Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 428 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 428 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE "NML CEE-73/362 - Masuri de lungime"

EMITENT: MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 13 martie 2002

Comenteaza legea

Ministrul industriei şi resurselor,
având în vedere prevederile <>art. 26 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condiţiile de introducere pe piata a mijloacelor de mãsurare,
în baza <>art. 3 pct. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 853/1999 privind organizarea şi funcţionarea Biroului Roman de Metrologie Legalã,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei şi Resurselor, cu modificãrile ulterioare,
emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Norma de metrologie legalã CEE "NML CEE-73/362 - Mãsuri de lungime", prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 5 noiembrie 2002.

Ministrul industriei şi resurselor,
Dan Ioan Popescu

ANEXA 1

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ CEE
"NML CEE-73/362 - Mãsuri de lungime"

ART. 1
Prezenta norma de metrologie legalã CEE se aplica mãsurilor de lungime definite în anexa la prezenta norma.
ART. 2
Mãsurile de lungime pe care se aplica marcajele CEE sunt descrise în anexa la prezenta norma de metrologie legalã CEE. Ele sunt supuse controlului metrologic prin aprobare de model CEE şi verificare iniţialã CEE.
ART. 3
Introducerea pe piata şi/sau punerea în funcţiune a mãsurilor de lungime nu poate fi interzisã, împiedicatã sau restrictionata dacã acestea poarta marcajele CEE pentru aprobare de model şi verificare iniţialã, aplicate conform prevederilor prezentei norme de metrologie legalã CEE sau dacã sunt fabricate într-un stat membru al Uniunii Europene şi poarta marcajele CEE corespunzãtoare.
ART. 4
Anexa face parte integrantã din prezenta norma de metrologie legalã CEE.

