Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Văzând Referatul de aprobare nr. AR 2.628/2022 al Direcţiei generale resurse umane, structuri şi politici salariale din cadrul Ministerului Sănătăţii, având în vedere prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul sănătăţii şi ministrul educaţiei emit următorul ordin: ART. I (1) Curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de laborator din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 şi 671 bis din 1 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de laborator, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. (2) Rezidenţii seriilor decembrie 2019 şi ulterioare, confirmaţi în specialitatea „medicină de laborator“, efectuează pregătirea conform curriculumului aprobat prin prezentul ordin. ART. II Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Educaţiei şi instituţiile de învăţământ medical superior din centrele universitare acreditate duc la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin. ART. III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila p. Ministrul educaţiei, Gigel Paraschiv, secretar de stat ANEXA 1 CURRICULUM de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie) 1. Specializarea în specialitatea medicină de laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: biochimie, hematologie, genetică, biologie moleculară, imunologie (dedicate bolilor netransmisibile), la care se adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranţă, calitate, noţiuni elementare de microbiologie şi epidemiologie etc.). Activitatea se desfăşoară în laboratoare sau compartimente de biochimie/hematologie şi de imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecţioase. 2. Durata stagiilor - 4 ani (48 de luni) Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80% fiind dedicate activităţilor practice şi studiului individual. La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
┌───────────────────────────────┬──────┐
│Modulul │Durata│
├───────────────────────────────┼──────┤
│Organizarea şi managementul │I.1 - │
│laboratorului de biochimie, │3 luni│
│hematologie, imunologie │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Biochimie │I.2 - │
│ │9 luni│
├───────────────────────────────┼──────┤
│Biologie moleculară şi Genetică│I.3 - │
│ │3 luni│
├───────────────────────────────┼──────┤
│Imunologie │I.4 - │
│ │6 luni│
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.5 - │
│Hematologie │12 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.6.1 │
│Bacteriologie │- 2 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.6.2 │
│Parazitologie │- 0,5 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.6.3 │
│Virusologie │- 0,5 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.7 - │
│Epidemiologie │1,5 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Biostatistică medicală │I.8 - │
│ │1 lună│
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.9 - │
│Bioetică medicală │0,5 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Perfecţionare aplicativă │ │
│într-un domeniu curricular │ │
│opţional (biochimie, │I.10 -│
│hematologie sau imunologie) cu │9 luni│
│acordul coordonatorului de │ │
│program │ │
└───────────────────────────────┴──────┘
I.1. ORGANIZAREA ŞI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE DE BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE - 3 luni Tematica orelor de curs/seminar - 120 de ore 1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe): a) planificarea activităţilor; b) amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente; c) managementul personalului, evaluarea personalului; d) aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (de exemplu, întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc.), gestiunea stocurilor etc.; e) întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului. 2. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă) 3. Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale (1 conferinţă) 4. Sistemul de management al calităţii: a) Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă); b) Cerinţe de management (2 conferinţe); c) Cerinţe tehnice (1 conferinţă); d) Auditul intern (1 conferinţă); e) Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare (2 conferinţe); f) Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă); g) Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă (1 conferinţă); h) Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale (1 conferinţă). 5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale (1 conferinţă) Baremul activităţilor practice Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic 1 lp Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări 2 lp Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard 1 lp Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză 1 lp I.2. STAGIUL DE BIOCHIMIE - 9 luni Tematica orelor de curs/seminar - 360 de ore 1. Metabolismul proteic - Peptide biologic active – Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi cuaternară a proteinelor) – Biosinteza proteică – Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon – Biosinteza ureei 2. Enzime - Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice – Izoenzime – Noţiuni de cinetică enzimatică 3. Metabolismul glucidic - Glicoliza – Gluconeogeneza – Ciclul acizilor carboxilici 4. Metabolismul lipidic - Biosinteza acizilor graşi – Degradarea acizilor graşi – Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie – Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene – Biosinteza colesterolului – Acizii biliari – Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare) 5. Vitamine şi hormoni 6. Apă şi electroliţi 7. Modificări biochimice în: - Patologia renală – Patologia hepatică – Patologia cardiacă şi vasculară – Maladii metabolice şi endocrine 8. Markeri tumorali 9. Biochimie oncologică 10. Biochimia inflamaţiei 11. Biochimie geriatrică 12. Biochimie pediatrică 13. Teste biochimice în transplant 14. Organizarea şi managementul laboratorului de biochimie, controlul calităţii analizelor 15. Metodologia cercetării clinice Stagiul practic În cadrul acestui stagiu se vor desfăşura 2 tipuri principale de activităţi: - prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate; – efectuarea practică a testului respectiv. 1. Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în laboratorul clinic de biochimie - metode de măsură (spectrometrice, optice etc.) – tehnici de separare (cromatografice, electroforetice) – tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare – sisteme analitice automatizate, mono- şi multiparametrice – tehnici de bază în biologia moleculară: extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray 2. Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretare a rezultatelor; baremul activităţilor practice A. Examenul de urină 1. Examenul calitativ al urinei: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari - barem 100 determinări 2. Examenul cantitativ al urinei: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilază - barem 50 determinări 3. Examenul microscopic al sedimentului urinar - barem 100 determinări 4. Examenul chimic al calculilor urinari - barem 25 determinări B. Examenul biochimic al sângelui 1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu - barem 100 determinări 2. Electroforeza proteinelor - metode; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări 3. Compuşi azotaţi nonproteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări 4. Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări 5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretare a rezultatelor; diagnosticul de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat - barem 50 determinări 6. Corpii cetonici: metode de dozare, variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări 7. Lipidele totale, colesterolul total şi trigliceridele: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări 8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - 50 determinări 9. Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 100 determinări; - transaminazele (TGP, TGO); – creatinkinaza (CK), izoenzime; – lactat dehidrogenaza (LDH), izoenzime; – fosfataza acidă şi alcalină; – gamma glutamil transpeptidaza (GGT); – amilaza; – lipaza. C. Examenul biochimic L.C.R. - metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 25 determinări D. Examenul biochimic al sucului gastric - metode de dozare; variaţii fiziopatologice - barem 50 determinări I.3. MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI GENETICĂ - 3 luni Tematica orelor de curs/seminar - 120 de ore Obiective în cursul stagiului de biologie moleculară - Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical – Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului – Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli – În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să îşi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei, cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii. – De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare. A. Partea teoretică I. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici Extracţia ADN-ului Extracţia ARN-ului Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, „polymerase chain reaction“). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile „dot-blot“, „Southern-blot“, „Northern-blot“, hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia „microarray“ („DNA chips“) Aplicaţii clinice ale hibridizării: a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (de exemplu, anemia drepanocitară etc.); b) tehnicile FISH („fluorescence în situ hybridization“) - cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (de exemplu, sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial etc.) sau a unor neoplazii; c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale etc. Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; „restriction fragment length polymorphism“) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulinodependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazisul, spondilita anchilozantă ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne) sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală ş.a.). Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, „single strand conformation polymorphysm“), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, „denaturing gradient gel electrophoresis“) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria ş.a.). Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicaţii clinice în imunologia transplantului, virusologie, oncologie Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE „serial analysis of gene expression“), tehnologia „microarray“ („DNA chips“) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice. B. Partea practică 1. Extracţia ADN din diferite probe biologice (sânge, ţesut, urină, LCR etc.) 2. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor în diferite patologii medicale 3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză 4. Tehnica hibridizării 5. Tehnica real time PCR 6. Tehnica de secvenţiere Examen 1. Test scris din tematica teoretică 2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară) MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ A. Partea teoretică 1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor: a) interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor; b) ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica; c) mutaţiile: cauza majoră de boală; d) bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe); e) abordarea genetică în relaţia medic-pacient. 2. Bolile cromozomiale 3. Bolile monogenice 4. Bolile multifactoriale: a) anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare; b) bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea. 5. Retardul mental 6. Patologia genetică a sistemului imun 7. Genetica bolii canceroase 8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate 9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice 10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală B. Partea practică 1. Consultul genetic 2. Explorările genetice: - cromozomiale; – moleculare. 3. Sfatul genetic 4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional) 5. Diagnosticul prenatal Examen 1. Test scris din tematica teoretică 2. Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic) I.4. MODULUL DE IMUNOLOGIE - 6 luni I. Tematica orelor de curs/seminar -240 de ore A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar 1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie 2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei B. Mecanismele imunologice 1. Imunitatea înnăscută şi dobândită 2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia 3. Antigenele - structură, clasificare, procesare şi prezentare 4. Alergenele - structură, epitopi 5. Imunogenetică 6. Imunitatea mediată prin celulele T: a) activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului; b) citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T; c) răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante. 7. Imunitatea mediată prin celule B: a) activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului; b) producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor; c) izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral; d) procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp - dependentă; e) IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori; f) reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă; g) complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance. 8. Alte mecanisme imunologice, care implică: a) celulele „natural killer“; b) celulele killer activate de limfokine; c) bazofile activate. 9. Interacţiuni receptor-ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori-ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică C. Modularea răspunsului imun 1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere 2. Inflamaţia şi modularea ei: a) mediatori - preformaţi şi neoformaţi; b) celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele); c) mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF; d) eozinofilele - structură, activare, mediatori. D. Imunitatea mucoaselor 1. Nonimunologică - enzime, acizi glicosali, floră normală 2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de „homing“ 3. Imunosupresia posttransplant E. Imunologia transplantului 1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid sau celule Semnificaţia clinică a tipării alelelor HLA, interpretare şi lucru în diferite tehnici în funcţie de gradul de rezoluţie. Rezolvarea ambiguităţilor alelice HLA 2. Mecanismele de rejet 3. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiperacut şi cronic 4. Imunosupresie - tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare 5. Controlul de calitate intern şi extern în imunologia transplantului F. Imunologia tumorală 1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate 2. Markeri tumorali. Implicare în diagnostic şi monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru 3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale. Metodologia de lucru 4. Mecanismele imunosupravegherii G. Mecanisme imunoreglatoare 1. Mecanismele de toleranţă 2. Reţele idiotipice II. Tematica activităţilor practice Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici: 1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice; 2. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice; 3. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor; 4. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor; 5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline; 6. Măsurarea proteinelor de fază acută; 7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă; 8. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului; 9. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi antidsDNA etc.); 10. Măsurarea IgE total şi specific; 11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice; 12. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate); 13. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene; 14. Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen); 15. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea in vitro, analiza profilelor Th1/Th2; 16. PCR (reacţia de amplificare genică); 17. Tipizarea HLA prin metode moleculare; 18. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare; 19. Citometrie în flux; 20. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice). III. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare 1. Referate generale - cel puţin 1 prezentare 2. Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic - 1 prezentare Participarea la o temă de cercetare în domeniul imunologiei - la latitudinea îndrumătorului de stagiu I.