Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 4.825 din 28 octombrie 2014 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ al alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar, a listelor şi a programelor şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, alternativa educaţională Waldorf

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 4.825 din 28 octombrie 2014 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ al alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar, a listelor şi a programelor şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, alternativa educaţională Waldorf

EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 6 ianuarie 2015

Comenteaza legea

    În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
    în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

    ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

    ART. 1
    Se aprobă Planul-cadru de învăţământ al alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar, prevăzut în anexa nr. 1.
    ART. 2
    Se aprobă Lista programelor şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, alternativa educaţională Waldorf, prevăzută în anexa nr. 2.
    ART. 3
    Se aprobă Lista programelor şcolare pentru clasa I şi clasa a II-a, alternativa educaţională Waldorf, prevăzută în anexa nr. 3.
    ART. 4
    Se aprobă programele şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, alternativa educaţională Waldorf, după cum urmează: Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română; Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba maghiară maternă - versiune în limba maghiară; Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba maghiară maternă - traducere în limba română; Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale; Comunicare în limba modernă 1; Programa şcolară pentru disciplina Matematică; Programa şcolară pentru disciplina Educaţie fizică; Programa şcolară pentru disciplina Educaţie plastică; Programa şcolară pentru disciplina Desen de forme; Programa şcolară pentru disciplina Educaţie muzicală; Programa şcolară pentru disciplina Euritmie; Programa şcolară pentru disciplina Jocuri de mişcare; Programa şcolară pentru disciplina Abilităţi practice. Programele sunt cuprinse în anexa nr. 4.
    ART. 5
    Se aprobă programele şcolare pentru clasa I şi clasa a II-a, alternativa educaţională Waldorf, după cum urmează: Comunicare în limba modernă 1 pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, Comunicare în limba modernă 2. Programele sunt cuprinse în anexa nr. 5.
    ART. 6
    Anexele nr. 1-5*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

──────────
    *) Anexele nr. 1-5 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial?, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.
──────────

    ART. 7
    Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ în care funcţionează alternativa educaţională Waldorf vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    ART. 8
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

              Ministrul educaţiei naţionale,
                     Remus Pricopie

    Bucureşti, 28 octombrie 2014.
    Nr. 4.825.

    ANEXA 1

                   Planul-cadru de învăţământ al alternativei
                educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar

    Planul-cadru pentru învăţământul primar alternativ Waldorf reprezintă un document reglator esenţial - componentă a curriculumului Waldorf.
    În elaborarea acestui document s-a ţinut seama de prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 referitoare la structura învăţământului obligatoriu, de asumarea de către România a pluralismului educaţional, de atingere a finalităţilor curriculumului naţional la încheierea ciclului primar, de adecvarea curriculumului Waldorf la contextul socio-cultural naţional, de raportarea la tendinţele actuale şi la criteriile internaţionale general acceptate în dezvoltarea curriculară a şcolilor Waldorf, de pertinenţa conţinuturilor propuse în raport cu obiectivele pedagogiei Waldorf.
    Construcţia planului-cadru de învăţământ pentru alternativa educaţională Waldorf are în vedere competenţele fundamentale care sunt dezvoltate şi stimulate în ciclul primar, având ca bază antropologia lui Rudolf Steiner precum şi Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, din 2006, privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi.
    În prezentele Precizări operăm cu termenii: plan-cadru de învăţământ, arie curriculară, trunchi comun, CDS (curriculum la decizia şcolii), plajă orară, schemă orară. Aceştia se utilizează cu aceeaşi specificaţie din Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, aprobată prin OMEN nr. 3.371 din 12 martie 2013.
    Predarea disciplinelor de învăţământ: Comunicare în limba română, Comunicare în limba maternă, Matematică, ştiinţe ale naturii, Istorie, Geografie şi Desen de forme se face în module (epoci) de 2-5 săptămâni, organizate într-un curs de bază care nu va depăşi 110 minute, plasat la începutul activităţii zilnice. În funcţie de specificul fiecărei şcoli şi de nevoia de adaptare la programul întregii şcoli, la clasa pregătitoare şi la clasa I, din cele 110 minute pot fi alocate între 10 şi 20 minute altor activităţi didactice.
    Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precizează, la art. 66 alin. 5, modul în care pot fi folosite orele alocate disciplinelor şcolare:
    "Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.
    Ariile curriculare cu care se operează în prezentul plan-cadru sunt:
    - Limbă şi comunicare
    - Matematică şi ştiinţe ale naturii
    - Om şi societate
    - Arte
    - Educaţie fizică, sport şi sănătate
    - Tehnologii.
    Pedagogia steineriană (Waldorf) consideră că ariile curriculare şi disciplinele de învăţământ nu constituie scopuri în sine, ci mijloace de înţelegere a individualităţii fiecărui copil şi de dezvoltare liberă şi armonioasă a acestuia.
    Numărul de ore din planul-cadru reflectă specificul alternativei Waldorf, precum şi compatibilizarea învăţământului alternativ Waldorf cu cerinţele învăţământului tradiţional privind finalităţile şi nivelul de achiziţii.
    Astfel, prezentul plan-cadru cuprinde desenul de forme şi euritmia steineriană ca discipline specifice alternativei educaţionale Waldorf şi studierea a două limbi moderne (sau a două limbi diferite de limba maternă) începând din clasa I.
    Programa de desen de forme cuprinde elemente care ţin de pregătirea pentru scriere, desen şi desen geometric incipient.
    Euritmia face parte din disciplinele specifice învăţământului alternativ Waldorf. Orele de euritmie sunt predate numai de absolvenţi ai unui studiu de minim patru ani în Arta euritmiei urmat la o instituţie recunoscută de Universitatea Liberă pentru ştiinţe de la Goetheanum - Dornach, Elveţia. Dacă şcoala nu dispune de un cadru didactic care îndeplineşte aceste condiţii, orele de euritmie pot fi înlocuite cu o disciplină care să cuprindă jocuri de mişcare. Pentru desfăşurarea orelor de euritmie se normează şi corepetitor pentru o grupă sau o clasă pe oră.
    La disciplina educaţie muzicală se introduce studiul unui instrument muzical (flaut pentatonic) începând cu clasa I, o oră pe săptămână (muzică instrumentală) ce poate fi predată de profesorul de specialitate.
    Programa de clasa a IV-a cuprinde disciplinele istorie şi geografie sub titlul Cunoştinţe despre ţinutul natal.
    Educaţia civică şi dezvoltarea personală a elevilor se realizează în mod integrat prin intermediul tuturor disciplinelor cuprinse în prezentul plan-cadru.
    Planul-cadru pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale cuprinde şi disciplinele specifice: Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale şi Comunicare în limba maternă.
    Elemente specifice învăţământului primar alternativ Waldorf:
    ● pondere echilibrată, în planul de învăţământ, a disciplinelor cognitive, artistice şi practice
    ● discipline şi conţinuturi de învăţământ specifice
    ● predarea a două limbi moderne începând cu clasa I
    ● predarea în epoci (module)
    ● structură specifică a cursului de bază (zicere, parte ritmică, parte de predare-învăţare evaluare, parte narativă)
    ● configurarea artistică a predării
    ● în locul manualelor se folosesc materiale create de învăţător sau preluate din surse diverse, iar elevii realizează propria "carte" - caietul de epocă
    ● rol accentuat al învăţătorului-diriginte
    ● serbări specifice Waldorf (de sfârşit de epocă sau dedicate evenimentelor anului)
    ● formarea comunităţii şcolare (părinţi-elevi-profesori)
    ● crearea unui ambient specific în sala de clasă, în şcoală
    ● conducerea colegială a unităţilor de învăţământ
    ● consiliu profesoral săptămânal
    ● participare periodică a cadrelor didactice la perfecţionări interne şi externe
    ● documente şcolare specifice alternativei
    ● evaluarea elevilor, specifică alternativei Waldorf, nu se bazează pe calificative şi note ci are formă descriptivă (caracterizări/aprecieri scrise); evaluarea este continuă, complexă şi multicriterială, axată pe individualitatea elevilor
    Prezentele precizări sunt parte integrantă a planului-cadru de învăţământ; sunt valabile pentru clasele/ şcolile/ liceele Waldorf din învăţământul de stat şi particular, cu predare în limba română şi în limbi ale minorităţilor naţionale.
    Planurile-cadru de învăţământ se aplică începând cu anul şcolar 2013-2014 la clasa pregătitoare şi la clasa I, începând cu anul şcolar 2014-2015 la clasa a II-a, începând cu anul şcolar 2015-2016 la clasele a III-a şi a IV-a.
    În anul şcolar 2014-2015, la clasele a III-a şi a IV-a se aplică în continuare Planul-cadru de învăţământ aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5290/2001.
    În anul şcolar 2015-2016 la clasa a IV-a se aplică în continuare Planul-cadru de învăţământ aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5290/2001.
    Elaborarea planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare ale alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar a fost realizată sub coordonarea Federaţiei Waldorf din România de către următorul grup de lucru: prof. Oana Elena Andone (Liceul Teoretic Waldorf Iaşi), prof. Emese Andrea Bolla (Liceul Waldorf Cluj-Napoca), prof. Dumitra Carapalea (CPCTS "Corabia" Bucureşti), prof. Adrian Condrea (Liceul Teoretic Waldorf Iaşi), prof. Rodica Fotache (şcoala Waldorf Brăila), prof. Viorica Gheorghe (Liceul Teoretic Waldorf Bucureşti), prof. Alina Loredana Ghiorghe (şcoala Waldorf Brăila), prof. Constantin Gruia (CPCTS "Corabia" Bucureşti), inst. Cristina Hobjilă (Liceul Teoretic Waldorf Bucureşti), prof. Aron-Istvan Laszlo Bakk (Liceul Waldorf Cluj-Napoca), prof. Daniela Lăptoiu (Liceul Teoretic Waldorf Bucureşti), prof. Alexandrina Pop (Liceul Waldorf Cluj-Napoca), înv. Corina Râmnenanţu (Liceul Waldorf Timişoara), prof. Veronika Staharoczky (Liceul Waldorf Cluj-Napoca), inst. Zenovia Ungureanu (Liceul Teoretic Waldorf Bucureşti).

                   Planul-cadru de învăţământ al alternativei
                educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar


┌──────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────┐
│  Aria curriculară    │    Disciplina                 │      Clasa        │
│                      │                               ├───┬───┬───┬───┬───┤
│                      │                               │ P │ I │ II│III│ IV│
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Limbă şi comunicare   │Limba şi literatura română*1)  │ 5 │ 6 │ 6 │ 5 │ 5 │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Limba modernă 1*2)             │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Limba modernă 2*2)             │   │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Matematică şi ştiinţe │Matematică*3)                  │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │
│ale naturii           ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Ştiinţe ale naturii            │   │   │   │ 1 │ 1 │
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Om şi societate       │Istorie*4)                     │   │   │   │   │   │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┤ 2 │
│                      │Geografie*4)                   │   │   │   │   │   │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Religie*5)                     │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Educaţie fizică, sport│Educaţie fizică                │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
│şi sănătate           │                               │   │   │   │   │   │
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Arte                  │Educaţie plastică              │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Desen de forme                 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Educaţie muzicală              │ 1 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Euritmie*6)/Jocuri de mişcare  │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Tehnologii            │Abilităţi practice             │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────┴───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Număr total de ore trunchi comun                      │ 20│ 24│ 24│ 24│ 26│
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale)   │0-2│0-2│0-2│0-2│0-2│
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Nr. minim de ore pe săptămână                         │ 20│ 24│ 24│ 24│ 26│
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Nr. maxim de ore pe săptămână                         │ 22│ 26│ 26│ 26│ 28│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┘

──────────
    *1) La clasele pregătitoare, I şi a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
    *2) La clasele pregătitoare, I şi a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba modernă.
    *3) La clasele pregătitoare, I şi a II-a, se studiază integrat la disciplina Matematică şi conţinuturi care se referă la explorarea mediului.
    *4) Programa de clasa a IV-a cuprinde cunoştinţe de istorie şi geografie sub titlul Cunoştinţe despre ţinutul natal.
    *5) Disciplina Religie va utiliza Curriculumul naţional.
    *6) Dacă nu există cadru didactic care să îndeplinească condiţiile de încadrare prevăzute în Precizări, orele de euritmie vor fi înlocuite cu o disciplină care cuprinde jocuri de mişcare.
    Pentru desfăşurarea orelor de euritmie se normează şi corepetitor.
──────────

                   Planul-cadru de învăţământ al alternativei
               educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar în
                        limbile minorităţilor naţionale


┌──────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────┐
│  Aria curriculară    │    Disciplina                 │      Clasa        │
│                      │                               ├───┬───┬───┬───┬───┤
│                      │                               │ P │ I │ II│III│ IV│
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Limbă şi comunicare   │Limba şi literatura română*1)  │ 3 │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Limba şi literatura maternă*1) │ 5 │ 6 │ 6 │ 5 │ 5 │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Limba modernă 1*2)             │   │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Matematică şi ştiinţe │Matematică*3)                  │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │ 4 │
│ale naturii           ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Ştiinţe ale naturii            │   │   │   │ 1 │ 1 │
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Om şi societate       │Istorie*4)                     │   │   │   │   │   │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┤ 2 │
│                      │Geografie*4)                   │   │   │   │   │   │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Religie*5)                     │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Educaţie fizică, sport│Educaţie fizică                │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
│şi sănătate           │                               │   │   │   │   │   │
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Arte                  │Educaţie plastică              │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Desen de forme                 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Educaţie muzicală              │ 1 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
│                      ├───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│                      │Euritmie*6)/Jocuri de mişcare  │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├──────────────────────┼───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Tehnologii            │Abilităţi practice             │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────┴───────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Număr total de ore trunchi comun                      │ 21│ 26│ 26│ 26│ 28│
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale)   │0-2│0-2│0-2│0-2│0-2│
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Nr. minim de ore pe săptămână                         │ 21│ 26│ 26│ 26│ 28│
├──────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Nr. maxim de ore pe săptămână                         │ 23│ 28│ 28│ 28│ 30│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┘

──────────
    *1) La clasele pregătitoare, I şi a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română, respectiv Comunicare în limba maternă.
    *2) La clasele I şi a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba modernă.
    *3) La clasele pregătitoare, I şi a II-a, se studiază integrat la disciplina Matematică şi conţinuturi care se referă la explorarea mediului.
    *4) Programa de clasa a IV-a cuprinde cunoştinţe de istorie şi geografie sub titlul Cunoştinţe despre ţinutul natal.
    *5) Disciplina Religie va utiliza Curriculumul naţional.
    *6) Dacă nu există cadru didactic care să îndeplinească condiţiile de încadrare prevăzute în Precizări, orele de euritmie vor fi înlocuite cu o disciplină care cuprinde jocuri de mişcare.
    Pentru desfăşurarea orelor de euritmie se normează şi corepetitor.
──────────

    ANEXA 2

                           LISTA PROGRAMELOR ŞCOLARE
               PENTRU CLASA PREGĂTITOARE, CLASA I ŞI CLASA A II-A
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

    1. Comunicare în limba română
    2. Comunicare în limba maghiară maternă (versiune în limba maghiară)
    3. Comunicare în limba maghiară maternă (traducere în limba română)
    4. Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale
    5. Comunicare în limba modernă 1
    6. Matematică
    7. Educaţie fizică
    8. Educaţie plastică
    9. Desen de forme
    10. Educaţie muzicală
    11. Euritmie
    12. Jocuri de mişcare
    13. Abilităţi practice

    ANEXA 3

                           LISTA PROGRAMELOR ŞCOLARE
                         PENTRU CLASA I ŞI CLASA A II-A
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

    1. Comunicare în limba modernă 1 pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale
    2. Comunicare în limba modernă 2

    ANEXA 4

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                           COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

    Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

    ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Pedagogia Waldorf a dezvoltat un concept propriu cu privire la studiul limbii şi literaturii materne. Acesta a luat naştere din analiza modului în care interacţionează două forţe polare, cu legităţi specifice: receptarea mesajului oral/scris şi formele convenţionale de exprimare orală/scrisă. Din interacţiunea acestora ia naştere capacitatea de comunicare ce se concretizează la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stărilor, sentimentelor şi opiniilor proprii. În esenţă, acesta este scopul comunicării în limba română.
    Limba este un proces viu, în permanentă transformare, însă la baza ei stau legităţi general valabile - forme şi structuri stabile - care îşi au originea în vremuri îndepărtate. De aici s-a născut necesitatea selectării de către învăţător a acelor texte care au valoare artistică şi care stau la baza creaţiei literare actuale. Astfel, povestirea zilnică a învăţătorului, în partea de final a cursului, indiferent de materia predată, ocupă un spaţiu larg în desfăşurarea activităţilor didactice din şcolile Waldorf: basme în clasa pregătitoare şi la clasa I, fabule şi legende în clasa a II-a, texte biblice din Vechiul Testament în clasa a III-a, mitologie în clasa a IV-a. Textele povestite sunt apoi repovestite de copii, care preiau cu uşurinţă elemente specifice de limbaj, astfel încât se realizează atingerea unui obiectiv esenţial - dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral.
    Un element specific pedagogiei Waldorf este partea ritmică. Aceasta presupune afectarea unui timp (de regulă 20-30 min.) la începutul fiecărui curs, în care învăţătorul şi copiii rostesc împreună poezii şi jocuri de cuvinte, intonează cântece, în alternanţă. Acest moment al zilei de şcoală se constituie ca fundament pentru latura socială a educaţiei. În domeniul lingvistic este cu atât mai necesară o astfel de activitate, cu cât dezvoltarea comunicării (capacitatea de exprimare proprie) nu se poate realiza decât prin interacţiune cu ceilalţi semeni, în sfera socialului.
    De o deosebită importanţă pentru pedagogia Waldorf este modul specific în care aceasta aşează înaintea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura), capacitatea de exprimare scrisă. Printr-o asemenea răsturnare de situaţie se urmăreşte respectarea unui principiu de bază al pedagogiei contemporane, întrucât este ştiut faptul că achiziţiile cognitive devin mai solide dacă sunt susţinute de activitatea proprie a copilului. Pedagogia Waldorf înţelege prin activitate efortul, atât fizic cât şi intelectual, pe care îl face copilul. Astfel, în clasa pregătitoare şi în clasa I copiii sunt conduşi întâi către scriere şi apoi către citire. Ei citesc la început numai ceea ce au scris ei înşişi, după modelul învăţătorului. Citirea vine de la sine pentru fiecare copil, în ritm propriu. Copiii sunt activaţi mai uşor în ceea ce priveşte scrisul, care solicită mai puternic motricitatea.
    În predarea literelor, pedagogia Waldorf propune o cale accesibilă vârstei copilului de 6-7 ani. Astfel, învăţătorul porneşte de la o poveste pe care o expune copiilor şi pe care apoi o reia în ziua următoare realizând pe tablă un desen sugestiv pentru copii. În acelaşi timp, copiii desenează în caietele proprii imaginea din poveste. Din desenul realizat pe tablă şi în caiete se desprinde forma literei, fie din conturul elementelor imaginate, fie din atitudinea personajelor. Accentul se pune în acest fel pe calitatea scrierii şi nu pe cantitate, întrucât copiii sunt îndrumaţi să perceapă formele în relaţie cu simţurile proprii. Cunoştinţele dobândite în acest mod devin mai solide şi au ca bază memoria afectivă pe care psihologii contemporani o consideră de o eficienţă superioară. Experienţa practică a demonstrat că astfel se acţionează cu succes împotriva apariţiei deficienţelor de scriere-citire.
    Folosirea instrumentelor de scris, de la creioane groase ceracolor (clasa pregătitoare şi clasa I) la creioane colorate (clasa a II-a) - la stilou (abia din clasa a III-a), reprezintă pentru pedagogia Waldorf o cale firească şi necesară de a răspunde cerinţelor de vârstă ale copiilor, cărora li se dezvoltă treptat motricitatea muşchilor fini ai mâinii. În acelaşi timp se are în vedere dezvoltarea simţului estetic. Scrierea caligrafică este exersată în aceeaşi măsură ca şi scrierea ortografică, realizându-se astfel dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.
    Caracterul de interdisciplinaritate reprezintă un alt element specific pedagogiei Waldorf. Conţinuturile propuse spre abordare cuprind elemente specifice educaţiei plastice, muzicale, ştiinţelor naturii, educaţiei civice, iar limba română se regăseşte în fiecare dintre acestea.

                       COMPETENŢE GENERALE


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate   │
│2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare   │
│3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise                     │
│4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare         │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│         Clasa pregătitoare           │            Clasa I                    │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a│1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a │1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a │
│unui scurt mesaj audiat               │unui mesaj oral, accesibil, rostit cu  │unui mesaj din texte accesibile variate│
│● sesizarea relaţiei dintre imaginea  │claritate                              │● sesizarea relaţiei dintre imaginea   │
│desenată pe tablă şi mesajul audiat;  │● sesizarea relaţiei dintre imaginea   │desenată pe tablă şi mesajul audiat;   │
│● realizarea unui desen pentru a      │desenată pe tablă şi mesajul audiat;   │● realizarea unui desen pentru a indica│
│indica despre ce este vorba în mesajul│● realizarea unui desen pentru a indica│o scenă semnificativă din povestirea/  │
│audiat;                               │o scenă semnificativă din povestirea   │fabula audiată;                        │
│● oferirea de răspunsuri scurte la    │audiată;                               │● oferirea de răspunsuri la întrebări  │
│întrebări simple legate de poveştile  │● oferirea de răspunsuri scurte la     │simple legate de povestirile/ fabulele │
│audiate;                              │întrebări simple legate de povestirile │audiate;                               │
│● oferirea de replici afirmative/     │audiate;                               │● oferirea de completări la enunţuri   │
│negative la enunţuri scurte care      │● oferirea de completări la enunţuri   │scurte care testează înţelegerea       │
│testează înţelegerea globală;         │scurte care testează înţelegerea       │globală a textului audiat;             │
│● participarea la jocuri de grup, ca  │globală a textului audiat;             │● participarea la jocuri de grup, ca   │
│urmare a înţelegerii regulilor        │● participarea la jocuri de grup, ca   │urmare a înţelegerii regulilor jocului.│
│jocului.                              │urmare a înţelegerii regulilor jocului.│                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Recunoaşterea câtorva detalii    │1.2. Recunoaşterea unor detalii        │1.2. Recunoaşterea unor detalii        │
│dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi  │dintr-un mesaj rostit cu claritate     │dintr-un text audiat                   │
│rar                                   │● numirea personajului/ personajelor   │● numirea personajului/ personajelor   │
│● numirea personajului/ personajelor  │dintr-o poveste/ povestire/ fabulă     │dintr-o poveste/ povestire/ fabulă     │
│dintr-o poveste audiată;              │audiată;                               │audiată;                               │
│● oferirea de răspunsuri la           │● oferirea de răspunsuri la solicitarea│● oferirea de răspunsuri la solicitarea│
│solicitarea de informaţii elementare: │de informaţii elementare: "Cine? Ce?   │de informaţii elementare: "Cine? Ce?   │
│"Cine? Ce? Unde? Cum?";               │Unde? Cum?";                           │Unde? Cum?";                           │
│● oferirea de replici afirmative/     │● oferirea de replici la enunţuri      │● oferirea de replici la enunţuri      │
│negative la enunţuri scurte care      │scurte care vizează diverse informaţii │scurte care vizează diverse informaţii │
│vizează diverse informaţii din text   │din text (ex. numele personajului,     │din text (ex. numele greşit al         │
│(ex. numele greşit al personajului,   │locul corect în care se petrece        │personajului, locul corect în care se  │
│locul corect în care se petrece       │acţiunea, autorul);                    │petrece acţiunea);                     │
│acţiunea);                            │● selectarea detaliului corect dintr-un│● selectarea detaliului corect dintr-un│
│● selectarea detaliului corect        │set de enunţuri/ cuvinte,              │set de enunţuri/ cuvinte;              │
│dintr-un set de enunţuri/cuvinte,     │● îndeplinirea unor instrucţiuni       │● îndeplinirea unei instrucţiuni       │
│utilizând indicarea prin semne;       │exersate prin jocuri;                  │exersate prin jocuri;                  │
│● îndeplinirea unei instrucţiuni      │● îndeplinirea unor sarcini,           │● îndeplinirea unor sarcini,           │
│simple exersate prin jocuri;          │instrucţiuni, adresate individual sau  │instrucţiuni, adresate individual sau  │
│● îndeplinirea unor sarcini,          │grupului;                              │grupului;                              │
│instrucţiuni, adresate individual sau │● formularea de răspunsuri la întrebări│● formularea de răspunsuri la întrebări│
│grupului;                             │despre conţinutul unui text audiat.    │despre conţinutul unui text audiat.    │
│● formularea de răspunsuri la         │                                       │                                       │
│întrebări.                            │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Identificarea sunetului iniţial  │1.3. Identificarea unor sunete, silabe,│1.3. Identificarea sunetelor şi        │
│şi/ sau final dintr-un cuvânt, a      │cuvinte din enunţuri rostite cu        │silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în│
│cuvintelor din enunţuri rostite clar  │claritate                              │enunţuri din mesaje rostite cu         │
│şi rar                                │● memorarea unor cuvinte percepute;    │claritate, în contexte de comunicare   │
│● indicarea sunetelor/ silabelor/     │● indicarea sunetelor/ silabelor/      │familiare                              │
│cuvintelor percepute prin diferite    │cuvintelor percepute prin diferite     │● indicarea sunetelor/ silabelor/      │
│semne: bătăi din palme, castane puse  │semne: bătăi din palme, ridicarea unui │cuvintelor percepute prin diferite     │
│pe bancă, sărituri etc.               │deget, a unui obiect,                  │semne: bătăi din palme, castane puse pe│
│(ex. "Puneţi pe masă atâtea nuci câte │● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ  │bancă, sărituri etc.;                  │
│cuvinte aţi auzit.");                 │cu voce tare şi în gând;               │● identificarea vocalelor şi           │
│● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ;│● stabilirea poziţiei sau succesiunii  │consoanelor în silabe şi cuvinte;      │
│● stabilirea poziţiei sau succesiunii │cuvintelor din enunţuri orale;         │● formarea unor cuvinte din silabe     │
│cuvintelor din enunţuri orale;        │● dezvoltarea sau simplificarea unui   │date;                                  │
│● dezvoltarea sau simplificarea unui  │enunţ audiat, prin adăugarea sau       │● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ  │
│enunţ audiat, prin adăugarea sau      │scoaterea unor cuvinte/ propoziţii;    │cu voce tare şi în gând;               │
│scoaterea unui cuvânt;                │● punerea în corespondenţă a unor      │● dezvoltarea sau simplificarea unui   │
│● punerea în corespondenţă a unui     │mesaje cu imaginile potrivite          │enunţ audiat, prin adăugarea sau       │
│cuvânt rostit cu imaginea potrivită   │desenate pe tablă.                     │scoaterea unor cuvinte;                │
│desenată pe tablă.                    │                                       │● jocuri de tip "Fazan", "Cuvinte      │
│                                      │                                       │alintate";                             │
│                                      │                                       │● punerea în corespondenţă a unor      │
│                                      │                                       │cuvinte rostite cu imaginile potrivite │
│                                      │                                       │desenate pe tablă.                     │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. Manifestarea interesului pentru  │1.4. Manifestarea interesului faţă de  │1.4. Manifestarea interesului faţă de o│
│receptarea mesajelor orale, în        │receptarea mesajelor orale, emise de   │varietate de mesaje orale              │
│contexte de comunicare cunoscute      │mai mulţi interlocutori                │● exerciţii de ascultare şi de         │
│● exerciţii de ascultare şi de        │● exerciţii de ascultare şi de         │confirmare a înţelegerii mesajului     │
│confirmare a înţelegerii mesajului    │confirmare a înţelegerii mesajului     │ascultat;                              │
│ascultat;                             │ascultat;                              │● formulări de răspunsuri la întrebări;│
│● formulări de răspunsuri la          │● formulări de răspunsuri la întrebări;│● exerciţii de ascultare a unor mesaje │
│întrebări;                            │● exerciţii de ascultare a unor mesaje │formulate de persoane diferite;        │
│● exerciţii de ascultare a unor mesaje│formulate de persoane diferite;        │● jocuri de rol de tipul "emiţător-    │
│formulate de persoane diferite;       │● jocuri de rol de tipul "emiţător-    │receptor", vizând formarea             │
│● jocuri de rol de tipul "emiţător-   │receptor", vizând formarea             │comportamentului de ascultător;        │
│receptor", vizând formarea            │comportamentului de ascultător;        │● audierea unor poveşti/ fabule spuse  │
│comportamentului de ascultător;       │● audierea unor poveşti spuse de       │de profesor sau de copii;              │
│● audierea unor poveşti povestite de  │profesor sau de copii;                 │● participarea la activităţi de tipul  │
│adulţi sau de copii;                  │● participarea la activităţi de tipul  │"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor │
│● participarea la activităţi de tipul │"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor │enunţuri formulate de adult sau de     │
│"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor│enunţuri formulate de adult sau copii);│copii);                                │
│enunţuri formulate de adult sau copii)│● participarea la activităţi de tipul  │ participarea la activităţi de tipul   │
│                                      │"ce am observat astăzi în drum spre    │"ce am observat astăzi în drum spre    │
│                                      │şcoală", în care copiii ascultă        │şcoală", în care copiii ascultă        │
│                                      │povestiri cu sens spuse de copii sau   │povestiri cu sens spuse de copii sau   │
│                                      │adult.                                 │de profesor.                           │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│         Clasa pregătitoare           │            Clasa I                    │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Rostirea corectă a sunetelor şi a│2.1. Rostirea corectă a unor recitative│2.1. Rostirea corectă a unor poezii,   │
│silabelor în enunţuri simple          │poezii, enunţuri proprii               │fabule, a unor enunţuri proprii în     │
│● realizarea zilnică a unei părţi     │● realizarea zilnică a unei părţi      │situaţii variate de comunicare         │
│ritmice în care copiii, aşezaţi în    │ritmice ce are legătură cu anotimpul,  │● realizarea zilnică a unei părţi      │
│cerc, exersează în cor: jocuri de     │sărbătorile anului şi în care copiii,  │ritmice ce are legătură cu anotimpul,  │
│dicţie, frământări de limbă, cântece, │aşezaţi în cerc, exersează în cor:     │sărbătorile anului şi în care copiii,  │
│recitarea de poezii scurte,           │jocuri de dicţie, cântece, recitarea de│aşezaţi în cerc, exersează în cor:     │
│reproducerea de ghicitori şi enunţuri │poezii, reproducerea de ghicitori şi   │jocuri de dicţie, frământări de limbă, │
│scurte ce au legătură cu anotimpul,   │enunţuri scurte etc.;                  │cântece, recitarea de poezii, fabule,  │
│sărbătorile anului;                   │● rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, │reproducerea de ghicitori şi enunţuri  │
│● reglarea tonului, volumului şi      │cu schimbarea tonului, volumului sau   │scurte etc.;                           │
│vitezei vorbirii, prin rostirea       │vitezei vorbirii;                      │● rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, │
│repetată a aceluiaşi enunţ, cu        │● jocuri de cuvinte însoţite de mişcare│cu schimbarea tonului, volumului sau   │
│schimbarea tonului, volumului sau     │ritm;                                  │vitezei vorbirii;                      │
│vitezei vorbirii;                     │● formularea de enunţuri folosind      │● jocuri de cuvinte însoţite de mişcare│
│● jocuri de cuvinte (de tip "Fazan",  │cuvinte date;                          │ritm;                                  │
│în care criteriul poate fi nu numai   │● rostirea cuvintelor cu prelungirea   │● formularea de enunţuri folosind      │
│ultima silabă, ci şi ultimul sunet);  │unor sunete stabilite anterior;        │cuvinte date;                          │
│● formularea de enunţuri folosind     │● reglarea expiraţiei necesare         │● rostirea cuvintelor cu prelungirea   │
│cuvinte date;                         │comunicării verbale prin învăţarea şi  │unor sunete stabilite anterior;        │
│● rostirea cuvintelor cu prelungirea  │exersarea zilnică a cântatului la      │● reglarea expiraţiei necesare         │
│unor sunete stabilite anterior.       │blockflote pentatonic.                 │comunicării verbale prin învăţarea şi  │
│                                      │                                       │exersarea zilnică a cântatului la      │
│                                      │                                       │blockflote pentatonic.                 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Participarea la dialoguri scurte,│2.2. Povestirea unor activităţi la care│2.2. Povestirea parţială sau integrală │
│în situaţii de comunicare uzuală      │a participat direct, prin intermediul  │a unor legende, fabule audiate         │
│● exersarea unor formule de salut, de │unor mesaje simple în contexte         │● întrebări şi răspunsuri referitoare  │
│adresare, prezentare şi solicitare,   │familiare                              │la legenda/ fabula audiată;            │
│potrivite interlocutorului, dialoguri │● exersarea unor formule de salut, de  │● povestire cu ajutorul învăţătorului; │
│în diferite contexte, reale sau       │adresare, prezentare şi solicitare,    │● jocuri de roluri având ca suport     │
│simulate, pe teme de interes;         │potrivite interlocutorului, dialoguri  │fabule şi legende;                     │
│● participarea la jocuri de rol:      │în diferite contexte, reale sau        │● dramatizări după poveşti cunoscute;  │
│"La doctor", "La telefon", "În parc", │simulate, pe teme de interes;          │● exerciţii de identificare a titlului,│
│"La cumpărături", "O zi în familie",  │● participarea la jocuri de rol;       │a autorului, a textului propriu-zis.   │
│"Aniversări" etc.;                    │● formularea de sarcini, instrucţiuni  │                                       │
│● formularea de sarcini, instrucţiuni │adresate colegilor;                    │                                       │
│adresate colegilor;                   │● formularea, completarea de enunţuri  │                                       │
│● formularea, completarea de enunţuri │care să conţină comparaţii sau         │                                       │
│care să conţină comparaţii sau        │distincţii între obiecte familiare.    │                                       │
│distincţii între obiecte familiare.   │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Manifestarea interesului pentru a│2.3. Manifestarea interesului pentru a │2.3. Manifestarea interesului pentru a │
│exprima oral idei, în contexte uzuale │exprima oral idei, în contexte         │exprima oral idei, păreri şi           │
│● exerciţii de stimulare şi dezvoltare│familiare                              │sentimente, în contexte variate        │
│a iniţiativei comunicative şi a       │● exerciţii de stimulare şi dezvoltare │● exerciţii de stimulare şi dezvoltare │
│capacităţii de a interveni în actul   │a dorinţei de comunicare şi a          │a iniţiativei de comunicare şi a       │
│comunicării;                          │capacităţii de a interveni în actul    │capacităţii de a interveni în actul    │
│● exerciţii de utilizare a unor       │comunicării;                           │comunicării;                           │
│formule de adresare, de menţinere şi  │● exerciţii-joc de utilizare a unor    │● exerciţii-joc de utilizare a unor    │
│de încheiere a unui dialog;           │formule de adresare, de menţinere şi   │formule de adresare, de menţinere şi   │
│● conversaţii în grup pe teme date;   │de încheiere a unui dialog;            │de încheiere a unui dialog.            │
│● dramatizări după poveşti cunoscute. │● dramatizări după poveşti cunoscute.  │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.4. Familiarizarea cu regulile       │2.4. Familiarizarea cu regulile        │2.4. Aplicarea regulilor elementare ale│
│elementare ale comunicării într-un    │elementare ale comunicării într-un grup│comunicării în situaţia participării la│
│dialog                                │● conversaţii în grup pe teme date;    │o discuţie în clasă                    │
│● exersarea unor reguli de comunicare │● exersarea unor reguli de comunicare  │● discuţii, în perechi şi în grup, pe  │
│eficientă: vorbire pe rând, ascultare,│eficientă: vorbire pe rând, ascultare, │teme date;                             │
│păstrarea ideii - ex. "Spune şi dă mai│păstrarea ideii - ex. "Spune şi dă mai │● exersarea unor reguli de comunicare  │
│departe", "Repetă şi continuă",       │departe", "Continuă povestea",         │eficientă: vorbire pe rând, ascultare, │
│"Statuile vorbitoare" etc.;           │"Statuile vorbitoare" etc.;            │păstrarea ideii - ex. "Spune mai       │
│● dezvoltarea iniţiativei comunicative│● dezvoltarea iniţiativei de           │departe", "Continuă povestea" etc.;    │
│şi a capacităţii de a interveni       │comunicare şi a capacităţii de a       │● dezvoltarea iniţiativei de comunicare│
│politicos în actul comunicării;       │interveni politicos în actul           │şi a capacităţii de a interveni        │
│● solicitarea de informaţii           │comunicării în contexte formale        │politicos în actul comunicării în      │
│suplimentare pentru clarificarea unor │(ora de curs) şi nonformale (recreaţii,│contexte formale (ora de curs) şi      │
│nelămuriri.                           │drumeţii etc.);                        │nonformale (recreaţii, drumeţii etc.); │
│                                      │● solicitarea politicoasă de informaţii│● jocuri de rol "emiţător-receptor",   │
│                                      │suplimentare, în contexte formale (ora │vizând formarea comportamentului de    │
│                                      │de curs) şi nonformale (recreaţii,     │ascultător.                            │
│                                      │drumeţii etc.), pentru clarificarea    │                                       │
│                                      │unor nelămuriri.                       │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│         Clasa pregătitoare           │            Clasa I                    │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. Manifestarea curiozităţii pentru │3.1. Manifestarea curiozităţii pentru  │3.1. Manifestarea curiozităţii pentru  │
│decodarea semnificaţiei unor mesaje   │decodarea semnificaţiei unor mesaje    │decodarea semnificaţiei unor mesaje    │
│exprimate pe suport vizual            │exprimate pe suport vizual             │exprimate pe suport vizual şi în scris,│
│● observarea cărţilor de diverse      │● observarea cărţilor de diverse forme,│în contexte variate                    │
│forme, dimensiuni, grosimi etc.;      │dimensiuni, grosimi etc.;              │● observarea cărţilor în vederea       │
│● observarea a diferite suporturi de  │● confecţionarea cărţii proprii -      │identificării titlului, autorului etc.;│
│lectură (ex.: carte de colorat, carte │caietul de epocă;                      │● confecţionarea cărţii proprii -      │
│de poveşti cu ilustraţii, carte ce    │● observarea şi utilizarea diferitelor │caietul de epocă;                      │
│conţine doar text etc.);              │suporturi de lectură (ex.: carte de    │● observarea şi utilizarea diferitelor │
│● confecţionarea cărţii proprii -     │colorat, carte de poveşti cu ilustraţii│suporturi de lectură (ex.: carte de    │
│caietul de epocă.                     │carte ce conţine doar text etc.).      │poveşti cu ilustraţii,                 │
│                                      │                                       │carte ce conţine doar text, carte de   │
│                                      │                                       │poezii etc.).                          │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.2. Identificarea semnificaţiei unor │3.2. Identificarea semnificaţiei unor  │3.2. Identificarea semnificaţiei unor  │
│simboluri care transmit mesaje de     │simboluri care transmit mesaje din     │simboluri care transmit mesaje, în     │
│necesitate imediată, din contextul    │contextul familiar                     │contexte variate                       │
│uzual                                 │● identificarea semnificaţiei unor     │● exerciţii de intonare corectă a      │
│● identificarea semnificaţiei unor    │simboluri întâlnite în situaţii        │propoziţiilor enunţiative, exclamative │
│simboluri întâlnite în situaţii       │cotidiene: stema ţării, a oraşului,    │şi interogative                        │
│cotidiene: M - Metrou, H - Spital,    │unele semne de circulaţie (staţie,     │(fără menţionarea terminologiei);      │
│I - Informaţii, intrare, ieşire, P -  │pistă pentru biciclete, trecere de     │● exerciţii de citire a unui text      │
│parcare, trecere de pietoni, culori   │pietoni, culori semafor etc.);         │cunoscut, cu adaptarea intonaţiei      │
│semafor etc.;                         │            [Imagine*)]                │impuse de semnele de punctuaţie;       │
│● sortarea unor semne, simboluri      │● punerea în corespondenţă a imaginilor│● exerciţii de recitare expresivă de   │
│grafice identice;                     │cu mesaje orale indicate;              │poezii şi fabule;                      │
│● punerea în corespondenţă a          │● decodarea unor mesaje, indicatoare   │● identificarea semnificaţiei unor     │
│imaginilor cu mesaje orale indicate;  │din clasă/ şcoală;                     │simboluri întâlnite în fabule şi       │
│● decodarea unor mesaje, indicatoare  │● crearea cu ajutorul copiilor a unor  │legende;                               │
│din clasă/ şcoală;                    │simboluri pentru mesaje utile în       │● punerea în corespondenţă a unor      │
│● crearea cu ajutorul copiilor a unor │clasă/ şcoală.                         │simboluri întâlnite în fabule şi       │
│simboluri pentru mesaje utile în      │                                       │legende cu trăsături omeneşti;         │
│clasă/ şcoală.                        │                                       │● crearea de către copii a unor        │
│                                      │                                       │simboluri pentru mesaje utile în viaţa │
│                                      │                                       │de zi cu zi.                           │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.3. Desprinderea formei fiecărei     │3.3. Desprinderea formei literelor mici│3.3. Desprinderea formei literelor mici│
│litere mari de tipar, cu ajutorul     │de tipar                               │şi mari de mână şi a regulilor de bază │
│poveştii audiate şi din imaginea      │● exersarea desenului cu ajutorul      │folosite la scrierea unor cuvinte,     │
│desenată pe tablă, în caiete          │cuburilor şi creioanelor ceracolor;    │propoziţii, a unor texte scurte        │
│● exersarea desenului cu ajutorul     │● exerciţii de asociere a sunetelor cu │● exersarea desenului tematic cu       │
│cuburilor şi creioanelor ceracolor;   │literele de tipar, pornind de la       │ajutorul cuburilor şi creioanelor      │
│● exerciţii de asociere a obiectului  │povestea literelor, modelul desenat pe │ceracolor;                             │
│cu litera şi cu sunetul prin povestea │tablă şi în caiete;                    │● exerciţii de asociere a sunetelor cu │
│literelor, imaginea desenată pe tablă │● exerciţii de repovestire - povestea  │literele de mână pornind de la modelul │
│şi în caiete;                         │literelor, basme.                      │desenat pe tablă şi în caiete;         │
│● exerciţii de repovestire - povestea │                                       │● exerciţii de observare a             │
│literelor.                            │                                       │corectitudinii scrierii unor cuvinte,  │
│                                      │                                       │propoziţii, texte scurte;              │
│                                      │                                       │● exerciţii de despărţire a cuvintelor │
│                                      │                                       │în silabe la capăt de rând etc.;       │
│                                      │                                       │● exerciţii de observare a încadrării  │
│                                      │                                       │în pagină;                             │
│                                      │                                       │● exerciţii de recunoaştere a          │
│                                      │                                       │elementelor specifice unui text scris: │
│                                      │                                       │titlul, autorul, alineate etc.         │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.4. Recunoaşterea literelor mari de  │3.4. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale,│3.4. Recunoaşterea unor cuvinte şi     │
│tipar şi a unor cuvinte uzuale scrise │scrise cu litere mari şi mici de tipar │propoziţii, scrise cu litere mari şi   │
│cu litere mari de tipar, din universul│din mediul familiar                    │mici de tipar şi de mână, din mediul   │
│imediat                               │● exerciţii de identificare a literelor│familiar                               │
│● exerciţii de identificare a         │mari şi mici de tipar;                 │● exerciţii de identificare a          │
│literelor mari de tipar scrise cu     │● exerciţii de identificare a unor     │cuvintelor monosilabice şi             │
│mâna;                                 │cuvinte monosilabice scrise cu litere  │plurisilabice scrise cu litere de tipar│
│● identificarea de asemănări şi       │de tipar;                              │şi de mână;                            │
│deosebiri între litere;               │● jocuri de identificare a literelor şi│● exerciţii de identificare a unor     │
│● exerciţii de identificare a unor    │cuvintelor monosilabice/ plurisilabice,│cuvinte de bază şi propoziţii tipărite │
│cuvinte monosilabice;                 │a unor propoziţii scrise de copii.     │şi/ sau scrise cu litere de mână;      │
│● jocuri de identificare a literelor  │                                       │● jocuri de identificare a unor cuvinte│
│şi a unor cuvinte monosilabice/       │                                       │monosilabice/ plurisilabice, a unor    │
│plurisilabice scrise de copii cu      │                                       │propoziţii tipărite şi/ sau scrise     │
│litere mari de tipar.                 │                                       │de copii.                              │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

──────────
    *) Notă CTCE:
    Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 bis din 06 ianuarie 2015 la pagina 21 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│         Clasa pregătitoare           │            Clasa I                    │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.1. Reproducerea unor mesaje simple, │4.1.Crearea unor mesaje, în contexte   │4.1. Crearea unor mesaje, în contexte  │
│în contexte uzuale de comunicare      │familiare de comunicare                │variate de comunicare                  │
│● exerciţii de reproducere/ creare a  │● exerciţii de creare a unor mesaje    │● exerciţii de creare a unor mesaje    │
│unor mesaje diverse (ex. felicitări)  │diverse (ex. felicitări, invitaţii la  │diverse (ex. felicitări, programe/     │
│folosind imagini/ litere prin desen,  │serbări) folosind desene, colaje,      │invitaţii la serbări) folosind         │
│colaj etc.                            │imagini cuvinte/ propoziţii etc.       │desene, cuvinte, propoziţii etc.       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.2. Trasarea contururilor literelor  │4.2. Scrierea de cuvinte şi propoziţii │4.2. Scrierea de cuvinte şi propoziţii │
│mari de tipar, prin intermediul unei  │simple, cu litere mari şi mici de tipar│dezvoltate, cu litere mari şi mici, de │
│varietăţi de materiale                │● modelarea literelor mari şi mici de  │mână şi de tipar, cu ajutorul unei     │
│● modelarea literelor din ceară, lut, │tipar, din ceară, lut, aluat, pastă de │varietăţi de materiale                 │
│aluat, pastă de hârtie etc.;          │hârtie etc.;                           │● exerciţii de scriere a unor cuvinte  │
│● exerciţii de redare a formei literei│● exerciţii de redare a formei literei │care conţin grupuri de sunete, grupuri │
│(semnul pentru sunet) în diferite     │(semnul pentru sunet) în diferite      │de litere, aglomerări de consoane;     │
│modalităţi: mers, cu degetul în aer,  │modalităţi: mers, cu degetul în aer, pe│● exerciţii de scriere, dictare,       │
│pe bancă etc.;                        │bancă etc.;                            │copiere a unor propoziţii simple, de   │
│● pipăirea literelor modelate sau     │● pipăirea literelor modelate sau      │folosire a majusculei şi a semnelor de │
│"tipărite" în relief pe diferite      │"tipărite" în relief pe diferite       │punctuaţie etc.;                       │
│suporturi;                            │suporturi;                             │● exerciţii de transformare a          │
│● exersarea musculaturii fine a mâinii│● exersarea musculaturii fine a mâinii │propoziţiilor simple în propoziţii     │
│şi a coordonării mişcărilor prin      │şi a coordonării mişcărilor prin desen,│dezvoltate (fără referire la           │
│desen, înşirare de mărgele, modelaj,  │înşirare de mărgele, modelaj, ruperea  │terminologie);                         │
│ruperea hârtiei după un contur etc.;  │hârtiei după un contur etc.;           │● exerciţii de integrare în enunţuri   │
│● trasarea de litere mari de tipar    │● trasarea de litere mari şi mici, de  │proprii a unor cuvinte necunoscute     │
│după modelul din poveste şi cel oferit│tipar după modelul din poveste şi cel  │etc.;                                  │
│de învăţător la tablă folosind cuburi │oferit de învăţător la tablă, folosind │● exerciţii de redactare a unor texte  │
│ceracolor, creioane groase ceracolor; │cuburi ceracolor, creioane groase      │de mică întindere pe baza unui suport  │
│● poziţionarea corectă a suportului de│ceracolor, creioane colorate groase;   │vizual şi/sau a unui şir de întrebări; │
│scriere, în raport cu propriul corp;  │● poziţionarea corectă a suportului de │● exerciţii de scriere caligrafică;    │
│● orientarea în spaţiul scrierii, prin│scriere, în raport cu propriul corp;   │● exerciţii de apreciere corectă a     │
│joc: sus, jos, dreapta, stânga,       │● orientarea în spaţiul scrierii, prin │spaţiului dintre cuvinte.              │
│deasupra, dedesubt etc.;              │joc: sus, jos, dreapta, stânga,        │                                       │
│● exerciţii de reprezentare prin desen│deasupra, dedesubt etc.;               │                                       │
│a formelor literelor alfabetului      │● exerciţii de reprezentare a formelor │                                       │
│(semnele pentru sunete).              │literelor mari şi mici, de tipar       │                                       │
│                                      │(semnele pentru sunete).               │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.4. Manifestarea interesului pentru  │4.4. Manifestarea interesului pentru   │4.4. Manifestarea interesului pentru   │
│mesaje scrise într-o varietate de     │mesaje scrise într-o varietate de      │mesaje scrise într-o varietate de      │
│limbaje                               │limbaje, în contexte cunoscute         │limbaje, în contexte variate           │
│● "scrierea" de mesaje diverse,       │● "scrierea" de mesaje diverse,        │● exerciţii de redactare corectă a     │
│folosind desene, simboluri inventate  │folosind desene, simboluri inventate   │propoziţiilor enunţiative, exclamative │
│spontan;                              │spontan;                               │şi interogative (fără menţionarea      │
│● confecţionarea propriei cărţi       │● confecţionarea propriei cărţi        │terminologiei);                        │
│(caietul de epocă) în care se vor     │(caietul de epocă) în care se vor      │● exerciţii de redactare a unui text   │
│folosi şi limbaje neconvenţionale;    │folosi şi limbaje neconvenţionale;     │cunoscut, cu utilizarea corectă a      │
│● crearea unui orar pe un cod de      │● crearea unui orar pe un cod de       │semnelor de punctuaţie;                │
│culori sau simboluri valabile pentru  │culori şi în cuvinte sau simboluri;    │● crearea unui orar personalizat;      │
│toţi copiii;                          │● crearea şi completarea jurnalului    │● confecţionarea propriei cărţi        │
│● crearea şi completarea jurnalului   │clasei folosind desene, fotografii,    │(caietul de epocă);                    │
│clasei folosind desene, fotografii,   │simboluri, cuvinte şi propoziţii;      │● crearea şi completarea jurnalului    │
│simboluri;                            │● crearea/ desenarea copacului cu 12   │clasei folosind desene, fotografii,    │
│● crearea/ desenarea copacului cu 12  │ramuri ce are ca "fructe" zilele de    │simboluri, cuvinte, propoziţii, fraze; │
│ramuri ce are ca "fructe" zilele de   │naştere ale copiilor;                  │● exerciţii de redactare de mesaje     │
│naştere ale copiilor;                 │● confecţionarea unor mini-albume cu   │scrise (bilete, felicitări etc.) pe    │
│● confecţionarea unor mini-albume cu  │imagini, desene, texte scrise,         │suporturi variate, în diverse scopuri  │
│imagini, desene, text scris,          │simboluri, pe teme familiare copiilor; │(de informare, de solicitare, de       │
│simboluri, pe teme familiare copiilor.│                                       │mulţumire etc.).                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│         Clasa pregătitoare           │            Clasa I                    │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Scriere/ citire/ lectură              │Scriere/ citire/ lectură               │Scriere/ citire/ lectură               │
│- Caietul de epocă, desene            │- Caietul de epocă, desene             │- Caietul de epocă.                    │
│- Cartea - volum, coperte, foaie,     │- Cartea - volum, coperte, foaie,      │- Cartea. Aşezarea textului în pagină. │
│pagină, numerotarea paginii, direcţii │pagină, numerotarea paginii, direcţii  │- Textul. Titlul. Autorul              │
│de orientare în pagină                │de orientare în pagină                 │- Literele de mână, grupurile de       │
│- Literele mari de tipar, grupurile de│- Literele mici de tipar, grupurile de │litere, scrise de copii                │
│litere, scrise de copii               │litere, scrise de copii                │    Stabilirea ordinii de predare a    │
│     Stabilirea ordinii de predare a  │- Alfabetul (litere mici de tipar)     │    literelor este la latitudinea      │
│     literelor este la latitudinea    │- Citirea cuvintelor mono- şi          │    învăţătorilor. Aceste              │
│     învăţătorilor. Aceste conţinuturi│plurisilabice                          │    conţinuturi sunt verificabile      │
│     sunt verificabile la sfârşitul   │- În perioada introducerii alfabetului │    la sfârşitul anului şcolar.        │
│     anului şcolar.                   │se pot utiliza progresiv şi cuvintele  │- Alfabetul (litere mici şi mari de    │
│- Alfabetul (litere mari de tipar)    │plurisilabice;                         │mână)                                  │
│- Citirea cuvintelor monosilabice     │spre sfârşitul perioadei se pot folosi │- Citirea cuvintelor mono şi           │
│- În perioada premergătoare           │şi cuvinte care conţin diftongii: "oa",│plurisilabice                          │
│introducerii alfabetului se pot       │"ea", "ia", "ie", "ua", "uă".          │- Textul literar                       │
│utiliza progresiv şi cuvintele        │    Tematica textelor povestite trebuie│- Textul narativ                       │
│plurisilabice; spre sfârşitul         │     să reflecte universul basmelor din│- Povestirea, pe scurt, orală/ în scris│
│perioadei se pot folosi şi cuvinte    │     literatura română şi universală.  │a unor fragmente. Povestirea orală a   │
│care conţin diftongii: "oa", "ea",    │     Învăţătorii pot utiliza texte     │textului.                              │
│"ia", "ie", "ua", "uă".               │     literare, în proză sau în versuri,│Recunoaşterea personajelor.            │
│     Tematica textelor povestite      │     precum şi texte nonliterare, de   │- Textul liric: poezii cu tematică     │
│     trebuie să reflecte universul    │     mică întindere, până la 100 de    │diversă                                │
│     basmelor din literatura română şi│     cuvinte, urmărind o creştere      │    Tematica textelor trebuie să       │
│     universală. Învăţătorii pot      │     progresivă a numărului de cuvinte │    reflecte universul copilăriei şi   │
│     utiliza texte literare, în proză │     de la o lecţie la alta.           │    valorile proprii acestuia,         │
│     sau în versuri, precum şi texte  │                                       │    întâmplări cu animale, fabule şi   │
│     nonliterare, de mică întindere,  │                                       │    legende. Învăţătorii pot utiliza   │
│     până la 100 de cuvinte, urmărind │                                       │    texte literare, în proză sau în    │
│     o creştere progresivă a numărului│                                       │    versuri, precum şi texte           │
│     de cuvinte de la o lecţie la alta│                                       │    nonliterare, de mică întindere,    │
│                                      │                                       │    până la 200 de cuvinte. Aceştia vor│
│                                      │                                       │    avea libertatea de a decide cu     │
│                                      │                                       │    privire la: structurarea şi        │
│                                      │                                       │    dispunerea unităţilor de conţinut  │
│                                      │                                       │    din programă; tratarea didactică   │
│                                      │                                       │    originală a noţiunilor din programă│
│                                      │                                       │    Studierea textului literar trebuie │
│                                      │                                       │    să aibă în vedere citirea corectă, │
│                                      │                                       │    fluentă şi expresivă a acestuia,   │
│                                      │                                       │    explicarea cuvintelor şi rezolvarea│
│                                      │                                       │    problemelor de vocabular.          │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Comunicare:                           │Comunicare:                            │Comunicare:                            │
│Comunicarea orală:                    │Comunicarea orală:                     │Comunicarea orală                      │
│- Exerciţii de dicţie pentru          │- Exerciţii de dicţie pentru articulare│- Propoziţia. Intonarea propoziţiilor. │
│articulare corectă                    │corectă                                │- Dialogul                             │
│- Poezii având ca temă anotimpurile,  │- Poezii având ca temă anotimpurile,   │Comunicarea scrisă                     │
│sărbătorile anului, natura şi         │sărbătorile anului, natura şi          │Procesul scrierii                      │
│fenomenele sale, părţile corpului     │fenomenele sale, părţile corpului      │- Literele de mână                     │
│- Jocuri de cuvinte din folclorul     │- Jocuri de cuvinte din folclorul      │- Scrierea de mână şi prezentarea      │
│copiilor                              │copiilor                               │textului. Scrierea caligrafică.        │
│- Basme din literatura română şi      │- Basme din literatura română şi       │Aşezarea corectă în pagina de caiet:   │
│universală                            │universală                             │plasarea titlului, folosirea           │
│- Poveşti create de învăţător pentru  │- Repovestirea poveştilor create de    │alineatelor, respectarea spaţiului     │
│introducerea literelor                │învăţător pentru introducerea          │dintre cuvinte.                        │
│Comunicarea scrisă:                   │literelor mari de tipar                │- Ortografia. Scrierea corectă a       │
│- Literele mari de tipar              │- Cuvântul, propoziţia, dialogul       │cuvintelor.                            │
│- Silabe, cuvinte, propoziţii;        │Comunicarea scrisă:                    │Scrierea corectă a cuvintelor care     │
│aşezarea corectă în pagină            │- Literele de tipar                    │conţin consoana "m" înainte de "p"     │
│(respectarea spaţiului dintre cuvinte)│- Silabe, cuvinte, propoziţii; aşezarea│sau "b". Scrierea corectă a            │
│Contexte de realizare                 │corectă în pagină (respectarea         │cuvintelor care conţin grupurile de    │
│- Copierea literelor mari de tipar, a │spaţiului dintre cuvinte)              │litere: "ce", "ci", "ge", "gi", "che", │
│cuvintelor, a propoziţiilor, scrise cu│Contexte de realizare                  │"chi", "ghe", "ghi". Scrierea corectă a│
│mâna sau tipărite                     │- Copierea literelor mari şi mici de   │cuvintelor care conţin diftongi şi     │
│                                      │tipar, a cuvintelor, a propoziţiilor,  │triftongi (fără a se face referire la  │
│                                      │scrise cu mâna sau tipărite            │terminologie).                         │
│                                      │                                       │Scrierea corectă a cuvintelor care     │
│                                      │                                       │conţin literele "â" şi "î" (fără       │
│                                      │                                       │cuvintele derivate cu prefixe de la    │
│                                      │                                       │cuvintele care încep cu "î"), a        │
│                                      │                                       │cuvintelor care conţin litera "x"      │
│                                      │                                       │- Punctuaţia. Semnele de punctuaţie:   │
│                                      │                                       │punctul, semnul întrebării, semnul     │
│                                      │                                       │exclamării, linia de dialog, două      │
│                                      │                                       │puncte, virgula (numai în vocativ şi   │
│                                      │                                       │enumerare).                            │
│                                      │                                       │   Textele pentru dictare vor conţine  │
│                                      │                                       │   cel mult trei linii de dialog       │
│                                      │                                       │Contexte de realizare                  │
│                                      │                                       │- Scrierea funcţională (cu scop        │
│                                      │                                       │practic, informativ). Teme. Lucrarea   │
│                                      │                                       │de control.                            │
│                                      │                                       │Copieri de texte. Dictări. Biletul.    │
│                                      │                                       │- Scrierea imaginativă.                │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Elemente de construcţie a comunicării │Elemente de construcţie a comunicării  │Elemente de construcţie a comunicării  │
│- Propoziţia, cuvântul, silaba.       │- Propoziţia, cuvântul, silaba.        │- Lexicul                              │
│Noţiunile nu vor fi definite,         │Noţiunile nu vor fi definite,          │- Cuvântul - grup de sunete asociat cu │
│lucrându-se cu acestea în mod         │lucrându-se cu acestea în mod intuitiv.│un înţeles. Cuvintele cu sens          │
│intuitiv.                             │- Sunetele limbii române. Articularea  │asemănător.                            │
│- Sunetele limbii române. Articularea │vocalelor şi consoanelor.              │Cuvintele cu sens opus.                │
│vocalelor şi consoanelor.             │Nu se vor utiliza termenii de "vocale" │- Noţiuni de fonetică                  │
│Nu se vor utiliza termenii de "vocale"│şi "consoane".                         │- Sunetul şi litera - corespondenţa    │
│şi "consoane".                        │                                       │dintre ele.                            │
│                                      │                                       │Vocalele şi consoanele. Silaba.        │
│                                      │                                       │Despărţirea cuvintelor în silabe -     │
│                                      │                                       │despărţire la capăt de rând. Alfabetul │
│                                      │                                       │- actualizare.                         │
│                                      │                                       │Pentru familiarizarea elevilor cu      │
│                                      │                                       │silaba se vor folosi pentru exemplifi- │
│                                      │                                       │care numai, cuvinte care nu conţin     │
│                                      │                                       │diftongi, triftongi şi semivocale.     │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    În cadrul claselor pregătitoare, I şi a II-a, îndrumarea individuală a copiilor se bazează pe observarea şi înregistrarea regulată a evoluţiei copilului, pe implicarea părinţilor în discuţii privind dezvoltarea acestuia şi pe aplicarea măsurilor ce rezultă pentru stimularea dezvoltării sale.
    La aceste clase, stimularea spectrului foarte larg de competenţe nu poate fi cuprinsă într-o simplă schemă. Activităţile copiilor vizează un mănunchi variat de aptitudini şi deprinderi. Se pune accentul pe trăirile şi experienţele dobândite prin activităţi care au sens şi pot fi urmărite. Copiii capătă astfel o mulţime de deprinderi, recunosc corelaţii, gândesc şi îşi exprimă gândurile, dezvoltă din aceste activităţi cuprinzătoare şi observarea lor nu doar noţiuni teoretice, ci şi practice. În acest sens, educaţia copiilor în clasele pregătitoare, I şi a II-a se bazează în special pe învăţarea din experienţă, realizată printr-o pedagogie a acţiunii. Această orientare se adresează prin urmare copilului ca întreg. În procesele pe care le execută, el se implică cu toate simţurile, sentimentele, înţelegerea şi fantezia sa şi, în acelaşi timp, participă, se exprimă şi contribuie la realizarea proceselor în felul său propriu. Prin acest mod de învăţare, fiecare copil are parte de o stimulare complexă în cele mai variate domenii ale educaţiei şi dezvoltării.
    În clasa pregătitoare se recomandă ca programul să fie tratat flexibil, iar în clasele I şi a II-a se recomandă ca activităţile din orele de curs să fie organizate cu atenţie, echilibrat, putând fi astfel evitată supra(sub)solicitarea copilului. Caracteristica de bază o reprezintă ritmul zilei şi al săptămânii. Anotimpurile şi sărbătorile de peste an dau, în timp, o configuraţie familiară structurii anului. Poeziile, cântecele din partea ritmică sunt selectate ţinându-se cont de această configuraţie. Toate cântecele, poeziile se rostesc împreună, în cor atât dimineaţa, la partea ritmică, cât şi la serbările lunare.
    Pentru dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere a mesajului unui text, un impact deosebit asupra copiilor îl au textele create de învăţător.
    Zilnic, copiii vor asculta o poveste sau un basm (clasa pregătitoare şi clasa I), o fabulă sau o legendă (clasa a II-a) spuse de învăţător pe care, ulterior, elevii le pot repovesti.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Carlgren Frans, Klingborg Arne, Educaţie pentru libertate. Pedagogia lui Rudolf Steiner, Ed. Triade, 1994.
    Eller Helmut, Învăţătorul de la şcoala Waldorf, Ed. Triade, 2001.
    Grimm Jacob, Grimm Wilhelm, Poveştile Fraţilor Grimm, Ed. Polirom, 2000.
    Ispirescu Petre, Legende sau basmele românilor, Ed. Minerva, 1989.
    Lanz Rudolf, Pedagogia Waldorf. Un drum către un învăţământ mai uman, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1994.
    Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf Curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000.
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed.Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, Ed. Triade, 1998.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe asupra planului de învăţământ, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Metodică şi didactică, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Metodica predării şi condiţiile de viaţă ale educării, Ed. Triade, 1994.
    ***, Clasa pregătitoare. Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română, aprobată prin OMECTS 3656/ 29.03.2012.
    ***, Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3418/19.03.2013.