ANEXA 1
-------
la NML CEE-73/362
-----------------

1. Definiţii
1.1. Mãsurile de lungime sunt mijloace de mãsurare cu scara gradata, având distanţele dintre repere exprimate în unitãţi legale de lungime.
1.2. Valoarea nominalã a mãsurii de lungime, denumita în continuare lungime nominalã, este valoarea lungimii prin care acea mãsura este desemnatã.
1.3. Reperele principale ale scãrii gradate sunt cele doua repere între care se afla distanta reprezentând lungimea nominalã a mãsurii.
1.4. Scara gradata a mãsurii de lungime este formatã din reperele principale şi din celelalte repere cuprinse între acestea.
1.5. Mãsurile de lungime se denumesc astfel:
1.5.1. mãsuri de capãt, la care reperele principale ale scãrii gradate sunt doua suprafeţe;
1.5.2. mãsuri cu repere, la care reperele principale ale scãrii gradate sunt doua linii, orificii sau rizuri;
1.5.3. mãsuri combinate, la care un reper principal este o suprafata, iar celãlalt o linie, un orificiu sau un riz.
Clasificarea acestor mãsuri este prevãzutã la pct. 9.
2. Cerinţe pentru materialele mãsurilor de lungime
Mãsurile de lungime şi dispozitivele lor auxiliare sunt executate din materiale durabile, stabile şi rezistente la influentele mediului înconjurãtor în condiţii normale de utilizare.
Calitatea materialelor utilizate trebuie sa fie astfel încât:
2.1. în condiţii normale de utilizare, la temperaturi mai mari sau mai mici cu 8°C fata de valoarea temperaturii de referinta, abaterile fata de lungimea nominalã sa nu fie mai mari decât erorile tolerate, menţionate la pct. 7;
2.2. pentru mãsurile de lungime utilizate sub acţiunea unei forte de întindere specificate de producãtor o modificare în plus sau în minus cu 10% a acestei forte sa nu producã abateri fata de lungimea nominalã care sa depãşeascã erorile tolerate, menţionate la pct. 7.
3. Cerinţe pentru execuţia mãsurilor de lungime
3.1. Mãsurile de lungime şi dispozitivele lor auxiliare se executa corect, solid şi se finiseaza corespunzãtor.
3.2. Secţiunea transversala a mãsurilor de lungime trebuie sa aibã dimensiunile şi forma care sa asigure, în condiţii normale de utilizare, efectuarea masurarilor cu exactitatea cerutã pentru clasa de exactitate atribuitã mãsurii respective.
3.3. Suprafeţele terminale ale mãsurilor de capãt trebuie sa fie plane. Aceste suprafeţe terminale, precum şi reperele scãrii trebuie sa fie perpendiculare pe axa longitudinala a mãsurii.
3.4. Suprafeţele terminale ale mãsurilor de capãt sau combinate, executate din lemn ori din alt material cu o durabilitate egala sau mai mica decât cea a lemnului, sunt realizate sub forma unei armãturi metalice sau a unui vârf rezistent la uzura şi lovire, fixat adecvat pe mãsura de lungime.
3.5. Dispozitivele auxiliare, fixe sau mobile, de tipul: carlige, inele, plãci, pene, dispozitive de infasurat sau verniere, care faciliteazã şi extind domeniul de utilizare a mãsurii de lungime, sunt permise în condiţiile în care nu produc confuzii. Ele sunt proiectate şi fixate pe mãsura de lungime astfel încât, în condiţii normale de utilizare, sa nu conducã la creşterea incertitudinii de mãsurare.
3.6. Mãsurile banda prevãzute la pct. 9.4 trebuie executate astfel încât, atunci când banda este întinsã pe o suprafata plana, muchiile ei sa fie drepte şi paralele.
3.7. Dispozitivele de infasurat ale mãsurilor banda trebuie executate astfel încât sa nu producã nici o deformare permanenta a benzii.
4. Gradarea şi numerotarea mãsurilor de lungime
4.1. Pe lungimea lor nominalã mãsurile de lungime prezintã gradatii şi numerotari lizibile, nete şi rezistente la ştergere, astfel încât sa permitã o citire sigura şi clara. Se admite extinderea gradarii dincolo de reperul principal final al scãrii gradate prin câteva repere nenumerotate, al cãror numãr nu este mai mare decât numãrul reperelor aflate între doua repere consecutive numerotate.
4.2. Valoarea diviziunii este de forma 1 x 10^n, 2 x 10^n sau 5 x 10^n m, unde n este un numãr întreg, pozitiv ori negativ, sau zero.
Ea trebuie sa fie cel mult egala cu:
- 1 cm pentru mãsuri având lungimea nominalã mai mica sau egala cu 2 m;
- 10 cm dacã lungimea nominalã este mai mare de 2 m şi mai mica de 10 m;
- 20 cm dacã lungimea nominalã este egala sau mai mare de 10 m şi mai mica de 50 m;
- 50 cm dacã lungimea nominalã este egala sau mai mare de 50 m.
Se admite depãşirea valorii diviziunii în cazul unor utilizãri specifice, cu condiţia ca acestea sa fie prezentate ca justificare la solicitarea aprobãrii de model CEE şi sa fie inscriptionate pe mãsura de lungime.
4.3. În cazul în care reperele scãrii gradate sunt linii, acestea trebuie sa fie drepte şi perpendiculare pe axa mãsurii de lungime, având aceeaşi grosime, constanta pe toatã lungimea lor. Lungimea liniilor este corelata cu unitatea de mãsura corespunzãtoare. Liniile trebuie astfel trasate încât sa formeze o scara distinctã şi clara, iar grosimea lor sa nu influenteze exactitatea masurarii.
4.4. Unele porţiuni ale scãrii gradate, în special în zonele de capãt, pot fi divizate în submultipli zecimali ai valorii diviziunii caracteristice mãsurii. În aceste porţiuni grosimea liniilor poate fi mai mica decât în restul mãsurii.
