Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 4.925 din 8 septembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar
În conformitate cu prevederile <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în temeiul prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii,
ministrul educaţiei şi cercetãrii emite prezentul ordin.
ART. 1 Se aprobã Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Direcţia generalã învãţãmânt preuniversitar, Direcţia generalã managementul resurselor umane, Direcţia generalã învãţãmânt în limbile minoritãţilor, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, şi unitãţile de învãţãmânt vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 3 Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã <>Ordinul ministrului educaţiei şi cercetãrii nr. 4.747/2001 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 19 februarie 2002. ART. 4 Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei şi cercetãrii, Mircea Miclea
Bucureşti, 8 septembrie 2005. Nr. 4.925.
ANEXĂ
REGULAMENT de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, denumit în continuare regulament, cuprinde norme referitoare la organizarea şi funcţionarea unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar de stat şi particular, în conformitate cu <>Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi cu <>Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 2 Respectarea regulamentului este obligatorie pentru personalul de conducere, îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, din inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, denumite în continuare inspectorate şcolare, pentru personalul de conducere, îndrumare, control, didactic de predare şi instruire practicã, didactic auxiliar, nedidactic, pentru elevii şi pãrinţii care vin în contact cu unitatea de învãţãmânt. ART. 3 În România cetãţenii au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învãţãmânt, indiferent de condiţia socialã şi materialã, de sex, de rasã, de naţionalitate, de apartenenţã politicã sau religioasã, fãrã restricţii care ar putea constitui o discriminare ori o segregare. ART. 4 Statul coordoneazã şi sprijinã organizarea şi funcţionarea unitãţilor de învãţãmânt de pe teritoriul ţãrii. Sprijinul acordat de stat nu afecteazã, în limitele legii, independenţa instituţionalã în organizarea şi desfãşurarea activitãţilor specifice unitãţilor de învãţãmânt. ART. 5 Activitatea de instruire şi educaţie din cadrul unitãţilor de învãţãmânt se desfãşoarã potrivit principiilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ale Convenţiei cu privire la drepturile copilului şi potrivit actelor normative generale şi speciale. ART. 6 (1) Unitãţile de învãţãmânt sunt organizate şi funcţioneazã în baza legislaţiei generale şi speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, a prezentului regulament, a deciziilor inspectoratului şcolar şi a regulamentului intern al fiecãrei unitãţi. (2) Regulamentul intern este aprobat de consiliul de administraţie, cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, recunoscute la nivel de ramurã, existente în şcoalã, şi cuprinde reglementãri specifice condiţiilor concrete de desfãşurare a activitãţii, în concordanţã cu prevederile legale în vigoare. (3) Regulamentul intern se propune şi se dezbate de consiliul profesoral, la care participã cu drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic, reprezentanţi ai pãrinţilor şi ai elevilor din clasele a IX-a - a XII-a/a XIII-a. (4) Respectarea regulamentului intern este obligatorie pentru tot personalul salariat al unitãţii de învãţãmânt, pentru elevii şi pãrinţii/reprezentanţii legali ai acestora. ART. 7 În incinta unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar sunt interzise, potrivit legii, crearea şi funcţionarea oricãror formaţiuni politice, organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de propagandã politicã şi prozelitism religios, orice formã de activitate care încalcã normele convieţuirii sociale, care pun în pericol sãnãtatea fizicã şi psihicã a elevilor, a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic. ART. 8 (1) Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din anul calendaristic urmãtor. (2) Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfãşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene, se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii, dupã consultarea reprezentanţilor federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramurã - învãţãmânt. (3) În situaţii obiective, ca de exemplu: epidemii, calamitãţi naturale etc., cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioadã determinatã. (4) Suspendarea cursurilor şcolare se poate face, dupã caz: a) la nivelul unitãţii de învãţãmânt, la cererea directorului, dupã consultarea sindicatelor şi cu aprobarea inspectorului şcolar general; b) la nivelul grupurilor de unitãţi din acelaşi judeţ/municipiu Bucureşti, la cererea inspectorului şcolar general, cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii; c) la nivel regional sau naţional, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii. (5) Suspendarea cursurilor este urmatã de mãsuri privind parcurgerea integralã a programei şcolare pânã la sfârşitul semestrului, respectiv al anului şcolar. Aceste mãsuri se stabilesc prin decizie a directorului unitãţii/unitãţilor de învãţãmânt. ART. 9 Pentru învãţãmântul seral, cu frecvenţã redusã şi pentru învãţãmântul la distanţã structura anului şcolar, efectivele colectivelor de elevi şi modalitãţile de evaluare sunt aceleaşi cu cele din învãţãmântul de zi, cu adaptãrile specifice.
CAP. II Organizarea unitãţilor de învãţãmânt
ART. 10 (1) Reţeaua unitãţilor de învãţãmânt de stat care organizeazã cursuri de zi, serale, cu frecvenţã redusã şi la distanţã, precum şi planuri de şcolarizare se aprobã potrivit prevederilor legale în vigoare. (2) Unitãţile de învãţãmânt primar şi gimnazial sunt obligate sã şcolarizeze, cu prioritate, în limita planului de şcolarizare aprobat, elevii care au domiciliul în aria de cuprindere a unitãţii de învãţãmânt respective. Înscrierea se face în urma unei solicitãri scrise din partea pãrintelui/tutorelului legal. (3) Pãrintele/tutorele legal are dreptul de a solicita şcolarizarea fiului/fiicei sale la o altã unitate şcolarã de învãţãmânt primar sau gimnazial decât cea la care domiciliul sãu este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitãri scrise din partea pãrintelui/tutorelui legal şi se aprobã de cãtre consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt la care se solicitã înscrierea, în limita planului de şcolarizare aprobat, dupã asigurarea şcolarizãrii elevilor aflaţi în aria de cuprindere a şcolii respective. (4) Inspectoratele şcolare stabilesc arondarea strãzilor din fiecare localitate la unitãţile de învãţãmânt primar/gimnazial cele mai apropiate. Arondarea se face inclusiv pentru unitãţile de învãţãmânt liceal sau profesional care organizeazã clase de învãţãmânt primar/gimnazial. (5) Unitãţile şcolare, cu sprijinul autoritãţilor locale şi al serviciului de evidenţã a populaţiei, au obligaţia de a face anual recensãmântul copiilor de 6-7 ani din zona arondatã. ART. 11 (1) În învãţãmântul preuniversitar formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, conform <>art. 158 din Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Activitatea de învãţãmânt pe grupe de studiu se reglementeazã prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii. (2) Studiul disciplinelor de specialitate din învãţãmântul de artã şi sportiv se realizeazã pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, prin metodologii specifice. (3) Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii poate stabili, prin reglementãri specifice, şi alte discipline de învãţãmânt la care predarea se face pe grupe sau individual. ART. 12 (1) La înscrierea în învãţãmântul gimnazial, liceal şi profesional (şcoala de arte şi meserii şi anul de completare) continuitatea studiului limbilor moderne se asigurã în funcţie de oferta educaţionalã a unitãţii de învãţãmânt. (2) La înscrierea în învãţãmântul liceal şi profesional (şcoala de arte şi meserii şi anul de completare), pentru a evita împãrţirea excesivã a elevilor în grupe de studiu al unor limbi moderne, directorul unitãţii de învãţãmânt poate interveni, la solicitarea scrisã a pãrinţilor şi a elevilor, pentru inversarea ordinii de studiere a celor douã limbi sau chiar pentru schimbarea lor. ART. 13 (1) În învãţãmântul liceal, în cadrul aceluiaşi profil/specializare, clasele se constituie în funcţie de oferta educaţionalã a unitãţii de învãţãmânt, de limbile moderne care se studiazã în unitatea de învãţãmânt, de opţiunile elevilor şi de alte criterii proprii, cuprinse în regulamentul intern. (2) Pentru studiul disciplinelor din curriculum la decizia şcolii, al limbilor moderne sau pentru situaţii speciale clasele pot fi împãrţite în grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuatã numai în situaţia în care studiul cu întreaga clasã nu este posibil. (3) O grupã de studiu conţine minimum 10 elevi; în situaţii speciale, inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzând cel puţin 7 elevi, cu asumarea consecinţelor financiare implicate. (4) În învãţãmântul preuniversitar, în situaţii speciale, grupele, clasele şi anii de studiu sub efectiv funcţioneazã cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 14 (1) În unitãţile de învãţãmânt preuniversitar cursurile se desfãşoarã într-un singur schimb, în situaţia în care resursele materiale şi umane permit acest lucru. (2) Învãţãmântul primar, precum şi clasele terminale din învãţãmântul gimnazial, liceal şi din şcoala de arte şi meserii funcţioneazã, de regulã, în aceastã ordine, în programul de dimineaţã. (3) În învãţãmântul primar ora de curs este de 45 de minute, cu o pauzã de 15 minute dupã fiecare orã şi o pauzã de 20 de minute dupã cea de-a doua orã de curs. (4) În situaţiile în care clasele I-IV funcţioneazã împreunã cu clasele din alte cicluri de învãţãmânt, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute învãţãtorii organizeazã activitãţi extracurriculare de tip recreativ. (5) Pentru clasele din învãţãmântul gimnazial, liceal, profesional (şcoala de arte şi meserii şi anul de completare) şi din învãţãmântul postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauzã de 10 minute dupã fiecare orã; dupã a treia orã de curs se poate stabili o pauzã de 15 minute. (6) În situaţii speciale şi pe o perioadã determinatã, durata orelor de curs şi durata pauzelor pot fi modificate, cu aprobarea inspectorului şcolar general, la propunerea bine fundamentatã a consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt.
CAP. III Conducerea unitãţilor de învãţãmânt
SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale
ART. 15 (1) Conducerea unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar este asiguratã în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Legii nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) La nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt din România se înfiinţeazã Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii în educaţie, conform prevederilor legale în vigoare.
SECŢIUNEA a 2-a Directorul
ART. 16 (1) Directorul exercitã conducerea executivã a unitãţii de învãţãmânt, în conformitate cu atribuţiile conferite de lege, cu hotãrârile consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt, precum şi cu alte reglementãri legale. (2) Directorul este subordonat inspectoratului şcolar, reprezentat prin inspectorul şcolar general. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt elaborate de inspectoratul şcolar, în baza reperelor stabilite şi comunicate în teritoriu de cãtre Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. (3) Directorul reprezintã unitatea de învãţãmânt în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele competenţelor prevãzute de lege. (4) Directorul trebuie sã manifeste loialitate faţã de unitatea de învãţãmânt, credibilitate şi responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacitãţile angajaţilor, sã încurajeze şi sã susţinã colegii, în vederea motivãrii pentru formare continuã şi pentru crearea în unitate a unui climat optim desfãşurãrii procesului de învãţãmânt. (5) Directorul unitãţii de învãţãmânt cu personalitate juridicã, în care funcţioneazã compartiment financiar-contabil prin care se realizeazã evidenţa contabilã sinteticã şi analiticã, precum şi execuţia bugetarã, coordoneazã direct acest compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului şi îşi desfãşoarã activitatea conform atribuţiilor stabilite de acesta prin fişa postului. (6) Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activitãţii întregului personal salariat al unitãţii de învãţãmânt; el colaboreazã cu personalul cabinetului medical şi stomatologic. (7) Vizitarea unitãţii de învãţãmânt şi asistenţa la orele de curs sau la activitãţi şcolare/extraşcolare, efectuate de persoane din afara unitãţii de învãţãmânt, se fac numai cu aprobarea directorului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Fac excepţie de la aceastã prevedere reprezentanţii instituţiilor cu drept de control asupra unitãţilor de învãţãmânt. ART. 17 (1) Drepturile şi obligaţiile directorului unitãţii şcolare sunt cele prevãzute de lege, de prezentul regulament, precum şi de regulamentul intern. (2) Directorul beneficiazã de indemnizaţie de conducere, conform reglementãrilor legale în vigoare. (3) Norma didacticã de predare a directorului şi/sau degrevarea de ore a acestuia se stabilesc prin fişa postului, în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. (4) Perioada concediului anual de odihnã al directorului se aprobã de cãtre inspectorul şcolar general. ART. 18 (1) Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi al consiliului de administraţie, în faţa cãrora prezintã rapoarte semestriale şi anuale. (2) În cazul în care hotãrârile acestor organisme încalcã prevederile legale, directorul are dreptul sã interzicã aplicarea lor şi este obligat sã îl informeze în acest sens, în termen de 3 zile, pe inspectorul şcolar general. (3) Directorul numeşte prin decizie componenţa comisiilor pentru examenele de corigenţe, amânãri sau diferenţe. Preşedinte ale acestor comisii este directorul sau directorul adjunct. ART. 19 În realizarea funcţiei de conducere, directorul are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã elaborarea proiectului de dezvoltare a şcolii, prin care se stabileşte politica educaţionalã a acesteia; b) este direct responsabil de calitatea educaţiei furnizate de unitatea de învãţãmânt; c) lanseazã proiecte de parteneriat cu unitãţi de învãţãmânt similare din Uniunea Europeanã sau din alte zone; d) emite decizii şi note de serviciu care vizeazã realizarea obiectivelor politicii educaţionale şi de dezvoltare instituţionalã; e) propune inspectorului şcolar general proiectul planului de şcolarizare, avizat de consiliul profesoral, de comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social în formarea profesionalã (pentru învãţãmântul profesional, tehnic şi postliceal), şi aprobat de consiliul de administraţie; f) numeşte învãţãtorii/diriginţii la clase şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, care este şi şeful comisiei diriginţilor, în urma consultãrii şefilor de catedrã/ai comisiilor metodice, cu respectarea principiului continuitãţii şi al performanţei; g) stabileşte componenţa formaţiunilor de studiu; h) în baza propunerilor primite, numeşte şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice, comisia pentru curriculum, comisia pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii, şefii compartimentelor funcţionale, ai comisiilor şi colectivelor pe domenii şi solicitã avizul consiliului profesoral cu privire la programele de activitate ale acestora; i) numeşte, dintre membrii comisiei pentru curriculum, echipa de întocmire a orarului unitãţii de învãţãmânt, pe care îl verificã şi îl aprobã; j) poate propune spre aprobare consiliului profesoral cadre didactice care sã facã parte din consiliul de administraţie şi solicitã consiliului elevilor, consiliului reprezentativ al pãrinţilor şi, dupã caz, consiliului local, desemnarea reprezentanţilor lor în consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt; k) stabileşte atribuţiile directorului/directorilor adjuncţi, ai şefilor catedrelor şi ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii, precum şi responsabilitãţile membrilor consiliului de administraţie; l) vizeazã fişele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii şi contractului colectiv de muncã; m) elaboreazã, dupã consultarea şefilor de catedre/ comisii metodice, proiectele de încadrare pe discipline de învãţãmânt, urmãrind respectarea principiului continuitãţii; n) asigurã, prin şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice, aplicarea planului de învãţãmânt, a programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare; o) elaboreazã instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control şi evaluare a tuturor activitãţilor care se desfãşoarã în unitatea de învãţãmânt. Instrumentele respective se aprobã în consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt, cu avizul consultativ al sindicatelor reprezentate la nivelul unitãţii şcolare; p) controleazã, cu sprijinul şefilor de catedrã, calitatea procesului instructiv-educativ. În cursul unui an şcolar directorul efectueazã sãptãmânal 3-4 asistenţe la orele de curs, astfel încât fiecare cadru didactic sã fie asistat cel puţin o datã pe semestru. La asistenţele efectuate sau la unele activitãţi ale catedrelor directorul este însoţit, de regulã, de şeful de catedrã; r) monitorizeazã activitatea de formare continuã a personalului didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic; s) aprobã graficul serviciului pe şcoalã al personalului didactic şi al elevilor; atribuţiile acestora sunt precizate în regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt; t) aprobã graficul desfãşurãrii tezelor semestriale; u) coordoneazã activitãţile de pregãtire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite, pentru elevii care participã la olimpiade, concursuri, competiţii sportive şi festivaluri naţionale şi internaţionale; v) aprobã regulamentele de funcţionare a cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învãţãmânt; w) îndeplineşte atribuţiile stabilite prin alte metodologii aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 20 Directorul, în calitate de angajator, are urmãtoarele atribuţii: a) încheie contracte individuale de muncã cu personalul angajat şi aprobã concediile de odihnã ale personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, pe baza solicitãrilor scrise ale acestora, conform <>Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificãrile ulterioare, şi contractului colectiv de muncã aplicabil; b) aprobã