                         MAGYAR ANYANYELVI KOMMUNIKACIO
                      Tanterv az anyanyelv oktatasahoz a
             Waldorf iskolak elokeszito, I. es II. osztalyaban

                                   BEVEZETES

    A Waldorf pedagogia sajatos szemleletet kepvisel az anyanyelv tanitasaval kapcsolatban. Ez a szemlelet a ket polaris eronek: a szobeli/ irasbeli szovegertes es a szobeli/irasbeli szovegalkotas konvencionalis formainak a tanulmanyozasabol alakult ki. Ezek interakciojabol jon letre a kommunikacio kepessege, amely az egyen szintjen a sajat gondolatok, allapotok, erzesek, velemenyek stb. kifejezeseben olt testet.
    A nyelv egy elo, allandoan valtozo folyamat, azonban alapjat altalanos ervenyu torvenyszerusegek segek - formak es stabil strukturak - kepezik, melyek tavoli idokbol szarmaznak. Emiatt szukseges a tanitonak olyan szovegeket valasztania, melyek m veszi erteket kepviselnek, es a jelenkori irodalmi alkotasok alapjaul is szolgalnak. A Waldorf iskolaban a fooktatas vegen fuggetlenul a fooktatas tantargyatol - fontos szerepet kap az un. meselesi resz: mesek az elokeszito es I. osztalyban, fabulak es legendak a II. osztalyban, az Oszovetseg szovegei a III. osztalyban, mitologiai tortenetek IV. osztalyban stb. Az elmeselt szovegeket a gyermekek visszameselik, konnyeden atveve a jellegzetes nyelvi elemeket, es ezaltal megvalositva egy alapveto fontossagu celt: a szovegertes es szobeli kifejezokepesseg fejleszteset.
    A Waldorf pedagogia egyik jellegzetes eleme a fooktatas eleji un. ritmikus resz. Ebben a 20-30 perces reszben a tanito es a gyermekek valtakozva verseket, nyelvtoroket mondanak, enekelnek, furulyaznak, ritmusgyakorlatokat vegeznek. E tanitasi resznek alapveto szerepe van a neveles szocialis funkciojanak megalapozasaban. A nyelv teruleten meg inkabb szukseg van egy ilyen tevekenysegre, mivel a kommunikacio (az onmagunk kifejezesenek kepessege) csak a tarsakkal valo interakcioban, a kozos szocialis terben valosulhat meg.
    A Waldorf pedagogia szamara alapveto fontossagu, hogy az irott szoveg megertesenek kepesseget (olvasast) megelozze az irasbeli kifejezes kepessege. Ezen alaphelyzet-csere tulajdonkeppen a modern pedagogia egyik felfedezesen alapul: a kognitiv kepessegek alaposabban sajatitodnak el, ha ezek a gyermekek sajat tevekenysegen alapulnak. Sajat tevekenysegen a Waldorf pedagogia konkret, fizikai es intellektualis erofeszitest ert, melyet a gyermek vegez. Ezert az elokeszito es I. osztalyban a gyermekeket eloszor az irassal ismertetjuk meg, majd csak azutan az olvasassal. Eleinte csak azt olvassak, amit ok maguk irtak le, a tanito nyujtotta mintat kovetve. Az olvasas magatol alakul ki minden gyermek eseteben, egyeni ritmusban. A gyermekek konnyebben aktivizalhatok az iras reven, mivel az jobban igenybe veszi motricitasukat.
    A betuk tanitasat a Waldorf pedagogia egy 6-7 eves gyermek szamara befogadhato modon ajanlja. A tanito egy mesebol indit, melyet masnap tovabb - vagy ujramesel, majd megjelenit egy jellegzetes, szuggesztiv tablarajzban. Ezzel egyidoben a gyermekek is lerajzoljak a sajat fuzetukbe a mesebol szarmazo kepet. A tablan es a fuzetekben megjeleno rajzbol alakul ki a betu alakja: vagy az elemek konturjebol/alakjabol, vagy a szereplok attitudjebol. Ezaltal az iras minosegere tevodik a hangsuly, es nem a mennyisegre, a gyermekek a formakat a sajat erzekszerveikkel valo megtapasztalas utjan erzekelik. Az igy szerzett ismeret alaposabb, es az affektiv memorian alapszik, amely a jelenkori pszichologia szerint is hatekonyabb. A gyakorlat azt mutatja, hogy ez az ut hatekony az olvasasi-irasi zavarok megelozeseben is. Az osztaly osszeteteletol, a gyermekek fejlettsegi szintjetol fuggoen a tanito a nagy nyomtatott betuket vagy az elokeszito osztalyban, vagy az I. osztaly elejen tanithatja.
    A Waldorf iskolaban az iroszerek hasznalata termeszetes folyamatkent koveti a kez finommozgasokat lehetove tevo izomzatanak fokozatos fejlodeset: elokeszito osztalyban a vastag mehviasz kretak, ezt koveti a mehviasz ceruzakretak vagy szines ceruzak (I. es II. osztaly), majd III. osztalytol a toll hasznalata. Ezaltal az esztetikai erzek fejlesztese is hangsulyosan jelen van. A szep, kaligrafikus iras gyakorlasa ugyanolyan fontossagu, mint a helyesiras.
    A holisztikus, interdiszciplinaris megkozelites szinten jellemzo a Waldorf pedagogiara. Az anyanyelvi fejlesztes jelen van az osszes tobbi, sajat tartalmakkal rendelkezo kepzesi teruleten is: a kepzom veszetekben, zeneben stb.
    A tanterv felepitese:
    ● altalanos ismerteto;
    ● alapkompetenciak, amelyek az also tagozaton kell, hogy kialakuljanak;
    ● sajatos kompetenciak, amelyek az alapkompetenciakbol kovetkeznek, es amelyek egy-egy tanev alatt alakulnak ki;
    ● javasolt tanulasi tevekenysegek;
    ● tanulasi tartalmak;
    ● modszertani javaslatok;
    ● ajanlott irodalom, bibliografia.
    A kompetenciak olyan strukturalt ismeret-, keszseg- es attitud-egyutteseket jelentenek, amelyek tanulas reven fejlodnek ki, es amelyek lehetove teszik bizonyos terulet sajatos problemainak megoldasat, vagy altalanos jellegu problemak megoldasat kulonbozo egyedi kontextusban.
    Az alapkompetenciak a Magyar anyanyelv tantargy kereteben kijeloli a diakok altal az also tagozaton elsajatitando ismereteket es viselkedesi mintakat.
    A sajatos kompetenciak az alapkompetenciakbol kovetkeznek, es utobbiak kialakulasanak fazisait jelentik, es egy-egy tanev alatt alakulnak ki. A sajatos kompetenciak kialakitasahoz tanulasi tevekenysegeket javasol a tanterv, amelyek a diakok valos tanulasi tapasztalatait hasznositja es amelyeket egyesitik a megfelelo tanulasi strategiakat a valtozatos tanulasi helyzetekkel.
    A tanulasi tartalmak jelentik mindazokat az elsajatitando tartalmakat, amelyek az alapkompetenciak kialakulasahoz szuksegesek. Ezek a kovetkezo teruleteket olelik fel:
       - szobeli kommunikacio
       - olvasasi keszseg fejlesztese
       - irasbeli kifejezokepesseg fejlesztese
    A modszertani ajanlasok a tartalmak tevekelysegekbe illesztesehez es megtervezesehez ad tanitasi strategiakat, illetve ajanlasokat fogalmaz meg a gyermekek eletkoranak es az egyes osztalykozossegek sajatossagainak figyelembevetelehez.

                                ALAPKOMPETENCIAK


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. A szobeli kozlesek megertese kulonbozo kommunikacios helyzetekben   │
│2. A szobeli kifejezokepesseg kulonbozo kommunikacios helyzetekben     │
│3. Az irott kozlesek megertese                                         │
│4. Az irasbeli kifejezokepesseg kulonbozo kommunikacios helyzetekben   │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

SAJATOS KOMPETENCIAK ES JAVASOLT TANULASI TEVEKENYSEGEK

1. A szobeli kozlesek megertese kulonbozo kommunikacios helyzetekben



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│        Elokeszito osztaly            │          I. osztaly                   │         II. osztaly                   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Rovid szobeli kozles globalis    │1.1. Hozzaferheto, tisztan kiejtett    │1.1. Kulonbozo szobeli kozlesek        │
│jelentesenek felismerese              │szobeli kozles globalis jelentesenek   │globalis jelentesenek felismerese      │
│● rajz es szobeli kozles kozotti      │felismerese                            │● rajz es szobeli kozles kozotti       │
│kapcsolat felismerese;                │● rajz es szobeli kozles kozotti       │kapcsolat felismerese;                 │
│● rajz keszitese a hallott kozles     │kapcsolat felismerese;                 │● rajz keszitese a hallott tortenet/   │
│tartalmarol;                          │● rajz keszitese a hallott tortenet egy│fabula egy jellegzetes mozzanatarol;   │
│● rovid valaszok megfogalmazasa a     │jellegzetes mozzanatarol;              │● rovid valaszok megfogalmazasa a      │
│hallott kozlesre vonatkozo egyszer    │● rovid valaszok megfogalmazasa a      │hallott tortenetre/fabulara vonatkozo  │
│kerdesekre;                           │hallott kozlesre vonatkozo egyszeru    │egyszeru kerdesekre;                   │
│● igen/nem valaszok adasa rovid       │kerdesekre;                            │● kiegeszitesek megfogalmazasa rovid   │
│allitasokra, amelyek a kozles globalis│● kiegeszitesek megfogalmazasa rovid   │allitasokra, amelyek a kozles globalis │
│jelentesenek megerteset ellenorzik;   │allitasokra, amelyek a kozles globalis │jelentesenek megerteset ellenorzik;    │
│● csoportos jatekokban valo reszvetel │jelentesenek megerteset ellenorzik;    │● csoportos jatekokban valo reszvetel  │
│a jatek szabalyainak megertese nyoman.│● csoportos jatekokban valo reszvetel  │a jatek szabalyainak megertese nyoman. │
│                                      │a jatek szabalyainak megertese nyoman. │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Reszletek felismerese rovid,     │1.2. Reszletek felismerese tisztan     │1.2. Reszletek felismerese szobeli     │
│tisztan, lassan ejtett kozlesben      │ejtett kozlesben                       │kozlesben                              │
│● szereplo(k) megnevezese az          │● szereplo(k) megnevezese az elhangzott│● szereplo(k) megnevezese az elhangzott│
│elhangzott tortenetben/meseben;       │tortenetben/meseben;                   │tortenetben/meseben/fabulaban;         │
│● alapveto kerdesekre valo valaszadas:│● alapveto kerdesekre valo valaszadas: │● alapveto kerdesekre valo valaszadas: │
│Ki? Mit? Hol? Hogyan?;                │Ki? Mit? Hol? Hogyan?;                 │Ki? Mit? Hol? Hogyan?;                 │
│● igaz/hamis valaszok adasa rovid     │● valaszok adasa rovid allitasokra,    │● valaszok adasa rovid allitasokra,    │
│allitasokra, amelyek a kozles         │amelyek a kozles kulonbozo reszleteire │amelyek a kozles kulonbozo reszleteire │
│kulonbozo reszleteinek megerteset     │vonatkoznak (pl. szereplo neve,        │vonatkoznak (pl. szereplo hibas neve,  │
│ellenorzik (pl. szereplo hibas neve,  │helyszin, szerzo neve stb.);           │helyes helyszin stb.);                 │
│helyes helyszin stb.);                │● helyes reszlet kivalasztasa tobb     │● helyes reszlet kivalasztasa tobb     │
│● helyes reszlet kivalasztasa tobb    │allitas/szo kozul;                     │allitas/szo kozul;                     │
│allitas/szo kozul, jeladas reven;     │● egyszeru, jatekban gyakorolt utasitas│● jatekban gyakorolt utasitas          │
│● egyszer, jatekban gyakorolt utasitas│vegrehajtasa;                          │vegrehajtasa;                          │
│vegrehajtasa;                         │● utasitas, feladat vegrehajtasa       │● utasitas, feladat vegrehajtasa egyeni│
│● utasitas, feladat vegrehajtasa      │egyeni vagy a csoportnak szolo         │vagy a csoportnak szolo felszolitas    │
│egyeni vagy a csoportnak szolo        │felszolitas nyoman;                    │nyoman;                                │
│felszolitas nyoman;                   │● valaszadas a meghallgatott kozles    │● valaszadas a meghallgatott kozles    │
│● valaszadas kerdesekre.              │tartalmara vonatkozo kerdesekre.       │tartalmara vonatkozo kerdesekre.       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Szavak elso es utolso hangjanak  │1.3. Hangok, szotagok, szavak          │1.3. Hangok, szotagok felismerese      │
│felismerese, szavak felismerese       │felismerese tisztan ejtett kozlesben   │szavakban, szavak felismerese tisztan  │
│tisztan, lassan ejtett kozlesben      │● eszlelt szavak megjegyzese;          │ejtett, megszokott kommunikacios       │
│● eszlelt hangok / szotagok / szavak  │● eszlelt hangok / szotagok / szavak   │osszefuggesben elhangzo kozlesben      │
│jelzese kulonbozo jelekkel: tapssal,  │jelzese kulonbozo jelekkel: tapssal,   │● eszlelt hangok / szotagok / szavak   │
│padra rakott gesztenyekkel, ugrasokkal│ujjfelemelessel stb.;                  │jelzese kulonbozo jelekkel: tapssal,   │
│stb. (pl. "Tegyetek az asztalra annyi │● kijelentes szavainak megszamolasa    │padra rakott gesztenyekkel, ugrasokkal │
│gesztenyet, ahany szot hallottatok.");│hangosan es gondolatban;               │stb.;                                  │
│● kijelentes szavainak megszamolasa;  │● szavak helyzetenek, sorrendjenek     │● maganhangzok es massalhangzok        │
│● szavak helyzetenek, sorrendjenek    │megallapitasa;                         │megallapitasa szotagokban, szavakban;  │
│megallapitasa;                        │● kozles bovitese/egyszerusitese szavak│● szavak alkotasa adott szotagokbol;   │
│● kozles bovitese/egyszer sitese      │hozzaadasaval, elvetelevel;            │● kijelentes szavainak megszamolasa    │
│szavak hozzaadasaval, elvetelevel;    │● kiejtett szo es a hozza tartozo      │hangosan es gondolatban;               │
│● kiejtett szo es a hozza tartozo     │rajz/kep tarsitasa.                    │● kozles bovitese/egyszerusitese       │
│rajz/kep tarsitasa.                   │                                       │szavak/mondatok hozzaadasaval,         │
│                                      │                                       │kivetelevel;                           │
│                                      │                                       │● Szolanc, "Mit visz a kishajo?"-tipusu│
│                                      │                                       │jatekok;                               │
│                                      │                                       │● kiejtett szo es a hozza tartozo      │
│                                      │                                       │rajz/kep tarsitasa.                    │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. Ismert kommunikacios helyzetekben│1.4. Tobb beszelo altal letrehozott    │1.4. Kulonbozo szobeli kozlesek iranti │
│elhangzo szobeli kozlesek iranti      │szobeli kozles iranti erdeklodes       │erdeklodes tanusitasa                  │
│erdeklodes tanusitasa                 │tanusitasa                             │● szobeli kozles meghallgatasara es    │
│● szobeli kozles meghallgatasara es   │● szobeli kozles meghallgatasara es    │megertesenek biztositasara szolgalo    │
│megertesenek biztositasara szolgalo   │megertesenek biztositasara szolgalo    │gyakorlatok;                           │
│gyakorlatok;                          │gyakorlatok;                           │● valaszadas kerdesekre;               │
│● valaszadas kerdesekre;              │● valaszadas kerdesekre;               │● kulonbozo szemelyek altal letrehozott│
│● kulonbozo szemelyek altal           │● kulonbozo szemelyek altal letrehozott│kozlesek meghallgatasara vonatkozo     │
│letrehozott kozlesek meghallgatasara  │kozlesek meghallgatasara vonatkozo     │gyakorlatok;                           │
│vonatkozo gyakorlatok;                │gyakorlatok;                           │● "beszelo-hallgato" tipusu            │
│● "beszelo-hallgato" tipusu           │● "beszelo-hallgato" tipusu            │szerepjatekok, a hallgatoi szerep      │
│szerepjatekok, a hallgatoi szerep     │szerepjatekok, a hallgatoi szerep      │viselkedesmintainak kialakitasat       │
│viselkedesmintainak kialakitasat      │viselkedesmintainak kialakitasat       │celozva;                               │
│celozva;                              │celozva;                               │● gyermekek vagy felnottek altal       │
│● gyermekek es felnottek altal        │● gyermekek es felnottek altal         │elmondott mese/fabula meghallgatasa;   │
│elmeselt tortenetek/mesek             │elmeselt tortenetek/mesek              │● "Te vagy a visszhangom"-tipusu       │
│meghallgatasa;                        │meghallgatasa;                         │tevekenysegekben valo reszvetel        │
│● "Te vagy a visszhangom"-tipusu      │● "Te vagy a visszhangom"-tipusu       │(felnott vagy gyermek altali kozlesek  │
│tevekenysegekben valo reszvetel       │tevekenysegekben valo reszvetel        │megismetlese);                         │
│(felnott vagy gyermek altali kozlesek │(felnott vagy gyermek altali kozlesek  │● "Mit vettem ma eszre az iskolaba     │
│megismetlese).                        │megismetlese);                         │jovet"-tipusu tevekenysegekben valo    │
│                                      │● "Mit vettem ma eszre az iskolaba     │reszvetel, ahol a gyermekek            │
│                                      │jovet"-tipusu tevekenysegekben valo    │meghallgatjak tarsaik vagy a felnott   │
│                                      │reszvetel, ahol a gyermekek            │torteneteit.                           │
│                                      │meghallgatjak tarsaik vagy a           │                                       │
│                                      │felnott torteneteit.                   │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. A szobeli kifejezokepesseg kulonbozo kommunikacios helyzetekben



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│        Elokeszito osztaly            │          I. osztaly                   │         II. osztaly                   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Hangok, szotagok helyes ejtese   │2.1. Rigmusok, versek, sajat kozlesek  │2.1. Versek, fabulak, sajat kozlesek   │
│egyszer kozlesekben                   │helyes ejtese                          │helyes ejtese kulonbozo kommunikacios  │
│● mindennapos, un. ritmikus resz      │● mindennapos, az adott evszakhoz,     │helyzetekben                           │
│megvalositasa, ahol a gyermekek korbe │evkor unnepeihez kapcsolodo un.        │● mindennapos, az adott evszakhoz,     │
│ulve korusban kiejtes-gyakorlatokat,  │ritmikus resz megvalositasa, ahol a    │evkor unnepeihez kapcsolodo un.        │
│nyelvtoroket, enekeket, rovid verseket│gyermekek korbe ulve korusban kiejtesi │ritmikus resz megvalositasa, ahol a    │
│gyakorolnak, talalos kerdeseket,      │gyakorlatokat vegeznek, enekelnek,     │gyermekek korbe ulve korusban kiejtesi │
│evszakra, evkor unnepeire vonatkozo   │verset mondanak, talalos kerdeseket,   │gyakorlatokat vegeznek, nyelvtoroket,  │
│rovid kozleseket ismetelnek stb.;     │rovid kozleseket ismetelnek stb.;      │fabulakat, verset mondanak, enekelnek, │
│● ugyanannak a kozlesnek az ismetlese │● ugyanannak a kozlesnek az ismetlese  │talalos kerdeseket, rovid kozleseket   │
│kulonbozo hangszinnel, hangerovel vagy│kulonbozo hangszinnel, hangerovel vagy │ismetelnek stb.;                       │
│beszedsebesseggel;                    │beszedsebesseggel;                     │● ugyanannak a kozlesnek az ismetlese  │
│● jatek a szavakkal (pl. "Szolanc"),  │● ritmussal, mozgassal kisert jatek a  │kulonbozo hangszinnel, hangerovel vagy │
│ahol nemcsak az utolso szotag lehet a │szavakkal;                             │beszedsebesseggel;                     │
│kriterium, hanem az utolso hang is;   │● kozlesek letrehozasa megadott        │● ritmussal, mozgassal kisert jatek    │
│● kozlesek letrehozasa megadott       │szavakkal;                             │a szavakkal;                           │
│szavakkal;                            │● szavak mondasa elozoleg kijelolt     │● szavak mondasa elozoleg kijelolt     │
│● szavak mondasa elozoleg kijelolt    │hangok hosszitott ejtesevel;           │hangok hosszitott ejtesevel;           │
│hangok hosszitott ejtesevel           │● a beszedhez szukseges helyes kilegzes│● a beszedhez szukseges helyes kilegzes│
│                                      │gyakorlasa mindennapos furulyazassal.  │gyakorlasa mindennapos furulyazassal.  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Rovid parbeszedekben valo        │2.2. Atelt tevekenysegek elmeselese    │2.2. Meghallgatott legenda, fabula     │
│reszvetel megszokott kommunikacios    │egyszeru kozlesek reven, megszokott    │reszleges vagy teljes visszameselese   │
│helyzetekben                          │kommunikacios helyzetekben             │● meghallgatott legendara/fabulara     │
│● koszones, megszolitas, bemutatkozas,│● koszones, megszolitas, bemutatkozas, │vonatkozo kerdesek es valaszok;        │
│keres gyakorlasa, valodi vagy         │keres gyakorlasa, valodi vagy szimulalt│● meseles a tanito segitsegevel;       │
│szimulalt parbeszed kulonbozo         │parbeszed kulonbozo helyzetekben,      │● szerepjatekok legendak, fabulak      │
│helyzetekben, erdekes temakban;       │erdekes temakban;                      │alapjan;                               │
│● szerepjatekokban valo reszvetel: "Az│● szerepjatekokban valo reszvetel;     │● ismert tortenetek dramatizalasa;     │
│orvosnal", "Telefonalunk", "A         │● feladatok, utasitasok megfogalmazasa │● cim, szerzo, a tulajdonkeppeni szoveg│
│jatszoteren", "Vasarolunk", "Egy nap a│a tarsak szamara                       │megtalalasat celzo gyakorlatok.        │
│csaladdal", "Szuletesnap" stb.;       │● ismert targyak kozotti               │                                       │
│● feladatok, utasitasok megfogalmazasa│osszehasonlitasokat, kulonbsegteveseket│                                       │
│a tarsak szamara;                     │tartalmazo kijelentesek                │                                       │
│● ismert targyak kozotti              │megfogalmazasa, kiegeszitese.          │                                       │
│osszehasonlitasokat,                  │                                       │                                       │
│kulonbsegteveseket tartalmazo         │                                       │                                       │
│kijelentesek megfogalmazasa,          │                                       │                                       │
│kiegeszitese.                         │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Gondolatok szobeli megfogalmazasa│2.3. Gondolatok szobeli megfogalmazasa │2.3. Gondolatok, velemenyek es erzesek │
│iranti erdeklodes tanusitasa          │iranti erdeklodes tanusitasa ismert    │szobeli megfogalmazasa iranti          │
│megszokott kommunikacios helyzetekben │kommunikacios helyzetekben             │erdeklodes tanusitasa valtozatos       │
│● kummunikacios kezdemenyezokeszseg   │● kummunikacio igenyenek osztonzeset,  │kommunikacios helyzetekben             │
│osztonzeset, fejlodeset es a          │fejlodeset es a kommunikacio aktusaba  │● kummunikacios kezdemenyezokeszseg    │
│kommunikacio aktusaba valo            │valo bekapcsolodas kepesseget szolgalo │osztonzeset, fejlodeset es a           │
│bekapcsolodas kepesseget szolgalo     │gyakorlatok;                           │kommunikacio aktusaba valo             │
│gyakorlatok;                          │● parbeszed megteremteset, fenntartasat│bekapcsolodas kepesseget szolgalo      │
│● parbeszed megteremteset,            │es lezarasat szolgalo nyelvi formulak  │gyakorlatok;                           │
│fenntartasat es lezarasat szolgalo    │hasznalatat celzo jatekos gyakorlatok; │● parbeszed megteremteset, fenntartasat│
│nyelvi formulak hasznalatat celzo     │● ismert tortenetek dramatizalasa.     │es lezarasat szolgalo nyelvi formulak  │
│gyakorlatok;                          │                                       │hasznalatat celzo jatekos gyakorlatok. │
│● csoportos beszelgetes megadott      │                                       │                                       │
│temarol;                              │                                       │                                       │
│● ismert tortenetek dramatizalasa.    │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.4. A parbeszed alapveto             │2.4. A csoportbeli kommunikacio        │2.4. A kommunikacio alapveto           │
│kommunikacios szabalyainak megismerese│alapveto szabalyainak megismerese      │szabalyainak alkalmazasa osztalybeli   │
│● az eredmenyes kommunikacio nehany   │● csoportos beszelgetes megadott       │beszelgetes kereteben                  │
│szabalyanak gyakorlasa: sorra beszeles│temarol;                               │● beszelgetes, parban es csoportban,   │
│meghallgatas, a gondolatok megjegyzese│● az eredmenyes kommunikacio nehany    │megadott temarol;                      │
│- pl. "Mondd el es add tovabb",       │szabalyanak gyakorlasa: sorra beszeles,│● az eredmenyes kommunikacio nehany    │
│"Ismeteld meg es folytasd", "Beszelo  │meghallgatas, a gondolatok megjegyzese │szabalyanak gyakorlasa: sorra beszeles,│
│szobrok" stb.;                        │- pl. "Mondd el es add tovabb",        │meghallgatas, a gondolatok megjegyzese │
│● kummunikacios kezdemenyezokeszseget │"Ismeteld meg es folytasd", "Beszelo   │- pl. "Mondd el es add tovabb",        │
│es a kommunikacio aktusaba valo       │szobrok" stb.;                         │"Ismeteld meg es folytasd" stb.        │
│illedelmes bekapcsolodas kepesseget   │● kummunikacios kezdemenyezokeszseget  │● kummunikacios kezdemenyezokeszseget  │
│fejleszto gyakorlatok;                │es a kommunikacio aktusaba valo        │es a kommunikacio aktusaba valo        │
│● tovabbi informaciok igenylese a nem │illedelmes bekapcsolodas kepesseget    │illedelmes bekapcsolodas kepesseget    │
│ertett reszletek tisztazasa erdekeben.│fejleszto gyakorlatok, formalis        │fejleszto gyakorlatok, formalis        │
│                                      │(tanora) es nem formalis helyzetekben  │(tanora) es nem formalis helyzetekben  │
│                                      │(szunet, kirandulas);                  │(szunet kirandulas);                   │
│                                      │● tovabbi informaciok igenylese a      │● "beszelo-hallgato" tipusu            │
│                                      │nem ertett reszletek tisztazasa        │szerepjatekok, a hallgatoi szerep      │
│                                      │erdekeben, illedelmesen, formalis      │viselkedesmintainak kialakitasat       │
│                                      │(tanora) es nem formalis               │celozva.                               │
│                                      │helyzetekben (szunet, kirandulas).     │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Az irott kozlesek megertese



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│        Elokeszito osztaly            │          I. osztaly                   │         II. osztaly                   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. Kivancsisag felkeltese a vizualis│3.1. Kivancsisag felkeltese a vizualis │3.1. Kivancsisag felkeltese a vizualis │
│jelek jelentesenek megfejtese irant,  │jelek jelentesenek megfejtese irant,   │jelek jelentesenek megfejtese irant,   │
│hetkoznapi kontextusokban             │hetkoznapi kontextusokban              │hetkoznapi kontextusokban              │
│● kulonbozo alaku, meretu, vastagsagu │● kulonbozo alaku, meretu, vastagsagu  │● kulonbozo alaku, meretu, vastagsagu  │
│stb. konyvek megfigyelese;            │stb. konyvek megfigyelese;             │stb. konyvek megfigyelese;             │
│● kulonbozo tipusu konyvek            │● kulonbozo tipusu konyvek megfigyelese│● kulonbozo tipusu konyvek megfigyelese│
│megfigyelese (pl. kifestos-,          │(pl. kifestos-, illusztralt meses-,    │(pl. kifestos-, illusztralt meses-,    │
│illusztralt meses-, csak szoveget     │csak szoveget tartalmazo stb.);        │csak szoveget tartalmazo stb.);        │
│tartalmazo stb.);                     │● sajat konyv - epochafuzet -          │● sajat konyv - epochafuzet -          │
│● sajat konyv - epochafuzet -         │elkeszitese.                           │elkeszitese.                           │
│elkeszitese.                          │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.2. A kozvetlen kornyezet jeleinek   │3.2. Az ismert kornyezet egyes         │3.2. Szimbolumok ertelmezese kulonbozo │
│ertelmezese, jelentesenek megfejtese  │szimbolumainak ertelmezese,            │osszefuggesekben                       │
│● hetkoznapokban fellelheto           │jelentesenek megfejtese                │● kijelento, felkialto es kerdo        │
│szimbolumok jelentesenek megfejtese:  │● hetkoznapokban fellelheto szimbolumok│mondatok helyes intonalasa (a          │
│H - korhaz, I - tudakozo, bejarat,    │jelentesenek megfejtese: orszag, varos │terminologia hasznalata nelkul);       │
│kijarat, P - parkirozo, gyalogatkelo, │cimere, egyes kozlekedesi jelek        │● ismert szovek felolvasasa, a         │
│kozlekedesi lampak szine stb.;        │(megallo, bicikliut, gyalogatkelo,     │kozpontozasi jelek altal meghatarozott │
│● azonos jelek, grafikai szimbolumok  │kozlekedesi lampa szinei stb.)         │intonacioval;                          │
│kivalasztasa;                         │● kepek es szobeli kozlesek tarsitasa; │● versek, fabulak kifejezo eloadasa;   │
│● kepek es szobeli kozlesek tarsitasa;│● uzenetek, jelzotablak ertelmezese az │● fabulakban es legendakban fellelheto │
│● uzenetek, jelzotablak ertelmezese az│osztalyban/iskolaban;                  │szimbolumok jelentesenek megfejtese;   │
│osztalyban/iskolaban;                 │● osztalyban/iskolaban hasznalatos     │● fabulak es legendak szimbolumainak   │
│● osztalyban/iskolaban hasznalatos    │jelzesek, jelzotablak letrehozasa a    │emberi tulajdonsagokkal valo parhuzamba│
│jelzesek, jelzotablak letrehozasa a   │gyermekek segitsegevel.                │allitasa;                              │
│gyermekek segitsegevel.               │                                       │● a mindennapokban hasznos szimbolumok │
│                                      │                                       │letrehozasa.                           │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.3. A nagy nyomtatott betuk alakjanak│3.3. A nagy es kis nyomtatott betuk    │3.3. A nagy es kis nyomtatott es irott │
│felismerese                           │alakjanak felismerese                  │betuk, valamint a szavak, mondatok es  │
│● rajzolas viaszkretakkal             │● rajzolas viaszkretakkal              │rovid szovegek irasanal hasznalt       │
│es-ceruzakkal;                        │es-ceruzakkal;                         │alapveto szabalyok felismerese         │
│● a betumeseben megjeleno targy es    │● a hangok es a nyomtatott betuk       │● rajzolas megadott temaban,           │
│rajza, valamint a bet /hang tarsitasat│tarsitasanak gyakorlasa, a betumesebol,│viaszkretakkal es-ceruzakkal;          │
│celzo gyakorlatok                     │a tablara es a fuzetbe rajzolt         │● szavak, mondatok, rovid szovegek     │
│● visszameselesi gyakorlatok - a betuk│mintabol kiindulva;                    │helyes irasanak megfigyeles et celzo   │
│meseje.                               │● visszameselesi gyakorlatok-betumesek │gyakorlatok;                           │
│                                      │mesek.                                 │● szavak szotagolasanak, sorvegi       │
│                                      │                                       │elvalasztasanak gyakorlasa;            │
│                                      │                                       │● lapon valo elhelyezes megfigyelesenek│
│                                      │                                       │gyakorlasa                             │
│                                      │                                       │● irott szoveg jellegzetes elemeinek   │
│                                      │                                       │(cim, szerzo, bekezdesek stb.)         │
│                                      │                                       │felismereset celzo gyakorlatok.        │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.4. Nyomtatott nagybetuk, valamint   │3.4. Nyomtatott nagy- es kisbetuvel    │3.4. Nyomtatott nagy- es kisbetuvel,   │
│gyakran haszalt, rovid, kozvetlen     │irt, gyakran haszalt, kozvetlen        │valamint folyoirassal irt, kozvetlen   │
│kornyezetre vonatkozo, nyomtatott     │kornyezetre vonatkozo szavak           │kornyezetre vonatkozo szavak es        │
│nagybetuvel irt szavak felismerese    │felismerese                            │mondatok felismerese                   │
│● kezzel irt nyomtatott nagybetuk     │● nyomtatott nagy- es kisbetuk         │● nyomtatott betukkel, valamint        │
│felismereset celzo gyakorlatok;       │felismereset celzo gyakorlatok;        │folyoirassal irt egy/tobbszotagu szavak│
│● betuk kozotti hasonlosagok es       │● nyomtatott betukkel irt egyszotagu   │felismereset celzo gyakorlatok;        │
│kulonbozosegek felismerese;           │szavak felismereset celzo gyakorlatok; │● nyomtatott vagy kezirassal irt       │
│● egyszotagu szavak felismereset celzo│● a gyermekek altalt leirt betuk es    │alapszavak es mondatok felismereset    │
│gyakorlatok;                          │egy/tobbszotagu szavak, mondatok       │celzo gyakorlatok;                     │
│● a gyermekek altalt leirt betuk es   │felismeresenek jatekos gyakorlasa.     │● nyomtatott es/vagy a gyermekek altalt│
│egyszotagu szavak felismeresenek      │                                       │irt egy/tobbszotagu szavak es mondatok │
│jatekos gyakorlasa.                   │                                       │felismereset celzo jatekos gyakorlatok.│
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

4. Az irasbeli kifejezokepesseg kulonbozo kommunikacios helyzetekben



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│        Elokeszito osztaly            │          I. osztaly                   │         II. osztaly                   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.1. Egyszeru kozlesek ujraalkotasa   │4.1. Egyszeru kozlesek alkotasa ismeros│4.1. Egyszeru kozlesek alkotasa        │
│megszokott kommunikacios helyzetekben │kommunikacios helyzetekben             │kulonbozo kommunikacios helyzetekben   │
│● kulonbozo uzenetek (pl. udvozletek) │● kulonbozo uzenetek alkotasa (pl.     │● kulonbozo uzenetek alkotasa (pl.     │
│ujraalkotasa/alkotasa rajz, kollazs   │udvozletek, meghivok stb.) rajzok,     │udvozletek, meghivok stb.) rajzok,     │
│stb. formajaban, kepek/betuk          │kollazs, kepek, betuk, mondatok stb.   │betuk, mondatok stb. felhasznalasaval  │
│felhasznalasaval                      │felhasznalasaval                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.2. A nagy nyomtatott betuk          │4.2. Szavak es mondatok irasa nagy es  │4.2. Szavak es bovitett mondatok irasa │
│korvonalainak megformalasa kulonbozo  │kis nyomtatott betukkel                │nagyes kisbetukkel, nyomtatott es      │
│anyagokbol                            │● nyomtatott nagy- es kisbetuk         │folyoirassal                           │
│● betuk megformalasa viaszbol,        │megformalasa viaszbol, agyagbol stb.   │● helyesirasi gyakorlatok              │
│agyagbol stb.                         │● betuk formajanak visszaadasa         │● egyszeru mondatok iras-,             │
│● betuk formajanak visszaadasa        │kulonbozo modon: kijarva, ujjal a      │tollbamondas-, masolasgyakorlatai,     │
│kulonbozo modon: kijarva, ujjal a     │levegoben, padon stb.;                 │kulonos figyelemmel a nagy kezdobeture │
│levegoben, padon stb.;                │● megformalt vagy kulonbozo anyagokbol │es a kozpontozasi jelekre;             │
│● megformalt vagy kulonbozo anyagokbol│"kidomboritott" betuk kitapogatasa;    │● tomondatok atalakitasa bovitett      │
│"kidomboritott" betuk kitapogatasa;   │● a kez finommozgasanak es a           │mondatokka (a terminologia             │
│● a kez finommozgasanak es a          │mozgaskoordinacionak a fejlesztese     │hasznalata nelkul);                    │
│mozgaskoordinacionak a fejlesztese    │rajzolassal, gyongyfuzessel,           │● ismeretlen szavak stb. beillesztese  │
│rajzolassal, gyongyfuzessel,          │formazassal, adott kontur utani        │sajat kijelentesekbe;                  │
│formazassal, adott kontur utani       │papirtepessel stb.                     │● rovid szovegek alkotasa kep vagy     │
│papirtepessel stb.                    │● a betumese, es tanar altal a tablan  │kerdessorozat alapjan;                 │
│● a betumese, es tanar altal a tablan │megmutatott minta alapjan nagy- es     │● szepiras-gyakorlatok;                │
│megmutatott minta alapjan nagy        │kisbetuk megrajzolasa viaszkretaval,   │● szavak kozti tavolsag helyes         │
│nyomtatott betuk megrajzolasa         │-ceruzaval, vastag ceruzaval;          │megbecsulesenek gyakorlasa.            │
│viaszk retaval, -ceruzaval;           │● az irasra hasznalt felulet megfelelo │                                       │
│● az irasra hasznalt felulet megfelelo│elhelyezese a sajat testhez            │                                       │
│elhelyezese a sajat testhez           │viszonyitva;                           │                                       │
│viszonyitva;                          │● jatekos tajekozodas az irasterben:   │                                       │
│● jatekos tajekozodas az irasterben:  │fent, lent, balra, jobbra, folotte,    │                                       │
│fent, lent, balra, jobbra, folotte,   │alatta stb.;                           │                                       │
│alatta stb.;                          │● abece betuinek (nyomtatott nagy-     │                                       │
│● abece betuinek (nyomtatott          │es kisbetuk) rajzos abrazolasi         │                                       │
│nagybetuk) rajzos abrazolasi          │gyakorlatai.                           │                                       │
│gyakorlatai.                          │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.3. Irott kozlesek iranti erdeklodes │4.3. Irott kozlesek iranti erdeklodes  │4.3. Irott kozlesek iranti erdeklodes  │
│tanusitasa                            │tanusitasa ismert nyelvi kornyezetben  │tanusitasa kulonbozo nyelvi            │
│● kulonbozo uzenetek "irasa", rajzok, │● kulonbozo uzenetek "irasa", rajzok,  │kornyezetekben                         │
│spontan modon kitalalt szimbolumok    │spontan modon kitalalt szimbolumok     │● kijelento, felkialto es kerdo        │
│felhasznalasaval;                     │felhasznalasaval;                      │mondatok helyes irasanak gyakorlasa;   │
│● sajat konyv (epochafuzet)           │● sajat konyv (epochafuzet)            │● szemelyre szabott orarend keszitese; │
│letrehozasa;                          │letrehozasa;                           │● sajat konyv (epochafuzet) keszitese; │
│● orarend keszitese szin- vagy        │● orarend keszitese szinkoddal vagy    │● osztalynaplo letrehozasa es vezetese │
│szimbolumkod felhasznalasaval;        │szavak, szimbolumok felhasznalasaval;  │rajzok, fenykepek, szimbolumok, szavak,│
│● osztalynaplo letrehozasa es vezetese│● osztalynaplo letrehozasa es vezetese │mondatok, szovegek felhasznalasaval;   │
│rajzok, fenykepek, szimbolumok        │rajzok, fenykepek, szimbolumok,        │● kulonbozo cellal irott szovegek      │
│hasznalataval;                        │szavak, mondatok hasznalataval;        │(uzenetek, udvozletek stb.) alkotasa   │
│● 12 agu ev-fa rajzolasa, amelyen a   │● 12 agu ev-fa rajzolasa, amelyen a    │(kozles, kervenyezes,                  │
│gyumolcsok a gyermekek szuletesnapjai;│gyumolcsok a gyermekek szuletesnapjai; │koszonetnyilvanitas stb.).             │
│● minialbumok keszitese kepek, rajzok,│● minialbumok keszitese kepek, rajzok, │                                       │
│irott szoveg, szimbolumok             │irott szoveg, szimbolumok              │                                       │
│felhasznalasaval.                     │felhasznalasaval.                      │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

TANULASI TARTALMAK



┌────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│                │        Elokeszito osztaly        │         I. osztaly             │       II. osztaly               │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Iras, olvasas   │- Epochafuzet, rajzok             │- Epochafuzet, rajzok           │- Epochafuzet                    │
│                │- Konyv - kotet, borito, lap,     │- Konyv - kotet, borito, lap,   │- Konyv. Szoveg elhelyezese      │
│                │oldal, lapszamozas, iranyok a     │oldal, lapszamozas, iranyok a   │a lapon.                         │
│                │lapon                             │lapon                           │- Szoveg. Cim. Szerzo            │
│                │- A gyermekek altal irt nagy      │- A gyermekek altal irt         │- A gyermekek altal irt folyoiras│
│                │nyomtatott betuk                  │nyomtatott nagy- es kisbetuk    │betui                            │
│                │- Leirt betuk olvasasa            │- Az abece (nyomtatott nagy-    │- Az abece (irott nagy- es       │
│                │                                  │es kisbetuk)                    │kisbetuk)                        │
│                │A meselt szovegek a magyar es a   │- Egy- es tobbszotagu szavak    │- Egy- es tobbszotagu szavak     │
│                │vilagirodom mesevilagabol         │olvasasa                        │olvasasa                         │
│                │szarmazzanak. A tanito kis        │                                │- Irodalmi szoveg                │
│                │terjedelmu verses vagy prozai     │A meselt szovegek a magyar es a │- Elbeszeles                     │
│                │irodalmi szovegeket, valamint nem │vilagirodom mesevilagabol       │- Reszletek meselese,            │
│                │irodalmi szovegeket is hasznalhat,│szarmazzanak. A tanito kis      │szoban/irasban. Szoveg           │
│                │fokozatosan bovulo terjedelemben. │terjedelm verses vagy prozai    │ujrameselese szoban.             │
│                │                                  │irodalmi szovegeket, valamint   │Szereplok felismerese            │
│                │                                  │nem irodalmi szovegeket is      │- Lirai szoveg: valtozatos temaju│
│                │                                  │hasznalhat, fokozatosan bovulo  │versek                           │
│                │                                  │terjedelemben.                  │                                 │
│                │                                  │                                │A hasznalt szovegek az           │
│                │                                  │                                │allatortenetek, fabulak es       │
│                │                                  │                                │legendak vilagabol szarmazzanak. │
│                │                                  │                                │A tanito kis terjedelm verses    │
│                │                                  │                                │vagy prozai irodalmi szovegeket, │
│                │                                  │                                │valamint nem irodalmi szovegeket │
│                │                                  │                                │is hasznalhat. Az irodalmi       │
│                │                                  │                                │szovegek tanulmanyozasa soran    │
│                │                                  │                                │figyelni kell a helyes,          │
│                │                                  │                                │folyekony es kifejezo olvasasra, │
│                │                                  │                                │az ismeretlen szavak megertesere.│
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Kommunikacio    │Szobeli kommunikacio:             │Szobeli kommunikacio:           │Szobeli kommunikacio:            │
│                │- Helyes kiejtest fejleszto       │- Helyes kiejtest fejleszto     │- Helyes kiejtest fejleszto      │
│                │gyakorlatok                       │gyakorlatok                     │gyakorlatok                      │
│                │- Evszakokhoz, evkor unnepeihez,  │- Evszakokhoz, evkor unnepeihez,│- Versek, szojatekok             │
│                │termeszethez es termeszeti        │termeszethez es termeszeti      │- Mondat. Mondatok intonalasa    │
│                │jelensegekhez, testreszekhez stb. │jelensegekhez, testreszekhez    │- Parbeszed                      │
│                │kapcsolodo versek                 │stb. kapcsolodo versek          │                                 │
│                │                                  │- Szojatekok, mondokak a        │                                 │
│                │- Szojatekok, mondokak a          │gyermekfolklorbol               │                                 │
│                │gyermekfolklorbol                 │- Magyar es mas nepek mesei     │                                 │
│                │- Magyar es mas nepek mesei       │- A tanito altal alkotott       │                                 │
│                │- A tanito altal alkotott mesek a │betumesek visszameselese        │                                 │
│                │betuk bevezetesehez               │- Szo, mondat, parbeszed        │                                 │
│                │                                  │                                │                                 │
│                │Irasbeli kommunikacio:            │Irasbeli kommunikacio:          │Irasbeli kommunikacio:           │
│                │- Nyomtatott nagybetuk            │                                │- Folyoras betui                 │
│                │                                  │- Nyomtatott nagy- es kisbetuk  │- Folyoiras, szepiras            │
│                │                                  │- Szotagok, szavak, mondatok;   │- Helyes elhelyezes a lapon: cim,│
│                │                                  │helyes elhelyezes a lapon       │ bekezdesek, szokozok betartasa  │
│                │                                  │(szokozok betartasa)            │- Helyesiras. Szavak helyes irasa│
│                │                                  │                                │- Kozpontozas. Kozpontozasi      │
│                │                                  │                                │jelek: pont, kerdojel,           │
│                │                                  │                                │felkialtojel, gondolatjel,       │
│                │                                  │                                │kettospont, vesszo               │
│                │                                  │                                │A tollbamondas szovegei rovidek  │
│                │                                  │                                │lesznek                          │
│                │                                  │                                │                                 │
│                │Megvalositas:                     │Megvalositas:                   │Megvalositas:                    │
│                │- Kezzel irt vagy kinyomtatott,   │- Kezzel irt vagy kinyomtatott, │- Funkcionalis iras (gyakorlati, │
│                │nyomtatott nagybetuk, szavak      │nyomtatott nagy- es kisbetuk,   │kozlesi cellal). Szovegmasolasok.│
│                │masolasa                          │szavak masolasa                 │Tollbamondasok. Uzenet.          │
│                │                                  │                                │- Imaginativ iras                │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│A kommunikacio  │- Nyomtatott nagy- es kisbetuk    │- Mondat, szo, szotag.          │- Szokincs                       │
│alkoto elemei   │Csak intuitivan, a fogalmak       │Csak intuitivan, a fogalmak     │- Szo - jelentessel tarsitott    │
│                │meghatarozasa nelkul dolgozva.    │meghatarozasa nelkul dolgozva.  │hangcsoport. Hasonlo jelentesu   │
│                │- A magyar nyelv hangjai. Maganes │- A magyar nyelv hangjai. Magan-│szavak. Ellentetes jelentesu     │
│                │massalhangzok artikulalasa.       │es massalhangzok artikulalasa.  │szavak.                          │
│                │A "maganhangzo", "massalhangzo"   │A "maganhangzo", "massalhangzo" │- Fonetikai fogalmak             │
│                │kifejezesek hasznalata nelkul.    │kifejezesek hasznalata nelkul.  │- Hang es bet, kapcsolatuk.      │
│                │                                  │                                │Massalhangzok, maganhangzok.     │
│                │                                  │                                │Szotag. Szavak szotagolasa -     │
│                │                                  │                                │sorvegi elvalasztas. Abece -     │
│                │                                  │                                │aktualizalas                     │
└────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘

                              MODSZERTANI UTMUTATO

    Az anyanyelv tanitasanak kiemelt szerepe van az egesz nevelesben, hisz az anyanyelv egyedi szerepet jatszik a szemelyiseg fejlodeseben, a gondolkodasi strukturak kialakulasaban. A nyelv a kolcsonos megertes alapveto eszkoze, igy a neveles elsodleges eszkoze is. Segitsegevel a gyermek lelki es szellemi fejlodeset alakithatjuk. A nyelvi mintak kulturat, ertekeket kozvetitenek, de a tarsas kapcsolatok kialakitasat, szelesiteset is lehetove teszik. Az anyanyelvi ismeretek bovulese az informacioszerzes szelesiteset, a problemamegoldo keszseg gyarapodasat jelenti a teljes oktatasi-nevelesi folyamatban.
    Az anyanyelv oktatasa soran alapveto celkituzes a tanulok nyelvhasznalatanak tudatositasa es fejlesztese. A kisgyerekkori spontan szines nyelvhasznalat megorzese, es a nyelv mukodesenek a megertese egyarant fontosak. Az anyanyelvi foglalkozasokon - mint minden mas foglalkozason - a tanar munkajat a gyerekek eletkori sajatossagai hatarozzak meg, ennek megfeleloen kell kivalasztania a megfelelo oktatasi modot es tevekenyseget.
    Az elokeszito es elso, masodik osztalyban az anyanyelvi fogalkozasok is - mint minden mas - a gyerek termeszetes kivancsisagara es mozgasigenyere epulnek. A gyermekek tevekenysegei kepessegek es keszsegek valtozatos skalajat szolitjak meg. A hangsuly az ertelmes, a gyermek szamara is atlathato tevekenysegek megelesere, atelesere tevodik. Ebben az eletkorban a gyermekek nevelese tevekenysegeken alapul, a tettek pedagogiajat jelenti. Ezert ez az iranyultsag a gyermek egeszet szolitja meg. A folyamatok, melyben reszt vesz, minden erzekszervet bevonjak, mozgositjak erzelmeit, megerteset es fantaziajat.
    Elokeszito es elso osztalyban nagy hangsulyt fektetunk a nagymozgasok, valamint a fonemahallas gyakorlasara, kialakitasara, hiszen ezek a keszsegek kepezik majd az iras es olvasas alapjait.
    Masodik osztalyban kiemelt szerepet kap az olvasas keszsegszintre valo emelese, valamint az alapveto helyesirasi szabalyok tudatos alkalmazasa.
    A gyermekek egyeni kiserese ezeken az evfolyamokon azt jelenti, hogy a pedagogus megfigyeli a gyermek fejlodeset, rendszeresen dokumentalja, majd a fejlodest elosegito lepeseket - az egyeni beszelgetesek alkalmaval a szulokkel is megosztva, megbeszelve - gyakorlatba ulteti.
    Ajanlott, hogy a az iskolai tevekenysegeket figyelmesen, kiegyensulyozottan szervezze meg a pedagogus, elkerulve a gyermekekek alul- vagy tulterheleset. Alapveto fontossagu a nap es a het egeszseges ritmusanak kialakitasa. Az evszakok es az evkor unnepei idovel ismerosse formaljak az ev strukturajat. A ritmikus resz versei, enekei kovetik ezt a szerkezetet.
    Minden enek, vers kozosen, korusban hangzik el mind a nap elejen, a ritmikus reszben, mind a honap-/ evszakunnepelyeken.
    A tanito naponta meset, fabulat, legendat (lasd Bevezeto) mesel/ olvas, amelyet a gyermekek utolag ujrameselhetnek.