4.5. Reperele scãrii gradate pot fi orificii, dacã valoarea diviziunii este egala ori mai mare de 1 cm, sau orice alt mod de gradare, la alegerea producãtorului, dacã valoarea diviziunii este egala sau mai mare de 1 dm, cu condiţia ca acest mod de gradare sa asigure o citire suficient de exactã, ţinându-se seama de clasa de exactitate atribuitã mãsurii.
4.6. Numerotarea poate fi continua sau repetitiva. În cazul menţionat la pct. 4.4 numerotarea în zonele cu diviziuni mai mici poate fi diferita fata de cea din restul mãsurii. Poziţia, mãrimea, forma, culoarea şi contrastul numerelor sunt adaptate scãrii şi reperelor scãrii gradate la care se referã.
Pentru valorile diviziunii prevãzute la pct. 4.2 reperele scãrii gradate sunt numerotate în m, dm, cm sau mm, fãrã a se indica simbolul corespunzãtor unitãţii de lungime.
Numãrul reperelor numerotate este ales pentru a permite citirea clara.
Dacã pentru numerotare se utilizeazã alta unitate decât metrul, reperele scãrii gradate, corespunzãtoare unui numãr întreg de metri, pot fi numerotate totuşi în metri. Numãrul corespunzãtor de metri este urmat în acest caz de simbolul "m".
Numãrul metrilor precedenti poate fi totuşi repetat identic în fata altor repere numerotate.
Dacã valoarea diviziunii scãrii gradate este de forma 2 x 10^n şi este egala sau mai mare de 2 cm, toate reperele scãrii gradate sunt numerotate.
4.7. Dacã o mãsura de lungime are mai mult de o scara gradata, diviziunile pot fi diferite şi numerotarea poate fi crescatoare în acelaşi sens sau în sensuri opuse.
5. Lungimea nominalã a mãsurilor de lungime
5.1. Lungimea nominalã a mãsurii de lungime trebuie sa aibã una dintre urmãtoarele valori: 0,5, 1, 1,5, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 m sau un multiplu de 5 m.
5.2. Pentru utilizãri specifice se admit şi alte valori numai în cazul în care necesitatea utilizãrii unei mãsuri cu o astfel de lungime nominalã este justificatã în momentul solicitãrii aprobãrii de model CEE şi utilizarea specifica este indicatã pe mãsura de lungime.
6. Inscriptionarea mãsurilor de lungime
6.1. Pe mãsurile de lungime apar urmãtoarele inscripţii:
6.1.1. inscripţii obligatorii în toate cazurile:
6.1.1.1. lungimea nominalã;
6.1.1.2. marca de identificare a producãtorului sau denumirea comercialã a acestuia;
6.1.1.3. clasa de exactitate I, II sau III;
6.1.1.4. marcajul aprobãrii de model CEE;
6.1.2. inscripţii obligatorii în anumite cazuri:
6.1.2.1. temperatura de referinta, dacã este alta decât 20°C, conform celor prevãzute la pct. 7.5.1;
6.1.2.2. forta de întindere prevãzutã la pct. 9;
6.1.2.3. utilizarea specifica pentru care mãsura de lungime este destinatã, în cazurile prevãzute la pct. 4.2 şi 5.2.
6.2. Valorile lungimii nominale, forţei de întindere şi temperaturii se exprima în unitãţile de mãsura prevãzute prin Hotãrârea Guvernului nr. 854/2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legalã I.M.L. 9-01: Unitãţi de mãsura.
6.3. Toate inscripţiile trebuie sa fie vizibile şi lizibile la capatul de început al mãsurii de lungime.
Biroul Roman de Metrologie Legalã poate aproba ca anumite inscripţii sa apara şi în alte zone ale mãsurii de lungime. În acest caz în certificatul aprobãrii de model CEE se precizeazã locul în care se aplica aceste inscripţii.
În cazul în care lãţimea mãsurii de lungime nu permite aplicarea în mod lizibil a marcajului aprobãrii de model CEE, acesta se poate aplica, fãrã încãlcarea prevederilor pct. 3.3 şi în conformitate cu prevederile pct. 3.7 din anexa nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condiţiile de introducere pe piata a mijloacelor de mãsurare, sub forma urmãtoarelor semne, dispuse succesiv, constituind un cod:
- litera stilizata E;
- simbolul literal al României - RO;
- ultimele doua cifre ale anului când s-a acordat aprobarea de model CEE;
- numãrul de referinta al aprobãrii de model CEE.
6.4. Coeficientul de dilatare termica liniara a materialului din care este fabricata mãsura de lungime α = .... poate fi indicat de producãtor, sub responsabilitatea exclusiva a acestuia.
6.5. Pe mãsurile de lungime se admit şi alte inscripţii de natura nemetrologica.
6.6. Dacã inscripţiile nu sunt reprezentate sub forma de cod, conform celor prevãzute la pct. 6.3, ele sunt exprimate în limba tarii de destinaţie.
6.7. Mãsurile de lungime pot avea inscripţii publicitare numai dacã pozitionarea acestora respecta prevederile pct. 6.8.
6.8. Inscripţiile, inclusiv cele publicitare, sunt aranjate pe mãsura de lungime astfel încât sa nu împiedice utilizarea acesteia. Inscripţiile obligatorii, cu excepţia marcajului aprobãrii de model CEE, apar pe modelul supus incercarii în vederea acordãrii aprobãrii de model CEE. Pe model se indica şi locurile de amplasare a inscriptiilor publicitare.
7. Erori tolerate
Mãsurile de lungime care fac obiectul prezentei norme de metrologie legalã CEE se împart în 3 clase de exactitate: I, II şi III.
7.1. Erorile tolerate, pozitive sau negative
a) pentru lungimea nominalã; sau
b) pentru orice alta distanta dintre oricare dintre doua repere neconsecutive ale scãrii gradate, sunt exprimate în milimetri, ca funcţie a lungimii respective, prin formula (a+bL), unde:
- L = lungimea respectiva, aproximata în metri, prin adaos;
- a şi b = coeficienţi stabiliţi pentru fiecare clasa de exactitate şi prezentaţi în tabelul 1.


