Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 24 iulie 2009

Comenteaza legea

ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009
privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PĂ?DURILOR ŞI DEZVOLTÃRII RURALE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 24 iulie 2009

Având în vedere Referatul de aprobare al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã nr. 3.426 din 22 iunie 2009, în temeiul prevederilor:
- <>art. 7 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale;
- <>art. 4 lit. e) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.194/2008 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvaculturã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
- art. 11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea şi exploatarea durabilã a resurselor piscicole în conformitate cu politica comunã în domeniul pescuitului;
- art. 22 din Regulamentul (CE) 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit,

ministrul agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aprobã Planul de ajustare a efortului de pescuit, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale,
Ilie Sârbu

Bucureşti, 3 iulie 2009.
Nr. 444.

ANEXÃ
PLAN
de ajustare a efortului de pescuit

1. Introducere
Prezentul plan de ajustare a efortului de pescuit a fost elaborat în baza Programului operaţional pentru pescuit, în care sunt prezentate mãsurile planificate de administraţia românã de pescuit care au ca scop atât adaptarea flotei de pescuit în funcţie de cotele disponibile, cât şi implementarea liniilor directoare a Politicii comune de pescuit, respectiv reducerea capacitãţii de pescuit. Aceste mãsuri se vor realiza în cadrul Axei prioritare 1 şi au ca scop, pe lângã reducerea capacitãţii de pescuit, crearea condiţiilor economice pentru susţinerea flotei de pescuit a României la Marea Neagrã.
2. Descrierea flotei româneşti în relaţie cu starea pescuitului
În România, pescuitul la mare, de-a lungul liniei de coastã, este limitat la o suprafaţã marinã pânã la izobata de 60m, ca o consecinţã a caracteristicilor vaselor şi autonomiei lor limitate.
Pescuitul cu traul prezintã un model sezonal şi este legat de prezenţa speciilor de peşte în zonã. În 2005 speciile cele mai capturate în Marea Neagrã au fost cele de mãrime micã, precum: şprot (73,39%), guvizi (4,67%) şi bacaliar (4,55%). Pe litoralul românesc, pescuitul cu unelte fixe se caracterizeazã prin concentrarea activitãţii în primele 3/4 luni ale sezonului (aprilieiulie), când de regulã speciile se apropie de coastã pentru hrãnire şi reproducere.
Capturile înregistrate în Marea Neagrã de cãtre România au scãzut de la 16.000 de tone în 1980 la aproximativ 2.000 tone în anii recenţi. Situaţia s-a îmbunãtãţit uşor începând cu 2003, semnalându-se o creştere de la 1.612 tone în acel an la 2.026 tone înregistrate în 2005. Mai mult de 70% din capturi sunt realizate cu vase de tip trauler, restul capturilor provenind din pescuitul la scarã micã.
Aproximativ 40 de tone de calcan au fost descãrcate în 2005. În anul 2007 au fost raportate capturi de specii valoroase, precum calcan (Psetta maxima) şi rechin (Squalus acanthias).
Capturile româneşti de şprot rãmân cu mult mai mici faţã de potenţialul maxim calculat de cercetãtori. Şi alte specii ar fi disponibile în cantitãţi suficiente dacã navele ar fi echipate cu echipament adecvat pescuirii lor, aceasta fiind lipsa principalã în cele mai multe cazuri. Astfel în ciuda lipsei generale de resurse în pescuitul românesc, nu se poate spune cã flota româneascã nu este în echilibru cu stocurile de peşte. De asemenea, faptul cã pescuitul cu traul de fund este interzis, şi traularea nu are loc lângã ţãrm, sprijinã ideea cã flota opereazã într-o manierã durabilã.
Din navele de pescuit cu lungimi mai mari de 12 m, nu toate au fost pe deplin operaţionale în ultimii ani. Marea majoritate a acestor nave sunt de acelaşi tip, cu o lungime de aproximativ 25 m.
Aceste nave au fost construite în 1980. Vârsta medie a navelor de pescuit este de aproximativ 20 de ani, multe dintre ele având corpul din oţel. În prezent sunt într-o stare tehnicã proastã, deoarece sunt prost întreţinute, în timp ce condiţiile sanitare, cele de sãnãtate şi siguranţã la bord au nevoie de îmbunãtãţire, mai ales lipsa spaţiilor de depozitare la rece. Design-ul şi motorul permit numai operarea pe timp favorabil. Mai mult de jumãtate din flota costierã la scarã micã nu este echipatã cu motoare, ceea ce reprezintã o caracteristicã de siguranţã.
Deşi România este o ţarã cu ieşire la mare, având o lungime de litoral de 244 km, în ultimul deceniu, având în vedere noile condiţiile de practicã a pescuitului, cu sistarea subvenţiilor de stat şi alinierea la principiile economiei concurenţiale, s-a produs schimbarea radicalã a condiţiilor de desfãşurare a pescuitului marin naţional. Totodatã, concurenţa creatã de deschiderea importurilor de produse pescãreşti, în special a importurilor de şprot congelat, lipsa de experienţã a unei exploatãri în noile condiţii, îmbãtrânirea parcului de nave, cât şi mai ales creşterea costurilor combustibililor şi a celor de întreţinere au dus la o involuţie drasticã a pescuitului activ în sectorul românesc al Mãrii Negre.
An de an activitatea de pescuit activ s-a redus treptat, ajungând ca, în anul 2008, din cele 22 de nave înscrise în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit sã activeze doar 6 nave de pescuit, din care douã nave au desfãşurat sporadic un pescuit specializat de şprot şi alte specii pelagice şi alte 4, un pescuit specializat de calcan.
