor reziduale, protecţie a râurilor şi protecţie împotriva inundaţiilor; agenţii judeţene şi regionale de protecţie a mediului; administraţiile parcurilor naturale (cu responsabilitãţi la nivel statal, regional şi municipal) şi direcţiile forestiere locale etc.;
- companii publice de administrare a drumurilor şi cãilor ferate;
- agenţii de ocupare a forţei de muncã.
Lista beneficiarilor eligibili va fi detaliatã în Solicitarea de propuneri/Instrucţiunile pentru aplicanţi.
4.5. Monitorizarea şi evaluarea programului
Monitorizarea finanţãrii programului de vecinãtate va fi efectuatã la nivel de proiect de cãtre autoritãţile de contractare din ambele ţãri.
În orice caz, deoarece un program de vecinãtate este un program de cooperare comun, trebuie fãcute toate eforturile pentru a raporta progresul pentru întregul program. Deoarece proiectele ar trebui, cât mai mult posibil, sã producã rapoarte unice de progres care sã acopere utilizarea finanţãrii PHARE CBC şi CARDS, JCC trebuie sã dispunã de toate informaţiile necesare pentru a putea raporta Comisiei anual privitor la program în întregime.
Trebuie întocmit un raport comun al progreselor, care sã acopere atât activitãţile PHARE CBC, cât şi CARDS, şi transmis Comisiei de cãtre JCC în fiecare an. Raportul trebuie sã fie disponibil în limba englezã. Acest raport trebuie sã fie pus la dispoziţia tuturor pãrţilor implicate.
Atunci când se face o evaluare sub egida JCC, trebuie fãcute toate eforturile pentru a evalua toate elementele programului (PHARE CBC şi CARDS).
Prevederile conţin, de asemenea, regulile de implementare generalã comune tuturor programelor de cooperare transfrontalierã 2005 - vezi anexa C6.


ANEXA C5

Programul de cooperare transfrontalierã/vecinãtate 2005 între România şi Ucraina

1. Obiective şi prioritãţi
1.1. Obiectivul global al programului de vecinãtate RO-UA 2004-2006:
* îmbunãtãţirea colaborãrii transfrontaliere între regiunile de graniţã, punând în acelaşi timp bazele unei dezvoltãri economice sustenabile.
Oportunitãţile pentru cooperarea transfrontalierã în regiunile eligibile pot fi sintetizate în 4 obiective specifice/intermediare, care influenţeazã îndeplinirea obiectivului general:
1. îmbunãtãţirea activelor comune existente pentru declanşarea unui nou ciclu integrat de dezvoltare sustenabilã;
2. sprijinirea unui nou ciclu de dezvoltare sustenabilã pentru infrastructuri-cheie;
3. dezvoltarea cooperãrii transfrontaliere pentru a scoate la luminã moştenirea socioculturalã comunã legatã de istoria localã şi de mediu;
4. îmbunãtãţirea sub aspect operaţional a cooperãrii transfrontaliere.
Ca urmare a obiectivelor stabilite, partenerii au convenit asupra prioritãţilor şi mãsurilor care constituie coloana vertebralã a strategiei proprii de dezvoltare a cooperãrii transfrontaliere pentru anii 2004-2006.
1.2. Prioritãţi şi mãsuri ale proiectului


┌─────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│Prioritatea 1 │Promovarea dezvoltãrii socioeconomice │
│locale │ │
├─────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.1 │Extinderea şi consolidarea turismului │
├─────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 1.2 │Cooperarea economicã transfrontalierã │
├─────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 2 │Dezvoltarea sistemelor transfrontaliere │
│ │integrate de infrastructurã │
├─────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.1 │Dezvoltarea transportului transfrontalier│
│ │şi a infrastructurii de graniţã │
├─────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 2.2 │Îmbunãtãţirea administrãrii │
│ │transfrontaliere a mediului │
├─────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 3 │Acţiuni people-to-people │
├─────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 3.1 │Fondul comun pentru proiecte mici │
├─────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Prioritatea 4 │Asistenţã tehnicã │
├─────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 4.1 │Gestiunea şi implementarea programului │
├─────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Mãsura 4.2 │Publicitatea şi evaluarea programului; │
│ │pregãtirea programului │
└─────────────────┴─────────────────────────────────────────┘



Proiectele pentru programul 2005 sunt:
PHARE/2004/016-784. 2005/017-53901.01 Promovarea dezvoltãrii economicosociale locale şi a sistemelor transfrontaliere integrate de infrastructurã în regiunile de graniţã din România şi Ucraina (prioritãţile 1 şi 2)
Contribuţia PHARE la acest proiect poate sã ajungã pânã la maximum 7,695 milioane euro.
Se va implementa printr-o schemã de finanţare nerambursabilã pentru promovarea dezvoltãrii socioeconomice locale (prioritatea 1) şi dezvoltarea sistemelor transfrontaliere integrate de infrastructurã (prioritatea 2).
Aceste douã prioritãţi vor fi implementate printr-o schemã unicã de finanţare nerambursabilã, care va fi în vigoare de ambele pãrţi ale graniţei. Evaluarea comunã şi selecţia proiectelor vor permite conexiuni şi oportunitãţi de dezvoltare combinate care vor fi identificate. Dezvoltarea instituţionalã şi investiţiile corespunzãtoare la scarã micã vor asigura sustenabilitatea şi beneficiile pe termen lung.
Acest proiect PHARE 2005 va contribui la implementarea urmãtoarelor obiective specifice:


┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Obiectivele programului CBC 2005 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea turismului transfrontalier │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Investiţii la scarã micã pentru dezvoltarea turismului │
│transfrontalier │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru sporirea legãturilor economice transfrontaliere
│şi dezvoltarea resurselor umane pentru acele activitãţi care │
│sunt legate de economia localã în zonele transfrontaliere │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Proiect de consolidare a capacitãţii instituţionale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Programe de instruire pentru a permite personalului sã │
│facã faţã operaţiunilor de trafic ilegal, crimã organizatã şi│
│imigrare ilegalã │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sprijin pentru pregãtirea proiectului de transport şi │
│infrastructurã de graniţã │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Acţiuni complementare altor programe implicate în │
│administrarea şi dezvoltarea infrastructurii de graniţã │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Infrastructuri de transport la scarã micã │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Administrarea parcurilor naturale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Programe educaţionale locale de mediu │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali din aceastã schemã de finanţare nerambursabilã sunt prezentaţi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.
În plus, fişa proiectului identificã criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.
PHARE/2004/016-784, 2005/017-53901.02 - Acţiuni people-to-people (prioritatea 3)
Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pânã la maximum 0,905 milioane euro.
Proiectul se adreseazã prioritãţii 3 menţionate în tabelul de mai sus şi constã doar într-o singurã mãsurã, fondul comun pentru proiecte mici de implementare a acţiunilor people-to-people.
Scopul acţiunilor people-to-people este de a sprijini înfiinţarea şi dezvoltarea reţelelor operaţionale de ambele pãrţi ale graniţei şi crearea legãturilor între aceste reţele şi reţelele mai largi ale Uniunii Europene.
Proiectele selectate în acest fond se vor afla printre domeniile prioritare stabilite în Documentul comun de programare pentru perioada 2004-2006. Proiectele vor încuraja noi forme de cooperare transfrontalierã şi vor ajuta la îmbunãtãţirea celor existente.


┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Sarcini ale Fondului comun pentru proiecte mici │
│pentru programul 2005 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Îmbunãtãţirea cooperãrii locale pentru localitãţile de │
│graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Stimularea şi sprijinirea înfiinţãrii structurilor permanente │
│în cadrul organizaţiilor regionale şi locale din regiunea de │
│graniţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Construirea şi dezvoltarea resurselor de specialişti ale │
│instituţiilor locale şi regionale implicate în dezvoltarea │
│regionalã şi cooperarea transfrontalierã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea economiei regionale/locale şi a ocupãrii forţei │
│de muncã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezvoltarea şi întãrirea unei structuri eficiente de │
│implementare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Furnizarea de asistenţã permanentã beneficiarilor pentru │
│identificarea şi pregãtirea proiectelor; sporirea capacitãţilor │
│personale şi instituţionale de cooperare şi participare la │
│programe de dezvoltare viitoare, îndeosebi pentru │
│pregãtirea viitoarelor activitãţi ale programului de │
│vecinãtate │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Criteriile principale de eligibilitate, criteriile generale de selecţie şi beneficiarii potenţiali ai acestei scheme de finanţare nerambursabilã se vor regãsi la pct. 4.1, 4.2 şi 4.3.
În plus, fişa proiectului identificã criterii specifice pentru fiecare dintre sarcinile identificate pentru programul 2005.
PHARE/2004/016-784. 2005/017-53901.03 - Asistenţã tehnicã, program de sprijin (prioritatea 4)
Contribuţia PHARE la acest proiect poate ajunge pânã la maximum 0,40 milioane euro.
Asistenţa tehnicã include douã mãsuri specifice: (i) sprijin pentru pregãtirea programului, administrarea şi implementarea programului, care va furniza suportul necesar structurilor de management, incluzând acoperirea costurilor operaţionale ale Secretariatului tehnic comun care va fi înfiinţat în zona eligibilã de graniţã din România; (ii) sprijin pentru publicitatea programului şi evaluare (studii, seminarii, informaţii şi mãsuri de publicitate, evaluare etc.) şi furnizarea asistenţei pentru facilitatea de pregãtire a proiectului. Agenţia de implementare din România va avea responsabilitatea implementãrii acestei prioritãţi, în strânsã cooperare cu Unitatea de coordonare a proiectului din Ucraina.
2. Buget
2.1. Tabel financiar pentru anul bugetar 2005
Distribuţia cifrelor în acest tabel este indicativã în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional. Cifrele sunt exprimate în milioane euro:


┌─────────────────────────┬──────────────────┬───────────┬──────────────┬──────┐
│ Nr. prioritãţii │ Alocare PHARE │ │ │Total │
│ şi tipul ├─────┬──────┬─────┤Cofinanţare│ Contribuţia │cos- │
│ acţiunii │ INV │ IB │Total│naţionalã │Beneficiarului│turi │
│ │ │ │ │ │ *3) │eligi-│
│ │ │ │ │ │ │bile │
├─────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┤
𗈕 şi 2. Scheme de 𗈛,695│ 0,000𗈛,695│ 2,565│ 1,140󧓓,400│
│finanţare nerambursabilã │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea dezvoltãrii │ │ │ │ │ │ │
│economicosociale locale │ │ │ │ │ │ │
│şi a sistemelor │ │ │ │ │ │ │
│transfrontaliere integrate │ │ │ │ │ │
│de infrastructurã │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┤
𗈗. Fondul pentru proiecte│ │ │ │ │ │ │
│ mici 𗈔,000│ 0,905𗈔,905│ 0,305│ 0,135│ 1,345│
├─────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┤
𗈘. Asistenţã tehnicã 𗈔,000│ 0,400𗈔,400│ 0,000│ 0,000│ 0,400│
├─────────────────────────┼─────┼──────┼─────┼───────────┼──────────────┼──────┤
│TOTAL: 𗈛,695│ 1,305𗈝,000│ 2,870│ 1,275󧓕,145│
└─────────────────────────┴─────┴──────┴─────┴───────────┴──────────────┴──────┘



-------------
*3) Valoarea minimã a contribuţiei Beneficiarului va fi calculatã ca totalul cofinanţãrii din fonduri PHARE şi naţionale, împãrţit la 9 (distribuţia cifrelor în liniile de buget este indicativã în limitele prevederilor art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional).