    Tabelul 1
─────────────────────────────────────────────────────
Clasa de exactitate           a              b
─────────────────────────────────────────────────────
        I                    0,1            0,1
─────────────────────────────────────────────────────
       II                    0,3            0,2
─────────────────────────────────────────────────────
      III                    0,6            0,4
─────────────────────────────────────────────────────

7.2. Erori tolerate
7.2.1. Erorile tolerate, pozitive sau negative, ale lungimii "i" a intervalelor care nu depãşesc 1 cm, stabilite pentru fiecare clasa de exactitate, sunt prezentate în tabelul 2.


    Tabelul 2
───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────
                   │                     Erori tolerate (mm)
  Lungimea "i"     ├──────────────────────────────────────────────────────────
a intervalului     │         clasa               clasa           clasa
      ales         │    de exactitate        de exactitate    de exactitate
                   │           I                   II              III
───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────
       i ≤ 1 mm    │          0,1                 0,2              0,3
───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────
  1 mm < i < 1 cm  │          0,2                 0,4              0,6
───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────

În cazul intervalelor mai mari de 1 cm eroarea tolerata este exprimatã în funcţie de lungimea respectiva prin formula (a+bL) mm, unde valorile coeficienţilor a şi b sunt egale cu cele din tabelul 1 şi unde L este lungimea respectiva, aproximata în metri, prin adaos.
7.2.2. Diferenţa tolerata dintre lungimile "i" a doua intervale consecutive identice, care nu depãşesc 1 cm, se stabileşte pentru fiecare clasa de exactitate conform celor prezentate în tabelul 3.


    Tabelul 3
───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────
                   │        Diferenţa de lungime tolerata (mm)
  Lungimea "i"     ├──────────────────────────────────────────────────────────
a intervalelor     │         clasa               clasa           clasa
  consecutive      │    de exactitate        de exactitate    de exactitate
                   │           I                   II              III
───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────
       i ≤ 1 mm    │          0,1                 0,2              0,3
───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────
  1 mm < i < 1 cm  │          0,2                 0,4              0,6
───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────