                               AJANLOTT IRODALOM

    Benedek Elek, Illyes Gyula, Arany Laszlo, Grimm testverek stb. nepmesegyujtemenyei
    Weores Sandor, Kanyadi Sandor, Szilagyi Domokos, Zelk Zoltan, Tamko Sirato Karoly, Nemes
    Nagy Agnes, Szabo Lorinc, Csanadi Imre, Demeny Peter, Kovacs Andras Ferenc, Devecsery
    Gabor, Osvath Erzsebet stb. gyermekversei
    Petres Csaba (szerk.): Tucsok koma, gyere ki!
    Forrai Katalin: Enek az ovodaban
    T. Aszodi Eva (szerk.): Cini-cini muzsika
    Toro Jolan - Tanczos Ibolya: A beszedfejlesztes tanitoi kezikonyve
    Gazda Klara: Gyermekvilag Esztelneken
    Haider Edit (szerk.): Bujj, bujj, zold ag...
    Montagh Imre: Tiszta beszed
    Jakob Streit: Allattortenetek; A mehek elete; Hadd legyek a testvered
    Szentkuti Marta: Akik meghallottak Isten hivasat
    Selma Lagerlof: Krisztus legendak

                                  BIBLIOGRAFIA

    Carlgren Frans, Klingborg Arne, Szabadsagra neveles. Torok Sandor Waldorf-pedagogiai Alapitvany, 2003.
    Kulcsar Gabor, Az iras-olvasas tanitasa a Waldorf iskolaban, KFPT, Budapest, 2004.
    Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf
    Curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000.
    Steiner Rudolf, Atalanos embertan, Genius, Budapest, e.n.
    Steiner Rudolf, A neveles muveszete. Metodika-didktika, Genius, Budapest, e.n.
    Steiner Rudolf, A neveles muveszete. Szeminariumi beszelgetesek, Genius, Budapest, e.n..
    Vekerdy Tamas, A Waldorf iskola elso harom evenek programjarol. In: U.o: Milyen iskola kell a gyerekeknek, Filum, 2003.
    *** A magyarorszagi Waldorf-iskolak kerettanterve. 2013

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                      COMUNICARE ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ
                  Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                       ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF*)
──────────
     *) Traducere
──────────

    TRADUCERE DIN LIMBA MAGHIARĂ

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Pedagogia Waldorf a dezvoltat un concept propriu cu privire la studiul limbii şi literaturii materne. Acesta a luat naştere din analiza modului în care interacţionează două forţe polare, cu legităţi specifice: receptarea mesajului oral/scris şi formele convenţionale de exprimare orală/scrisă. Din interacţiunea acestora ia naştere capacitatea de comunicare ce se concretizează la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stărilor, sentimentelor şi opiniilor proprii. În esenţă, acesta este scopul comunicării în limba maternă.
    Limba este un proces viu, în permanentă transformare, însă la baza ei stau legităţi general valabile - forme şi structuri stabile - care îşi au originea în vremuri îndepărtate. De aici s-a născut necesitatea selectării de către învăţător a acelor texte care au valoare artistică şi care stau la baza creaţiei literare actuale. Astfel, povestirea zilnică a învăţătorului, în partea de final a orei principale, indiferent de materia predată, ocupă un spaţiu larg în desfăşurarea activităţilor didactice din şcolile Waldorf: basme în clasa pregătitoare şi în clasa I, fabule şi legende în clasa a II-a, texte biblice din Vechiul Testament în clasa a III-a, mitologie în clasa a IV-a etc. Textele povestite sunt apoi repovestite de copii, care preiau cu uşurinţă elemente specifice de limbaj, astfel încât se realizează atingerea unui obiectiv esenţial - dezvoltarea capacităţii de receptare şi de exprimare a mesajului oral.
    Un element specific pedagogiei Waldorf este partea ritmică. Aceasta presupune afectarea unui timp, de regulă 20-30 min. la începutul fiecărui curs principal, în care învăţătorul şi copiii rostesc împreună poezii şi frământări de limbă, intonează cântece, în alternanţă. Acest moment al zilei de şcoală se constituie ca fundament pentru latura socială a educaţiei. În domeniul lingvistic este cu atât mai necesară o astfel de activitate, cu cât dezvoltarea comunicării (capacitatea de exprimare proprie) nu se poate realiza decât în interacţiune cu ceilalţi semeni, în sfera socialului.
    De o deosebită importanţă pentru pedagogia Waldorf este modul specific în care aceasta aşează, înaintea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/ lectura), capacitatea de exprimare scrisă. Printr-o asemenea răsturnare de situaţie se urmăreşte respectarea unui principiu de bază al pedagogiei contemporane, întrucât este ştiut faptul că achiziţiile cognitive devin mai solide dacă sunt susţinute de activitatea proprie a copilului. Pedagogia Waldorf înţelege prin activitate efortul concret, fizic şi intelectual, pe care îl face copilul. Astfel, în clasa pregătitoare şi în clasa I copiii sunt conduşi întâi către scriere şi apoi către citire. Ei citesc la început numai ceea ce au scris ei înşişi, după modelul învăţătorului. Citirea vine de la sine pentru fiecare copil, în ritm propriu. Copiii sunt activaţi mai uşor în ceea ce priveşte scrisul, care solicită mai puternic motricitatea.
    În predarea literelor, pedagogia Waldorf propune o cale accesibilă vârstei copilului de 6-7 ani. Astfel, învăţătorul porneşte de la o poveste pe care o expune copiilor şi pe care apoi o reia în ziua următoare, realizând pe tablă un desen sugestiv pentru copii. În acelaşi timp, copiii desenează în caietele proprii imaginea din poveste. Din desenul realizat pe tablă şi în caiete se desprinde forma literei, fie din conturul elementelor imaginate, fie din atitudinea personajelor. Accentul se pune în acest fel pe calitatea scrierii şi nu pe cantitate, întrucât copiii sunt îndrumaţi să perceapă formele în relaţie cu simţurile proprii. Cunoştinţele dobândite în acest mod devin mai solide şi au ca bază memoria afectivă, pe care psihologii contemporani o consideră de o eficienţă superioară. Experienţa practică a demonstrat că astfel se acţionează cu succes împotriva apariţiei deficienţelor de scriere-citire. Din această cauză, în funcţie de componenţa clasei şi de gradul de dezvoltare a copiilor, învăţătorul poate introduce scrierea literelor mari de tipar fie în clasa pregătitoare, fie la începutul clasei I.

    Folosirea instrumentelor de scris, de la crete groase de ceară (clasa pregătitoare) la creioane cerate sau creioane colorate (clasele I şi a II-a) la stilou (din clasa a III-a), reprezintă pentru pedagogia Waldorf o cale firească şi necesară de a răspunde cerinţelor de vârstă ale copiilor, cărora li se dezvoltă treptat motricitatea muşchilor fini ai mâinii. În acelaşi timp se are în vedere dezvoltarea simţului estetic. Scrierea caligrafică este exersată în aceeaşi măsură ca şi scrierea ortografică, realizându-se astfel dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.
    Caracterul holistic, interdisciplinar reprezintă un alt element specific pedagogiei Waldorf. Dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă se realizează şi în cadrul altor domenii de învăţământ: arte plastice, muzică etc.
    Programa cuprinde următoarele elemente:
    ● notă de prezentare;
    ● competenţe generale, ce se urmăresc a fi formate de-a lungul ciclului primar;
    ● competenţe specifice, deduse din competenţele generale, care se formează pe durata unui an şcolar;
    ● exemple de activităţi de învăţare;
    ● conţinuturi;
    ● sugestii metodologice;
    ● literatură recomandată
    ● bibliografie.
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba maghiară maternă jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
    - Comunicarea verbală
    - Dezvoltarea abilităţii de citire
    - Dezvoltarea abilităţii de exprimare în scris
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

                              COMPETENŢE GENERALE


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate   │
│ 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare   │
│ 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise                     │
│ 4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare         │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a│1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a │1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a │
│unui scurt mesaj audiat               │unui mesaj oral, accesibil, rostit cu  │unui mesaj din texte accesibile variate│
│● sesizarea relaţiei dintre imaginea  │claritate                              │● sesizarea relaţiei dintre imaginea   │
│desenată şi mesajul audiat;           │● sesizarea relaţiei dintre imaginea   │desenată şi mesajul audiat;            │
│● realizarea unui desen pentru a      │desenată şi mesajul audiat;            │● realizarea unui desen pentru a indica│
│indica despre ce este vorba în mesajul│● realizarea unui desen pentru a indica│o scenă semnificativă din povestirea/  │
│audiat;                               │o scenă semnificativă din povestirea   │fabula audiată;                        │
│● oferirea de răspunsuri scurte la    │audiată;                               │● oferirea de răspunsuri la întrebări  │
│întrebări simple legate de poveştile  │● oferirea de răspunsuri scurte la     │simple legate de povestirile/ fabulele │
│audiate;                              │întrebări simple legate de povestirile │audiate;                               │
│● oferirea de replici afirmative/     │audiate;                               │● oferirea de completări la enunţuri   │
│negative la enunţuri scurte care      │● oferirea de completări la enunţuri   │scurte care testează înţelegerea       │
│testează înţelegerea globală;         │scurte care testează înţelegerea       │globală a textului audiat;             │
│● participarea la jocuri de grup, ca  │globală a textului audiat;             │● participarea la jocuri de grup, ca   │
│urmare a înţelegerii regulilor        │● participarea la jocuri de grup, ca   │urmare a înţelegerii regulilor jocului.│
│jocului.                              │urmare a înţelegerii regulilor jocului.│                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Recunoaşterea câtorva detalii    │1.2. Recunoaşterea unor detalii        │1.2. Recunoaşterea unor detalii        │
│dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi  │dintr-un mesaj rostit cu claritate     │dintr-un text audiat                   │
│rar                                   │● numirea personajului/ personajelor   │● numirea personajului/ personajelor   │
│● numirea personajului/ personajelor  │dintr-o poveste/ povestire/ fabulă     │dintr-o poveste/ povestire/fabulă      │
│dintr-o poveste audiată;              │audiată;                               │audiată;                               │
│● oferirea de răspunsuri la           │● oferirea de răspunsuri la solicitarea│● oferirea de răspunsuri la solicitarea│
│solicitarea de informaţii elementare: │de informaţii elementare: "Cine? Ce?   │de informaţii elementare: "Cine? Ce?   │
│"Cine? Ce? Unde? Cum?";               │Unde? Cum?";                           │Unde? Cum?";                           │
│● oferirea de replici afirmative/     │● oferirea de replici la enunţuri      │● oferirea de replici la enunţuri      │
│negative la enunţuri scurte care      │scurte care vizează diverse informaţii │scurte care vizează diverse informaţii │
│vizează diverse informaţii din text   │din text (ex. numele personajului,     │din text (ex. numele greşit al         │
│(ex. numele greşit al personajului,   │locul corect în care se petrece        │personajului, locul corect în care se  │
│locul corect în care se petrece       │acţiunea, autorul);                    │petrece acţiunea);                     │
│acţiunea);                            │● selectarea detaliului corect dintr-un│● selectarea detaliului corect dintr-un│
│● selectarea detaliului corect        │set de enunţuri/ cuvinte,              │set de enunţuri/ cuvinte;              │
│dintr-un set de enunţuri/cuvinte,     │● îndeplinirea unor instrucţiuni       │● îndeplinirea unei instrucţiuni       │
│utilizând indicarea prin semne;       │exersate prin jocuri;                  │exersate prin jocuri;                  │
│● îndeplinirea unei instrucţiuni      │● îndeplinirea unor sarcini,           │● îndeplinirea unor sarcini,           │
│simple exersate prin jocuri;          │instrucţiuni, adresate individual sau  │instrucţiuni, adresate individual sau  │
│● îndeplinirea unor sarcini,          │grupului;                              │grupului;                              │
│instrucţiuni, adresate individual sau │● formularea de răspunsuri la întrebări│● formularea de răspunsuri la întrebări│
│grupului;                             │despre conţinutul unui text audiat.    │despre conţinutul unui text audiat.    │
│● formularea de răspunsuri la         │                                       │                                       │
│întrebări;                            │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Identificarea sunetului iniţial  │1.3. Identificarea unor sunete, silabe,│1.3. Identificarea sunetelor şi        │
│şi/sau final dintr-un cuvânt, a       │cuvinte din enunţuri rostite cu        │silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în│
│cuvintelor din enunţuri rostite clar  │claritate                              │enunţuri din mesaje rostite cu         │
│şi rar                                │● memorarea unor cuvinte percepute;    │claritate, în contexte de comunicare   │
│● indicarea sunetelor/ silabelor/     │● indicarea sunetelor/silabelor/       │familiare                              │
│cuvintelor percepute prin diferite    │cuvintelor percepute prin diferite     │● indicarea sunetelor/ silabelor/      │
│semne: bătăi din palme, castane puse  │semne: bătăi din palme, ridicarea unui │cuvintelor percepute prin diferite     │
│pe bancă, sărituri etc.               │deget, a unui obiect,                  │semne: bătăi din palme, castane puse pe│
│(ex. "Puneţi pe masă atâtea nuci câte │● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ  │bancă, sărituri etc.;                  │
│cuvinte aţi auzit.");                 │cu voce tare şi în gând;               │● identificarea vocalelor şi           │
│● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ;│● stabilirea poziţiei sau succesiunii  │consoanelor în silabe şi cuvinte;      │
│● stabilirea poziţiei sau succesiunii │cuvintelor din enunţuri orale;         │● formarea unor cuvinte din silabe     │
│cuvintelor din enunţuri orale;        │● dezvoltarea sau simplificarea unui   │date;                                  │
│● dezvoltarea sau simplificarea unui  │enunţ audiat, prin adăugarea sau       │● numărarea cuvintelor dintr-un enunţ  │
│enunţ audiat, prin adăugarea sau      │scoaterea unor cuvinte/ propoziţii;    │cu voce tare şi în gând;               │
│scoaterea unui cuvânt;                │● punerea în corespondenţă a unor      │● dezvoltarea sau simplificarea unui   │
│● punerea în corespondenţă a unui     │mesaje cu imaginile potrivite          │enunţ audiat, prin adăugarea sau       │
│cuvânt rostit cu imaginea potrivită   │desenate.                              │scoaterea unor cuvinte;                │
│desenată.                             │                                       │● jocuri de tip "Fazan", "Cuvinte      │
│                                      │                                       │alintate";                             │
│                                      │                                       │● punerea în corespondenţă a unor      │
│                                      │                                       │cuvinte rostite cu imaginile potrivite │
│                                      │                                       │desenate.                              │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. Manifestarea interesului pentru  │1.4. Manifestarea interesului faţă de  │1.4. Manifestarea interesului faţă de o│
│receptarea mesajelor orale, în        │receptarea mesajelor orale, emise de   │varietate de mesaje orale              │
│contexte de comunicare cunoscute      │mai mulţi interlocutori                │● exerciţii de ascultare şi de         │
│● exerciţii de ascultare şi de        │● exerciţii de ascultare şi de         │confirmare a înţelegerii mesajului     │
│confirmare a înţelegerii mesajului    │confirmare a înţelegerii mesajului     │ascultat;                              │
│ascultat;                             │ascultat;                              │● formulări de răspunsuri la întrebări;│
│● formulări de răspunsuri la întrebări│● formulări de răspunsuri la întrebări;│● exerciţii de ascultare a unor mesaje │
│● exerciţii de ascultare a unor mesaje│● exerciţii de ascultare a unor mesaje │formulate de persoane diferite;        │
│formulate de persoane diferite;       │formulate de persoane diferite;        │● jocuri de rol de tipul "emiţător-    │
│● jocuri de rol de tipul "emiţător-   │● jocuri de rol de tipul "emiţător-    │receptor", vizând formarea             │
│receptor", vizând formarea            │receptor", vizând formarea             │comportamentului de ascultător;        │
│comportamentului de ascultător;       │comportamentului de ascultător;        │● audierea unor poveşti/ fabule spuse  │
│● audierea unor poveşti povestite de  │● audierea unor poveşti spuse de       │de profesor sau de copii;              │
│adulţi sau de copii;                  │profesor sau de copii;                 │● participarea la activităţi de tipul  │
│● participarea la activităţi de tipul │● participarea la activităţi de tipul  │"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor │
│"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor│"tu eşti ecoul meu" (reproducerea unor │enunţuri formulate de adult sau de     │
│enunţuri formulate de adult sau       │enunţuri formulate de adult sau copii);│copii);                                │
│copii);                               │● participarea la activităţi de tipul  │● participarea la activităţi de tipul  │
│                                      │"ce am observat astăzi în drum spre    │"ce am observat astăzi în drum spre    │
│                                      │şcoală", în care copiii ascultă        │şcoală", în care copiii ascultă        │
│                                      │povestiri cu sens spuse de copii sau   │povestiri cu sens spuse de copii sau de│
│                                      │adult.                                 │profesor.                              │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Rostirea corectă a sunetelor şi a│2.1. Rostirea corectă a unor recitative│2.1. Rostirea corectă a unor poezii,   │
│silabelor în enunţuri simple          │poezii, enunţuri proprii               │fabule, a unor enunţuri proprii în     │
│● realizarea zilnică a unei părţi     │● realizarea zilnică a unei părţi      │situaţii variate de comunicare         │
│ritmice în care copiii, aşezaţi în    │ritmice ce are legătură cu anotimpul,  │● realizarea zilnică a unei părţi      │
│cerc, exersează în cor: jocuri de     │sărbătorile anului şi în care copiii,  │ritmice ce are legătură cu anotimpul,  │
│dicţie, frământări de limbă, cântece, │aşezaţi în cerc, exersează în cor:     │sărbătorile anului şi în care copiii,  │
│recitarea de poezii scurte,           │jocuri de dicţie, cântece, recitarea de│aşezaţi în cerc, exersează în cor:     │
│reproducerea de ghicitori şi enunţuri │poezii, reproducerea de ghicitori şi   │jocuri de dicţie, frământări de limbă, │
│scurte ce au legătură cu anotimpul,   │enunţuri scurte etc.;                  │cântece, recitarea de poezii, fabule,  │
│sărbătorile anului;                   │● rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, │reproducerea de ghicitori şi enunţuri  │
│● reglarea tonului, volumului şi      │cu schimbarea tonului, volumului sau   │scurte etc.;                           │
│vitezei vorbirii, prin rostirea       │vitezei vorbirii;                      │● rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, │
│repetată a aceluiaşi enunţ, cu        │● jocuri de cuvinte însoţite de mişcare│cu schimbarea tonului, volumului sau   │
│schimbarea tonului, volumului sau     │ritm;                                  │vitezei vorbirii;                      │
│vitezei vorbirii;                     │● formularea de enunţuri folosind      │● jocuri de cuvinte însoţite de mişcare│
│● jocuri de cuvinte (de tip "Fazan",  │cuvinte date;                          │ritm;                                  │
│în care criteriul poate fi nu numai   │● rostirea cuvintelor cu prelungirea   │● formularea de enunţuri folosind      │
│ultima silabă, ci şi ultimul sunet);  │unor sunete stabilite anterior;        │cuvinte date;                          │
│● formularea de enunţuri folosind     │● reglarea expiraţiei necesare         │● rostirea cuvintelor cu prelungirea   │
│cuvinte date;                         │comunicării verbale prin învăţarea şi  │unor sunete stabilite anterior;        │
│● rostirea cuvintelor cu prelungirea  │exersarea zilnică a cântatului la      │● reglarea expiraţiei necesare         │
│unor sunete stabilite anterior.       │blockflote.                            │comunicării verbale prin învăţarea şi  │
│                                      │                                       │exersarea zilnică a cântatului la      │
│                                      │                                       │blockflote.                            │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Participarea la dialoguri scurte,│2.2. Povestirea unor activităţi la care│2.2. Povestirea parţială sau integrală │
│în situaţii de comunicare uzuală      │a participat direct, prin intermediul  │a unor legende, fabule audiate         │
│● exersarea unor formule de salut, de │unor mesaje simple în contexte         │● întrebări şi răspunsuri referitoare  │
│adresare, prezentare şi solicitare,   │familiare                              │la legenda/fabula audiată;             │
│potrivite interlocutorului, dialoguri │● exersarea unor formule de salut, de  │● povestire cu ajutorul învăţătorului; │
│în diferite contexte, reale sau       │adresare, prezentare şi solicitare,    │● jocuri de roluri având ca suport     │
│simulate, pe teme de interes;         │potrivite interlocutorului, dialoguri  │fabule şi legende;                     │
│● participarea la jocuri de rol: "La  │în diferite contexte, reale sau        │● dramatizări după poveşti cunoscute;  │
│doctor", "La telefon", "În parc", "La │simulate, pe teme de interes;          │● exerciţii de identificare a titlului,│
│cumpărături", "O zi în familie",      │● participarea la jocuri de rol;       │a autorului, a textului propriu-zis.   │
│"Aniversări" etc.;                    │● formularea de sarcini, instrucţiuni  │                                       │
│● formularea de sarcini, instrucţiuni │adresate colegilor;                    │                                       │
│adresate colegilor;                   │● formularea, completarea de enunţuri  │                                       │
│● formularea, completarea de enunţuri │care să conţină comparaţii sau         │                                       │
│care să conţină comparaţii sau        │distincţii între obiecte familiare.    │                                       │
│distincţii între obiecte familiare.   │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Manifestarea interesului pentru a│2.3. Manifestarea interesului pentru a │2.3. Manifestarea interesului pentru a │
│exprima oral idei, în contexte uzuale │exprima oral idei, în contexte         │exprima oral idei, păreri şi sentimente│
│● exerciţii de stimulare şi dezvoltare│familiare                              │în contexte variate                    │
│a iniţiativei comunicative şi a       │● exerciţii de stimulare şi dezvoltare │● exerciţii de stimulare şi dezvoltare │
│capacităţii de a interveni în actul   │a dorinţei de comunicare şi a          │a iniţiativei de comunicare şi a       │
│comunicării;                          │capacităţii de a interveni în actul    │capacităţii de a interveni în actul    │
│● exerciţii de utilizare a unor       │comunicării;                           │comunicării;                           │
│formule de adresare, de menţinere şi  │● exerciţii-joc de utilizare a unor    │● exerciţii-joc de utilizare a unor    │
│de încheiere a unui dialog;           │formule de adresare, de menţinere şi de│formule de adresare, de menţinere şi   │
│● conversaţii în grup pe teme date;   │încheiere a unui dialog;               │de încheiere a unui dialog.            │
│● dramatizări după poveşti cunoscute. │● dramatizări după poveşti cunoscute.  │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.4. Familiarizarea cu regulile       │2.4. Familiarizarea cu regulile        │2.4. Aplicarea regulilor elementare ale│
│elementare ale comunicării într-un    │elementare ale comunicării într-un grup│comunicării în situaţia participării la│
│dialog                                │● conversaţii în grup pe teme date;    │o discuţie în clasă                    │
│● exersarea unor reguli de comunicare │● exersarea unor reguli de comunicare  │● discuţii, în perechi şi în grup, pe  │
│eficientă: vorbire pe rând, ascultare,│eficientă: vorbire pe rând, ascultare, │teme date;                             │
│păstrarea ideii - ex. "Spune şi dă mai│păstrarea ideii - ex. "Spune şi dă mai │● exersarea unor reguli de comunicare  │
│departe", "Repetă şi continuă",       │departe", "Continuă povestea",         │eficientă: vorbire pe rând, ascultare, │
│"Statuile vorbitoare" etc.;           │"Statuile vorbitoare" etc.;            │păstrarea ideii - ex. "Spune mai       │
│● dezvoltarea iniţiativei comunicative│● dezvoltarea iniţiativei de comunicare│departe", "Continuă povestea" etc.;    │
│şi a capacităţii de a interveni       │şi a capacităţii de a interveni        │● dezvoltarea iniţiativei de comunicare│
│politicos în actul comunicării;       │politicos în actul comunicării în      │şi a capacităţii de a interveni        │
│● solicitarea de informaţii           │contexte formale (ora de curs) şi      │politicos în actul comunicării în      │
│suplimentare pentru clarificarea unor │nonformale (recreaţii, drumeţii etc.); │contexte formale (ora de curs) şi      │
│nelămuriri.                           │● solicitarea politicoasă de informaţii│nonformale (recreaţii, drumeţii etc.); │
│                                      │suplimentare, în contexte formale (ora │● jocuri de rol "emiţător-receptor",   │
│                                      │de curs) şi nonformale (recreaţii,     │vizând formarea comportamentului de    │
│                                      │drumeţii etc.), pentru clarificarea    │ascultător.                            │
│                                      │unor nelămuriri.                       │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. Manifestarea curiozităţii pentru │3.1. Manifestarea curiozităţii pentru  │3.1. Manifestarea curiozităţii pentru  │
│decodarea semnificaţiei unor mesaje   │decodarea semnificaţiei unor mesaje    │decodarea semnificaţiei unor mesaje    │
│exprimate pe suport vizual            │exprimate pe suport vizual             │exprimate pe suport vizual şi în scris,│
│● observarea cărţilor de diverse forme│● observarea cărţilor de diverse forme,│în contexte variate                    │
│dimensiuni, grosimi etc.;             │dimensiuni, grosimi etc.;              │● observarea cărţilor în vederea       │
│● observarea a diferite suporturi de  │● confecţionarea cărţii proprii -      │identificării titlului, autorului etc.;│
│lectură (ex.: carte de colorat, carte │caietul de epocă;                      │● confecţionarea cărţii proprii -      │
│de poveşti cu ilustraţii, carte ce    │● observarea şi utilizarea diferitelor │caietul de epocă;                      │
│conţine doar text etc.);              │suporturi de lectură (ex.: carte de    │● observarea şi utilizarea diferitelor │
│● confecţionarea cărţii proprii -     │colorat, carte de poveşti cu ilustraţii│suporturi de lectură (ex.: carte de    │
│caietul de epocă.                     │carte ce conţine doar text etc.).      │poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine│
│                                      │                                       │doar text, carte de poezii etc.).      │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.2. Identificarea semnificaţiei unor │3.2. Identificarea semnificaţiei unor  │3.2. Identificarea semnificaţiei unor  │
│simboluri care transmit mesaje de     │simboluri care transmit mesaje din     │simboluri care transmit mesaje, în     │
│necesitate imediată, din contextul    │contextul familiar                     │contexte variate                       │
│uzual                                 │● identificarea semnificaţiei unor     │● exerciţii de intonare corectă a      │
│● identificarea semnificaţiei unor    │simboluri întâlnite în situaţii        │propoziţiilor enunţiative, exclamative │
│simboluri întâlnite în situaţii       │cotidiene: stema ţării, a oraşului,    │şi interogative (fără menţionarea      │
│cotidiene: M - Metrou, H - Spital,    │unele semne de circulaţie (staţie,     │terminologiei);                        │
│I - Informaţii, intrare, ieşire, P -  │pistă pentru biciclete, trecere de     │● exerciţii de citire a unui text      │
│parcare, trecere de pietoni, culori   │pietoni, culori semafor etc.);         │cunoscut, cu adaptarea intonaţiei      │
│semafor etc.;                         │● punerea în corespondenţă a           │impuse de semnele de punctuaţie;       │
│● sortarea unor semne, simboluri      │imaginilor cu mesaje orale indicate;   │● exerciţii de recitare expresivă de   │
│grafice identice;                     │● decodarea unor mesaje, indicatoare   │poezii şi fabule;                      │
│● punerea în corespondenţă a          │din clasă/ şcoală;                     │● identificarea semnificaţiei unor     │
│imaginilor cu mesaje orale indicate;  │● crearea cu ajutorul copiilor a unor  │simboluri întâlnite în fabule şi       │
│● decodarea unor mesaje, indicatoare  │simboluri pentru mesaje utile în       │legende;                               │
│din clasă/şcoală;                     │clasă/ şcoală.                         │● punerea în corespondenţă a unor      │
│● crearea cu ajutorul copiilor a unor │                                       │simboluri întâlnite în fabule şi       │
│simboluri pentru mesaje utile în      │                                       │legende cu trăsături omeneşti;         │
│clasă/ şcoală.                        │                                       │● crearea de către copii a unor        │
│                                      │                                       │simboluri pentru mesaje utile în viaţa │
│                                      │                                       │de zi cu zi.                           │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.3. Desprinderea formei literelor    │3.3. Desprinderea formei literelor mari│3.3. Desprinderea formei literelor     │
│mari de tipar                         │şi mici de tipar                       │mari/mici de tipar şi de mână şi a     │
│● exersarea desenului cu ajutorul     │● exersarea desenului cu ajutorul      │regulilor de bază folosite la scrierea │
│cuburilor şi creioanelor ceracolor;   │cuburilor şi creioanelor ceracolor;    │unor cuvinte, propoziţii, a unor texte │
│● exerciţii de asociere a obiectului  │● exerciţii de asociere a sunetelor cu │scurte                                 │
│cu litera şi cu sunetul prin povestea │literele de tipar, pornind de la       │● exersarea desenului tematic cu       │
│literelor, imaginea desenată pe tablă │povestea literelor, modelul desenat pe │ajutorul cuburilor şi creioanelor      │
│şi în caiete;                         │tablă şi în caiete;                    │ceracolor;                             │
│● exerciţii de repovestire - povestea │● exerciţii de repovestire - povestea  │● exerciţii de asociere a sunetelor cu │
│literelor.                            │literelor, basme.                      │literele de mână pornind de la modelul │
│                                      │                                       │desenat pe tablă şi în caiete;         │
│                                      │                                       │● exerciţii de observare a             │
│                                      │                                       │corectitudinii scrierii unor cuvinte,  │
│                                      │                                       │propoziţii, texte scurte;              │
│                                      │                                       │● exerciţii de despărţire a cuvintelor │
│                                      │                                       │în silabe la capăt de rând etc.;       │
│                                      │                                       │● exerciţii de observare a încadrării  │
│                                      │                                       │în pagină;                             │
│                                      │                                       │● exerciţii de recunoaştere a          │
│                                      │                                       │elementelor specifice unui text scris: │
│                                      │                                       │titlul, autorul, alineate etc.         │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.4. Recunoaşterea literelor mari de  │3.4. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale,│3.4. Recunoaşterea unor cuvinte şi     │
│tipar şi a unor cuvinte uzuale scurte │scrise cu litere mari şi mici de tipar │propoziţii, scrise cu litere mari şi   │
│scrise cu litere mari de tipar, din   │din mediul familiar                    │mici de tipar şi de mână, din mediul   │
│universul imediat                     │● exerciţii de identificare a literelor│familiar                               │
│● exerciţii de identificare a         │mari şi mici de tipar;                 │● exerciţii de identificare a          │
│literelor mari de tipar scrise cu     │● exerciţii de identificare a unor     │cuvintelor monosilabice şi             │
│mâna;                                 │cuvinte monosilabice scrise cu litere  │plurisilabice scrise cu litere de tipar│
│● identificarea de asemănări şi       │de tipar;                              │şi de mână;                            │
│deosebiri între litere;               │● jocuri de identificare a literelor şi│● exerciţii de identificare a unor     │
│● exerciţii de identificare a unor    │cuvintelor monosilabice/ plurisilabice,│cuvinte de bază şi propoziţii tipărite │
│cuvinte monosilabice;                 │a unor propoziţii scrise de copii.     │şi/ sau scrise cu litere de mână;      │
│● jocuri de identificare a literelor  │                                       │● jocuri de identificare a unor cuvinte│
│şi a unor cuvinte monosilabice scrise │                                       │monosilabice/ plurisilabice, a unor    │
│de copii cu litere mari de tipar.     │                                       │propoziţii tipărite şi/ sau scrise de  │
│                                      │                                       │copii.                                 │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.1. Reproducerea unor mesaje simple, │4.1.Crearea unor mesaje, în contexte   │4.1. Crearea unor mesaje, în contexte  │
│în contexte uzuale de comunicare      │familiare de comunicare                │variate de comunicare                  │
│● exerciţii de reproducere/ creare a  │● exerciţii de creare a unor mesaje    │● exerciţii de creare a unor mesaje    │
│unor mesaje diverse (ex. felicitări)  │diverse (ex. felicitări, invitaţii la  │diverse (ex. felicitări, programe/     │
│folosind imagini/litere prin desen,   │serbări) folosind desene, colaje,      │invitaţii la serbări) folosind desene, │
│colaj etc.                            │imagini cuvinte/ propoziţii etc.       │cuvinte, propoziţii etc.               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.2. Trasarea contururilor literelor  │4.2. Scrierea de cuvinte şi propoziţii │4.2. Scrierea de cuvinte şi propoziţii │
│mari de tipar, prin intermediul unei  │simple, cu litere mari şi mici de tipar│dezvoltate, cu litere mari şi mici, de │
│varietăţi de materiale                │● modelarea literelor mari şi mici de  │mână şi de tipar, cu ajutorul unei     │
│● modelarea literelor din ceară, lut, │tipar, din ceară, lut, aluat, pastă de │varietăţi de materiale                 │
│aluat, pastă de hârtie etc.;          │hârtie etc.;                           │● exerciţii de scriere a unor cuvinte  │
│● exerciţii de redare a formei literei│● exerciţii de redare a formei literei │care conţin grupuri de sunete, grupuri │
│(semnul pentru sunet) în diferite     │(semnul pentru sunet) în diferite      │de litere, aglomerări de consoane;     │
│modalităţi: mers, cu degetul în aer,  │modalităţi: mers, cu degetul în aer,   │● exerciţii de scriere, dictare, copie-│
│pe bancă etc.;                        │pe bancă etc.;                         │re a unor propoziţii simple, de folosi-│
│● pipăirea literelor modelate sau     │● pipăirea literelor modelate sau      │re a majusculei şi a semnelor de       │
│"tipărite" în relief pe diferite      │"tipărite" în relief pe diferite       │punctuaţie etc.;                       │
│suporturi;                            │suporturi;                             │● exerciţii de transformare a          │
│● exersarea musculaturii fine a mâinii│● exersarea musculaturii fine a mâinii │propoziţiilor simple în propoziţii     │
│şi a coordonării mişcărilor prin desen│şi a coordonării mişcărilor prin desen,│dezvoltate (fără referire la           │
│înşirare de mărgele, modelaj, ruperea │înşirare de mărgele, modelaj, ruperea  │terminologie);                         │
│hârtiei după un contur etc.;          │hârtiei după un contur etc.;           │● exerciţii de integrare în enunţuri   │
│● trasarea de litere mari de tipar    │● trasarea de litere mari şi mici, de  │proprii a unor cuvinte necunoscute etc.│
│după modelul din poveste şi cel oferit│tipar după modelul din poveste şi cel  │● exerciţii de redactare a unor texte  │
│de învăţător la tablă folosind cuburi │oferit de învăţător la tablă, folosind │de mică întindere pe baza unui suport  │
│ceracolor, creioane groase ceracolor; │cuburi ceracolor, creioane groase      │vizual şi/sau a unui şir de întrebări; │
│● poziţionarea corectă a suportului de│ceracolor, creioane colorate groase;   │● exerciţii de scriere caligrafică;    │
│scriere, în raport cu propriul corp;  │● poziţionarea corectă a suportului de │● exerciţii de apreciere corectă a     │
│● orientarea în spaţiul scrierii, prin│scriere, în raport cu propriul corp;   │spaţiului dintre cuvinte.              │
│joc: sus, jos, dreapta, stânga,       │● orientarea în spaţiul scrierii, prin │                                       │
│deasupra, dedesubt etc.;              │joc: sus, jos, dreapta, stânga,        │                                       │
│● exerciţii de reprezentare prin desen│deasupra, dedesubt etc.;               │                                       │
│a formelor literelor alfabetului      │● exerciţii de reprezentare a formelor │                                       │
│(semnele pentru sunete).              │literelor mari şi mici, de tipar       │                                       │
│                                      │(semnele pentru sunete).               │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.3. Manifestarea interesului pentru  │4.3. Manifestarea interesului pentru   │4.3. Manifestarea interesului pentru   │
│mesaje scrise într-o varietate de     │mesaje scrise într-o varietate de      │mesaje scrise într-o varietate de      │
│limbaje                               │limbaje, în contexte cunoscute         │limbaje, în contexte variate           │
│● "scrierea" de mesaje diverse,       │● "scrierea" de mesaje diverse,        │● exerciţii de redactare corectă a     │
│folosind desene, simboluri inventate  │folosind desene, simboluri inventate   │propoziţiilor enunţiative, exclamative │
│spontan;                              │spontan;                               │şi interogative (fără menţionarea      │
│● confecţionarea propriei cărţi       │● confecţionarea propriei cărţi        │terminologiei);                        │
│(caietul de epocă) în care se vor     │(caietul de epocă) în care se vor      │● exerciţii de redactare a unui text   │
│folosi şi limbaje neconvenţionale;    │folosi şi limbaje neconvenţionale;     │cunoscut, cu utilizarea corectă a      │
│● crearea unui orar pe un cod de      │● crearea unui orar pe un cod de culori│semnelor de punctuaţie;                │
│culori sau simboluri valabile pentru  │şi în cuvinte sau simboluri;           │● crearea unui orar personalizat;      │
│toţi copiii;                          │● crearea şi completarea jurnalului    │● confecţionarea propriei cărţi        │
│● crearea şi completarea jurnalului   │clasei folosind desene, fotografii,    │(caietul de epocă);                    │
│clasei folosind desene, fotografii,   │simboluri, cuvinte şi propoziţii;      │● crearea şi completarea jurnalului    │
│simboluri;                            │● crearea/ desenarea copacului cu 12   │clasei folosind desene, fotografii,    │
│● crearea/ desenarea copacului cu 12  │ramuri ce are ca "fructe" zilele de    │simboluri, cuvinte, propoziţii, fraze; │
│ramuri ce are ca "fructe" zilele de   │naştere ale copiilor;                  │● exerciţii de redactare de mesaje     │
│naştere ale copiilor;                 │● confecţionarea unor mini-albume cu   │scrise (bilete, felicitări etc.) pe    │
│● confecţionarea unor mini-albume cu  │imagini, desene, texte scrise,         │suporturi variate, în diverse scopuri  │
│imagini, desene, text scris, simboluri│simboluri, pe teme familiare copiilor; │(de informare, de solicitare, de       │
│pe teme familiare copiilor.           │                                       │mulţumire etc.).                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI



┌────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│   Domeniul     │      Clasa pregătitoare          │         Clasa I                │      Clasa a II-a               │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Scriere/ citire/│- Caietul de epocă, desene        │- Caietul de epocă, desene      │- Caietul de epocă.              │
│lectură         │- Cartea - volum, coperte, foaie, │- Cartea - volum, coperte,      │- Cartea. Aşezarea textului în   │
│                │pagină, numerotarea paginii,      │foaie, pagină, numerotarea      │pagină.                          │
│                │direcţii de orientare în pagină   │paginii, direcţii de orientare  │- Textul. Titlul. Autorul        │
│                │- Literele mari de tipar, scrise  │în pagină                       │- Literele de mână, grupurile de │
│                │de copii                          │- Literele mari şi mici de tipar│litere, scrise de copii          │
│                │- Citirea literelor scrise        │grupurile de litere, scrise de  │- Alfabetul (litere mici şi mari │
│                │                                  │copii                           │de mână)                         │
│                │Tematica textelor povestite       │- Alfabetul (literele mari şi   │- Citirea cuvintelor mono şi     │
│                │trebuie să reflecte universul     │mici de tipar)                  │plurisilabice                    │
│                │basmelor din literatura maghiară  │- Citirea cuvintelor mono- şi   │- Textul literar                 │
│                │şi universală.                    │plurisilabice                   │- Textul narativ                 │
│                │Învăţătorii pot utiliza texte     │                                │- Povestirea, pe scurt, orală/   │
│                │literare, în proză sau în versuri,│Tematica textelor povestite     │în scris a unor fragmente.       │
│                │precum şi texte nonliterare, de   │trebuie să reflecte universul   │Povestirea orală a textului.     │
│                │mică întindere, urmărind o        │basmelor din literatura         │Recunoaşterea personajelor.      │
│                │creştere progresivă a numărului   │maghiară şi universală.         │- Textul liric: poezii cu        │
│                │de cuvinte.                       │Învăţătorii pot utiliza texte   │tematică diversă                 │
│                │                                  │literare, în proză sau în       │                                 │
│                │                                  │versuri, precum şi texte        │Tematica textelor trebuie să     │
│                │                                  │nonliterare, de mică întindere, │reflecte universul copilăriei şi │
│                │                                  │urmărind o creştere progresivă  │valorile proprii acestuia,       │
│                │                                  │a numărului de cuvinte.         │întâmplări cu animale, fabule şi │
│                │                                  │                                │legende. Învăţătorii pot utiliza │
│                │                                  │                                │texte literare, în proză sau în  │
│                │                                  │                                │versuri, precum şi texte         │
│                │                                  │                                │nonliterare, de mică întindere.  │
│                │                                  │                                │Studierea textului literar       │
│                │                                  │                                │trebuie să aibă în vedere        │
│                │                                  │                                │citirea corectă, fluentă şi      │
│                │                                  │                                │expresivă a acestuia, explicarea │
│                │                                  │                                │cuvintelor şi rezolvarea         │
│                │                                  │                                │problemelor de vocabular.        │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Comunicare      │Comunicarea orală:                │Comunicarea orală:              │Comunicarea orală:               │
│                │- Exerciţii de dicţie pentru      │- Exerciţii de dicţie pentru    │- Exerciţii de dicţie pentru     │
│                │articulare corectă                │articulare corectă              │articulare corectă               │
│                │- Poezii având ca temă            │- Poezii având ca temă          │- Poezii, jocuri de cuvinte      │
│                │anotimpurile, sărbătorile anului, │anotimpurile, sărbătorile anului│- Propoziţia. Intonarea          │
│                │natura şi fenomenele sale,        │natura şi fenomenele sale,      │propoziţiilor.                   │
│                │părţile corpului, etc.            │părţile corpului, etc.          │- Dialogul                       │
│                │- Jocuri de cuvinte din folclorul │- Jocuri de cuvinte din         │                                 │
│                │copiilor                          │folclorul copiilor              │Comunicarea scrisă:              │
│                │- Basme din literatura maghiară şi│- Basme din literatura maghiară │- Literele de mână               │
│                │universală                        │şi universală                   │- Scrierea de mână şi prezentarea│
│                │- Poveşti create de învăţător     │- Repovestirea poveştilor create│textului.                        │
│                │pentru introducerea literelor     │de învăţător pentru introducerea│Scrierea caligrafică. Aşezarea   │
│                │                                  │literelor                       │corectă în pagina de caiet:      │
│                │Comunicarea scrisă:               │- Cuvântul, propoziţia, dialogul│plasarea titlului, folosirea     │
│                │- Literele mari de tipar          │                                │alineatelor, respectarea spaţiu- │
│                │                                  │Comunicarea scrisă:             │lui dintre cuvinte.              │
│                │Contexte de realizare:            │- Literele mari şi mici de tipar│- Ortografia. Scrierea corectă a │
│                │- Copierea literelor mari de      │- Silabe, cuvinte, propoziţii;  │cuvintelor.                      │
│                │tipar, a cuvintelor, scrise cu    │aşezarea corectă în pagină      │- Punctuaţia. Semnele de         │
│                │mâna sau tipărite                 │(respectarea spaţiului dintre   │punctuaţie: punctul, semnul      │
│                │                                  │cuvinte)                        │întrebării, semnul exclamării,   │
│                │                                  │                                │linia de dialog, două puncte,    │
│                │                                  │Contexte de realizare:          │virgula.                         │
│                │                                  │- Copierea literelor mari şi    │Textele pentru dictare vor fi    │
│                │                                  │mici de tipar, a cuvintelor, a  │scurte.                          │
│                │                                  │propoziţiilor, scrise cu mâna   │                                 │
│                │                                  │sau tipărite                    │Contexte de realizare:           │
│                │                                  │                                │- Scrierea funcţională (cu scop  │
│                │                                  │                                │practic, informativ). Teme.      │
│                │                                  │                                │Copieri de texte. Dictări.       │
│                │                                  │                                │Biletul.                         │
│                │                                  │                                │- Scrierea imaginativă.          │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Elemente de     │- Propoziţia, cuvântul, silaba.   │- Propoziţia, cuvântul, silaba. │- Lexicul                        │
│construcţie a   │Noţiunile nu vor fi definite,     │Noţiunile nu vor fi definite,   │- Cuvântul - grup de sunete      │
│comunicării     │lucrându-se cu acestea în mod     │lucrându-se cu acestea în mod   │asociat cu un înţeles. Cuvintele │
│                │intuitiv.                         │intuitiv.                       │cu sens asemănător.              │
│                │- Sunetele limbii maghiare.       │- Sunetele limbii maghiare.     │Cuvintele cu sens opus.          │
│                │Articularea vocalelor şi          │Articularea vocalelor şi        │- Noţiuni de fonetică            │
│                │consoanelor.                      │consoanelor.                    │- Sunetul şi litera -            │
│                │   Nu se vor utiliza termenii de  │   Nu se vor utiliza termenii   │corespondenţa dintre ele.        │
│                │"vocale" şi "consoane".           │de "vocale" şi "consoane".      │ Vocalele şi consoanele. Silaba. │
│                │                                  │                                │Despărţirea cuvintelor în silabe │
│                │                                  │                                │ - despărţire la capăt de rând.  │
│                │                                  │                                │Alfabetul - actualizare.         │
└────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    Limba maternă are un rol extrem de important în educaţie, deoarece ajută la formarea armonioasă a personalităţii şi la dezvoltarea gândirii structurate. Prin limbă comunicăm, deci aceasta este elementul de bază al educaţiei. Comunicând, putem să-i ajutăm pe copii să se dezvolte sănătos atât sufleteşte, cât şi spiritual. Limba transmite cultura unui popor şi ajută la dezvoltarea relaţiilor sociale. Prin aprofundarea şi extinderea cunoştinţelor şi competenţelor lingvistice se dobândesc noi cunoştinţe şi se dezvoltă abilităţile de rezolvare a problemelor.
    Pe parcursul procesului de învăţare este foarte importantă conştientizarea utilizării şi dezvoltării corecte a limbii materne. Îngrijirea şi protejarea limbajului spontan cu care sosesc copiii la şcoală sunt la fel de importante ca şi înţelegerea funcţionării limbii. Pe parcursul orelor de limba maternă - ca de altfel la toate activităţile de învăţare - pedagogul vizează întotdeauna caracteristicile specifice vârstei şi, pe baza acestora, alege metodele de predare şi activităţile.
    În clasele pregătitoare, I şi a II-a predarea limbii materne - ca şi toate celelalte discipline şi activităţi - se bazează pe curiozitatea naturală şi pe nevoia de mişcare a copilului. Activităţile copiilor vizează aptitudini şi deprinderi variate. Se pune accentul pe trăiri şi experienţe cu sens, care pot fi urmărite şi înţelese şi de copii. La această vârstă educaţia copiilor se bazează pe învăţarea prin experienţe, printr-o pedagogie a acţiunii. Această orientare se adresează prin urmare copilului ca întreg. În procesele în care este implicat, el participă cu toate simţurile şi îi sunt stimulate sentimentele, înţelegerea şi fantezia.
    În clasa pregătitoare şi clasa I se pune un accent deosebit pe crearea şi exersarea mişcărilor mari precum şi a distingerii auditive a fenomenelor, deoarece aceste deprinderi vor constitui bazele scris-cititului.
    În clasa a II-a un rol deosebit revine aducerii cititului la nivel de deprindere, respectiv exersarea folosirii conştiente a regulilor gramaticale de bază. Îndrumarea individuală a copiilor în toate aceste clase se bazează pe observarea şi înregistrarea regulată a evoluţiei lor, iar măsurile de sprijinire a dezvoltării - care sunt discutate şi individual cu părinţii - sunt puse în practică.
    Se recomandă ca activităţile şcolare să fie organizate de către pedagog cu atenţie, echilibrat, putând fi astfel evitată supra(sub)solicitarea copilului. Este de o importanţă majoră crearea unui ritm sănătos al zilei şi al săptămânii. Anotimpurile şi sărbătorile de peste an dau, în timp, o configuraţie familiară structurii anului. Poeziile, cântecele din partea ritmică sunt selectate ţinându-se cont de această configuraţie.
    Toate cântecele, poeziile se rostesc împreună, în cor, atât dimineaţa, la partea ritmică, cât şi la serbările lunare/ anotimpului.
    Zilnic, copiii vor asculta o povestire, fabulă, legendă (a se vedea Nota de prezentare), pe care ulterior le pot repovesti.

                             LITERATURĂ RECOMANDATĂ

    Culegerile de basme populare ale lui Benedek Elek, Illyes Gyula, Arany Laszlo, fraţii Grimm, etc.
    Poeziile pentru copii ale lui Weores Sandor, Kanyadi Sandor, Szilagyi Domokos, Zelk Zoltan,
    Tamko Sirato Karoly, Nemes Nagy Agnes, Szabo Lorinc, Csanadi Imre, Demeny Peter,
    Kovacs Andras Ferenc, Devecsery Gabor, Osvath Erzsebet, etc.
    Petres Csaba (red.): Tucsok koma, gyere ki!
    Forrai Katalin: Enek az ovodaban
    T. Aszodi Eva (red.): Cini-cini muzsika
    Toro Jolan - Tanczos Ibolya: A beszedfejlesztes tanitoi kezikonyve
    Gazda Klara: Gyermekvilag Esztelneken
    Haider Edit (red.): Bujj, bujj, zold ag...
    Montagh Imre: Tiszta beszed
    Jakob Streit: Allattortenetek; A mehek elete; Hadd legyek a testvered
    Szentkuti Marta: Akik meghallottak Isten hivasat
    Selma Lagerlof: Krisztus legendak

                                  BIBLIOGRAFIE

    Carlgren Frans, Klingborg Arne, Szabadsagra neveles. [Educaţie pentru libertate], "Torok Sandor" Waldorf-pedagogiai Alapitvany, 2003.
    Kulcsar Gabor, Az iras-olvasas tanitasa a Waldorf iskolaban [Predarea scris-cititului în şcoala Waldorf], KFPT, Budapest, 2004.
    Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf Curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000.
    Steiner Rudolf, Atalanos embertan, [Antropologia generală], Genius, Budapest, e.n.
    Steiner Rudolf, A neveles muveszete. Metodika-didktika [Arta educaţiei. Metodică-didactică], Genius, Budapest, f.a.
    Steiner Rudolf, A neveles muveszete. Szeminariumi beszelgetesek [Arta educaţiei. Discuţii de seminar], Genius, Budapest, f.a.
    Vekerdy Tamas, A Waldorf iskola elso harom evenek programjarol [Despre programa şcolii Waldorf în primii trei ani]. In: U.o: Milyen iskola kell a gyerekeknek, Filum, 2003.
    *** A magyarorszagi Waldorf-iskolak kerettanterve [Curriculumul-cadru al şcolilor Waldorf din Ungaria]. Aprobat prin OM: 17/2004. (V.20.)