Toate programele de vecinãtate includ un cadru financiar de asistenţã tehnicã. Agenţia de implementare va asigura utilizarea în cel mai eficient mod a fondurilor alocate pentru asistenţã tehnicã, în beneficiul tuturor programelor de vecinãtate din România.
2.2. Principiul cofinanţãrii
În conformitate cu procedurile PHARE, toate proiectele de investiţii (INV) finanţate de PHARE trebuie sã beneficieze de cofinanţare din fonduri naţionale publice. Contribuţia Comunitãţii poate ajunge pânã la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Impozitele nu constituie un element eligibil pentru cofinanţare.
Cofinanţarea proiectelor de dezvoltare instituţionalã (IB) este - cu excepţia cazurilor în care pãrţile participante la acest acord decid de comun acord altfel - furnizatã cel puţin de cãtre ţara beneficiarã, care suportã anumite costuri de infrastructurã şi implementare operaţionalã, prin finanţarea resurselor umane sau a altor tipuri de resurse necesare pentru o absorbţie eficientã şi eficace a asistenţei PHARE. Acest lucru nu exclude cofinanţarea din fonduri naţionale.
Proiectele selectate prin schemele de finanţare nerambursabilã (investiţii şi dezvoltare instituţionalã) vor fi cofinanţate prin PHARE, Beneficiar şi resurse guvernamentale. Beneficiarul trebuie sã furnizeze cel puţin 10% din costurile totale. Costurile eligibile rãmase vor fi împãrţite între sprijinul PHARE, pânã la maximum 75%, şi Guvernul român, care contribuie cu restul costurilor.
2.3. Perspectiva pentru 2006
În concordanţã cu recomandãrile Comitetului de management PHARE de a trece la programarea multianualã, descrierea Programului de vecinãtate România-Ucraina pentru anii 2005-2006 este integratã în Documentul comun de programare.
3. Aranjamente instituţionale şi de implementare specifice
3.1. Agenţia de implementare
Agenţia de implementare a CBC în România este Ministerul Integrãrii Europene, care deţine responsabilitatea globalã a implementãrii întregului program.
Ministerul Integrãrii Europene
Direcţia de cooperare transfrontalierã
Bd. Libertãţii nr. 12, sectorul 5
Bucureşti, România.
3.2. Biroul regional de cooperare transfrontalierã
De partea românã, Ministerul Integrãrii Europene poate delega o parte considerabilã a responsabilitãţilor sale privind implementarea programului de vecinãtate unui organism regional, situat în regiunea de graniţã. În acest sens, agenţiile pentru dezvoltare regionalã Nord-Vest, Nord-Est şi Sud-Est au hotãrât înfiinţarea comunã a unui birou regional CBC în Suceava, care va acţiona în strânsã cooperare cu Ministerul Integrãrii Europene.
Biroul regional de cooperare transfrontalierã din Suceava are statut juridic, este dotat cu personal şi este operaţional.
3.3. Comitetul comun de cooperare (JCC)
JCC este organismul strategic al programului de vecinãtate. Format din membri provenind din ambele ţãri şi de la nivel naţional, regional şi local, JCC va asigura un management comun al programului şi prin aceasta va asigura o imagine de ansamblu financiarã a operaţiunilor, precum şi sub aspectul politicilor.
Principalele responsabilitãţi ale JCC sunt:
- adoptarea Documentului comun de programare (JPD) şi a oricãrei ajustãri la acesta, dupã caz;
- adoptarea fişelor proiectului şi a propunerilor financiare care vor fi înaintate în vederea exerciţiului anual de programare;
- analizarea şi aprobarea raportului comun anual şi a rapoartelor de progres final şi implementare, înainte de trimiterea lor la Comisie;
- aprobarea caietului de sarcini al Secretariatului tehnic comun.
JCC este format din reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale.
JCC va include, de asemenea, reprezentanţi ai societãţii civile, ONG-urilor, ai actorilor economici şi sociali, ai organizaţiilor de sector - cum ar fi camere de comerţ, sindicate etc. Toţi aceştia au dreptul de a participa la JCC cu atribuţii consultative şi nu ca membri cu drept de vot.
Reprezentanţii Comisiei Europene pot, de asemenea, sã participe la JCC, având un rol consultativ.
Preşedinţia JCC va fi deţinutã în comun de Agenţia de implementare din România şi de Unitatea de coordonare a programelor din Ucraina.
JCC se va întruni cel puţin o datã pe an pentru a monitoriza implementarea programului şi a aproba fişele de proiect pentru propunerea financiarã anualã.
3.4. Comitetul comun de coordonare (JSC)
JSC constituie organismul operaţional al programului de vecinãtate. Principalele responsabilitãţi ale JSC sunt:
- elaborarea fişelor de proiect în vederea exerciţiului de programare anualã, care va fi înaintat JCC pentru a fi adoptat;
- supervizarea solicitãrilor de propuneri/pachet de aplicaţie (redactat de Secretariatul tehnic comun) pentru a fi înaintate spre publicare autoritãţilor de contractare respective;
- supervizarea selectãrii comune a proiectelor;
- supervizarea activitãţilor Secretariatului tehnic comun şi ale Comitetului de evaluare;
- analiza periodicã a progreselor înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor specifice (şi cuantificate) ale programului şi analiza rezultatelor implementãrii (îndeplinirea scopurilor stabilite pe fiecare mãsurã).
JSC este format din:
- reprezentanţi ai autoritãţilor naţionale, regionale şi locale. Dat fiind rolul specific al acestui comitet şi în vederea sporirii proprietãţii locale, autoritãţile regionale şi locale trebuie sã fie reprezentate pe larg;
- reprezentanţi ai Comisiei Europene, în calitate de observatori.
3.5. Secretariatul tehnic comun (JTS)
Agenţia de implementare (IA) şi Unitatea de coordonare naţionalã (NCU) din Ucraina vor înfiinţa în cooperare un secretariat tehnic comun (JTS) situat într-o zonã eligibilã de partea românã a graniţei, care va include personal din Ucraina. JTS va avea în mod deosebit responsabilitatea funcţiei de secretariat a JCC şi JSC şi de asistare a IA şi NCU.
JTS va avea responsabilitatea sarcinilor zilnice de administrare legate de programul de vecinãtate, cu asumarea corespunzãtoare a rolurilor şi responsabilitãţilor IA şi NCU.
JTS va acorda asistenţã JCC şi JSC în sarcinile administrative şi practice ale acestora; va superviza asistenţa tehnicã furnizatã în cadrul acestui program, va întocmi proiecte cu ajutorul unei facilitãţi de pregãtire a proiectelor şi va asuma sarcini privind pregãtirea, monitorizarea, controlul şi evaluarea proiectelor în cadrul programului de vecinãtate.
4. Reguli şi proceduri specifice acestui program
Instrucţiuni de implementare
Programul de vecinãtate va fi implementat în conformitate cu Instrucţiunile de implementare ale NP pentru PHARE CBC/TACIS, emise de Comisie în data de 15 iulie 2004.
4.1. Criterii principale de eligibilitate
În înţelesul programului de vecinãtate, urmãtoarele proiecte vor fi considerate ca fiind proiecte comune:
- proiecte simple cu efect transfrontalier, care au loc în principal sau în exclusivitate de o parte a graniţei, însã în beneficiul ambelor ţãri partenere;
- proiecte complementare, în cadrul cãrora o activitate desfãşuratã de o parte a graniţei este însoţitã de desfãşurarea unei activitãţi similare de cealaltã parte a graniţei;
- proiecte integrate, în care partenerii de ambele pãrţi ale graniţei contribuie cu diferite elemente la un proiect unic.
Pentru a putea fi eligibil în vederea cofinanţãrii în cadrul unui program de vecinãtate, un proiect trebuie sã se încadreze în una dintre categoriile de mai sus.
4.2. Criterii generale de selecţie pentru schemele de finanţare nerambursabilã în programele de cooperare transfrontalierã (CBC)
Activitãţile din cadrul schemelor de finanţare nerambursabilã bugetate prin CBC trebuie sã fie coerente cu politicile naţionale sau sã demonstreze coerenţa cu capitolele relevante din Planul naţional de dezvoltare sau procesul de asociere. Activitãţile trebuie sã completeze, dar sã nu se suprapunã peste activitãţile prevãzute sau implementate prin programele naţionale PHARE.
Activitãţile trebuie sã demonstreze în mod clar o caracteristicã transfrontalierã prin implicarea unei instituţii partenere din cealaltã ţarã sau prin beneficiile acumulate pentru comunitãţile aflate de cele douã pãrţi ale graniţei. Activitãţile trebuie implementate în apropierea graniţei.
Activitãţile eligibile în cadrul programelor naţionale PHARE trebuie sã caute cu prioritate finanţarea în cadrul programului respectiv. Doar proiectele de naturã pur transfrontalierã pot fi finanţate prin programul de vecinãtate.
4.3. Lista potenţialilor beneficiari ai schemelor de finanţare nerambursabilã
Beneficiarii potenţiali ai acestor scheme vor fi în cadrul acestui program CBC (lista nu este exhaustivã):
- autoritãţile locale şi regionale din zonele de graniţã în cauzã;
- ONG-uri şi ONP-uri, cum ar fi organizaţii pentru sprijinirea afacerilor, agenţii de întreprinderi locale, agenţii de dezvoltare, camere de comerţ, agenţii de turism, instituţii educaţionale şi de instruire, asociaţii ale producãtorilor, sindicate;
- companii şi organisme publice judeţene şi regionale de gospodãrire a apelor şi a apelor reziduale, protecţie a râurilor şi protecţie împotriva inundaţiilor; agenţii judeţene de protecţie a mediului; administraţiile parcurilor naturale (cu responsabilitãţi la nivel statal, regional şi municipal) şi direcţiile forestiere locale etc.;
- diviziile regionale (nenaţionale) ale autoritãţilor vamale şi de grãniceri;
- companii publice de administrare a drumurilor şi cãilor ferate; companii publice de transporturi;
- agenţii de ocupare a forţei de muncã.
Lista beneficiarilor eligibili va fi detaliatã în Solicitarea de propuneri/Instrucţiunile pentru aplicanţi.
4.4. Monitorizarea şi evaluarea programului
Monitorizarea finanţãrii programului de vecinãtate va fi efectuatã la nivel de proiect de cãtre autoritãţile de contractare din ambele ţãri.
În orice caz, având în vedere faptul cã programul de vecinãtate este un program de cooperare comun, toate eforturile trebuie fãcute pentru a raporta progresul vizând întregul program. Deoarece proiectele ar trebui, cât mai mult posibil, sã producã rapoarte unice de progres care sã acopere utilizarea finanţãrii PHARE CBC şi TACIS, JCC trebuie sã dispunã de toate informaţiile necesare pentru a putea raporta Comisiei anual privitor la program în întregime.
Trebuie întocmit un raport comun al progreselor, care sã acopere atât activitãţile PHARE CBC, cât şi TACIS, şi transmis Comisiei de cãtre JCC în fiecare an. Raportul trebuie sã fie disponibil în limba englezã. Acest raport trebuie sã fie pus la dispoziţia tuturor pãrţilor implicate.
Atunci când se face o evaluare sub egida JCC, trebuie fãcute toate eforturile pentru a se evalua toate elementele programului (PHARE CBC şi TACIS).
Prevederile conţin, de asemenea, regulile de implementare generalã comune tuturor programelor de cooperare transfrontalierã 2005 - vezi anexa C6.


ANEXA C6

4. Mãsuri de implementare
4.1. Metoda de implementare
Implementarea acestui program se va face conform art. 53 (1) (b) (varianta a 2-a) din Regulamentul financiar*4). Ţara beneficiarã va continua sã asigure respectarea permanentã a condiţiilor prevãzute în art. 164 (1)(a)-(e) din Regulamentul financiar.
_________
*4) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002, JOL 248, 16.09.2002, p. 1.