Flota româneascã de pescuit a fost compusã în conformitate cu cifrele înregistrate în Registrul flotei de pescuit comunitare, precum şi în Registrul român al navelor de pescuit, pe 1 ianuarie 2007, din 436 de nave ce totalizau tonaj brut (GT) total de 2.357 tone şi o putere totalã de 7.680 kW. Dupã aderare capacitatea a crescut la 440 de nave de pescuit ce au cumulat o greutate totalã de 2.474 tone şi o putere totalã de 8.253 kW, datoritã noilor intrãri din lista "coups partis", la sfârşitul anului 2007 înregistrându-se dupã regimul "intrãri-ieşiri" un numãr de 439 de nave ce totalizau o greutate totalã de 2.426 tone şi o putere totalã de 8.106 kW. La sfârşitul anului 2008, în urma regimului "intrãri/ieşiri" erau înregistrate 438 de nave ce însumau un GT total de 1.670 tone şi o putere totalã de 6.241 kW (sursa: Raportul anual al flotei de pescuit 2008).
2.1. Captura, efortul de pescuit
În sezonul de pescuit din perioada 2001-2008, nivelul capturilor realizate, exceptând anii 2001 şi 2002, când s-au realizat peste 2.000 tone (2.431 t, respectiv 2.116 tone), a fost destul de redus, situându-se între 1.390 tone/2006 şi 1.940 tone/2005, dupã care a scãzut vertiginos la 435 tone/2007 şi circa 177 tone/2008 (date preliminare)
Nivelul capturilor realizate în anul 2008 (date preliminare), cel mai mic obţinut în ultimii 10 ani, s-a datorat creşterii costurilor de producţie, cât şi influenţei condiţiilor hidroclimatice asupra populaţiilor de peşti. Capturile de şprot, specie predominantã a capturilor anuale, au avut o involuţie considerabilã în ultimul deceniu, scãzând de la 3.318 tone/1997 la 208 tone/2007 şi circa 100 tone/2008. Dacã în trecut interesul pentru pescuitul calcanului a fost foarte redus, dupã anul 2001, operatorii economici ce activeazã în sectorul litoralul românesc îşi schimbã opţiunile şi interesul, acordând prioritate dotãrii navelor cu echipamente şi unelte de pescuit specializate în pescuitul acestei specii. Capturile au crescut uşor de la un an la altul, fiind realizate producţii de 12,527 tone/2001 şi 42,031 tone/2004, respectiv 44,32 tone în 2007. Rezultatele obţinute în anul 2008, 26,016 tone (intervalul martie - august), au fost aproape asemãnãtoare cu cele obţinute în anii 2006-2007, acelaşi interval.
În cele 8 luni de activitate de pescuit pe an (martie-octombrie), din perioada 2001-2008, navele trauler costiere româneşti au realizat capturi diferite, determinate atât de efortul de pescuit (numãr de nave, zile efective de mare, numãr de traulãri şi ore de traulare), cât şi de evoluţia condiţiilor hidroclimatice, starea stocurilor principalelor specii pescuibile (şprot şi bacaliar) şi a ofertei de desfacere a peştelui pe piaţã, ele oscilând între circa 100 tone/2008 şi 2.008 tone/2001. Desfãşurarea pescuitului activ a fost şi este determinatã de distribuţia aglomerãrilor de peşte, în special a populaţiilor de şprot şi a cererii pe piaţã a produsului. În ultimii ani navele pescuiesc doar atunci când au comenzi ferme, având în vedere costurile ridicate ale combustibililor. Singurele sectoare în care se desfãşoarã activitatea de pescuit sunt Constanţa - Corbu şi Zãtoane - Sulina.
Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu cea mai valoroasã specie, pescuitã pasiv de traulerele costiere, calcanul, ale cãrui capturi au crescut în ultimii ani de la 1 tonã pe an/2000 pânã la 44,32 tone/2007. Perioada cea mai bunã de pescuit este intervalul martie - iulie şi noiembrie - decembrie, perioadã ce coincide cu formarea aglomerãrilor de calcan şi apropierea acestora de coastã, pentru reproducere şi hrãnire, în restul perioadelor se rãspândeşte pe întreaga platformã continentalã din zona litoralului românesc al Mãrii Negre.
2.2. Componenţa pe specii a capturilor
Caracteristica principalã a capturilor de peşti realizatã în sectorul marin românesc este prezenţa unui numãr foarte mare de specii (peste 20), dintre care de bazã sunt speciile de talie redusã (şprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul cã ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zãrgan, scrumbie de Dunãre, stavrid, chefal, lufar) continuã sã fie scãzutã, cu toate cã stocurile acestora au o tendinţã de refacere.
În perioada 2001-2008, pe întreg ansamblu sectorului românesc şi pe întreaga perioadã de pescuit (martie noiembrie), dominanţa în capturi a revenit în principal speciilor şprot (Sprattus sprattus) şi calcan (Psetta maeotica), alãturi de care au mai apãrut speciile tradiţionale: hamsie (Engraulis encrasicolus), bacaliar (Merlangius merlangus ponticus), guvizi (Gobiidae), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), rechin (Squalus acanthias), chefal (Mugidae), alte specii.
În baza rezultatelor obţinute în cele 4 expediţii de cercetare efectuate în anul 2008, putem aprecia cã valoarea biomasei aglomerãrilor de şprot a oscilat între 9.285 tone/mai şi 62.900 tone/iunie, iar de calcan, între 411,1 tone şi 504,2 tone. În baza evaluãrilor efectuate în perioada 1998-2007 pentru principalele specii pescuibile de peşti, precum şi a rezultatelor obţinute în cercetãrile efectuate în anul 2008, se pot aprecia urmãtoarele stocuri şi estimãri ale TAC-ului (captura totalã admisibilã), pentru specia şprot şi calcan din sectorul litoralul românesc al Mãrii Negre (tabelul nr. 1)