concediul fãrã platã şi zilele libere plãtite, conform prevederilor legale şi ale contractului colectiv de muncã aplicabil, pentru întreg personalul, în condiţiile asigurãrii suplinirii activitãţii acestora; c) consemneazã zilnic în condica de prezenţã absenţele şi întârzierile de la orele de curs ale personalului didactic de predare şi de instruire practicã, precum şi ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic de la programul de lucru; d) atribuie, prin decizie internã, personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau platã cu ora, orele de curs rãmase neocupate; e) numeşte şi elibereazã din funcţie personalul didactic auxiliar şi nedidactic, conform legislaţiei în vigoare; f) coordoneazã comisia de salarizare şi aprobã trecerea personalului salariat al unitãţii de învãţãmânt, de la o gradaţie salarialã la alta, în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare. ART. 21 Directorul unitãţii de învãţãmânt, în calitate de evaluator, are urmãtoarele atribuţii: a) informeazã inspectoratul şcolar cu privire la rezultatele de excepţie ale personalului didactic, pe care îl propune pentru conferirea distincţiilor şi premiilor, conform prevederilor <>Legii nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) apreciazã personalul didactic de predare şi de instruire practicã la inspecţiile pentru obţinerea gradelor didactice, precum şi pentru acordarea salariului de merit şi a gradaţiilor de merit. ART. 22 Directorul unitãţii de învãţãmânt, în calitate de ordonator de credite, rãspunde de: a) elaborarea proiectului de buget propriu; b) urmãrirea modului de încasare a veniturilor; c) necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajãrii şi utilizãrii creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu; d) integritatea şi buna funcţionare a bunurilor aflate în administrare; e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetarã. ART. 23 Directorul unitãţii de învãţãmânt îndeplineşte şi urmãtoarele atribuţii: a) numeşte şi controleazã personalul care rãspunde de sigiliul unitãţii de învãţãmânt şi de completarea carnetelor de muncã; b) rãspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea actelor de studii; c) rãspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţã şcolarã; d) rãspunde de realizarea, utilizarea, pãstrarea, completarea şi modernizarea bazei materiale şi sportive a unitãţii de învãţãmânt, coordoneazã activitatea din internat şi de la cantinã; e) se preocupã de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale; f) rãspunde de corectitudinea încadrãrii personalului şi de întocmirea la termen a statelor lunare de platã a drepturilor salariale; g) supune spre aprobare consiliului reprezentativ al pãrinţilor o listã de prioritãţi care vizeazã conservarea patrimoniului, completarea şi modernizarea bazei materiale şi sportive, reparaţii, îmbogãţirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili de performanţe şcolare, precum şi a celor cu situaţie materialã precarã, din fondurile gestionate de consiliul reprezentativ al pãrinţilor; h) rãspunde de asigurarea manualelor şcolare pentru elevii din învãţãmântul obligatoriu, conform prevederilor <>Legii nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; asigurã personalului didactic condiţiile necesare pentru studierea şi alegerea manualelor pentru elevi; i) asigurã, prin diriginţi/învãţãtori, distribuirea carnetelor pentru plata alocaţiei de stat pentru copii şi rãspunde de stabilirea necesarului de burse şcolare şi a altor facilitãţi la nivelul unitãţii de învãţãmânt, conform legislaţiei în vigoare; j) rãspunde de respectarea condiţiilor şi a exigenţelor privind normele de igienã şcolarã, de protecţie a muncii, de protecţie civilã şi de pazã contra incendiilor în unitatea de învãţãmânt; k) aplicã sancţiuni pentru abaterile disciplinare sãvârşite de personalul unitãţii de învãţãmânt, în limita prevederilor legale în vigoare; l) aplicã sancţiunile prevãzute de prezentul regulament şi de regulamentul intern pentru abaterile disciplinare sãvârşite de elevi. ART. 24 Anual directorul elaboreazã un raport general privind starea şi calitatea învãţãmântului din unitatea şcolarã pe care o conduce. Raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului din unitatea şcolarã este prezentat în consiliul profesoral şi în consiliul reprezentativ al pãrinţilor. Un rezumat al acestuia, conţinând principalele constatãri, va fi fãcut public, inclusiv prin afişare clasicã sau electronicã. ART. 25 În comunele şi oraşele mici, cu mai multe unitãţi de învãţãmânt directorul uneia dintre acestea poate primi, din partea inspectoratului şcolar general, atribuţii de coordonare a activitãţii din cadrul celorlalte şcoli, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 26 (1) Directorul adjunct îşi desfãşoarã activitatea în subordinea directorului, care îi elaboreazã fişa postului în concordanţã cu atribuţiile stabilite prin prezentul regulament şi prin regulamentul intern, îi evalueazã activitatea şi îi acordã calificativul anual; acesta rãspunde în faţa directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administraţie şi a organelor de îndrumare, evaluare şi control pentru activitatea proprie, conform fişei postului. (2) Directorul adjunct rãspunde de activitatea educativã şcolarã şi extraşcolarã din unitatea de învãţãmânt şi îndeplineşte atribuţiile delegate de director pe perioade determinate, precum şi pe cele stabilite prin fişa postului şi prin regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt şi preia toate prerogativele directorului în lipsa acestuia. (3) În unitãţile de învãţãmânt gimnazial, liceal şi profesional (şcolile de arte şi meserii şi anul de completare) directorul adjunct avizeazã activitatea coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, numit din rândul cadrelor didactice angajate ale şcolii.
SECŢIUNEA a 3-a Consiliul profesoral
ART. 27 (1) Consiliul profesoral este alcãtuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practicã cu norma de bazã în unitatea de învãţãmânt respectivã, titular şi suplinitor, şi are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul didactic auxiliar al unitãţii de învãţãmânt este obligat sã participe la şedinţele consiliului profesoral atunci când se discutã probleme referitoare la activitatea acestuia şi atunci când este invitat, absenţele nemotivate constituindu-se în abateri disciplinare. (2) La şedinţele consiliului profesoral directorul invitã, în funcţie de tematica dezbãtutã, reprezentanţi desemnaţi ai pãrinţilor, ai consiliului elevilor, ai autoritãţilor locale şi ai partenerilor sociali. (3) Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecãrui semestru. De asemenea, acesta se întruneşte în urmãtoarele situaţii: când directorul considerã necesar, la solicitarea a douã treimi din numãrul membrilor consiliului elevilor, a jumãtate plus unu din numãrul membrilor consiliului reprezentativ/asociaţiei pãrinţilor sau la solicitarea a douã treimi din numãrul membrilor consiliului de administraţie. (4) Consiliul profesoral poate fi convocat în şedinţã extraordinarã şi la cererea a minimum o treime din numãrul membrilor sãi. (5) Participarea la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie pentru cadrele didactice; absenţa nemotivatã de la aceste şedinţe se considerã abatere disciplinarã. (6) Directorul unitãţii de învãţãmânt numeşte prin decizie secretarul consiliului profesoral, care are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului profesoral. (7) La sfârşitul fiecãrei şedinţe a consiliului profesoral toţi membrii şi invitaţii, în funcţie de situaţie, au obligaţia sã semneze procesul-verbal încheiat cu aceastã ocazie. Directorul unitãţii de învãţãmânt rãspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnãturi anuleazã valabilitatea punerii în aplicare a hotãrârilor şedinţei respective. (8) Procesele-verbale se scriu în Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, care se înregistreazã în unitatea de învãţãmânt pentru a deveni document oficial, se leagã şi se numeroteazã. Pe ultima foaie directorul unitãţii de învãţãmânt ştampileazã şi semneazã pentru autentificarea numãrului paginilor şi a registrului. (9) Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este însoţit în mod obligatoriu de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informãri, tabele, liste, solicitãri, memorii, sesizãri etc.). Cele douã documente oficiale, registrul şi dosarul, se pãstreazã într-un fişet securizat, ale cãrui chei se gãsesc la secretarul şi la directorul unitãţii de învãţãmânt. ART. 28 Consiliul profesoral are urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã şi dezbate raportul de evaluare internã privind calitatea educaţiei şi raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului din unitatea şcolarã; b) dezbate, avizeazã şi propune spre aprobare consiliului de administraţie planul de dezvoltare a şcolii; c) dezbate şi aprobã rapoartele de activitate, programele semestriale, planul anual de activitate, precum şi eventuale completãri sau modificãri ale acestora; d) alege cadrele didactice care fac parte din consiliul de administraţie şi actualizeazã, dacã este cazul, componenţa acestuia; e) aprobã componenţa nominalã a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învãţãmânt; f) valideazã raportul privind situaţia şcolarã semestrialã şi anualã prezentatã de fiecare învãţãtor/diriginte, precum şi situaţia şcolarã dupã încheierea sesiunii de amânãri, diferenţe şi corigenţe; g) numeşte comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare, sãvârşite de personalul salariat al unitãţii de învãţãmânt, conform legislaţiei în vigoare; h) stabileşte sancţiuni disciplinare pe baza raportului comisiei de cercetare, conform prevederilor legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului intern; i) decide asupra tipului de sancţiune disciplinarã aplicatã elevilor care sãvârşesc abateri; j) decide asupra acordãrii recompenselor pentru elevi şi pentru personalul salariat al unitãţii de învãţãmânt, conform reglementãrilor în vigoare; k) valideazã notele la purtare mai mici de 7, precum şi calificativele la purtare mai mici de "Bine" pentru clasele I-IV; l) valideazã oferta de discipline opţionale pentru anul şcolar în curs; m) avizeazã proiectul planului de şcolarizare; n) formuleazã aprecieri sintetice privind activitatea personalului de instruire practicã şi de predare, care solicitã acordarea salariului de merit, a gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activitãţii desfãşurate de acesta; o) dezbate şi avizeazã regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt în şedinţã la care participã cel puţin douã treimi din numãrul personalului salariat al unitãţii de învãţãmânt; p) dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, a inspectoratului şcolar sau din proprie iniţiativã, proiecte de legi sau de acte normative, care reglementeazã activitatea instructiv-educativã şi transmite inspectoratului şcolar propuneri de modificare sau de completare; q) dezbate probleme legate de conţinutul sau de organizarea activitãţii instructiv-educative din unitatea de învãţãmânt. ART. 29 (1) Şedinţele consiliului profesoral al unitãţii de învãţãmânt se constituie legal în prezenţa a douã treimi din numãrul total al membrilor. (2) Hotãrârile se iau prin vot deschis sau secret, în funcţie de opţiunea membrilor, cu cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al acestora şi sunt obligatorii pentru întregul personal salariat al unitãţii de învãţãmânt.
SECŢIUNEA a 4-a Consiliul de administraţie
ART. 30 (1) Consiliul de administraţie funcţioneazã conform prevederilor <>Legii nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale prezentului regulament. (2) Consiliul de administraţie are rol de decizie în domeniul organizatoric şi administrativ. ART. 31 Atribuţiile consiliului de administraţie sunt: a) asigurã respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, ale actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi ale deciziilor inspectorului şcolar general; b) administreazã, prin delegare din partea consiliului local, terenurile şi clãdirile în care îşi desfãşoarã activitatea unitãţile de învãţãmânt preuniversitar şi, prin preluare de la vechiul consiliu de administraţie, celelalte componente ale bazei materiale - mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale care sunt de drept proprietatea unitãţii de învãţãmânt; c) aprobã planul de dezvoltare a şcolii, elaborat de un grup de lucru desemnat de director, dupã dezbaterea şi avizarea sa în consiliul profesoral; d) aprobã regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt, dupã ce a fost dezbãtut în consiliul profesoral şi în comisia paritarã; e) elaboreazã, prin consultare cu sindicatele, fişele şi criteriile de evaluare specifice unitãţii de învãţãmânt pentru personalul nedidactic, în vederea acordãrii calificativelor anuale, primelor lunare şi salariilor de merit; f) acordã calificative anuale pentru întregul personal salariat, pe baza propunerilor rezultate din raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului din unitatea şcolarã, a analizei şefilor catedrelor/comisiilor metodice, a celorlalte compartimente funcţionale; g) aprobã, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru toate categoriile de salariaţi din unitatea de învãţãmânt. Pentru personalul didactic de predare şi de instruire practicã aprobarea se acordã pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral şi cu respectarea metodologiei specifice; h) stabileşte acordarea primelor lunare pentru personalul unitãţii de învãţãmânt; i) stabileşte perioadele concediului de odihnã, pe baza cererilor individuale scrise ale tuturor salariaţilor unitãţii de învãţãmânt, a propunerilor directorului şi în urma consultãrii sindicatelor; j) stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de lucru din unitatea de învãţãmânt; k) controleazã periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmicã a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea şefilor de catedre/comisii metodice; l) aprobã acordarea burselor şcolare, conform legislaţiei în vigoare; m) avizeazã şi propune spre aprobare consiliului local proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli întocmit de director şi de contabilul-şef, pe baza solicitãrilor şefilor catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale; n) hotãrãşte strategia de realizare şi de gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare; o) acordã avizul consultativ pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct; p) propune nivelul indemnizaţiei de conducere a directorului; q) avizeazã proiectele de plan anual de şcolarizare, de state de funcţii şi de buget ale unitãţii de învãţãmânt; r) stabileşte structura şi numãrul posturilor pentru personalul didactic auxiliar, pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, pentru fiecare categorie de personal; s) aprobã strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul unitãţii şcolare; t) valideazã raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului din unitatea şcolarã şi promoveazã mãsuri ameliorative, conform normelor legale în vigoare. ART. 32 Membrii consiliului de administraţie coordoneazã şi rãspund de domenii de activitate, pe baza delegãrii de sarcini stabilite de preşedintele consiliului, prin decizie. ART. 33 (1) Consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt este format, potrivit legii, din 9-15 membri, între care: a) directorul unitãţii de învãţãmânt; b) directorii adjuncţi; c) 1-5 reprezentanţi ai cadrelor didactice, aleşi de consiliul profesoral; d) contabil/contabil-şef, dacã existã la nivelul unitãţii şcolare; e) reprezentanţi ai autoritãţii publice locale, ai asociaţiei de pãrinţi, ai elevilor din clasele a IX-a - a XII-a/a XIII-a, ai agenţilor economici (în mod obligatoriu pentru învãţãmântul profesional şi tehnic), precum şi ai instituţiilor şi organizaţiilor comunitãţii locale; f) în mediul rural se va avea în vedere ca în consiliile de administraţie sã fie reprezentate corespunzãtor structurile şcolare din satele care aparţin localitãţilor respective; reprezentarea poate fi asiguratã de cadrul didactic coordonator al structurii şcolare. (2) Personalul didactic de predare şi de instruire practicã, care face parte din consiliul de administraţie, este ales de consiliul profesoral, la propunerea directorului sau a celorlalţi membri ai acestuia, dintre cadrele didactice care au calitãţi manageriale şi performanţe profesionale deosebite. (3) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unitãţii de învãţãmânt. (4) La şedinţele consiliului de administraţie participã fãrã drept de vot, cu statut de observator/observatori, liderul sindical/liderii sindicali din unitatea de învãţãmânt. Punctul de vedere al liderului sindical se menţioneazã în procesul-verbal al şedinţei. (5) Preşedintele consiliului de administraţie invitã în scris, cu 48 de ore înainte de data şedinţei, membrii consiliului de administraţie şi observatorii, care nu fac parte din personalul şcolii. (6) Preşedintele consiliului de administraţie numeşte prin decizie secretarul consiliului de administraţie, care are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie. (7) La sfârşitul fiecãrei şedinţe a consiliului de administraţie toţi membrii şi invitaţii, dacã existã, au obligaţia sã semneze procesul-verbal, încheiat cu aceastã ocazie. Preşedintele consiliului de administraţie rãspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnãturi anuleazã valabilitatea punerii în aplicare a hotãrârilor şedinţei respective. (8) Procesele-verbale se scriu în Registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţie, care se înregistreazã în unitatea de învãţãmânt pentru a deveni document oficial, se leagã şi se numeroteazã. Pe ultima foaie preşedintele ştampileazã şi semneazã, pentru autentificarea numãrului paginilor şi a registrului. (9) Registrul de procese-verbale ale consiliului de administraţie este însoţit în mod obligatoriu de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informãri, tabele, liste, solicitãri, memorii, sesizãri etc.). Cele douã documente oficiale, registrul şi dosarul, se pãstreazã în biroul directorului, într-un fişet securizat, ale cãrui chei se gãsesc la preşedintele şi la secretarul consiliului de administraţie. ART. 34 (1) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar, precum şi ori de câte ori considerã necesar directorul sau o treime din numãrul membrilor acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul membrilor sãi. Consiliul de administraţie este convocat şi la solicitarea a douã treimi din numãrul membrilor consiliului elevilor sau a jumãtate plus unu din numãrul membrilor consiliului reprezentativ al pãrinţilor/asociaţiei de pãrinţi. (2) Hotãrârile consiliului de administraţie se iau prin vot, cu jumãtate plus unu din numãrul membrilor prezenţi.