În cazul intervalelor mai mari de 1 cm diferenţa tolerata dintre lungimile "i" a doua intervale consecutive identice este exprimatã în funcţie de lungimea respectiva, prin formula (a+bL) mm, definitã la pct. 7.2.1.
7.3. Pentru mãsurile de lungime de capãt sau pentru mãsurile combinate eroarea tolerata, pozitiva sau negativa, a lungimii intervalului terminal mãrginit de o suprafata trebuie marita cu:
- 0,1 mm pentru mãsuri din clasa I;
- 0,2 mm pentru mãsuri din clasa II;
- 0,3 mm pentru mãsuri din clasa III.
Prevederile pct. 7.1 şi 7.2.2 nu se aplica atunci când:
- unul dintre reperele neconsecutive ale scãrii gradate prevãzut la pct. 7.1 lit. b) este format dintr-o suprafata;
- unul dintre cele doua intervale consecutive prevãzut la pct. 7.2.2 este un interval terminal, mãrginit de o suprafata.
7.4. Eroarea tolerata la verificarea metrologica periodicã a mãsurilor de lungime aflate în uz este egala cu dublul erorii tolerate la verificarea iniţialã CEE, stabilitã la pct. 7.1.
7.5. Erorile tolerate sunt stabilite pentru urmãtoarele condiţii de referinta:
7.5.1. Temperatura de referinta trebuie sa fie în mod normal de 20°C. Pentru anumite mãsuri de lungime prevãzute la pct. 9 se poate accepta, în mod excepţional, o alta temperatura de referinta, care este precizatã de producãtor.
7.5.2. Mãsurile de lungime pentru care la pct. 9 este indicatã o forta de întindere trebuie supuse încercãrilor aşezate cu toatã lungimea de observare pe o suprafata plana, sub acţiunea forţei de întindere indicate pe mãsura şi fãrã frecare.
8. Marcajul de verificare iniţialã CEE
8.1. Pe suprafata mãsurii de lungime, aproape de capatul de început al acesteia sau pe un dispozitiv de fixare auxiliar, trebuie sa existe un loc destinat aplicãrii marcajului de verificare iniţialã CEE.
8.2. Marcajele de verificare iniţialã CEE sunt aplicate în concordanta cu prevederile pct. 3.3 şi 3.7 din anexa nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condiţiile de introducere pe piata a mijloacelor de mãsurare.
8.3. Prin derogare de la pct. 3.1 din anexa nr. 2 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.055/2001 , marcajul de verificare iniţialã CEE poate consta dintr-un hexagon în care apare litera "e" având în jumãtatea de sus înscris simbolul literal al României, iar în partea de jos ultimele doua cifre ale anului verificãrii, conform exemplului prezentat la pct. 12.
8.4. Biroul Roman de Metrologie Legalã are responsabilitatea de a alege forma marcajului.
9. Clasificarea mãsurilor de lungime
9.1. Mãsuri panglica de capãt, cu repere sau combinate, executate din fibra de sticla ori din material plastic
Lungimea nominalã este cuprinsã între 0,5 m şi 100 m.
Forta de întindere, de aproximativ 20 N, este indicatã pe mãsura.
Capetele libere ale mãsurilor de capãt sau combinate sunt prevãzute cu o armatura metalicã ori cu un vârf rezistent la uzura.
Aceste mãsuri trebuie sa se încadreze în clasa de exactitate I, II sau III.
9.2. Mãsuri executate din metal ori din alt material sub forma unei piese rigide sau semirigide
Lungimea nominalã este cuprinsã între 0,5 m şi 5 m.
Temperatura de referinta poate fi în anumite cazuri alta decât 20°C şi este precizatã de producãtor.
Aceste mãsuri sunt prevãzute, de asemenea, cu tije de nivel pentru controlul nivelului la lichide.
Capatul unei tije de nivel rigide trebuie sa fie prevãzut cu un indicator sau un vârf rezistent la uzura şi lovire. Acesta nu produce scanteie la atingere.
Aceste mãsuri trebuie sa se încadreze în clasa de exactitate I sau II.
9.3. Mãsuri pliante executate din metal sau din alt material
Lungimea nominalã este cuprinsã între 0,5 m şi 5 m.
Pãrţile componente ale mãsurii pliante au lungimi egale între imbinari.
Imbinarea şi alinierea lor în poziţia orizontala trebuie sa fie asigurate din construcţie astfel încât sa nu producã o eroare suplimentarã care sa depãşeascã 0,3 mm pentru mãsurile de lungime având clasele de exactitate I şi II, respectiv 0,5 mm pentru mãsurile de lungime având clasa de exactitate III.
Aceste mãsuri trebuie sa se încadreze în clasa de exactitate I, II sau III.
9.4. Mãsuri banda din oţel
9.4.1. Mãsuri de capãt, cu repere sau combinate, prinse la o extremitate într-un dispozitiv de infasurat
Lungimea nominalã este cuprinsã între 0,5 m şi 10 m.