Tabel 1
Valoarea stocurilor (tone) şi valoarea estimativã
a TAC-ului pentru sectorul românesc
(sursa: Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare
"Grigore Antipa" - Constanţa)


  ┌─────────────┬──────────────────┬───────────────┬───────────────────────────┐
  │   Specia    │     Stoc (t)     │    TAC (t)    │   Metoda de determinare   │
  │             │(sector românesc) │  (estimat)    │                           │
  ├─────────────┼──────────────────┼───────────────┼───────────────────────────┤
  │    Şprot    │     60.000       │    10.000     │    Metoda suprafeţelor    │
  ├─────────────┼──────────────────┼───────────────┼───────────────────────────┤
  │   Calcan    │      1.300       │      50       │    Metoda suprafeţelor    │
  └─────────────┴──────────────────┴───────────────┴───────────────────────────┘

Cele prezentate mai sus permit evidenţierea urmãtoarelor aspecte, semnalate la nivelul anului 2008:
- Pentru speciile şprot şi calcan din zona litoralului românesc, formarea aglomerãrilor şi disponibilitatea în pescuit sunt puternic influenţate de variaţia condiţiilor de mediu.
- La fel ca şi în anul 2007, în anul 2008 biomasa maximã a aglomerãrilor de şprot a fost apreciatã la 60.000 tone, fiind recomandat un TAC de 10.000 tone.
Comparând valorile TAC-ului şi ale capturilor realizate în perioada 2001-2007, rezultã cã pentru speciile şprot şi calcan cantitatea anualã capturatã în sectorul marin românesc nu a depãşit limitele lor biologice.
3. Mãsuri şi recomandãri privind administrarea şi gestionare durabilã a resurselor
În vederea creãrii premiselor dezvoltãrii pescuitului costier, de-a lungul litoralului românesc, abordând o metodã de gestionare sustenabilã, sunt necesare:
- reducerea efortului de pescuit, cu precãdere a navelor cu un grad ridicat de uzurã moralã, energofage şi poluante;
- înnoirea şi modernizarea navelor în vederea îmbunãtãţirii siguranţei navigaţiei şi asigurarea condiţiilor de pãstrare a produselor pescãreşti;
- proiectarea de ambarcaţiuni specifice activitãţilor marine;
- dotarea pescarilor cu ambarcaţiuni mici, sub 12 m, proiectate, construite şi adaptate condiţiilor mediului marin;
- îmbunãtãţirea şi reproiectarea uneltelor de pescuit;
- dezvoltarea infrastructurii în scopul de a asigura o industrie pescãreascã profitabilã şi competitivã pe termen lung, prin modernizarea şi construirea de porturi pescãreşti şi puncte de debarcare.
4. Impactul planului de reducere a efortului asupra capacitaţii
Pentru a obţine echilibrul necesar între capacitatea flotei şi posibilitãţile de pescuit disponibile, România a adoptat Planul strategic naţional privind dezvoltarea pescuitului şi Programul operaţional pentru pescuit. Planul naţional strategic (PNS) a fost pregãtit pentru perioada 2007-2013, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. Programul operaţional pentru pescuit (POP) a fost pregãtit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului pentru definirea mãsurilor sub incidenţa celor patru axe prioritare pentru dezvoltarea sectorului pescãresc, acvaculturã şi procesare. POP a fost aprobat în decembrie 2007.
Datoritã faptului cã navele de pescuit sunt vechi, prost întreţinute şi au unelte învechite, PNS prevede o oportunitate de a reduce numãrul de nave prin oferirea ajutoarelor de stat pentru încetarea temporarã sau permanentã a activitãţii de pescuit. Încetarea temporarã sau permanentã a activitãţii de pescuit trebuie sã îi permitã României ajustarea efortului de pescuit a anumitor segmente ale flotei în conformitate cu Politica comunã de pescuit. Totuşi, România doreşte sã pãstreze un nivel minim pentru flota de pescuit (minimum vitalis) care poate fi estimat la 12-13 nave moderne şi performante. Flota de pescuit trebuie reînnoitã şi modernizatã, ceea ce ar asigura piaţa cu produsele cerute, fãrã mãrirea presiunii asupra resurselor naturale.