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE - 12 luni 1.5.1. Tematica orelor de curs/seminar - 480 de ore 1. Hematopoieza - generalităţi – celula stem 2. Structura măduvei osoase (noţiuni de embriologie) 3. Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 4. Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 5. Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 6. Seria monocit (morfologie, citochimie, genetică, funcţii) 7. Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimie; genetică) 8. Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome 9. Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12 10. Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator) 11. Anemii hemolitice - generalităţi, clasificare 12. Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator) 13. Imunoserologia unei anemii hemolitice 14. Anemii hemolitice congenitale Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii 15. Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale 16. Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomială) 17. Sindromul mielodisplazic 18. Sindromul mieloproliferativ cronic 19. Sindromul limfoproliferativ cronic - Leucemie limfatică cronică – Boli proliferative limfatice de graniţă – Generalităţi limfoame 20. Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare) 21. Boala Hodgkin (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator) 22. Gamopatii monoclonale maligne 23. Gamopatii monoclonale benigne 24. Hemostază (generalităţi) 25. Exploatarea unui sindrom hemoragipar 26. Purpura trombocitopenică 27. Coagulare intravasculară diseminată 28. Boala tromboembolică şi fibrinoliza 29. Porfirii - clasificare, diagnostic 1.5.2. Baremul activităţilor practice 1. Recoltare: 20 2. Colonare: 20 3. V.S.H.; hematocrit: 20 4. Indici eritrocitari: 20 5. Reticulocite: 30 6. Citochimie - F.A.L.; P.A.S.; sideroblaşti; peroxidaze: 20 7. Test Hamm: 10 8. Test Coombs - anti-Ig G, anti-C: 10 9. Celule lupice: 10 10. Determinări F.A.N.: 10 11. Imunograma: 10 12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10 13. Test sucroză, aglutinină la rece, anticorpi bifazici: 10 14. Grupe sanguine şi RH: 10 15. Electroforeză - imunoelectroforeză: 10 16. Timpii de hemostază: materiale, tehnică de lucru, interpretare: 25 17. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100 18. Examinare frotiu medular: 50 19. Imunofenotipare I.6.1. MODULUL BACTERIOLOGIE - 2 luni Tematica orelor de curs/seminar - 80 de ore Bacteriologie generală Microbiologie medicală - importantă în diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor infecţioase Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanţă în patologia umană Morfologia celulei bacteriene Comportamentul bacteriilor faţă de agenţi fizici, chimici şi biologici Antibiotice: clasificare, mecanisme de acţiune Rezistenţa la acţiunea antibioticelor Interacţiunea bacterie-gazdă Bacteriologie specială *Bacterii cu importanţă în patologia umană * Vor fi prezentate noţiuni de bază privind caracterele generale, patogenitatea şi diagnosticul de laborator al genurilor bacteriene menţionate. – Coci gram-pozitivi - genurile Staphylococcus, Streptococcus – Coci gram-negativi - genul Neisseria – Enterobacteriacee - genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia – Bacili gram-negativi nonfermentativi - genurile Pseudomonas, Acinetobacter – Bacterii gram-negative incurbate - genurile Vibrio, Campylobacter – Bacili gram-negativi aerobi - genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella – Bacterii spiralate - genurile Treponema, Borellia, Leptospira – Bacterii sporulate - genurile Clostridium, Bacillus – Bacili gram-pozitivi - genul Corynebacterium – Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - genurile Rickettsia Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma – Mycobacterium tuberculosis Activităţi practice (lp - lucrare practică, d = demonstraţie) 1. Microscopia - optica: directă, contrast de fază (lp) – în imunofluorescenţă (d ) 2. Coloranţii în microbiologie - gram (lp) – albastru de metilen (lp) – Ziehl-Neelsen (lp) – Giemsa (lp) 3. Medii de cultură - nutritive, de conservare şi transport (lp) – de izolare - îmbogăţire, selective (lp) 4. Izolarea bacteriilor din: - materii fecale - coprocultură (lp) – sânge - hemocultură (d) – urină - urocultură (lp) – LCR (d) – exsudate (lp) – secreţii (lp) – spută (lp) 5. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor I.6.2. MODULUL PARAZITOLOGIE - 0,5 luni Tematica orelor de curs/seminar - 20 de ore I. Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă A. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioză, giardioză, criptosporidioză B. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoză, botriocefaloză), trematodoze (fascioloză, schistosomioză intestinală), nematodoze (ascaridioză, tricocefaloză, oxiuroză, strongiloidoză, hookworms) II. Examenul parazitologic al sângelui Diagnosticul hematologic al malariei Tehnici de diagnostic: 1. tehnica frotiului; 2. tehnica picăturii groase. Tehnici de diagnostic: 1. coloraţia Giemsa; 2. coloraţia cu albastru de toluidină; 3. tehnici de depistare a antigenelor parazitare. III. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară A. Diagnosticul cisticercozei B. Diagnosticul hidatidozei C. Diagnosticul trichinelozei IV. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii Diagnosticul toxoplasmozei congenitale V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital Diagnosticul trichomonozei urogenitale Tehnici de diagnostic: examenul secreţiei vaginale, uretrale, prostatice I.6.3. MODULUL VIRUSOLOGIE - 0,5 luni Tematica orelor de curs/seminar - 20 de ore 1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic 2. Patogenia infecţiei virale. Infecţii acute. Infecţii persistente 3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infecţii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze. Infecţii virale cu transmitere sexuală. Infecţii virale cu transmitere maternofetală. TORCH. Infecţii virale cutanate, Infecţii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virală. Arboviroze. Zoonoze 4. Vaccinuri antivirale. Modalităţi de obţinere. Avantaje şi dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii atenuate. Alternative moderne de obţinere a vaccinurilor 5. Terapie antivirală. Rezistenţa la antivirale I.7. MODULUL EPIDEMIOLOGIE - 1,5 luni Tematica orelor de curs/seminar - 60 de ore Cursuri 1. Epidemiologie - definiţie, scopuri, utilizare, metode şi domenii de aplicare 2. Proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate - transmisibile şi netransmisibile (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual şi populaţional 3. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional 4. Investigarea epidemiologică în bolile transmisibile şi netransmisibile 5. Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet 6. Intervenţii în controlul şi reducerea bolilor netransmisibile 7. Profilaxia primară, secundară şi terţiară în bolile netransmisibile 8. Comunicarea în boala netransmisibilă Aplicaţii practice 1. Indicatori epidemiologici (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate) a) Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate - tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile b) Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporţii, indici - (i) Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalenţă, relaţiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate (ii) Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate (iii) Comparaţii pe baza ratelor brute c) Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie etc. Analiza pentru patologia netransmisibilă 2. Studii epidemiologice a) Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi aplicarea lor în funcţie de efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat problemei şi obiectivului enunţat b) Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare, avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu c) Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecţilor, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică - riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu d) Studii intervenţionale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea unor proiecte de studiu 3. Definiţia de caz în investigarea epidemiologică - importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz în funcţie de obiective. Aplicare în boli netransmisibile 4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boală netransmisibilă 5. Metode de screening. Definiţie, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor de screening 6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate în funcţie de designul studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale I.8. MODULUL INFORMATICĂ ŞI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ - 1 lună Tematica orelor de curs/seminar - 40 de ore 1. Calculatoare şi evoluţia lor. Utilizarea calculatoarelor în medicină 2. Calculatoare personale, generalităţi despre componentele fizice: placa de bază, procesorul, memoria, unităţile de discuri, tastatura, monitorul, mouse-ul, imprimantele, scanerul, discurile compacte 3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Volume de date, cataloage şi fişiere pe discuri. Administrarea cataloagelor şi fişierelor 4. Noţiuni generale despre reţelele de calculatoare. Controlul reţelelor locale cu NetWare şi Windows NT 5. Aplicaţii de word processing. Aplicaţia Word. Meniul aplicaţiei Word 6. Aplicaţia Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor 7. Aplicaţia Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor şi machetelor 8. Aplicaţia Word. Formatarea la nivel de document, pagină şi paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teză de doctorat etc.) 9. Servicii internet (navigarea în world wide web, e-mail, Ftp). Aplicaţia Internet Explorer 10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de web 11. Educaţie computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Documentare computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări şi transferul datelor selectate 12. Foi de calcul şi aplicaţii de calcul tabelar. Principalele operaţii matematice şi statistice într-o foaie de calcul 13. Aplicaţia Excel. Meniul aplicaţiei Excel 14. Aplicaţia Excel. Formatarea unei foi de calcul 15. Aplicaţia Excel. Realizarea de grafice şi diagrame 16. Realizarea de lucrări ştiinţifice medicale utilizând aplicaţia Excel 17. Prezentări de date cu aplicaţia Powerpoint 18. Meniul aplicaţiei Powerpoint 19. Aplicaţia Powerpoint. Crearea şi formatarea unei prezentări 20. Tabele şi baze de date. Structura unui tabel, câmpuri şi înregistrări 21. Tipuri de date. Introducerea şi selectarea datelor 22. Aplicaţiile Visual FoxPro şi Microsoft Access 23. Aplicaţia Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea şi sortarea înregistrărilor 24. Aplicaţia Visual FoxPro. Crearea unui raport 25. Aplicaţia Visual FoxPro. Crearea unei interogări 26. Fişa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital şi în cabinetele particulare 27. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo şi SPSS. Realizarea de lucrări ştiinţifice medicale utilizând aplicaţia SPSS 28. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge I.9. MODULUL DE BIOETICĂ - 0,5 luni Tematica orelor de curs/seminar - 20 de ore I. Introducere în bioetică - 2 ore 1. Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu 2. Contextul apariţiei bioeticii 3. Definirea bioeticii 4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii 5. Teorii şi metode în bioetică II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă 2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare în funcţie de credinţa religioasă, etnie etc.) III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore 1. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relaţiei medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore 1. Consimţământul informat 2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3. Relaţia medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore 1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice 3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore 1. Libertatea procreaţiei 2. Dileme etice în avort 3. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Probleme etice în clonarea reproductivă VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore 1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Probleme etice în stările terminale 3. Tratamente inutile în practica medicală 4. Eutanasia şi suicidul asistat 5. Îngrijirile paliative VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore 1. Donarea de organe de la cadavru 2. Donarea de organe de la persoana vie 3. Etica alocării de resurse în transplant IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore 1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală 4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni 5. Terapia genică 6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore 1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale 5. Comitetele de etică a cercetării 6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică Tematica seminarelor I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore 1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore 1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă 3. Rolul comitetelor de etică din spitale V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore 1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore I.10. PERFECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPŢIONAL BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ - 9 luni Stagiile de pregătire în specialitatea medicină de laborator (biochimie, hematologie, imunologie), durata 4 ani (48 de luni) 1. Organizarea şi managementul laboratorului de analize medicale, 3 luni SUUB, conf. dr. Anda Baicus 2. Biochimie medicală, 9 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Liliana Pâslaru, S.L. Popa Delia Codruţa 3. Biologie moleculară şi genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu 4. Imunologie, 6 luni, Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Ileana Constantinescu 5. Hematologie, 12 luni, Institutul Clinic Fundeni, conf. dr. Daniel Coriu, Spitalul Clinic Colţea, prof. dr. Anca Lupu, SUUB, Institutul Ana Maria Vlădăreanu 6.1. Bacteriologie, 2 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Irina Codiţă 6.2. Parazitologie, 0,5 luni, Spitalul Clinic Colentina, conf. dr. Lidia Lazăr 6.3. Virusologie, 0,5 luni, Institutul Ştefan S. Nicolau, prof. dr. Simona Ruţă 7. Epidemiologie, 1,5 luni, Institutul Cantacuzino, conf. dr. Adrian Băncescu 8. Biostatistică medicală, 1 lună, Institutul de Boli Cardiovasculare prof. dr. C. C. Iliescu (Platforma Institutului Fundeni), dr. Luminiţa Iliuţă 9. Bioetică medicală, 0,5 luni, Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, conf. dr. George Cristian Curcă 10. Stagiu de pregătire opţional (biochimie, hematologie sau imunologie/biologie moleculară), 9 luni Stagiul opţional* poate fi ales dintre următoarele discipline: biochimie, hematologie, imunologie/biologie moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidenţiat. * Se desfăşoară în centrul de pregătire ales de rezident. MEDICINĂ DE LABORATOR 4 ani
┌───────────────────────────────┬──────┐
│Modulul │Durata│
├───────────────────────────────┼──────┤
│Organizarea şi managementul │I.1 - │
│laboratorului de biochimie, │3 luni│
│hematologie, imunologie │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Biochimie │I.2 - │
│ │9 luni│
├───────────────────────────────┼──────┤
│Biologie moleculară şi Genetică│I.3 - │
│ │3 luni│
├───────────────────────────────┼──────┤
│Imunologie │I.4 - │
│ │6 luni│
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.5 - │
│Hematologie │12 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.6.1 │
│Bacteriologie │- 2 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.6.2 │
│Parazitologie │- 0,5 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.6.3 │
│Virusologie │- 0,5 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.7 - │
│Epidemiologie │1,5 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Biostatistică medicală │I.8 - │
│ │1 lună│
├───────────────────────────────┼──────┤
│ │I.9 - │
│Bioetică medicală │0,5 │
│ │luni │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Perfecţionare aplicativă │ │
│într-un domeniu curricular │ │
│opţional (biochimie, │I.10 -│
│hematologie, imunologie) cu │9 luni│
│acordul coordonatorului de │ │
│program │ │
└───────────────────────────────┴──────┘
┌───────┬────┬─────┬──────────┬────────┐
│ │ANUL│ANUL │ANUL III │ANUL IV │
│ │I │II │ │ │
├───────┼────┼─────┼──────────┼────────┤
│ │ │I.3, │I.5, │I.7, │
│STAGIUL│I.1,│I.4, │I.6.1, │I.8, │
│ │I.2 │I.5 │I.6.2, │I.9, │
│ │ │ │I.6.3 │I.10 │
└───────┴────┴─────┴──────────┴────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