SECŢIUNEA a 5-a Catedrele/comisiile metodice
ART. 35 (1) În cadrul aceleiaşi unitãţi de învãţãmânt catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum 4 membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare. (2) În învãţãmântul primar catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe ciclu de învãţãmânt. ART. 36 Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice sunt urmãtoarele: a) elaboreazã propunerile pentru oferta educaţionalã a unitãţii de învãţãmânt şi strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalitãţi, resurse materiale şi umane, curriculum la decizia şcolii; b) elaboreazã programe de activitãţi semestriale şi anuale; c) consiliazã cadrele didactice în procesul de elaborare a proiectãrii didactice şi a planificãrilor semestriale; d) elaboreazã instrumentele de evaluare şi notare; e) analizeazã periodic performanţele şcolare ale elevilor; f) monitorizeazã parcurgerea programei la fiecare clasã şi modul în care se realizeazã evaluarea elevilor; g) organizeazã şi rãspunde de desfãşurarea recapitulãrilor finale; h) organizeazã activitãţi de pregãtire specialã a elevilor pentru examene şi concursuri şcolare; i) şeful de catedrã/comisie metodicã stabileşte atribuţiile fiecãrui membru al catedrei/comisiei metodice; j) şeful de catedrã/comisie metodicã evalueazã activitatea fiecãrui membru al catedrei/comisiei metodice şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale ale acestora, în baza unui raport bine documentat; k) organizeazã activitãţi de formare continuã şi de cercetare - acţiuni specifice unitãţii de învãţãmânt, lecţii demonstrative, schimburi de experienţã etc.; l) şeful de catedrã sau un membru desemnat de acesta efectueazã asistenţe la lecţiile personalului didactic de predare şi de instruire practicã din cadrul catedrei, cu precãdere la stagiari şi la cadrele didactice nou-venite în unitatea de învãţãmânt; m) elaboreazã informãri, semestrial şi la cererea directorului, asupra activitãţii catedrei/comisiei metodice, pe care le prezintã în consiliul profesoral; n) implementeazã şi amelioreazã standardele de calitate specifice. ART. 37 (1) Şeful catedrei/comisiei metodice rãspunde în faţa directorului şi a inspectorului de specialitate de activitatea profesionalã a membrilor acesteia. (2) Şeful catedrei/comisiei metodice are obligaţia de a participa la toate acţiunile iniţiate de director şi de a efectua asistenţe la orele de curs, în special la profesorii stagiari, la cei nou-veniţi sau la cei în activitatea cãrora se constatã disfuncţii în procesul de predare-învãţare ori în relaţia profesor-elev. (3) Şedinţele catedrei/comisiei metodice se ţin lunar, dupã o tematicã aprobatã de directorul unitãţii de învãţãmânt, sau ori de câte ori directorul ori membrii catedrei/comisiei metodice considerã cã este necesar.
SECŢIUNEA a 6-a Consiliul clasei
ART. 38 (1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practicã ce predã la clasa respectivã, din cel puţin un pãrinte delegat al comitetului de pãrinţi al clasei şi, pentru toate clasele, cu excepţia celor din învãţãmântul primar, din liderul elevilor clasei respective. (2) Preşedintele consiliului clasei este învãţãtorul/dirigintele. ART. 39 Consiliul clasei îşi desfãşoarã activitatea la nivelul fiecãrei clase, având ca principale obiective: a) armonizarea cerinţelor educative ale personalului didactic de predare şi instruire practicã cu solicitãrile elevilor şi ale pãrinţilor; b) evaluarea progresului şcolar al elevilor; c) stabilirea modalitãţilor de sprijinire a elevilor cu un ritm lent de învãţare; d) organizarea de activitãţi suplimentare pentru elevii capabili de performanţe şcolare. ART. 40 Consiliul clasei are urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã semestrial progresul şcolar şi comportamentul fiecãrui elev; b) analizeazã volumul temelor pentru acasã şi ia mãsuri de corelare a acestora între diferitele discipline; c) stabileşte mãsuri de asistenţã educaţionalã atât pentru elevii cu probleme de învãţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite; d) propune notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de comportarea acestora în unitatea de învãţãmânt şi în afara acesteia, şi propune consiliului profesoral validarea mediilor mai mici de 7,00; e) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite; f) participã la întâlniri cu pãrinţii şi elevii cel puţin o datã pe semestru şi ori de câte ori este nevoie, la solicitarea dirigintelui/învãţãtorului, sau cel puţin a unei treimi din numãrul pãrinţilor elevilor clasei; g) propune dirigintelui, directorului sau consiliului profesoral, dupã caz, sancţiunile disciplinare prevãzute pentru elevi de prezentul regulament şi de regulamentul intern; h) elaboreazã semestrial aprecieri sintetice despre progresul şcolar şi comportamentul fiecãrui elev şi informeazã în scris pãrintele. ART. 41 (1) Coordonarea activitãţii claselor de elevi se realizeazã prin învãţãtori/diriginţi, numiţi de directorul unitãţii de învãţãmânt dintre cadrele didactice de predare şi de instruire practicã de prestigiu şi cu experienţã, care predau la clasa respectivã. (2) Funcţia de diriginte devine obligatorie pentru personalul didactic învestit de director cu aceastã responsabilitate. (3) Învãţãtorul/dirigintele îşi proiecteazã şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit sarcinilor prevãzute de planul anual al unitãţii de învãţãmânt şi în acord cu particularitãţile educaţionale ale clasei respective. (4) Învãţãtorul/dirigintele întocmeşte, dupã consultarea profesorilor clasei, a pãrinţilor şi a elevilor, planificarea semestrialã şi anualã, care va cuprinde componentele activitãţii educative, în acord cu problemele specifice ale colectivului de elevi, precum şi cu programa elaboratã de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 42 Învãţãtorul/dirigintele are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea consiliului clasei; b) numeşte, prin consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; îi repartizeazã sarcini şi organizeazã împreunã cu acesta colectivul de elevi al clasei; c) colaboreazã cu toţi profesorii clasei şi, dupã caz, cu consilierul şcolar, în vederea armonizãrii influenţelor educative şi pentru a asigura coeziunea clasei de elevi; d) preia, pe bazã de proces-verbal, sala de clasã în care îşi desfãşoarã activitatea elevii cãrora le este diriginte şi rãspunde de pãstrarea şi modernizarea acesteia; e) prezintã elevilor şi pãrinţilor prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului intern; f) organizeazã, împreunã cu consilierul şcolar, acţiuni de orientare şcolarã şi profesionalã; g) informeazã elevii şi pe pãrinţii acestora cu privire la prevederile legale, referitoare la testãrile naţionale, la bacalaureat, la admiterea în licee şi în şcoli de arte şi meserii, precum şi la certificarea competenţelor profesionale şi la metodologia de continuare a studiilor, dupã finalizarea învãţãmântului obligatoriu; h) urmãreşte frecvenţa elevilor, cerceteazã cauzele absenţelor unor elevi şi informeazã familia elevului sãptãmânal; i) motiveazã absenţele elevilor, pe baza certificatelor avizate de cabinetul medical al şcolii sau, dupã caz, eliberate de medicul de familie, precum şi în baza cererilor personale, motivate, ale pãrinţilor, aprobate de director; j) analizeazã periodic situaţia la învãţãturã a elevilor, monitorizeazã îndeplinirea îndatoririlor şcolare de cãtre toţi elevii, iniţiazã cu consiliul clasei programe de consultaţii cu pãrinţii; k) sprijinã organizarea şi desfãşurarea activitãţilor elevilor în afara clasei şi a unitãţii de învãţãmânt; l) informeazã în scris familiile elevilor în legãturã cu situaţiile de corigenţã, sancţionãrile disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţia; m) stabileşte, împreunã cu consiliul clasei, nota la purtare a fiecãrui elev şi prezintã în scris consiliului profesoral propunerile de notare mai mici decât 7,00 pentru elevii care au sãvârşit abateri grave; n) felicitã în scris pãrinţii sau tutorii elevilor pentru rezultatele excepţionale obţinute de copiii lor la învãţãturã sau în cadrul activitãţilor extraşcolare; înmâneazã elevilor diplome şi premii la festivitatea organizatã la sfârşitul fiecãrui an şcolar; o) organizeazã întâlniri şi discuţii cu pãrinţii, care se pot desfãşura pe grupe, individual sau în plen, se consultã cu aceştia în legãturã cu cauzele şi cu mãsurile care vizeazã progresul şcolar al copiilor lor şi îi informeazã pe aceştia despre absenţele şi comportamentul elevilor, despre potenţialele situaţii de corigenţe, de amânare a încheierii situaţiei şcolare şi de aplicare a unor sancţiuni disciplinare; p) propune consiliului de administraţie acordarea de alocaţii şi burse elevilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; q) aplicã elevilor, pe baza consultãrii cu directorul, sancţiunile prevãzute în prezentul regulament; r) recomandã, spre aprobare, directorului participarea organizatã a elevilor la activitãţi în cluburi şi asociaţii sportive, cultural-artistice şi ştiinţifice, în afara unitãţii de învãţãmânt; s) completeazã catalogul clasei şi rãspunde de exactitatea datelor înscrise şi de starea fizicã a acestuia; t) calculeazã media generalã semestrialã şi anualã a fiecãrui elev, stabileşte clasificarea elevilor la sfârşitul anului şcolar, propune acordarea premiilor, a recompenselor şi a distincţiilor, potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului intern; consemneazã în carnetele de elev mediile semestriale şi anuale; u) proiecteazã, organizeazã şi desfãşoarã activitãţi educative, de consiliere şi de orientare şcolarã şi profesionalã, în funcţie de particularitãţile colectivului de elevi; v) prezintã, spre validare, consiliului profesoral raportul scris asupra situaţiei şcolare şi comportamentale a elevilor la sfârşitul semestrului/anului şcolar.
CAP. IV Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii
ART. 43 (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii adoptã standarde, standarde de referinţã, indicatori de performanţã, precum şi metodologia de asigurare a calitãţii. (2) În baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii unitatea şcolarã elaboreazã şi adoptã propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii. ART. 44 (1) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii este formatã din 3-9 membri. Conducerea ei operativã este asiguratã de conducãtorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta. (2) Componenţa comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii cuprinde în numãr relativ egal: a) reprezentanţi ai corpului profesoral; b) reprezentanţi ai pãrinţilor şi, în cazul şcolii de arte şi meserii, al învãţãmântului liceal şi postliceal, reprezentanţi ai elevilor; c) reprezentanţi ai consiliului local. (3) Membrii comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii nu pot îndeplini funcţia de director sau de director adjunct în instituţia respectivã, cu excepţia persoanei care asigurã conducerea ei operativã. Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii poate fi remuneratã, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (4) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã şi coordoneazã aplicarea procedurilor şi activitãţilor de evaluare şi asigurare a calitãţii, aprobate de conducerea unitãţii şcolare, conform domeniilor şi criteriilor prevãzute de legislaţia în vigoare; b) elaboreazã anual un raport de evaluare internã privind calitatea educaţiei în unitatea şcolarã respectivã, pe baza cãruia directorul elaboreazã raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului din unitatea şcolarã. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor, prin afişare sau publicare, şi este pus la dispoziţie evaluatorului extern; c) elaboreazã propuneri de îmbunãtãţire a calitãţii educaţiei; d) coopereazã cu agenţia românã specializatã pentru asigurarea calitãţii, cu alte agenţii şi organisme abilitate sau cu instituţii similare din ţarã ori din strãinãtate, potrivit legii. (5) Orice control sau evaluare externã a calitãţii din partea Agenţiei Române de Asigurare a Calitãţii în Învãţãmântul Preuniversitar sau a Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii se va baza pe analiza raportului de evaluare internã a activitãţii din unitatea şcolarã.
CAP. V Pãrinţii
SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale
ART. 45 (1) Pãrinţii/tutorii legali au dreptul şi obligaţia de a colabora cu unitatea de învãţãmânt, în vederea realizãrii obiectivelor educaţionale. (2) Pãrinţii/tutorii legali au obligaţia ca, cel puţin o datã pe lunã, sã ia legãtura cu învãţãtorul/dirigintele pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor. (3) Pãrintele, tutorele legal instituit sau susţinãtorul legal este obligat, conform legii, sã asigure frecvenţa şcolarã a elevului în învãţãmântul obligatoriu.
SECŢIUNEA a 2-a Comitetul de pãrinţi al clasei
ART. 46 (1) Comitetul de pãrinţi al clasei se alege în fiecare an în adunarea generalã a pãrinţilor elevilor clasei, convocatã de învãţãtor/diriginte, care prezideazã şedinţa. (2) Convocarea adunãrii generale pentru alegerea comitetului de pãrinţi al clasei are loc în primele 30 de zile de la începerea cursurilor anului şcolar. (3) Comitetul de pãrinţi al clasei se compune din 3 persoane: un preşedinte şi 2 membri. (4) Dirigintele/învãţãtorul clasei convoacã adunarea generalã a pãrinţilor la începutul fiecãrui semestru şi la încheierea anului şcolar. De asemenea, dirigintele/ învãţãtorul sau preşedintele comitetului de pãrinţi al clasei poate convoca adunarea generalã a pãrinţilor ori de câte ori este necesar. (5) Comitetul de pãrinţi al clasei reprezintã interesele pãrinţilor elevilor clasei în adunarea generalã a pãrinţilor la nivelul şcolii, în consiliul reprezentativ al pãrinţilor, în consiliul profesoral şi în consiliul clasei. ART. 47 Comitetul de pãrinţi al clasei are urmãtoarele atribuţii: a) ajutã învãţãtorii/diriginţii în activitatea de cuprindere în învãţãmântul obligatoriu a tuturor copiilor de vârstã şcolarã şi de îmbunãtãţire a frecvenţei acestora; b) sprijinã unitatea de învãţãmânt şi dirigintele în activitatea de consiliere şi de orientare socioprofesionalã sau de integrare socialã a absolvenţilor; c) sprijinã dirigintele/învãţãtorul în organizarea şi desfãşurarea unor activitãţi extraşcolare; d) are iniţiative şi se implicã în îmbunãtãţirea condiţiilor de studiu pentru elevii clasei; e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activitãţii educative şi a bazei materiale din clasã şi din şcoalã. f) sprijinã conducerea unitãţii de învãţãmânt şi dirigintele/învãţãtorul în întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei şi a unitãţii de învãţãmânt. ART. 48 (1) Comitetul de pãrinţi al clasei ţine legãtura cu unitatea de învãţãmânt prin dirigintele/ învãţãtorul clasei. (2) Comitetul de pãrinţi al clasei poate propune în adunarea generalã, dacã se considerã necesar, o sumã minimã prin care pãrinţii elevilor clasei sã contribuie la întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei ori a unitãţii de învãţãmânt. (3) Contribuţia prevãzutã la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita în nici un caz exercitarea de cãtre elevi a drepturilor prevãzute de prezentul regulament şi de prevederile legale în vigoare. Informarea celor implicaţi cu privire la conţinutul acestui articol este obligatorie. (4) Contribuţia prevãzutã la alin. (2) se colecteazã şi se administreazã numai de cãtre comitetul de pãrinţi, fãrã implicarea cadrelor didactice. (5) Este interzisã implicarea elevilor în strângerea fondurilor. (6) Dirigintelui/învãţãtorului îi este interzis sã opereze cu aceste fonduri. (7) Fondurile bãneşti ale comitetului de pãrinţi se cheltuiesc la iniţiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/învãţãtorului ori a directorului, însuşitã de comitet. (8) Sponsorizarea clasei sau a unitãţii de învãţãmânt nu atrage drepturi în plus pentru anumiţi elevi. (9) Se interzice iniţierea, de cãtre şcoalã sau de cãtre pãrinţi, a oricãrei discuţii cu elevii în vederea colectãrii şi administrãrii fondurilor comitetului de pãrinţi.