Mãsurile banda având lungimea nominalã cuprinsã între 5 m şi 10 m au o secţiune transversala curbata.
Aceste mãsuri pot fi închise într-o cutie, una dintre dimensiunile acesteia fiind inclusã în domeniul de mãsurare, în particular pentru masurari ale dimensiunilor interioare.
Capatul liber al acestor mãsuri trebuie sa fie prevãzut cu o limba sau cu o armatura, fixa ori mobila.
Aceste mãsuri trebuie sa se încadreze în clasa de exactitate I sau II.
9.4.2. Mãsuri de capãt sau cu repere, destinate masurarii unor lungimi mai mari decât lungimea nominalã a mãsurii
Lungimea nominalã: 5, 10, 20, 50, 100 sau 200 m.
Forta de întindere, de aproximativ 50 N, este indicatã pe mãsura.
Aceste mãsuri sunt prevãzute la cele doua capete cu manere sau inele.
Dacã manerele sunt incluse în lungimea nominalã, ele sunt executate astfel încât imbinarile lor sa nu introducã inexactitati de mãsurare.
Aceste mãsuri trebuie sa se încadreze în clasa de exactitate I sau II.
9.4.3. Mãsuri cu repere sau combinate, prinse pe un dispozitiv de infasurat, destinate masurarii unor lungimi care nu depãşesc lungimea nominalã a mãsurii
Lungimea nominalã este cuprinsã între 5 m şi 200 m.
Temperatura de referinta poate fi în anumite cazuri alta decât 20°C şi este precizatã de producãtor.
Valoarea forţei de întindere, de aproximativ 50 N, este indicatã pe mãsura.
Capatul liber este prevãzut cu un maner, carlig sau inel care nu este inclus în lungimea nominalã.
Aceste mãsuri trebuie sa se încadreze în clasa de exactitate I sau II.
9.5. Rulete de adancime combinate, din metal, cu lest, pentru verificarea nivelului lichidelor
Lungimea nominalã este cuprinsã între 5 m şi 50 m.
Temperatura de referinta poate fi în anumite cazuri alta decât 20°C şi este precizatã de producãtor.
Valoarea forţei de întindere, suficienta pentru întinderea corecta a benzii, este indicatã pe mãsura de lungime.
Aceasta forta de întindere se aplica mãsurii cu ajutorul unui lest, care are inscriptionata valoarea masei proprii.
Reperul principal iniţial al scãrii gradate este baza lestului, care are un profil adecvat şi este executat dintr-un material care nu produce scanteie la contact.
Lestul, fix sau detasabil, este atasat benzii astfel încât aceasta asamblare sa nu introducã inexactitati de mãsurare.
Lungimea benzii este integral gradata în milimetri şi gradarea continua pe suprafata plana a lestului.
Celãlalt capãt al mãsurii poate fi prins într-un dispozitiv de infasurare.
Aceste mãsuri trebuie sa se încadreze în clasa de exactitate I sau II.
Eroarea tolerata pentru mãsurile cu lest aflate în uz trebuie sa fie egala sau mai mare de 0,6 mm.
10. Aprobarea de model CEE şi verificarea iniţialã CEE
Aprobarea de model CEE şi verificarea iniţialã CEE a mãsurilor de lungime sunt efectuate conform procedurii prezentate în <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condiţiile de introducere pe piata a mijloacelor de mãsurare.
10.1. Examinarea modelului supus aprobãrii de model CEE
Examinarea cuprinde analiza documentaţiei şi verificãri care atesta faptul ca modelul prezentat corespunde cerinţelor pct. 2, 3, 4, 5, 6 (exceptând pct. 6.4), 7, 8 şi 9.
10.2. Verificarea iniţialã CEE
10.2.1. Verificarea iniţialã CEE se efectueazã asupra tuturor mãsurilor de lungime prezentate sau asupra unor loturi, în concordanta cu prevederile pct. 11.
10.2.2. Verificarea iniţialã CEE include inspecţia vizuala a mãsurii de lungime, pentru a constata conformitatea cu modelul aprobat în ceea ce priveşte prevederile pct. 3.6, 4.1 şi 4.3.
10.2.3. Se verifica, de asemenea, îndeplinirea cerinţelor privind erorile tolerate pentru lungimea nominalã a mãsurii, luându-se în considerare, când este cazul, prevederile pct. 9.5.
10.2.4. Pentru a verifica îndeplinirea cerinţelor pct. 7.1 lit. b), 7.2.1 şi 7.2.2, luând în considerare, când este cazul, şi prevederile pct. 7.3 şi 9.3, se efectueazã masurari în 5 zone diferite, alese în mod aleatoriu pe suprafata mãsurii, pentru a determina:
- distanta dintre doua repere neconsecutive ale scãrii gradate;
- lungimea diviziunii;
- diferenţa dintre lungimile a doua intervale consecutive identice,
Biroul Roman de Metrologie Legalã poate reduce sau mari numãrul cerinţelor care se verifica dacã rezultatele verificãrii o impun.