Fiecare mãsurã este inclusã într-un program sau proiect pe care coordonatorul naţional al asistenţei urmeazã sã îl propunã Comisiei în conformitate cu acest acord de finanţare. Dupã exprimarea acordului pãrţilor asupra acestora, programele sau proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziţii pentru investiţii şi/sau servicii, twinninguri sau scheme de granturi, gestionate de autoritãţile române şi/sau autoritãţile bulgare. Fiecare program sau proiect este supervizat de una sau mai multe autoritãţi de implementare şi este implementat din punct de vedere tehnic de o agenţie de implementare.
Înainte de acreditarea agenţiilor de implementare conform art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1266/1999*5), selecţia proiectelor, licitaţiile şi contractarea de cãtre ţara beneficiarã vor fi supuse aprobãrii ex ante a Comisiei.
__________
*5) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1266/1999 din 21 iunie 1999, JOL 161, 26.06.1999, p. 68.

4.2. Achiziţii
Achiziţiile se vor desfãşura în conformitate cu prevederile din partea 2 titlul IV din Regulamentul financiar şi titlul 5 din Normele de aplicare a acestuia*6), precum şi cu Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2*7).
_________
*6) Regulamentul Comisiei (CE; Euratom) nr. 2342/2002 din 23 decembrie 2002, JOL 357, 31.12.2002, p. 1.
*7) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 privind regulile generale pentru contractele de servicii, echipamente şi lucrãri finanţate din bugetul general al Comunitãţii Europene în cadrul cooperãrii cu ţãri terţe, adoptatã la 25 martie 2003.

Autoritãţile contractante vor utiliza, de asemenea, ghidul de proceduri, precum şi formatele şi modelele standard prevãzute în Ghidul practic cu privire la procedurile de contractare a proiectelor finanţate din bugetul general al Comunitãţii Europene în contextul acţiunilor externe, aşa cum este publicat pe site-ul Europe Aid*8) la data iniţierii procedurii de achiziţionare sau de acordare a granturilor.
__________
*8) Adresa curentã: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.

Reguli de achiziţie pentru scheme de granturi
Pentru schemele de granturi, procedurile concrete de implementare vor fi specificate în fişele de proiect respective, în conformitate cu urmãtoarele principii:
Procedurile şi formatele care vor fi utilizate în implementarea schemelor şi acordarea granturilor vor respecta regulile privitoare la acţiunile externe. În special, o atenţie sporitã va fi acordatã procesului de selecţie a proiectelor. Granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din ghidul practic şi cu principiile de management descentralizat PHARE. Înainte de acreditarea EDIS, va fi necesarã aprobarea ex ante a Delegaţiei Comisiei la Bucureşti.
Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) abilitat pentru programul în cadrul cãruia se finanţeazã schema de granturi trebuie sã-şi asume responsabilitãţile financiare şi contractuale pentru implementarea schemelor de granturi. RAP trebuie, în special, sã aprobe oficial cererea de propuneri, formularele de aplicare, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele selecţiei. RAP mai trebuie sã semneze contractele de acordare a finanţãrii nerambursabile cu beneficiarii şi sã asigure monitorizarea şi controlul financiar adecvate, sub autoritatea şi responsabilitatea acestuia. Sub aceastã rezervã, administrarea schemelor de granturi poate fi descentralizatã de la RAP cãtre organismele abilitate la nivel sectorial şi regional.
Implementarea proiectelor selectate prin furnizarea de lucrãri, echipamente şi servicii, subcontractate de cãtre beneficiarii finali ai finanţãrilor nerambursabile individuale, trebuie sã respecte regulile de achiziţie în vigoare prevãzute pentru acţiuni externe la momentul implementãrii. În urma unei evaluãri pozitive a capacitãţii agenţiei de implementare de a administra operaţional şi financiar programele de granturi într-o manierã corectã şi eficientã*9), delegaţia Comisiei Europene poate decide renunţarea la aprobarea sa ex ante a subcontractelor executate de cãtre beneficiarii finali de finanţãri nerambursabile individuale. Prevederile detaliate privind rolul delegaţiei în faza de subcontractare menţionatã mai sus vor fi precizate, dupã caz, într-un schimb de scrisori între delegaţie şi autoritãţile naţionale, în urma exerciţiului de evaluare menţionat.
_________
*9) A se vedea secţiunea 11 şi anexa 4 din Ghidul de programare PHARE 2004.

Schemele de granturi nu vor include proiecte pentru care contribuţia PHARE este sub 50.000 euro (cu excepţia Fondului pentru proiecte mici) sau peste 2 milioane euro. Aceastã limitã inferioarã poate fi modificatã ca rezultat al evaluãrii mai sus menţionate a capacitãţii agenţiei de implementare de a asigura un management financiar eficient. Limita inferioarã nu poate fi aplicatã în cazul ONG-urilor. Angajamentele financiare conform procedurilor PHARE intrã în vigoare la data semnãrii contractelor de grant de cãtre RAP-ul abilitat. Proiectele ar trebui sã fie integral implementate înainte de termenul limitã pentru executarea contractelor, conform acordurilor de finanţare.
Principii pentru Fondul CBC pentru proiecte mici
Fondul CBC pentru proiecte mici va finanţa proiecte cu o contribuţie PHARE sub 50.000 euro. Nu vor fi incluse investiţii, cu excepţia achiziţiilor de mici dimensiuni sau infrastructurã ce nu genereazã un venit net substanţial.
Managementul asistenţei
Management de proiect
Responsabilitãţi
Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea întreaga responsabilitate pentru programarea, coordonarea implementãrii şi monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi CNA vor fi deopotrivã responsabili cu coordonarea dintre programele PHARE (inclusiv cooperarea transfrontalierã PHARE), ISPA şi SAPARD, precum şi fondurile structurale şi cele de coeziune.
RNAF şi responsabilul cu autorizarea programului (RAP) vor asigura implementarea programelor conform procedurilor prevãzute în instrucţiunile Comisiei. De asemenea, aceştia vor asigura cã toate contractele încheiate în vederea implementãrii acordului de finanţare sunt acordate utilizând procedurile şi documentele standard pentru acţiuni externe din ghidul practic în vigoare în momentul implementãrii şi cã regulile comunitare privind ajutorul de stat sunt respectate.
Se menţioneazã în mod expres cã toate propunerile de granturi vor trebui, unde este cazul, sã-şi demonstreze adiţionalitatea la rezultatele altor acţiuni finanţate din alte surse, în mod deosebit programe CBC anterioare.
De asemenea, agenţia de implementare şi agenţiile subordonate se vor asigura cã toate acţiunile din acest program vor fi înregistrate, de exemplu, în PERSEUS, în aşa fel încât sã se permitã identificarea submãsurii specifice, precum şi a anului bugetar sub care sunt contractate.
Mai mult decât atât, înregistrarea specificã va trebui organizatã în aşa fel încât sã permitã o conexiune uşor de urmãrit cu rezultatele fiecãrui contract, incluzând în mod deosebit demonstrarea prin rezultate a adiţionalitãţii sus-menţionate.
Dimensiunea proiectului
Toate componentele programului vor fi finanţate cu cel puţin 2 milioane euro, cu excepţia schemei de grant "Fondul comun pentru proiecte mici", datoritã naturii specifice a acţiunilor de cooperare transfrontalierã.
Termen limitã de contractare şi executare a contractelor, termen limitã pentru programare
1. Toate contractele trebuie încheiate nu mai târziu de 30 noiembrie 2007.
2. Toate contractele trebuie executate pânã nu mai târziu de 30 noiembrie 2008, cu excepţia proiectului BG 2005/017-455.01 - Reabilitarea drumului II-81 din Montana - Lom*10), pentru care termenul este 30 noiembrie 2009.
_________
*10) Acesta furnizeazã o implementare extrnualã a acestui program complex, pentru care licitaţia şi selecţia proiectelor trebuie sã fie comune celor douã ţãri, iar implementarea comunã a proiectelor trebuie realizatã în strânsã colaborare dintre pãrţi.