SECŢIUNEA a 3-a Consiliul reprezentantiv al pãrinţilor/Asociaţia de pãrinţi
ART. 49 La nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt funcţioneazã consiliul reprezentativ al pãrinţilor. ART. 50 (1) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor din unitatea de învãţãmânt este compus din preşedinţii comitetelor de pãrinţi ai fiecãrei clase. (2) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor prevãzut la alin. (1) îşi desemneazã reprezentanţii în organismele de conducere ale şcolii. ART. 51 (1) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor poate decide constituirea sa în asociaţie cu personalitate juridicã, conform reglementãrilor în vigoare. (2) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor/asociaţia pãrinţilor se organizeazã şi funcţioneazã în conformitate cu propriul regulament de ordine interioarã/statutul asociaţiei. ART. 52 Consiliul reprezentativ al pãrinţilor/asociaţia de pãrinţi are urmãtoarele atribuţii: a) susţine unitatea de învãţãmânt în activitatea de consiliere şi orientare socioprofesionalã sau de integrare socialã a absolvenţilor; b) propune mãsuri pentru şcolarizarea elevilor din învãţãmântul obligatoriu şi încadrarea în muncã a absolvenţilor; c) propune unitãţilor de învãţãmânt discipline şi domenii care sã se studieze prin curriculumul la decizia şcolii; d) indentificã surse de finanţare extrabugetarã şi propune consiliului de administraţie al unitãţii, la nivelul cãreia se constituie, modul de folosire a acestora; e) sprijinã parteneriatele educaţionale dintre unitãţile de învãţãmânt şi instituţiile cu rol educativ în plan local; f) susţine unitãţile de învãţãmânt în derularea programelor de prevenire şi de combatere a abandonului şcolar; g) se preocupã de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice minoritãţilor în plan local, de dezvoltare a multiculturalitãţii şi a dialogului cultural; h) susţine unitatea de învãţãmânt în organizarea şi desfãşurarea festivitãţilor anuale; i) susţine conducerea unitãţii şcolare în organizarea şi în desfãşurarea consultaţiilor cu pãrinţii pe teme educaţionale; j) conlucreazã cu comisiile de ocrotire a minorilor, cu organele de autoritate tutelarã sau cu organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea soluţionãrii situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire; k) sprijinã conducerea unitãţii de învãţãmânt în întreţinerea şi modernizarea bazei materiale; l) are iniţiative şi se implicã în îmbunãtãţirea calitãţii vieţii şi activitãţii elevilor, în internate şi în cantine. ART. 53 (1) Comitetele de pãrinţi ale claselor/consiliul reprezentativ al pãrinţilor/asociaţia de pãrinţi poate atrage resurse financiare extrabugetare, constând în contribuţii, donaţii, sponsorizãri etc., venite din partea unor persoane fizice sau juridice din ţarã şi din strãinãtate, care vor fi utilizate pentru: a) modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unitãţii de învãţãmânt, a bazei materiale şi sportive; b) acordarea de premii şi de burse elevilor; c) sprijinirea financiarã a unor activitãţi extraşcolare; d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu o situaţie materialã precarã; e) alte activitãţi care privesc bunul mers al unitãţii de învãţãmânt sau care sunt aprobate de adunarea generalã a pãrinţilor. (2) Personalul didactic nu opereazã cu aceste fonduri. (3) Fondurile colectate în condiţiile alin. (1) se cheltuiesc numai prin decizie a organizaţiilor pãrinţilor, din proprie iniţiativã sau în urma consultãrii consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt. ART. 54 (1) Colectarea şi administrarea sumelor destinate întreţinerii, dezvoltãrii şi modernizãrii bazei materiale a unitãţii de învãţãmânt, reprezentând o cotã-parte din contribuţia prevãzutã la art. 48, se face numai de consiliul reprezentativ al pãrinţilor. (2) Personalul didactic nu opereazã cu aceste fonduri. (3) Fondurile colectate de consiliul reprezentativ al pãrinţilor se cheltuiesc numai prin decizia acestuia, din propria iniţiativã sau în urma consultãrii consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt. (4) Adunarea generalã a asociaţiei pãrinţilor din unitatea de învãţãmânt stabileşte suma de bani care poate sã se afle permanent la dispoziţia consiliului reprezentativ al pãrinţilor şi care sã fie folositã pentru situaţii urgente, la solicitarea consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt.
CAP. VI Evaluarea
SECŢIUNEA 1 Evaluarea rezultatelor elevilor
ART. 55 (1) Evaluarea rezultatelor la învãţãturã se realizeazã în mod ritmic, pe parcursul semestrelor sau în vacanţele şcolare, conform prevederilor Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. (2) Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competenţelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmãreşte: a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învã ţare; b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor; c) stimularea elevilor cu ritm lent de învãţare sau cu alte dificultãţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor; d) stimularea pregãtirii elevilor capabili de performanţã. ART. 56 Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârsta şi de particularitãţile psihopedagogice ale elevilor şi de specificul fiecãrei discipline. Acestea pot fi: a) lucrãri scrise; b) activitãţi practice; c) referate şi proiecte; d) interviuri; e) portofolii; f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii ori de inspectoratul şcolar. ART. 57 (1) În învãţãmântul preuniversitar evaluãrile se concretizeazã, de regulã, prin note de la 10 la 1. (2) În clasele din învãţãmântul primar aprecierea rezultatelor elevilor se face prin calificative sau prin alte forme de apreciere, respectându-se reglementãrile Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. (3) Notele/calificativele acordate se comunicã în mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev de cãtre profesorul/învãţãtorul care le acordã şi se comenteazã cu pãrinţii. (4) Numãrul de note acordate fiecãrui elev, la fiecare disciplinã de studiu, exclusiv nota de la tezã, trebuie sã fie cel puţin egal cu numãrul sãptãmânal de ore de curs prevãzut în planul de învãţãmânt. Fac excepţie disciplinele cu o orã de curs pe sãptãmânã, la care numãrul minim de note/calificative este de douã. (5) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţã vor avea cu cel puţin o notã/un calificativ în plus faţã de numãrul de note/calificative prevãzut la alin. (4), ultima notã/ultimul calificativ fiind acordat, de regulã, în ultimele douã sãptãmâni ale semestrului. (6) Disciplinele la care se susţin teze se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. În învãţãmântul postliceal, la unele specializãri, tezele pot fi înlocuite cu elaborarea unor microproiecte. (7) Tezele se susţin începând cu a doua jumãtate a semestrului. (8) Notele la teze, cu o pondere de 25% din media semestrialã, se analizeazã cu elevii într-o orã şcolarã special destinatã şi se trec în catalog cu cel puţin douã sãptãmâni înaintea încheierii semestrului. (9) Tezele se pãstreazã în şcoalã pânã la sfârşitul anului şcolar şi pot fi consultate de pãrinţii elevilor, în prezenţa profesorului care predã disciplina de studiu respectivã şi care a acordat nota.
SECŢIUNEA a 2-a Încheierea situaţiei şcolare
ART. 58 (1) La sfârşitul fiecãrui semestru şi la încheierea anului şcolar, învãţãtorii şi profesorii au obligaţia sã încheie situaţia şcolarã a elevilor care nu intrã sub incidenţa art. 64. (2) La sfârşitul fiecãrui semestru învãţãtorul/dirigintele consultã consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecãrui elev. ART. 59 (1) La fiecare disciplinã de studiu media semestrialã se considerã legal constituitã dacã este calculatã din numãrul de note prevãzut de prezentul regulament. (2) Media la evaluarea periodicã este media aritmeticã a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la tezã, medie calculatã cu douã zecimale exacte, fãrã rotunjire. (3) La disciplinele de studiu la care nu se susţine tezã media semestrialã se obţine prin rotunjirea mediei de la evaluarea periodicã la cel mai apropiat numãr întreg. La o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului. (4) La disciplinele de studiu la care se susţine tezã media semestrialã se calculeazã astfel: "media semestrialã = (3M+T)/4", unde "M" reprezintã media la evaluarea periodicã, iar "T" reprezintã nota obţinutã la tezã. Nota astfel obţinutã se rotunjeşte la cel mai apropiat numãr întreg; la o diferenţã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului. (5) Media anualã la fiecare disciplinã este datã de media aritmeticã a celor douã medii semestriale, calculatã cu douã zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjeşte. La disciplina de învãţãmânt Educaţie fizicã şi sport media anualã/calificativul se poate încheia şi cu media/calificativul de pe un singur semestru dacã elevul a fost scutit medical pe celãlalt semestru. (6) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltã ca o unitate autonomã de instruire. Media unui modul se calculeazã ca medie aritmeticã a notelor obţinute pe parcursul desfãşurãrii modulului, calculatã cu douã zecimale exacte, fãrã rotunjire. Încheierea mediei unui modul care se finalizeazã pe parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul finalizãrii acestuia, nefiind condiţionatã de sfârşitul semestrului. Aceasta este consideratã media anualã a modulului. Media unui modul este similarã cu media anualã a unei discipline, neîncheindu-se medie semestrialã. (7) Media anualã generalã se calculeazã ca medie aritmeticã, fãrã rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele. (8) La clasele I-IV se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplinã de studiu. (9) Pentru clasele menţionate la alin. (8) calificativul semestrial la fiecare disciplinã se stabileşte astfel: se aleg douã calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, dupã care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicãrii unor probe de evaluare sumativã, cadrul didactic opteazã pentru unul dintre cele douã calificative. (10) Pentru clasele menţionate la alin. (8) calificativul anual la fiecare disciplinã este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de cadrul didactic în baza urmãtoarelor criterii: a) progresul sau regresul performanţei elevului; b) raportul efort-performanţã realizatã; c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului; d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregãtire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţã pãrintelui. ART. 60 Mediile/calificativele semestriale şi anuale la fiecare disciplinã de studiu se consemneazã în catalog de cãtre cadrul didactic care a predat disciplina respectivã, iar mediile/calificativele la purtare, de cãtre diriginţi/învãţãtori. ART. 61 (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizicã şi sport. Acestor elevi nu li se acordã note şi nu li se încheie media la aceastã disciplinã, în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical. (2) Pentru elevii scutiţi medical profesorul de educaţie fizicã şi sport consemneazã în catalog, la rubrica respectivã, "scutit medical în semestrul........" sau "scutit medical în anul şcolar.....", specificându-se documentul medical, numãrul şi data eliberãrii acestuia. (3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi sã vinã în echipament sportiv la orele de educaţie fizicã şi sport, având însã încãlţãminte adecvatã pentru sãlile de sport. Absenţele lor de la aceste ore se consemneazã în catalog şi genereazã efectele prevãzute de legislaţia în vigoare. (4) În timpul orei de educaţie fizicã şi sport elevilor scutiţi medical, pentru o fireascã integrare în colectiv, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, mãsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului, distribuirea şi recuperarea de material didactic, montarea şi demontarea instalaţiilor sportive uşoare etc. ART. 62 (1) Şcolarizarea elevilor sportivi nominalizaţi pentru centrele de pregãtire olimpicã se realizeazã în unitãţi de învãţãmânt situate în apropierea acestor structuri sportive şi respectã dinamica selecţiei. Elevii sunt nominalizaţi de federaţiile naţionale sportive. Situaţia şcolarã, înregistratã în perioadele în care elevii se pregãtesc la aceste centre, se transmite unitãţilor de învãţãmânt de care aparţin aceştia. În cazul în care şcolarizarea se realizeazã la unitãţi de învãţãmânt care nu pot asigura pregãtirea elevilor la unele discipline de învãţãmânt, situaţia şcolarã a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la şcolile de care elevii aparţin, dupã întoarcere, conform dispoziţiilor metodologice prevãzute în prezentul regulament. (2) Elevii sportivi nominalizaţi pentru centrele olimpice de excelenţã se şcolarizeazã în unitãţile de învãţãmânt în care este organizat învãţãmânt sportiv şi pe lângã care funcţioneazã ca afiliate aceste centre. Şcolarizarea elevilor respectã dinamica selecţiei şi se face ori de câte ori este nevoie. ART. 63 (1) Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplinã de studiu cel puţin media anualã 5,00/calificativul "Suficient", iar la purtare, media anualã 6,00/calificativul "Suficient". (2) Pentru elevii liceelor pedagogice şi ai liceelor teologice media anualã minimã de promovare la purtare este 7,00. ART. 64 Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cãrora nu li se poate definitiva situaţia şcolarã la una sau la mai multe discipline de studiu/module din urmãtoarele motive: a) au absentat, motivat sau nemotivat, la cel puţin 50% din numãrul de ore de curs prevãzut într-un semestru la disciplinele respective. Consiliul clasei, cu acordul profesorului care predã disciplina respectivã, poate decide încheierea situaţiei şcolare a elevilor care absenteazã motivat, din cauza unor afecţiuni grave, menţionate ca atare în documente medicale, sau din alte cauze, pe care consiliul clasei le apreciazã ca fiind justificate, cu condiţia ca dupã revenirea la şcoalã aceştia sã participe regulat la cursuri şi sã poatã fi evaluaţi. Deciziile luate în aceste cazuri se menţioneazã într-un proces-verbal, care rãmâne la dosarul care conţine anexele proceselor-verbale ale consiliului profesoral; b) au fost scutiţi de frecvenţã de cãtre directorul unitãţii de învãţãmânt, în urma unor solicitãri oficiale, pentru perioada participãrii la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, cantonamente şi pregãtire specializatã, interne şi internaţionale; c) au beneficiat de bursã de studiu în strãinãtate, recunoscutã de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii; d) au urmat studiile, pentru o perioadã determinatã de timp, în alte ţãri. ART. 65 (1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolarã în primele 4 sãptãmâni de la revenirea la şcoalã, în conformitate cu prevederile prezentului regulament. (2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea sau amânaţi anual se face într-o perioadã stabilitã de conducerea unitãţii de învãţãmânt, înaintea sesiunii de corigenţe. Elevii amânaţi, care nu promoveazã la una sau douã discipline de studiu, în sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, se pot prezenta la sesiunea de corigenţe. ART. 66 (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii anuale sub 5,00/calificativul "Insuficient" la cel mult douã discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promoveazã examenul de încheiere a situaţiei şcolare la cel mult douã discipline de studiu. (2) În şcolile şi în liceele de artã, precum şi la clasele cu program sportiv elevii care nu îndeplinesc condiţiile de promovare la disciplina principalã de specialitate sunt declaraţi inapţi pentru aceste profiluri şi îndrumaţi spre un alt profil; fac excepţie de la aceastã prevedere elevii de la clasele terminale. (3) Pentru elevii corigenţi se organizeazã anual o singurã sesiune de examene, într-o perioadã stabilitã de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. (4) În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi: - elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizeazã pe parcursul anului şcolar, indiferent de numãrul modulelor nepromovate; - elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizeazã la sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu promoveazã examenul de încheiere a situaţiei şcolare. (5) Pentru elevii declaraţi corigenţi la modulele ce se finalizeazã pe parcursul anului şcolar, indiferent de numãrul modulelor nepromovate, se aprobã organizarea unei sesiuni de corigenţe în ultima sãptãmânã a lunii mai a anului şcolar, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare. Media fiecãrui modul, obţinutã în urma examenului de corigenţã, reprezintã media anualã a modulului. ART. 67 (1) Sunt declaraţi repetenţi: a) elevii care au obţinut medii anuale sub 5,00/calificativul "Insuficient" la mai mult de douã discipline de învãţãmânt; b) elevii care au obţinut la purtare media anualã mai micã de 6,00/calificativul "Insuficient", respectiv mai micã de 7,00 în cazul liceelor pedagogice şi teologice, indiferent de