10.2.5. Toate verificãrile menţionate mai sus trebuie efectuate în condiţiile de referinta specificate la pct. 7.5.
11. Metode de control statistic aplicabile în cazul verificãrii iniţiale CEE
În cazul în care mãsurile de lungime sunt executate în producţie de serie şi solicitantul verificãrii iniţiale CEE declara ca acestea au fost adecvat controlate, el poate cere Biroului Roman de Metrologie Legalã aplicarea controlului statistic prin atribute asupra loturilor prezentate la verificarea iniţialã CEE, dupã cum urmeazã:
11.1. Generalitati
11.1.1. Lot
Un lot este alcãtuit din mãsuri de lungime care au acelaşi model, se încadreazã în aceeaşi clasa de exactitate şi sunt fabricate prin acelaşi proces tehnologic.
Mãrimea lotului reprezintã numãrul de mãsuri de lungime pe care acesta îl conţine. Mãrimea maxima a lotului prezentat pentru verificarea iniţialã CEE este de 10.000 bucãţi.
11.1.2. Esantion
Un esantion este alcãtuit din n mãsuri de lungime selectate în mod aleatoriu dintr-un lot. Numãrul n al mãsurilor de lungime dintr-un esantion este numit mãrimea esantionului.
11.1.3. Control statistic prin atribute
Controlul statistic prin atribute este acel control prin care mãsurile de lungime dintr-un esantion sunt considerate admise sau respinse în conformitate cu prevederile prezentei norme de metrologie legalã CEE.
11.1.4. Nivel de calitate minim (NC 5)
Nivelul de calitate minim este nivelul de calitate al lotului supus verificãrii, care corespunde unei probabilitati de acceptare de 5% într-un plan de esantionare.
11.1.5. Nivel de calitate acceptabil (NCA)
Nivelul de calitate acceptabil este nivelul de calitate al lotului supus verificãrii, care corespunde unei probabilitati de acceptare de 95% într-un plan de esantionare.
11.1.6. Numãr de acceptare
În cadrul unui control statistic prin atribute numãrul de acceptare este cel mai mare numãr de mãsuri de lungime respinse, depistate în esantionul examinat, care, dacã este atins, conduce totuşi la acceptarea lotului supus verificãrii.
11.1.7. Numãr de respingere
În cadrul unui control statistic prin atribute numãrul de respingere este cel mai mare numãr de mãsuri de lungime respinse, depistate în esantionul examinat, care, o data depãşit, conduce la respingerea lotului supus verificãrii.
11.1.8. Plan de esantionare simpla
Numãrul de mãsuri de lungime examinate este egal cu mãrimea esantionului specificatã în plan. Dacã numãrul de mãsuri de lungime respinse, depistate într-un esantion, este mai mic sau egal cu numãrul de acceptare, lotul este admis. Dacã numãrul de mãsuri respinse este mai mare sau egal cu numãrul de respingere, lotul este respins.
11.1.9. Plan de esantionare dubla
Numãrul de mãsuri de lungime examinate este egal cu mãrimea esantionului specificatã în plan.
Dacã numãrul de mãsuri respinse, depistate în primul esantion, este mai mic sau egal cu primul numãr de acceptare, lotul este admis.
Dacã numãrul de mãsuri respinse este mai mare sau egal cu primul numãr de respingere, lotul este respins.
Dacã numãrul de mãsuri respinse, depistate în primul esantion, este cuprins între primul numãr de acceptare şi primul numãr de respingere, se examineazã un al doilea esantion a cãrui mãrime este specificatã în plan. Numãrul de mãsuri de lungime respinse, depistate în primul şi în cel de-al doilea esantion, se aduna.
Dacã numãrul total al mãsurilor respinse este mai mic sau egal cu al doilea numãr de acceptare, lotul este admis.
Dacã numãrul total al mãsurilor respinse este mai mare sau egal cu al doilea numãr de respingere, lotul este respins.
11.2. Metode de examinare
Metodele de examinare utilizate sunt descrise în continuare, responsabilitatea alegerii fiind a Biroului Roman de Metrologie Legalã, care poate opta pentru utilizarea uneia sau a ambelor metode.
Controlul consta în numãrarea mãsurilor de lungime respinse, depistate în esantionul luat în considerare, în cazul ambelor metode.
11.2.1. Prima metoda, denumita în continuare metoda A, presupune o schema simpla de esantionare.
În cazul alegerii metodei A Biroul Roman de Metrologie Legalã va aplica, pentru admiterea sau respingerea lotului, un plan de esantionare având urmãtoarele caracteristici:
- un nivel de calitate acceptabil (NCA) cuprins între 0,40% şi 0,90%;
- un nivel de calitate minim (NC 5) cuprins între 4,0% şi 6,5%.