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                           COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
                     PENTRU ŞCOLILE ŞI SECŢIILE CU PREDARE
                       ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

                 Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

                      ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Învăţarea limbilor străine - inclusiv a limbii române ca limbă nematernă în şcolile/ secţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale - în şcolile Waldorf se caracterizează prin faptul că în centrul exersării şi apoi al studiului stă limba ca instrument cu structură muzicală, purtător de gânduri şi sentimente, cuprins de fiecare om în mod individual.
    Limba, ca abilitate specific umană, este mai mult decât rezultatul unui studiu pur analitic, aşa cum este realizat de către lingvistică şi gramatica descriptivă. Limba este un rezultat al devenirii, dar în acelaşi timp şi ceva viu, deschis formării. În arta poetică ea trece dincolo de funcţia comunicării. Pe baza artei poetice, în sens larg, se formează lumea sentimentelor şi a voinţei omului. Aceasta este baza permanentă pentru fiecare mod de înţelegere şi pentru orice comunitate umană.
    Din acest motiv, predarea limbii române ca limbă nematernă în şcoala Waldorf nu se orientează numai spre stăpânirea instrumentală a limbii. Sarcina şi scopul predării trebuie să fie familiarizarea copilului cu acele calităţi sonore şi stilistice care corespund limbii române.El trebuie să înveţe să le perceapă în individualitatea şi diferenţele lor. El trăieşte limba română ca o completare la forme de exprimare, de gândire şi de comportament achiziţionate prin intermediul limbii materne.
    În limba maternă, elevul este întâmpinat de gânduri, sentimente şi impulsuri de voinţă care sunt preluate "pur şi simplu", fără perceperea conştientă a rezonanţei limbii, a propoziţiilor, a fiecărui cuvânt în parte. În nuanţările lor cele mai fine, ele sunt totuşi auzite foarte precis şi realizate ca atare.
    Acest spaţiu sufletesc şi spiritual, creat prin limba maternă, este lărgit şi îmbogăţit prin posibilităţile de trăire din limba română ca limbă nematernă. Acest lucru are loc concret prin diferenţele dintre fenomenele lingvistice de la toate nivelurile: formarea sunetelor, vocabular, imagini lingvistice, expresii, proverbe, forme, structuri, organizarea textului, stil. Exprimarea diferită a conţinuturilor cognitive, modalităţile diferite de concepere din limba română, faţă de care copilul poate realiza mai repede o distanţare decât în atitudinea uzuală faţă de limba maternă, susţin emanciparea interioară.
    În primii doi ani (clasa pregătitoare şi clasa I) se lucrează exclusiv oral, ascultând, înţelegând, vorbind, cântând, jucând. Învăţarea se sprijină aici pe activitatea de imitare. În clasa a II-a se realizează fixarea limbii, scrierea şi pătrunderea imaginii scrise, legată adesea de forme şi alcătuiri diferite de litere.
    Aceasta înseamnă, pentru organizarea metodică a învăţării, că în prim plan stă o multitudine de exerciţii de reproducere şi de transformări uşoare de forme, urmând ca în următorii ani de studiu să apară activitatea şi iniţiativa elevului în prim plan. Capacitatea de exprimare verbală se lărgeşte şi se întăreşte. Elevul este solicitat să pătrundă, prin cunoaştere, în interiorul limbii şi în conţinuturile acesteia.
    Aceste principii pot fi cuprinse în noţiunile:
    - trăire şi imitare;
    - exersare şi învăţare;
    - pătrundere a contextelor.
    În utilizarea lor zilnică aceste elemente se întrepătrund.
    Programa cuprinde următoarele elemente:
    ● notă de prezentare;
    ● competenţe generale, ce se urmăresc a fi formate de-a lungul ciclului primar;
    ● competenţe specifice, deduse din competenţele generale, care se formează pe durata unui an şcolar;
    ● exemple de activităţi de învăţare;
    ● conţinuturi;
    ● sugestii metodologice;
    ● bibliografie.
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
    - Organizare tematică
    - Acte de comunicare
    - Elemente de construire a comunicării
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

                       COMPETENŢE GENERALE


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate    │
│2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare    │
│3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise                      │
│4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare          │
│5. Manifestarea atitudinilor de empatie culturală şi interculturală│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE



1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare variate
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice│1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice │1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice │
│limbii române în cuvinte              │limbii române în enunţuri scurte       │limbii române în enunţuri succesive    │
│● exerciţii de ascultare a diferitelor│● exerciţii de ascultare a diferitelor │● exerciţii de ascultare a diferitelor │
│mesaje cu varierea intensităţii       │mesaje cu varierea intensităţii        │mesaje cu varierea intensităţii        │
│rostirii;                             │rostirii;                              │rostirii;                              │
│● exerciţii de identificare a unor    │● exerciţii de identificare a unor     │● exerciţii de rostire a unor cuvinte  │
│sunete în cuvinte.                    │sunete în cuvinte.                     │şoptit sau după mişcarea buzelor.      │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Recunoaşterea unor cuvinte       │1.2. Recunoaşterea unor cuvinte din    │1.2. Recunoaşterea unor cuvinte şi     │
│individuale sau din enunţuri rostite  │enunţuri scurte din mesaje clar        │sintagme în fluxul verbal, articulate  │
│clar şi rar                           │articulate, în contexte familiare de   │clar, în contexte de comunicare        │
│● oferirea de reacţii la mesaje simple│comunicare                             │familiare                              │
│● indicarea de obiecte;               │● exerciţii de imitare a gesticii      │● exerciţii de discriminare;           │
│● desenarea de obiecte.               │specifice unor acţiuni;                │● exerciţii de recunoaştere a          │
│                                      │● indicarea de obiecte.                │diferitelor mesaje după conturul lor   │
│                                      │                                       │intonaţional;                          │
│                                      │                                       │● indicarea de obiecte.                │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Desprinderea sensului global al  │1.3. Desprinderea sensului unor        │1.3. Desprinderea sensului unor        │
│unui enunţ simplu, însoţit de mişcare │enunţuri succesive însoţite de gest/   │povestiri scurte însoţite de gest/     │
│● oferirea răspunsului familiar la    │mişcare                                │mişcare                                │
│salut şi alte situaţii de comunicare; │● oferirea răspunsului familiar la     │● oferirea răspunsului familiar la     │
│● exerciţii de corelare a mesajului cu│întrebări simple în situaţii de        │salut şi alte situaţii de comunicare;  │
│acţiunea.                             │comunicare familiare;                  │● exerciţii de corelare a mesajului cu │
│                                      │● exerciţii de corelare a mesajului cu │acţiunea;                              │
│                                      │acţiunea.                              │● exerciţii de imitare a gesticii      │
│                                      │                                       │specifice.                             │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. Manifestarea curiozităţii pentru │1.4. Recunoaşterea de detalii dintr-un │1.4. Recunoaşterea de detalii          │
│recunoaşterea unor detalii dintr-un   │mesaj scurt, clar articulat            │dintr-un mesaj clar articulat şi       │
│enunţ scurt, rostit clar şi rar       │● exerciţii de ascultare şi mimare;    │asocierea de imagini cu enunţuri       │
│● exerciţii de ascultare;             │● exerciţii de imitare;                │articulate în situaţii de comunicare   │
│● exerciţii de mimare;                │● exerciţii de răspuns la întrebări de │familiare                              │
│● identificarea de obiecte/ imagini/  │control.                               │● exerciţii de ascultare şi mimare;    │
│gesturi;                              │                                       │● exerciţii de imitare;                │
│● selectarea de obiecte/ imagini;     │                                       │● răspuns la întrebări de control al   │
│● exerciţii de imitare.               │                                       │înţelegerii;                           │
│                                      │                                       │● exerciţii de tip adevărat/ fals.     │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.5. Reacţia verbală şi/ sau          │1.5. Reacţia verbală şi/ sau nonverbală│1.5. Reacţia verbală şi/ sau nonverbală│
│nonverbală la un mesaj audiat         │în grup sau individual, la un mesaj    │individual şi în grup, la un mesaj     │
│● realizarea unei comenzi simple;     │audiat care să ofere modele de limbă   │audiat care să ofere modele de limbă   │
│● repetarea unei comenzi simple;      │autentice                              │autentice                              │
│● realizarea opusului unei comenzi    │● exerciţii de îndeplinire a unor      │● exerciţii de îndeplinire a unor      │
│simple;                               │cerinţe exprimate verbal;              │cerinţe exprimate verbal;              │
│● mimarea unei acţiuni.               │● realizarea unei comenzi simple;      │● realizarea unei comenzi simple;      │
│                                      │● mimarea unei acţiuni;                │● mimarea unei acţiuni.                │
│                                      │● exerciţii de tip adevărat/ fals.     │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Articularea corectă a sunetelor, │2.1. Rostirea în cor şi/ sau individual│2.1. Rostirea în cor şi individual de  │
│silabelor, izolate şi în grupuri de   │a cuvintelor memorate, izolate sau în  │enunţuri complete, poezii, cântece şi  │
│cuvinte                               │grupuri de cuvinte, respectând accentul│roluri din jocuri dramatice memorate,  │
│● exerciţii de imitare, pronunţie;    │şi intonaţia specifice                 │respectând accentul şi intonaţia       │
│● exerciţii de variere a intensităţii │● exerciţii de diferenţiere sonoră;    │specifice                              │
│rostirii;                             │● recitarea de poezii în grup, sau cu  │● exerciţii de diferenţiere sonoră;    │
│● exerciţii de variere a intonaţiei;  │profesorul;                            │● exerciţii de imitare, repetiţie,     │
│● exerciţii de repetiţie.             │● exerciţii de imitare, repetiţie,     │pronunţie;                             │
│                                      │pronunţie.                             │● exerciţii de recitare a unor poezii  │
│                                      │                                       │specifice;                             │
│                                      │                                       │● recitarea de poezii în grup sau cu   │
│                                      │                                       │profesorul;                            │
│                                      │                                       │● exerciţii de redare a mesajului      │
│                                      │                                       │audiat.                                │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Producerea de enunţuri simple sau│2.2. Producerea de sintagme sau părţi  │2.2. Producerea de enunţuri simple sau │
│părţi de enunţ, adecvate unor situaţii│ale enunţurilor cu scopul de a oferi   │părţi de enunţ, adecvate unor situaţii │
│de comunicare uzuale                  │informaţii simple în contexte familiare│de comunicare uzuală, cu scopul de a   │
│● exerciţii de reproducere de mesaje  │● exerciţii de reproducere de mesaje   │oferi şi solicită informaţii simple în │
│scurte;                               │scurte;                                │contexte familiare                     │
│● exerciţii de imitare;               │● exerciţii de imitare;                │● exerciţii de reproducere de mesaje   │
│● repetarea unor formule de salut;    │● exerciţii de repetare a formulelor   │scurte;                                │
│● recitarea de poezii în grup, cu     │utilizate în situaţii de comunicare;   │● exerciţii de imitare;                │
│profesorul;                           │● intonarea de cântece însoţită de     │● intonarea de cântece însoţită de     │
│● intonarea de cântece însoţită de    │mişcare;                               │mişcare;                               │
│mişcare;                              │● exerciţii de mişcare şi rostire      │● exerciţii de mişcare şi rostire      │
│● exerciţii de mişcare şi rostire     │ritmică;                               │ritmică;                               │
│ritmică;                              │● răspuns la întrebări simple de       │● exerciţii de formulare de întrebări  │
│● răspuns la întrebări simple de      │identificare;                          │simple;                                │
│identificare;                         │● participarea la jocuri în cerc;      │● răspuns la întrebări simple de       │
│● participarea la jocuri în cerc;     │● exerciţii de mişcare şi rostire      │identificare;                          │
│● ghicirea de obiecte mimate sau      │ritmică;                               │● participarea la jocuri în cerc;      │
│descrise.                             │● ghicirea de obiecte mimate sau       │● exerciţii de mişcare şi rostire      │
│                                      │descrise.                              │ritmică;                               │
│                                      │                                       │● ghicirea de obiecte mimate sau       │
│                                      │                                       │descrise;                              │
│                                      │                                       │● exerciţii de alcătuire de enunţuri   │
│                                      │                                       │cu elementele noi de vocabular.        │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Participarea la scurte           │2.3. Participarea la dialoguri scurte, │2.3. Participarea la, iniţierea de     │
│interacţiuni în cadrul jocurilor      │în situaţii de comunicare uzuală, în   │dialoguri scurte, în situaţii de       │
│dramatice, în care reproduce sau      │care reproduce şi/sau creează mesaje   │comunicare uzuală, în care reproduce   │
│creează mesaje scurte                 │scurte                                 │şi/ sau creează mesaje scurte          │
│● jocuri de pronunţie;                │● jocuri de pronunţie;                 │● formulare de întrebări/ răspunsuri la│
│● răspuns la întrebări în cadrul      │● răspuns la întrebări în cadrul       │întrebări în situaţii de comunicare;   │
│jocurilor dramatice.                  │jocurilor dramatice.                   │● răspuns la întrebări în cadrul       │
│                                      │                                       │jocurilor dramatice;                   │
│                                      │                                       │● exerciţii de povestire scurtă cu     │
│                                      │                                       │suport vizual sau întrebări de sprijin.│
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │                                       │3.1. Identificarea literelor,          │
│                                      │                                       │grupurilor de litere, sintagmelor      │
│                                      │                                       │● exerciţii de identificare a          │
│                                      │                                       │literelor;                             │
│                                      │                                       │● exerciţii de corelare a sunetelor    │
│                                      │                                       │specifice limbii române cu literele/   │
│                                      │                                       │grupurile de litere corespunzătoare.   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │                                       │3.2. Citirea în ritm propriu a unui    │
│                                      │                                       │text scurt, cunoscut, cu voce tare     │
│                                      │                                       │● exerciţii de accentuare şi intonare; │
│                                      │                                       │● lectură în cor, respectiv în grupuri;│
│                                      │                                       │● lectură individuală, în gând şi cu   │
│                                      │                                       │voce tare.                             │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │                                       │3.3. Identificarea informaţiilor       │
│                                      │                                       │esenţiale dintr-un text scurt citit    │
│                                      │                                       │● exerciţii de tip adevărat/ fals;     │
│                                      │                                       │● exerciţii de selectare din mai multe │
│                                      │                                       │variante existente;                    │
│                                      │                                       │● exerciţii de tip întrebare/ răspuns. │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │                                       │3.4. Desprinderea semnificaţiei        │
│                                      │                                       │globale a unui text scurt, citit în    │
│                                      │                                       │gând sau cu voce tare                  │
│                                      │                                       │● răspunsuri la întrebări date;        │
│                                      │                                       │● formulare de întrebări pe baza       │
│                                      │                                       │textului citit.                        │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │                                       │4.1. Scrierea corectă a literelor      │
│                                      │                                       │specifice limbii române                │
│                                      │                                       │● exerciţii de corelare a sunetelor    │
│                                      │                                       │specifice limbii române cu literele    │
│                                      │                                       │corespunzătoare;                       │
│                                      │                                       │● exerciţii de scris caligrafic.       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │                                       │4.2. Scrierea literelor, grupurilor de │
│                                      │                                       │litere, cuvintelor, enunţurilor simple,│
│                                      │                                       │respectând ortografia specifică        │
│                                      │                                       │● exerciţii de ortografie;             │
│                                      │                                       │● copiere, transcriere, dictare;       │
│                                      │                                       │● completare de text lacunar;          │
│                                      │                                       │● exerciţii de corectare.              │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │                                       │4.3. Utilizarea corectă a convenţiilor │
│                                      │                                       │limbajului scris (majuscula, linia de  │
│                                      │                                       │dialog, semnul de întrebare, semnul    │
│                                      │                                       │exclamaţiei)                           │
│                                      │                                       │● exerciţii de încadrare corectă în    │
│                                      │                                       │pagină;                                │
│                                      │                                       │● copiere, transcriere, dictare;       │
│                                      │                                       │● exerciţii de corectare.              │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

5. Manifestarea atitudinilor de empatie culturală şi interculturală



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │5.1. Formarea atitudinii pozitive faţă │5.1. Formarea atitudinii pozitive faţă │
│                                      │de învăţarea limbii române, în         │de învăţarea limbii române, în         │
│                                      │contextul clasei                       │contextul şcolii                       │
│                                      │● exerciţii de sensibilizare;          │● exerciţii de sensibilizare;          │
│                                      │● simularea unor situaţii prin care să │● realizarea unor întâlniri cu persoane│
│                                      │se evidenţieze importanţa cunoaşterii  │adulte/copii de etnie română           │
│                                      │limbii române.                         │● jocuri de societate cu copii din     │
│                                      │● simularea unor situaţii de joc din   │clasele române                         │
│                                      │viaţa copiilor.                        │● participarea la situaţii de joc din  │
│                                      │                                       │viaţa copiilor.                        │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │5.2. Manifestarea interesului faţă de  │5.2. Manifestarea interesului faţă de  │
│                                      │diferitele sărbători, obiceiuri        │diferitele sărbători, obiceiuri        │
│                                      │specifice româneşti, la nivelul clasei │specifice româneşti, la nivelul şcolii │
│                                      │● prezentarea caracteristicilor unor   │● exerciţii de sensibilizare;          │
│                                      │sărbători;                             │● vizionarea/participarea la unele     │
│                                      │● exerciţii de sensibilizare.          │activităţi specifice desfăşurate în    │
│                                      │                                       │clase cu predare în limba română       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI



┌────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│   Domeniul     │      Clasa pregătitoare          │         Clasa I                │      Clasa a II-a               │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Organizare      │- EU ŞI FAMILIA MEA: eu, corpul   │- EU: să mă prezint; datele mele│- EU: să mă prezint; datele mele │
│tematică        │meu, îmbrăcămintea mea; familia   │personale (adresa, vârsta);     │personale (adresa, vârsta);      │
│                │mea, camera mea; jucării.         │corpul meu; îmbrăcămintea;      │corpul meu; îmbrăcămintea;       │
│                │- CULORILE                        │lucrurile şcolarului; îmi place,│lucrurile şcolarului; îmi place, │
│                │- NUMERELE până la zece.          │nu-mi place (culori, plante,    │nu-mi place (culori, plante,     │
│                │- ANIMALELE: animale domestice,   │animale, mâncare etc.).         │animale, mâncare etc.); poezii,  │
│                │animale sălbatice.                │- EU ŞI FAMILIA MEA: membrii    │cântece, ghicitori.              │
│                │- EXPRIMAREA TIMPULUI:            │familiei; meseria părinţilor;   │- EU ŞI FAMILIA MEA: membrii     │
│                │anotimpurile şi vacanţele         │casa noastră; să facem          │familiei; meseria părinţilor;    │
│                │şcolare; zilele săptămânii.       │curăţenie; să gătim împreună;   │casa noastră; să facem curăţenie;│
│                │                                  │sărbători în familie; în        │să gătim împreună; sărbători în  │
│                │                                  │vacanţă cu familia (vara,       │familie; în vacanţă cu familia   │
│                │                                  │iarna).                         │(vara, iarna); poezii, cântece,  │
│                │                                  │- EU ŞI PRIETENII MEI: în       │ghicitori, texte scurte, simple  │
│                │                                  │parc (situaţii de joacă);       │despre meserii, sărbători etc.   │
│                │                                  │la şcoală (orarul, colegii      │- EU ŞI PRIETENII MEI: în parc   │
│                │                                  │mei); jucăriile mele; în        │(situaţii de joacă); la şcoală   │
│                │                                  │excursie; în vizită la          │(orarul, colegii mei); jucăriile │
│                │                                  │prieteni; jocuri în aer         │mele; în excursie; în vizită la  │
│                │                                  │liber.                          │prieteni; jocuri în aer liber;   │
│                │                                  │- EU ŞI SOCIETATEA: la          │jocuri de societate; poezii,     │
│                │                                  │doctor; la magazin; la          │cântece, ghicitori.              │
│                │                                  │piaţă; să cerem ajutor;         │- EU ŞI SOCIETATEA: la doctor; la│
│                │                                  │la gară/ în staţia de           │magazin; la piaţă; să cerem      │
│                │                                  │autobus; la ştrand/ la patinoar.│ajutor; la gară/ în staţia de    │
│                │                                  │- EU ŞI NATURA: plantele din    │autobus; la ştrand/ la patinoar; │
│                │                                  │jurul meu; să plantăm împreună; │poezii, cântece, ghicitori; texte│
│                │                                  │animalele din jurul meu; la     │scurte, simple.                  │
│                │                                  │fermă (animalele domestice); în │- EU ŞI NATURA: plantele din     │
│                │                                  │excursie; anotimpurile.         │jurul meu;                       │
│                │                                  │                                │să plantăm împreună; animalele   │
│                │                                  │                                │din jurul meu; la fermă          │
│                │                                  │                                │(animalele domestice); la grădina│
│                │                                  │                                │zoologică (animalele sălbatice); │
│                │                                  │                                │în excursie; anotimpurile; să    │
│                │                                  │                                │măsurăm timpul; poezii, cântece, │
│                │                                  │                                │ghicitori; texte simple, scurte  │
│                │                                  │                                │despre anotimpuri, plante,       │
│                │                                  │                                │animale.                         │
│                │                                  │                                │- EXPRIMAREA SCRISĂ: alfabetul;  │
│                │                                  │                                │cuvântul (exerciţii de despărţire│
│                │                                  │                                │a cuvintelor în silabe);         │
│                │                                  │                                │propoziţia (citire, scriere - la │
│                │                                  │                                │început numai propoziţii simple);│
│                │                                  │                                │ortografia (scrierea literelor   │
│                │                                  │                                │specifice limbii române, respec- │
│                │                                  │                                │tiv a grupurilor de litere,      │
│                │                                  │                                │utilizarea convenţiilor de limbaj│
│                │                                  │                                │şi a semnelor de punctuaţie).    │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Acte de         │- a saluta                        │- a saluta                      │- a saluta                       │
│comunicare      │- a se prezenta                   │- a se prezenta şi a pune       │- a se prezenta şi a pune        │
│                │- a mulţumi                       │întrebări despre identitatea    │întrebări despre identitatea     │
│                │- a identifica o persoană sau un  │cuiva                           │cuiva                            │
│                │obiect                            │- a iniţia/ a încheia un schimb │- a iniţia/ a încheia un schimb  │
│                │- a se scuza                      │de replici                      │de replici                       │
│                │                                  │- a se adresa cuiva             │- a se adresa cuiva              │
│                │                                  │- a cere/ a da o informaţie     │- a cere/ a da o informaţie      │
│                │                                  │- a mulţumi                     │- a mulţumi                      │
│                │                                  │- a identifica o persoană sau   │- a identifica o persoană sau un │
│                │                                  │un obiect                       │obiect                           │
│                │                                  │- a se scuza                    │- a se scuza                     │
│                │                                  │- a cere să se repete o         │- a cere să se repete o întrebare│
│                │                                  │întrebare                       │- a răspunde afirmativ/ negativ  │
│                │                                  │- a răspunde afirmativ/ negativ │la o întrebare                   │
│                │                                  │la o întrebare                  │                                 │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Elemente de     │- verbul                          │- verbul                        │- verbul                         │
│construire a    │    a fi/ a putea la prezent      │   a fi/ a avea/ a putea la     │   a fi/ a avea/ a vrea/ a plăcea│
│comunicării     │    imperativul                   │   prezent                      │   / a putea la prezent          │
│                │- pronumele                       │   imperativul afirmativ şi     │   prezentul continuu (diverse   │
│                │    personal                      │   negativ                      │   acţiuni)                      │
│                │    demonstrativ                  │- pronumele                     │   imperativul afirmativ şi      │
│                │- adjectivul                      │   personal                     │   negativ                       │
│                │    posesiv                       │   demonstrativ                 │- pronumele                      │
│                │- numeralul cardinal (1-10)       │   interogativ                  │   personal                      │
│                │- prepoziţii                      │- adjectivul                    │   demonstrativ                  │
│                │- adverbe de loc                  │   posesiv                      │   interogativ                   │
│                │                                  │   calificativ                  │- adjectivul                     │
│                │                                  │- numeralul cardinal (1-20)     │   posesiv                       │
│                │                                  │- prepoziţii                    │   calificativ                   │
│                │                                  │- adverbe de loc                │- numeralul cardinal (1-100)     │
│                │                                  │                                │- prepoziţii                     │
│                │                                  │                                │- adverbe de loc                 │
└────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    Se foloseşte limba română din prima oră şi pe parcursul întregului curs, cu mici excepţii, la explicarea unui joc, de exemplu.
    Materialul lingvistic se prelucrează oral, în cadrul jocurilor ritmice în cerc, cu mişcări corporale care să imite gesturi sufleteşti umane, posturi ale animalelor, să sugereze forme de relief sau ale obiectelor despre care se recită, respectiv în scris pe baza unor texte simple, scurte.
    În procesul de dezvoltare a capacităţii de exprimare orală este foarte important ca profesorul să ofere elevilor ocazii de a interacţiona. Pentru şcolarul mic cele mai importante surse de interes sunt imaginile, poveştile şi jocurile. Cu ajutorul acestora putem să-i atragem în jocuri de comunicare în care trebuie să interacţioneze cu colegii sau cu profesorul pentru a rezolva sarcina primită.
    Activităţile de învăţare trebuie să fie utile pentru elevi, să le trezească curiozitatea, să abordeze aspecte din viaţa reală, stimulându-i să se implice în efectuarea unor acţiuni. Pentru elevii care se exprimă mai greu în limba română, se recomandă utilizarea unor tehnici de motivare specifice.
    Se recomandă tolerarea greşelilor de exprimare, atâta timp cât nu stau în calea comunicării, pedagogul repetând/ incluzând în comunicare formularea corectă. De asemenea, este încurajată varietatea formelor de exprimare (elevii pot utiliza diferite mijloace de comunicare pentru a duce la îndeplinire o sarcină).
    Se recomandă abordarea temelor din punctul de vedere al elevului de clasa respectivă. Astfel fiecare temă se corelează cu o situaţie concretă, inspirată din viaţa copiilor. Pe parcursul orelor se va repeta această situaţie de mai multe ori, evidenţiind formele uzuale caracteristice, asigurând memorarea lor corectă.
    Recitarea se face în cor, împreună cu profesorul, alternând momentele de ascultare atentă a unor sunete, cuvinte, a unui vers, cu momente de repetare fără profesor. Se alternează recitarea rapidă cu cea lentă, tărăgănată, pronunţia şoptită cu cea strigată. Se exersează diferitele nuanţe sufleteşti prin schimbarea tonului, a mimicii, a gesturilor.
    Jocul de degete ce însoţeşte recitarea alternează cu mişcări ample, dialogurile şi scurtele dramatizări recitate în cor sau pe grupe mici sunt reluate în cadrul poveştii spuse de către profesor spre finalul orei.
    Recuzita este absolut necesară pentru a crea sentimentul de siguranţă, pentru a da ocazia fanteziei să lucreze pe ceva real: pânze, animale-jucării, legume şi fructe, păpuşi care devin personaje îndrăgite.
    Exprimarea scrisă se va face prin metoda directă: învăţând separat doar sunetele şi literele specifice limbii române, respectiv grupurile de litere. Exersarea se va face mai ales prin copiere sau transcriere, exerciţiile de dictare urmând să fie introduse doar la sfârşitul clasei a II-a. Textele alese vor fi simple şi scurte, pe teme concrete din viaţa cotidiană a copiilor, care răspund curiozităţii lor naturale (ex. texte despre animale, situaţii cotidiene, fabule).
    Decodarea şi producerea de mesaje scrise înseamnă identificarea sensului unor simboluri/ etichete cu mesaje scurte şi simple, descoperirea unor mesaje simple în produsele realizate în grup sau individual, stabilirea corespondenţei imagine - text (citit de profesor), recunoaşterea şi asocierea cuvintelor scrise pe cartonaşe cu imaginile lor, identificarea unor mesaje de pe panouri, afişe, reclame şi utilizarea imaginilor ca surse de informaţie. Aceste sarcini se vor realiza sub formă de joc, scopul lor fiind acela de a consolida competenţele elevilor şi de a-i motiva prin mai multă încredere în forţele lor.
    În clasa a II-a, în procesul învăţării citirii şi scrierii, este de preferat să se asigure o relaţie corectă între forma sonoră şi forma grafică a cuvintelor, astfel încât copilul să facă cu uşurinţă legătura între cuvântul scris şi sensul acestuia.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Carlgren Frans, Klingborg Arne, Educaţie pentru libertate. Pedagogia lui Rudolf Steiner, Ed. Triade, 1994.
    Kiersch Johannes, Limbile străine în şcoala Waldorf, Ed. Triade, 1999.
    Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf Curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000.
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Metodică şi didactică, Ed. Triade, 2001.
    ***, Curriculumul şcolilor Waldorf din Ungaria, 2013.

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                         COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ 1
                  Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    1. Locul disciplinei Comunicare în limba modernă 1 în noul plan de învăţământ
    Introducerea clasei pregătitoare, alături de clasele I şi a II-a, în ciclul primar, a condus la revizuirea planului-cadru şi implicit a programelor şcolare.
    Disciplina Comunicare în limba modernă 1 se înscrie în planul-cadru de învăţământ în aria curriculară Limbă şi comunicare. Disciplina Comunicare în limba modernă 1 are repartizate câte 2 ore/ săptămână pe parcursul primelor trei clase de învăţământ primar.
    În limba maternă, elevul este întâmpinat de gânduri, sentimente şi impulsuri de voinţă care sunt preluate "pur şi simplu", fără perceperea conştientă a rezonanţei limbii, a propoziţiilor, a fiecărui cuvânt în parte. În nuanţările lor cele mai fine, ele sunt totuşi auzite foarte precis şi realizate ca atare.
    Spaţiu sufletesc şi spiritual, creat prin limba maternă, este lărgit şi îmbogăţit prin posibilităţile de trăire din limba străină. Acest lucru are loc concret prin diferenţele dintre fenomenele lingvistice de la toate nivelurile: formarea sunetelor, vocabular, imagini lingvistice, expresii, proverbe, forme, structuri, organizarea textului, stil. Exprimarea diferită a conţinuturilor cognitive, modalităţile diferite de concepere din limba străină, faţă de care copilul poate realiza mai repede o distanţare decât în atitudinea uzuală faţă de limba maternă, susţin emanciparea interioară.
    Predarea limbii străine la copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 9 ani are drept scop o cuprindere calitativă a sunetelor, a rimelor şi ritmului, a intonaţiei, a melodiei, a formelor de frazare, ca bază pentru o formare complexă a aparatului fonator şi a legării corecte a gândirii de voinţă.
    Prin imersiune în poeziile şi poveştile din spaţiul limbii respective, copiii pot resimţi un alt aspect descriptiv, un alt mod de a percepe lumea, de a se raporta la realitate. Astfel copiii îşi îmbogăţesc lumea interioară, învaţă să se transpună în sentimentele altor oameni, dezvoltându-şi capacitatea de a asculta atent, concentrat pentru a percepe o lume diferită.
    Cufundaţi total în atmosfera de limbă străină, cuprinşi de expresivitatea ei, diferită de cea a limbii materne, copiii replăsmuiesc, din proprie fantezie, noi înţelesuri şi imagini, bază pentru o activitate sufletească sănătoasă ce poate duce la o atitudine plină de înţelegere faţă de o altă cultură şi civilizaţie.
    În primii trei ani se lucrează exclusiv oral, deci ascultând, înţelegând, vorbind, cântând, jucând. Învăţarea se sprijină aici pe activitatea de imitare. În clasa a treia se realizează fixarea limbii, scrierea şi pătrunderea imaginii scrise, legată adesea de forme şi alcătuiri diferite de litere.

    2. Structura programei
    Programa cuprinde:
    - notă de prezentare;
    - competenţe generale, ce se urmăresc a fi formate de-a lungul ciclului primar
    - competenţe specifice, deduse din competenţele generale, care se formează pe durata unui an şcolar; exemple de activităţi de învăţare;
    - conţinuturi;
    - sugestii metodologice;
    - bibliografie.
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba modernă 1 jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru comunicare şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

                              COMPETENŢE GENERALE


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea de mesaje orale simple                             │
│2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală             │
│3. Receptarea de mesaje scrise simple                            │
│4. Redactarea de mesaje simple în situaţii de comunicare uzuală  │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Receptarea de mesaje orale simple



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice│1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice │1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice │
│limbii moderne în cuvinte             │limbii moderne în enunţuri scurte      │limbii moderne în enunţuri succesive   │
│● exerciţii de ascultare a diferitelor│● exerciţii de ascultare a diferitelor │● exerciţii de ascultare a             │
│mesaje cu varierea intensităţii       │mesaje cu varierea intensităţii        │diferitelor mesaje cu varierea         │
│rostirii;                             │rostirii;                              │intensităţii rostirii;                 │
│● exerciţii de identificare a unor    │● exerciţii de identificare a unor     │● exerciţii de rostire a unor cuvinte  │
│sunete în cuvinte.                    │sunete în cuvinte.                     │ şoptit sau după mişcarea buzelor.     │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Recunoaşterea unor cuvinte       │1.2. Recunoaşterea unor cuvinte din    │1.2. Recunoaşterea unor cuvinte şi     │
│individuale sau din enunţuri rostite  │enunţuri scurte din mesaje clar        │sintagme în fluxul verbal, articulate  │
│clar şi rar                           │articulate, în contexte familiare de   │clar, în contexte de comunicare        │
│● oferirea de reacţii la mesaje simple│comunicare                             │familiare                              │
│● indicarea de obiecte;               │● exerciţii de imitare a gesticii      │● exerciţii de discriminare;           │
│● desenarea de obiecte.               │specifice unor acţiuni;                │● exerciţii de recunoaştere a          │
│                                      │● indicarea de obiecte.                │diferitelor mesaje după                │
│                                      │                                       │conturul lor intonaţional;             │
│                                      │                                       │● indicarea de obiecte.                │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Desprinderea sensului global al  │1.3. Desprinderea sensului unor        │1.3. Desprinderea sensului unor        │
│unui enunţ simplu, însoţit de mişcare │enunţuri succesive însoţite de gest/   │povestiri scurte însoţite de gest/     │
│● oferirea răspunsului la salut şi    │mişcare                                │mişcare                                │
│alte situaţii de comunicare;          │● oferirea răspunsului la întrebări    │● oferirea răspunsului la salut şi alte│
│● exerciţii de corelare a mesajului cu│simple în situaţii de comunicare       │situaţii de comunicare;                │
│acţiunea.                             │familiare;                             │● exerciţii de corelare a mesajului cu │
│                                      │● exerciţii de corelare a mesajului cu │acţiunea;                              │
│                                      │acţiunea.                              │● exerciţii de imitare a gesticii      │
│                                      │                                       │specifice.                             │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. Manifestarea curiozităţii pentru │1.4. Recunoaşterea de detalii dintr-un │1.4. Recunoaşterea de detalii dintr-un │
│recunoaşterea unor detalii dintr-un   │mesaj scurt, clar articulat            │mesaj clar articulat şi asocierea de   │
│enunţ scurt, rostit clar şi rar       │● exerciţii de ascultare şi mimare;    │imagini cu enunţuri articulate în      │
│● exerciţii de ascultare;             │● exerciţii de răspuns la întrebări de │situaţii de comunicare familiare       │
│● exerciţii de mimare;                │control.                               │● exerciţii de ascultare şi mimare;    │
│● identificarea de obiecte/imagini/   │                                       │● răspuns la întrebări de control al   │
│gesturi;                              │                                       │înţelegerii;                           │
│● selectarea de obiecte/imagini;      │                                       │● exerciţii de tip adevărat/fals.      │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.5. Reacţia verbală şi/ sau          │1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală,│1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală,│
│nonverbală la un mesaj audiat         │în grup sau individual, la un mesaj    │individual şi în grup, la un mesaj     │
│● realizarea unei comenzi simple;     │audiat care să ofere modele de limbă   │audiat care să ofere modele de limbă   │
│● repetarea unei comenzi simple;      │autentice                              │autentice                              │
│● realizarea opusului unei comenzi    │● exerciţii de îndeplinire a unor      │● exerciţii de îndeplinire a unor      │
│simple;                               │cerinţe exprimate verbal;              │cerinţe exprimate verbal;              │
│● mimarea unei acţiuni.               │● realizarea unei comenzi simple;      │● realizarea unei comenzi simple;      │
│                                      │● mimarea unei acţiuni;                │● mimarea unei acţiuni.                │
│                                      │● exerciţii de tip adevărat/fals.      │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Articularea corectă a sunetelor, │2.1. Memorarea şi rostirea în cor şi/  │2.1. Memorarea şi rostirea în cor şi   │
│silabelor, izolate şi în grupuri de   │sau individual a cuvintelor, izolate   │individual de enunţuri complete, poezii│
│cuvinte                               │sau în grupuri de cuvinte, respectând  │cântece şi roluri din jocuri dramatice,│
│● exerciţii de pronunţie;             │accentul şi intonaţia specifice        │respectând accentul şi intonaţia       │
│● exerciţii de variere a intensităţii │● exerciţii de diferenţiere sonoră;    │specifice                              │
│rostirii;                             │● recitarea de poezii în grup, sau cu  │● exerciţii de diferenţiere sonoră;    │
│● exerciţii de variere a intonaţiei;  │profesorul;                            │● exerciţii de repetiţie, pronunţie;   │
│● exerciţii de repetiţie;             │● intonarea de cântece însoţită de     │● exerciţii de recitare a unor poezii  │
│● participarea la jocuri în cerc;     │mişcare;                               │specifice acţiunilor, anotimpurilor,   │
│● recitarea de poezii în grup, cu     │● participarea la jocuri în cerc;      │persoanelor;                           │
│profesorul;                           │● exerciţii de repetiţie, pronunţie.   │● recitarea de poezii în grup sau cu   │
│● intonarea de cântece însoţită de    │                                       │profesorul;                            │
│mişcare;                              │                                       │● intonarea de cântece însoţită de     │
│                                      │                                       │mişcare;                               │
│                                      │                                       │● participarea la jocuri în cerc;      │
│                                      │                                       │● exerciţii de redare a mesajului      │
│                                      │                                       │audiat.                                │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Producerea de enunţuri adecvate  │2.2. Producerea de enunţuri scurte cu  │2.2. Producerea de enunţuri scurte,    │
│unor situaţii de comunicare uzuale    │scopul de a oferi informaţii simple în │adecvate unor situaţii de comunicare   │
│scurte                                │contexte familiare                     │uzuală, cu scopul de a oferi şi        │
│● exerciţii de reproducere de mesaje  │● exerciţii de rostire ritmică însoţite│solicita informaţii simple în contexte │
│scurte;                               │de mişcare;                            │familiare                              │
│● repetarea unor formule de salut;    │● ghicirea de obiecte mimate sau       │● exerciţii de rostire ritmică însoţite│
│● exerciţii de rostire ritmică        │descrise;                              │de mişcare;                            │
│însoţite de mişcare;                  │● exerciţii de reproducere de scurte   │● ghicirea de obiecte mimate sau       │
│● răspuns la întrebări simple de      │mesaje;                                │descrise;                              │
│identificare;                         │● exerciţii de formulare de întrebări  │● exerciţii de reproducere de scurte   │
│● ghicirea de obiecte mimate sau      │simple;                                │mesaje;                                │
│descrise.                             │● răspuns la întrebări simple de       │● exerciţii de formulare de întrebări  │
│                                      │identificare;                          │simple;                                │
│                                      │● exerciţii de repetare a formulelor   │● răspuns la întrebări simple de       │
│                                      │utilizate în situaţii de comunicare.   │identificare;                          │
│                                      │                                       │● exerciţii de alcătuire de enunţuri cu│
│                                      │                                       │elementele noi de vocabular.           │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Participarea la scurte           │2.3. Participarea la dialoguri scurte, │2.3. Participarea la, iniţierea de     │
│interacţiuni în cadrul jocurilor      │în situaţii de comunicare uzuală, în   │dialoguri scurte, în situaţii          │
│dramatice, în care reproduce sau      │care reproduce şi/ sau creează mesaje  │de comunicare uzuală, în care reproduce│
│creează mesaje scurte                 │scurte                                 │şi/sau creează mesaje scurte           │
│● exerciţii de pronunţie;             │● exerciţii de pronunţie;              │● formulare de întrebări/răspunsuri la │
│● răspuns la întrebări în cadrul      │● răspuns la întrebări în cadrul       │întrebări în situaţii de comunicare;   │
│jocurilor dramatice.                  │jocurilor dramatice.                   │● răspuns la întrebări în cadrul       │
│                                      │                                       │jocurilor dramatice;                   │
│                                      │                                       │● exerciţii de povestire scurtă cu     │
│                                      │                                       │suport vizual sau întrebări de sprijin.│
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Organizare tematică:                  │Organizare tematică:                   │Organizare tematică:                   │
│- relaţii de familie                  │- relaţii interpersonale               │- relaţii interpersonale               │
│- clasa                               │- clasa                                │- clasa                                │
│- corpul omenesc                      │- corpul omenesc                       │- corpul omenesc                       │
│- culori                              │- culori                               │- culori                               │
│- legume şi fructe                    │- legume şi fructe                     │- legume şi fructe                     │
│- animale                             │- animale                              │- animale                              │
│                                      │- natura/ anotimpurile                 │- natura/ anotimpurile                 │
│                                      │- timpul liber/ vacanţe/sărbători      │- ocupaţii                             │
│                                      │                                       │- timpul liber/ vacanţe/sărbători      │
│                                      │                                       │- activităţi zilnice                   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Acte de comunicare:                   │Acte de comunicare:                    │Acte de comunicare:                    │
│- a saluta                            │- a saluta                             │- a saluta                             │
│- a se prezenta                       │- a se prezenta şi a pune întrebări    │- a se prezenta şi a pune întrebări    │
│- a mulţumi                           │despre identitatea cuiva               │despre identitatea cuiva               │
│- a identifica o persoană sau un      │- a iniţia/ a încheia un schimb de     │- a iniţia/ a încheia un schimb de     │
│obiect                                │replici                                │replici                                │
│- a se scuza                          │- a se adresa cuiva                    │- a se adresa cuiva                    │
│                                      │- a cere/ a da o informaţie            │- a cere/ a da o informaţie            │
│                                      │- a mulţumi                            │- a mulţumi                            │
│                                      │- a identifica o persoană sau un       │- a identifica o persoană sau un obiect│
│                                      │obiect                                 │- a se scuza                           │
│                                      │- a se scuza                           │- a cere să se repete o întrebare      │
│                                      │- a cere să se repete o întrebare      │- a răspunde afirmativ/negativ la o    │
│                                      │- a răspunde afirmativ/negativ la o    │întrebare                              │
│                                      │întrebare                              │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Elemente de construire a comunicării: │Elemente de construire a comunicării:  │Elemente de construire a comunicării:  │
│- verbul                              │- verbul                               │- verbul                               │
│    a fi/ a putea la prezent          │   a fi/ a avea/ a putea la prezent    │   a fi/ a avea/ a vrea/ a plăcea/     │
│    imperativul afirmativ             │   imperativul afirmativ şi negativ    │a putea la prezent                     │
│- pronumele personal                  │- pronumele personal                   │   prezentul continuu                  │
│    demonstrativ                      │  demonstrativ                         │(diverse acţiuni)                      │
│- adjectivul posesiv                  │  interogativ                          │   imperativul afirmativ şi            │
│- numeralul cardinal (1-10)           │- adjectivul posesiv                   │   negativ                             │
│- prepoziţii                          │  calificativ                          │- pronumele                            │
│- adverbe de loc                      │- numeralul cardinal (1-20)            │   personal                            │
│                                      │- prepoziţii                           │   demonstrativ                        │
│                                      │- adverbe de loc                       │   interogativ                         │
│                                      │                                       │- adjectivul                           │
│                                      │                                       │   posesiv                             │
│                                      │                                       │   calificativ                         │
│                                      │                                       │- numeralul cardinal (1-100)           │
│                                      │                                       │- prepoziţii                           │
│                                      │                                       │- adverbe de loc                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    În clasele primare elevii sunt îndrumaţi mai ales oral, mai întâi doar prin imitaţie, din ascultat şi vorbit. Jocuri, cântece, mici poezii şi povestiri mereu prezente în fluxul orelor vor transmite sunetul şi ritmul limbii moderne. Se foloseşte limba străină din prima oră şi pe parcursul întregului curs, cu mici excepţii, la explicarea unui joc, de exemplu.
    Materialul de limbă se prelucrează exclusiv oral, în cadrul jocurilor ritmice în cerc, cu mişcări corporale care să imite gesturi sufleteşti umane, posturi ale animalelor, să sugereze forme de relief sau ale obiectelor despre care se recită.
    Recitarea se face în cor, împreună cu profesorul, alternând momentele de ascultare atentă a unor sunete, cuvinte, a unui vers, cu momente de repetare fără profesor.
    Se alternează recitarea rapidă cu cea lentă, tărăgănată, pronunţia şoptită cu cea strigată.
    Se exersează diferitele nuanţe sufleteşti şi emoţii prin schimbarea tonului, a mimicii, a gesturilor.
    Jocul de degete ce însoţeşte recitarea alternează cu mişcări ample, dialogurile şi scurtele dramatizări recitate în cor sau pe grupe mici sunt reluate în cadrul poveştii spuse de către profesor spre finalul orei.
    Recuzita este absolut necesară pentru a crea sentimentul de siguranţă, pentru a da ocazia fanteziei să lucreze pe ceva real: pânze, animale-jucării, legume şi fructe, păpuşi care devin personaje îndrăgite.
    Mici discuţii în limba străină despre conţinuturi îl ajută pe fiecare dintre elevi să realizeze o folosire activă a vocabularului.
    În cadrul activităţilor ludice, de exersare sau de discuţie se va ţine cont de pronunţarea clară a sunetelor specifice limbii străine şi de intonaţia enunţurilor
    Înainte de introducerea scrisului, se realizează pe parcursul tuturor anilor desene ilustrative. Această parte decorativ-artistică este esenţială, pentru a crea în cadrul orelor de limbă străină un spaţiu de comunicare interpersonală, de aşezare a informaţiei şi de verificare indirectă a asimilării conţinuturilor. Modul de raportare individuală la aceste elemente de învăţare poate fi un bun mijloc de evaluare pentru profesor şi aduce un plus de autoritate în faţa elevului.
    Este necesar ca profesorii nu numai să stăpânească limba predată, să o vorbească cu drag şi să citească literatura şi poezia ei, ci şi să dovedească un interes profund în legătură cu culturile în care se vorbeşte limba străină respectivă. Pe lângă aceasta, este necesară o înţelegere a exprimării lingvistice bazată pe antropologia lui Rudolf Steiner, pe natura evoluţiei copilului, precum şi o stăpânire a gesticii, mimicii şi a capacităţii de a dramatiza situaţii.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Kiersch Johannes, Limbile străine în şcoala Waldorf, Ed. Triade, 1999.
    Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf Curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000.
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Metodică şi didactică, Ed. Triade, 2001.

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                                   MATEMATICĂ
                  Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Învăţământul alternativ Waldorf îşi propune să asigure dezvoltarea completă şi nerestrictivă a personalităţii copilului, în concordanţă cu aptitudinile sale native. Studiul matematicii contribuie la perfecţionarea percepţiei senzoriale, la dobândirea unor reprezentări corecte asupra realităţii fizice şi la formarea competenţelor de bază privind calculul aritmetic, noţiunile intuitive de geometrie, măsurarea şi măsurile.
    Modificarea structurii sistemului de învăţământ preuniversitar generează necesitatea conturării conţinuturilor şi obiectivelor pentru copiii de la clasa pregătitoare, conform caracteristicilor lor fundamentale de dezvoltare din această etapă de vârstă. Clasa I lărgeşte spaţiul numeric de desfăşurare al observării operaţiilor şi socotitului intuitiv. La clasa a II-a spaţiul numeric de desfăşurare al observării operaţiilor şi socotitului intuitiv devine şi mai amplu (0-1000).
    Ca urmare, e necesară şi o reeşalonare a conţinuturilor etapelor următoare (care se regăsesc în clasele I şi a II-a), astfel încât acumulările aferente ciclului primar să fie integrate într-un parcurs echilibrat, sprijinind dezvoltarea copiilor. Aceasta presupune o abordare holistică pe nivelul de vârstă 6-9 ani. În continuare, în programă se vor regăsi, alături de conţinuturile pur matematice, conţinuturi privind explorarea mediului, dezvoltarea personală, comunicarea, artele vizuale şi mişcarea, abordate în context ludic.
    Astfel, matematica apare ca o disciplină dinamică, strâns legată de domeniul său volitiv-acţional, de unde este treptat extinsă şi consolidată. Se acordă o deosebită importanţă modului în care se formează primele noţiuni de matematică, urmărindu-se evoluţia acestora în ontogeneză. Iniţial geometria, aritmetica şi practica nu sunt distincte. Treptat se diferenţiază o noţiune fundamentală: numărul pur.
    Primul impas este numărul natural. Odată depăşit, el devine o obişnuinţă adânc înrădăcinată în procesul de gândire, punct de sprijin pentru extinderi succesive ale numerelor. Activitatea cu numerele naturale determină o structurare de un anume tip a gândirii umane. Având în vedere importanţa noţiunii, se recomandă abordarea acesteia sub mai multe aspecte, atât calitative cât şi cantitative. Numerele naturale apar într-un proces de "frângere" a unităţii. Aspectul individual-calitativ este pus în evidenţă prin orientarea atenţiei copilului spre însuşirile obiectelor observate, care pot contribui la sesizarea caracterului arhetipal al numerelor. Această considerare "fiinţială" (prezenţă activă în realitate) a numerelor conduce apoi, prin scrierea lor, la noţiunea de cifră - ca imagine a calităţii numerelor; imaginea este legată aşadar de esenţa numărului şi nu de forma exterioară a cifrei. Aspectul ordinal-ritmic apare în cadrul procesului de numărare, accentul căzând acum pe cantitate. Aspectul cardinal este prezentat iniţial prin calculul cu obiecte concrete; ulterior apare calculul ritmic cu numere naturale. Aspectul de cifră (mod de scriere) este ultima etapă în prezentarea numerelor naturale.
    Pornind de la considerarea calitativ-concretă a numerelor şi de la procesele de mişcare ce însoţesc numărarea şi calculul, se poate dezvolta în copil o formă de inteligenţă ce îi permite orientarea în spaţiul numeric interior. Structurarea şi educarea memoriei se realizează şi prin învăţarea ritmică însoţită de mişcare a tablei înmulţirii. Introducerea aritmeticii urmează principiul "de la întreg la parte". Se urmăreşte astfel stabilirea unui raport echilibrat între gândirea analitică şi cea sintetică.
    În cadrul programei de matematică, elementele de cunoaştere a mediului sunt integrate organic, regăsindu-se explicit în exemplele activităţilor de învăţare (ex. 1.1., 1.2., 2.4. etc.). Sfera cunoaşterii mediului se extinde asupra întregii programe prin colectarea şi folosirea materialelor naturale (vezi nota de la pag. 4).
    Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    - Competenţe generale
    - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    - Conţinuturi
    - Sugestii metodologice
    - Bibliografie
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclul primar.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
    - Numere
    - Noţiuni intuitive de geometrie
    - Măsurări
    - Date
    - Ştiinţele vieţii
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

                              COMPETENŢE GENERALE


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea numerelor în calcule elementare                              │
│2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate   │
│în spaţiul înconjurător                                                    │
│3. Manifestarea curiozităţii pentru fenomene/ relaţii/ regularităţi din    │
│mediul apropiat                                                            │
│4. Organizarea datelor în scopul rezolvării de probleme                    │
│5. Compararea unor mărimi din mediul apropiat prin intermediul unor măsuri │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Numărarea până la 24, crescător  │1.1. Numărarea până la 100, crescător  │1.1. Numărarea în spaţiul numeric      │
│şi descrescător                       │şi descrescător, cu start şi pas date  │0-1000, crescător şi descrescător, cu  │
│● exerciţii de numărare repetitivă (1,│● exerciţii de numărare repetitivă     │start şi pas date                      │
│2/ 1, 2, 3/1, 2, 3, 4), jocuri ritmice│(1, 2/ 1, 2, 3/1, 2, 3, 4), jocuri     │● exerciţii de numărare - pe grupe de  │
│numărători;                           │ritmice, numărători;                   │câte 10 (folosind şi obiecte şi        │
│● recunoaşterea grupărilor de până la │● recunoaşterea grupărilor de până la  │simboluri pentru substituirea zecii;   │
│12 obiecte;                           │24 obiecte;                            │exemplu: săculeţ, legătură de nuiele,  │
│● exerciţii de numărare înainte şi    │● exerciţii de numărare înainte şi     │coş, simboluri grafice etc.);          │
│înapoi (însoţite de versuri, ritmuri, │înapoi (însoţite de versuri, ritmuri,  │● exerciţii-joc de reprezentare a      │
│mişcare) 1-12 iniţial, apoi, progresiv│mişcare) 12 - 24 iniţial, apoi,        │numerelor punând în evidenţă sistemul  │
│1-24;                                 │progresiv, 1-100;                      │poziţional de scriere a cifrelor.      │
│● grupare de obiecte având un număr   │● grupare de obiecte având un număr    │                                       │
│dat sau "pasul" dat (ex. cu săritură  │dat sau "pasul" dat (ex. cu săritură   │                                       │
│din 2 în 2, din 3 în 3);              │din 2 în 2, din 3 în 3), (0-24-100);   │                                       │
│● structurarea grupurilor de obiecte  │● structurarea grupurilor de obiecte în│                                       │
│în grupe mai mici, egale şi inegale;  │grupe mai mici, egale şi inegale       │                                       │
│● numărarea elementelor subsumate,    │(12-24);                               │                                       │
│observarea naturii şi a spaţiului, a  │● numărarea elementelor subsumate,     │                                       │
│mediului înconjurător (ex. numărarea  │observarea naturii şi a spaţiului, a   │                                       │
│petalelor unor flori, a seminţelor,   │mediului înconjurător (ex. numărarea   │                                       │
│fructelor, picioarelor animalelor şi  │petalelor unor flori, a seminţelor,    │                                       │
│insectelor, roţilor, geamurilor,      │fructelor, picioarelor animalelor şi   │                                       │
│colţurilor camerei etc.);             │insectelor, roţilor, geamurilor,       │                                       │
│● memorarea unor cântece, poezii şi   │colţurilor camerei etc.);              │                                       │
│ghicitori despre numere;              │● repetiţia, memorarea unor cântece,   │                                       │
│● jocuri de construcţie;              │poezii şi ghicitori despre numere;     │                                       │
│● observarea corpului uman, cu        │● jocuri de construcţie;               │                                       │
│identificarea organelor singulare şi  │● observarea corpului uman, cu         │                                       │
│pereche.                              │identificarea organelor singulare şi   │                                       │
│                                      │pereche.                               │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Recunoaşterea şi numirea cifrelor│1.2. Scrierea şi citirea numerelor până│1.2. Scrierea şi citirea numerelor până│
│● memorare de cântece şi poezii;      │la 100                                 │la 1000                                │
│● exerciţii de recunoaştere a cifrelor│● memorare de cântece şi poezii;       │● exerciţii de numărare din 1 în 1,    │
│de la 0 la 9;                         │● exerciţii de recunoaştere a cifrelor │din 2 în 2, etc. înainte şi înapoi cu  │
│● parcurgerea formei cifrelor: în mers│de la 10 la 100;                       │ajutorul şirurilor 1-12.               │
│şi alergare, în planuri diferite      │● parcurgerea formei cifrelor: în      │                                       │
│(orizontal, vertical), pe suporturi   │mers şi alergare, în planuri diferite  │                                       │
│diferite (pământ, perete, nisip,      │(orizontal, vertical), pe suporturi    │                                       │
│propria palmă, spatele vecinului      │diferite (pământ, perete, nisip,       │                                       │
│etc.);                                │propria palmă, spatele vecinului etc.);│                                       │
│● audierea de poveşti conţinând       │● audierea de poveşti conţinând        │                                       │
│repetitiv formule numerice sau de     │repetitiv formule numerice sau de      │                                       │
│numărare (ex. Mănuşa, Capra cu trei   │numărare (ex. Cele 12 prinţese,        │                                       │
│iezi, Punguţa cu doi bani, Albă ca    │Lebedele etc.);                        │                                       │
│zăpada, Cele douăsprezece castele,    │● modelarea şi scrierea la dimensiuni  │                                       │
│Cei trei ursuleţi etc.);              │mari a cifrelor, punerea lor în        │                                       │
│● modelarea şi scrierea la dimensiuni │legătură cu grupe de obiecte.          │                                       │
│mari a cifrelor, punerea lor în       │                                       │                                       │
│legătură cu grupe de obiecte.         │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Precizarea cardinalelor unor     │1.3. Formarea numerelor naturale prin  │1.3. Formarea numerelor naturale prin  │
│mulţimi de obiecte rezultate prin     │gruparea zecilor                       │gruparea zecilor şi a sutelor          │
│gruparea şi regruparea elementelor    │● grupări şi regrupări de obiecte în   │● exerciţii de adunare şi scădere cu   │
│● grupări şi regrupări de obiecte în  │mod egal, în cadrul aceluiaşi număr    │numere naturale de la 1 la 1000 cu şi  │
│mod egal, în cadrul aceluiaşi număr   │(cu pas diferit, ex. 90: 30, 30, 30/   │fără trecere peste ordin.              │
│(cu pas diferit, ex. 9: 3, 3, 3/ 1, 1,│10, 10, 10, 10, 10, 10, 10, 10, 10; 80:│                                       │
│1, 1, 1, 1, 1, 1, 1; 8: 2, 2, 2, 2/ 4,│20, 20, 20, 20/ 40, 40) cu mărirea     │                                       │
│4) cu marcarea diversă (accentuăm pe  │progresivă a grupărilor de referinţă   │                                       │
│al 3-lea, sărim la al 4-lea, batem    │(similitudine între operaţii cu unităţi│                                       │
│palmele din 2 în 2);                  │şi cu zeci);                           │                                       │
│● ordonarea, subsumarea, clasificarea │● ordonarea, subsumarea, clasificarea  │                                       │
│mărimii grupelor de obiecte care se   │mărimii grupelor de obiecte care se pot│                                       │
│pot forma în cadrul mulţimilor de     │forma în cadrul mulţimilor de obiecte -│                                       │
│obiecte - relaţii numerice (9=2+1+5+1 │relaţii numerice (6=2+1+2+1;           │                                       │
│etc.);                                │60=20+10+20+10);                       │                                       │
│● exemple de construire a unei mulţimi│● exemple de construire a unei mulţimi │                                       │
│de obiecte precizând numărul          │de obiecte precizând numărul obiectelor│                                       │
│obiectelor sau cardinalul.            │sau cardinalul, spaţiu numeric 0-100.  │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. Compararea cardinalelor unor     │1.4. Compararea şi ordonarea           │1.4. Compararea şi ordonarea numerelor │
│mulţimi având între 0 şi 24 de        │cardinalelor unor mulţimi având cel    │în spaţiul numeric 0-1000              │
│elemente                              │mult 100 de elemente                   │● numărare pe şiruri;                  │
│● observarea dirijată a diferenţei    │● observarea dirijată a diferenţei     │● numărare înainte şi înapoi pe grupe  │
│mărimii unor grupe de obiecte,        │mărimii unor grupe de obiecte,         │de obiecte (zeci, sute) folosind       │
│aranjarea aleatorie sau ordonată;     │aşezarea lor aleatorie sau ordonată;   │imagini şi cifre;                      │
│● construirea de grupe de obiecte     │● construirea de grupe de obiecte      │● jocuri de completare a numerelor, pe │
│similare, mai mari, mai mici cu o     │similare, mai mari, mai mici cu o      │secţiuni ale şirurilor (ordonate sau   │
│grupă dată.                           │grupă dată.                            │aleatorii), crescător şi descrescător; │
│                                      │                                       │● exerciţii de verificare a            │
│                                      │                                       │rezultatelor înmulţirii prin împărţire │
│                                      │                                       │şi invers.                             │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.5. Poziţionarea numerelor 0-12-24 pe│1.5. Poziţionarea numerelor 0-100 pe   │1.5. Poziţionarea numerelor 0-1000 pe  │
│axa numerelor                         │axa numerelor                          │axa numerelor                          │
│● exersarea numărării pe şirul        │● exersarea numărării pe şirul         │● exerciţii-joc de poziţionare a       │
│numerelor naturale, crescător, în     │numerelor naturale, crescător, în      │obiectelor în spaţiu (stânga, dreapta, │
│spaţiul numeric 0-24, cu "startul"    │spaţiul numeric 0-24, cu "startul"     │sus - jos, peste - sub, interior -     │
│diferit şi observarea "vecinilor";    │diferit şi observarea "vecinilor";     │exterior);                             │
│● exersarea numărării, descrescător,  │● exersarea numărării, descrescător,   │● scrierea şi citirea numerelor        │
│similar şirului crescător (şirul lui  │similar şirului crescător (şirurile    │formate din unităţi, zeci, sute;       │
│1);                                   │1, 2, 3, 4, 5, 6);                     │● reprezentarea grafică pe orizontală  │
│● exersarea numărării, crescător şi   │● exersarea numărării, crescător şi    │a succesiunii numerelor cu ajutorul    │
│descrescător, pe şirul lui 2 (0-24);  │descrescător, pe şirurile 2, 3, 4,     │şirurilor numerice;                    │
│● exerciţii de identificare a         │5, 6 (12 paşi);                        │● jocuri de identificare corectă a     │
│vecinilor numerelor naturale 0-12     │● exerciţii de identificare a          │vecinilor.                             │
│(0-24);                               │vecinilor numerelor naturale 10-100;   │                                       │
│● identificarea unor numere sau       │● identificarea unor numere sau        │                                       │
│secvenţe din şirul numerelor 0-24,    │secvenţe din şirul numerelor 0-100,    │                                       │
│după un criteriu dat (ex. mai mic/mici│după un criteriu dat (ex. mai mic/     │                                       │
│decât; mai mari/ mici cu etc.).       │mici decât; mai mari/ mici cu etc.).   │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.6. Identificarea cardinalului unei  │1.6. Efectuarea de adunări şi scăderi, │1.6. Efectuarea de adunări şi scăderi, │
│mulţimi la care s-au efectuat         │mental şi în scris, în spaţiul numeric │mental şi în scris, în spaţiul numeric │
│modificări (1-2 elemente)             │0-100, recurgând frecvent la numărare  │0-1000, cu cel mult o trecere peste    │
│● adăugarea sau sustragerea de obiecte│● adăugarea sau sustragerea de obiecte │ordin                                  │
│(elemente) dintr-o mulţime dată,      │(elemente) dintr-o mulţime dată,       │● exerciţii de recunoaştere şi         │
│însoţită de numărarea obiectelor;     │însoţită de numărarea obiectelor;      │utilizare corectă a sintagmelor care   │
│● exemple de compunere/descompunere de│● exemple de compunere/ descompunere de│sugerează o anumită operaţie ("au      │
│grupe de obiecte (spaţiul numeric 0-10│grupe de obiecte (spaţiul numeric      │venit", "s-au pierdut", "sunt de       │
│/ 0-12);                              │0-100);                                │atâtea ori mai multe", "sunt de atâtea │
│● exerciţii de adăugare/ sustragere de│● exerciţii de adăugare/ sustragere de │ori mai puţine");                      │
│obiecte pentru a obţine grupe         │obiecte pentru a obţine grupe          │● adunări şi scăderi cu sprijin        │
│echivalente;                          │echivalente;                           │obiectual şi imagistic;                │
│● reprezentarea grafică a exerciţiilor│● reprezentarea grafică a exerciţiilor │● jocuri de completare a numerelor,    │
│şi observaţiilor (desen);             │şi observaţiilor (desen);              │pe secţiuni ale şirurilor (ordonate    │
│● recunoaşterea şi verbalizarea unei  │● recunoaşterea şi verbalizarea unei   │sau aleatorii), crescător şi           │
│situaţii problemă reprezentate grafic │situaţii problemă reprezentate grafic  │descrescător.                          │
│(prin desen);                         │(prin desen);                          │                                       │
│● rezolvarea unor probleme simple, cu │● rezolvarea unor probleme simple, cu  │                                       │
│suport vizual/ cu folosirea           │suport vizual/ cu folosirea obiectelor;│                                       │
│obiectelor;                           │● compunerea de probleme similare      │                                       │
│● jocuri de rol în care să fie        │celor prezentate;                      │                                       │
│folosite operaţii cu numere ("la      │● jocuri de rol în care să fie folosite│                                       │
│cumpărături", "în parc", "la          │operaţii cu numere ("la cumpărături",  │                                       │
│piaţă").                              │"în parc", "la piaţă" etc.).           │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.7. Numărare prin diferenţierea      │1.7. Numărare prin diferenţierea       │1.7. Numărare cu pas dat (pe şiruri)   │
│stimulilor şi senzaţiilor (auditiv,   │stimulilor şi senzaţiilor (auditiv,    │prin diferenţierea stimulilor şi       │
│vizual, olfactiv, gustativ, tactil    │vizual, tactil etc.)                   │senzaţiilor (auditiv, vizual,          │
│etc.)                                 │● exerciţii de recunoaştere a unui     │tactil etc.)                           │
│● exerciţii de recunoaştere a unui    │număr de degete care au fost cuprinse  │● marcarea grupelor convenite: unităţi,│
│număr de degete care au fost cuprinse │în mâna dascălului;                    │zeci, sute, prin stimuli diferiţi      │
│în mâna dascălului;                   │● recunoaşterea numărului de degete    │(sunete, bătăi din palme, tropăit      │
│● exerciţii de recunoaştere/ numărare │ridicat aleatoriu pe două mâini        │etc.);                                 │
│a stimulilor tactili;                 │simultan;                              │● jocuri matematice folosind înlocuirea│
│● exerciţii de recunoaştere/ numărare │● exerciţii de recunoaştere/           │prin stimuli diverşi a operaţiilor     │
│a anumitor succesiuni de sunete;      │numărare a stimulilor tactili;         │(sunete, bătăi din palme, tropăit      │
│● exerciţii de recunoaştere/ numărarea│● exerciţii de recunoaştere/ numărare  │etc.).                                 │
│a degetelor arătate pentru scurt timp.│a anumitor succesiuni de sunete;       │                                       │
│                                      │● socotit în lanţ având stabilit       │                                       │
│                                      │convenţional un anumit tip de sunet    │                                       │
│                                      │pentru fiecare operaţie;               │                                       │
│                                      │● exerciţiu de numărare a grupărilor   │                                       │
│                                      │de 10 obiecte (săculeţe, coşuleţe      │                                       │
│                                      │etc.);                                 │                                       │
│                                      │● numărarea zecilor crescător şi       │                                       │
│                                      │descrescător;                          │                                       │
│                                      │● cântărirea comparativă;              │                                       │
│                                      │● exerciţii de recunoaştere/numărare a │                                       │
│                                      │degetelor arătate pentru scurt timp.   │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.8. Utilizarea terminologiei         │1.8. Utilizarea terminologiei (denumiri│1.8. Utilizarea terminologiei specifice│
│(denumiri şi simboluri <, >, =, +, -, │şi simboluri <, >, =, +, -, x, :) în   │(denumiri şi simboluri) în contexte    │
│x, :) în jocuri, intuitiv             │contexte adecvate intuitiv             │adecvate (<, >, =, plus +, minus -, ,  │
│(terminologie nespecifică: mai mult,  │(terminologie nespecifică: mai mult,   │sumă, total, termenii unei sume,       │
│mai puţin, mai mare etc.)             │mai puţin, mai mare etc.)              │diferenţă, rest, descăzut, scăzător,   │
│● Jocuri de comparare a numerelor     │● compararea numerelor aşezate         │produs, factorii unui produs, cât,     │
│aşezate crescător, descrescător,      │crescător, descrescător, aleatoriu pe  │deîmpărţit, împărţitor)                │
│aleatoriu pe şirurile numerice        │şirurile numerice cunoscute (1-100);   │● echivalarea terminologiei familiare  │
│cunoscute (în spaţiul numeric 1-24);  │● recunoaşterea vecinilor, a           │cu terminologia specifică matematicii; │
│● recunoaşterea vecinilor, a          │predecesorilor şi succesorilor, având  │● punerea în corespondenţă a           │
│predecesorilor şi succesorilor, având │un "pas dat" pe şirurile cunoscute şi  │terminologiei cu semnul operaţiei în   │
│un "pas dat" pe şirurile cunoscute şi │compararea lor;                        │exerciţii şi probleme cu o operaţie;   │
│compararea lor.                       │● alcătuirea de probleme simple        │● descrierea caracteristicilor şi      │
│                                      │utilizând terminologia specifică; (mai │poziţionării numerelor în situaţii     │
│                                      │mult, mai mare, mai puţin, mai mic     │date;                                  │
│                                      │etc.); identificarea corectă a semnului│● recunoaşterea situaţiilor concrete   │
│                                      │● crearea de probleme simple similare  │sau a expresiilor care cer efectuarea  │
│                                      │cu un exemplu dat.                     │unor adunări sau scăderi (,,au fost şi │
│                                      │                                       │au mai venit", "s-au pierdut" etc.);   │
│                                      │                                       │● recunoaşterea contextelor care       │
│                                      │                                       │presupun efectuarea unor înmulţiri sau │
│                                      │                                       │împărţiri ("sunt de atâtea ori mai     │
│                                      │                                       │multe", "sunt de atâtea ori mai        │
│                                      │                                       │puţine");                              │
│                                      │                                       │● recunoaşterea situaţiilor concrete   │
│                                      │                                       │sau a expresiilor care presupun        │
│                                      │                                       │efectuarea unor comparări corelate cu  │
│                                      │                                       │operaţii de adunare, scădere,          │
│                                      │                                       │înmulţire, împărţire ("cu atât mai     │
│                                      │                                       │mult", "cu atât mai puţin", "de        │
│                                      │                                       │atâtea ori mai mult", "de atâtea ori   │
│                                      │                                       │mai puţin").                           │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.9. Efectuarea de adunări repetate   │1.9. Efectuarea de adunări repetate    │1.9. Efectuarea de înmulţiri în spaţiul│
│prin numărare şi manipularea          │prin numărare şi reprezentări          │numeric 0-144 prin adunare repetată sau│
│obiectelor                            │obiectuale                             │utilizând proprietăţi ale înmulţirii şi│
│● efectuarea de numărări având ca pas │● efectuarea de numărări având ca pas  │împărţirii                             │
│numărul de la începutul şirului       │numărul de la începutul şirului        │● efectuarea de numărări având ca pas  │
│(şirurile 1, 2), 12 paşi;             │(şirurile 1, 2, 3, 4, 5, 6), 12 paşi;  │numărul de la începutul şirului        │
│                                      │● numărări de grupe de câte 10;        │(şirurile 7, 8, 9, 10, 11, 12), 12     │
│                                      │● alcătuire de probleme simple cu      │paşi;                                  │
│                                      │adunări repetate în spaţiul numeric    │● realizarea de înmulţiri figurativ şi │
│                                      │0-100.                                 │intuitiv, oral şi scris;               │
│                                      │                                       │● rezolvarea de probleme, utilizând    │
│                                      │                                       │proprietăţile înmulţirii şi împărţirii.│
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

Notă: În procesul numărării, grupării, observării se vor folosi materiale din natură: lemn, piatră, fructe, castane, nuci, alune, frunze, cuburi de lemn etc.