mediile obţinute la disciplinele de studiu; c) elevii corigenţi, care nu se prezintã la examen sau care nu promoveazã examenul la cel puţin o disciplinã; d) elevii amânaţi, care nu se prezintã la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o disciplinã; e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare "Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învãţãmânt sau în alta". (2) În învãţãmântul primar repetenţia apare numai dupã finalizarea ciclului de achiziţii fundamentale (clasa a II-a). Elevii care, la încheierea clasei I, se gãsesc în situaţia prevãzutã la alin. (1) vor rãmâne în colectivele în care au învãţat în clasa I şi vor intra într-un program de remediere/recuperare şcolarã, realizat de învãţãtorul clasei, împreunã cu un specialist de la centrul judeţean/municipal de asistenţã psihopedagogicã. ART. 68 (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar urmãtor în clasa pe care o repetã, la aceeaşi unitate de învãţãmânt sau la alta, în limita efectivului de 30 de elevi/clasã. În situaţia în care formaţiunile de studiu sunt constituite la limita maximã prevãzutã de lege şi şcolarizarea nu se poate realiza cu respectarea limitei de 30 de elevi/clasã, efectivul maxim poate fi depãşit cu 1-2 elevi/clasã. (2) Pentru elevii din învãţãmântul liceal, profesional (şcoala de arte şi meserii şi anul de completare) şi din învãţãmântul postliceal, declaraţi repetenţi la sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobatã, de regulã în limita efectivului de 30 de elevi/clasã. Excepţiile de la regulã se analizeazã şi se aprobã, în situaţii speciale, de cãtre inspectoratele şcolare. (3) În învãţãmântul de stat, în anul de completare şi în ciclul superior al liceului elevii se pot afla în situaţia de repetenţie de cel mult douã ori. Anul de studiu se poate repeta o singurã datã. (4) Elevii din anul de completare şi din ciclul superior al liceului, care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (3), îşi pot continua studiile numai la învãţãmântul seral sau cu frecvenţã redusã, cu achitarea unei taxe, stabilitã de consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt, cu avizul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. (5) Elevul care nu frecventeazã cursurile de zi ale unei clase din învãţãmântul obligatoriu, depãşind cu mai mult de 2 ani vârsta clasei respective, se aflã în situaţia de abandon şcolar. Elevul aflat în situaţia de abandon şcolar poate fi înscris, la cerere, în forme de învãţãmânt seral, cu frecvenţã redusã sau la distanţã, pentru care se constituie formaţiuni aparte. (6) Tinerii care au depãşit vârsta şcolarã cu mai mult de 4 ani îşi pot completa educaţia de bazã, prin parcurgerea unor programe de tip "A doua şansã", conform metodologiei Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 69 (1) Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învãţãmânt din altã ţarã pot dobândi calitatea de elev în România numai dupã echivalarea de cãtre Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii a studiilor urmate în strãinãtate şi dupã susţinerea examenelor de diferenţe în perioada stabilitã de directorul unitãţii de învãţãmânt de stat sau particular. (2) Elevii din învãţãmântul obligatoriu, prevãzuţi la alin. (1), care nu au acte de studii, vor fi evaluaţi la o unitate de învãţãmânt nominalizatã de inspectoratul şcolar, dupã care se stabileşte clasa în care pot fi înscrişi, potrivit rezultatelor evaluãrii şi vârstei. (3) Examenele de diferenţe şi clarificarea situaţiei şcolare au loc în cel mult 60 de zile de la data înapoierii în ţarã. Pânã la promovarea examenelor de diferenţe, elevii menţionaţi la alin. (1) pot audia cursurile, fãrã a fi înscrişi în catalog. (4) Dupã promovarea tuturor examenelor de diferenţã elevul este înscris în clasa pentru care a susţinut examenele. (5) Dacã elevul nu promoveazã cel puţin douã examene de diferenţã, acesta este evaluat pentru o clasã inferioarã. Dacã elevul nu promoveazã un singur examen de diferenţã, se acordã o singurã reexaminare. În cazul în care nu promoveazã nici la reexaminare, elevul este evaluat pentru o clasã inferioarã. (6) Pentru copiii care nu cunosc limba românã, înscrierea în învãţãmântul românesc se face conform reglementãrilor Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. (7) Copiilor lucrãtorilor migranţi li se aplicã prevederile legale în vigoare privind accesul la învãţãmântul obligatoriu din România al copiilor lucrãtorilor migranţi proveniţi din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cele ale alin. (2). (8) Elevilor strãini (cetãţeni strãini de origine românã, cetãţeni români cu domiciliul în strãinãtate şi cetãţeni strãini care nu sunt de origine românã) li se aplicã precizãrile Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii privind şcolarizarea elevilor strãini în învãţãmântul preuniversitar din România. ART. 70 (1) Elevilor înscrişi într-o unitate de învãţãmânt de stat sau particularã din România, care urmeazã sã continue studiile în alte ţãri, pentru o perioadã determinatã de timp, li se rezervã locul. (2) Încheierea situaţiei şcolare a acestei categorii de elevi, declaraţi amânaţi, se face, dupã revenirea în ţarã, la disciplinele de învãţãmânt neechivalate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, în conformitate cu prevederile art. 65. ART. 71 (1) Consiliile profesorale din unitãţile de învãţãmânt de stat sau particular valideazã situaţia şcolarã a elevilor, pe clase, în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale şi anuale, iar secretarul consiliului o consemneazã în procesul-verbal, menţionându-se numele celor promovaţi, corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00. (2) Situaţia şcolarã a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunicã în scris pãrinţilor/tutorilor legali, de cãtre diriginte/învãţãtor, în cel mult 10 zile de la încheierea fiecãrui semestru/an şcolar. (3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învãţãtorul/ dirigintele comunicã pãrinţilor/tutorilor legali, în scris, programul de desfãşurare a examenelor de corigenţã şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare. (4) Situaţia şcolarã anualã a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se afişeazã la avizierul unitãţii de învãţãmânt, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor. (5) În alte situaţii decât cele prevãzute în prezentul regulament nici un document şcolar nu poate fi fãcut public fãrã acordul elevului/absolventului, dacã este major, sau al pãrintelui/tutorelui legal, cu respectarea <>art. 83 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
SECŢIUNEA a 3-a Examenele organizate de unitãţile de învãţãmânt
ART. 72 (1) Examenele organizate de unitãţile de învãţãmânt sunt: a) examen de corigenţã pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi dupã susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi; b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi pe semestrul al doilea sau anual; c) examen de diferenţe pentru elevii a cãror înscriere în unitatea de învãţãmânt este condiţionatã de promovarea unor astfel de examene. (2) Se interzice organizarea unor examinãri, în vederea înscrierii elevilor în clasa I, respectiv a V-a. Organizarea unor forme de testare este acceptabilã în urmãtoarele situaţii particulare: a) pentru formarea unor clase cu studiul intensiv de limbi strãine. În acest caz, testãrile vor viza verificarea nivelului de stãpânire a limbii strãine; b) pentru unitãţi de învãţãmânt care au în structura lor clase gimnaziale, dar nu şi clase primare, iar numãrul candidaţilor care solicitã înscrierea în clasa a V-a depãşeşte numãrul de locuri; c) pentru unitãţi de învãţãmânt care au în structura lor atât clase gimnaziale, cât şi clase primare, dar numãrul de locuri alocate clasei a V-a este mai mic decât numãrul absolvenţilor clasei a IV-a. ART. 73 (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii stabileşte perioadele de desfãşurare a examenelor de corigenţã. (2) Directorul unitãţii de învãţãmânt stabileşte perioada de desfãşurare a examenelor pentru elevii declaraţi amânaţi pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfãşoarã înaintea examenelor de corigenţã. (3) Desfãşurarea examenelor de diferenţã, în urma transferãrii de la o unitate de învãţãmânt la alta, are loc, de regulã, în vacanţele şcolare. (4) Perioadele pentru celelalte examene de diferenţã sunt precizate în art. 69. ART. 74 (1) La examenele de diferenţã pentru elevii care solicitã transferul de la o unitate de învãţãmânt la alta nu se acordã reexaminare. (2) Dupã încheierea sesiunii de corigenţã, elevii care nu au promovat la o singurã disciplinã de învãţãmânt/un singur modul au dreptul sã solicite reexaminarea. Aceasta se acordã de cãtre director, în cazuri justificate, o singurã datã, dupã consultarea învãţãtorului sau a profesorului şi la solicitarea scrisã a elevului sau a pãrintelui/tutorelui legal. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţã. Reexaminarea se desfãşoarã în termen de douã zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data deschiderii cursurilor noului an şcolar. Comisia de reexaminare se numeşte de cãtre director. (3) Beneficiazã de reexaminare şi elevii migranţi care se aflã într-o situaţie identicã cu cea prevãzutã la art. 69 alin. (6). ART. 75 (1) Toate examenele se desfãşoarã dupã aceeaşi metodologie. (2) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toatã materia studiatã de elevi în anul şcolar, conform programei şcolare a clasei sau grupei respective. (3) Pentru elevii amânaţi pe un semestru examinarea se face numai din materia acelui semestru. (4) Pentru elevii care susţin examene de diferenţe examinarea se face din toatã materia studiatã în anul şcolar sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie. (5) Disciplinele la care se dau examene de diferenţã sunt cele prevãzute în trunchiul comun al specializãrii clasei şi care nu au fost studiate de candidat. Se dã examen separat pentru fiecare an de studiu. (6) Nu se susţin examene de diferenţã pentru disciplinele din curriculum la decizia şcolii. (7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferã. La disciplinele opţionale în curs de desfãşurare, pãrintele/tutorele legal al elevului care nu a împlinit 18 ani îşi asumã responsabilitatea însuşirii de cãtre elev a conţinutului programei şcolare parcurse pânã în momentul transferului. În foaia matricolã se trec mediile obţinute la opţionalele studiate la unitatea de învãţãmânt de la care se transferã. ART. 76 (1) Pentru desfãşurarea examenelor existã 3 tipuri de probe: scrise, orale şi practice. La toate examenele se susţin, de regulã, douã din cele trei probe - proba scrisã şi proba oralã. (2) Pentru disciplinele de studiu la care, datoritã profilului sau/şi specializãrii, este necesarã şi proba practicã, modalitãţile de susţinere a acesteia, precum şi cea de-a doua probã de examen sunt stabilite de directorul unitãţii de învãţãmânt, împreunã cu membrii catedrei de specialitate. (3) Proba practicã se susţine la disciplinele care au, preponderent, astfel de activitãţi. (4) Directorul unitãţii de învãţãmânt stabileşte prin decizie internã componenţa comisiilor şi datele de desfãşurare a examenelor. Fiecare comisie are un preşedinte şi 2 profesori examinatori. ART. 77 (1) La toate examenele evaluarea elevilor se face de cãtre 2 profesori/învãţãtori de aceeaşi specialitate sau de specialitãţi înrudite. (2) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre profesori/învãţãtori este cel care a predat elevului disciplina de învãţãmânt în timpul anului şcolar. În absenţa temeinic motivatã a acestuia examinarea se face de cãtre un alt profesor de specialitate/învãţãtor din şcoalã, numit de directorul unitãţii de învãţãmânt, sau de cãtre un profesor/învãţãtor de la o altã unitate de învãţãmânt, numit de inspectorul şcolar general, la solicitarea întemeiatã a directorului unitãţii de învãţãmânt. Dacã directorul unitãţii de învãţãmânt apreciazã cã între elev şi profesor existã un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluãrii, examinarea poate fi fãcutã de o comisie stabilitã de director şi avizatã de inspectorul de specialitate. ART. 78 (1) Proba scrisã a examenelor are o duratã de 45 de minute pentru învãţãmântul primar şi de 90 de minute pentru învãţãmântul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablã sau al primirii de cãtre elev a foii cu subiecte. Proba scrisã conţine douã variante de subiecte, dintre care elevul trateazã o singurã variantã, la alegere. (2) Proba oralã a examenelor se desfãşoarã prin dialog profesor-elev, pe bazã de bilete de examen. Numãrul biletelor de examen este de douã ori mai mare decât numãrul elevilor care susţin examenul la disciplina respectivã. Fiecare bilet conţine douã subiecte. Elevul poate schimba de cel mult douã ori biletul de examen. Fiecare schimbare atrage scãderea notei acordate de cãtre fiecare examinator cu câte un punct. (3) Fiecare profesor examinator acordã elevului câte o notã la fiecare probã susţinutã de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi fracţionare. Media aritmeticã a notelor acordate la cele douã probe, rotunjitã la nota întreagã cea mai apropiatã, reprezintã nota finalã la examenul de corigenţã, acordatã de profesorul/învãţãtorul examinator; fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului. (4) Media obţinutã de elev la examenul de corigenţã este media artimeticã, nerotunjitã, a notelor finale acordate de cei 2 examinatori. Între notele finale acordate de cei 2 examinatori nu se acceptã o diferenţã mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen. (5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative se procedeazã astfel: dupã corectarea lucrãrilor scrise şi dupã susţinerea examenului oral fiecare examinator acordã calificativul sãu, global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţã se stabileşte de comun acord între cei 2 examinatori. În cazul unei neconcordanţe, preşedintele comisiei de examen are drept de decizie pentru stabilirea calificativului final al elevului la acest examen. ART. 79 (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen dacã obţine cel puţin media 5,00/calificativul "Suficient". (2) Sunt declaraţi promovaţi anual elevii care obţin la fiecare disciplinã la care susţin examenul de corigenţã cel puţin media 5,00/calificativul "Suficient". (3) La examenul de corigenţã, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi anual şi la examenul de diferenţã care echivaleazã o disciplinã studiatã un an şcolar complet, media obţinutã constituie media anualã a disciplinei respective şi intrã în calculul mediei generale anuale. (4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţã care echivaleazã o disciplinã numai pe intervalul unui semestru, media obţinutã constituie media semestrialã a elevului la disciplina respectivã. ART. 80 Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult 5 zile lucrãtoare de la data examenului, sunt examinaţi la o datã ulterioarã, stabilitã de director, dar nu mai târziu de începutul noului an şcolar. În situaţii excepţionale, respectiv internãri în spital, imobilizãri la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea examenului şi dupã începerea cursurilor noului an şcolar. ART. 81 (1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţã, inclusiv la cele de reexaminare, se consemneazã în catalogul de examen de cãtre profesorii/învãţãtorii examinatori şi se trec în catalogul clasei de secretariatul şcolii, în termen de maximum 5 zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar. (2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţã se consemneazã în catalogul de examen, de cãtre examinatori, iar în registrul matricol şi în catalogul clasei, de cãtre secretarul şcolii. (3) În catalogul de examen se consemneazã notele/calificativele acordate la fiecare probã, nota finalã acordatã de fiecare profesor examinator sau calificativul global, precum şi media obţinutã de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semneazã de cãtre examinatori şi de cãtre preşedintele comisiei, imediat dupã terminarea examenului. (4) Preşedintele comisiei de examen predã secretarului unitãţii de învãţãmânt toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrãrile scrise şi însemnãrile elevilor la proba oralã/practicã etc. Aceste documente se predau imediat dupã finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului şcolar. (5) Rezultatul la examenele de corigenţã şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolarã anualã a elevilor se afişeazã a doua zi dupã încheierea sesiunii de examen şi se consemneazã în procesul-verbal al consiliului profesoral de la începutul anului şcolar. ART. 82 (1) Dupã terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei, de corigenţã sau de reexaminare, învãţãtorul/dirigintele consemneazã în catalog situaţia şcolarã a elevilor care au participat la aceste examene. (2) Lucrãrile scrise şi foile cu însemnãrile elevului la proba oralã a examenului se pãstreazã în arhiva unitãţii de învãţãmânt, timp de un an.