3. Conform DIS, un dosar complet de licitaţie trebuie depus la delegaţie pentru aprobare în termen de nu mai mult de 6 luni de la data semnãrii acordului de finanţare. În caz contrar, ţara beneficiarã va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional.
Evaluarea impactului de mediu (EIA) şi conservarea naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului înconjurãtor cuprinse în directiva din acest domeniu*11) sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiţii finanţate prin PHARE. În cazul în care directiva privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurãtor nu a fost transpusã în legislaţia naţionalã în totalitate, procedurile vor fi similare cu cele prevãzute de aceastã directivã. În cazul în care un proiect va cãdea sub incidenţa prevederilor anexei 1 sau 2 la aceastã directivã, punerea în aplicare a procedurii privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurãtor trebuie precizatã*12).
_________
*11) Directiva 85/337/CEE , JOL 175/40, 5.07.1985, cu completãrile şi modificãrile ulterioare.
*12) În anexa privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurãtor, ataşatã fişei de proiect de investiţii respective.

În cazul în care existã posibilitatea ca un proiect sã afecteze locuri cu importanţã pentru conservarea naturii, trebuie fundamentatã o evaluare adecvatã în conformitate cu art. 6 din directiva referitoare la habitat*13).
__________
*13) În anexa privind conservarea naturii, ataşatã fişei de proiect de investiţii respective.

Toate investiţiile vor fi efectuate în conformitate cu legislaţia comunitarã privind mediul înconjurãtor. Fişele de proiect vor conţine prevederi specifice cu privire la respectarea legislaţiei relevante a Uniunii Europene în domeniul mediului înconjurãtor, în conformitate cu tipul activitãţii derulate în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
Acţiunile corespunzãtoare acestui program vor trebui sã fie în concordanţã cu Strategia de prevenire a inundãrii bazinului Dunãrii şi cu Strategia Uniunii Europene de prevenire a inundaţiilor.
Management financiar
Principii şi responsabilitãţi
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea cãtre Comisia Europeanã. RNAF va avea întreaga responsabilitate pentru managementul financiar al fondurilor PHARE şi va fi pe deplin rãspunzãtor pentru fondurile PHARE dintr-un program pânã la încheierea acestuia.
RNAF va asigura respectarea regulilor, reglementãrilor şi procedurilor PHARE de raportare şi management financiar, precum şi funcţionarea sistemului de raportare şi informare privind proiectul.
Comisia va efectua plãţile cãtre FN în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi România în 1998, modificat prin acordul comun din 17 iulie 2003.
Plãţile vor fi efectuate pe baza cererilor trimise de RNAF şi se vor face într-un cont bancar separat, denominat în euro, care va fi deschis şi gestionat de FN la o bancã stabilitã în prealabil de comun acord cu Comisia. În principiu, toate conturile bancare sunt purtãtoare de dobândã. În conformitate cu art. 3 şi 4 din regulile de implementare ale Regulamentului financiar, dobânda acumulatã este proprietatea ţãrii beneficiare. RNAF trebuie totuşi sã se asigure cã dobânda acumulatã este înregistratã în întregime ca venit la bugetul naţional. Mai mult, RNAF va asigura raportarea periodicã a dobânzii prin PERSEUS.
Plãţile cãtre FN
Un prim transfer*14) de pânã la 20% din fondurile care urmeazã a fi gestionate local va fi trimis cãtre FN imediat dupã semnarea acordului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între FN şi agenţiile de implementare (AI).
___________
*14) Reprezentând prefinanţarea, aşa cum este definitã în art. 105 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar.

Mai mult, RNAF trebuie sã înainteze Comisiei desemnarea RAP şi o descriere a sistemului pus în aplicare, arãtând fluxul informaţional între FN şi AI şi modul în care se va efectua plata.
Se vor mai efectua douã transferuri de pânã la 30% fiecare din fondurile care urmeazã sã fie gestionate local. Al doilea transfer va putea fi efectuat când 5% din bugetul total în vigoare a fost plãtit de cãtre AI şi de Oficiul de Plãţi şi Contractare PHARE (OPCP). Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total în vigoare au fost plãtite.
Al patrulea transfer va fi efectuat când 70% din bugetul total în vigoare sunt plãtite şi când toate contractele au fost semnate.
În mod excepţional, RNAF poate cere un procent mai mare decât cel agreat în condiţiile în care poate demonstra prin previziunea fluxului de numerar cã necesarul fluxului de numerar pentru perioada urmãtoare depãşeşte procentul respectiv. În cazurile în care fondurile totale aflate în conturile FN şi AI depãşesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza plata în mod excepţional, în cazul în care RNAF va oferi o dovadã susţinutã corespunzãtor asupra faptului cã obligaţiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.
Plãţile efectuate de FN cãtre AI
FN va efectua plãţile cãtre AI în conformitate cu acordurile de finanţare semnate între FN şi AI/OPCP. Conturile bancare pentru programele CBC se deschid în numele AI respective, responsabilã de gestionarea financiarã a programului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.
Atât timp cât implementarea se face conform DIS, fiecare acord de finanţare trebuie sã fie avizat în avans de Comisia Europeanã. AI trebuie sã fie conduse de cãtre un RAP numit de RNAF în urma consultãrii cu CNA. RAP va fi responsabil cu toate operaţiunile efectuate de AI.
Plãţile efectuate în cazul clauzelor de retenţii contractuale
Pentru acele contracte cu clauze de retenţie contractualã (de exemplu, fondurile reţinute pentru o perioadã de garanţie), totalul fondurilor legate de aceste contracte (aşa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de Comisie) va fi plãtit cãtre AI înainte de termenul limitã pentru executarea contractelor. AI îşi asumã întreaga responsabilitate pentru gestionarea fondurilor pânã la efectuarea plãţii finale, precum şi pentru asigurarea cã fondurile necesare vor fi utilizate doar pentru a efectua plãţi legate de clauzele de retenţie.
AI îşi asumã de asemenea responsabilitatea faţã de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Fondurile neplãtite contractorilor dupã ce plãţile finale au fost decontate vor fi rambursate Comisiei.
Încheierea cheltuielilor şi închiderea conturilor
În termen de 16 luni de la încheierea executãrii contractelor, FN va transmite o declaraţie finalã de cheltuieli acoperind contribuţia PHARE şi cofinanţarea şi o atestare cu privire la regularitatea, exactitatea şi veridicitatea conturilor transmise. Declaraţia finalã de cheltuieli ar trebui sã aibã valoarea originalã a contractelor din care se vor scãdea deducerile şi economiile agreate cu contractorii pe durata implementãrii. De asemenea, aceasta va trebui sã aibã valoarea plãţii fãcute cumulate cu sumele datorate în contul reţinerii contractuale.
În cazul în care plãţile primite de la Comisie depãşesc valoarea finalã a cheltuielilor autorizate, FN va returna Comisiei sumele în exces în momentul trimiterii declaraţiei finale. În cazul în care sunt plãţi neefectuate (cu excepţia fondurilor aferente reţinerilor contractuale), FN va oferi o explicaţie şi va face o previziune cu privire la momentul finalizãrii plãţii. FN va raporta trimestrial progresul în ceea ce priveşte fondurile aferente reţinerilor contractuale şi plãţile neefectuate. În cazul în care acestea nu sunt plãtite cãtre contractor, vor fi returnate cãtre Comisie.
Dupã evaluarea declaraţiei finale, Comisia îşi va exprima punctul de vedere asupra cheltuielilor care vor fi exceptate de la finanţarea comunitarã, în cazul în care cheltuielile nu au fost efectuate în conformitate cu regulile comunitare.
Rezultatele verificãrilor Comisiei şi concluziile de a excepta cheltuielile de la finanţare vor fi notificate în scris cãtre FN, care va avea la dispoziţie o lunã pentru a transmite rãspunsul sãu în scris. În cazul în care nu se ajunge la acord în termen de o lunã de la primirea rãspunsului scris din partea FN, Comisia va decide şi va stabili sumele care vor fi exceptate, având în vedere îndeosebi gradul de neconcordanţe, natura şi gravitatea abaterilor, precum şi pierderile financiare înregistrate de Comisie.
Ca urmare a deciziei referitoare la sumele exceptate, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fãrã prejudicii, luând în considerare tratamentul neregularitãţilor şi compensarea financiarã corespunzãtoare în conformitate cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin rambursare directã de la FN, fie prin compensare conform regulilor Comunitãţii.
Monitorizare şi evaluare
În plus faţã de atribuţiile privind programele de cooperare transfrontalierã ale Comitetului comun de cooperare (JCC) şi ale Comitetului comun de coordonare (JSC), implementarea programului va fi monitorizatã prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare (JMC - Joint Monitoring Committee). Acesta include RNAF, CNA şi serviciile Comisiei. JMC va avea loc cel puţin o datã pe an.
Acesta are rolul de a analiza toate programele finanţate din fondurile PHARE în vederea evaluãrii evoluţiei acestora cãtre atingerea obiectivelor prezentate în acordul de finanţare şi în Parteneriatul de aderare.
JMC poate recomanda schimbarea prioritãţilor şi/sau realocarea de fonduri PHARE.
Mai mult, JMC va verifica progresul programelor de asistenţã de preaderare finanţate de Uniunea Europeanã, o datã pe an (PHARE, ISPA, SAPARD).
Pentru programul PHARE, JMC va fi asistat de cãtre subcomitetele sectoriale de monitorizare (SMSC), care vor include CNA, RAP din fiecare AI (şi OPCP, când este cazul) şi direcţiile de specialitate ale Comisiei. SMSC va verifica în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv al componentelor şi contractelor acestuia, grupate de JMC în sectoare de monitorizare corespunzãtoare. Fiecare sector va fi supervizat prin intermediul unui SMSC pe baza rapoartelor de monitorizare întocmite de AI, precum şi a evaluãrilor intermediare realizate de evaluatori independenţi. SMSC va înainta recomandãrile referitoare la management şi proiectare, asigurându-se cã acestea sunt puse în aplicare. SMSC va raporta cãtre JMC, cãruia îi va prezenta opinii generale detaliate cu privire la toate programele cu finanţare PHARE din sectorul respectiv.
Audit, control financiar, mãsuri antifraudã, acţiuni preventive şi de corecţie
Control şi supraveghere financiarã de cãtre Comisie şi Curtea Europeanã de Conturi
Toate acordurile de finanţare, precum şi contractele corespunzãtoare acestora sunt supuse supervizãrii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudã) şi auditului Curţii Europene de Conturi. În perioada în care Sistemul extins de implementare descentralizatã (EDIS) nu este încã aplicabil AI din ţara beneficiarã, delegaţia va pune în practicã mãsuri de verificare ex ante a documentelor de licitaţie şi contractare.
Pentru a asigura protecţia eficientã a intereselor financiare ale Comunitãţii, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudã) poate recurge la verificãri şi inspecţii la faţa locului în conformitate cu procedurile prevãzute în Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 2185/96*15). Misiunile de control şi audit descrise mai sus se adreseazã tuturor contractorilor şi subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
_________
*15) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 2185/96 din 11 noiembrie 1996, JOL 292, 15.11.1996, p. 2.