4.1. Încetarea permanentã a activitãţii de pescuit
Încetarea permanentã a activitãţii de pescuit este unul dintre cele mai importante elemente din Planul de ajustare a efortului de pescuit. Obiectivul acestui program de ajustare a efortului de pescuit este de a atinge pânã la sfârşitul anului 2013 o reducere cu cel puţin 1300 kW, respectiv 520 tone, aşa cum este prevãzut în tabelul 2.
Cifrele menţionate mai sus sunt estimative, deoarece este greu de calculat cu exactitate reducerea capacitãţii navelor, având în vedere caracterul de "voluntariat" al acestui plan de ajustare a efortului de pescuit.

Tabelul 2
Premizele evoluţiei efortului de pescuit


  ┌────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
  │         Indicatori         │        Obiective 2013        │
  ├────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
  │Reducerea capacitãţii flotei│Reducere cu minimum 520 tone  │
  │prin încetarea temporarã    │Reducere cu minimum 1300 kW   │
  │sau permanentã a activitãţii│                              │
  │navelor de pescuit:         │                              │
  │● GT                        │                              │
  │● kW                        │                              │
  ├────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
  │Gradul de modernizare a     │- 80% din navele de pescuit   │
  │flotei de pescuit           │- 70% din flota pescuitului la│
  │                            │scarã-micã                    │
  └────────────────────────────┴──────────────────────────────┘

4.2. Modernizarea şi investiţii la bordul navelor
Aceastã mãsurã va sprijini creşterea competitivitãţii flotei româneşti prin adaptarea caracteristicilor navelor şi ambarcaţiunilor la cerinţele moderne privind siguranţa navigaţiei, îmbunãtãţirea condiţiilor de muncã şi de depozitare a capturilor. Investiţiile fãcute pentru modernizare pot cuprinde:
a) motoare noi cu un consum redus de combustibil şi un impact redus asupra mediului;
b) echipamente ce fac posibilã menţinerea şi pãstrarea capturilor accidentale la bord;
c) echipamente ce reduc impactul asupra habitatelor şi speciilor care nu se comercializeazã;
d) echipamente ce reduc impactul asupra ecosistemelor şi bentosului;
e) investiţii pentru unelte de pescuit mai selective (sprijinul este acordat pânã când acestea devin obligatorii);
f) echipamente pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de muncã şi siguranţã la bord.
5. Durata, monitorizarea şi raportarea
Durata prezentului plan de ajustare a efortului de pescuit este stabilitã pentru perioada 2009-2013. Punerea în aplicare a Planului de ajustare a efortului de pescuit va fi monitorizatã, pentru a se asigura atât eficienţa mãsurilor ce urmeazã a fi aplicate, cât şi îndeplinirea cerinţelor din regulamentul Fondului European pentru Pescuit (FEP) şi reducerea permanentã a efortului de pescuit.
6. Mãsuri de raportare
În cadrul obligaţiilor prevãzute la art. 67 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru pescuit pentru perioada 2007-2013, reprezentatã de Agenţia Naţionalã pentru Pescuit şi Acvaculturã (ANPA), va întocmi un Raportul anual privind punerea în aplicare a POP aferent anului anterior.

----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"