CAP. VII Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
ART. 83 <>Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legea nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reglementeazã funcţiile, competenţele, responsabilitãţile, drepturile şi obligaţiile personalului didactic de predare şi de instruire practicã şi ale personalului didactic auxiliar. ART. 84 (1) În sistemul naţional de învãţãmânt funcţioneazã personal didactic de predare şi de instruire practicã, personal didactic auxiliar şi nedidactic cu calitãţi morale, apt din punct de vedere medical, capabil sã relaţioneze corespunzãtor cu elevii, pãrinţii şi colegii. (2) Personalul din învãţãmânt are obligaţia de a participa la programe de formare continuã, în conformitate cu specificul activitãţii şi cu reglementãrile în vigoare, pentru fiecare categorie. (3) Personalul din învãţãmânt trebuie sã aibã o ţinutã moralã demnã, în concordanţã cu valorile educaţionale pe care le transmite elevilor, o vestimentaţie decentã şi un comportament responsabil. (4) Personalul din învãţãmânt are obligaţia sã sesizeze, la nevoie, instituţiile publice de asistenţã socialã/ educaţionalã specializatã, direcţia generalã de asistenţã socialã şi protecţia copilului în legãturã cu aspecte care afecteazã demnitatea, integritatea fizicã şi psihicã a elevului/copilului. (5) Personalul din învãţãmânt trebuie sã dovedeascã respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii şi cu pãrinţii/reprezentanţii legali ai acestora. (6) Personalului din învãţãmânt îi este interzis sã desfãşoare acţiuni de naturã sã afecteze imaginea publicã a elevului, viaţa intimã, privatã şi familialã a acestuia. (7) Personalului din învãţãmânt îi este interzis sã aplice pedepse corporale, precum şi sã agreseze verbal sau fizic elevii şi/sau colegii. (8) Se interzice personalului didactic sã condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasã de obţinerea oricãrui tip de avantaje de la elevi sau de la pãrinţii/aparţinãtorii/reprezentanţii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite, se sancţioneazã cu excluderea din învãţãmânt. (9) Personalul didactic este obligat sã prezinte, conform legii, rezultatele analizelor medicale solicitate, efectuate conform <>Legii nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi Acordului comun, încheiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii cu Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei şi cu Casa de Asigurãri, avizul pentru examenul clinic, eliberat de medicul de familie, examenul pulmonar al cãrui cost este suportat de consiliul local, examenul psihologic, realizat de personalul de specialitate din centrele de asistenţã psihopedagogicã din cadrul sistemului de învãţãmânt judeţean. ART. 85 Personalul didactic de predare şi de instruire practicã din învãţãmântul preuniversitar are drepturile şi obligaţiile prevãzute în <>Legea nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. La nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt, prin regulamentul de ordine interioarã se pot stabili drepturi şi obligaţii specifice, cu consultarea reprezentantului/reprezentanţilor organizaţiei/organizaţiilor sindicale din unitate. ART. 86 (1) Compartimentul secretariat este subordonat directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Secretariatul funcţioneazã pentru elevi, pãrinţi, personalul unitãţii de învãţãmânt şi pentru alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru aprobat de director. (3) Secretariatul asigurã permanenţa pe întreaga perioadã de desfãşurare a orelor de curs. (4) Secretarul aduce condica în cancelarie şi o ia la sfârşitul orelor. Secretarul descuie şi încuie fişetul în care se pãstreazã cataloagele, la începutul/terminarea orelor, dupã ce a verificat, împreunã cu profesorul/învãţãtorul de serviciu, existenţa tuturor cataloagelor. (5) Secretarul completeazã fişele matricole, cataloagele de corigenţã şi se ocupã de arhivarea tuturor documentelor şcolare. (6) În perioada vacanţelor şcolare cataloagele se pãstreazã la secretariat. (7) Procurarea, deţinerea şi folosirea sigiliilor se fac în conformitate cu reglementãrile stabilite prin ordin al ministrului educţiei şi cercetãrii. (8) Procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii se fac în conformitate cu prevederile "Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţã şcolarã în învãţãmântul preuniversitar", aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii. (9) Evidenţa, selecţionarea, pãstrarea şi depunerea documentelor şcolare la Arhivele Naţionale, dupã expirarea termenelor de pãstrare stabilite prin Indicatorul termenelor de pãstrare, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii, se fac în conformitate cu prevederile <>Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 , cu modificãrile ulterioare. ART. 87 (1) Serviciul de contabilitate este subordonat directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Serviciul de contabilitate al unitãţii de învãţãmânt şi cel al centrului de execuţie bugetarã, acolo unde este cazul, subordonat directorului-ordonator terţiar de credite, asigurã şi rãspunde de organizarea şi desfãşurarea activitãţii financiar-contabile a unitãţii de învãţãmânt, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. (3) Contabilitatea îndeplineşte orice sarcini financiar-contabile încredinţate de director sau stipulate expres în acte normative. ART. 88 (1) Serviciul de administraţie este subordonat directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Administratorul îşi desfãşoarã activitatea sub conducerea directorului, rãspunde de gestionarea şi de întreţinerea bazei materiale a unitãţii de învãţãmânt, coordoneazã activitatea personalului administrativ de întreţinere şi curãţenie (mecanici, paznici, portari, magazineri, muncitori, gestionari, personalul pentru cantinã, internat şi aprovizionare). (3) Întregul inventar mobil şi imobil al unitãţii de învãţãmânt se trece în registrul inventar al acesteia şi în evidenţele contabile. Schimbarea destinaţiei bunurilor ce aparţin unitãţii de învãţãmânt se poate face numai cu îndeplinirea formelor legale. (4) Programul personalului de îngrijire se stabileşte de administrator, potrivit nevoilor unitãţii de învãţãmânt, şi se aprobã de director. (5) Administratorul stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În funcţie de nevoile unitãţii de învãţãmânt, directorul poate schimba aceste sectoare. (6) Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activitãţi decât în cele necesare unitãţii de învãţãmânt. ART. 89 (1) Bibliotecarul este subordonat directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Bibliotecarul organizeazã activitatea bibliotecii, asigurã funcţionarea acesteia şi este interesat de completarea raţionalã a fondului de publicaţii. (3) Activitãţile de bazã ale bibliotecarului sunt: a) îndrumã lectura şi studiul şi ajutã la elaborarea lucrãrilor elevilor, punând la dispoziţie acestora instrumente de informare, respectiv fişiere, cataloage, liste bibliografice etc., care sã le înlesneascã o orientare rapidã în colecţiile bibliotecii; b) sprijinã informarea şi documentarea rapidã a personalului didactic; c) participã la toate cursurile specifice de formare continuã. (4) Bibliotecarul organizeazã sau participã la organizarea de acţiuni specifice: lansare de carte, întâlniri literare, simpozioane, vitrine şi expoziţii de cãrţi, standuri de noutãţi sau de colecţii de cãrţi, prezentãri de manuale opţionale etc. ART. 90 (1) Laborantul, informaticianul, programatorul, tehnicianul, pedagogul şi profesorul documentarist sunt subordonaţi directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Atribuţiile fiecãrei funcţii menţionate la alin. (1) sunt prevãzute în fişele de post aprobate de director.
CAP. VIII Elevii
SECŢIUNEA 1 Dobândirea calitãţii de elev
ART. 91 Orice persoanã, indiferent de sex, rasã, naţionalitate, apartenenţã politicã sau religioasã, care este înscrisã în unitatea de învãţãmânt şi participã la activitãţile organizate de aceasta, are calitatea de elev. ART. 92 (1) În învãţãmântul primar (clasele I-IV) şi în ciclul gimnazial al învãţãmântului secundar inferior (clasele V-VIII), calitatea de elev se dobândeşte în urma solicitãrii scrise adresate de pãrinţi sau tutori legali cãtre unitatea de învãţãmânt de stat ori particular. Pãrintele sau tutorele legal are dreptul de a alege forma de învãţãmânt şi felul educaţiei copilului minor. (2) În ciclul inferior al liceului şi în şcoala de arte şi meserii (clasele IX-X), în învãţãmântul secundar superior (ciclul superior al liceului), în anul de completare şi în învãţãmântul postliceal, înscrierea elevilor se face pe baza regulamentului de admitere sau a criteriilor generale elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, în limita numãrului de locuri din planul de şcolarizare. Înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior al liceului/anului de completare, dacã la data începerii anului şcolar elevul nu a depãşit vârsta de 18 ani. (3) Elevii promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul urmãtor de studiu, dacã nu existã prevederi specifice de admitere în anul respectiv. (4) Elevii repetenţi, retraşi sau exmatriculaţi cu drept de reînscriere, din învãţãmântul de zi, se pot reînmatricula, la cerere, la acelaşi nivel, ciclu de învãţãmânt şi, dupã caz, rutã de profesionalizare, la învãţãmântul de zi, în urmãtorii 2 ani consecutivi, redobândind calitatea de elev. Înscrierea acestora la alte forme de învãţãmânt se poate face şi dupã mai mult de 2 ani. Elevii de la celelalte forme de învãţãmânt, repetenţi, retraşi sau exmatriculaţi cu drept de reînscriere, se pot reînmatricula, la cerere, la orice formã de învãţãmânt, cu excepţia celui de zi. Reînmatricularea acestora se poate face şi dupã mai mult de 2 ani şcolari.
SECŢIUNEA a 2-a Exercitarea calitãţii de elev
ART. 93 (1) Calitatea de elev se exercitã prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la toate activitãţile existente în programul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt. (2) Evidenţa prezenţei elevilor se face la fiecare orã de curs de cãtre învãţãtor/profesor, care consemneazã în mod obligatoriu fiecare absenţã. (3) Elevii din învãţãmântul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţã redusã sau la distanţã, sunt obligaţi sã se prezinte la fiecare sesiune de examene organizatã de unitatea de învãţãmânt. ART. 94 (1) Absenţele datorate îmbolnãvirii elevilor, bolilor contagioase din familie sau altor cazuri de forţã majorã, dovedite cu acte legale, sunt considerate motivate. (2) Motivarea absenţelor se efectueazã pe baza urmãtoarelor acte: a) adeverinţã eliberatã de medicul cabinetului şcolar sau de medicul de familie şi avizatã de medicul şcolar (dacã existã); b) adeverinţã/certificat medical eliberatã/eliberat de unitatea sanitarã, în cazul în care elevul a fost internat în spital, avizatã/avizat de medicul şcolar (dacã existã); c) cererea scrisã a pãrintelui/tutorelui legal al elevului, adresatã directorului unitãţii de învãţãmânt şi aprobatã de acesta în urma consultãrii cu dirigintele/învãţãtorul clasei. (3) Motivarea absenţelor se face de cãtre învãţãtor sau diriginte, în ziua prezentãrii actelor justificative. (4) În cazul elevilor minori, pãrintele/tutorele legal are obligaţia de a prezenta personal dirigintelui actele justificative pentru absenţele copilului sãu. (5) Actele pe baza cãrora se face motivarea absenţelor vor fi prezentate în termen de maximum 7 zile de la reluarea activitãţii elevului şi vor fi pãstrate de cãtre învãţãtor/diriginte pe tot parcursul anului şcolar. (6) Toate adeverinţele medicale trebuie sã aibã viza cabinetului care are în evidenţã fişele medicale/carnetele de sãnãtate ale elevilor. (7) Nerespectarea termenului prevãzut la alin. (5) atrage, de regulã, declararea absenţelor ca nemotivate. (8) La cererea scrisã a unitãţilor de învãţãmânt în care este organizat învãţãmânt sportiv sau a structurilor naţionale sportive, directorul poate aproba motivarea absenţelor elevilor care participã la cantonamente şi la competiţii de nivel local, naţional şi internaţional, cu condiţia recuperãrii materiei, în vederea încheierii situaţiei şcolare. ART. 95 Elevii din învãţãmântul obligatoriu, cu handicap fizic, nedeplasabili, cu boli cronice grave, pot fi scutiţi parţial sau total de frecvenţã, beneficiind de îndrumarea unitãţii de învãţãmânt. Scutirea se acordã, la cerere, de director, pe baza actelor medicale doveditoare şi a recomandãrii exprese a compartimentului de igienã şcolarã din cadrul direcţiei de sãnãtate publicã judeţene/a municipiului Bucureşti. ART. 96 Elevii şi elevele aflaţi în situaţii speciale (cãsãtorie, naşterea unui copil, persoane existente în îngrijirea elevului, detenţie etc.) vor fi sprijiniţi sã finalizeze ciclul de învãţãmânt.
SECŢIUNEA a 3-a Drepturile elevilor
ART. 97 (1) Elevii din învãţãmântul de stat şi particular se bucurã de toate drepturile constituţionale. Elevii din învãţãmântul de stat şi particular acreditat se bucurã de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de elev. (2) Nici o activitate organizatã în unitatea de învãţãmânt nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor. (3) Elevul sau, dupã caz, reprezentantul sãu legal are dreptul de a contesta modalitãţile şi rezultatele evaluãrii. Contestaţia se adreseazã cadrului didactic respectiv, care are obligaţia de a motiva/justifica modalitatea de evaluare şi rezultatele acesteia. În situaţia în care argumentele nu sunt considerate satisfãcãtoare, elevul/reprezentantul sãu legal se poate adresa directorului unitãţii şcolare, care, pentru soluţionarea contestaţiei, va desemna profesori de specialitate care nu predau la clasa respectivã. ART. 98 (1) Elevii din învãţãmântul de stat beneficiazã de învãţãmânt gratuit. (2) Elevii pot beneficia de burse sau de alte forme de sprijin material şi financiar pentru studii, acordate de bãnci, în condiţiile legii. Statul îi sprijinã material, cu precãdere, pe elevii care obţin performanţe, rezultate foarte bune la învãţãturã sau la activitãţi artistice şi sportive, precum şi pe cei cu situaţie materialã precarã. (3) Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele extrabugetare ale unitãţilor de învãţãmânt de stat. ART. 99 (1) Conducerile unitãţilor de învãţãmânt sunt obligate sã punã gratuit la dispoziţia elevilor bazele materiale şi bazele sportive pentru pregãtirea organizatã a acestora. (2) Elevii pot fi cazaţi în internate şi pot servi masa la cantinele şcolare, în condiţiile stabilite prin regulamente de organizare şi funcţionare a unitãţilor respective. (3) Copiii personalului didactic de predare şi de instruire practicã beneficiazã de gratuitate la cazare în cãmine şi internate. ART. 100 În timpul şcolarizãrii elevii beneficiazã de asistenţã psihopedagogicã şi medicalã gratuitã. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu preţuri reduse la spectacole, muzee, manifestãri cultural-sportive şi la reduceri la transportul în comun, pe baza carnetului de elev vizat la zi. ART. 101 Elevii din învãţãmântul de stat şi particular au dreptul sã fie evidenţiaţi şi sã primeascã premii şi recompense pentru rezultate deosebite obţinute la activitãţile şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru atitudine civicã exemplarã. ART. 102 Elevii din învãţãmântul obligatoriu primesc gratuit manuale şcolare. Beneficiazã de aceeaşi gratuitate şi elevii din învãţãmântul secundar superior ai cãror pãrinţi au un venit lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decât salariul minim brut pe economie. ART. 103 Elevii aparţinând minoritãţilor naţionale au dreptul sã studieze şi sã se instruiascã în limba maternã, la toate nivelurile şi formele de învãţãmânt, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 104 Elevii au dreptul sã opteze, conform legii, pentru tipul şi forma de învãţãmânt pe care le vor urma şi sã aleagã parcursul şcolar corespunzãtor intereselor, pregãtirii şi competenţelor lor. Pentru elevii minori acest drept se exercitã de cãtre pãrinţii/tutorii legali ai copiilor. ART. 105 (1) În fiecare unitate de învãţãmânt de stat sau particular se constituie consiliul elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasã. (2) Consiliul elevilor funcţioneazã în baza unui regulament propriu, avizat de conducerea unitãţii de învãţãmânt şi care este anexã la regulamentul intern. (3) Consiliul elevilor îşi desemneazã reprezentanţii, elevi din clasele IX-XII/XIII sau din învãţãmântul postliceal, pentru a participa la şedinţele consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt. ART. 106 Elevii au dreptul sã participe la activitãţile extraşcolare organizate de unitatea de învãţãmânt, precum şi la cele care se desfãşoarã în palatele şi în cluburile elevilor, în bazele sportive şi de agrement, în taberele şi în unitãţile conexe inspectoratelor şcolare, în cluburile şi în asociaţiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcţionare ale acestora. ART. 107 (1) Elevilor din învãţãmântul preuniversitar de stat şi particular le este garantatã, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi în asociaţii ştiinţifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizeazã şi funcţioneazã pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unitãţii de învãţãmânt. (2) Exercitarea dreptului la reuniune, conform art. 15 alin. (2) din Convenţia cu privire la drepturile copilului, nu poate fi supusã decât acelor limitãri care sunt prevãzute de lege şi care sunt necesare într-o societate democraticã, în interesul siguranţei naţionale, al ordinii publice, pentru a proteja sãnãtatea şi moralitatea publicã sau drepturile şi libertãţile altora. (3) Dreptul la reuniune se exercitã în afara orarului zilnic, iar activitãţile pot fi susţinute în unitatea de învãţãmânt, la cererea grupului de iniţiativã, numai cu aprobarea directorului. Aprobarea pentru desfãşurarea acestor acţiuni va fi condiţionatã de acordarea de garanţii scrise, oficiale, privind asigurarea de cãtre organizatori a securitãţii persoanelor şi a bunurilor. (4) În cazul în care conţinutul activitãţilor care se desfãşoarã în unitatea de învãţãmânt de stat sau particular contravine principiilor sus-menţionate, directorul unitãţii de învãţãmânt poate suspenda sau interzice desfãşurarea acestor activitãţi. ART. 108 (1) În unitãţile de învãţãmânt de stat şi particular, conform legii, libertatea elevilor de a redacta şi a difuza reviste/publicaţii şcolare proprii este garantatã. (2) În cazul în care aceste reviste/publicaţii conţin elemente care afecteazã siguranţa naţionalã, ordinea publicã, sãnãtatea şi moralitatea, drepturile şi libertãţile cetãţeneşti sau prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt, directorul va suspenda editarea şi difuzarea acestora. ART. 109 Elevii din învãţãmântul de stat şi particular, cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale, pot promova 2 ani într-un an şcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii.