Exemple de planuri de esantionare


    Plan de esantionare simpla
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
           Mãrimea           Numãrul            Numãrul
        esantionului      de acceptare      de respingere    NC 5      NCA
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   a         80                 1                  2         5,8      0,44
   b        125                 2                  3         5,0      0,65
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Plan de esantionare dubla
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                       Mãrimea     Mãrimea  Numãrul    Numãrul
                    esantionului   totalã     de         de       NC 5   NCA
                                           acceptare  respingere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 a Primul esantion        50         50        0          2       5,8   0,44
   Al doilea esantion     50        100        1          2
 b Primul esantion        80         80        0          3       5,0   0,65
   Al doilea esantion     80        160        3          4
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Dacã lotul este respins, Biroul Roman de Metrologie Legalã va efectua verificarea bucata cu bucata sau va lua mãsurile necesare pentru a preveni introducerea pe piata a acestuia.
11.2.2. Cea de-a doua metoda, denumita în continuare metoda B, presupune o schema de esantionare multipla.
În cazul alegerii metodei B Biroul Roman de Metrologie Legalã va aplica, pentru respingerea sau acceptarea lotului supus verificãrii, planuri de esantionare în concordanta cu urmãtorul tabel:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      Ordinea           Mãrimea          Numãrul            Numãrul
    verificãrii       esantionului    de acceptare        de respingere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         1                70                0                  1
         2                85                0                  1
         3               105                0                  1
         4               120                0                  1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Dupã ce un lot a fost acceptat urmãtorul lot supus verificãrii este examinat în conformitate cu prevederile liniei 1 din planul de esantionare.
Dacã un lot a fost respins, Biroul Roman de Metrologie Legalã va lua mãsurile necesare pentru a preveni introducerea pe piata a lotului respins, iar solicitantul va decide dacã va supune verificãrii ulterioare acelaşi lot sau altul. Lotul ales este supus verificãrii în conformitate cu prevederile liniei de esantionare imediat urmãtoare celei prin care a fost respins. Atunci când lotul nu este acceptat nici dupã o examinare în conformitate cu linia 4 din planul de esantionare, Biroul Roman de Metrologie Legalã va efectua verificarea bucata cu bucata a lotului.
11.3. Consecinţele respingerii frecvente a loturilor
Biroul Roman de Metrologie Legalã poate suspenda controlul statistic în cazul unor respingeri frecvente ale loturilor. Dacã nu se observa nici o imbunatatire a nivelului calitativ al loturilor dupã ce deficientele au fost aduse la cunostinta deţinãtorului aprobãrii de model CEE, Biroul Roman de Metrologie Legalã poate începe procedura de retragere a aprobãrii de model CEE în conformitate cu prevederile <>art. 13 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condiţiile de introducere pe piata a mijloacelor de mãsurare.
12. Un exemplu de marcaj de verificare iniţialã CEE descris la pct. 8.3 este prezentat în desenul de mai jos.

Nota C.T.C.E. Piatra-Neamt
Desenul reprezentând marcajul de verificare iniţialã CEE se gãseşte la pag. 16 din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 175/13.03.2002.

----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Industriei si Resurselor, ORDIN nr. 428 din 13 decembrie 2001

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"