Fãrã prejudicierea responsabilitãţilor Comisiei şi Curţii Europene de Conturi*16), conturile şi operaţiunile efectuate de FN şi, dacã este cazul, de OPCP şi toate agenţiile de implementare respective pot fi subiectul verificãrii la cererea Comisiei, de cãtre Comisie sau un auditor extern contractat de Comisie.
_________
*16) Aşa cum se precizeazã în Condiţiile generale ale acordului de finanţare anexat la acordul-cadru.

Obligaţii ale ţãrii beneficiare
Audit şi control financiar
Pentru a asigura un management financiar eficient al fondurilor PHARE, ţara beneficiarã trebuie sã aibã un sistem de management şi control al asistenţei în conformitate cu principiile general acceptate şi standardele în vigoare. Acest sistem va îndeplini cerinţele prevãzute în art. 164 din Regulamentul financiar şi, în special, va asigura corespunzãtor corectitudinea, regularitatea şi eligibilitatea solicitãrilor de asistenţã comunitarã.
Sistemele de management şi control ale ţãrii beneficiare vor asigura o pistã suficientã de audit, aşa cum este prevãzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei 438/2001*17).
__________
*17) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JOL 63, 3.03.2001, p. 21.

Autoritatea naţionalã competentã pentru controlul financiar va efectua controalele financiare necesare asupra tuturor entitãţilor implicate în implementarea programului.
În fiecare an vor fi transmise Comisiei un plan de audit şi o sintezã a principalelor concluzii şi a recomandãrilor auditorilor, precum şi un rezumat cu privire la stadiul punerii în aplicare a recomandãrilor auditului anterior. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.
Mãsuri preventive
Ţara beneficiarã va lua toate mãsurile corespunzãtoare de prevenire şi contracarare a practicilor de coupţie*18) active şi pasive în orice stadiu al procedurii de achiziţie sau al procedurii de acordare a finanţãrii nerambursabile, precum şi în perioada de implementare a contractelor corespunzãtoare.
___________
*18) Corupţia activã este definitã ca orice acţiune deliberatã a unei persoane care promite sau oferã, direct ori printr-un intermediar, orice avantaj de orice naturã unui oficial, pentru el însuşi ori pentru o terţã persoanã, în schimbul unei acţiuni sau reţinerii de la o acţiune în conformitate cu datoria acestuia ori în exerciţiul funcţiei, cu încãlcarea datoriei oficiale într-un mod care dãuneazã sau poate dãuna intereselor financiare ale Comunitãţilor Europene. Corupţia pasivã este definitã ca orice acţiune deliberatã a unui oficial care, în mod direct sau prin intermediar, solicitã ori primeşte avantaje de orice naturã, pentru el însuşi sau o terţã parte, ori acceptã promisiunea unui astfel de avantaj, pentru a acţiona sau a se reţine de la o acţiune în conformitate cu datoria sa ori în exercitarea funcţiilor sale, cu încãlcarea datoriilor oficiale într-un mod care dãuneazã sau poate dãuna intereselor financiare ale Comunitãţilor Europene.

Autoritãţile din ţara beneficiarã, inclusiv personalul responsabil pentru implementarea programului, se vor obliga sã ia orice mãsuri necesare pentru a evita riscul unui conflict de interese şi vor informa Comisia imediat ce apare un astfel de conflict de interese sau orice situaţie care ar putea conduce la un astfel de conflict.
Mãsuri antifraudã şi de corecţie
Ţara beneficiarã va avea, în primul rând, responsabilitatea de a asigura un proces de investigare şi un tratament adecvat al cazurilor suspectate sau efective de fraudã şi neregularitãţi identificate în urma controalelor naţionale sau comunitare.
Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea mecanismelor de control şi raportare echivalente cu cele prevãzute în Regulamentul Comisiei nr. 1681/94*19).
__________
*19) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1681/94 din 11 iulie 1994, 12.07.1994, p. 43.