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Identificarea direcţiilor: sus,  │2.1. Identificarea poziţiilor          │2.1. Trasarea unor drepte în poziţii:  │
│jos, faţă, spate etc.                 │orizontală, verticală, oblică ale unei │orizontală, verticală, oblică          │
│● jocuri cu schimbarea direcţiei      │drepte                                 │● identificarea şi perceperea          │
│indicate la comandă (schimbul căsuţei │● jocuri cu schimbarea direcţiei       │obiectelor perpendiculare/ paralele cu │
│spre dreapta, sus, jos, lateral, în   │indicate la comandă (spre dreapta, sus,│podeaua/oblice;                        │
│faţă, în spate etc.);                 │jos, lateral, în faţă, în spate,       │● poziţionarea propriului corp pe      │
│● ilustrare, poveşti ale culorilor,   │orizontală, verticală etc.);           │verticală, orizontală, oblică;         │
│jocuri didactice, cu marcarea         │● ilustrare, poveşti ale culorilor,    │● exersarea trasării de forme (cu mâna │
│diferenţiată în pagină a culorii      │jocuri didactice, cu marcarea          │- cu piciorul) în diferite planuri,    │
│(exemplu: sus - roşu, jos - verde,    │diferenţiată în pagină a culorii       │spaţii şi poziţii (pe podea - tablă -  │
│dreapta - galben, stânga - albastru   │(exemplu: sus - roşu, jos - verde,     │caiet etc.).                           │
│etc.).                                │dreapta - galben, stânga - albastru,   │                                       │
│                                      │verticală, orizontală, perpendiculară, │                                       │
│                                      │oblică etc.).                          │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Stabilirea poziţiei unui obiect  │2.2. Stabilirea poziţiei unor obiecte  │2.2. Stabilirea poziţiei unor obiecte/ │
│în spaţiu (în raport cu repere fixe   │în spaţiu/plan (în raport cu repere    │desene în spaţiu/ plan (în raport cu   │
│date) folosind prepoziţii/ adverbe de │fixe date) folosind prepoziţii/ adverbe│repere fixe date) folosind prepoziţii/ │
│tipul: în, pe, deasupra, dedesubt,    │de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt,  │adverbe de tipul: în, pe, deasupra,    │
│alături, lângă, în faţă, în spate     │alături, lângă, în faţă, în spate,     │dedesubt, alături, lângă, în faţă, în  │
│● jocuri de poziţionare a obiectelor  │stânga, dreapta, interior, exterior    │spate, stânga, dreapta, interior,      │
│(stânga/dreapta, jos/sus, deasupra/sub│● jocuri de poziţionare a obiectelor   │exterior                               │
│interior/exterior);                   │(stânga/dreapta, jos/ sus, deasupra/   │● exerciţii-joc de poziţionare a       │
│● marcarea prin imagine proprie       │sub, interior/exterior);               │obiectelor în spaţiu (stânga - dreapta,│
│(desen) sau creată (desen pe tablă/   │● marcarea prin imagine proprie        │sus - jos, peste - sub, interior -     │
│planşă) a poziţionării obiectelor     │(desen) sau creată (desen pe tablă/    │exterior);                             │
│(ex. pisica stătea pe scaun, şoricelul│planşă) a poziţionării obiectelor (ex. │● identificarea poziţionării pe foaie  │
│după uşă, mărul era sub pat) şi       │pisica stătea pe scaun, şoricelul      │a liniilor trasate.                    │
│verbalizarea corectă;                 │după uşă, mărul era sub pat) şi        │                                       │
│● identificarea poziţiei diferitelor  │verbalizarea corectă;                  │                                       │
│persoane şi schimbarea locului prin   │● identificarea poziţiei diferitelor   │                                       │
│comanda adecvată (mers la dreapta, în │persoane şi schimbarea locului prin    │                                       │
│faţă, în spate etc.).                 │comanda adecvată (mers la dreapta,     │                                       │
│                                      │în faţă, în spate etc.).               │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Construirea unor reprezentări    │2.3. Construirea unor reprezentări     │2.3. Descrierea/ prezentarea verbală a │
│spaţiale simple                       │spaţiale simple pe baza unor condiţii  │unor construcţii realizate din diverse │
│● modelare de forme (corpuri)         │date                                   │piese sau desene                       │
│geometrice în lut sau în ceară        │● modelare de forme (corpuri)          │● trasarea de forme închise şi deschise│
│(exemplu: casa piticului - o bilă mare│geometrice în lut sau în ceară         │utilizând dreapta şi curba;            │
│se află în spatele fântânii -         │(exemplu: lărgirea câmpului de         │● descrierea caracteristicilor şi      │
│cilindru);                            │observare - culoare, mărime,           │poziţionării lor în situaţiile date;   │
│● construcţii în spaţiu cu temă dată  │poziţionare);                          │● trasarea de forme simetrice faţă de  │
│(din cuburi şi forme de lemn).        │● construcţii în spaţiu cu temă dată   │o axă (orizontală sau verticală).      │
│                                      │(cuburi şi forme diferite din materiale│                                       │
│                                      │naturale).                             │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.4. Manipularea de către copii a unor│2.4. Reprezentarea grafică cu mâna     │2.4. Evidenţierea unor caracteristici  │
│obiecte cu forme geometrice diferite  │liberă a formelor geometrice plane     │simple specifice formelor geometrice   │
│(cu muchii sau rotunjite)             │identificate                           │plane                                  │
│● jocuri de sortare, grupare,         │● jocuri de sortare, grupare,          │● denumirea figurilor trasate cu mâna  │
│clasificare, ordonare, identificare şi│clasificare, ordonare, identificare şi │liberă (cerc, triunghi, pătrat,        │
│numire după formă, mărime, culoare,   │numire după formă, mărime, culoare,    │dreptunghi) şi observarea poziţionării │
│grosime, lungime, înălţime, cantitate │grosime, lungime, înălţime, cantitate  │lor;                                   │
│etc.;                                 │etc. a figurilor geometrice plane;     │● identificarea obiectelor din natură. │
│● identificarea formelor simple în    │● identificarea formelor simple în     │                                       │
│ambient şi mediul înconjurător/       │ambient şi mediul înconjurător/natural;│                                       │
│natural;                              │● decuparea formelor geometrice (desen │                                       │
│● decuparea formelor geometrice (desen│propriu).                              │                                       │
│propriu).                             │                                       │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Manifestarea curiozităţii pentru fenomene/relaţii/regularităţi din mediul apropiat



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. Transcrierea, continuarea,       │3.1. Transcrierea, continuarea, crearea│3.1. Transcrierea, continuarea, crearea│
│crearea unor modele repetitive        │unor modele repetitive reprezentate    │unor modele repetitive reprezentate    │
│reprezentate prin obiecte sau desene  │prin diverse simboluri sau numere cu   │prin diverse simboluri sau numere cu   │
│● exerciţii de completare a unor      │1-2 cifre                              │1-3 cifre                              │
│şiruri de obiecte ordonate după o     │● exerciţii de completare a unor şiruri│● exerciţii de descompunere aditivă a  │
│anumită regulă;                       │de obiecte ordonate după o anumită     │numerelor;                             │
│● exerciţii de completare de şiruri de│regulă;                                │● exerciţii de descompunere            │
│numere consecutive, fără utilizarea   │● exerciţii de completare de şiruri de │multiplicativă a numerelor;            │
│terminologiei;                        │numere consecutive, fără utilizarea    │● exerciţii de descompunere combinată; │
│● jocuri de rol care necesită         │terminologiei (0-100);                 │● exerciţii-joc de estimare a          │
│gruparea/regruparea.                  │● jocuri de rol care necesită          │numărului de obiecte dintr-un ambient  │
│                                      │gruparea/regruparea.                   │fixat;                                 │
│                                      │                                       │● exerciţii-joc de verificare cu       │
│                                      │                                       │ajutorul obiectelor a operaţiilor      │
│                                      │                                       │mentale de adunare, scădere,           │
│                                      │                                       │înmulţire, împărţire;                  │
│                                      │                                       │● construirea de şiruri după reguli    │
│                                      │                                       │date;                                  │
│                                      │                                       │● prelucrarea datelor culese după      │
│                                      │                                       │un criteriu dat sau două/ prin         │
│                                      │                                       │numărare şi comparare/inclusiv         │
│                                      │                                       │utilizând o structură tabelară;        │
│                                      │                                       │● reprezentarea datelor prin           │
│                                      │                                       │structuri tabelare simple.             │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.2. Explorarea unor modalităţi de a  │3.2. Explorarea unor modalităţi de a   │3.2. Explorarea unor modalităţi de a   │
│descompune numere mai mici decât 10   │descompune numere mai mici decât 100 pe│descompune numere mai mici ca 1000 pe  │
│folosind obiecte sau desene (desen de │baza adunării şi a scăderii            │baza adunării şi a scăderii sau mai    │
│forme)                                │● exerciţii de compunere şi            │mici decât 50 pe baza înmulţirii şi a  │
│● exerciţii de compunere şi           │descompunere a numerelor în spaţiul    │împărţirii                             │
│descompunere a numerelor în spaţiul   │numeric 0-100, folosind obiecte,       │● crearea de probleme utilizând tehnici│
│numeric 0-10, folosind obiecte,       │desene şi numere;                      │variate: cu sprijin concret în obiecte;│
│desene şi numere;                     │● jocuri tip domino;                   │pornind de la o temă dată; pornind de  │
│● jocuri tip domino;                  │● împărţirea jucăriilor sau a          │la numere date; fără sprijin;          │
│● împărţirea jucăriilor sau a         │materialelor de lucru în cadrul unor   │● extragerea de informaţii din         │
│materialelor de lucru în cadrul unor  │grupe de 10, constituite pentru        │structuri tabelare şi din liste simple,│
│grupe de cel mult 10 copii,           │diferite activităţi;                   │colectarea de date prin observare pe o │
│constituite pentru diferite activităţi│● jocuri de rol care necesită          │anumită temă;                          │
│● jocuri de rol care necesită         │gruparea/regruparea de obiecte şi      │● reprezentarea datelor în structuri   │
│gruparea/regruparea de obiecte şi     │relaţia întreg-parte.                  │ tabelare simple.                      │
│relaţia întreg-parte.                 │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.3. Crearea unor probleme simple de  │3.3. Crearea unor probleme simple de   │3.3. Crearea de probleme pornind de la │
│adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în  │adunare şi scădere în spaţiul numeric  │imagini, exerciţii, formule, sau fără  │
│spaţiul numeric 0-10, cu sprijin      │0-100, cu sprijin concret în           │suport dat                             │
│concret pe obiecte                    │reprezentări variate                   │● crearea şi rezolvarea de probleme    │
│● interpretarea unor desene sugerând  │● interpretarea unor desene sugerând   │care presupun situaţii concrete de     │
│situaţii de adunare şi scădere;       │situaţii de adunare şi scădere;        │viaţă.                                 │
│● ghicitori matematice;               │● ghicitori matematice;                │                                       │
│● exemple de alcătuire a unor probleme│● exemple de alcătuire a unor probleme │                                       │
│cu tematică dată (schimbarea          │cu tematică dată (schimbarea numerelor)│                                       │
│numerelor);                           │● întrebări dintr-o problemă deja      │                                       │
│● întrebări dintr-o problemă deja     │lucrată;                               │                                       │
│lucrată;                              │● crearea de probleme după imagini     │                                       │
│● crearea de probleme după imagini    │date;                                  │                                       │
│date;                                 │● crearea de situaţii concrete în care │                                       │
│● crearea de situaţii concrete în care│se aplică adunarea şi scăderea cu      │                                       │
│se aplică adunarea şi scăderea cu 1-2 │unităţi şi zeci;                       │                                       │
│unităţi;                              │● jocuri de rol ("ziua de naştere",    │                                       │
│● jocuri de rol ("ziua de naştere",   │"la magazin", "la piaţă", "la ora de   │                                       │
│"la magazin", "la piaţă", "la ora de  │sport" etc.).                          │                                       │
│sport" etc.).                         │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.4. Observarea unor modele repetitive│3.4. Observarea unor reguli pentru a   │3.4. Generalizarea unor scheme, modele,│
│simple în scopul identificării unor   │rezolva şi a crea exerciţii            │reguli pentru a rezolva şi a crea      │
│caracteristici                        │● exemple de continuare a unor modele  │exerciţii                              │
│● exemple de continuare a unor modele │repetitive reprezentate prin obiecte,  │● identificarea elementelor unui şir   │
│repetitive reprezentate prin obiecte, │desene, numere;                        │după o regulă dată;                    │
│desene, numere;                       │● identificarea de asemănări şi        │● colectarea datelor dintr-un tabel    │
│● identificarea de asemănări şi       │deosebiri între numere;                │numeric ca urmare a unui proces de     │
│deosebiri între numere;               │● jocuri de identificare a "intrusului"│observare;                             │
│● jocuri de identificare a            │în cadrul unor modele repetitive.      │● exerciţii de estimare a rezultatului │
│"intrusului" în cadrul unor modele    │                                       │unei operaţii cu numere folosind       │
│repetitive.                           │                                       │rotunjiri la sute sau zeci a numerelor │
│                                      │                                       │date;                                  │
│                                      │                                       │● creare de exerciţii şi probleme      │
│                                      │                                       │similare celor enunţate.               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.5. Observarea corpurilor,           │3.5. Observarea spontană a corpurilor, │3.5. Observarea dirijată a corpurilor, │
│fenomenelor, evenimentelor din        │fenomenelor, evenimentelor din natură  │fenomenelor, evenimentelor din natură, │
│realitatea imediată                   │şi descrierea celor observate          │descrierea şi realizarea unor desene pe│
│● numărarea sâmburilor dintr-un fruct,│● numărarea repetitivă a grupelor de   │baza observaţiilor                     │
│a petalelor florilor etc.;            │elemente recunoscute în natură (frunze │● realizarea de drumeţii, excursii în  │
│● explorarea mediului prin simţuri    │pe creangă, crengi pe ram etc.);       │natură.                                │
│(păşire legat la ochi/ cu ochii       │● explorarea mediului prin simţuri     │                                       │
│închişi în direcţia indicată,         │(păşire legat la ochi/ cu ochii        │                                       │
│identificarea şi numirea direcţiei    │închişi în direcţia indicată,          │                                       │
│de provenienţă a unui sunet etc.);    │identificarea şi numirea direcţiei de  │                                       │
│● utilizarea instrumentelor muzicale  │provenienţă a unui sunet etc.);        │                                       │
│convenţionale şi neconvenţionale în   │● discutarea şi compararea             │                                       │
│reproducerea de serii numerice de     │similitudinilor, repetiţia pe şiruri   │                                       │
│sunete.                               │de 1 şi 10 obiecte, folosind materiale │                                       │
│                                      │naturale (ghinde, conuri, alune,       │                                       │
│                                      │pietricele etc.).                      │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │3.6. Observarea regularităţilor unor   │3.6. Observarea regularităţilor unor   │
│                                      │şiruri de numere cu perioade diferite: │şiruri de numere cu perioade diferite: │
│                                      │1-6                                    │7-12                                   │
│                                      │● numărarea de 12 paşi succesivi       │● consolidarea şirurilor numerice 1-6, │
│                                      │crescător pe şiruri diferite (1, 2, 3, │introducerea şirurilor 7-12;           │
│                                      │4, 5, 6);                              │● construirea de structuri de paşi pe  │
│                                      │● numărare descrescătoare a paşilor    │şirurile asimilate (ex. pasul de 2, 3, │
│                                      │succesivi (pornind de la al 12-lea     │4, 5, 6, 7, pe diferite şiruri).       │
│                                      │pas);                                  │                                       │
│                                      │● jocuri ritmice de numărare de paşi,  │                                       │
│                                      │crescător şi descrescător (exemplu:    │                                       │
│                                      │pasul de 2 pe şirul lui 2, 4, 6).      │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │3.7. Compararea numerelor şi estimări  │3.7. Compararea numerelor şi estimări  │
│                                      │numerice în spaţiul numeric 0-100,     │numerice în spaţiul numeric 0-1000,    │
│                                      │utilizând suport obiectual             │utilizând suport obiectual             │
│                                      │● utilizarea de grupări de 10 obiecte  │● exerciţii de comparare utilizând     │
│                                      │în aprofundarea sistemului zecimal;    │sistemul poziţional de scriere a       │
│                                      │● efectuarea de operaţii folosind      │cifrelor;                              │
│                                      │sprijin imagistic intuitiv;            │● exerciţii-joc de verificare cu       │
│                                      │● săculeţe cuprinzând grupări de 10    │ajutorul obiectelor a operaţiilor      │
│                                      │obiecte naturale (rondele, pietricele, │mentale de adunare, scădere, înmulţire,│
│                                      │nuci, castane, boabe etc.).            │împărţire;                             │
│                                      │                                       │● citirea enunţului unei probleme;     │
│                                      │                                       │● redarea liberă cu voce tare a        │
│                                      │                                       │enunţului unei probleme;               │
│                                      │                                       │● compararea numerelor folosind        │
│                                      │                                       │exemple de înmulţire/ împărţire cu     │
│                                      │                                       │numere naturale (0-100).               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │3.8. Identificarea situaţiilor         │3.8. Identificarea situaţiilor         │
│                                      │contextuale care impun rezolvarea unor │contextuale specifice pentru rezolvarea│
│                                      │probleme cu o operaţie, prin adunare   │problemelor cu cel mult două operaţii  │
│                                      │sau scădere, în spaţiul numeric 0-100  │● verificarea rezultatelor cu ajutorul │
│                                      │● alcătuirea unor probleme cu o        │obiectelor sau reprezentărilor;        │
│                                      │operaţie pe baza unor imagini;         │● rezolvarea de probleme în care       │
│                                      │● alcătuirea unor probleme cu o        │numerele sunt date obiectual sau       │
│                                      │operaţie pe baza unor situaţii         │figurate prin semne simple;            │
│                                      │concrete;                              │● exerciţii de ghicire a soluţiilor    │
│                                      │● găsirea întrebării şi rezolvării     │unei probleme;                         │
│                                      │unor probleme date.                    │● propunerea de exerciţii şi probleme  │
│                                      │                                       │care au rezultate surprinzătoare.      │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │3.9. Efectuarea de calcule rapide, prin│3.9. Efectuarea de calcule rapide, prin│
│                                      │aplicarea unor proprietăţi ale         │aplicarea unor proprietăţi ale         │
│                                      │operaţiilor aritmetice, în spaţiul     │operaţiilor aritmetice, în spaţiul     │
│                                      │numeric 0-30                           │numeric 0-100                          │
│                                      │● efectuarea de exerciţii cu o singură │● exerciţii de adunare şi scădere cu   │
│                                      │operaţie oral şi în scris;             │numere naturale de la 1 la 1000 cu şi  │
│                                      │● compuneri şi descompuneri de numere. │fără trecere peste ordin;              │
│                                      │                                       │● numărări având date startul şi pasul │
│                                      │                                       │numărării (din 2 în 2, din 3 în 3      │
│                                      │                                       │etc.) până la 144, ajungându-se la     │
│                                      │                                       │efectuarea de operaţii de înmulţire şi │
│                                      │                                       │împărţire (1-144) şi la reproducerea   │
│                                      │                                       │tablei înmulţirii şi a împărţirii      │
│                                      │                                       │(până la 12);                          │
│                                      │                                       │● tabla înmulţirii (şiruri de adunări  │
│                                      │                                       │repetate);                             │
│                                      │                                       │● tabla împărţirii (intuitiv pe grupe  │
│                                      │                                       │de obiecte);                           │
│                                      │                                       │● exerciţii de împărţire în (1-144)    │
│                                      │                                       │pe baza şirurilor de numere (de la 1   │
│                                      │                                       │la 12) prin numărare înapoi.           │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

4. Organizarea datelor în scopul rezolvării de probleme



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.1. Sortarea obiectelor pe baza unui │4.1. Sortarea obiectelor pe baza a două│4.1. Sortarea obiectelor pe baza mai   │
│criteriu                              │criterii                               │multor criterii                        │
│● gruparea obiectelor/ corpurilor după│● compararea obiectelor pe baza        │● formarea unor grupe de obiecte după  │
│un anumit criteriu (formă, culoare,   │observării culorii, mărimii, grosimii, │diferite criterii;                     │
│mărime, gust, utilitate, cu viaţă,    │formei.                                │● crearea de grupe noi în cadrul celor │
│fără viaţă, naturale, prelucrate);    │                                       │ existente după criterii nou numite.   │
│● gruparea materialelor după          │                                       │                                       │
│caracteristici observate: transparenţă│                                       │                                       │
│duritate, flexibilitate, utilizări în │                                       │                                       │
│domeniul gospodăresc, construcţii,    │                                       │                                       │
│bucătărie, tâmplărie etc.             │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.2. Utilizarea suportului obiectual  │4.2. Utilizarea suportului obiectual şi│4.2. Utilizarea suportului obiectual şi│
│pentru redarea situaţiilor din        │a desenelor pentru redarea situaţiilor │a desenelor pentru redarea situaţiilor │
│probleme şi rezolvarea problemelor cu │din probleme şi rezolvarea problemelor,│din probleme şi rezolvarea problemelor,│
│o operaţie, în spaţiul numeric 0-10   │cu o operaţie, în spaţiul numeric 0-30 │cu o operaţie, în spaţiul numeric 0-100│
│● aranjarea obiectelor respectând     │● observarea planşelor sau a desenelor │● ilustrarea prin desen a problemelor  │
│cerinţele problemei;                  │la tablă în crearea de probleme cu o   │cu o operaţie;                         │
│● crearea problemei pornind de la     │operaţie;                              │● formularea de probleme urmărind un   │
│aranjarea obiectelor;                 │● formularea textului problemei în mod │suport obiectual, schimbarea întrebării│
│● ilustrarea prin desen a cerinţelor/ │variat în urma observaţiilor (exemplu: │sau a datelor şi crearea unor probleme │
│rezolvării problemei;                 │câte mere galbene erau în coş; câte    │similare.                              │
│● alcătuirea şi rezolvarea de probleme│mere nu au fost puse);                 │                                       │
│cu o operaţie pornind de la un        │● identificarea întrebărilor corecte   │                                       │
│desen dat.                            │în situaţii diferite de formulare a    │                                       │
│                                      │problemei (cu câte a ajuns? câte a     │                                       │
│                                      │pierdut? câte i-au rămas? câte a avut  │                                       │
│                                      │la început? etc.).                     │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

5. Compararea unor mărimi din mediul apropiat prin intermediul unor măsuri



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│5.1. Utilizarea unor unităţi de măsură│5.1. Utilizarea unor măsuri non-       │5.1. Utilizarea unor măsuri non-       │
│nonstandard pentru lungime, prin      │standard pentru lungime şi capacitate, │standard pentru lungime, capacitate,   │
│jocuri                                │prin jocuri şi activităţi practice     │masă, prin jocuri şi activităţi        │
│● jocuri de alegere potrivită a unor  │● jocuri de alegere potrivită a unor   │practice                               │
│unităţi neconvenţionale (palma, pasul,│unităţi neconvenţionale (palma, pasul, │● efectuarea de măsurători cu măsuri   │
│creionul, cuburi etc.) pentru         │creionul, cuburi etc.) pentru măsurare.│nonstandard şi compararea rezultatelor.│
│măsurarea lungimii.                   │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│5.2. Compararea lungimilor a două     │5.2. Compararea lungimilor/            │5.2. Compararea lungimilor/            │
│obiecte, prin jocuri                  │capacităţilor a două obiecte, prin     │capacităţilor/maselor a două obiecte,  │
│● compararea a două sau mai multe     │percepţie directă                      │prin percepţie directă                 │
│obiecte cu ajutorul unităţilor de     │● compararea a două sau mai multe      │● observarea diferenţelor rezultate    │
│măsură neconvenţionale;               │obiecte cu ajutorul unităţilor de      │prin măsurare cu unităţi non standard  │
│● exerciţii/ jocuri de ordonare a unor│măsură neconvenţionale;                │(pas, palmă, şchioapă, stânjen etc.);  │
│obiecte după lungime (crescător şi    │● exerciţii/ jocuri de ordonare a unor │● măsurare cu unităţi neconvenţionale  │
│descrescător);                        │obiecte după lungime (crescător şi     │de masă şi volum (diferite vase,       │
│● exerciţii/ jocuri de completare a   │descrescător);                         │corpuri cu mase diferite).             │
│unor şiruri (figurativ, prin desen),  │● exerciţii/ jocuri de completare a    │                                       │
│crescător şi descrescător.            │unor şiruri, crescător şi descrescător.│                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│5.3. Ordonarea cronologică a          │5.3. Ordonarea cronologică a           │5.3. Ordonarea cronologică a           │
│evenimentelor în cadrul zilei,        │evenimentelor în cadrul săptămânii,    │evenimentelor şi utilizarea elementelor│
│săptămânii, lunii şi anotimpurilor    │anotimpurilor, lunilor anului          │calendarului: zilele săptămânii, lunile│
│● jocuri de ordonare cronologică a    │● jocuri de ordonare cronologică a     │anului, data                           │
│evenimentelor personale;              │evenimentelor personale (0-30);        │● alcătuirea calendarului propriu;     │
│● recunoaşterea zilelor săptămânii şi │● recunoaşterea zilelor săptămânii şi  │● alcătuirea orarului propriu pentru   │
│anotimpurilor.                        │anotimpurilor;                         │şcoală şi activităţi extraşcolare;     │
│                                      │● probleme cu unităţi de timp.         │● rezolvarea de probleme conţinând date│
│                                      │                                       │legate de momentele unui an.           │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤

│                                      │5.4. Ordonarea cronologică a           │5.4. Ordonarea cronologică a           │
│                                      │evenimentelor dintr-o săptămână        │evenimentelor din viaţa personală, pe  │
│                                      │● probleme, jocuri cu ordonarea zilelor│anotimpuri                             │
│                                      │săptămânii.                            │● alcătuirea de exerciţii şi probleme  │
│                                      │                                       │cuprinzând date din viaţa personală -  │
│                                      │                                       │organizate pe anotimpuri.              │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │5.5. Recunoaşterea orelor pe ceas      │5.5. Recunoaşterea orelor, jumătăţilor │
│                                      │● construirea unui ceas propriu;       │de oră şi sferturilor de oră, pe ceas  │
│                                      │● recunoaşterea orelor şi minutelor    │● alcătuirea ceasului propriu;         │
│                                      │urmărind acele ceasului;               │● jocuri de citire a orei exacte;      │
│                                      │● alcătuirea şi rezolvarea de probleme │● rezolvare şi întocmire de probleme   │
│                                      │simple cu ore şi minute.               │legate de orele zilei.                 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │                                       │5.6. Recunoaşterea monedelor şi        │
│                                      │                                       │bancnotelor prin percepţie directă şi  │
│                                      │                                       │activităţi practice                    │
│                                      │                                       │● cunoaşterea valorilor bancnotelor şi │
│                                      │                                       │monedelor;                             │
│                                      │                                       │● rezolvarea şi alcătuirea de probleme │
│                                      │                                       │legate de valoarea banilor.            │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│În formarea competenţelor la clasa    │În formarea competenţelor la clasa I se│În formarea competenţelor la clasa a   │
│pregătitoare se vor avea în vedere    │vor avea în vedere următoarele         │II-a se vor avea în vedere următoarele │
│următoarele conţinuturi:              │conţinuturi:                           │conţinuturi:                           │
│- elemente pregătitoare pentru        │- elemente pentru aprofundarea         │- elemente pregătitoare pentru         │
│înţelegerea conceptelor matematice:   │conceptelor matematice: orientare şi   │înţelegerea conceptelor matematice:    │
│orientare şi localizări spaţiale      │localizări spaţiale (obiecte şi forme  │orientare şi localizări spaţiale       │
│(obiecte şi forme grafice), grupări de│grafice), grupări de obiecte după      │(obiecte şi forme grafice), grupări de │
│obiecte după anumite criterii,        │anumite criterii, compararea grupelor  │obiecte după anumite criterii,         │
│compararea grupelor de obiecte;       │de obiecte;                            │compararea grupelor de obiecte;        │
│- numere naturale (recunoaştere,      │- numere naturale (recunoaştere,       │- intuirea sistemului poziţional -     │
│comparare, ordonare), numărare ritmică│comparare, ordonare), numărare ritmică │grupări de zece şi o sută obiecte;     │
│- adunare şi scădere de 1-2 elemente; │(0-100);                               │- adâncirea observării structurii      │
│- observarea fiinţelor vii: omul,     │- adunare şi scădere de 1-2 elemente,  │interioare ritmice a numerelor naturale│
│animalele, plantele (alcătuire, mod de│(0-100);                               │(0-1000);                              │
│viaţă);                               │- observarea fiinţelor vii: omul,      │- numere naturale (recunoaştere,       │
│- observarea lumii înconjurătoare:    │animalele, plantele (alcătuire, mod de │comparare, ordonare), numărare ritmică;│
│fenomene naturale legate de anotimpuri│viaţă, structura);                     │- adunare şi scădere de 1-2 elemente;  │
│şi temperaturi, momentele zilei şi    │- observarea lumii înconjurătoare:     │- observarea dirijată a fiinţelor vii; │
│nopţii, soarele şi astrele vizibile;  │fenomene naturale legate de anotimpuri │construirea de probleme pe baza        │
│- observarea formelor şi figurilor    │şi temperaturi, momentele zilei şi     │observaţiilor pentru alcătuirea de     │
│geometrice: sferă, cub, triunghi,     │nopţii, soarele şi astrele vizibile;   │probleme;                              │
│pătrat, dreptunghi, cerc etc.         │- observarea şi diferenţierea liniilor │- observarea lumii înconjurătoare:     │
│                                      │(curbe şi drepte) deschise;            │fenomene naturale legate de anotimpuri,│
│                                      │- observarea formelor şi figurilor     │momentele zilei şi nopţii, soarele şi  │
│                                      │geometrice: sferă, cub, triunghi,      │astrele vizibile, măsurarea timpului;  │
│                                      │pătrat, dreptunghi, cerc etc.;         │- observarea formelor şi figurilor     │
│                                      │- calcul rapid (0-30)                  │geometrice: sferă, cub, triunghi,      │
│                                      │                                       │pătrat, dreptunghi, cerc etc.          │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    Introducerea ciclului achiziţiilor fundamentale presupune necesitatea creării unei punţi între două trepte de vârstă. În grădiniţele Waldorf, copiii sunt îngrijiţi într-un mediu familial care corespunde acestei trepte de vârstă şi care trebuie menţinut şi în clasa pregătitoare. Educaţia copilului înainte de intrarea la şcoală trebuie separată, prin conţinut şi metodă, de educaţia din şcoală; ea trebuie concepută ca spaţiu de formare de sine stătător, pentru a crea o bază potrivită pentru dezvoltarea corporală, spirituală şi sufletească a copilului.
    Introducerea numerelor se face prin exemple semnificative din natură (spre exemplu Soarele şi Luna pentru 2, trifoiul pentru 3, cele patru membre pentru 4, degetele pentru 5, fagurele şi picioarele insectelor pentru 6, zilele săptămânii pentru 7 etc.). Acestea sunt situaţii în care, prin discuţie, descriere, desen, schiţe, sunt prezentate aspectele corespunzătoare din natură, conducând implicit la cunoaşterea naturii. În plus, utilizarea materialelor naturale pentru numărat şi calcule simple (sâmburi, boabe, fructe uscate sau comestibile) reprezintă prilejul de a le observa şi a stabili de unde provin şi la ce folosesc oamenilor sau animalelor în viaţa curentă.
    În activităţile variate desfăşurate, pe parcursul predării în epoci, se pune accentul pe trăirile personale, pe experimentarea vie, în formarea deprinderilor şi aptitudinilor matematice.
    Învăţarea se desfăşoară pe baza experienţelor, trăirilor emoţionale, activităţilor dirijate şi liber creative ale copilului; abordează copilul ca "întreg".
    În clasa I, abordarea conţinuturilor prin joc creează premisa conducerii copiilor către învăţarea cu bucurie şi stimulează manifestarea creativităţii lor în activităţile desfăşurate şi în clasa a II-a, educaţia copilului trebuie concepută ca spaţiu de formare de sine stătător, pentru a crea o bază potrivită pentru dezvoltarea corporală, spirituală şi sufletească a copilului.
    Principiul fundamental pentru învăţare şi evoluţie a copilului nu îl reprezintă învăţarea condusă din exterior, orientată cognitiv (ştiinţific), ci acela al abordării prioritare a învăţării intuitive, care se dezvoltă individual, dinlăuntrul copilului.
    Copiii ar trebui să privească bucuroşi înspre perioada de şcoală şi învăţare; ei vor face acest lucru dacă le este permis să trăiască într-adevăr jocul copilăresc, ce reprezintă fundamentul pentru activitatea creatoare a omului, cu bogăţia şi multilateralitatea sa.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Baravalle Hermann von, Rechenunterricht und der Waldorfschul-Plan, Mellinger, 1995.
    Klein Wolf, Să calculăm cu toate simţurile, Ed. Triade, 2004.
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed.Triade, 2001.
    Schuberth Ernst, Der Anfangsunterricht in der Mathematik an Waldorfschulen, Freies Geistesleben, 2012.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe asupra planului de învăţământ, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Metodică şi didactică, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Forţele spiritual-sufleteşti fundamentale ale artei educative, Ed. Triade, 2000
    Steiner Rudolf, Înnoirea artei pedagogico-didactice prin ştiinţa spirituală, Centrul pentru pedagogie Waldorf din România, 1991.
    ***, Temperamente, Ed. Triade, 1993.
    Programa şcolară pentru disciplina Matematică şi Explorarea mediului, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, Aprobată prin O.M. nr. 3418/19.03.2013

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                                EDUCAŢIE FIZICĂ
                  Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa disciplinei Educaţie fizică utilizată de alternativa educaţională Waldorf este elaborată în concordanţă cu noul model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe, iniţiat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu principiile invocate de Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, în special principiul promovării educaţiei pentru sănătate, inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea activităţilor sportive.*1)
──────────
    *1) Len nr. 1/2011, art. 3 lit. r)
──────────
    Scopul principal al educaţiei fizice este să susţină procesul general de armonizare a psihicului copilului cu dezvoltarea sa fizică, mişcarea fiind direct responsabilă de formarea trupului.
    Prin disciplina Educaţie fizică din ciclul primar se urmăreşte desfăşurarea unor activităţi care să ajute copilul să-şi formeze şi să-şi diferenţieze orientarea generală şi controlul mişcării organizate, să fie capabil să-şi canalizeze energia la locul şi la timpul potrivit, împiedicând conştient direcţionarea acestor forţe către violenţă. Dezvoltarea organizată a mişcării formează baza pentru deprinderea unor comportamente sociale sănătoase.
    Curriculumul alternativei educaţionale Waldorf descrie calea de dezvoltare a copilului în funcţie de vârstă. De la prima întoarcere a capului, prin dorinţa de ridicare, de folosire a mâinilor şi de explorare a lumii din jur, prin procesul îndelungat (în comparaţie cu lumea animală) de ridicare la poziţia verticală şi de intrare în lume, mişcarea este mijlocul prin care copilul se integrează în mediu. Prin mişcare, el se integrează fizic şi astfel corpul devine primul instrument de comunicare.
    Copiii intră la şcoală când sunt apţi pentru o învăţare conştientă. În educaţia fizică, tranziţia este marcată de schimbări specifice vârstei şcolarului mic.
    Conţinuturile curriculare urmăresc să ajute copilul să folosească activitatea de organizare a mişcărilor, aducând mobilitate interioară gândirii, afectivităţii şi voinţei, fără constrângeri determinate de structuri motrice prestabilite.
    Natura mişcărilor este astfel organizată încât imaginea unei acţiuni precede executarea ei fizică. Relaţia dintre organizarea mişcării şi imaginaţie este strânsă. Prin imagine înţelegem o descriere a sarcinii de lucru motivată de necesitatea unor acţiuni fireşti ale fiinţei umane. Astfel, metoda de predare cere să se ofere copiilor imagini sugestive şi conforme vârstei pentru a impulsiona mişcarea sau activitatea.
    Planul-cadru oferă posibilitatea ofertării unei discipline opţionale care se recomandă a fi intitulată Jocuri şi care să fie predată de învăţătorul clasei. Aceasta a fost prevăzută pentru a da posibilitatea învăţătorilor să exerseze jocuri specifice copiilor, care au în special rol de socializare şi de formare a colectivelor de elevi.
    Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    - Competenţe generale
    - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    - Conţinuturi
    - Sugestii metodologice
    - Bibliografie.
    Competenţele sunt ansambluri de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme, în diferite contexte particulare.
    Competenţele generale vizate de disciplina Educaţie fizică jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
    Competenţele specifice derivă din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora, având ca orizont de timp un an şcolar. Pentru achiziţia acestor competenţe, în programă sunt propuse activităţi de învăţare pe care profesorul le poate realiza adoptând strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare diverse.
    Conţinuturile învăţării sunt organizate conform următoarelor domenii:
    - Capacitatea de organizare
    - Dezvoltarea fizică armonioasă
    - Calităţile motrice de bază
    - Deprinderi motrice de bază
    - Deprinderi utilitar-aplicative
    - Deprinderi sportive elementare
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.
    Atât competenţele generale cât şi o mare parte a activităţilor de învăţare sunt preluate din Programa şcolară pentru educaţie fizică, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a aprobată prin O.M. nr. 3418/19.03.2013 pornind de la următoarele considerente:
    - programa "propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare";
    - programa asigură posibilitatea realizării unui demers didactic personalizat;
    - programa face posibilă abordarea stimulării prin joc;
    - programa urmăreşte "dezvoltarea progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte achiziţii dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor".
    Diferenţele semnificative propuse de autorii din alternativa educaţională Waldorf apar atât în nota de fundamentare, în sugestiile metodologice şi în lista de conţinuturi ale învăţării cuprinse în această programă.

                              COMPETENŢE GENERALE


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Valorificarea achiziţiilor psiho-motrice în menţinerea         │
│sănătăţii şi a dezvoltării fizice armonioase                      │
│2. Exersarea deprinderilor şi a calităţilor motrice în funcţie de │
│capacitatea psihomotrică individuală                              │
│3. Participarea la jocurile şi activităţile motrice organizate sau│
│spontane                                                          │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Valorificarea achiziţiilor psiho-motrice în menţinerea sănătăţii şi a dezvoltării fizice armonioase



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Recunoaşterea influenţei soarelui│1.1. Recunoaşterea influenţelor aerului│1.1. Aplicarea unor reguli de bază în  │
│şi a temperaturii asupra sănătăţii    │şi apei asupra sănătăţii               │folosirea factorilor naturali pentru   │
│● expunerea organismului la factorii  │● "băi" de soare, de aer şi, după caz, │călirea corpului                       │
│naturali benefici pentru sănătate:    │de apă;                                │● exersarea tipurilor de respiraţie    │
│aer, soare;                           │● aplicarea regulilor de expunere la   │specifice diferitelor eforturi, în     │
│● utilizarea echipamentului adecvat   │factorii de mediu;                     │condiţii atmosferice variate;          │
│diferitelor anotimpuri.               │● aplicarea regulilor de echipare      │● aplicarea măsurilor de protecţie     │
│                                      │(utilizare a echipamentului sportiv)   │faţă de radiaţiile solare;             │
│                                      │în funcţie de anotimp/ condiţii        │● echiparea corespunzătoare şi         │
│                                      │atmosferice.                           │dezechiparea parţială, după caz, pe    │
│                                      │                                       │parcursul desfăşurării lecţiei.        │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Identificarea principalelor      │1.2. Demonstrarea principalelor        │1.2. Menţinerea posturii corecte a     │
│caracteristici ale posturii corporale │caracteristici ale posturii corporale  │corpului în acţiuni statice şi dinamice│
│corecte                               │corect adoptate                        │● adoptarea posturii corecte în toate  │
│● adoptarea posturii corecte în       │● exersarea atitudinilor corecte ale   │împrejurările;                         │
│poziţiile de bază şi derivate;        │corpului în diferite poziţii şi mişcări│● corectarea, la atenţionare, a        │
│● adoptarea diferitelor poziţii       │● menţinerea posturii corecte în       │abaterilor de la atitudinea corporală  │
│(stând, aşezat, culcat).              │ acţiuni motrice dinamice;             │corectă;                               │
│                                      │● autocontrolul asupra posturii        │● sesizarea diferenţelor dintre        │
│                                      │corpului în activităţile cotidiene.    │ posturile corecte şi abaterile de la  │
│                                      │                                       │acestea.                               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Manifestarea interesului pentru  │1.3. Utilizarea variantelor de mişcări │1.3. Efectuarea zilnică a complexului  │
│utilizarea variantelor de mişcări     │specifice principalelor segmente       │de dezvoltare fizică însuşit           │
│specifice segmentelor corpului        │corporale                              │● exersarea exerciţiilor selective de  │
│● exersarea grupelor de mişcări       │● exersarea parţială a componentelor   │prelucrare a aparatului locomotor,     │
│specifice segmentelor corpului;       │complexului de dezvoltare fizică;      │libere şi cu obiecte portative;        │
│● efectuarea exerciţiilor de          │● exersarea integrală a complexului de │● utilizarea complexului de dezvoltare │
│mobilitate în limitele anatomice;     │dezvoltare fizică, respectând ordinea  │fizică;                                │
│● efectuarea acţiunilor motrice în    │şi volumul exerciţiilor;               │● exersarea integrală a complexului de │
│condiţiile stabilităţii articulare;   │● exersarea actelor motrice de         │dezvoltare fizică însuşit ca           │
│● exersarea actelor motrice de        │expresivitate corporală.               │"gimnastică de înviorare" zilnică;     │
│expresivitate corporală.              │                                       │● exersarea actelor motrice de         │
│                                      │                                       │expresivitate corporală.               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. Respectarea regulilor de igienă  │1.4. Respectarea regulilor de igienă   │1.4. Respectarea regulilor de igienă   │
│personală                             │personală                              │personală                              │
│● efectuarea procedurilor minimale de │● aplicarea sistematică a măsurilor    │● aplicarea măsurilor de igienă în     │
│igienă după efort;                    │imediate de igienă după efort (spălare │timpul şi după activităţile motrice;   │
│● întreţinerea, depozitarea şi        │pe mâini, ştergere de transpiraţie,    │● autoverificări şi verificări         │
│transportul în condiţii de igienă a   │schimbare echipament etc.);            │reciproce a stării de igienă a         │
│echipamentului sportiv.               │● prezentarea constantă în echipament  │echipamentului;                        │
│                                      │adecvat, curat şi estetic.             │● aplicarea regulilor de igienă        │
│                                      │                                       │personală.                             │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Exersarea deprinderilor şi a calităţilor motrice în funcţie de capacitatea psiho-motrică individuală



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Aplicarea deprinderilor motrice  │2.1. Efectuarea de acţiuni motrice     │2.1. Efectuarea de acţiuni motrice     │
│în condiţii de joc                    │specifice unor forme de manifestare a  │specifice calităţilor motrice combinate│
│● exersarea săriturilor prin jocuri   │calităţilor motrice                    │● exersarea de acţiuni motrice         │
│dinamice;                             │● exersarea unor structuri motrice;    │singulare şi repetate;                 │
│● exersarea aruncărilor şi a          │● întreceri şi jocuri dinamice cu      │● exersarea variantelor de manevrare a │
│prinderilor prin manipularea          │caracter de viteză;                    │obiectelor ce pot fi apucate;          │
│obiectelor;                           │● exersarea individuală şi în perechi  │● exersarea de acţiuni motrice complexe│
│● ştafete.                            │a exerciţiilor de dezvoltare a forţei  │(2-3 deprinderi).                      │
│                                      │dinamice a musculaturii spatelui,      │                                       │
│                                      │abdomenului şi a picioarelor.          │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Participarea la jocuri dinamice  │2.2. Aplicarea deprinderilor motrice în│2.2. Aplicarea combinată a             │
│care antrenează capacităţile motrice  │condiţii de joc şi de întrecere        │deprinderilor motrice în activitatea   │
│individuale                           │● exersarea fiecărei deprinderi        │şcolară şi în afara şcolii             │
│● întreceri şi jocuri dinamice        │(global);                              │● participarea la activităţi motrice   │
│cuprinzând alergare, ocolire de       │● integrarea deprinderilor noi în      │complexe, organizate în lecţie (trasee │
│obstacole, trecere peste şi pe sub    │fondul motric existent;                │tematice, ştafete, jocuri dinamice şi  │
│obstacole, aruncări la ţintă etc.;    │● ştafete şi jocuri cuprinzând         │pregătitoare);                         │
│● exersarea vitezei de reacţie şi de  │înlănţuiri variate de deprinderi       │● iniţierea în timpul liber a unor     │
│execuţie, cu ajutorul semnalelor      │motrice.                               │activităţi motrice atractive şi        │
│auditive;                             │                                       │integrarea în cele iniţiate de alţi    │
│● organizarea de jocuri dinamice de   │                                       │copii.                                 │
│alergare, urmărire, schimbări de      │                                       │                                       │
│direcţie, adoptări de poziţii.        │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2 3. Redarea prin limbaj corporal a   │2.3. Aplicarea deprinderilor de        │2.3. Integrarea activă în activităţile │
│unor acţiuni/ trăiri personale        │expresivitate corporală şi a celor     │motrice cu componente estetice (dans,  │
│● utilizarea elementelor simple din   │adaptate din diferite discipline       │euritmie, gimnastică ritmică etc.)     │
│gimnastica de bază: echilibru pe un   │sportive                               │● jocuri dinamice şi jocuri            │
│picior, exerciţii cu obiecte (cerc,   │● jocuri dinamice şi jocuri            │pregătitoare pentru jocurile sportive; │
│minge, eşarfă, steaguri etc.);        │pregătitoare pentru jocurile sportive; │● exersarea în lecţii şi în afara      │
│● pantomimă;                          │● exersarea elementelor de gimnastică  │acestora a complexelor de exerciţii    │
│● utilizarea elementelor simple din   │Bothmer.                               │(individual şi în grup) de gimnastică  │
│gimnastica Bothmer.                   │                                       │Bothmer.                               │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Participarea la jocurile şi activităţile motrice organizate sau spontane



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. Sesizarea regulilor necesare     │3.1. Sesizarea regulilor necesare      │3.1. Aplicarea regulilor necesare      │
│desfăşurării jocurilor                │desfăşurării jocurilor şi altor        │desfăşurării activităţilor motrice     │
│● acceptarea şi respectarea unui      │activităţi                             │organizate sau spontane                │
│sistem de reguli simple;              │● aplicarea regulilor stabilite în     │● încredinţarea urmăririi respectării  │
│● adoptarea unui comportament adecvat │toate activităţile motrice desfăşurate;│regulilor stabilite pentru fiecare     │
│în cadrul relaţiilor interpersonale şi│● îndeplinirea, prin rotaţie, a        │activitate, prin rotaţie, tuturor      │
│de grup;                              │rolurilor de responsabil de grup,      │elevilor;                              │
│● participarea la ştafete simple, cu  │căpitan de echipă, arbitru, scorer etc.│● implicarea tuturor elevilor în       │
│respectarea regulilor stabilite.      │                                       │stabilirea unor reguli ad-hoc de       │
│                                      │                                       │desfăşurare a întrecerilor.            │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.2. Participarea la activităţi       │3.2. Participarea la activităţi        │3.2. Participarea la activităţi        │
│motrice organizate în grup            │specifice educaţiei fizice, organizate │specifice educaţiei fizice, organizate │
│● exersări în perechi şi pe grupe;    │în grup                                │în grup                                │
│● participarea la ştafete şi          │● participarea la activităţi de grup;  │● organizarea formaţiilor de exersare  │
│parcursuri combinate;                 │● întreceri pe echipe.                 │şi a grupelor/ echipelor pentru        │
│● încurajarea colegilor pentru        │                                       │întreceri pe criterii variabile;       │
│participare activă;                   │                                       │● extinderea formelor de organizare a  │
│● manifestarea empatiei cu propria    │                                       │exersării;                             │
│echipă.                               │                                       │● implicarea tuturor elevilor prin     │
│                                      │                                       │repartizarea de sarcini motrice şi     │
│                                      │                                       │organizatorice corespunzătoare         │
│                                      │                                       │particularităţilor individuale.        │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.3. Manifestarea atitudinii de       │3.3. Manifestarea atitudinii de        │3.3. Manifestarea atitudinii de        │
│cooperare, întrajutorare şi fair-play │cooperare, întrajutorare şi fair-play  │cooperare, întrajutorare şi fair-play  │
│în timpul jocurilor                   │în timpul activităţilor motrice        │în timpul activităţilor motrice        │
│● acordarea şi primirea ajutorului/   │● acordare şi primire de ajutor şi     │● stimularea coechipierilor prin       │
│sprijinului partenerului;             │sprijin în exersare;                   │aprecieri şi încurajări;               │
│● evidenţierea comportamentelor       │● stimularea coechipierilor prin       │● dezvoltarea spiritului de echipă prin│
│lăudabile.                            │aprecieri şi încurajări;               │evidenţierea rolului fiecărui membru   │
│                                      │● dezvoltarea spiritului de echipă     │şi a beneficiilor lucrului în echipă.  │
│                                      │prin evidenţierea rolului fiecărui     │● trecerea elevilor prin roluri de     │
│                                      │membru şi a beneficiilor lucrului în   │conducere şi subordonare.              │
│                                      │echipă.                                │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI



┌────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│   Domeniul     │      Clasa pregătitoare          │         Clasa I                │      Clasa a II-a               │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│1. Capacitatea  │- Formaţii de adunare în cerc     │- Formaţii de adunare în cerc,  │- Formaţii de adunare în linie,  │
│de organizare   │- Întoarceri prin săritură, la    │în linie şi în rând             │pe un rând şi în cerc            │
│                │stânga şi la dreapta              │- Alinierea în linie            │- Formaţii de adunare în linie pe│
│                │- Pornire cu mers pe loc şi oprire│- Întoarceri prin săritură, la  │două rânduri                     │
│                │(pornire şi oprire din mers)      │stânga şi la dreapta            │- Formaţii de deplasare în       │
│                │                                  │- Pornire cu mers pe loc şi     │coloană câte unul şi câte doi    │
│                │                                  │oprire                          │- Alinierea în linie             │
│                │                                  │(pornire şi oprire din mers)    │- Întoarceri prin săritură, la   │
│                │                                  │- Trecerea din linie pe un rând │stânga şi la dreapta             │
│                │                                  │în formaţiile de semicerc şi    │- Pornire cu mers pe loc şi      │
│                │                                  │cerc                            │oprire (pornire şi oprire din    │
│                │                                  │                                │mers)                            │
│                │                                  │                                │- Trecerea din linie pe un rând  │
│                │                                  │                                │în formaţiile de lucru semicerc  │
│                │                                  │                                │şi cerc,                         │
│                │                                  │                                │- Trecerea din coloană câte unul │
│                │                                  │                                │în formaţiile de semicerc şi cerc│
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│2. Dezvoltarea  │- Poziţiile: stând, stând depărtat│- Poziţiile: stând depărtat,    │- Poziţiile: stând depărtat,     │
│fizică          │ghemuit, şezând şi culcat         │ghemuit, şezând şi culcat       │ghemuit, şezând şi culcat        │
│armonioasă      │- Mişcări: duceri ale braţelor    │- Mişcări: duceri ale braţelor  │- Mişcări specifice segmentelor  │
│                │(înainte, sus, lateral); ale unui │(înainte, sus, lateral); ale    │corpului                         │
│                │picior (înainte, înapoi, lateral) │unui picior (înainte, înapoi,   │- Fazele actului respirator      │
│                │ale palmelor (pe şold, pe umeri,  │lateral); ale palmelor (pe şold,│- Postura corectă în poziţii şi  │
│                │la ceafă); flexii şi extensii     │pe umeri, la ceafă); flexii şi  │acţiuni dinamice                 │
│                │(ale braţelor, ale trunchiului,   │extensii (ale braţelor, ale     │                                 │
│                │ale picioarelor); răsuciri (ale   │trunchiului, ale picioarelor);  │                                 │
│                │gâtului, ale trunchiului);        │răsuciri (ale gâtului, ale      │                                 │
│                │rotări (ale capului şi ale        │trunchiului); rotări (ale       │                                 │
│                │braţelor)                         │capului şi ale braţelor)        │                                 │
│                │- Postura corectă                 │- Postura corectă               │                                 │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│3. Calităţile   │- Viteza (viteză de reacţie la    │- Viteza (viteză de reacţie la  │- Viteza (viteză de reacţie la   │
│motrice de bază │stimuli auditivi, viteză de       │stimuli vizuali şi auditivi,    │stimuli vizuali şi auditivi,     │
│                │execuţie în acţiuni  motrice      │viteză de execuţie în acţiuni   │viteză de execuţie cu obiecte    │
│                │singulare, viteză de deplasare pe │motrice singulare, viteză de    │portative, viteză de deplasare)  │
│                │direcţie rectilinie)              │deplasare pe direcţie           │- Îndemânarea (în acţiuni motrice│
│                │- Îndemânarea (coordonarea        │rectilinie)                     │individuale şi pe perechi)       │
│                │acţiunilor motrice realizate      │- Îndemânarea (coordonarea      │                                 │
│                │individual)                       │acţiunilor motrice realizate    │                                 │
│                │                                  │individual)                     │                                 │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│4. Deprinderi   │- Mers (mers obişnuit cu ţinută   │- Mers (mers obişnuit cu ţinută │- Mers (mers pe vârfuri, pe      │
│motrice de bază │corectă şi coordonare de braţe,   │corectă şi coordonare de braţe, │călcâie, pe părţile inferioare şi│
│                │mers cu păstrarea direcţiei către │mers cu păstrarea direcţiei     │exterioare a labei piciorului,   │
│                │diferite repere)                  │către diferite repere; mers în  │mers ghemuit)                    │
│                │- Alergare (pasul de alergare,    │coloană câte unul)              │- Alergare (normală, alergare cu │
│                │alergare cu păstrarea direcţiei)  │- Alergare (pasul de alergare,  │genunchii sus, alergare cu       │
│                │- Aruncare şi prindere            │alergare cu păstrarea direcţiei,│călcâiele la şezut, alergare cu  │
│                │(aruncarea lansată cu una şi      │alergare în coloană câte unul)  │ocoliri de obstacole)            │
│                │două mâini, cu rostogolirea       │- Săritură (săritură pe loc şi  │- Săritură (săritură pe loc şi cu│
│                │obiectului pe sol la distanţă)    │cu deplasare, cu desprindere de │deplasare, cu desprindere de pe  │
│                │                                  │pe ambele picioare)             │unul şi ambele picioare; săritura│
│                │                                  │- Aruncare şi prindere          │în lungime de pe loc, sărituri   │
│                │                                  │(aruncarea lansată cu una şi    │din ghemuit în ghemuit)          │
│                │                                  │două mâini, cu rostogolirea     │- Aruncare şi prindere (aruncare │
│                │                                  │obiectului pe sol la distanţă)  │azvârlită cu o mână pe deasupra  │
│                │                                  │                                │umărului, la distanţă, prinderi  │
│                │                                  │                                │cu două mâini din autoaruncări - │
│                │                                  │                                │în sus, în podea, la perete)     │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│5. Deprinderi   │- Echilibrul (menţinerea          │- Echilibrul (menţinerea        │- Echilibru (deplasări în        │
│utilitar-       │poziţiilor stând pe vârfuri,      │poziţiilor stând pe vârfuri,    │echilibru pe suprafeţe înguste şi│
│aplicative      │într-un picior pe sol)            │într-un picior pe sol şi pe     │înălţate)                        │
│                │- Târâre                          │suprafeţe înguste şi înălţate)  │- Căţărare-coborâre (căţărare-   │
│                │- Tracţiune (deplasarea propriului│- Târâre                        │coborâre pe scara fixă şi banca  │
│                │corp, pe o suprafaţă alunecoasă,  │- Escaladare (escaladare cu     │înclinată)                       │
│                │prin tracţiune cu braţele)        │apucare, sprijin şi păşire pe   │- Escaladare (escaladare cu      │
│                │- Împingere (deplasarea           │obstacol)                       │încălecarea obstacolului)        │
│                │propriului corp situat pe sol/    │- Tracţiune (deplasarea         │- Tracţiune (deplasarea unui     │
│                │bancă, prin împingeri realizate   │propriului corp, pe o suprafaţă │obiect sau partener, prin        │
│                │cu braţele şi picioarele)         │alunecoasă, prin tracţiune cu   │tractare cu braţele realizată    │
│                │                                  │braţele)                        │individual şi pe perechi)        │
│                │                                  │- Împingere (deplasarea         │- Împingere (deplasarea unor     │
│                │                                  │propriului corp situat pe sol/  │obiecte/partener prin împingere) │
│                │                                  │bancă, prin împingeri realizate │- Transport (transport de        │
│                │                                  │cu braţele şi picioarele)       │obiecte uşoare, apucate cu       │
│                │                                  │- Transport                     │ambele mâini, sprijinite la      │
│                │                                  │                                │piept, pe umăr, individual)      │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│6. Deprinderi   │- Cu specific de atletism         │- Cu specific de atletism       │- Cu specific de atletism        │
│sportive        │(alergarea uşoară şi în tempo     │(alergarea uşoară şi în tempo   │(alergarea cu start din picioare,│
│elementare      │moderat, cu start din picioare)   │moderat, cu start din picioare) │săritură în lungime cu elan,     │
│                │- Cu specific de gimnastică       │- Cu specific de gimnastică     │aruncarea mingii de oină)        │
│                │Bothmer                           │Bothmer.                        │- Cu specific de gimnastică      │
│                │                                  │- Specifice jocurilor sportive  │Bothmer.                         │
│                │                                  │(pasarea şi prinderea mingii cu │- Specifice jocurilor sportive   │
│                │                                  │două mâini de pe loc)           │(pasarea şi prinderea mingii cu  │
│                │                                  │                                │două mâini de pe loc, pasarea cu │
│                │                                  │                                │o mână şi prinderea cu două      │
│                │                                  │                                │mâini de pe loc)                 │
└────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    Trecerea de la grădiniţă la şcoală impune folosirea unor metode atractive, specifice şcolarului mic. Este recomandat să se acorde o atenţie deosebită organizării conţinuturilor sub formă de joc în cerc, însoţit de poezii ritmate şi cântece. Prin aceste jocuri se ordonează nu numai gama de mişcări ci se cultivă competenţele sociale ale copilului.
    Pentru început, la clasa pregătitoare, se vor organiza jocuri în cerc. Deplasarea şi mişcările vor fi însoţite de rostirea unor versuri sau de intonarea unor cântece, dând naştere astfel sentimentului de colectivitate, favorizând astfel autocontrolul şi deprinderea de a fi atenţi unii la alţii şi de a ţine seama de ceilalţi.
    Jocurile în cerc vor fi diversificate prin introducerea unui copil în interiorul cercului, apoi prin ieşirea în afara cercului. Se recomandă folosirea unui limbaj accesibil copiilor, precum şi descrierea jocurilor sub forma unor imagini sugestive.
    Pentru clasa pregătitoare şi clasa I imaginile create de profesor vor avea ca punct de plecare basmele şi poveştile cu tâlc. Copilul care execută mişcările solicitate de profesor este un prinţ, un făt-frumos, împărat, zmeu etc. Echipele formate pot fi oştile Împăratului Roşu şi ale Împăratului Verde ş.a.m.d.
    Pentru clasa a II-a, imaginile sugerate de profesor vor porni de la fabule şi dialoguri între plante sau animale. Se va pune un accent deosebit pe activităţile în perechi şi în grup, favorizând integrarea, ajutorarea şi încurajarea reciprocă.
    Profesorul nu va încuraja competiţia între elevi, ci va accentua aspectele privitoare la execuţia corectă a mişcărilor, a atenţiei, îndemânării şi fair-play-ului. Atât la începutul, cât şi la finalul lecţiilor de educaţie fizică, copiii vor rosti împreună cu profesorul poezii specifice, care să-i mobilizeze într-o activitate conştientă, cu sens. Este necesar ca sfârşitul orei să asigure liniştirea clasei şi recuperarea după efortul depus.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Bothmer Fritz von, Educaţie prin gimnastică, Ed. Triade, 2006
    Brooking-Payne Kim, Games Children Play. How games and sport help children develop, Hawthorn Press, 1998
    Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf
    Curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000.
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed. Triade, 2001.
    Stockmeyer E. A. Karl, Angaben Rudolf Steiners fur den Waldorfschulunterricht,
    Padagogische Forschungsstelle beim Bund der Freien Waldorfschulen, 1988
    ***, Configurarea învăţământului din clasele I până într-a VIII-a la şcolile Waldorf/ Rudolf Steiner, Ed. Triade, 2005.
    *** Curriculum naţional. Clasa pregătitoare. Programa şcolară pentru disciplina Educaţie fizică şi sport, aprobată prin OMECTS 3656/29.03.2012
    ***, Programa şcolară pentru Educaţie fizică, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3418/19.03.2013.

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                               EDUCAŢIE PLASTICĂ
                  Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Documentul de faţă reprezintă programa şcolară de educaţie plastică pentru clasele pregătitoare, I şi a II-a.
    Planul-cadru de învăţământ pentru clasele pregătitoare, I şi a II-a, alternativa educaţională Waldorf, prevede o oră de educaţie plastică, oră care aparţine trunchiului comun.
    În cadrul alternativei educaţionale Waldorf, alături de celelalte discipline artistice (euritmie, muzică, desen de forme), educaţia plastică reprezintă, pe tot parcursul şcolarităţii, una dintre căile de conducere a copilului către cunoaşterea lumii şi cunoaşterea de sine, precum şi unul dintre domeniile în care se poate exprima cu mijloace specifice creativitatea fiecărui individ. Temele propuse în cadrul acestei discipline, concretizate în lucrări realizate prin tehnica desenului pictural şi prin pictura cu culori fluide, trezesc în copil forţele sufleteşti (voinţă, simţire, gândire).
    Elementele grafice decorative au fost cuprinse exclusiv în programa de desen de forme.
    La clasa pregătitoare, lucrul cu un singur element care nu necesită nici o formă şi care acţionează doar prin culoare are un efect de armonizare. Copiii ating o linişte interioară şi se dăruiesc procesului creator. Abia în clasa întâi se propune o anumită temă. În această activitate domneşte libertatea şi principiul de a stimula în copil exprimarea trăirilor sale, prin culoare. La educaţie plastică obiectivul principal este procesul creator, devenirea. Prin predarea desenului şi picturii, aducem copilul în domeniul sufletesc-spiritual, căci gândirea trebuie să o străbatem de sentiment şi fantezie. Ceea ce dorim să plăsmuim în copil trecem prin pictură şi desen, dar nu ca imitaţie superficială. Copilul îşi dezvoltă simţul culorilor prin aceea că vieţuieşte culoarea pură prin consonanţa şi disonanţa ei. Prezenţa elementului artistic aduce după sine întărirea voinţei.
    În clasa întâi, temele sunt inspirate din momentele sugestive din basme, dascălul creând o poveste care accentuează calitatea culorilor ce vor fi aşternute. În clasa a II-a, se continuă seria poveştilor despre calităţile culorilor, surprinzându-se alte aspecte decât în clasele anterioare. La această vârstă este folositor şi tămăduitor când simţirea faţă de frumos a copiilor este trezită prin trăirea acordurilor de culoare, stabilindu-se unde se întâlneşte armonia (acorduri caracteristice sau monotone).
    Temele sunt inspirate din ilustrarea părţii de povestire specifice anului de studiu (fabule, povestiri despre animale şi plante, viaţa sfinţilor).
    Educaţia plastică mai contribuie, alături de abilităţile practice, şi la obţinerea motricităţii fine, exprimând o bună coordonare şi, prin aceasta, poate fi considerată un factor armonizator al fiinţei copilului pe mai multe planuri.
    Conţinutul este astfel conceput încât derularea activităţilor în clasă va solicita din partea cadrului didactic o bază de documentare minimă obligatorie: cercul culorilor, reproduceri de artă etc.
    Actuala programă prezintă următoarele caracteristici:
    ● curriculumul este predominant intuitiv şi formativ;
    ● sunt stimulate unele percepţii senzoriale şi trăiri sufleteşti, diferenţiate şi conştientizate;
    ● este stimulată fantezia, prin imagini plastice;
    ● învăţarea este activă, realizată prin exerciţii variate, în care cunoştinţele sunt înlănţuite logic;
    ● curriculumul este adaptat posibilităţilor de asimilare şi de exprimare ale elevilor.
    Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    - Competenţe generale
    - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    - Conţinuturi
    - Sugestii metodologice
    - Bibliografie
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Educaţie plastică jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
    - Desen pictural
    - Pictură
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

                     COMPETENŢE GENERALE


┌──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a    │
│unor tehnici specifice artelor plastice                       │
│2. Obţinerea amestecurilor utilizând culorile primare         │
│3. Utilizarea elementelor de limbaj plastic                   │
│4. Manifestarea interesului pentru realizarea unor compoziţii │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Cunoaşterea materialelor         │1.1. Participarea la pregătirea şi     │1.1. Folosirea autonomă a materialelor │
│● identificarea materialelor pentru   │strângerea materialelor necesare       │necesare                               │
│desen (cuburi şi creioane cerate);    │● exerciţii de aşezare corectă a       │● exerciţii de pregătire şi strângere  │
│● identificarea materialelor pentru   │materialelor de lucru;                 │autonomă a materialelor necesare pentru│
│pictură (pensule, hârtie, culori,     │● exerciţii de strângere a materialelor│desen;                                 │
│borcane);                             │de lucru.                              │● exerciţii de pregătire şi strângere  │
│● cunoaşterea modului de aşezare a    │                                       │autonomă a materialelor necesare pentru│
│materialelor de lucru.                │                                       │pictură.                               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Utilizarea materialelor de lucru │1.2. Însuşirea tehnicilor de lucru prin│1.2. Stăpânirea tehnicilor de lucru    │
│prin imitare                          │imitare                                │● exerciţii ce presupun respectarea    │
│● exerciţii de lucru cu cuburi şi     │● exerciţii de lucru cu cuburile şi    │tehnicii de desenare a unei compoziţii;│
│creioane cerate;                      │creioanele cerate pentru redarea       │● exerciţii de aşternere a culorilor   │
│● exerciţii cu culori fluide cu       │mişcării specifice elementelor naturii;│pigment pe suport umed, cu diferite    │
│diferite consistenţe ale pigmentului. │● exerciţii de aşternere a culorilor   │consistenţe ale pigmentului, prin      │
│                                      │fluide pe suport umed, cu diferite     │tehnica "ud pe ud".                    │
│                                      │consistenţe ale pigmentului.           │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Obţinerea amestecurilor utilizând culorile primare



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Recunoaşterea culorilor          │2.1. Obţinerea nuanţelor               │2.1. Descrierea calităţilor nuanţelor  │
│● exerciţii de identificare a         │● exerciţii de recunoaştere a culorilor│● compoziţii cu nuanţele luminoase,    │
│culorilor în diferite momente ale     │● compoziţii cu nuanţele luminoase,    │deschise;                              │
│anului;                               │deschise;                              │● compoziţii cu nuanţele puternice;    │
│● exerciţii de identificare a         │● compoziţii cu nuanţele puternice;    │● exerciţii de schimbare a culorii.    │
│culorilor stărilor sufleteşti.        │● exerciţii de schimbare a culorii.    │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Obţinerea amestecurilor din      │2.2. Obţinerea amestecurilor din       │2.2. Descrierea amestecurilor din      │
│culorile primare prin imitare         │culorile primare                       │culorile primare                       │
│● exerciţii de realizare a amestecului│● exerciţii de realizare a amestecului │● exerciţii de schimbare a culorii;    │
│din două culori primare.              │din două culori primare;               │● exerciţii de acorduri cu două culori;│
│                                      │● exerciţii de realizare a acordurilor │● exerciţii de acorduri cu trei culori.│
│                                      │de culoare caracteristic şi monoton.   │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Ilustrarea unui basm într-o      │2.3. Ilustrarea unui basm într-o       │2.3. Ilustrarea unei povestiri într-o  │
│compoziţie simplă                     │compoziţie simplă                      │compoziţie simplă                      │
│● compoziţii cu elemente nonfigurative│● compoziţii cu elemente nonfigurative │● compoziţii figurative şi             │
│în care să folosească culorile primare│în care să folosească culorile primare │nonfigurative realizate prin folosirea │
│şi amestecurile de culori.            │şi amestecurile de culori.             │nuanţelor.                             │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Utilizarea elementelor de limbaj plastic



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. Perceperea fondului emoţional    │3.1. Perceperea fondului emoţional     │3.1. Participarea la clasificarea      │
│dominant al lucrărilor pe baza unui   │dominant al lucrărilor pe baza mai     │lucrărilor în funcţie de semnificaţia  │
│criteriu dat                          │multor criterii                        │sufletească a culorilor şi calităţile  │
│● interpretarea pe plan afectiv a     │● dialog privind semnificaţia culorilor│compoziţiilor                          │
│semnificaţiei culorilor studiate.     │studiate (cald-rece, vesel-trist,      │● compoziţii nonfigurative, urmărind   │
│                                      │luminos-întunecat, greu-uşor etc.).    │organizarea unui echilibru al          │
│                                      │                                       │elementelor de limbaj plastic studiate,│
│                                      │                                       │folosind culorile şi amestecurile lor; │
│                                      │                                       │● dialog privind semnificaţia          │
│                                      │                                       │sufletească a culorilor studiate;      │
│                                      │                                       │● analiza comparativă a compoziţiilor, │
│                                      │                                       │exprimând variate stări posibile.      │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

4. Manifestarea interesului pentru realizarea unor compoziţii



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│4.1. Realizarea unor lucrări de redare│4.1 Realizarea unor lucrări de redare a│4.1 Realizarea unor lucrări de redare a│
│a stărilor sufleteşti prin culoare    │stărilor sufleteşti, a atmosferei unei │stărilor sufleteşti, a atmosferei unei │
│● exerciţii de organizare a spaţiului │poveşti, folosind culorile primare,    │poveşti sau a unei fabule folosind     │
│plastic folosind expresivitatea       │degradarea lor şi obţinerea            │expresivitatea coloristică             │
│culorilor;                            │amestecurilor                          │● compoziţii nonfigurative, urmărind   │
│● compoziţii libere după poveşti      │● exerciţii de organizare a spaţiului  │diversitatea expresivităţii culorilor  │
│create de elevi.                      │plastic folosind expresivitatea        │în spaţiul de lucru;                   │
│                                      │culorilor;                             │● compoziţii libere după poveşti create│
│                                      │● compoziţii libere după poveşti       │de elevi.                              │
│                                      │create de elevi.                       │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│- Materialele de lucru şi folosirea   │- Materialele de lucru şi folosirea lor│- Materiale şi tehnici de lucru        │
│lor                                   │- Spaţiul natural şi reprezentarea lui │- Amestecurile dintre culori; nuanţele │
│- Spaţiul natural şi reprezentarea lui│plastică                               │- Pata uniformă şi pata picturală      │
│plastică                              │- Culorile calde şi reci şi            │(vibrată)                              │
│- Culorile calde şi reci şi           │amestecurile lor                       │- Echilibrul elementelor de limbaj     │
│amestecurile lor                      │- Forme elaborate:                     │plastic într-o compoziţie              │
│- Forme elaborate:                    │   - suprafeţe realizate prin tehnica  │                                       │
│   - suprafeţe realizate prin tehnica │sugestivă a caracteristicilor de       │                                       │
│sugestivă a caracteristicilor de      │culoare aleasă                         │                                       │
│culoare aleasă                        │   - povestiri prin personificări ale  │                                       │
│   - povestiri prin personificări ale │culorilor                              │                                       │
│culorilor                             │   - ilustrarea atmosferei unor        │                                       │
│   - ilustrarea atmosferei unor       │momente din basme                      │                                       │
│momente din povestirile orei de bază  │   - preluarea semnificaţiei           │                                       │
│   - preluarea semnificaţiei          │personajelor în culoarea aleasă        │                                       │
│personajelor în culoarea aleasă       │- Noţiuni elementare de compunere      │                                       │
│- Noţiuni elementare de compunere a   │a spaţiului plastic                    │                                       │
│spaţiului plastic                     │                                       │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    Orele de educaţie plastică din clasele pregătitoare, I şi a II-a contribuie la educarea simţurilor şi astfel la hrănirea percepţiilor afective. Culoarea percepută prin simţuri dezvoltă în copil calităţi morale.
    Scopul este cunoaşterea mişcărilor sufleteşti: copiii învaţă să caracterizeze trăirile şi personajele pictate, atunci când lucrările sunt discutate la încheierea orei sau la începutul următoarei ore (lucrările sunt expuse la panou). Pictura este o activitate creatoare în care interesul înnăscut al copilului pentru forme, culori, ritmuri şi nuanţe se poate exprima viu, nealterat. Când atenţia este ocupată cu procesul de culoare, copiii nu mai sunt atraşi de elementele de formă, evitându-se astfel folosirea conturului.
    Copiii sunt conduşi în manifestarea lor artistică, pentru a-şi forma deprinderi sănătoase de a lucra îngrijit, de a preţui materialul folosit şi de a da finalitate acţiunilor lor. Parcurgând întregul proces artistic, copiii trăiesc sentimentul desfăşurării cu sens a acestei activităţi în care bucuria, răbdarea, concentrarea şi perseverenţa se împletesc armonios, conducând treptat nu numai la armonizarea trăirilor copilului, dar şi la apropierea lui de o maturitate psihică şi fizică necesare în şcoală: orientarea pe o suprafaţă plană, exersarea atenţiei, a creativităţii şi libertăţii de exprimare.
    Activitatea de pictură are astfel şi un rol terapeutic, influenţează pozitiv forţele de sănătate în copil, îi dezvoltă fantezia, independenţa, spiritul de ordine, simţul estetic. Este importantă crearea unei atmosfere liniştite în oră. Timpul necesar pregătirii şi strângerii ustensilelor de lucru este tot un timp al învăţării. Copiii observă şi reţin sarcinile pe care le îndeplineşte dascălul pentru buna desfăşurare a orei.
    În clasa pregătitoare, povestirile despre culori introduc exerciţiile şi personifică culorile în caracterul şi interacţiunile lor. În tehnica picturii ud pe ud, culorile fluide folosite tind să fuzioneze, astfel încât se vor evita formelor figurative.
    Perceperea calităţii culorilor este linia directoare a picturii în clasa pregătitoare. Pentru o însuşire corectă a tehnicii de lucru, învăţătorul exemplifică în faţa clasei modul de ţinere a pensulei, înmuierea în culoare a părului pensulei şi scurgerea surplusului pe pereţii vasului, aplicarea culorii pe planşă.
    Se evită oferirea unei picturi ca model, deoarece se doreşte stimularea creativităţii proprii. La această vârstă, copilul are nevoie de spaţiu pentru a lucra singur, creativ, folosind culoarea; nu se stabilesc contururi pe care să le coloreze.
    În clasa I, continuă povestirile despre culori: galbenul poate fi vesel, vioi, strălucitor sau splendid, albastrul devine timid, plin de dor, refuzând sau închis, verdele este paşnic, liniştit, bucuros, proaspăt, portocaliul - prietenos, curajos, plin de putere, roşul - purpuriu va fi regesc, plin de demnitate, sărbătoresc, maiestuos.
    Se intenţionează mai mult reflectarea atmosferei basmului. Într-un basm nu există o structurare spaţială sau temporală, totul este ţesut într-o zonă plană. Există însă puncte culminante, care stimulează fantezia copilului, provocând sentimente puternice.
    În clasa a II-a, copiii învaţă să caracterizeze trăirile şi personajele pictate, atunci când lucrările sunt discutate la încheierea orei sau la începutul următoarei ore (se discută intensitatea culorii - densitate/ transparenţă, dominanţa de culoare, întinderea petei de culoare, cum se întâlnesc sau se separă culorile, mişcarea sau liniştea culorilor, căldura sau răceala lor, contrastul).
    Se continuă exerciţiile cu pete de culoare. Introducerea combinaţiilor de culori primare şi secundare poate continua cu studiul intenţional al aranjamentelor pe foaie al petelor de culori:
    - caracteristice: roşu şi galben, galben şi albastru, albastru şi roşu, portocaliu şi verde, verde şi violet, violet şi portocaliu;
    - complementare: roşu şi verde, galben şi violet, portocaliu şi albastru;
    - fără accente: galben şi portocaliu, portocaliu şi roşu, roşu şi violet, violet şi albastru, galben şi verde, albastru şi verde.
    Exerciţii de schimb a poziţiei culorii mediane cu una sau alta din cele periferice însoţesc aceste momente de studiu al tehnicii şi valorilor expresive ale culorilor (acordurile cu două şi trei culori).
    În acest an se pot realiza picturi care ilustrează conţinutul narativ al lecţiilor, fabule, legende despre animale şi plante, povestiri despre viaţa sfinţilor.
    La început se intenţionează mai mult reflectarea atmosferei povestirii, treptat însă, picturile pot deveni mai figurative, arătând forme de plante, animale sau figuri omeneşti. Întotdeauna strădania este de a realiza figura din culoarea însăşi şi nu de a o identifica prin liniaritate sau prin folosirea stilului de grafică pictată. Culorile de apă folosite tind să accentueze tehnica picturii pe suprafeţe întinse, fără contur, evitând formele figurative.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Carlgren Frans, Klingborg Arne, Educaţie pentru libertate. Pedagogia lui Rudolf Steiner, Ed. Triade, 1994.
    Junemann Margrit, Weitmann Fritz, Învăţământul artistic în şcoala Waldorf. Desenul şi pictura, Ed. Triade, 2004.
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe asupra planului de învăţământ, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Metodică şi didactică, Ed. Triade, 2001.
    ***, Configurarea învăţământului din clasele I până într-a VIII-a la şcolile Waldorf/ Rudolf Steiner, Ed. Triade, 2005.
    ***, Waldorf - Eingangsstufe Hessen, Bund der Freien Waldorfschulen, Landesarbeitsgemeinschaft der Freien Waldorfschulen in Hessen, 2010.
    ***, Programa pentru învăţământul preşcolar - alternativa educaţională Waldorf, aprobată prin OMECT 4922/22.09.2003.
    *** Clasa pregătitoare. Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi lucru manual, aprobată prin OMECTS 3656/29.03.2012.

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                                 DESEN DE FORME
                  Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Documentul de faţă reprezintă programa şcolară pentru disciplina Desen de forme pentru clasele pregătitoare, I şi a II-a.
    Planul-cadru de învăţământ pentru clasele pregătitoare, I şi a II-a, alternativa educaţională Waldorf, prevede o oră de desen de forme, oră care aparţine trunchiului comun.
    Învăţământul alternativ Waldorf îşi propune să asigure dezvoltarea completă şi nerestrictivă a personalităţii copilului, în concordanţă cu aptitudinile sale native.
    Programa pentru disciplina Desen de forme continuă în mod firesc demersul propus pentru învăţământul artistic, asigurând unitatea conceptuală a studiului artelor plastice şi a geometriei în învăţământul alternativ Waldorf.
    Desenul de forme îşi propune să realizeze o incursiune în desenarea nonfigurativă. Copiii vor trăi prin formele desenate calităţile mişcării, care devine contrariul ei prin aşternerea pe hârtie. Mişcarea oprită în semn este cea care trece prin transfigurări şi transformări succesive şi din ce în ce mai complexe pe parcursul anilor.
    Această activitate îi ajută pe copii să înţeleagă gesturile concretizate în formele exterioare, atât în lucrurile şi fiinţele naturale, cât şi în obiectele create. Privirea este astfel completată de forţa de creaţie şi de descoperire a procesului de devenire a formei. Această capacitate conduce fiinţa umană dincolo de suprafaţa celor vizibile şi o poartă spre profunzimile fiecărei fiinţe sau lucru.
    Desenul de forme are, astfel, ca obiective:
    - explorarea domeniului sensibil al formelor,
    - pregătirea pentru scriere (litere şi cifre) şi
    - iniţierea în geometrie.
    Copilul este îndrumat să sesizeze, pe lângă legităţile ce acţionează în formă şi frumuseţea ei, jocul strict şi ordonat al raporturilor. Cunoaşterea spaţiului fizic este activată prin configuraţii geometrico-plastice în care intervin ritmul, simetria, analogia, similitudinea, gradaţia, radiaţia, mişcarea şi contra-mişcarea, repetiţia şi amplificarea.
    Referitor la ciclul achiziţiilor fundamentale, disciplina Desen de forme proiectează o primă etapă în cunoaşterea spaţiului fizic, aşa-numita geometrie activă, prin care elevii desenează forme şi figuri geometrice, fără a denumi părţile componente şi relaţiile existente între ele. Desenul este realizat exclusiv cu mâna liberă, cu accent pe motricitatea fină şi activarea muşchilor mici ai mâinii.
    Este recomandabil ca orele de desen de forme să se desfăşoare în clasele ciclului primar sub formă de epoci. Referitor la modul de organizare a epocilor, la structura orei de epocă şi a materialului de recitat şi de povestit, a se vedea programa de limba şi literatura română de la respectiva clasă precum şi Precizările privind elaborarea şi aplicarea planurilor-cadru de învăţământ ale alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar.
    Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    - Competenţe generale
    - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    - Conţinuturi
    - Sugestii metodologice
    - Bibliografie
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Desen de forme jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
    - Linii drepte şi linii curbe
    - Unghiuri
    - Forme poligonale
    - Forme dinamice de linii continue sau întrerupte
    - Forme reflectate faţă de o axă de simetrie
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

                              COMPETENŢE GENERALE


┌──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Aplicarea formelor plastice specifice spaţiului fizic      │
│2. Comunicarea folosind limbajul specific desenului de forme  │
│3. Manifestarea interesului pentru studiul şi aplicarea       │
│desenului de forme/geometric în contexte variate              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Aplicarea formelor plastice specifice spaţiului fizic



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Reprezentarea formelor plastice  │1.1. Reprezentarea formelor plastice   │1.1. Reprezentarea formelor plastice   │
│prin mişcare corporală şi exerciţii   │prin gesturi realizate în diferite     │simetrice faţă de o axă verticală      │
│pregătitoare, în diferite variante    │planuri, mers, ţinută corporală        │(stânga/dreapta) şi/ sau orizontală    │
│● exerciţii de exprimare corporală    │● exerciţii de exprimare corporală     │(sus/ jos) prin gesturi în diferite    │
│individuală şi de grup: mers de-a     │individuală şi de grup: mers de-a      │planuri, mers, ţinută corporală        │
│lungul unei forme, desenarea ei în    │lungul unei forme, desenarea ei în aer,│● exerciţii de exprimare corporală     │
│aer etc.                              │pe bancă etc.                          │individuală şi de grup: mers de-a      │
│                                      │                                       │lungul unei forme, desenarea ei în     │
│                                      │                                       │aer, pe bancă etc.                     │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Reprezentarea formelor plane     │1.2. Reprezentarea formelor plane      │1.2. Reprezentarea formelor simetrice  │
│simple cu mâna liberă, utilizând      │simple sau complexe cu mâna liberă,    │faţă de o axă verticală (stânga/       │
│blocurile ceracolor                   │utilizând creioanele ceracolor         │dreapta) şi/ sau orizontală (sus/ jos),│
│● exerciţii de reprezentare, după     │● exerciţii de reprezentare, după model│după concepţie proprie cu mâna liberă, │
│model dat, a unor linii verticale,    │dat, a unor linii verticale, orizontale│utilizând creioane ceracolor           │
│orizontale şi diagonale, cu unghiuri  │şi diagonale, cu unghiuri ascuţite şi  │● exerciţii de completare a formelor   │
│ascuţite şi obtuze;                   │obtuze;                                │date prin simetrie verticală, cu sau   │
│● exerciţii de reprezentare, după     │● trasarea formelor plane după modelul │fără axă desenată;                     │
│model dat, a unor forme stelare,      │oferit de învăţător la tablă şi în     │● exerciţii de completare a formelor   │
│triunghiuri, pătrate şi alte forme    │caiete folosind cuburi ceracolor,      │date prin simetrie orizontală, cu sau  │
│geometrice regulate.                  │creioane groase ceracolor;             │fără axă desenată;                     │
│                                      │● exerciţii de reprezentare, după      │● exerciţii de transformare a liniilor,│
│                                      │model dat, a unor forme stelare,       │formelor, din linii drepte în curbe şi │
│                                      │triunghiuri, pătrate şi alte forme     │invers;                                │
│                                      │geometrice regulate;                   │● realizarea unei forme simetrice după │
│                                      │● exerciţii de reprezentare a unor     │concepţia proprie;                     │
│                                      │curbe convexe şi concave, sinusoide,   │● realizarea de forme dinamice de      │
│                                      │cercuri, elipse, spirale,              │linii continue sau întrerupte.         │
│                                      │lemniscate ş.a.                        │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Comunicarea folosind limbajul specific desenului de forme



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Utilizarea cuvintelor proprii    │2.1. Utilizarea termenilor adecvaţi    │2.1. Utilizarea termenilor adecvaţi    │
│pentru a descrie formele realizate    │(linie dreaptă, linie curbă etc.)      │(linie dreaptă, linie curbă, poziţie   │
│● descrierea formelor realizate, după │pentru a descrie formele realizate     │verticală, orizontală) pentru          │
│model dat, utilizând limbajul comun.  │● descrierea formelor realizate, după  │descrierea formelor şi a tipurilor de  │
│                                      │model dat, utilizând limbajul comun.   │linii desenate                         │
│                                      │                                       │● descrierea formelor realizate, după  │
│                                      │                                       │model dat;                             │
│                                      │                                       │● descrierea tipului de linie folosit, │
│                                      │                                       │utilizând un limbaj adecvat.           │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Identificarea asemănărilor şi    │2.2. Identificarea posibilităţilor de  │2.2. Identificarea asemănărilor şi     │
│deosebirilor dintre diverse forme     │transformare a diverselor forme        │deosebirilor dintre formele realizate  │
│studiate                              │desenate utilizând liniile drepte şi   │în simetrie                            │
│● compararea diferitelor forme.       │curbe                                  │● compararea diferitelor forme;        │
│                                      │● compararea diferitelor forme;        │● identificarea de asemănări şi        │
│                                      │● identificarea de asemănări şi        │deosebiri între formele realizate.     │
│                                      │deosebiri între formele realizate.     │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Manifestarea interesului pentru studiul şi aplicarea desenului de forme/geometric în contexte variate



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. Aplicarea formelor studiate în   │3.1. Aplicarea formelor, a             │3.1. Aplicarea formelor simetrice      │
│alte lucrări                          │combinaţiilor de forme şi a desenelor  │stânga-dreapta/sus-jos sau a           │
│● aplicarea în contexte variate a     │dinamice realizate în alte lucrări     │combinaţiilor de forme realizate în    │
│elementelor sau formelor studiate     │● respectarea caracteristicilor de bază│alte lucrări                           │
│(felicitări etc.)                     │ale formelor;                          │● prelucrarea artistică a formelor prin│
│                                      │● prelucrarea artistică a formelor prin│utilizarea diferitelor culori şi       │
│                                      │utilizarea diferitelor culori şi       │combinaţii de culori;                  │
│                                      │combinaţii de culori;                  │● conceperea unor forme simple         │
│                                      │● conceperea unor forme simple;        │simetrice faţă de o axă;               │
│                                      │● aplicarea în caietele altor materii  │● aplicarea în caietele altor materii a│
│                                      │a ilustraţiilor sau a ornamentelor,    │ilustraţiilor sau a ornamentelor       │
│                                      │folosind elemente sau forme studiate.  │folosind elemente sau forme studiate.  │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│- linii drepte verticale, orizontale, │- linii drepte verticale, orizontale,  │- forme reflectate faţă de o axă       │
│oblice, unghi ascuţit, unghi obtuz,   │oblice, unghi ascuţit, unghi obtuz,    │centrală verticală reală sau imaginară,│
│triunghi, dreptunghi şi alte forme    │triunghi, dreptunghi şi alte forme     │constând din linii drepte/curbe frânte,│
│poligonale;                           │poligonale;                            │combinaţii de linii drepte şi curbe;   │
│- linii curbe convexe, concave,       │- linii curbe convexe, concave, forme  │- forme reflectate faţă de o axă       │
│sinusoide, cerc, elipsă, spirale,     │de val, cerc, elipsă, spirale,         │orizontală sau două axe perpendiculare;│
│lemniscate ş.a.;                      │lemniscate, ş.a.;                      │- forme reflectate faţă de o axă       │
│- combinaţii de linii drepte şi curbe.│- forme dinamice de linii continue sau │diagonală;                             │
│                                      │întrerupte, ca o pregătire pentru      │- transformarea desenului propus prin  │
│                                      │scrierea de mână.                      │inversarea liniilor drepte cu linii    │
│                                      │                                       │curbe şi invers;                       │
│                                      │                                       │- realizarea unei aşezări în pagină    │
│                                      │                                       │potrivită cu tema şi ornamentul propus;│
│                                      │                                       │- chenare pentru diferite texte;       │
│                                      │                                       │- ilustraţii;                          │
│                                      │                                       │- forme de desen dinamic continue sau  │
│                                      │                                       │întrerupte.                            │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    Desenul formelor reprezintă cea mai importantă activitate de exersare anterioară scrierii literelor de tipar şi a cifrelor la clasa pregătitoare. Conţinuturile specifice disciplinei sunt structurate pentru parcurgerea sub formă de epoci (module).
    Liniile drepte şi curbele sunt punctul de pornire pentru desenul de forme. Lucrul la aceste forme începe cu descoperirea lor prin activitate: mersul de-a lungul unei linii, desenarea ei în aer, pe diferite suporturi, la tablă etc. Observarea diferenţelor caracteristice dintre liniile drepte şi cele curbe va fi realizată cu întreg trupul mai întâi, apoi prin desen.
    Pentru clasa pregătitoare se recomandă realizarea celor mai simple forme de linii drepte şi curbe, exersarea îndelungată şi temeinică, observarea modului în care copiii trasează liniile, a direcţiei de la stânga la dreapta, a grosimii liniilor precum şi a poziţiei corpului în timpul desenului. Accentul cade acum pe exersarea concentrării şi a temeiniciei lucrului făcut, pe calitatea desenului şi nu pe cantitate. De asemenea, activităţile specifice desenului de forme reprezintă un bun prilej pentru învăţătorul clasei de a-şi cunoaşte elevii, de a le observa temperamentul dominant şi de a aplica diferenţiat metodele de învăţare.
    Desenele vor fi realizate anterior de către învăţător, care prezintă tehnica de lucru, o demonstrează în faţa elevilor, apoi urmăreşte execuţiile copiilor, corectând poziţia corporală, direcţia desenului, modul în care este utilizat instrumentul pentru desen. Pentru clasa pregătitoare se recomandă folosirea blocurilor de culori cerate, de formă paralelipipedică.
    În clasa I, linia dreaptă va fi realizată cu mai mare uşurinţă, dând loc variaţiunilor multiple ale liniei curbe, care este bine să fie experimentate. Variante ale acestora, combinaţii realizate cât mai atent şi evidenţiate prin intermediul culorilor vor urma în creştere progresivă a complexităţii. Realizarea de forme simple, alternante, apoi de forme închise: pătrat, dreptunghi, spirală, lemniscată, cerc, fără denumirea şi cerinţa reproducerii terminologiei de specialitate, vor însemna parcursul de studiu în clasa I.
    Pentru pregătirea scrierii literelor de mână vor putea fi realizate forme de desen dinamic.
    Desenul de forme realizat în clasa a II-a va diversifica temele, prin apelarea la elementul plan. Forme care se completează în alternanţa stânga-dreapta, sus-jos sau diagonal, apoi în patru secvenţe dintre spaţiile create de două perpendiculare, vor ilustra mobil cultivarea simţului echilibrului şi al realităţii. Completarea identică a formei lipsă va aduce nevoia exactităţii în prim plan.
    Exerciţiile de simetrie, reflectare, combinare de linii curbe cu linii drepte şi transformarea lor vor crea mobilitate şi vor cultiva interesul şi iniţiativa pentru descoperirea de modele proprii.
    Formele de desen dinamic vor constitui punctul de plecare pentru predarea/ exersarea scrierii cu litere de mână.
    Întotdeauna se va avea în vedere elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi în acelaşi timp un mijloc de lucru al învăţătorului cu personalitatea copilului. Culoarea şi forma se vor putea astfel completa reciproc, acordându-se în acelaşi timp cu strădania de armonizare interioară.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Kranich Ernst-Michael et al., Desenul formelor. Dezvoltarea simţului pentru formă în educaţie, Ed. Triade, 2002.
    Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf Curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000.
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe asupra planului de învăţământ, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Metodică şi didactică, Ed. Triade, 2001.
    Stockmeyer E. A. Karl, Angaben Rudolf Steiners fur den Waldorfschulunterricht,
    Padagogische Forschungsstelle beim Bund der Freien Waldorfschulen, 1988.
    ***, Configurarea învăţământului din clasele I până într-a VIII-a la şcolile Waldorf/ Rudolf Steiner, Ed. Triade, 2005.

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                               EDUCAŢIE MUZICALĂ
                  Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Documentul de faţă reprezintă programa şcolară de educaţie muzicală pentru clasele pregătitoare, I şi a II-a Waldorf.
    Planul-cadru de învăţământ pentru alternativa educaţională Waldorf prevede o oră de muzică la clasa pregătitoare.
    Pentru clasele I şi a II-a, planul-cadru prevede două ore de educaţie muzicală. În una din cele două ore se studiază instrumentul muzical flautul pentatonic (tip Choroi). Această oră poate fi predată de profesorul de specialitate.
    Copilul mic, până la schimbarea dentiţiei, este în întregime un organ de simţ, iar muzica este o stare de existenţă pentru el. De aceea nu avem voie ca ceea ce incităm în copil - reprezentări, sentimente, impulsuri de voinţă - să fie fixat sub formă de noţiuni rigide, pe care copilul să le memoreze, să le înveţe. Ceea ce-i transmitem copilului trebuie să fie viu, ca să poată creşte împreună cu el.
    Educaţia muzicală nu este privită ca educaţie de specialitate, ci ca educaţie care formează omul.
    Prin cântecele studiate vocal şi instrumental copilul trăieşte justa orientare a voinţei în activitatea sa. În ciclul achiziţiilor fundamentale cântecele se învaţă exclusiv după auz şi prin imitare (elevii nu utilizează notaţia muzicală) şi îl vor ajuta pe copil să trăiască sunetele şi spaţiul sonor în mod liber, aşa cum este posibil în cântecele pentatonice.
    Începând din clasa I, cântecele studiate vocal vor fi redate şi instrumental la flaut drept - pentatonic (tip Choroi) şi la alte instrumente acordate pentatonic (liră, xilofon, metalofon, glockenspiel). Studiul instrumentului nu presupune virtuozitate.
    Repertoriul clasei va conţine cântece accesibile, potrivite cu vârsta copiilor, bogate în conţinut.
    Planificarea cântecelor va fi făcută în strânsă legătură cu conţinuturile celorlalte discipline.
    Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    - Competenţe generale
    - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    - Conţinuturi
    - Sugestii pentru repertoriul de cântece
    - Sugestii metodologice
    - Bibliografie
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Educaţie muzicală jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
    - Practica muzicală
    - Elemente de limbaj muzical:
      ● Sunetul muzical
      ● Ritmul muzical
      ● Melodia
      ● Nuanţe
      ● Tempo
      ● Timbrul
    - Creaţie muzicală
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

                    COMPETENŢE GENERALE


┌────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Însuşirea unui repertoriu de cântece şi a unor elemente  │
│de limbaj muzical                                           │
│2. Interpretarea unui repertoriu de cântece, cu mijloace    │
│specifice vârstei                                           │
│3. Exprimarea liberă cu ajutorul muzicii                    │
└────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Însuşirea unui repertoriu de cântece şi a unor elemente de limbaj muzical



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Însuşirea repertoriului de       │1.1. Însuşirea repertoriului de cântece│1.1. Însuşirea repertoriului de cântece│
│cântece [re*1) - re*2)]               │[re*1) - re*2)] şi rostirea clară a    │[re*1) - mi*2)], rostirea clară a      │
│● învăţarea cântecelor în corul       │textelor                               │textelor şi memorarea lor              │
│clasei, după auz.                     │● învăţarea cântecelor, după auz, în   │● cântarea, după auz, în corul clasei; │
│                                      │corul clasei;                          │● urmărirea melodiei, prin gest.       │
│                                      │● urmărirea mersului melodiei, prin    │                                       │
│                                      │gest.                                  │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Însuşirea cântecelor şi asocierea│1.2. Însuşirea cântecelor şi a         │1.2. Însuşirea repertoriului de cântece│
│lor cu mişcări sugerate de text       │duratelor (lung, scurt, mai lung),     │şi recunoaşterea cântecelor după ritm  │
│● mersul, mişcări pe cântec, joc.     │asocierea lor cu mişcări sugerate      │● jocuri de recunoaştere, după ritm, a │
│                                      │de text                                │cântecelor studiate.                   │
│                                      │● redarea duratelor prin mişcări       │                                       │
│                                      │diferite pentru pătrime (lung), pentru │                                       │
│                                      │optime (scurt), pentru doime           │                                       │
│                                      │(mai lung).                            │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Însuşirea mânuirii unor elemente │1.3. Însuşirea modalităţii corecte de  │1.3. Însuşirea unor elemente ritmice de│
│din natură (pseudo-instrumente):      │obţinere a sunetelor la fiecare dintre │o complexitate sporită şi interpretarea│
│pietricele, lemne, castane etc.       │instrumentele şi pseudo-instrumentele  │lor cu instrumentele muzicale de       │
│● exersarea unor elemente ritmice din │folosite în timpul orelor              │percuţie                               │
│cântecele studiate.                   │● exerciţii sub formă de joc pentru    │● jocuri de o complexitate ritmică     │
│                                      │obţinerea unui sunet frumos (ex.: la   │sporită, cu exemple din lumea          │
│                                      │instrumentele din instrumentarul Orff).│vieţuitoarelor, a fabulelor, pe        │
│                                      │                                       │duratele pătrime, optime, doime.       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. Însuşirea mânuirii corecte a     │1.4. Însuşirea la flaut drept (de      │1.4. Însuşirea la flaut drept (de      │
│instrumentelor muzicale din           │preferat pentatonic tip Choroi), prin  │preferat pentatonic tip Choroi), prin  │
│instrumentarul Orff (toba, trianglul, │imitare, a cântecelor studiate vocal   │imitare, a cântecelor studiate vocal şi│
│toaca, maracas, tamburina etc.)       │● învăţarea la flaut pentatonic tip    │realizarea unui sunet frumos           │
│● familiarizarea cu instrumentele     │Choroi, prin imitare, a cântecelor     │● redarea la flaut pentatonic (tip     │
│muzicale din instrumentarul Orff.     │studiate vocal.                        │Choroi), prin imitare, a cântecelor din│
│                                      │                                       │repertoriul clasei.                    │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │                                       │1.5. Însuşirea la alte instrumente     │
│                                      │                                       │muzicale acordate pentatonic (liră,    │
│                                      │                                       │kantelă, metalofon, xilofon,           │
│                                      │                                       │glockenspiel) a cântecelor studiate    │
│                                      │                                       │vocal*1)                               │
│                                      │                                       │● interpretarea cântecelor studiate la │
│                                      │                                       │alte instrumente acordate pentatonic   │
│                                      │                                       │(liră, kantelă, metalofon, xilofon,    │
│                                      │                                       │glockenspiel).                         │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

──────────
*1) Opţional
──────────

2. Interpretarea unui repertoriu de cântece, cu mijloace specifice vârstei



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Interpretarea la unison, în corul│2.1. Interpretarea la unison, în corul │2.1. Interpretarea la unison, în corul │
│clasei, a cântecelor studiate         │clasei şi în grupuri mici, a cântecelor│ clasei, în grup şi individual, a      │
│● cântarea în corul clasei a          │studiate                               │cântecelor studiate                    │
│cântecelor studiate.                  │● redarea, în corul clasei şi în grup, │● reproducerea cântecelor din          │
│                                      │a cântecelor studiate.                 │repertoriul clasei, în cor, în dialog; │
│                                      │                                       │● reproducerea unor fragmente de       │
│                                      │                                       │cântece, în ecou.                      │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Interpretarea la unison a        │2.2. Interpretarea la unison a         │2.2. Interpretarea cântecelor, însoţite│
│cântecelor însoţite de mişcări simple │cântecelor, însoţite de redarea prin   │de dirijat intuitiv                    │
│● jocuri cu personaje.                │mimică, gestică în funcţie de conţinut │● redarea pulsaţiei ritmice a          │
│                                      │● exerciţii de mimă, pe cântecele      │cântecelor, cu ajutorul mâinilor.      │
│                                      │studiate;                              │                                       │
│                                      │● jocuri, concert-ghicitoare.          │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Interpretarea la unison a        │2.3. Interpretarea la unison a         │2.3. Interpretarea la unison a         │
│cântecelor şi însoţirea lor de un     │cântecelor şi folosirea pseudo-        │cântecelor şi realizarea unui frumos   │
│acompaniament ritmic simplu           │instrumentelor pentru realizarea unui  │acompaniament ritmic, folosind         │
│● acompaniament ritmic simplu cu      │efect deosebit                         │instrumente muzicale de percuţie       │
│pietricele, castane, lemn şi          │● folosirea instrumentelor muzicale din│● exersarea cu acompaniament ritmic a  │
│instrumente muzicale din              │instrumentarul Orff, atunci când pot   │cântecelor din repertoriul clasei.     │
│instrumentarul Orff.                  │crea un efect deosebit în cântecele    │                                       │
│                                      │învăţate, pot să exprime ceva, pot     │                                       │
│                                      │"să vorbească".                        │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.4. Interpretarea cântecelor folosind│2.4. Interpretarea cântecelor folosind │2.4. Interpretarea cântecelor folosind │
│onomatopee potrivite cu anotimpul     │onomatopee cu durate, intensităţi şi   │tempo-uri şi nuanţe diferite           │
│● imitarea unor sunete familiare.     │înălţimi diferite                      │● jocuri pe cântecele studiate.        │
│                                      │● jocuri cu onomatopee, pe cântecele   │                                       │
│                                      │studiate, pentru a crea imagini cât mai│                                       │
│                                      │exacte.                                │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│                                      │2.5. Interpretarea cântecelor la flaut │2.5. Interpretarea cântecelor studiate │
│                                      │drept (de preferat pentatonic tip      │vocal şi instrumental (choroi          │
│                                      │Choroi) alternând cu cântarea vocală   │pentatonic) în acelaşi timp            │
│                                      │● redarea cântecelor studiate,         │● jocuri;                              │
│                                      │alternând cântarea instrumentală cu    │● concert-ghicitoare;                  │
│                                      │cea vocală;                            │● serbări.                             │
│                                      │● serbări, concert-ghicitoare.         │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Exprimarea liberă cu ajutorul muzicii



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. Mişcarea liberă pe cântec        │3.1. Mişcarea liberă pe cântece        │3.1. Descoperirea unei melodii de mici │
│● exersarea mişcării libere pe un     │interpretate instrumental              │dimensiuni, la instrumente acordate    │
│cântec ales din repertoriul clasei.   │● exersarea mişcării pe o melodie      │pentatonic                             │
│                                      │interpretată la flaut pentatonic (tip  │● improvizaţii instrumentale.          │
│                                      │Choroi) sau la alt instrument acordat  │                                       │
│                                      │pentatonic.                            │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.2. Participarea activă la realizarea│3.2. Realizarea unor jocuri cu temă şi │3.2. Realizarea unor jocuri cu ajutorul│
│unei compilaţii de cântece şi versuri │folosirea cântecelor studiate          │instrumentelor muzicale cunoscute      │
│coerente din punct de vedere tematic  │● realizarea spontană a unui joc, pe o │● povestiri muzicale;                  │
│şi adecvate vârstei                   │temă dată, cu cântecele studiate şi    │● jocuri.                              │
│● realizarea spontană a unui joc pe o │instrumentele din dotare.              │                                       │
│temă dată cu folosirea instrumentelor │                                       │                                       │
│muzicale de percuţie din dotare.      │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.3. Participarea la "serbări" de     │3.3. Ilustrarea muzicală a unui frumos │3.3. Ilustrarea muzicală a unei fabule │
│moment (spontane) având ca pretext    │moment dintr-un basm cunoscut          │cunoscute                              │
│evenimente din natură, din clasă etc. │● folosirea cântecelor studiate pentru │● folosirea instrumentelor din dotare  │
│● realizarea unor momente ce creează  │realizarea unei povestiri muzicale, a  │pentru ilustrarea unei fabule          │
│posibilitatea de implicare în situaţii│unor imagini dintr-un basm.            │cunoscute.                             │
│noi.                                  │                                       │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1. Practica muzicală:                 │1. Practica muzicală:                  │1. Practica muzicală:                  │
│- cântarea în corul clasei            │- cântarea în corul clasei, la unison, │- cântarea în corul clasei, la unison  │
│- corectitudine în modalitatea de     │în grup, în dialog                     │şi după auz                            │
│obţinere a sunetelor la instrumentele │- corectitudine în modalitatea de      │- corectitudine în modalitatea de      │
│muzicale de percuţie folosite         │obţinere a sunetelor la flaut          │obţinere a sunetelor la flaut          │
│(instrumentarul Orff)                 │pentatonic (tip Choroi) şi la          │pentatonic (tip Choroi) şi la          │
│                                      │instrumentele muzicale (ex.:           │instrumentele muzicale (ex.:           │
│                                      │instrumentarul Orff)                   │instrumentarul Orff)                   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2. Elemente de limbaj muzical:        │2. Elemente de limbaj muzical:         │2. Elemente de limbaj muzical:         │
│Sunetul muzical                       │Sunetul muzical                        │Sunetul muzical                        │
│   - calităţile sunetului muzical:    │   - calităţile sunetului muzical:     │   - calităţile sunetului muzical:     │
│   intensitate, timbru, durată        │   durată, înălţime, intensitate,      │   durată, înălţime, intensitate,      │
│Ritmul muzical                        │   timbru (intuitiv)                   │   timbru (intuitiv)                   │
│   - asocierea ritmului cu mişcarea   │Ritmul muzical                         │Ritmul muzical                         │
│   - acompaniament ritmic             │   - sunete lungi (pătrimi), scurte    │   - sunete lungi (pătrimi), scurte    │
│                                      │   (optimi), mai lungi (doimi)         │   (optimi), mai lungi (doimi)         │
│                                      │   - pauzele în cântec (momente de     │   - pauzele (momente de tăcere în     │
│                                      │   tăcere în muzică)                   │   muzică)                             │
│                                      │   - asocierea ritmului cu mişcarea    │   - asocierea ritmului cu mişcarea,   │
│                                      │   - acompaniament ritmic              │   dirijarea prin imitare              │
│                                      │Melodia                                │   - acompaniament ritmic              │
│                                      │   - sunete înalte - joase             │Melodia                                │
│                                      │   - asocierea mersului melodiei cu    │   - sunete înalte - joase             │
│                                      │   mişcări ale mâinii                  │   - mers melodic ascendent, descendent│
│                                      │   - melodii pătrunse preponderent     │   linear, spiralat                    │
│                                      │   de trăirea cvintei                  │   - melodii pătrunse preponderent de  │
│                                      │Nuanţe                                 │   trăirea cvintei                     │
│                                      │   - tare (forte), potrivit            │   - asocierea mersului melodiei cu    │
│                                      │   (mezzoforte), încet (piano)         │   mişcări ale mâinii                  │
│                                      │Tempo                                  │Nuanţe                                 │
│                                      │   - repede, rar, potrivit             │   - tare (forte), potrivit            │
│                                      │Timbrul                                │   (mezzoforte), încet (piano)         │
│                                      │   - timbrul vocal (sunete calde,      │Tempo                                  │
│                                      │   aspre, moi, stridente,              │   - repede, rar, potrivit de repede,  │
│                                      │   liniştite, agitate)                 │   foarte repede                       │
│                                      │   ● timbrul instrumental (flaut,      │Timbrul                                │
│                                      │   kantelă, glockenspiel, xilofon      │   - timbrul vocal                     │
│                                      │   acordate pentatonic şi tamburină,   │   - timbrul instrumental (flaut,      │
│                                      │   trianglu, clopoţei, tobă mică)      │   kantelă, glockenspiel, xilofon,     │
│                                      │                                       │   metalofon acordate pentatonic şi    │
│                                      │                                       │   tamburină, trianglu, clopoţei,      │
│                                      │                                       │   tobă mică)                          │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3. Creaţie muzicală:                  │3. Creaţie muzicală:                   │3. Creaţie muzicală:                   │
│- implicarea, prin iniţiativă, în joc │- implicarea, prin iniţiativă, în      │- improvizaţii instrumentale           │
│- bucuria de a experimenta            │cântec şi joc                          │- crearea atmosferei pentru povestiri  │
│                                      │- crearea atmosferei pentru poveşti,   │şi legende                             │
│                                      │basme şi povestiri                     │- ilustrarea sonoră a unei fabule      │
│                                      │                                       │(fragment dintr-o fabulă)              │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