SECŢIUNEA a 4-a Îndatoririle elevilor
ART. 110 Elevii din învãţãmântul de stat şi particular au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregãti la fiecare disciplinã de studiu şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevãzute de programele şcolare. ART. 111 (1) Elevii trebuie sã aibã o comportare civilizatã şi o ţinutã decentã atât în unitatea de învãţãmânt, cât şi în afara ei. (2) Elevii trebuie sã cunoascã şi sã respecte: a) legile statului; b) prezentul regulament şi regulamentul intern; c) regulile de circulaţie şi cele cu privire la apãrarea sãnãtãţii; d) normele de tehnica securitãţii muncii, de prevenire şi de stingere a incendiilor; e) normele de protecţie civilã; f) normele de protecţie a mediului. ART. 112 Este interzis elevilor: a) sã distrugã documente şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole etc.; b) sã deterioreze bunurile din patrimoniul unitãţii de învãţãmânt; c) sã aducã şi sã difuzeze în unitatea de învãţãmânt materiale care, prin conţinutul lor, atenteazã la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţionalã a ţãrii, care cultivã violenţa şi intoleranţa; d) sã organizeze şi sã participe la acţiuni de protest care afecteazã desfãşurarea activitãţii de învãţãmânt sau frecvenţa la cursuri a elevilor; e) sã blocheze cãile de acces în spaţiile de învãţãmânt; f) sã deţinã şi sã consume în perimetrul unitãţii de învãţãmânt şi în afara acestuia droguri, bãuturi alcoolice şi ţigãri şi sã participe la jocuri de noroc; g) sã introducã în perimetrul unitãţii de învãţãmânt orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum muniţie, petarde, pocnitori etc., care, prin acţiunea, lor pot afecta integritatea fizicã şi psihicã a colectivului de elevi şi a personalului unitãţii de învãţãmânt; h) sã posede şi sã difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic; i) sã utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor; j) sã lanseze anunţuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unitãţii de învãţãmânt; k) sã aibã ţinutã, comportamente şi atitudini ostentative şi provocatoare; l) sã aducã jigniri şi sã manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţã de colegi şi faţã de personalul unitãţii de învãţãmânt. ART. 113 Elevii au obligaţia sã poarte asupra lor carnetul de elev, sã îl prezinte profesorilor/învãţãtorilor pentru consemnarea notelor, precum şi pãrinţilor pentru informare în legãturã cu situaţia şcolarã. ART. 114 Elevii din învãţãmântul preuniversitar de stat trebuie sã utilizeze cu grijã manualele şcolare primite gratuit şi sã le restituie în stare bunã la sfârşitul anului şcolar.
SECŢIUNEA a 5-a Recompensarea elevilor
ART. 115 Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolarã şi extraşcolarã şi se disting prin comportare exemplarã pot primi urmãtoarele recompense: a) evidenţiere în faţa colegilor clasei; b) evidenţiere, de cãtre director, în faţa colegilor de şcoalã sau a consiliului profesoral; c) comunicare verbalã sau scrisã adresatã pãrinţilor, cu menţionarea faptelor deosebite pentru care elevul este evidenţiat; d) burse de merit, de studiu sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenţi economici sau de sponsori; e) premii, diplome, medalii; f) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil din ţarã şi din strãinãtate; g) premiul de onoare al unitãţii de învãţãmânt. ART. 116 (1) Acordarea premiilor elevilor la sfârşitul anului şcolar se face la nivelul unitãţii de învãţãmânt, la propunerea dirigintelui, a consiliului clasei, a directorului şcolii. (2) Se pot acorda premii elevilor care: a) au obţinut primele 3 medii generale pe clasã, cu condiţia ca acestea sã nu fie mai mici de 9,00; pentru urmãtoarele 3 medii se pot acorda menţiuni; b) s-au distins la una sau mai multe discipline de studiu; c) au obţinut performanţe la concursuri, festivaluri, expoziţii şi la alte activitãţi extraşcolare desfãşurate la nivel local, judeţean, naţional ori internaţional; d) s-au remarcat prin fapte de înaltã ţinutã moralã şi civicã; e) au avut la nivelul clasei cea mai bunã frecvenţã pe parcursul anului şcolar. (3) Se pot acorda premii şi pentru alte situaţii prevãzute de regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt. ART. 117 Unitatea de învãţãmânt şi alţi factori pot stimula activitãţile de performanţã ale elevilor la nivel local, naţional şi internaţional, prin alocarea unor premii sau burse din partea consiliului reprezentativ al pãrinţilor, a agenţilor economici, a fundaţiilor ştiinţifice şi culturale, a comunitãţii locale etc.
SECŢIUNEA a 6-a Sancţiunile aplicate elevilor
ART. 118 (1) Elevii care sãvârşesc fapte prin care se încalcã dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora. (2) Sancţiunile care se pot aplica elevilor sunt urmãtoarele: a) observaţia individualã; b) mustrare în faţa clasei şi/sau în faţa consiliului clasei/consiliului profesoral; c) mustrare scrisã; d) retragerea temporarã sau definitivã a bursei; e) eliminarea de la cursuri pe o perioadã de 3-5 zile; f) mutarea disciplinarã la o clasã paralelã din aceeaşi şcoalã; g) mutarea disciplinarã la o altã unitate de învãţãmânt, cu acceptul conducerii unitãţii primitoare; h) preavizul de exmatriculare; i) exmatricularea. (3) Toate sancţiunile aplicate elevilor sunt comunicate în scris pãrinţilor/reprezentantului legal. ART. 119 (1) Observaţia individualã constã în dojenirea elevului. (2) Sancţiunea se aplicã de diriginte/învãţãtor sau de director. (3) Sancţiunea nu atrage şi alte mãsuri disciplinare. ART. 120 (1) Mustrarea în faţa clasei şi/sau în faţa consiliului clasei/consiliului profesoral constã în dojenirea elevului şi sfãtuirea acestuia sã se poarte în aşa fel încât sã dea dovadã de îndreptare, atrãgându-i-se totodatã atenţia cã dacã nu îşi schimbã comportamentul i se va aplica o sancţiune mai severã. (2) Sancţiunea se aplicã de cãtre diriginte/învãţãtor sau director. (3) Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 121 (1) Mustrarea scrisã constã în dojenirea elevului în scris, la propunerea consiliului clasei sau a directorului, de cãtre diriginte/învãţãtor şi director şi înmânarea documentului pãrinţilor/tutorilor legali, personal, sub semnãturã. (2) Sancţiunea se înregistreazã în catalogul clasei, precizându-se numãrul documentului. (3) Sancţiunea se consemneazã în raportul consiliului clasei, prezentat consiliului profesoral la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar. (4) Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 122 (1) Retragerea temporarã sau definitivã a bursei se aplicã de director, la propunerea consiliului clasei. (2) Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 123 (1) Eliminarea de la cursuri pe o perioadã de 3-5 zile constã în înlocuirea activitãţii obişnuite a elevului, pentru perioada aplicãrii sancţiunii, cu un alt tip de activitate, desfãşuratã de regulã în cadrul unitãţii de învãţãmânt, în conformitate cu prevederile regulamentului intern, şi stabilitã de cãtre director, la propunerea consiliului clasei. (2) Dacã elevul refuzã sã participe la aceste activitãţi, absenţele sunt considerate nemotivate şi se consemneazã în catalogul clasei. (3) Sancţiunea se consemneazã în catalogul clasei, precizându-se numãrul şi data documentului, şi în raportul consiliului clasei la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar. (4) Aceastã sancţiune nu se aplicã elevilor din clasele I-IV. (5) Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 124 (1) Mutarea disciplinarã la o clasã paralelã se aplicã prin înmânarea în scris a sancţiunii, sub semnãturã, de cãtre diriginte/învãţãtor şi director pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã acesta a împlinit 18 ani. (2) Sancţiunea se consemneazã în registrul de evidenţã a elevilor, în catalogul clasei şi în registrul matricol. (3) Sancţiunea se consemneazã în raportul consiliului clasei, la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar. (4) Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 125 (1) Preavizul de exmatriculare se întocmeşte în scris de diriginte şi director, pentru elevii care absenteazã nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singurã disciplinã/un singur modul, cumulate pe un an şcolar, şi se înmâneazã sub semnãturã pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã acesta a împlinit 18 ani. (2) Sancţiunea se aplicã elevilor din sistemul de învãţãmânt liceal, postliceal şi profesional, cu excepţia elevilor din învãţãmântul obligatoriu. (3) Sancţiunea se consemneazã în registrul de evidenţã a elevilor şi în catalogul clasei şi se menţioneazã în raportul consiliului clasei la sfârşit de semestru sau de an şcolar. (4) Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 126 (1) Exmatricularea constã în eliminarea, pânã la sfârşitul anului şcolar, a elevului din unitatea de învãţãmânt în care acesta a fost înscris. (2) Exmatricularea poate fi: a) exmatriculare cu drept de reînscriere în anul urmãtor în aceeaşi unitate de învãţãmânt şi în acelaşi an de studiu; b) exmatriculare fãrã drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învãţãmânt; c) exmatriculare din toate unitãţile de învãţãmânt, fãrã drept de reînscriere, pentru o perioadã de timp. ART. 127 (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul urmãtor în aceeaşi unitate de învãţãmânt şi în acelaşi an de studiu se aplicã elevilor din învãţãmântul secundar superior, din anul de completare şi din învãţãmântul postliceal, pentru abateri grave, prevãzute de prezentul regulament sau apreciate ca atare de cãtre consiliul profesoral al unitãţii de învãţãmânt. (2) Sancţiunea se aplicã şi pentru un numãr de cel puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puţin 30% din totalul orelor la o singurã disciplinã de studiu/un singur modul, cumulate pe un an şcolar. (3) Sancţiunea se aprobã în consiliul profesoral, la propunerea dirigintelui, prin consultarea directorului. Dacã motivul sancţionãrii îl reprezintã absenţele nejustificate, aprobarea este condiţionatã de emiterea preavizului de exmatriculare. (4) Sancţiunea se consemneazã în registrul de procese-verbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţã a elevilor şi în registrul matricol. (5) Sancţiunea se comunicã pãrintelui/tutorelui legal şi elevului, dacã acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnãturã, de cãtre dirigintele clasei. (6) Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare sub 6,00. ART. 128 (1) Exmatricularea fãrã drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învãţãmânt se aplicã elevilor din învãţãmântul secundar superior şi din anul de completare, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de cãtre consiliul profesoral. (2) Aplicarea sancţiunii se aprobã de cãtre consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei sau a directorului. (3) Sancţiunea se consemneazã în registrul de procese-verbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţã a elevilor şi în registrul matricol. (4) Sancţiunea se comunicã pãrintelui/tutorelui legal şi elevului, dacã acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnãturã, de cãtre dirigintele clasei. (5) Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare sub 6,00. ART. 129 (1) Exmatricularea din toate unitãţile de învãţãmânt, fãrã drept de reînscriere pentru o perioadã de timp, se aplicã elevilor din învãţãmântul secundar superior, din anul de completare şi din învãţãmântul postliceal pentru abateri deosebit de grave. (2) Aplicarea sancţiunii şi stabilirea duratei se fac de cãtre Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, la propunerea motivatã a consiliului profesoral. (3) Sancţiunea se consemneazã în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţã al elevilor şi în registrul matricol. (4) Sancţiunea se comunicã de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii în scris, sub semnãturã, pãrintelui/tutorelui legal şi elevului, dacã acesta a împlinit 18 ani. (5) Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare sub 6,00. ART. 130 (1) Dacã elevul cãruia i s-a aplicat o sancţiune menţionatã la art. 120-123 dã dovadã de un comportament ireproşabil pe o perioadã de cel puţin 8 sãptãmâni de şcoalã pânã la încheierea semestrului/anului şcolar, prevederea privind scãderea notei la purtare, asociatã sancţiunii, se poate anula. (2) Anularea este decisã de cel care a aplicat sancţiunea. ART. 131 Pentru toţi elevii din învãţãmântul preuniversitar, la fiecare 10 absenţe nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numãrul de ore pe semestru la o disciplinã/modul, va fi scãzutã nota la purtare cu câte un punct. ART. 132 (1) Elevii vinovaţi de deteriorarea bunurilor unitãţii de învãţãmânt plãtesc toate lucrãrile necesare reparaţiilor sau suportã toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate. (2) În cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, rãspunderea materialã devine colectivã, revenind întregii clase. (3) În cazul distrugerii/deteriorãrii manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzãtor disciplinei, anului de studiu şi tipului de manual deteriorat, iar în caz de imposibilitate achitã contravaloarea acestuia. (4) Pentru faptele prevãzute la alin. (1) şi (3) elevii pot fi sancţionaţi în conformitate cu dispoziţiile art. 119-129. ART. 133 (1) Contestaţiile împotriva sancţiunilor prevãzute la art. 119-128 se adreseazã în scris consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt, în termen de 5 zile de la aplicarea sancţiunii. (2) Contestaţia se soluţioneazã în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia la secretariatul unitãţii de învãţãmânt. (3) Hotãrârea consiliului de administraţie este definitivã. ART. 134 Sancţiunea prevãzutã la art. 129 este definitivã şi poate fi contestatã în conformitate cu dispoziţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
SECŢIUNEA a 7-a Transferul elevilor