Îndeosebi, toate cazurile suspecte sau efective de fraudã*20) şi iregularitãţi*21), precum şi mãsurile aferente luate de autoritãţile naţionale trebuie sã fie raportate direcţiilor de specialitate ale Comisiei fãrã întârziere. În cazul în care nu sunt cazuri suspecte sau efective de fraudã ori neregularitãţi, ţara beneficiarã va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de douã luni de la încheierea fiecãrui trimestru.
__________
*20) Frauda presupune orice act intenţionat sau de omisiune legat de: folosirea ori prezentarea unor documente sau declaraţii false, incorecte ori incomplete, care sã aibã ca efect însuşirea necuvenitã sau reţinerea eronatã a fondurilor din bugetul general al Comunitãţii Europene ori din bugetele gestionate de cãtre sau în numele Comunitãţii Europene; nedivulgarea informaţiilor prin nerespectarea unei anumite obligaţii, cu acelaşi efect; utilizarea acestor fonduri în alte scopuri decât cele destinate iniţial.
*21) Neregularitãţile se referã la toate abaterile de la prevederile naţionale sau de la legislaţia comunitarã, de la acest acord de finanţare ori contractele prevãzute prin acesta, care apar ca rezultat al unui act sau al unei omisiuni a unui operator economic, care are ori ar avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitãţii sau a bugetelor gestionate de aceasta, printr-o cheltuialã nejustificatã. Termenul legislaţie comunitarã defineşte în acest context ansamblul reglementãrilor comunitare aplicabile între pãrţile semnatare ale acordului de finanţare (de exemplu, acorduri europene, acorduri-cadru, Memorandumul de înţelegere cu privire la înfiinţarea Fondului Naţional etc.).

În cazul în care se înregistreazã o neregularitate sau fraudã, ţara beneficiarã are obligaţia de a efectua corecţiile financiare necesare solicitate în legãturã cu neregularitatea respectivã. Corecţiile efectuate de ţara beneficiarã vor consta în anularea întregii sau a unei pãrţi din contribuţia comunitarã. Fondurile comunitare rezultate din aceastã acţiune pot fi reutilizate de FN pentru îndeplinirea obiectivelor programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înţelegere cu privire la înfiinţarea Fondului Naţional.
Recuperarea fondurilor în caz de nereguli sau fraudã
Orice neregularitate*22) sau fraudã*23) descoperitã în orice moment pe parcursul duratei de implementare a programului sau ca rezultat al unui audit va determina recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
_________
*22) A se vedea definiţia de mai sus.
*23) A se vedea definiţia de mai sus.

În cazul în care, dupã efectuarea verificãrilor necesare, Comisia concluzioneazã cã:
a) ţara beneficiarã nu şi-a îndeplinit obligaţiile de a preveni, detecta şi corecta neregularitãţile; sau
b) implementarea proiectului nu justificã o parte sau întreaga asistenţã financiarã alocatã; sau
c) se înregistreazã disfuncţionalitãţi grave ale sistemului de management şi control care pot conduce la neregularitãţi, Comisia poate suspenda finanţarea în continuare a programului respectiv; de asemenea, este în mãsurã sã solicite ţãrii beneficiare comentarii şi argumente, dacã este cazul, şi sã efectueze corecţii într-o perioadã determinatã de timp.
În cazul în care nu se ajunge la o înţelegere pânã la sfârşitul perioadei de timp stabilite de Comisie şi în cazul în care corecţiile solicitate nu au fost efectuate, aceasta poate (luând în considerare comentariile fãcute de ţara beneficiarã) sã decidã în termen de 3 luni:
a) reducerea sau anularea plãţilor pentru programul respectiv; sau
b) efectuarea corecţiilor financiare solicitate prin anularea în totalitate sau parţialã a asistenţei oferite pentru programul respectiv.
În momentul stabilirii valorii corecţiei, Comisia va lua în considerare principiul proporţionalitãţii, tipul neregularitãţii şi amploarea şi implicaţiile financiare ale deficienţelor identificate în cadrul sistemului de management şi control al ţãrii beneficiare.
În absenţa unei decizii în sensul menţionat la lit. a) sau b), finanţarea în continuare a programului va fi reluatã imediat.
RNAF va asigura rambursarea fondurilor neutilizate sau a sumelor plãtite eronat, în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. În cazul în care RNAF nu va plãti suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiarã va rambursa aceastã sumã Comisiei.
Dobânda generatã de plata întârziatã va fi acoperitã din sumele nerambursate, în conformitate cu regulile specificate în Regulamentul financiar.
Informare şi publicitate
RAP va rãspunde de asigurarea luãrii mãsurilor necesare pentru a furniza publicitatea adecvatã pentru toate activitãţile finanţate prin program. Acest proces va fi realizat împreunã cu Comisia. Alte detalii sunt prezentate în anexa cu privire la informare şi publicitate.
Condiţii speciale
În eventualitatea în care angajamentele asumate nu sunt respectate din motive care sunt sub controlul Guvernului României sau Guvernului Bulgariei, Comisia poate revizui programul cu scopul de a anula tot sau o parte din el şi/sau a realoca fonduri neutilizate pentru alte scopuri conforme cu obiectivele programului PHARE.

ANEXA D

INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA
pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunitãţilor Europene

1. Obiectiv şi sferã de acţiune
Mãsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunitãţii Europene prin Programul PHARE au intenţia de a creşte gradul de conştientizare a publicului şi transparenţa acţiunilor Uniunii Europene, precum şi de a crea o imagine consistentã privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care rãspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenţã va rãspunde pentru publicitatea la faţa locului. Aceastã acţiune se va desfãşura în cooperare cu delegaţiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfãşura activitãţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la faţa locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplicã fondurilor structurale. Acestea sunt:
- Reglementarea (CEE) 1159/2000, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 182/58.
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sã fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivã.
3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegaţiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cât şi alte forme de asistenţã.
Costul informãrii şi publicitãţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Când sunt implementate programe PHARE, se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sã publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţã în forma cea mai potrivitã. Ele trebuie sã asigure faptul cã asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sã le punã la dispoziţia pãrţilor interesate. Ele trebuie sã asigure prezentarea consecventã pe tot teritoriul ţãrii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
b) Mãsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie sã cuprindã urmãtoarele:
(i) în cazul investiţiilor de infrastructurã cu un cost ce depãşeşte un milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sã fie instalate în concordaţã cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care sã fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene în ţara respectivã;
- plãcuţe permanente pentru lucrãrile de infrastructurã accesibile publicului larg, care sã fie instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual care sã fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivã;
(ii) în cazul investiţiilor productive, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sã conştientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţã cu reglementãrile citate la paragraful 3 b)(i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie sã fie completate de asemenea solicitanţi, din care sã rezulte cã o parte a ajutorului provine de la Uniunea Europeanã şi, în mod special, de la programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţã cu reglementãrile de mai sus.
4. Vizibilitatea asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potenţialii beneficiari şi pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cât mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre potenţialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sã cuprindã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncã sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învãţãmânt profesional implicate în ocuparea forţei de muncã, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţã destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenţã vor trebui sã indice faptul cã Uniunea Europeanã şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenţã transmisã beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţã finanţat de programul în cauzã. Dacã asemenea documente poartã stema naţionalã sau regionalã, ele vor purta de asemenea şi însemnul Uniunii Europene de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul general
Media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivitã, despre acţiunile cofinanţate de Uniunea Europeanã şi, în special, de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectatã în mod corect în aceastã informare.
În acest scop, lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementãrii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, cu precãdere în mass-media regionalã (presã, radio şi televiziune). Trebuie asiguratã o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiarã.
Principiile menţionate în cele douã paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presã sau comunicate de publicitate.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legãturã cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sã facã explicitã participarea Uniunii Europene. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc întâlniri şi a se pune emblema Uniunii Europene pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiarã va ajuta, dupã necesitãţi, la pregãtirea şi realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare finanţate sau cofinanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sã conţinã pe pagina de titlu o indicaţie clarã a participãrii Uniunii Europene, precum şi simbolul Uniunii Europene, în cazul în care stema naţionalã sau regionalã este folositã.
În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefaţã, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiarã, cât şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura cã participarea Uniunii Europene este clarã.
Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, plãcuţe permanente şi postere
Pentru a asigura vizibilitatea mãsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţãrile beneficiare vor asigura faptul cã urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate se supun prevederilor de mai jos:
Panouri
Panourile care furnizeazã informaţii privind participarea Uniunii Europene la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea Uniunii Europene ajunge pânã la un milion de euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridicã un panou care sã anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa Uniunii Europene trebuie menţionatã oricum pe un panou special. Panourile trebuie sã fie de o mãrime corespunzãtoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mãrimea cofinanţãrii din partea Uniunii Europene) şi trebuie sã fie pregãtite conform instrucţiunilor prevãzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegaţiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni dupã terminarea lucrãrilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o plãcuţã permanentã, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Plãcuţe permanente
Plãcuţe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus faţã de însemnul Uniunii Europene, asemenea plãcuţe trebuie sã specifice partea finanţatã de Uniunea Europeanã, alãturi de o menţiune a programului în cauzã (PHARE, ISPA sau SAPARD).
În cazul în care o autoritate naţionalã, regionalã sau localã ori un alt beneficiar decide sã ridice un panou, sã plaseze o plãcuţã permanentã, sã afişeze un poster sau sã ia orice altã mãsurã pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de un milion euro, participarea Uniunii Europene trebuie de asemenea sã fie indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, mãsuri suplimentare, dacã le considerã a fi necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre iniţiativele pe care le au în vedere, astfel încât delegaţia sã poatã participa în mod corespunzãtor la realizarea acestora.
Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţã tehnicã sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba ţãrii respective, care va conţine indicaţii detaliate în formã electronicã, şi acesta va fi disponibil la cerere.