Notă: Elementele de limbaj vor fi abordate exclusiv prin practicare

Sugestii pentru repertoriul de cântece:



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│- cântece pentatonice despre          │- cântece pentatonice despre anotimpuri│- cântece cu teme din natură           │
│anotimpuri, flori, plante             │flori, plante                          │- cântece despre animale               │
│- cântece din folclorul copiilor      │- cântece din folclorul copiilor       │- cântece din folclorul copiilor       │
│- colinde                             │- colinde                              │- colinde                              │
│- cântece legate de sărbătorile de    │- cântece legate de sărbătorile de     │- fabule cântate, jucate               │
│peste an                              │peste an                               │- mici improvizaţii teatrale cu        │
│                                      │                                       │acompaniament muzical                  │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    În primul rând este vorba despre relaţiile umane între cel care cântă şi cel care ascultă. Relaţia muzicală şi emoţională dintre copil şi educator este baza hotărâtoare pentru o redare corectă şi frumoasă. Adultul trebuie să cânte clar, iar ceea ce cântă să se potrivească din punct de vedere al imaginilor cu vârsta copilului. Cântecele trebuie pregătite din timp, astfel încât să poată fi cântate din memorie, fără utilizarea partiturii.
    Cântecul poate fi prezent în poveşti, basme şi alte momente ale zilei. Totul se exersează prin activităţi şi experienţe, nu prin explicaţii lungi.
    Experimentele proprii îl ajută pe copil să dobândească treptat încredere în propriile simţuri. Fiecare cucerire a unui domeniu este simţită de copil ca o victorie, îi sporeşte sentimentul de sine şi sentimentul de a fi prezent.
    Anotimpurile şi sărbătorile de peste an dau suficiente sugestii pentru alegerea cântecelor. Cântecele se învaţă după auz şi îl vor ajuta pe copil să trăiască sunetele şi spaţiul sonor în mod liber, aşa cum este posibil în cântecele pentatonice. Se va urmări permanent cultivarea unui cânt frumos, curat.
    La clasa I, ora de muzică poate începe prin precizarea schimbărilor din natură remarcate în ziua respectivă. Fiecare elev participă la orele de muzică cântând vocal şi instrumental. Învăţarea cântecelor se face după auz. La flaut pentatonic (tip Choroi) se cântă prin imitare, după profesor/ învăţător.
    Liniile melodice descendente, mişcarea fluidă firească a melosului, atmosfera pentatonică a cântecelor vor ocroti sufletul copiilor. Cântecele vor transmite linişte, căldură, bucurie. Ritmul plin de viaţă, încadrat în măsuri de doi şi trei timpi va fi realizat în strânsă legătură cu textul cântecului, pentru a nu frâna înainte de vreme capacitatea deosebită a copiilor de percepere a lumii. O deosebită importanţă se va acorda pauzelor, pentru a realiza imaginile dorite.
    Pregătirea cântecelor este importantă şi va fi realizată prin povestiri şi prin exerciţii (de ex., "Vântul toamnei": când se va pregăti cântecul se va încerca integrarea copiilor în mişcările crengilor unui copac bătut de vânt). Acolo unde se poate, este deosebit de important ca implicarea în mişcare să se facă înainte de cântarea propriu-zisă şi, în timpul cântecului, copiii să fie purtaţi permanent de mişcări. Copiii trăiesc, împreună cu profesorul/ învăţătorul, în imaginile din povestiri, se identifică cu fiinţele din conţinutul textului, sunt în acţiune. Melodia, muzica par doar componente.
    Profesorul/ învăţătorul va găsi imagini cu care să-i determine pe cei ce cântă la flaut pentatonic (tip Choroi) să se străduiască permanent să aprecieze cu ajutorul auzului sunetul obţinut. Studiul instrumentului va fi condus cu multă grijă. Se vor exersa mai întâi cântece din două sunete, compuse de profesor/ învăţător sau din folclorul copiilor. Apoi se va trece mai departe la cântece din trei sunete, din patru sunete ş.a.m.d.. La sfârşitul clasei întâi se pot face mici exerciţii în timpul cărora copiii să poată arăta că degetele lor stăpânesc instrumentul. În cântarea alternativă (voce/ flaut), schimbul se va produce fluent.
    Se va urmări formarea unui repertoriu de bază. Cântecele vor fi selectate ţinându-se cont şi de mesajul educativ al textului şi de valoarea artistică.
    În clasa a II-a, tot ce s-a început în clasele precedente va fi continuat şi intensificat. Se continuă folosirea cântecelor pentatonice, iar spre sfârşitul anului şcolar se poate completa repertoriul cu cântece în tonalitatea DO Major. Cântecelor pe o voce li se pot alătura cântece însoţite de acompaniament la flaut pentatonic (tip Choroi), dar cu o armonie liberă în vederea dezvoltării auzului muzical. Elevii vor fi solicitaţi să compună, cu ajutorul instrumentelor (flaut, xilofon, kantelă, metalofon, glockenspiel acordate pentatonic), melodii scurte sub forma de întrebare-răspuns. Ca dificultate, cântecele şi melodiile din repertoriul clasei vor fi corespunzătoare vârstei. Tematica va fi legată de viaţa plantelor, a animalelor, de sărbători şi de anotimpuri. Cântecele bine cunoscute vor fi cântate prin imitare la flaut pentatonic (tip Choroi). Se va menţine permanent strădania de a aprecia cu ajutorul urechii, pentru ca în clasă să ia naştere un sunet de flaut pentatonic (tip Choroi) frumos, omogen. Instrumentele de percuţie, acolo unde se fac auzite, vor fi folosite pentru efectul lor deosebit. Copiilor le face plăcere să creeze imagini cât mai exacte prin sunet. Ei sunt, în această privinţă, nişte mici maeştri şi, în acelaşi timp, foarte buni ascultători. Un joc iubit de copii, spre sfârşitul clasei a II-a, este acela în care scurte motive dintr-un cântec sunt reluate în ecou.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Carlgren Frans, Klingborg Arne, Educaţie pentru libertate. Pedagogia lui Rudolf Steiner, Ed. Triade, 1994.
    Gregorat Claudio, L'experience spirituelle de la musique, Editions du Centre Triades, 1980. Orff Carl, Metoda Orff de educaţie muzicală: Schulwerk, Ed. Anima, 1995.
    Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe asupra planului de învăţământ, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Metodică şi didactică, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Cunoaşterea omului şi structurarea învăţământului, Ed. Triade, 2005.
    Wunsch Wolfgang, Educaţia prin muzică. Predarea muzicii în şcolile Waldorf, Ed. Triade, 1999.

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                                    EURITMIE
                  Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Ca artă a mişcării, euritmia modernă exprimă prin forme de mişcare a corpului omenesc, în special a membrelor, coerenţa interioară, ce se manifestă în vorbire şi muzică.
    Făcând vizibil ceea ce în rostire şi în muzică se exprimă sonor, euritmia este astfel "vorbire vizibilă" şi "muzică vizibilă", o artă ce n-a existat în trecut şi care a fost creată în anul 1912 de către Rudolf Steiner.
    Prin gesturi şi mişcări ale membrelor superioare şi ale corpului sunt redate în principal sunetele vorbirii şi stările sufleteşti, tonurile, intervalele şi armoniile muzicale. Prin formele coregrafice parcurse individual sau configurate în grup sunt reprezentate elementele formale, conţinuturile ideatice, sensul şi structurile ce stau la baza creaţiilor poetice şi a compoziţiilor muzicale. Componenta afectivă exprimată prin intonaţie şi topică, tactul, ritmul şi melodia pieselor muzicale se dezvăluie prin mişcarea în spaţiu, forma devenind expresia artistică a acestor calităţi.
    Atunci când se euritmizează un text poetic sau o lucrare muzicală, vorbirea şi muzica acţionează ordonator asupra constituţiei omeneşti.
    Se câştiga agilitate şi îndemânare nu numai în mişcarea propriu-zisă, ci şi în împrejurări sociale. Prezenţa de spirit şi reacţia promptă se dezvoltă. Totodată, se construiesc în mod inconştient forţele vitale, iar împotriva deficitului ce se manifestă în capacitatea de mişcare a oamenilor şi a lipsei de ţinută, euritmia acţionează ca o terapie cu efecte evidente în integrarea creativă a omului în societate.
    Uşurinţa, amplitudinea şi expresivitatea artistică a mişcărilor permit euritmiei să fie folosită în educaţie ca o gimnastică însufleţită, străbătută de elementul artistic, dând copilului posibilitatea de a fi activ cu întreaga sa fiinţă aflată în devenire.
    Prezenta programă şcolară pentru euritmie cuprinde competenţe care sunt centrate pe formarea de capacităţi şi atitudini esenţiale în formarea personalităţii elevilor şi asigură continuitate în progresul copiilor, de la o clasă la alta.
    La această vârstă, copilul trebuie să trăiască în ritmuri sigure, care susţin procesele organice de creştere. El învaţă prin imitare, exemplu şi acţiune.
    Orele de euritmie poetică pot alterna cu cele de euritmie muzicală sau pot fi tratate ambele aspecte în cadrul aceleiaşi ore. În predarea euritmiei este necesară prezenţa unui corepetitor.
    Având în vedere că euritmia completează specificul pedagogiei Waldorf, pedagogie ce se bazează pe rezultatele cercetărilor antropologice ale lui Rudolf Steiner şi pe actualizarea lor în cadrul Universităţii Libere pentru Ştiinţe de la Goetheanum, Dornach-Elveţia, euritmia poate fi predată numai de către acele cadre didactice care au studii recunoscute de Universitatea Liberă pentru Ştiinţe de la Goetheanum, Dornach-Elveţia.
    Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    - Competenţe generale
    - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    - Conţinuturi
    - Propuneri pentru texte literare şi pentru piese muzicale
    - Sugestii metodologice
    - Bibliografie
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Euritmie jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclul primar.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază.
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

                  COMPETENŢE GENERALE


┌────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea elementelor de euritmie poetică pentru    │
│dezvoltarea personalităţii                              │
│2. Utilizarea elementelor de euritmie muzicală pentru   │
│dezvoltarea personalităţii                              │
│3. Realizarea mobilităţii, îndemânării şi expresivităţii│
│artistice în mişcare                                    │
└────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Utilizarea elementelor de euritmie poetică pentru dezvoltarea personalităţii



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Redarea prin imitare a gesturilor│1.1. Redarea prin imitare a gesturilor │1.1. Redarea prin imitare a gesturilor │
│euritmice pentru vocalele şi          │euritmice pentru vocalele şi consoanele│euritmice pentru vocalele şi consoanele│
│consoanele dintr-un text poetic simplu│dintr-un fragment de basm versificat   │din fabule şi legende                  │
│● jocuri de mişcare pentru gesturi    │● jocuri de mişcare cu gesturi         │● jocuri euritmice cu gesturi specifice│
│sufleteşti vocalice instinctive:      │sufleteşti pentru diferite situaţii    │pentru vocalele silabelor accentuate   │
│"aaah", "eeei", "iiiată-mă", "oooh",  │dintr-un basm: uimire, surpriză,       │din fragmente de fabule şi legende;    │
│"uuuh";                               │hotărâre, înţelegere, îngrijorare;     │● jocuri euritmice cu mişcări-imagine  │
│● jocuri pentru gesturi consonantice  │● jocuri de mişcare cu gesturi         │pentru consoanele de început ale unor  │
│de redare a unor forme de mişcare din │euritmice de redare a consoanelor de   │cuvinte-cheie din fabule şi legende.   │
│natură: "r" pentru rostogolire, "b"   │la începutul cuvintelor ce denumesc    │                                       │
│pentru boltă, "w,v" pentru mişcarea   │lucruri, fenomene, elemente naturale   │                                       │
│valurilor.                            │ce apar într-un basm.                  │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Redarea ritmului simplu          │1.2. Redarea ritmului diferenţiat între│1.2. Redarea ritmului diferenţiat între│
│diferenţiat între "scurt" şi "lung",  │"scurt" şi "lung", prin bătăi din palme│"scurt" şi "lung", prin alternarea     │
│prin bătăi din palme şi păşire        │şi păşire                              │bătăilor din palme cu păşirea          │
│● jocuri "Piticii şi uriaşii",        │● jocuri ritmice având ca suport poetic│● jocuri ritmice având ca suport poetic│
│"Şoriceii şi motanul încălţat" etc.   │scurte refrene versificate din         │fragmente semnificative din fabule şi  │
│                                      │componenţa unor basme.                 │legende.                               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Exprimarea prin mişcare şi ţinută│1.4. Exprimarea prin mişcare şi ţinută │1.4. Exprimarea prin mişcare şi ţinută │
│corporală a trăsăturilor dominante ale│corporală a trăsăturilor dominante ale │corporală a trăsăturilor dominante ale │
│unor personaje din povestiri simple   │unor personaje din basme               │unor personaje din fabule şi legende   │
│● dramatizarea unor fragmente         │● dramatizarea unor fragmente de basm  │● dramatizarea unor fragmente din      │
│semnificative din povestiri simple.   │în care apar personaje cu trăsături    │fabule şi legende în care apar         │
│                                      │dominante.                             │personaje dominante.                   │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Utilizarea elementelor de euritmie muzicală pentru dezvoltarea personalităţii



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Redarea prin imitare a unui ritm │2.1. Redarea prin imitare a unui ritm  │2.1. Redarea prin imitare a diferitelor│
│muzical simplu                        │muzical lent şi alert                  │ritmuri muzicale                       │
│● jocuri de păşire atentă şi păşire   │● jocuri ritmice de păşire atentă,     │● jocuri muzical-ritmice de alternanţă │
│precipitată;                          │urmată de păşire precipitată.          │între păşirea atent-lentă şi           │
│● jocuri de păşire ritmică.           │                                       │precipitat-rapidă.                     │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Realizarea prin imitare a        │2.2. Realizarea prin imitare a formelor│2.2. Realizarea prin imitare a         │
│formelor de mers "uşor" şi "apăsat",  │de mers "uşor", "apăsat" şi "săltat",  │diferitelor forme de mers pentru       │
│cu suport muzical                     │cu suport muzical                      │urmărirea liniei melodice              │
│● jocuri de mişcare pentru "aşteptare"│● jocuri de mişcare cu mers diferenţiat│● jocuri de mişcare cu forme de parcurs│
│şi "acţiune".                         │adecvat caracterului piesei muzicale.  │spaţial adecvat liniei melodice.       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Redarea prin imitare a unui ritm │2.3. Redarea prin imitare a ritmului   │2.3. Redarea prin imitare a ritmului   │
│muzical simplu, alternând bătăile din │muzical alert şi lent, alternând       │muzical şi a liniei melodice, alternând│
│palme cu păşirea ritmică              │bătăile din palme cu păşirea ritmică   │mişcarea braţelor cu mişcarea          │
│● jocuri euritmice cu alternanţe între│● jocuri euritmice de alternanţă între │picioarelor                            │
│motive ritmice şi "în tact".          │ritmul redat cu palmele şi cel redat   │● jocuri euritmice cu forme de parcurs │
│                                      │cu picioarele.                         │spaţial şi alternanţe ritmice.         │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.4. Redarea prin imitare a gestului  │2.4. Redarea prin imitare a gestului   │2.4. Redarea prin imitare a gestului   │
│euritmic pentru intervalul muzical de │euritmic pentru intervalul muzical de  │euritmic pentru intervalul muzical de  │
│cvintă, în principal pentru xilofon şi│cvintă, în principal pentru liră       │cvintă, în principal pentru pian şi    │
│kantelă                               │● jocuri euritmice de aşteptare,       │flaut                                  │
│● jocuri euritmice realizate cu       │ascultare şi sonorizare armonică la    │● jocuri euritmice "de dirijare" a unor│
│instrumente specifice: xilofon,       │liră.                                  │piese muzicale scurte, cu predominanţa │
│kantelă, liră, flaut, pian.           │                                       │armonică a intervalului muzical de     │
│                                      │                                       │cvintă.                                │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Exprimarea mobilităţii, îndemânării şi expresivităţii artistice în mişcare



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. Realizarea formaţiei grupate "în │3.1. Realizarea formaţiei grupate "în  │3.1. Realizarea formaţiei grupate "în  │
│cerc"                                 │cerc" şi identificarea locului         │cerc", "pe perechi" şi "în două cercuri│
│● jocuri de adunare: "Prietenii în    │fiecăruia în cadrul cercului           │concentrice"                           │
│căsuţă", "Puii în cuib", "Somnoroase  │● jocuri de adunare: "În căsuţa din    │● jocuri de adunare şi grupare: "Eu şi │
│păsărele" etc.;                       │pădure", "Piticii făurari" etc.        │ tu suntem noi", "Noi ne căutăm" etc.  │
│● jocuri de intrare şi ieşire;        │                                       │                                       │
│● jocuri de mişcare în formaţie de    │                                       │                                       │
│"horă".                               │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.2. Coordonarea propriei mişcări cu  │3.2. Realizarea echilibrului şi        │3.2. Exprimarea concentrării şi        │
│cea a formaţiei grupate în cerc       │siguranţei în mişcarea corpului şi în  │destinderii prin mişcarea de contracţie│
│● jocuri de intrare şi ieşire;        │deplasarea în spaţiu                   │şi expansiune a formaţiei de cerc      │
│● jocuri de mişcare în formaţie de    │● jocuri de echilibru şi deplasare;    │● jocuri de contracţie şi expansiune:  │
│"horă";                               │● jocuri de aşteptare, întâlnire,      │"Norii şi soarele", "Apăsare şi        │
│● jocuri de contracţie şi expansiune a│despărţire.                            │eliberare" etc.;                       │
│formaţiei grupate în cerc.            │                                       │● jocuri de mişcare, atitudine şi      │
│                                      │                                       │expresie adecvate suportului poetic şi │
│                                      │                                       │muzical folosit.                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.3. Parcurgerea unui traseu cu formă │3.3. Parcurgerea unui traseu cu formă  │3.3. Parcurgerea unui traseu cu formă  │
│geometrică simplă                     │de dreaptă, curbă, cerc, spirală       │şerpuită şi a formei de lemniscată     │
│● jocul "Plimbare la pădure", cu      │● jocuri de deplasare cu parcurgerea   │(forma cifrei opt), fără intersecţie   │
│trecere peste "pod", ocolirea         │unor trasee sub formă de linie dreaptă,│● jocuri cu parcurgerea unor trasee cu │
│"lacului" etc.                        │linie curbă, cerc, spirală.            │forme curbe, şerpuite, curgătoare: "De │
│                                      │                                       │la munte pân' la mare", "Pârâiaşul"    │
│                                      │                                       │etc.                                   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.4. Conştientizarea prin mişcare a   │3.4. Descoperirea relaţiei dintre      │3.4. Descoperirea legăturii dintre     │
│componentelor mari ale corpului:      │sunete şi mişcările componentelor      │direcţiile spaţiului, sunete şi        │
│membre, trunchi şi cap                │corpului                               │mişcările corpului                     │
│● dramatizarea euritmică a unor poezii│● dramatizarea euritmică, preponderent │● dramatizarea euritmică a unor poezii │
│despre fiinţa umană;                  │vocalică, a unor poezii despre fiinţa  │cu caracter de sentinţă;               │
│● jocuri de prezentare: "Aşa sunt     │omului.                                │● verticalizarea, lateralizarea şi     │
│eu!", "Unde sunteţi? - Iată-ne!" etc. │                                       │frontalizarea mişcărilor trupului şi   │
│                                      │                                       │membrelor în relaţie cu expresia       │
│                                      │                                       │euritmică a vocalelor i, a, o.         │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│- mişcări pentru redarea, prin        │- mişcări ale braţelor şi corpului     │- mişcări ale braţelor şi corpului     │
│imitaţie, a gesturilor euritmice      │pentru redarea, prin imitaţie, a       │pentru redarea, prin imitaţie, a       │
│pentru vocale şi consoane, fără       │gesturilor euritmice vocalice şi       │gesturilor euritmice vocalice şi       │
│utilizarea terminologiei;             │consonantice;                          │consonantice;                          │
│- mişcări pentru realizarea unor      │- mişcări pentru realizarea unor ţinute│- mişcări pentru realizarea unor ţinute│
│ţinute care redau "prezenţa",         │care redau prezenţa şi atitudinea unor │care redau prezenţa şi atitudinea unor │
│"verticalitatea", atmosfera şi        │personaje din basme;                   │personaje din fabule şi legende;       │
│trăsăturile unor personaje din        │- mişcări realizate cu palmele sau prin│- mişcări realizate cu palmele sau prin│
│povestiri simple;                     │păşire pentru redarea unor ritmuri     │păşire pentru redarea unor ritmuri     │
│- mişcări de redare a ritmurilor, prin│poetice sau muzicale;                  │poetice sau muzicale;                  │
│bătaie din palme şi păşire;           │- basme, poveşti şi povestiri, poezii  │- fabule, povestiri despre animale,    │
│- povestiri şi poezii despre natură,  │şi piese muzicale tematizate;          │legende, poezii şi piese muzicale      │
│anotimpuri, sărbători şi alte piese   │- parcurgerea în mers a unor trasee cu │tematizate;                            │
│poetice sau muzicale tematizate;      │forme geometrice de linie dreaptă,     │- parcurgerea în mers a unor trasee cu │
│- parcurgerea în mers a unor trasee în│linie curbă şi spirală;                │forme geometrice de linie dreaptă,     │
│forme simple, linie dreaptă şi cerc;  │- intervalul muzical "cvintă" şi       │linie curbă, spirală şi lemniscata     │
│- mişcare euritmică a intervalului    │elemente muzicale pentatonice.         │fără intersecţie;                      │
│muzical de cvintă;                    │                                       │- intervalul muzical "cvintă" şi       │
│- mişcare euritmică pe motive muzicale│                                       │elemente muzicale pentatonice;         │
│pentatonice.                          │                                       │- dansuri pe perechi cu formarea a     │
│                                      │                                       │două cercuri concentrice.              │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

Propuneri pentru texte literare:



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│- Otilia Cazimir - "Poezii"           │- Petre Ispirescu - "Basme"            │- Grigore Alexandrescu - "Fabule"      │
│- Elena Farago - "Poezii"             │- Fraţii Grimm - "Basme"               │- Emil Gârleanu - "Povestiri despre    │
│- Vasile Alecsandri - "Pasteluri"     │- Otilia Cazimir - "Poezii"            │animale"                               │
│- Petre Ispirescu - "Basme"           │- Agenor Crişan - "Drumul tăcerii"     │- Vasile Alecsandri - "Pasteluri"      │
│- Fraţii Grimm - "Basme"              │                                       │- Agenor Crişan - "Drumul tăcerii"     │
│- Agenor Crişan - "Drumul tăcerii"    │                                       │                                       │
│- Poveşti populare româneşti          │                                       │                                       │
│- Poveşti cu tâlc, culese sau/şi      │                                       │                                       │
│create de profesorul de euritmie.     │                                       │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

Propuneri pentru piese muzicale:



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│- Improvizaţii muzicale reprezentative│- Improvizaţii muzicale reprezentative │- Jean Philippe Rameau - Menuet        │
│pentru diferitele tipuri de păşire    │pentru diferitele tipuri de păşire     │- Johann Nepomuk Hummel - Ecossaise    │
│- Cântece pentru copii din folclorul  │- Leopold van der Pals - "Musik zur    │- Improvizaţii muzicale reprezentative │
│românesc şi al altor popoare          │Eurythmie"                             │pentru diferitele tipuri de păşire     │
│- Kunstler - "Ploaia"                 │- Luci Bittrich - "Musik fur           │- Leopold van der Pals - "Musik zur    │
│- Reinecke - "Lento"                  │padagogische Eurythmie"                │Eurythmie"                             │
│- Leopold van der Pals - "Musik zur   │- Jurgen H. Havix- "Notensammlung fur  │- Luci Bittrich - "Musik fur           │
│Eurythmie"                            │den Eurythmie-Unterricht"              │padagogische Eurythmie"                │
│- Luci Bittrich - "Musik fur          │                                       │- Jurgen H. Havix- "Notensammlung fur  │
│padagogische Eurythmie"               │                                       │den Eurythmie-Unterricht"              │
│- Jurgen H. Havix- "Notensammlung fur │                                       │                                       │
│den Eurythmie-Unterricht"             │                                       │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    În cea mai mare parte a timpului, lucrul cu copiii se desfăşoară în formaţia de cerc. Gesturile şi mişcările euritmice vor fi însuşite de către elevi prin imitarea mişcărilor profesorului. Lecţia se desfăşoară în atmosfera specifică basmelor/ povestirilor/ legendelor/ fabulelor, iar formele de mişcare şi gesturile sunt adecvate caracterului imaginativ al acestora.
    În cadrul lecţiei se utilizează povestiri şi texte poetice despre natură, anotimpuri şi sărbători, create sau alese de profesorul de euritmie.
    Piesele muzicale pentatonice vor fi integrate în contextul unitar al lecţiei, ca suport pentru părţile ritmice sau de sine stătătoare, în vederea redării mişcării euritmice a intervalului muzical de cvintă.
    Elementele de euritmie muzicală ce sunt încă în dispoziţia de cvintă se desfăşoară în formaţia de cerc, iar, în clasa a II-a, se desfăşoară şi în două cercuri concentrice, pe perechi.
    Interpretarea pieselor muzicale va fi realizată de către corepetitor, iar rostirea textelor poetice şi a povestirilor va fi realizată de către profesorul de euritmie.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Dubach Annemarie, Die Grundelemente der Eurythmie, Verlag am Goetheanum, 1988.
    Muller Hilde, Lebendiger Eurythmie-Unterricht, Verlag Ch. Mollmann, 2000.
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed. Triade, 2001.
    Siegloch Magdalene, Euritmie. O introducere, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Metodică şi didactică, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Die Entstehung und Entwickelung der Eurythmie, Rudolf Steiner Verlag, 1982.
    ***, Configurarea învăţământului din clasele I până într-a VIII-a la şcolile Waldorf/ Rudolf Steiner, Ed. Triade, 2005.

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                               JOCURI DE MIŞCARE
                  Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa disciplinei Jocuri de mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic, pornind de la competenţe, permite accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
    Disciplina Jocuri de mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar, înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Educaţie fizică, sport şi sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru cu un buget de timp de 1 oră/săptămână. Aceasta va fi realizată în situaţia în care şcoala nu poate asigura încadrarea disciplinei Euritmie în acord cu precizările incluse în Planul-cadru de învăţământ al alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar.
    Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    - Competenţe generale
    - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    - Conţinuturi
    - Sugestii metodologice
    - Bibliografie.
    Competenţele sunt ansambluri de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme, în diferite contexte particulare.
    Competenţele generale vizate de disciplina Jocuri de mişcare jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
    Competenţele specifice derivă din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora, având ca orizont de timp un an şcolar. Pentru achiziţia acestor competenţe, în programă sunt propuse activităţi de învăţare pe care profesorul le poate realiza adoptând strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare diverse.
    Conţinuturile învăţării sunt organizate conform următoarelor domenii:
    - Capacitatea de relaţionare
    - Dezvoltarea fizică armonioasă
    - Deprinderi utilitar-aplicative
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.
    Conţinuturile curriculare urmăresc să ajute copilul să folosească activitatea de organizare a mişcărilor, aducând mobilitate interioară gândirii, afectivităţii şi voinţei, fără constrângeri determinate de structuri motrice prestabilite; este accentuat aspectul esenţial al desfăşurării jocurilor: trăirea de către copii a bucuriei mişcării.
    Ca urmare a practicării jocurilor de mişcare apar următoarele avantaje:
    - Stimulează încrederea în sine însuşi şi în univers;
    - Contribuie la cunoaşterea şi luarea în stăpânire a forţelor propriului corp;
    - Contribuie la punerea forţelor corporale în slujba adevărului, binelui şi frumosului;
    - Au efect însănătoşitor asupra corpului, fortifiant al acestuia, formator al omului însuşi;
    - Contribuie la dezvoltarea calităţilor motrice, formarea deprinderilor şi priceperilor motrice de bază;
    - Stimulează colaborarea cu partenerii de joc prin armonizarea intereselor, spre atingerea unui scop comun;
    - Facilitează conştientizarea propriului rol, în cadrul grupului;
    - Contribuie la educarea voinţei, concentrarea atenţiei, stimularea percepţiei şi reacţiei motrice;
    - Creează stări emoţionale pozitive, individuale şi de grup;
    - Copiii învaţă prin imitare, exemplu şi acţiune.
    Disciplina Jocuri de mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în învăţământul primar în alternativa educaţională Waldorf, prin caracterul său integrat. Principalul motiv care a determinat abordarea integrată a acestei discipline o reprezintă importanţa jocului în această etapă de dezvoltare a copiilor: pornind de la particularităţile de vârstă ale copiilor se pot utiliza valenţele pedagogice ale jocurilor în sfera sprijinirii dezvoltării fizice armonioase, a coordonării motrice, a dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi moale, a dezvoltării intelectuale.
    Prin disciplina Jocuri de mişcare este sprijinit scopul realizat preponderent prin activităţile orelor de educaţie fizică, de desfăşurare a unor activităţi care să ajute copilul să-şi canalizeze energia la locul şi la timpul potrivit, împiedicând conştient direcţionarea acestor forţe către violenţă. Dezvoltarea organizată a mişcării formează baza pentru deprinderea unor comportamente sociale sănătoase.

                     COMPETENŢE GENERALE


┌──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Autocontrolul propriului corp prin cunoaşterea şi exersarea│
│mişcărilor cu sens                                            │
│2. Explorarea forţelor corporale prin raportare la bine şi    │
│frumos                                                        │
│3. Dobândirea unor deprinderi motrice şi a unor deprinderi de │
│relaţionare în grup                                           │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Autocontrolul propriului corp prin cunoaşterea şi exersarea mişcărilor cu sens



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Orientarea în schema corporală şi│1.1 Identificarea schemei corporale    │1.1 Explicarea schemei corporale       │
│în spaţiu                             │● jocuri de mişcare cu sens a membrelor│● jocuri de recunoaştere a schemei     │
│● jocuri de mişcare cu sens a         │● antrenarea membrului dominant        │corporale proprii şi a celorlalţi,     │
│membrelor                             │● exersarea actelor motrice de         │aflaţi în diferite poziţii             │
│● exersarea actelor motrice de        │expresivitate corporală                │● jocuri de coordonare oculo-motorie   │
│expresivitate corporală               │● jocuri de orientare în schema        │● jocuri pentru exersarea lateralităţii│
│● jocuri de orientare în schema       │corporală proprie şi a celuilalt       │● jocuri de orientare spaţială         │
│corporală proprie                     │                                       │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Manifestarea interesului faţă de │1.2. Utilizarea forţelor propriului    │1.2. Exersarea forţelor propriului corp│
│forţele propriului corp               │corp, prin intermediul ritmului        │● jocuri pentru stimularea             │
│● exersarea jocurilor de mişcare cu   │● jocuri între uşor şi greu (levitaţie │autocontrolului, ca urmare a stăpânirii│
│indicarea părţilor corpului           │şi gravitaţie); sărituri               │mobilităţii                            │
│● efectuarea, liberă, a exerciţiilor  │● jocuri de mers asociate cu ritm      │● jocuri pentru antrenarea voinţei,    │
│de mobilitate, în limitele anatomice  │● jocuri de coordonare a respiraţiei   │stimularea trăirilor simţului vieţii   │
│● exersarea actelor motrice de        │cu vorbirea                            │● jocuri de învingere conştientă a     │
│expresivitate corporală               │● jocuri pentru stimularea vitezei de  │forţei de gravitaţie - simţul mişcării,│
│                                      │reacţie                                │echilibrului, vieţii                   │
│                                      │● jocuri de statică şi dinamică        │● jocuri de percepţie senzorială       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Redarea prin limbaj corporal a   │1.3. Aplicarea deprinderilor de        │1.3. Manifestarea activă a motricităţii│
│unor acţiuni/ trăiri personale        │expresivitate corporală                │prin componentele artistice (dans,     │
│● jocuri de pantomimă                 │● jocuri dinamice                      │euritmie, jocuri ritmice etc.)         │
│● exerciţii de prindere şi aruncare a │● jocuri cu ritm şi bătăi din palme    │● jocuri dinamice                      │
│unor obiecte, acompaniate de versuri  │● exerciţii de coordonare, dexteritate,│● exerciţii de coordonare, dexteritate,│
│sau melodii ce dau frecvenţa mişcării │orientare în spaţiu                    │orientare în spaţiu                    │
│şi ritmul respiraţiei                 │                                       │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Explorarea forţelor corporale prin raportare la bine şi frumos



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Redarea prin imitare a gesturilor│2.1. Redarea prin jocuri a acţiunilor  │2.1. Redarea prin jocuri a tematicii   │
│şi a cuvintelor                       │personajelor şi a imaginilor din basme │unor texte (din viaţa animalelor)      │
│● jocuri de mişcare în cerc cu        │● jocuri de mişcare redând secvenţe    │● exersarea încrederii în sine         │
│tematică: anotimpuri, natură,         │de basm                                │● acţionarea voinţei în sens pozitiv   │
│sărbători                             │● exersarea manifestării exterioare a  │● recunoaşterea sentimentului puterii  │
│● întreţinerea de roluri în joc       │simţului vorbirii prin modul de        │(trup)                                 │
│● stimularea copilului din punct de   │adresare cald şi prietenos, prin       │● trăirea liniştei lăuntrice (suflet)  │
│vedere estetic şi igienic             │gesturi şi limbajul trupului;          │● experimentarea sentimentului         │
│                                      │aducerea trăirilor interioare în       │libertăţii (spirit, Eu)                │
│                                      │concordanţă cu modul de exprimare      │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Implicarea elevilor în unele     │2.2. Implicarea elevilor în activităţi │2.2. Implicarea elevilor în activităţi │
│activităţi de experimentare senzorială│simple de experimentare senzorială     │complexe de experimentare senzorială   │
│● efectuarea de jocuri pentru         │● jocuri pentru exersarea simţului     │● jocuri pentru conştientizarea        │
│exersarea simţului tactil: trăire de  │tactil: alternanţă între solitudine şi │limitelor corporale                    │
│sine la graniţa corpului prin         │sentimentul de a fi ocrotit            │● jocuri pentru stimularea             │
│atingere;                             │● jocuri pentru facilitarea trăirii    │sentimentului de autocontrol, ca urmare│
│● jocuri pentru stimularea            │sentimentului libertăţii               │a stăpânirii mobilităţii               │
│sentimentului de a fi ocrotit         │● jocuri pentru exersarea echilibrului:│● jocuri pentru trăirea simţului       │
│corporal; contactul corporal afectuos │balansare, sărituri, momente de        │echilibrului                           │
│dar şi lăsarea copilului în voia lui, │linişte                                │● jocuri pentru exersarea văzului şi   │
│într-o dispoziţie calmă               │● jocuri pentru exersarea simţului     │dezvoltarea acuităţii vizuale:         │
│● jocuri pentru mijlocirea percepţiei │olfactiv: căutarea de percepţii        │îndreptarea atenţiei asupra            │
│propriei mişcări; realizare de mişcări│olfactive diferenţiate, în legătură    │diferenţelor subtile de culoare din    │
│cu sens                               │cu plante, animale, alimente           │natură                                 │
│● jocuri pentru exersarea echilibrului│● jocuri pentru exersarea gustului:    │● jocuri pentru exersarea simţului     │
│● jocuri pentru exersarea simţului    │prin modul de preparare facem cu       │olfactiv: căutarea de percepţii        │
│văzului: combinarea armonioasă a      │putinţă apariţia gustului propriu al   │olfactive diferenţiate, în legătură cu │
│culorilor                             │alimentelor                            │plantele, animalele, alimentele, la    │
│● jocuri pentru exersarea mirosului   │● jocuri pentru exersarea auzului:     │ţară şi la oraş                        │
│● jocuri pentru exersarea gustului    │jocuri verbale şi instrumentale        │● jocuri pentru dezvoltarea gustului   │
│● jocuri pentru exersarea auzului:    │                                       │estetic al ambianţei                   │
│jocuri verbale şi instrumentale       │                                       │● jocuri pentru dezvoltarea acuităţii  │
│                                      │                                       │auditive                               │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

3. Dobândirea unor deprinderi motrice şi a unor deprinderi de relaţionare în grup



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. Acceptarea participării la       │3.1. Acceptarea regulilor necesare     │3.1. Aplicarea regulilor necesare      │
│jocurile de grup                      │desfăşurării jocurilor şi altor        │desfăşurării activităţilor motrice     │
│● acceptarea şi respectarea unui      │activităţi motrice                     │organizate                             │
│sistem de reguli simple;              │● aplicarea regulilor stabilite în     │● respectarea regulilor anunţate       │
│● adoptarea unui comportament adecvat │toate activităţile motrice             │● stimularea îndemânării şi            │
│în cadrul relaţiilor interpersonale şi│desfăşurate;                           │fair-play-ului.                        │
│de grup;                              │● îndeplinirea, prin rotaţie, a        │● implicarea tuturor elevilor în       │
│● disponibilitatea de a relaţiona     │rolurilor                              │stabilirea unor reguli ad-hoc de       │
│                                      │                                       │desfăşurare a jocurilor                │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.2. Participarea la activităţi       │3.2. Participarea la activităţi        │3.2. Participarea la activităţi        │
│motrice organizate în grup            │specifice organizate în grup           │specifice organizate în grup sau       │
│● jocuri în cerc                      │● participarea la activităţi de grup   │spontane                               │
│● încurajarea colegilor pentru        │● participarea la jocurile propuse, cu │● propunerea jocului şi organizarea    │
│participare activă                    │respectarea regulilor anunţate         │grupului                               │
│● manifestarea empatiei               │                                       │● implicarea tuturor elevilor prin     │
│                                      │                                       │repartizarea de sarcini motrice şi     │
│                                      │                                       │organizatorice corespunzătoare         │
│                                      │                                       │particularităţilor individuale.        │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.3. Manifestarea atitudinii de       │3.3. Manifestarea atitudinii de        │3.3. Manifestarea atitudinii de        │
│cooperare, întrajutorare şi fair-play │cooperare, întrajutorare şi fair-play  │cooperare, întrajutorare şi fair-play  │
│în timpul jocurilor                   │în timpul activităţilor motrice        │în timpul activităţilor motrice        │
│● acordarea şi primirea ajutorului/   │● acordare şi primire de ajutor şi     │● stimularea coechipierilor prin       │
│sprijinului partenerului;             │sprijin                                │aprecieri şi încurajări;               │
│● evidenţierea comportamentelor       │● stimularea coechipierilor prin       │● dezvoltarea spiritului de echipă     │
│pozitive                              │aprecieri şi încurajări                │prin evidenţierea rolului fiecărui     │
│                                      │● dezvoltarea spiritului de echipă     │membru şi a beneficiilor lucrului în   │
│                                      │prin evidenţierea rolului fiecărui     │echipă.                                │
│                                      │membru şi a beneficiilor lucrului în   │● conducerea elevilor prin toate       │
│                                      │echipă.                                │rolurile jocului                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI



┌────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│   Domeniul     │      Clasa pregătitoare          │         Clasa I                │      Clasa a II-a               │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│1. Capacitatea  │- mişcări de imitare a ritmurilor,│- tipuri de mers însoţite de    │- tipuri de mers însoţite de ritm│
│de relaţionare  │prin bătaie din palme şi păşire,  │ritm şi bătăi din palme, în     │şi bătăi din palme, (în          │
│                │în concordanţă cu piese poetice   │concordanţă cu piese poetice sau│concordanţă cu piese muzicale    │
│                │sau muzicale tematizate           │muzicale tematizate (ritmuri    │tematizate şi texte: fabule,     │
│                │(povestiri şi poezii despre       │poetice, muzicale)              │povestiri despre animale,        │
│                │natură, anotimpuri, sărbători     │                                │legende, poezii) menţinând ritmul│
│                │etc.), fără deplasare             │                                │grupului                         │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│2. Dezvoltarea  │- mişcări pentru realizarea unor  │- mişcări pentru realizarea unor│- mişcări pentru realizarea unor │
│fizică          │ţinute care redau "prezenţa",     │ţinute care redau prezenţa şi   │ţinute care redau prezenţa şi    │
│armonioasă      │"verticalitatea", atmosfera şi    │atitudinea unor personaje din   │atitudinea unor personaje din    │
│                │trăsăturile unor personaje din    │basme;                          │fabule şi legende;               │
│                │povestiri simple;                 │- poziţii realizate prin        │- poziţii realizate prin         │
│                │- poziţii realizate prin          │intermediul jocului: stând      │intermediul jocului:             │
│                │intermediul jocului: stând, stând │depărtat, ghemuit, şezând şi    │stând depărtat, ghemuit, şezând  │
│                │depărtat, ghemuit, şezând şi      │culcat                          │şi culcat                        │
│                │culcat                            │- mişcări realizate prin        │- mişcări specifice segmentelor  │
│                │- mişcări realizate prin          │intermediul jocului: a braţelor │corpului, realizate prin         │
│                │intermediul jocului: a braţelor   │(înainte, sus, lateral); unui   │intermediul jocului              │
│                │(înainte, sus, lateral); a        │picior (înainte, înapoi,        │- jocuri pentru susţinerea       │
│                │palmelor (pe şold, pe umeri,      │lateral); a palmelor (pe        │relaţiei juste dintre circulaţia │
│                │la ceafă); flexii şi extensii     │şold, pe umeri, la ceafă);      │sangvină şi respiraţie           │
│                │(ale braţelor, ale trunchiului,   │flexii şi extensii (ale         │- postura corectă în poziţii şi  │
│                │ale picioarelor); răsuciri        │braţelor, ale trunchiului,      │acţiuni dinamice                 │
│                │(ale gâtului, ale trunchiului);   │ale picioarelor); răsuciri      │                                 │
│                │rotări (ale capului şi ale        │(ale gâtului, ale trunchiului); │                                 │
│                │braţelor; rotări ale unui         │rotări (ale capului şi ale      │                                 │
│                │picior (înainte, înapoi,          │braţelor)                       │                                 │
│                │lateral);                         │- postura corectă               │                                 │
│                │- postura corectă                 │                                │                                 │
├────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│3. Deprinderi   │- parcurgerea prin joc a unor     │- parcurgerea, prin tematica    │- parcurgerea în mers a unor     │
│utilitar-       │trasee în forme simple, cerc;     │jocurilor, a unor trasee în     │trasee cu forme geometrice de    │
│aplicative      │- echilibrul realizat prin jocuri │linie dreaptă, linie curbă şi   │linie dreaptă, linie curbă,      │
│                │                                  │spirală;                        │spirală                          │
│                │                                  │- echilibrul (menţinerea        │- echilibru (jocuri de echilibru │
│                │                                  │poziţiilor stând pe vârfuri,    │pe suprafeţe înguste şi înălţate)│
│                │                                  │într-un picior pe sol)          │- căţărare-coborâre (jocuri de   │
│                │                                  │- escaladare (escaladare cu     │căţărare-coborâre)               │
│                │                                  │apucare, sprijin şi păşire pe   │- transport (transport de obiecte│
│                │                                  │obstacol)                       │uşoare, apucate cu ambele mâini, │
│                │                                  │                                │sprijinite pe piept, pe umăr,    │
│                │                                  │                                │individual)                      │
└────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    Prin "Jocurile de mişcare" urmărim stimularea vieţuirii bucuriei mişcării. Prin intermediul jocurilor bucuria şi voia bună trebuie să devină motiv şi flux de forţe pentru mişcarea corporală.
    Datorită impresiilor sale senzoriale, organismul reacţionează ca un întreg faţă de tot ce i se întâmplă. Când un copil vede, aude, gustă sau miroase, el face aceasta cu întregul său corp. Când i se întâmplă ceva frumos, sare în sus de bucurie, reacţionând la aceasta tot într-o manieră integrală. Deci trupul, constituţia corporală, în totalitatea sa, îşi primeşte cele mai importante impulsuri stimulatoare prin simţuri. Astfel, experienţa de sine şi conştienţa de sine se dezvoltă apoi pe baza acestor experienţe senzoriale ale copilăriei, sprijinite de funcţiile corpului legate de ele.
    Este recomandat să se acorde o atenţie deosebită organizării conţinuturilor sub formă de joc în cerc, însoţit de poezii ritmate şi cântece. Legătura dintre mişcările trupului şi imaginile mijlocite prin cântec şi vorbirea ritmică formează o punte între trăirea lăuntrică şi mişcarea exterioară. Prin aceste jocuri se ordonează nu numai gama de mişcări ci se cultivă competenţele sociale ale copilului.
    Se recomandă folosirea unui limbaj accesibil copiilor, precum şi descrierea jocurilor sub forma unor imagini sugestive.
    Pentru clasa pregătitoare şi clasa I imaginile create de profesor vor avea ca punct de plecare basmele şi poveştile cu tâlc.
    Pentru clasa a II-a, imaginile sugerate de profesor vor porni de la fabule şi dialoguri între plante sau animale. Se va pune un accent deosebit pe activităţile în perechi şi în grup, favorizând integrarea, ajutorarea şi încurajarea reciprocă.
    Este esenţial ca regulile jocurilor să fie explicate clar, pe înţelesul copiilor, iar profesorul să fie foarte atent ca acestea să fie respectate cu stricteţe. Raportarea copiilor la reguli, balansul între dorinţa de a câştiga şi respectarea regulilor jocului oferă informaţii preţioase despre dezvoltarea copiilor şi despre nevoile lor sufleteşti pentru întărirea unei atitudini morale adecvate.

    Clasa pregătitoare
    La clasa pregătitoare copiii au, încă, foarte puţin spaţiu personal, simt nevoia de a sta lângă adulţi, în braţele lor, au nevoie să-i atingă şi să-i simtă pe ceilalţi. Îi putem ajuta prin jocuri de genul: Trecerea prin tunel/Căsuţa Şoricelului.
    Se organizează predominant jocuri în cerc. Cercul oferă protecţie, securitate şi sentimentul apartenenţei grupului. Activitatea jocului se deplasează, de la clasa pregătitoare spre clasa I, astfel:
    - în interiorul cercului, prin jocuri de genul: Ursul doarme, Căţelul şi pisicuţa, Unde e inelul, Cutia misterioasă, Volei cu balonul, Cartoful/ mingea fierbinte, Mâţa.
    - în exteriorul cercului, prin jocuri de genul: Am pierdut o batistuţă!, Bună dimineaţa, vecine!, În căsuţa din pădure, Omul negru.
    - în interiorul şi în exteriorul cercului, prin jocuri de genul Şoarecele şi pisica.
    - deschiderea cercului prin jocuri de genul: Podul de piatră, Ţăranul e pe câmp, Mingea călătoare pe pod sau prin tunel.
    Pentru trăirea conştientă a simţurilor se pot folosi jocuri de genul:
    - exerciţii-joc de stimulare a atenţiei vizuale: Ce obiect am scos?, Ce lipseşte din sală?, Găseşte asemănările/ deosebirile, Fluturii îşi caută florile, Ghiciţi ce lipseşte
    - exerciţii-joc de stimulare a atenţiei auditive: Vocea şoptită, De unde se aude?, Cuvinte ritmate, Telefonul fără fir, Cine s-a mişcat?.

    Clasa I
    Din imaginile basmelor, copilul învaţă să intre în toate rolurile posibile. Pe lângă aceasta, copilul este familiarizat cu multe acte de îndemânare corporală. Copilul se simte în siguranţă în cadrul cercului; este indicat să se înceapă cu jocuri în cerc, în cadrul cărora copiii să se mişte cu ajutorul cântecului, aceste tipuri de joc promovează dezvoltarea simţirii în grup şi mediază sentimentul de susţinere; sunt recomandate jocurile care încurajează participarea activă, îndemânarea şi atenţia; nu trebuie cultivate jocurile care au un singur câştigător, ci vor fi cultivate, în mod deosebit, abilităţile sociale ale elevului.
    Profesorul nu va încuraja competiţia între elevi, ci va accentua aspectele privitoare la execuţia corectă a mişcărilor, a atenţiei, îndemânării şi fair-play-ului.

    Clasa a II-a
    Jocurile cu destrămarea cercului corespund etapei de dezvoltare interioară a copilului; mici probe de curaj şi vitejie sunt acum importante; ceva nou aduc acum jocurile în care afirmaţia şi contradicţia oferă o dualitate a exprimării; se pot crea analogii la fabule, sub formă de jocuri; de o parte stau prinzătorii cei lacomi: lupul cel rău, şoimul, omul sălbatic, şi de cealaltă victimele: iepurele, găinile şi puii lor, copiii mici; copiii trăiesc în cadrul jocului tensiunea dintre lăcomie şi nevinovăţie, care în regatul animalelor este implacabilă şi soluţionabilă specific; pe lângă acestea, pot fi solicitate şi sentimente specifice comportamentului omenesc. Se folosesc imagini cu animale deoarece la această vârstă copiii sunt receptivi la ele. Sunt foarte importante ritmicitatea/ tensiunea create prin cuvinte.
    - sunt foarte importante jocurile cu dialog: Ciobanul, lupul şi oile, Pisica şi şoricelul/ şoriceii, Unde s-a ascuns şoricelul?.
    - alte tipuri de jocuri: Dirijorul; Vrăjitorul cu coadă; Dulăii/ Vrăjitoarea şi globul magic; Spiriduşul cu clopoţei; Deschide urechea bine!; Baba oarba; Fierbinte sau rece/ Unde am ascuns jucăria/ Apă, apă, foc, foc?; Rândunica, mută-ţi cuibul!; Cireşica are mere; Găini şi gâşte; Capturarea cetăţii; Păsărelele harnice; Cursa cangurilor; Urşii la pescuit; Vulpe, dormi?.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Bothmer Fritz von, Educaţie prin gimnastică, Ed. Triade, 2006
    Brooking-Payne Kim, Games Children Play. How games and sport help children develop, Hawthorn Press, 1998
    Goebel Wolfgang, Glockler Michaela, Creşterea şi îngrijirea copilului. Practici terapeutice alternative. Ghid medical şi pedagogic, Ed. Polirom, 2004
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere
    Steiner Rudolf, Educaţia copilului din punctul de vedere al ştiinţei spirituale, Ed. Triade, 1994
    Waldorf, Ed. Triade, 2001.
    ***, Configurarea învăţământului din clasele I până într-a VIII-a la şcolile Waldorf/ Rudolf Steiner, Ed. Triade, 2005.
    ***, Programa şcolară pentru Educaţie fizică, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3418/19.03.2013.
    ***, Programa şcolară pentru Muzică şi mişcare, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3418/19.03.2013.

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                               ABILITĂŢI PRACTICE
                  Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    Învăţământul alternativ Waldorf îşi propune să asigure dezvoltarea completă a personalităţii copilului, în concordanţă cu aptitudinile sale native. Predarea abilităţilor practice în şcolile Waldorf are o bază uman-pedagogică şi ca urmare nu poate fi destinată direct satisfacerii cerinţelor de instruire în anumite meserii, dar nici nu trebuie să rămână la nivelul unor exerciţii de artă decorativă făcute în joacă. Abilităţile practice îl ajută pe copilul în creştere să se cunoască pe el însuşi. Descoperirea de sine a unui copil se produce şi prin faptul că el câştiga o bună experienţă de viaţă. Există o inteligenţă a activităţii practice, importantă şi necesară pe parcursul întregii vieţi, specifică fiecărei meserii, care se dobândeşte cu ajutorul membrelor încă din copilărie. Fiecare etapă de dezvoltare a copilului este favorizată de predarea anumitor discipline sau de parcurgerea anumitor activităţi practice. Nu este suficient ca în timpul lucrului elevii să descopere plăcerea de a munci, mai trebuie ca profesorul să ştie exact ce etape de evoluţie pot fi favorizate prin această activitate.
    Prin mişcările corpului şi ale membrelor pe care le implică, abilităţile practice contribuie la dezvoltarea voinţei omeneşti. Scopul, materialele şi uneltele utilizate sunt factori ce determină dezvoltarea omului şi a domeniilor muncii în acelaşi timp. Prin munca artistică sunt trezite şi forţele sufleteşti. Abilităţile practice şi artele plastice sunt astfel concepute în şcoală încât să contribuie la dezvoltarea sănătoasă a personalităţii care să acţioneze just, sănătos asupra mediului ambiant. Se are în vedere, de asemenea, şi educarea comportamentului social prin lucrări colective şi de întrajutorare în lucru.
    Fiecare activitate practică trebuie trăită în context şi legată de componentele de viaţă, prin trecerea progresivă de la joacă la muncă, de la imagine la idee, de la gestul arhetipal, prin meşteşug, la tehnologie. De aceea, activităţile propuse la abilităţi practice vor fi realizate de toţi copiii, băieţi şi fete.
    O importanţă prioritară în cadrul ciclului achiziţiilor fundamentale este acordată creării de ocazii pentru acţiuni cu sens. Copiii nu trebuie să stocheze informaţii, ci să înveţe în situaţii actuale şi reale. În această fază din dezvoltarea voinţei copilului baza educaţională este aceea de a susţine bune deprinderi, de a avea perioade de lucru care se reiau şi sarcini fixe care trebuie îndeplinite. Copilul trebuie să trăiască în ritmuri sigure, ritmuri zilnice, ritmuri săptămânale şi ritmuri anuale care susţin procesele organice de creştere. Prin experienţele cu propriul corp, copilul poate să îşi trăiască propriile limite dar şi să le depăşească prin exersare constantă. Experienţele senzoriale dobândite prin activitate proprie îl ajută pe copil, oferindu-i încredere în simţurile sale. Fiecare nou domeniu care este cucerit este simţit de copil ca o victorie, sporindu-i încrederea în sine şi sentimentul de a fi conectat la lumea reală. Copiii au nevoie de o conştiinţă trează pentru ceea ce se întâmplă în jurul lor şi cu ei înşişi. Exersarea simţurilor dezvoltă încrederea copilului în propria capacitate de observaţie. De aceea copilul are nevoie de impresii nefalsificate ale simţurilor şi de încredere în acestea. Motivaţia şi concentrarea se dezvoltă prin activităţi stimulatoare şi interesante şi prin participarea copiilor la activităţi pline de sens alături de adulţi. Astfel copiii pot cunoaşte şi înţelege corelaţii simple, observabile, atunci când au posibilitatea de a experimenta procese clare ale muncii. Pe lângă sarcini care le trezesc interesul, copiii de această vârstă solicită mai ales unii de la alţii străduinţa, perseverenţă şi concentrare. Activităţile cu scop precis sunt executate, de regulă, cu râvnă de către copii pe perioada ciclului achiziţiilor fundamentale.
    Activităţile copiilor vizează o varietate de aptitudini şi deprinderi. Se pune accentul pe trăiri şi experienţe dobândite prin activităţi care au sens şi pot fi urmărite. Mişcarea ritmică, repetată, a mâinilor, prin exerciţii potrivite vârstei are ca efect consolidarea abilităţilor motrice, a puterii de judecată şi dezvoltarea gândirii logice. Activităţile practice pot fi corelate cu studiul celorlalte discipline, completându-se reciproc.
    Curriculumul pentru abilităţi practice prevede două ore/săptămână, cuprinse în trunchiul comun.