ART. 135 Elevii au dreptul sã se transfere de la o unitate la alta, de la o filierã la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesionalã la alta, de la o formã de învãţãmânt la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului intern al unitãţii de învãţãmânt de la şi la care se face transferul. Aprobãrile pentru transfer se dau de cãtre consiliile de administraţie ale celor douã unitãţi de învãţãmânt. ART. 136 (1) Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai dupã primul semestru, dacã media lor de admitere este cel puţin egalã cu media ultimului admis la specializarea la care se solicitã transferul. În situaţii medicale deosebite, elevii de clasa a IX-a pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu respectarea condiţiei de medie menţionate anterior. (2) Elevii din clasele X-XII/XIII se pot transfera de regulã la clasele la care media lor din ultimul an este cel puţin egalã cu media ultimului promovat din clasa la care se solicitã transferul. Excepţiile de la aceastã prevedere se aprobã de cãtre consiliul profesoral. ART. 137 În învãţãmântul primar (clasele I-IV) şi în ciclul gimnazial al învãţãmântului secundar inferior (clasele V-VIII) elevii se pot transfera dupã cum urmeazã: a) în aceeaşi unitate de învãţãmânt, de la o clasã la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã; b) de la o unitate de învãţãmânt la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã. ART. 138 În învãţãmântul profesional (şcoalã de arte şi meserii şi anul de completare) elevii se pot transfera dupã cum urmeazã: a) în aceeaşi unitate de învãţãmânt, de la o clasã la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã; b) de la o unitate de învãţãmânt la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã. În cazul schimbãrii domeniului de pregãtire/calificãrii profesionale, se susţin examene de diferenţã. ART. 139 Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la cererea acestora. ART. 140 În învãţãmântul postliceal elevii se pot transfera de la o calificare profesionalã la alta, în cadrul aceluiaşi profil, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã. În cazul schimbãrii calificãrii profesionale se susţin examene de diferenţã. ART. 141 (1) Elevii din învãţãmântul liceal se pot transfera, pãstrând forma de învãţãmânt, astfel: a) în aceeaşi unitate de învãţãmânt, de la o clasã la alta, cu aceeaşi specializare/calificare profesionalã, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã; b) în aceeaşi unitate de învãţãmânt, de la o filierã la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, de la o calificare profesionalã la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã, dupã promovarea examenelor de diferenţã; c) de la un liceu la altul, respectând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea profesionalã, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã, în baza criteriilor prevãzute în prezentul regulament şi în regulamentul intern al liceului la care se solicitã transferul; d) de la un liceu la altul, schimbând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea profesionalã, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã, dupã promovarea examenelor de diferenţã, în baza criteriilor prevãzute în regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt la care se solicitã transferul. (2) Elevii din învãţãmântul liceal se pot transfera la şcoala de arte şi meserii, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã, dupã recuperarea practicii, în baza criteriilor prevãzute de regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt la care se solicitã transferul. ART. 142 (1) Elevii de la şcoala de arte şi meserii, care au promovat testele naţionale, se pot transfera, dupã promovarea clasei a IX-a, în clasa a X-a de liceu, dupã promovarea examenelor de diferenţe, în limita efectivului de 30 de elevi/clasã. (2) Obiectele de studiu, precum şi materia din care se susţin examene de diferenţã se stabilesc de conducerile liceelor, prin compararea curriculumului liceal cu cel al şcolii de arte şi meserii. (3) La disciplinele care se aflã în planul-cadru al specializãrii liceale la care se solicitã transferul, dar nu sunt prevãzute în planul-cadru al şcolii de arte şi meserii, la clasa a IX-a, examenele de diferenţe se susţin din toatã materia prevãzutã în programele de liceu la clasa a IX-a, la disciplinele respective. (4) La disciplinele care se regãsesc atât în planul-cadru al specializãrii liceale la care se solicitã transferul, cât şi în planul-cadru al şcolii de arte şi meserii, la clasa a IX-a, examenele de diferenţe se susţin numai din materia necuprinsã în programele şcolare pentru şcoala de arte şi meserii. ART. 143 Elevii din învãţãmântul liceal, din şcoala de arte şi meserii, din anul de completare şi din învãţãmântul postliceal se pot transfera de la o formã de învãţãmânt la alta astfel: a) elevii de la învãţãmântul seral, cu frecvenţã redusã sau la distanţã se pot transfera la forma de învãţãmânt de zi, cu susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţã, dacã au media anualã cel puţin 7,00 la fiecare obiect de studiu, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã şi potrivit criteriilor prevãzute în regulamentul intern; b) elevii de la învãţãmântul cu frecvenţã redusã sau la distanţã se pot transfera la învãţãmântul seral în condiţiile precizate la lit. a); c) elevii de la cursurile de zi se pot transfera la forma de învãţãmânt seral, cu frecvenţã redusã sau la distanţã, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã. ART. 144 (1) Elevii din învãţãmântul preuniversitar particular autorizat se pot transfera la unitãţi de învãţãmânt de stat, la sfârşitul anului şcolar, în condiţiile prezentului regulament. (2) Elevii din învãţãmântul preuniversitar de stat se pot transfera în învãţãmântul particular, cu acordul unitãţii primitoare. ART. 145 Nepromovarea unuia dintre examenele de diferenţã anuleazã dreptul la transfer. Şcoala de la care elevul a solicitat transferul este obligatã sã îl reprimeascã. ART. 146 Transferurile în care se pãstreazã forma de învãţãmânt se pot efectua numai în perioada intersemestrialã sau a vacanţei de varã; regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt poate prevedea şi condiţii speciale de transfer. ART. 147 Transferurile în care se schimbã forma de învãţãmânt se efectueazã în urmãtoarele perioade: a) de la învãţãmântul de zi la altã formã de învãţãmânt sau de la învãţãmântul seral la cel cu frecvenţã redusã ori la distanţã, în perioada intersemestrialã sau a vacanţei de varã; b) de la învãţãmântul cu frecvenţã redusã sau la distanţã la cel seral ori de la alte forme de învãţãmânt la cel de zi, numai în perioada vacanţei de varã; c) elevii din clasa a XII-a, învãţãmânt de zi, se pot transfera în clasa a XIII-a, învãţãmânt seral, dupã absolvirea semestrului I al clasei a XII-a şi dupã susţinerea, dacã este cazul, a examenelor de diferenţã. În aceastã situaţie pe diploma de absolvire şi în registrul matricol se menţioneazã anul şcolar, semestrul I/zi, clasa a XII-a şi semestrul II/seral, clasa a XIII-a. Mediile anuale pe discipline se calculeazã din mediile celor douã semestre. ART. 148 Transferul elevilor în timpul anului şcolar se poate efectua în mod excepţional cu respectarea prevederilor art. 136-145, în urmãtoarele situaţii: a) la schimbarea domiciliului pãrinţilor într-o altã localitate; b) la recomandarea de transfer, eliberatã pe baza unei expertize medicale efectuate de direcţia de sãnãtate publicã; c) la/de la învãţãmântul de artã sau sportiv; d) de la liceu la şcoala de arte şi meserii; e) de la învãţãmântul intensiv sau bilingv la celelalte profiluri. ART. 149 Dupã aprobarea transferului, şcoala primitoare este obligatã sã solicite situaţia şcolarã a elevului în termen de 5 zile. Şcoala de la care se transferã elevul este obligatã sã trimitã la şcoala primitoare situaţia şcolarã a celui transferat, în termen de 10 zile. Elevul nu este înscris în catalog pânã la primirea situaţiei şcolare de cãtre şcoala la care s-a transferat.
SECŢIUNEA a 8-a Încetarea calitãţii de elev
ART. 150 (1) Calitatea de elev înceteazã în urmãtoarele situaţii: a) la absolvirea studiilor învãţãmântului obligatoriu, liceal, postliceal sau profesional; b) în cazul exmatriculãrii; c) în cazul abandonului şcolar; d) la cererea scrisã a elevului major sau a pãrintelui/tutorelui legal, caz în care elevii se considerã retraşi; e) în cazul în care elevul înscris/admis la învãţãmântul secundar superior şi postliceal nu se prezintã la cursuri în termen de 20 de zile de la începerea lor fãrã sã justifice absenţele. (2) Prevederile alin. (1) lit. b) şi d) nu se aplicã în învãţãmântul obligatoriu.
CAP. IX Învãţãmântul special
ART. 151 Organizarea şi funcţionarea unitãţilor de învãţãmânt special sunt reglementate prin regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului. ART. 152 (1) Copiii cu deficienţe mentale uşoare şi medii pot fi înscrişi în clasa I în şcoala de masã cea mai apropiatã de domiciliul acestora sau la o altã şcoalã, la solicitarea pãrinţilor. (2) Elevii cu deficienţe mentale uşoare şi medii, înscrişi în unitãţile de învãţãmânt special, sunt integraţi în şcolile de masã prin urmãtoarele forme: a) integrare individualã sau de grup, pentru elevii cu deficienţe uşoare; b) integrare prin clase speciale compacte, pentru elevii cu deficienţe medii. (3) Elevii cu alte tipuri sau grade de deficienţã pot fi înscrişi în clasa I sau integraţi în şcoala de masã, la cererea pãrinţilor. (4) Toţi elevii cu deficienţe, care frecventeazã învãţãmântul de masã, beneficiazã de: a) asistenţã psihopedagogicã şi de specialitate, acordatã de cadre didactice itinerante şi de sprijin; b) toate drepturile privind ocrotirea şi asistenţa socialã, stipulate de prevederile legislaţiei în vigoare. ART. 153 Personalul didactic care se ocupã de instrucţia, educaţia, reabilitarea, recuperarea şi integrarea şcolarã şi socialã a copiilor cu cerinţe educative speciale este considerat personal care activeazã în sfera educaţiei speciale şi beneficiazã de prevederile legislaţiei referitoare la învãţãmântul special. ART. 154 Întrucât dispun de dotãri corespunzãtoare şi de personal specializat, unitãţile de învãţãmânt special pot oferi şcolilor de masã urmãtoarele tipuri de servicii: a) activitãţi de învãţare individualizatã; b) activitãţi de adaptare curricularã şi de evaluare; c) activitãţi individualizate de intervenţie; d) terapii specifice pentru: dificultãţi de învãţare, tulburãri de limbaj, dificultãţi de dezvoltare, dificultãţi de adaptare; e) psihodiagnozã, proiectare, prognozã psihologicã; f) consiliere pentru elevi şi pãrinţi; g) orientare şcolarã şi profesionalã; h) asistenţã la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile; i) consiliere psihopedagogicã pentru profesorii care predau în şcolile de masã. ART. 155 Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în învãţãmântul de masã, beneficiazã de planuri de învãţãmânt modificate, de programe şcolare adaptate, precum şi de programe de intervenţie personalizate. ART. 156 (1) În unitãţile de învãţãmânt special pot sã funcţioneze grupe de preşcolari şi clase din şcolile de masã, urmând ca ambele categorii de elevi sã beneficieze de servicii de specialitate competente şi eficiente. (2) Şcolile speciale care primesc asemenea clase îşi vor schimba structura, organizarea, componenţa, conţinutul şi obiectivele de realizat şi vor înceta sã se numeascã şcoli speciale. ART. 157 Tipul şi forma de şcolarizare a copiilor cu deficienţe sunt dependente numai de tipul şi de gradul deficienţei acestora. ART. 158 Elevii cu deficienţe, integraţi în învãţãmântul de masã, au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi elevi. ART. 159 Transferul elevilor cu deficienţe, integraţi în învãţãmântul de masã, de la o şcoalã la alta se realizeazã la sfârşitul fiecãrui an şcolar, cu condiţia obţinerii mediei de trecere la toate obiectele de învãţãmânt. ART. 160 Elevilor cu deficienţe, şcolarizaţi în unitãţi de învãţãmânt special din alte judeţe decât din judeţul de domiciliu, li se asigurã finanţarea deplasãrii, a mesei şi a cazãrii de cãtre consiliul judeţean al judeţului de domiciliu al acestora.
CAP. X Transportul elevilor
ART. 161 Transportul elevilor cu microbuzele oferite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi de administraţia localã este gratuit. Cu aceste mijloace de transport pot cãlãtori, fãrã platã, şi cadrele didactice cãtre şcoalã şi cãtre localitatea de domiciliu. ART. 162 (1) Directorul şcolii de centru desemneazã un cadru didactic pentru însoţirea elevilor în fiecare mijloc de transport. Acesta are obligaţia sã supravegheze elevii în timpul transportului. (2) Directorul şcolii de centru creeazã condiţii pentru instruirea periodicã a elevilor în legãturã cu securitatea transportului. ART. 163 (1) Elevii sunt obligaţi sã ocupe locurile stabilite în timpul deplasãrii şi sã nu distrugã bunurile din mijlocul de transport. În caz contrar, rãspund disciplinar şi material pentru prejudiciile create. (2) Elevilor care distrug sistematic componente ale mijlocului de transport li se poate interzice deplasarea cu acest mijloc pe o perioadã determinatã de timp.
CAP. XI Dispoziţii finale
ART. 164 În unitãţile de învãţãmânt preuniversitar fumatul este interzis, conform legii. ART. 165 (1) În cazul învãţãmântului preşcolar, prezentul regulament va fi completat cu prevederi specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii. (2) Prezentul regulament se completeazã cu dispoziţiile legale prevãzute de regulamente specifice. ART. 166 Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricãrui alt fond destinat derulãrii evaluãrilor naţionale (teste naţionale, examen de bacalaureat, examene de absolvire). ART. 167 (1) Prezentul regulament va fi adus la cunoştinţa elevilor şi a pãrinţilor sau a reprezentanţilor legali ai acestora. (2) În baza prezentului regulament şi a regulamentului intern al unitãţii şcolare, directorul va încheia cu pãrintele/elevul de clasa IX-XII/XIII un acord de parteneriat pentru educaţie, potrivit modelului prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul regulament. ART. 168 Prezentul regulament intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 169 În termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, unitãţile de învãţãmânt sunt obligate ca, pe baza acestuia şi a dispoziţiilor legale în vigoare, sã elaboreze regulamentul intern.
ANEXĂ la regulament
ANTETUL ŞCOLII
Având în vedere prevederile Constituţiei României, republicatã, ale <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, ale <>Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, se încheie prezentul
ACORD DE PARTENERIAT PENTRU EDUCAŢIE
I. Pãrţile semnatare: 1. Unitatea de învãţãmânt .........................., cu sediul în ................, reprezentatã prin director, doamna/domnul ..................................... 2. Beneficiarul indirect, doamna/domnul ....................., pãrinte/reprezentantul legal al elevului, cu domiciliul în .......................................................... 3. Beneficiarul direct, ..................................., elev. II. Obiectul acordului: asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de învãţãmânt prin implicarea şi responsabilizarea pãrţilor în educaţia copiilor/elevilor. III. Drepturile pãrţilor: drepturile pãrţilor semnatare ale prezentului acord sunt cele prevãzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar şi în regulamentul intern al şcolii. IV. Obligaţiile pãrţilor: se vor formula cel puţin responsabilitãţi minime în domeniile: învãţãmânt, educaţie, securitate şi sãnãtate a elevilor, norme de conduitã şi sistem de comunicare şcoalã-familie. 1. Şcoala se obligã: ...................................................... 2. Beneficiarul indirect - pãrintele/reprezentantul legal al elevului se obligã: ........................................................................... 3. Beneficiarul direct - elevul se obligã: ........................................................................... V. Durata acordului: prezentul acord se încheie, de regulã, pe durata învãţãmântului obligatoriu. VI. Alte clauze: vor fi înscrise prevederi legale, conform <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, ale <>Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Încheiat astãzi, ...... 2005, în 3 exemplare, în original, pentru fiecare parte.
Unitatea şcolarã, Beneficiarul indirect, Beneficiarul direct, .................. ........................ elevul (în vârstã de cel puţin 14 ani), .....................
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