ANEXA E

BUGET CBC 2005




┌───────────────────┬──────────┬───────────────────────┬─────────┬──────┬────────┬─────────┐
│Denumire obiectiv/ │ Ref. CRIS│ Finanţare PHARE │Fonduri │Total │ Sume │ Total │
│proiect │ ├───────┬────────┬──────┤publice │suport│minime │proiect │
│ │ │IB max.│INV max.│Total │naţionale│public│ale │ │
│ │ │ │ │max. │minime │ │benefi- │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ciarului│ │
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┤
│RO CBC 2005 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu Bulgaria │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Dezvoltare │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│economicã, �/017- │ 0,000│ 3,400│ 3,400│ 1,134│ 4,534│ 0,504│ 5,038│
│cooperare de �.01.01 │ │ │ │ │ │ │ │
│afaceri şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de afaceri │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Mediu şi protecţia │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│mediului �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│ �.01.02 │ 0,000│ 3,400│ 3,400│ 1,134│ 4,534│ 0,504│ 5,038│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Fondul comun al │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│proiectelor mici �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│people-to-people �.01.03 │ 0,800│ 0,000│ 0,800│ 0,248│ 1,048│ 0,111│ 1,159│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Asistenţã tehnicã │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru facilitatea �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│de pregãtire a �.01.04 │ 0,400│ 0,000│ 0,400│ 0,000│ 0,400│ 0,000│ 0,400│
│proiectului/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activitãţii suport │ │ │ │ │ │ │ │ │
│program │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Total program 2005 │ │ 1,200│ 6,800│ 8,000│ 2,516󧓒,516│ 1,119│ 11,635│
└───────────────────┴──────────┴───────┴────────┴──────┴─────────┴──────┴────────┴─────────┘

┌───────────────────┬──────────┬───────┬────────┬──────┬─────────┬──────┬───────────┬──────┐
│RO CBC 2005 cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ucraina │ CRIS │ INV │ IB │PHARE │Naţional │Public│ Beneficiar│Total │
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Promovarea │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltãrii socio- �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│economice locale �.01.01 │ 7,695│ 0,000│ 7,695│ 2,565󧓒,260│ 1,140󧓓,400│
│şi a sistemelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│transfrontaliere │ │ │ │ │ │ │ │ │
│integrate de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurã │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Fondul comun pentru│RO │ │ │ │ │ │ │ │
│proiecte mici �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│people-topeople �.01.02 │ 0,000│ 0,905│ 0,905│ 0,302│ 1,207│ 0,134│ 1,341│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Asistenţã tehnicã │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│ �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│ �.01.03 │ 0,000│ 0,400│ 0,400│ 0,000│ 0,400│ 0,000│ 0,400│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Total program 2005 │ │ 7,695│ 1,305│ 9,000│ 2,867󧓓,867│ 1,274󧓕,141│
└───────────────────┴──────────┴───────┴────────┴──────┴─────────┴──────┴───────────┴──────┘

┌───────────────────┬──────────┬───────┬────────┬──────┬─────────┬──────┬───────────┬──────┐
│RO CBC 2005 cu │CRIS RO │ │ │ │ │ │ │ │
│Ungaria �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│ �.01 │ INV │ IB │PHARE │ Naţional│Public│Beneficiar │ Total│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Dezvoltare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│economicã şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│socialã │ │ 4,090│ 0,000│ 4,090│ 1,37│ 5,46│ 0,606│ 6,066│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Acţiuni people- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│topeople/ JSPF │ │ 0,000│ 0,660│ 0,660│ 0,220│ 0,880│ 0,100│ 0,98│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Asistenţã tehnicã │ │ 0,000│ 0,250│ 0,250│ 0,000│ 0,250│ 0,000│ 0,250│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Total program 2005 │ │ 4,090│ 0,910│ 5,000│ 1,59│ 6,59│ 0,706│ 7,296│
└───────────────────┴──────────┴───────┴────────┴──────┴─────────┴──────┴───────────┴──────┘

┌───────────────────┬──────────┬───────┬────────┬──────┬─────────┬──────┬───────────┬──────┐
│RO CBC 2005 cu │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Moldova │ CRIS │ INV │ IB │PHARE │ Naţional│Public│ Beneficiar│Total │
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Dezvoltare │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│economicã şi �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│socialã �.01.01 │ 5,900│ 0,000│ 5,900│ 1,967│ 7,867│ 0,875│ 8,742│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Acţiuni people-to │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│people/JSPF �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│ �.01.02 │ 0,000│ 0,750│ 0,750│ 0,250│ 1,000│ 0,112│ 1,112│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Asistenţã Tehnicã │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│ �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│ �.01.03 │ 0,000│ 0,350│ 0,350│ 0,000│ 0,350│ 0,000│ 0,350│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Total program 2005 │ │ 5,900│ 1,100│ 7,000│ 2,217│ 9,217│ 0,987󧓒,204│
└───────────────────┴──────────┴───────┴────────┴──────┴─────────┴──────┴───────────┴──────┘

┌───────────────────┬──────────┬───────┬────────┬──────┬─────────┬──────┬───────────┬──────┐
│RO CBC 2005 cu │ CRIS │ INV │ IB │PHARE │ Naţional│Public│ Beneficiar│ Total│
│Serbia şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Muntenegru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Dezvoltare │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│economicã şi �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│socialã localã �.01.01 │ 4,200│ 0,000│ 4,200│ 1,400│ 5,600│ 0,623│ 6,223│
│(prioritatea 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Acţiuni people-to- │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│people/ JSPF �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│(prioritatea 2) �.01.02 │ 0,000│ 0,550│ 0,550│ 0,184│ 0,734│ 0,082│ 0,816│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Asistenţã tehnicã │RO │ │ │ │ │ │ │ │
│ �/017- │ │ │ │ │ │ │ │
│ �.01.03 │ 0,000│ 0,250│ 0,250│ 0,000│ 0,250│ 0,000│ 0,250│
├───────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────┼─────────┼──────┼───────────┼──────┤
│Total program 2005 │ │ 4,200│ 0,800│ 5,000│ 1,584│ 6,584│ 0,705│ 7,289│
└───────────────────┴──────────┴───────┴────────┴──────┴─────────┴──────┴───────────┴──────┘


--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016