    Programa cuprinde:
    ● notă de prezentare;
    ● competenţe generale, ce se urmăresc a fi formate de-a lungul ciclului primar;
    ● competenţe specifice, deduse din competenţele generale, care se formează pe durata unui an şcolar;
    ● exemple de activităţi de învăţare;
    ● conţinuturi;
    ● sugestii metodologice;
    ● bibliografie.
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Abilităţi practice jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
    - Lucrări din fire de lână
    - Lucrări din hârtie
    - Lucrări cu materiale din natură
    - Lucrări gospodăreşti.
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

                              COMPETENŢE GENERALE


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Folosirea cuprinzătoare a simţurilor şi percepţiilor                       │
│2. Realizarea unor produse lucrate manual                                     │
│3. Manifestarea simţului estetic în realizarea obiectelor/ ornamentelor       │
│lucrate manual                                                                │
│4. Manifestarea interesului şi a respectului pentru muncă prin activităţi     │
│practice, gospodăreşti                                                        │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Folosirea cuprinzătoare a simţurilor şi percepţiilor



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                    │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│1.1. Recunoaşterea diferitelor        │1.1. Diferenţierea materialelor        │1.1. Identificarea proprietăţilor unor   │
│materiale naturale de lucru şi a      │naturale de cele sintetice             │materiale naturale şi sintetice.         │
│locului lor de provenienţă            │● discuţii şi prezentări ale           │● evidenţierea provenienţei materialelor │
│● recunoaşterea firelor şi ţesăturilor│materialelor naturale sau sintetice;   │şi a calităţilor lor;                    │
│de lână, bumbac, mătase;              │● evidenţierea provenienţei            │● recunoaşterea materialelor naturale şi │
│● recunoaşterea unor seminţe şi a     │materialelor şi a calităţilor lor;     │a celor sintetice;                       │
│provenienţei lor;                     │● recunoaşterea materialelor naturale  │● discuţii însoţite de activităţi        │
│● recunoaşterea diverselor frunze sau │şi a celor sintetice;                  │practice de identificare a proprietăţilor│
│fructe culese din pădure (castane,    │● recunoaşterea firelor şi ţesăturilor │(fineţe, duritate, netezime, asprime,    │
│ghindă, jir etc.);                    │de lână, bumbac, mătase;               │plasticitate, elasticitate etc.) unor    │
│● recunoaşterea hârtiei de mătase, a  │● recunoaşterea diverselor frunze,     │materiale: lână, bumbac, hârtie, seminţe │
│celei lucioase, a cartonului;         │seminţe sau fructe şi provenienţa lor; │etc.                                     │
│● recunoaşterea materialelor pentru   │● recunoaşterea materialelor pentru    │                                         │
│modelat: lut, ceară, pastă fimo,      │modelat: lut, ceară, pastă fimo,       │                                         │
│plastilină.                           │plastilină.                            │                                         │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│1.2. Descrierea caracteristicilor     │1.2. Descrierea caracteristicilor      │1.2. Descrierea caracteristicilor        │
│materialelor folosite (culoare,       │materialelor folosite (culoare, fineţe,│materialelor folosite pornind de la      │
│fineţe, netezime etc.)                │netezime, elasticitate, plasticitate,  │domeniile adecvate de utilizare          │
│● descrierea diferenţelor şi          │duritate etc.)                         │● descrierea diferenţelor şi asemănărilor│
│asemănărilor dintre diverse textile,  │● descrierea diferenţelor şi           │dintre materialele folosite, alegerea    │
│fire, şorţuri de hârtie;              │asemănărilor dintre diverse textile,   │materialelor potrivite cu destinaţia     │
│● descrierea caracteristicilor        │fire, şorţuri de hârtie;               │obiectului realizat;                     │
│materialelor folosite la modelaj sau  │● descrierea caracteristicilor         │● utilizarea materialelor în funcţie de  │
│la realizarea felicitărilor,          │materialelor folosite;                 │anotimp.                                 │
│ornamentelor pentru sărbătorile anului│● evidenţierea caracteristicilor şi    │                                         │
│● descrierea caracteristicilor        │calităţilor lânii.                     │                                         │
│legumelor, fructelor sau seminţelor   │                                       │                                         │
│folosite în diverse activităţi        │                                       │                                         │

│gospodăreşti.                         │                                       │                                         │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘

2. Realizarea unor produse lucrate manual



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                    │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│2.1. Executarea unor operaţii simple  │2.1. Executarea operaţiilor simple după│2.1. Executarea operaţiilor necesare     │
│după model prin imitare               │un model dat, urmând indicaţiile       │realizării unui produs după un model dat │
│● împletirea unor şnururi simple, cu  │● împletirea diverselor obiecte;       │● alegerea modelului dorit;              │
│un deget sau cu două;                 │● pregătirea lânii şi a acelor de      │● alegerea materialului necesar;         │
│● realizarea unor ţesături;           │tricotat;                              │● selectarea instrumentelor de lucru;    │
│● desenarea conturului, decuparea,    │● luarea pe ac a ochiurilor;           │● selectarea metodei/ modelului de lucru;│
│lipirea hârtiei;                      │● parcurgerea activităţii de tricotat  │● realizarea obiectului propus;          │
│● îndoirea hârtiei (elemente de       │cu ochiuri pe dos (punct leneş);       │● finisarea obiectului propus;           │
│tehnică Origami);                     │● realizarea corectă a tricotării      │● utilizarea obiectului realizat.        │
│● realizarea unor cusături simple;    │ochiului de început şi sfârşit de rând;│                                         │
│● frământarea şi modelarea aluatului; │● umplerea cu lână netoarsă a unor     │                                         │
│● efectuarea unor operaţiuni simple de│obiecte realizate (minge, pernuţă de   │                                         │
│grădinărit.                           │ace, iepure tricotat etc.).            │                                         │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│2.2. Realizarea unor obiecte din      │2.2. Realizarea obiectelor ornamentale │2.2. Descrierea caracteristicilor        │
│materiale naturale sau sintetice      │sau a aranjamentelor simple din        │produselor şi a calităţii executării     │
│utilizând ustensile simple            │materiale naturale sau sintetice       │acestora în cuvinte simple               │
│● folosirea fructelor de pădure uscate│● pregătirea materialelor naturale     │● realizarea de gheme;                   │
│şi a seminţelor de cereale pentru     │(fructe de pădure uscate, seminţe,     │● realizarea lănţişorului cu mâna;       │
│realizarea unor compoziţii;           │frunze), pentru realizarea unor obiecte│● realizarea lănţişorului cu croşeta;    │
│● folosirea frunzelor pentru a realiza│simple;                                │● diversificarea punctelor de croşetă    │
│ornarea clasei, tablouri şi compoziţii│● torsul lânii cu mâna, pâslăritul     │necesare realizării diverselor obiecte;  │
│libere;                               │lânii, umplerea diverselor obiecte cu  │● realizarea unor lucrări simple prin    │
│● pregătirea legumelor pentru "Ziua   │lână netoarsă;                         │tehnica Origami;                         │
│Recoltei";                            │● depănatul firului de pe roată,       │● realizarea unor lucrări cu fire de     │
│● realizarea diferitelor ornamente    │tricotatul cu andrele groase;          │lână, bumbac;                            │
│pentru sărbătorile anului;            │● mânuirea corectă a foarfecii;        │● evaluare periodică prin expunerea,     │
│● confecţionarea de tablouri din      │● confecţionarea de tablouri din hârtie│privirea, caracterizarea lucrărilor;     │
│hârtie transparentă;                  │transparentă;                          │● compararea lucrărilor din clasă din    │
│● lucrul cu tehnici de suprapunere a  │● lucrul cu tehnici de suprapunere a   │punctul de vedere al expresivităţii, al  │
│hârtiei transparente pentru crearea de│hârtiei transparente pentru crearea de │aplicării corecte a tehnicii de lucru;   │
│efecte coloristice;                   │efecte coloristice;                    │● revizuirea lucrărilor, după necesităţi.│
│● realizarea de felicitări pentru     │● realizarea de felicitări pentru      │                                         │
│diverse ocazii;                       │diverse ocazii;                        │                                         │
│● realizarea de obiecte ornamentale/  │● realizarea de obiecte ornamentale/   │                                         │
│utilitare în concordanţă cu           │utilitare;                             │                                         │
│sărbătorile anului;                   │● realizarea unor tablouri sau         │                                         │
│● realizarea unor tablouri sau        │felicitări prin tehnica decupării şi   │                                         │
│felicitări prin tehnica decupării şi  │lipirii, prin tehnica suprapunerii     │                                         │
│lipirii, prin tehnica suprapunerii    │straturilor de hârtie ruptă;           │                                         │
│straturilor de hârtie ruptă.          │● împletirea cu un deget sau cu mai    │                                         │
│                                      │multe a unor şnuruleţe simple;         │                                         │
│                                      │● realizarea unor lucrări simple prin  │                                         │
│                                      │tehnica Origami;                       │                                         │
│                                      │● realizarea unor obiecte tricotate cu │                                         │
│                                      │fire de lână.                          │                                         │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│2.3. Identificarea utilităţii         │2.3. Utilizarea diferitelor materiale  │2.3. Alegerea diferitelor materiale şi   │
│diferitelor materiale şi unelte de    │şi unelte de lucru cunoscute           │unelte de lucru necesare realizării unor │
│lucru indicate                        │● utilizarea adecvată a firelor de lână│lucrări simple                           │
│● utilizarea adecvată a firelor de    │bumbac, mătase pentru realizarea unor  │● utilizarea adecvată a firelor de lână, │
│lână, bumbac, mătase pentru realizarea│ţesături, cusături şi împletituri      │bumbac pentru realizarea unor împletituri│
│unor ţesături, cusături şi împletituri│simple;                                │simple;                                  │
│simple;                               │● utilizarea adecvată a firelor de lână│● utilizarea adecvată a materialelor     │
│● utilizarea hârtiei de diferite      │pentru realizarea unor obiecte         │pentru realizarea diverselor obiecte;    │
│grosimi şi calităţi pentru realizarea │tricotate simple;                      │● lucrul cu croşeta;                     │
│felicitărilor şi decoraţiunilor pentru│● utilizarea adecvată a materialelor   │● lucrul cu acul pentru finisarea        │
│sărbătorile anului;                   │pentru realizarea felicitărilor şi     │lucrării;                                │
│● utilizarea adecvată a materialelor  │decoraţiunilor pentru sărbătorile      │● lucrul cu foarfeca.                    │
│pentru modelat (ceară de modelat) în  │anului;                                │                                         │
│funcţie de produsul dorit;            │● utilizarea adecvată a materialelor   │                                         │
│● utilizarea uneltelor simple (ciocan,│pentru modelat (ceară de modelat, fimo,│                                         │
│cuie, ferăstrău mic) şi a cuţitaşelor │lut) în funcţie de produsul dorit;     │                                         │
│pentru activităţi gospodăreşti.       │● utilizarea uneltelor simple (ciocan, │                                         │
│                                      │cuie, ferăstrău mic) şi a cuţitaşelor  │                                         │
│                                      │pentru activităţi gospodăreşti.        │                                         │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘

3. Manifestarea simţului estetic în realizarea obiectelor/ornamentelor lucrate manual



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                    │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│3.1. Realizarea unor ornamente şi     │3.1. Realizarea îngrijită a unor       │3.1. Realizarea îngrijită şi bine        │
│compoziţii simple                     │obiecte/ornamente                      │finisată a unor obiecte/ornamente        │
│● ornamente din frunze uscate, castane│● ornamente pentru sărbători, personaje│● confecţionarea unor obiecte: penar,    │
│fructe de pădure, seminţe etc.;       │realizate din materiale naturale;      │borsetă, minge, plasă pentru minge;      │
│● personaje din legume, fructe,       │● ornamente pentru clasă, în           │● croşetarea de figurine de păpuşi şi    │
│zarzavaturi (Ziua Recoltei);          │concordanţă cu anotimpul.              │animale;                                 │
│● ornamente pentru pomul şi masa de   │                                       │● croşetare de prinzător pentru oale;    │
│Crăciun, Paşti, ziua de naştere etc.; │                                       │● realizarea suportului pentru vase în   │
│● ornamente pentru ferestre, în       │                                       │diferite forme geometrice;               │
│concordanţă cu anotimpul.             │                                       │● realizarea obiectelor care pot fi      │
│                                      │                                       │utilizate de ei înşişi sau în gospodărie │
│                                      │                                       │(plasă pentru minge, prinzător pentru    │
│                                      │                                       │oale, suport pentru vase etc.).          │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│3.2. Realizarea coloritului armonios  │3.2. Îmbinarea armonioasă a culorilor  │3.2. Îmbinarea armonioasă a culorilor,   │
│sugerat                               │● îmbinarea armonioasă din punct de    │modelelor şi materialelor folosite       │
│● îmbinarea armonioasă din punct de   │vedere coloristic a materialelor pentru│● îmbinarea armonioasă din punct de      │
│vedere coloristic a hârtiei           │realizarea ornamentelor;               │vedere coloristic a firelor de lână în   │
│transparente sau lucioase pentru      │● îmbinarea armonioasă din punct de    │împletituri, cusături simple cu scop     │
│realizarea ornamentelor, felicitărilor│vedere coloristic a firelor de lână în │practic.                                 │
│invitaţiilor etc.;                    │împletituri, ţesături, obiecte         │                                         │
│● îmbinarea armonioasă din punct de   │tricotate;                             │                                         │
│vedere coloristic a firelor de lână în│● alăturarea culorilor potrivite în    │                                         │
│împletituri, ţesături, cusături simple│realizarea costumelor pentru jocurile  │                                         │
│cu scop practic;                      │ritmice.                               │                                         │
│● alăturarea culorilor potrivite în   │                                       │                                         │
│realizarea costumelor pentru jocurile │                                       │                                         │
│ritmice.                              │                                       │                                         │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘

4. Manifestarea interesului şi a respectului pentru muncă prin activităţi practice, gospodăreşti



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                    │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│4.1. Realizarea unor activităţi       │4.1. Realizarea unor activităţi        │4.1. Executarea de către elevi a unor    │
│gospodăreşti simple utilizând         │gospodăreşti simple, individual şi în  │activităţi gospodăreşti cotidiene        │
│ustensile simple prin imitare         │grup, utilizând ustensile şi tehnici   │● desfăşurarea activităţilor de păstrare │
│● desfăşurarea activităţilor de       │simple prin imitare şi/sau pe baza unei│a ordinii şi curăţeniei la fiecare bancă │
│păstrare a ordinii şi curăţeniei la   │programări ritmice                     │şi la fiecare loc de lucru în comun;     │
│fiecare bancă şi la fiecare loc de    │● desfăşurarea activităţilor de        │● realizarea activităţilor de îngrijire a│
│lucru în comun;                       │păstrare a ordinii şi curăţeniei la    │plantelor din clasă;                     │
│● realizarea activităţilor de         │fiecare bancă şi la fiecare loc de     │● aşezarea şi strângerea mesei comune în │
│îngrijire a plantelor din clasă;      │lucru în comun;                        │anumite ocazii;                          │
│● aşezarea şi strângerea mesei comune │● realizarea activităţilor de îngrijire│● aranjarea materialului didactic la     │
│în anumite ocazii;                    │a plantelor din clasă;                 │locul lui, după utilizare;               │
│● aranjarea materialului didactic la  │● aşezarea şi strângerea mesei comune  │● realizarea unor lucrări simple de      │
│locul lui, după utilizare;            │în anumite ocazii;                     │grădinărit în curtea şcolii, dacă există │
│● realizarea unor preparate (coptul   │● aranjarea materialului didactic la   │condiţiile necesare.                     │
│pâinii, salată, pregătirea legumelor  │locul lui, după utilizare;             │                                         │
│pentru supă etc.) cu anumite ocazii;  │● realizarea unor preparate (coptul    │                                         │
│● realizarea unor lucrări simple de   │pâinii, salată, pregătirea legumelor   │                                         │
│grădinărit în curtea şcolii, dacă     │pentru supă etc.) cu anumite ocazii;   │                                         │
│există condiţiile necesare.           │● realizarea unor lucrări simple de    │                                         │
│                                      │grădinărit, dacă există condiţiile     │                                         │
│                                      │necesare.                              │                                         │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI

În formarea competenţelor se vor avea în vedere următoarele conţinuturi orientative:



┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│      Clasa pregătitoare              │          Clasa I                      │         Clasa a II-a                    │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Lucrări din fire de lână:             │Lucrări din fire de lână:              │Lucrări din fire de lână:                │
│- firul gros răsucit                  │- firul gros răsucit                   │- tehnici de lucru:                      │
│- împletituri simple pe degete        │- împletituri simple pe degete         │  - bucla iniţială                       │
│(lănţişoare, bucle)                   │(lănţişoare, bucle)                    │  - lănţişorul de bază                   │
│- tehnici de lucru                    │- tehnici de lucru                     │  - diferite modele croşetate            │
│  - folosirea foarfecii               │  - punerea ochiurilor pe andrele      │  - răsucire                             │
│  - folosirea acului şi a aţei        │  - trecerea ochiurilor de pe o andrea │  - înnodare                             │
│  - lucrări de finisare (franjuri)    │    pe alta                            │  - tăiere                               │
│                                      │  - ochiul pe faţă                     │  - croşetare                            │
│                                      │  - ochiul de început şi de sfârşit de │  - alternanţa culorilor                 │
│                                      │    rând                               │  - gradarea nuanţelor unei culori       │
│                                      │  - folosirea foarfecii                │- prinzător pentru oale                  │
│                                      │  - folosirea acului şi a aţei         │- suport pentru vase în diferite forme   │
│                                      │  - lucrări de finisare (franjuri)     │geometrice                               │
│                                      │- realizarea de diverse obiecte        │- plasă pentru minge                     │
│                                      │tricotate: pitic, învelitoare pentru   │- penar, borsetă, minge                  │
│                                      │flaut, bentiţă multicoloră, fular,     │- croşetarea de figurine, de păpuşi şi   │
│                                      │minge                                  │animale                                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Lucrări din hârtie:                   │Lucrări din hârtie:                    │Lucrări din hârtie:                      │
│- tehnici de lucru: îndoire, pliere,  │- tehnici de lucru: îndoire, pliere,   │- decupaje din hârtie transparentă       │
│conturare, tăiere, lipire, asamblare  │conturare, tăiere, lipire, asamblare   │- tehnici de lucru: suprapunere, lipire, │
│- tablouri realizate prin suprapunere │- tablouri realizate prin suprapunere  │tăiere jucării                           │
│de straturi de hârtie transparentă    │de straturi de hârtie transparentă     │- tehnici de ornare: coifuri de carnaval,│
│                                      │                                       │cărţi de vizită, felicitări, globuri de  │
│                                      │                                       │Crăciun                                  │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Lucrări cu materiale din natură:      │Lucrări cu materiale din natură:       │Lucrări cu materiale din natură:         │
│- prelucrarea materialelor din natură │- prelucrarea materialelor din natură  │- prelucrarea materialelor din natură:   │
│(frunze, seminţe, rădăcini): curăţire,│(frunze, seminţe, rădăcini): colectare,│lut, ceară etc.                          │
│uscare, vopsire, aplicare             │curăţire, uscare, vopsire, aplicare    │- figurine de păsări sau animale         │
│- combinarea materialelor din natură  │- combinarea materialelor din natură cu│- lucrări decorative simple              │
│cu alte materiale                     │alte materiale                         │- tehnici de ornare: încondeierea ouălor │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│Lucrări gospodăreşti:                 │Lucrări gospodăreşti:                  │Lucrări gospodăreşti:                    │
│- îngrijirea florilor din clasă       │- îngrijirea florilor din clasă        │- îngrijirea florilor din clasă şi/sau   │
│- aranjarea, servirea şi strângerea   │- pregătirea legumelor şi fructelor    │grădină                                  │
│mesei, turnarea ceaiului sau a apei   │pentru salate, supe etc.               │- pregătirea legumelor şi fructelor      │
│de băut                               │- frământarea, modelarea şi coacerea   │pentru salate, supe etc.                 │
│- pregătirea legumelor şi fructelor   │aluatului                              │- frământarea, modelarea şi coacerea     │
│pentru salate, supe etc.              │                                       │aluatului                                │
│- frământarea, modelarea şi coacerea  │                                       │- aranjarea mesei pentru sărbătoare      │
│aluatului                             │                                       │                                         │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    Până în preajma vârstei de nouă ani copilul are o sensibilitate deosebită a simţurilor, cu o capacitate limitată de a filtra impresiile; el învaţă în primul rând prin imitare, exemplu şi acţiune.
    În pedagogia Waldorf imitarea este considerată forma principală a învăţării implicite în primii opt ani de viaţă. Odată cu maturitatea şcolară, învăţarea prin imitare (învăţarea implicită) se transformă treptat în învăţare explicită, prin instruire. Aptitudinea de imitare este considerată o premisă esenţială pentru formarea unei personalităţi autonome. Îndeosebi în dobândirea aptitudinilor sociale şi a valorilor etice şi morale, învăţarea bazată pe un model îşi păstrează importanţa până la vârsta adultă. Cele mai recente descoperiri din neurologie, ale aşa-numiţilor neuroni oglindă, au aprofundat înţelegerea învăţării prin imitare şi au suscitat noi consideraţii privind bazele învăţării, prin comportarea activă şi orientarea după un model.
    Felul în care este condusă clasa în primii trei ani cuprinşi în ciclul achiziţiilor fundamentale se va reflecta în viitor. Şi în cadrul orelor de abilităţi practice învăţătorul este modelul demn de imitat care conduce activităţile astfel încât formarea deprinderilor de lucru utile şi dezvoltarea simţului estetic să se îmbine armonios în activităţile desfăşurate.
    Este necesară o atmosferă deosebită în clasă, de bucurie şi anticipaţie, precum şi de respect şi răbdare pentru a observa devenirea lucrurilor, pentru împărtăşirea impresiilor şi creşterea împreună, pentru aşteptarea ajutorului. Clasa este o comunitate, în care este nevoie ca fiecare să lucreze cât mai bine şi totodată cei care pot să-i ajute şi pe alţii atunci când este cazul, astfel încât rezultatul comun să fie nu numai confecţionarea diverselor lucruri ci şi crearea relaţiilor colegiale. Se poate alege o poezie de început, în care se regăseşte semnificaţia mâinilor şi a muncii. La sfârşitul orelor, care este bine să fie aşezate în orar una după alta, se poate spune o poveste, pentru a încheia cu sens activitatea de creaţie.
    Orele de abilităţi practice ar trebui să fie un timp al socializării, în care se poate discuta în timp ce se lucrează, dar nu cu voce tare; se intercalează perioade de linişte, dacă nu este respectat consemnul vorbirii în şoaptă.
    În clasa pregătitoare se pun bazele pentru educaţia şcolară, o educaţie care abia în următoarea fază devine clar impregnată de conştiinţa de sine a copilului. Are loc trecerea treptată de la învăţarea implicită la cea explicită, precum şi trecerea de la memoria procedurală la cea declarativă ("memorie a cunoştinţelor").
    Începutul abilităţilor practice în clasa pregătitoare pune jaloanele pentru orele ce vor urma. Înţelegerea sarcinilor, respectarea regulilor precum şi luarea în considerare a nevoilor întregii comunităţi a clasei sunt exersate în mod adecvat în acest an al începutului şcolarizării.
    În clasa pregătitoare copilul întâlneşte un spectru larg al zonelor vieţii, toate fiind apropiate între ele şi împletindu-se, alcătuind un întreg coerent pentru copil, care, la vârsta de şase ani, se simte ca o parte a unui întreg. Este necesară parcurgerea unui demers de formare a deprinderilor de lucru şi de organizare a activităţilor integrate, până la structurarea zilei de şcoală în ore pentru discipline separate.
    Lucrul cu firele de lână poate începe printr-o poveste despre locul deosebit de unde provine lâna şi prin câteva versuri pentru însoţirea activităţilor.
    Se va începe prin toarcerea firului din lanţ sau, dacă nu avem la îndemână, prin lucrul cu fir tors. Realizarea buclei este urmată de lanţuri cu bucle nu prea mari şi nu prea mici. Forma buclelor exprimă personalitatea copilului, iar lucrul prea strâns sau prea larg poate da ocazia unor exerciţii de echilibrare, care lucrează şi asupra personalităţii copilului.
    Urmează lucrul cu fire de lână colorată, care se pot împleti cu degetele, iar apoi se pot realiza ţesături pe ramă simplă. Aici se poate lucra asupra percepţiei culorilor prin alegerea de pasteluri, de nuanţe diferite ale aceleiaşi culori şi prin evitarea culorilor puternice, ţipătoare. Este bine dacă folosim lână colorată cu culori vegetale.
    Trebuie potrivită întotdeauna grosimea firului de lână cu destinaţia obiectului realizat.
    Toate lucrările cer tehnici de ascundere a capetelor firelor. Cel mai bine este să se ascundă firele pe măsură ce creşte lucrul. Dacă sunt lăsate la sfârşit, poate fi plictisitor şi descurajant.
    Se pot introduce gesturile de lucru al lănţişoarelor printr-o imagine sau un vers semnificativ, care-l pot ajuta pe copil atunci când lucrează singur. Pulsul acesta ritmic al repetării este însufleţit de entuziasmul copilului pentru realizarea obiectului.
    Copiii vor învăţa să mânuiască materialele cu mâinile curate. Se are în vedere şi utilizarea cât mai eficientă a materialului, evitându-se aruncarea resturilor de material. Spre exemplu, se pot păstra capete de fire pentru franjuri şi umplut.
    Se învaţă mânuirea foarfecilor şi folosirea cutiei/săculeţului cu instrumente, punerea la loc a instrumentelor şi a materialelor. Avem la dispoziţie suficient timp pentru aceasta când copiii sunt mici, iar acest lucru economiseşte timpul pe când vor fi mari. Acest lucru este în aceeaşi măsură un antrenament de voinţă atât pentru copii cât şi pentru învăţător.
    În clasa întâi, lucrul cu firele de lână poate începe printr-o discuţie de reamintire despre locul de unde provine lâna şi prin câteva versuri pentru însoţirea activităţilor.
    Urmează lucrul cu fire de lână colorată, care se pot împleti cu degetele, iar apoi cu andrelele.
    Trebuie potrivită întotdeauna grosimea firului de lână cu grosimea andrelelor şi cu destinaţia obiectului. Se poate introduce gestul de punere a ochiurilor printr-o poveste sau un vers semnificativ, care-l poate ajuta pe copil atunci când lucrează singur.
    După câteva lecţii de abia, va începe să numere ochiurile şi să lucreze controlat.
    Pulsul acesta ritmic al repetării este însufleţit de entuziasmul pentru obiect. O sugestie ar putea fi să nu arătăm copiilor lucruri gata făcute, pentru a face loc fanteziei, pentru ca astfel să poată discuta despre proiectele lor şi să le povestească colegilor.
    Dacă rămâne timp, se pot face un fular multicolor sau o minge care atrag prin simplitatea lor şi prin posibilităţile de combinare a culorilor.
    Lucrul în clasa a doua începe de asemenea cu o serie de proiecte cu fir continuu. De data aceasta se foloseşte un fir suficient de gros pentru un ac de croşetat de grosimea şapte.
    Croşetatul pune accent pe o singură mână în loc de două. Echilibrul este diferit, deşi ambele mâini sunt ocupate. Este nevoie de o concentrare nouă, mai intensă. Aceasta este o altă activitate ritmică, repetitivă cu mâinile, care întăreşte voinţa şi aduce limpezime în gândire.
    La început se poate realiza cu copiii un lănţişor lung, cu degetele, o sarcină cunoscută, ce este uşor de realizat.
    Apoi se poate lucra cu croşeta, învăţând cum să o ţină şi să mânuiască firul. Adesea primul proiect este un suport de vas sau un şervet de mânuit vasele fierbinţi, în orice caz un lucru frumos şi util pentru mămici.
    Nu este o temă uşoară şi este nevoie de multă corectare la început, dar elevii sunt deja obişnuiţi din clasa întâi cu corectarea lucrului.
    Acest gen de lucrări poate fi denumit "geometrie elementară", pentru că se pot realiza forme diferite, suporturi cu un număr diferit de colţuri, trăistuţe cu bază circulară, cilindrice, o minge şi altele. Este important ca acestea să fie realizate corect. Deşi toate aceste teme pot fi realizate în orele de matematică, este de preferat să perceapă mai întâi direct evoluţia lor.
    Urmărirea distanţei dintre colţuri poate fi o temă de observaţie foarte potrivită în cadrul acestei munci. Aceste experimente şi altele ajută la perceperea formei într-un mod mai interiorizat.
    După ce sunt realizate aceste teme obligatorii, elevii pot alege alte lucruri, cum ar fi un suport cu motiv de spirală cu două culori, o plasă de minge sau ceva inventat de ei. De asemenea este bine să încurajăm realizarea de obiecte pentru a fi dăruite sau prezentate la expoziţii.
    Lucrul cu culori şi forme este important pentru că îi pregăteşte pentru broderiile din anii viitori, care cer o sensibilitate mai subtilă faţă de culoare.
    Spre sfârşitul anului se poate reveni la tricotat, pentru ca toţi copiii să înveţe să tricoteze. Se pot realiza mici animale umplute cu lână, păpuşi şi haine pentru păpuşi. Este bine de asemenea ca elevii să înceapă propria colecţie de fire şi ace, pentru a continua cu lucrul şi acasă.
    Realizarea acestor lucrări permite perceperea directă a evoluţiei formelor geometrice care vor fi studiate mai târziu la matematică.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Hedwig Hauck, Handwork and Handcrafts, Research Institute for Waldorf Education, 2008
    Knipping Ursula, Pedagogia Waldorf în grădiniţă, Ed. Triade, 1999.
    Marti Thomas (coord.), Arbeitsgemeinschaft der Rudolf Steiner Schulen in der Schweiz und Liechtenstein, Lehrplan fur die Elementarstufe, Zurich, 2009.
    Martin Michael (coord.), Predarea lucrului manual meşteşugăresc-artistic în şcoala Waldorf, Ed.Triade, 2000.
    Mitchell S. David, Livingston Patricia, Will-Developed Intelligence, The Handwork and Practical Arts Curriculum in Waldorf Schools, The Association of Waldorf Schools of North America, 1999
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed. Triade, 2001.
    *** Programa şcolară pentru Arte vizuale şi abilităţi practice, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin OMECTS 3418/19.03.2013.
    ***, Configurarea învăţământului din clasele I până într-a VIII-a la şcolile Waldorf/ Rudolf Steiner, Ed. Triade, 2005.
    ***, Waldorf - Eingangsstufe Hessen, Bund der Freien Waldorfschulen, Landesarbeitsgemeinschaft der Freien Waldorfschulen in Hessen, 2010.

    ANEXA 5

                               PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                         COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ 1
                               Clasele I - a II-a
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

             Pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    1. Locul disciplinei Comunicare în limba modernă 1 pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale în noul plan de învăţământ
    Introducerea clasei pregătitoare, alături de clasele I şi a II-a, în ciclul primar, a condus la revizuirea planului-cadru şi implicit a programelor şcolare.
    Disciplina Comunicare în limba modernă 1 pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale se înscrie în planul-cadru de învăţământ în aria curriculară Limbă şi comunicare, alături de disciplinele Comunicare în limba română şi Comunicare în limba maternă.
    Disciplina Comunicare în limba modernă 1 pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale are repartizate câte 2 ore/săptămână pe parcursul claselor I- a II-a.
    În limba maternă, elevul este întâmpinat de gânduri, sentimente şi impulsuri de voinţă care sunt preluate "pur şi simplu", fără perceperea conştientă a rezonanţei limbii, a propoziţiilor, a fiecărui cuvânt în parte. În nuanţările lor cele mai fine, ele sunt totuşi auzite foarte precis şi realizate ca atare.
    Spaţiu sufletesc şi spiritual, creat prin limba maternă, este lărgit şi îmbogăţit prin posibilităţile de trăire din limba străină. Acest lucru are loc concret prin diferenţele dintre fenomenele lingvistice de la toate nivelurile: formarea sunetelor, vocabular, imagini lingvistice, expresii, proverbe, forme, structuri, organizarea textului, stil. Exprimarea diferită a conţinuturilor cognitive, modalităţile diferite de concepere din limba străină, faţă de care copilul poate realiza mai repede o distanţare decât în atitudinea uzuală faţă de limba maternă, susţin emanciparea interioară.
    Predarea limbii străine la copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 9 ani are drept scop o cuprindere calitativă a sunetelor, a rimelor şi ritmului, a intonaţiei, a melodiei, a formelor de frazare, ca bază pentru o formare complexă a aparatului fonator şi a legării corecte a gândirii de voinţă.
    Prin imersiune în poeziile şi poveştile din spaţiul limbii respective, copiii pot resimţi un alt aspect descriptiv, un alt mod de a percepe lumea, de a se raporta la realitate. Astfel copiii îşi îmbogăţesc lumea interioară, învaţă să se transpună în sentimentele altor oameni, dezvoltându-şi capacitatea de a asculta atent, concentrat pentru a percepe o lume diferită.
    Cufundaţi total în atmosfera de limbă străină, cuprinşi de expresivitatea ei, diferită de cea a limbii materne, copiii replăsmuiesc, din proprie fantezie, noi înţelesuri şi imagini, bază pentru o activitate sufletească sănătoasă ce poate duce la o atitudine plină de înţelegere faţă de o altă cultură şi civilizaţie.
    În primii doi ani se lucrează exclusiv oral, deci ascultând, înţelegând, vorbind, cântând, jucând. Învăţarea se sprijină aici pe activitatea de imitare. În clasa a treia se realizează fixarea limbii, scrierea şi pătrunderea imaginii scrise, legată adesea de forme şi alcătuiri diferite de litere.

    2. Structura programei
    Programa cuprinde:
    - notă de prezentare;
    - competenţe generale, ce se urmăresc a fi formate de-a lungul ciclului primar
    - competenţe specifice, deduse din competenţele generale, care se formează pe durata unui an şcolar; exemple de activităţi de învăţare;
    - conţinuturi;
    - sugestii metodologice;
    - bibliografie.
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba modernă 1 pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru comunicare şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

    COMPETENŢE GENERALE


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea de mesaje orale simple                              │
│2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală              │
│3. Receptarea de mesaje scrise simple                             │
│4. Redactarea de mesaje simple în situaţii de comunicare uzuală   │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Receptarea de mesaje orale simple


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│           Clasa I                    │            Clasa a II-a               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice│1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice │
│limbii moderne în cuvinte             │limbii moderne în enunţuri scurte      │
│● exerciţii de ascultare a diferitelor│● exerciţii de ascultare a diferitelor │
│mesaje cu varierea intensităţii       │mesaje cu varierea intensităţii        │
│rostirii;                             │rostirii;                              │
│● exerciţii de identificare a unor    │● exerciţii de identificare a unor     │
│sunete în cuvinte.                    │sunete în cuvinte.                     │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Recunoaşterea unor cuvinte       │1.2. Recunoaşterea unor cuvinte din    │
│individuale sau din enunţuri rostite  │enunţuri scurte din mesaje clar        │
│clar şi rar                           │articulate, în contexte familiare de   │
│● oferirea de reacţii la mesaje       │comunicare                             │
│simple;                               │● exerciţii de imitare a gesticii      │
│● indicarea de obiecte;               │specifice unor acţiuni;                │
│● desenarea de obiecte.               │● indicarea de obiecte.                │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Desprinderea sensului global al  │1.3. Desprinderea sensului unor        │
│unui enunţ însoţit de mişcare         │enunţuri succesive însoţite de         │
│● oferirea răspunsului la salut şi    │gest/mişcare                           │
│alte situaţii de comunicare;          │● oferirea răspunsului la întrebări    │
│● exerciţii de corelare a mesajului cu│simple în situaţii de comunicare       │
│acţiunea.                             │familiare;                             │
│                                      │● exerciţii de corelare a mesajului cu │
│                                      │acţiunea.                              │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. Manifestarea curiozităţii pentru │1.4. Recunoaşterea de detalii dintr-un │
│recunoaşterea unor detalii dintr-un   │mesaj scurt, clar articulat            │
│enunţ scurt, rostit clar şi rar       │● exerciţii de ascultare şi mimare;    │
│● exerciţii de ascultare;             │● exerciţii de răspuns la întrebări de │
│● exerciţii de mimare;                │control;                               │
│● identificarea de obiecte/imagini/   │                                       │
│gesturi;                              │                                       │
│● selectarea de obiecte/ imagini;     │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală│1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală,│
│la un mesaj audiat                    │în grup sau individual, la un mesaj    │
│● realizarea unei comenzi;            │audiat care să ofere modele de limbă   │
│● repetarea unei comenzi;             │autentice                              │
│● realizarea opusului unei comenzi    │● exerciţii de îndeplinire a unor      │
│simple;                               │cerinţe exprimate verbal;              │
│● mimarea unei acţiuni.               │● realizarea unei comenzi;             │
│                                      │● mimarea unei acţiuni;                │
│                                      │● exerciţii de tip adevărat/fals.      │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│           Clasa I                    │            Clasa a II-a               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Articularea corectă a sunetelor, │2.1. Memorarea şi rostirea în cor      │
│silabelor, izolate şi în grupuri de   │şi/sau individual a cuvintelor, izolate│
│cuvinte                               │sau în grupuri de cuvinte, respectând  │
│● exerciţii de pronunţie;             │accentul şi intonaţia specifice        │
│● exerciţii de variere a intensităţii │● exerciţii de diferenţiere sonoră;    │
│rostirii;                             │● recitarea de poezii în grup, sau cu  │
│● exerciţii de variere a intonaţiei;  │profesorul;                            │
│● exerciţii de repetiţie;             │● intonarea de cântece însoţită de     │
│● participarea la jocuri în cerc;     │mişcare;                               │
│● recitarea de poezii în grup, cu     │● participarea la jocuri;              │
│profesorul;                           │● exerciţii de imitare, repetiţie,     │
│● intonarea de cântece însoţită de    │pronunţie.                             │
│mişcare;                              │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Producerea de enunţuri adecvate  │2.2. Producerea de enunţuri scurte cu  │
│unor situaţii de comunicare uzuale    │scopul de a oferi informaţii simple în │
│● exerciţii de reproducere de mesaje  │contexte familiare                     │
│scurte;                               │● exerciţii de rostire ritmică însoţite│
│● repetarea unor formule de salut;    │de mişcare;                            │
│● exerciţii de rostire ritmică        │● ghicirea de obiecte mimate sau       │
│însoţite de mişcare;                  │descrise;                              │
│● răspuns la întrebări simple de      │● exerciţii de reproducere de scurte   │
│identificare;                         │mesaje;                                │
│● ghicirea de obiecte mimate sau      │● exerciţii de formulare de întrebări  │
│descrise.                             │simple;                                │
│                                      │● răspuns la întrebări simple de       │
│                                      │identificare;                          │
│                                      │● exerciţii de repetare a formulelor   │
│                                      │utilizate în situaţii de comunicare.   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Participarea la scurte           │2.3. Participarea la dialoguri scurte, │
│interacţiuni în cadrul jocurilor      │în situaţii de comunicare uzuală, în   │
│dramatice, în care reproduce sau      │care reproduce şi/sau creează mesaje   │
│creează mesaje scurte                 │scurte                                 │
│● exerciţii de pronunţie;             │● exerciţii de pronunţie;              │
│● răspuns la întrebări în cadrul      │● răspuns la întrebări în cadrul       │
│jocurilor dramatice.                  │jocurilor dramatice.                   │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│           Clasa I                    │            Clasa a II-a               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Organizare tematică:                  │Organizare tematică:                   │
│- relaţii de familie                  │- relaţii interpersonale               │
│- clasa                               │- clasa                                │
│- corpul omenesc                      │- corpul omenesc                       │
│- culori                              │- culori                               │
│- legume şi fructe                    │- legume şi fructe                     │
│- animale                             │- animale                              │
│                                      │- natura/anotimpurile                  │
│                                      │- timpul liber/vacanţe/sărbători       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Acte de comunicare:                   │Acte de comunicare:                    │
│● a saluta                            │- a saluta                             │
│● a se prezenta                       │- a se prezenta şi a pune întrebări    │
│● a mulţumi                           │despre identitatea cuiva               │
│● a identifica o persoană sau un      │- a iniţia/a încheia un schimb de      │
│obiect                                │replici                                │
│● a se scuza                          │- a se adresa cuiva                    │
│                                      │- a cere/ a da o informaţie            │
│                                      │- a mulţumi                            │
│                                      │- a identifica o persoană sau un obiect│
│                                      │- a se scuza                           │
│                                      │- a cere să se repete o întrebare      │
│                                      │- a răspunde afirmativ/negativ la o    │
│                                      │întrebare                              │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Elemente de construire a comunicării: │Elemente de construire a comunicării:  │
│- verbul                              │- verbul                               │
│    a fi/a putea la prezent           │    a fi/a avea/a putea la prezent     │
│    imperativul afirmativ             │    imperativul afirmativ şi negativ   │
│- pronumele                           │- pronumele                            │
│    personal                          │    personal                           │
│    demonstrativ                      │    demonstrativ                       │
│- adjectivul                          │    interogativ                        │
│    posesiv                           │- adjectivul                           │
│- numeralul cardinal (1-10)           │    posesiv                            │
│- prepoziţii                          │    calificativ                        │
│- adverbe de loc                      │- numeralul cardinal (1-20)            │
│                                      │- prepoziţii                           │
│                                      │- adverbe de loc                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

                             SUGESTII METODOLOGICE

    În clasele primare elevii sunt îndrumaţi mai ales oral, mai întâi doar prin imitaţie, din ascultat şi vorbit. Jocuri, cântece, mici poezii şi povestiri mereu prezente în fluxul orelor vor transmite sunetul şi ritmul limbii moderne. Se foloseşte limba străină din prima oră şi pe parcursul întregului curs, cu mici excepţii, la explicarea unui joc, de exemplu.
    Materialul de limbă se prelucrează exclusiv oral, în cadrul jocurilor ritmice în cerc, cu mişcări corporale care să imite gesturi sufleteşti umane, posturi ale animalelor, să sugereze forme de relief sau ale obiectelor despre care se recită.
    Recitarea se face în cor, împreună cu profesorul, alternând momentele de ascultare atentă a unor sunete, cuvinte, a unui vers, cu momente de repetare fără profesor.
    Se alternează recitarea rapidă cu cea lentă, tărăgănată, pronunţia şoptită cu cea strigată.
    Se exersează diferitele nuanţe sufleteşti şi emoţii prin schimbarea tonului, a mimicii, a gesturilor.
    Jocul de degete ce însoţeşte recitarea alternează cu mişcări ample, dialogurile şi scurtele dramatizări recitate în cor sau pe grupe mici sunt reluate în cadrul poveştii spuse de către profesor spre finalul orei.
    Recuzita este absolut necesară pentru a crea sentimentul de siguranţă, pentru a da ocazia fanteziei să lucreze pe ceva real: pânze, animale-jucării, legume şi fructe, păpuşi care devin personaje îndrăgite.
    Mici discuţii în limba străină despre conţinuturi îl ajută pe fiecare dintre elevi să realizeze o folosire activă a vocabularului.
    În cadrul activităţilor ludice, de exersare sau de discuţie se va ţine cont de pronunţarea clară a sunetelor specifice limbii străine şi de intonaţia enunţurilor
    Înainte de introducerea scrisului, se realizează pe parcursul tuturor anilor desene ilustrative. Această parte decorativ-artistică este esenţială, pentru a crea în cadrul orelor de limbă străină un spaţiu de comunicare interpersonală, de aşezare a informaţiei şi de verificare indirectă a asimilării conţinuturilor. Modul de raportare individuală la aceste elemente de învăţare poate fi un bun mijloc de evaluare pentru profesor şi aduce un plus de autoritate în faţa elevului.
    Este necesar ca profesorii nu numai să stăpânească limba predată, să o vorbească cu drag şi să citească literatura şi poezia ei, ci şi să dovedească un interes profund în legătură cu culturile în care se vorbeşte limba străină respectivă. Pe lângă aceasta, este necesară o înţelegere a exprimării lingvistice bazată pe antropologia lui Rudolf Steiner, pe natura evoluţiei copilului, precum şi o stăpânire a gesticii, mimicii şi a capacităţii de a dramatiza situaţii.

                                  BIBLIOGRAFIE

    Kiersch Johannes, Limbile străine în şcoala Waldorf, Ed. Triade, 1999.
    Rawson Martin, Richter Tobias, The Educaţional Tasks and Content of the Steiner Waldorf
    Curriculum, Steiner Schools Fellowship Publications, 2000.
    Richter Tobias, Sarcina pedagogică şi obiectivele de învăţământ ale unei şcoli libere Waldorf, Ed. Triade, 2001.
    Steiner Rudolf, Arta educaţiei. Metodică şi didactică, Ed. Triade, 2001.

                                PROGRAMA ŞCOLARĂ
                               pentru disciplina
                         COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ 2
                               Clasele I - a II-a
                        ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ WALDORF

                               NOTĂ DE PREZENTARE

    1. Locul disciplinei Comunicare în limba modernă 2 în noul plan de învăţământ
    Introducerea clasei pregătitoare, alături de clasele I şi a II-a, în ciclul primar, a condus la revizuirea planului-cadru şi implicit a programelor şcolare.
    Disciplina Comunicare în limba modernă 2 se înscrie în planul-cadru de învăţământ în aria curriculară Limbă şi comunicare. Disciplina Comunicare în limba modernă 2 are repartizate câte 2 ore/săptămână pe parcursul claselor I - a II-a.
    În limba maternă, elevul este întâmpinat de gânduri, sentimente şi impulsuri de voinţă care sunt preluate "pur şi simplu", fără perceperea conştientă a rezonanţei limbii, a propoziţiilor, a fiecărui cuvânt în parte. În nuanţările lor cele mai fine, ele sunt totuşi auzite foarte precis şi realizate ca atare.
    Spaţiul sufletesc şi spiritual, creat prin limba maternă, este lărgit şi îmbogăţit prin posibilităţile de trăire din limba străină. Acest lucru are loc concret prin diferenţele dintre fenomenele lingvistice de la toate nivelurile: formarea sunetelor, vocabular, imagini lingvistice, expresii, proverbe, forme, structuri, organizarea textului, stil. Exprimarea diferită a conţinuturilor cognitive, modalităţile diferite de concepere din limba străină, faţă de care copilul poate realiza mai repede o distanţare decât în atitudinea uzuală faţă de limba maternă, susţin emanciparea interioară.
    Predarea limbii străine la copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 9 ani are drept scop o cuprindere calitativă a sunetelor, a rimelor şi ritmului, a intonaţiei, a melodiei, a formelor de frazare, ca bază pentru o formare complexă a aparatului fonator şi a legării corecte a gândirii de voinţă.
    Prin imersiune în poeziile şi poveştile din spaţiul limbii respective, copiii pot resimţi un alt aspect descriptiv, un alt mod de a percepe lumea, de a se raporta la realitate. Astfel copiii îşi îmbogăţesc lumea interioară, învaţă să se transpună în sentimentele altor oameni, dezvoltându-şi capacitatea de a asculta atent, concentrat pentru a percepe o lume diferită.
    Cufundaţi total în atmosfera de limbă străină, cuprinşi de expresivitatea ei, diferită de cea a limbii materne, copiii replăsmuiesc, din proprie fantezie, noi înţelesuri şi imagini, bază pentru o activitate sufletească sănătoasă ce poate duce la o atitudine plină de înţelegere faţă de o altă cultură şi civilizaţie.
    În primii doi ani se lucrează exclusiv oral, deci ascultând, înţelegând, vorbind, cântând, jucând. Învăţarea se sprijină aici pe activitatea de imitare. În clasa a treia se realizează fixarea limbii, scrierea şi pătrunderea imaginii scrise, legată adesea de forme şi alcătuiri diferite de litere.

    2. Structura programei
    Programa cuprinde:
    - notă de prezentare;
    - competenţe generale, ce se urmăresc a fi formate de-a lungul ciclului primar
    - competenţe specifice, deduse din competenţele generale, care se formează pe durata unui an şcolar;
    - exemple de activităţi de învăţare;
    - conţinuturi;
    - sugestii metodologice;
    - bibliografie.
    Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba modernă 2 jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
    Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru comunicare şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
    Sugestiile metodologice prezintă strategii didactice privind integrarea conţinuturilor în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor, adaptarea acestora la nivelul de vârstă al elevilor şi la particularităţile claselor de elevi.

                              COMPETENŢE GENERALE


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea de mesaje orale simple                              │
│2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală              │
│3. Receptarea de mesaje scrise simple                             │
│4. Redactarea de mesaje simple în situaţii de comunicare uzuală   │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┘

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Receptarea de mesaje orale simple


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│           Clasa I                    │            Clasa a II-a               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice│1.1. Recunoaşterea sunetelor specifice │
│limbii moderne în cuvinte             │limbii moderne în enunţuri scurte      │
│● exerciţii de ascultare a diferitelor│● exerciţii de ascultare a diferitelor │
│mesaje cu varierea intensităţii       │mesaje cu varierea intensităţii        │
│rostirii;                             │rostirii;                              │
│● exerciţii de identificare a unor    │● exerciţii de identificare a unor     │
│sunete în cuvinte.                    │sunete în cuvinte.                     │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. Recunoaşterea unor cuvinte       │1.2. Recunoaşterea unor cuvinte din    │
│individuale sau din enunţuri rostite  │enunţuri scurte din mesaje clar        │
│clar şi rar                           │articulate, în contexte familiare de   │
│● oferirea de reacţii la mesaje simple│comunicare                             │
│● indicarea de obiecte;               │● exerciţii de imitare a gesticii      │
│● desenarea de obiecte.               │specifice unor acţiuni;                │
│                                      │● indicarea de obiecte.                │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. Desprinderea sensului global al  │1.3. Desprinderea sensului unor        │
│unui enunţ însoţit de mişcare         │enunţuri succesive însoţite de         │
│● oferirea răspunsului la salut şi    │gest/mişcare                           │
│alte situaţii de comunicare;          │● oferirea răspunsului la întrebări    │
│● exerciţii de corelare a mesajului cu│simple în situaţii de comunicare       │
│acţiunea.                             │familiare;                             │
│                                      │● exerciţii de corelare a mesajului cu │
│                                      │acţiunea.                              │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. Manifestarea curiozităţii pentru │1.4. Recunoaşterea de detalii dintr-un │
│recunoaşterea unor detalii dintr-un   │mesaj scurt, clar articulat            │
│enunţ scurt, rostit clar şi rar       │● exerciţii de ascultare şi mimare;    │
│● exerciţii de ascultare;             │● exerciţii de răspuns la întrebări de │
│● exerciţii de mimare;                │control.                               │
│● identificarea de obiecte/ imagini/  │                                       │
│gesturi;                              │                                       │
│● selectarea de obiecte/ imagini;     │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală│1.5. Reacţia verbală şi/sau nonverbală,│
│la un mesaj audiat                    │în grup sau individual, la un mesaj    │
│● realizarea unei comenzi;            │audiat care să ofere modele de limbă   │
│● repetarea unei comenzi;             │autentice                              │
│● realizarea opusului unei comenzi    │● exerciţii de îndeplinire a unor      │
│simple;                               │cerinţe exprimate verbal;              │
│● mimarea unei acţiuni.               │● realizarea unei comenzi;             │
│                                      │● mimarea unei acţiuni;                │
│                                      │● exerciţii de tip adevărat/fals.      │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│           Clasa I                    │            Clasa a II-a               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.1. Articularea corectă a sunetelor, │2.1. Memorarea şi rostirea în cor      │
│silabelor, izolate şi în grupuri de   │şi/sau individual a cuvintelor, izolate│
│cuvinte                               │sau în grupuri de cuvinte, respectând  │
│● exerciţii de pronunţie;             │accentul şi intonaţia specifice        │
│● exerciţii de variere a intensităţii │● exerciţii de diferenţiere sonoră;    │
│rostirii;                             │● recitarea de poezii în grup, sau cu  │
│● exerciţii de variere a intonaţiei;  │profesorul;                            │
│● exerciţii de repetiţie;             │● intonarea de cântece însoţită de     │
│● participarea la jocuri;             │gesturi;                               │
│● recitarea de poezii în grup, cu     │● participarea la jocuri;              │
│profesorul;                           │● exerciţii de repetiţie, pronunţie.   │
│● intonarea de cântece însoţită de    │                                       │
│gesturi;                              │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.2. Producerea de enunţuri adecvate  │2.2. Producerea de enunţuri scurte cu  │
│unor situaţii de comunicare uzuale    │scopul de a oferi informaţii simple în │
│● exerciţii de reproducere de mesaje  │contexte familiare                     │
│scurte;                               │● exerciţii de repetiţie;              │
│● exerciţii de repetiţie;             │● exerciţii de rostire ritmică însoţite│
│● repetarea unor formule de salut;    │de mişcare;                            │
│● exerciţii de rostire ritmică        │● ghicirea de obiecte mimate sau       │
│însoţite de mişcare;                  │descrise;                              │
│● răspuns la întrebări simple de      │● exerciţii de reproducere de scurte   │
│identificare;                         │mesaje;                                │
│● ghicirea de obiecte mimate sau      │● exerciţii de formulare de întrebări  │
│descrise.                             │simple;                                │
│                                      │● răspuns la întrebări simple de       │
│                                      │identificare;                          │
│                                      │● exerciţii de repetare a formulelor   │
│                                      │utilizate în situaţii de comunicare.   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│2.3. Participarea la scurte           │2.3. Participarea la dialoguri scurte, │
│interacţiuni în cadrul jocurilor      │în situaţii de comunicare uzuală, în   │
│dramatice, în care reproduce sau      │care reproduce şi/sau creează mesaje   │
│creează mesaje scurte                 │scurte                                 │
│● exerciţii de pronunţie;             │● exerciţii de pronunţie;              │
│● răspuns la întrebări în cadrul      │● răspuns la întrebări în cadrul       │
│jocurilor dramatice.                  │jocurilor dramatice.                   │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURI


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│           Clasa I                    │            Clasa a II-a               │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Organizare tematică:                  │Organizare tematică:                   │
│- relaţii de familie                  │- relaţii interpersonale               │
│- clasa                               │- clasa                                │
│- corpul omenesc                      │- corpul omenesc                       │
│- culori                              │- culori                               │
│- legume şi fructe                    │- legume şi fructe                     │
│- animale                             │- animale                              │
│                                      │- natura/anotimpurile                  │
│                                      │- timpul liber/vacanţe/sărbători       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Acte de comunicare:                   │Acte de comunicare:                    │
│● a saluta                            │- a saluta                             │
│● a se prezenta                       │- a se prezenta şi a pune întrebări    │
│● a mulţumi                           │despre identitatea cuiva               │
│● a identifica o persoană sau un      │- a iniţia/a încheia un schimb de      │
│obiect                                │replici                                │
│● a se scuza                          │- a se adresa cuiva                    │
│                                      │- a cere/a da o informaţie             │
│                                      │- a mulţumi                            │
│                                      │- a identifica o persoană sau un obiect│
│                                      │- a se scuza                           │
│                                      │- a cere să se repete o întrebare      │
│                                      │- a răspunde afirmativ/negativ la o    │
│                                      │întrebare                              │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Elemente de construire a comunicării: │Elemente de construire a comunicării:  │
│- verbul                              │- verbul                               │
│    a fi/a putea la prezent           │    a fi/a avea/a putea la prezent     │
│    imperativul afirmativ             │    imperativul afirmativ şi negativ   │
│- pronumele                           │- pronumele                            │
│    personal                          │    personal                           │
│    demonstrativ                      │    demonstrativ                       │
│- adjectivul                          │    interogativ                        │
│    posesiv                           │- adjectivul                           │
│- numeralul cardinal (1-10)           │    posesiv                            │
│- prepoziţii                          │    calificativ                        │
│- adverbe de loc                      │- numeralul cardinal (1-20)            │
│                                      │- prepoziţii                           │
│                                      │- adverbe de loc                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Alte Institutii, ORDIN nr. 4.825 din 28 octombrie 2014

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ ORDIN nr. 4.825 din 28 octombrie 2014 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ al alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar, a listelor şi a programelor şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, alternativa educaţională Waldorf

Comentarii

Atentie, Juristi!

ORDIN nr. 4.825 din 28 octombrie 2014 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ al alternativei educaţionale Waldorf pentru învăţământul primar, a listelor şi a programelor şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, alternativa educaţională Waldorf