Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010 privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2010-2011 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010 privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2010-2011

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 657 din 23 septembrie 2010
Comenteaza legea

    În conformitate cu prevederile Legii învãţãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
    în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, cu modificãrile ulterioare,

    ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

    ART. 1
    Se aprobã Calendarul de desfãşurare a evaluãrii naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011, prevãzut în anexa nr. 1.
    ART. 2
    Se aprobã Metodologia de organizare şi desfãşurare a evaluãrii naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011, cuprinsã în anexa nr. 2.
    ART. 3
    Se aprobã programele pentru disciplinele la care se susţine evaluarea naţionalã pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011, cuprinse în anexa nr. 3.
    ART. 4
    Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ART. 5
    Secretariatul de Stat pentru Învãţãmântul Preuniversitar, Direcţia generalã educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generalã învãţãmânt în limbile minoritãţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi conducerile unitãţilor de învãţãmânt duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    ART. 6
    Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantã din prezentul ordin.
-----------
    *) Anexele nr. 1-3 se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

           Ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului,
                              Daniel Petru Funeriu

    Bucureşti, 31 august 2010.
    Nr. 4.801.


    ANEXA 1

                         CALENDARUL
    de desfãşurare a evaluãrii naţionale pentru elevii clasei a VIII-a,
                   în anul şcolar 2010-2011



    10 iunie 2011     Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
   13-15 iunie 2011   Înscrierea la Evaluarea Naţionalã
    20 iunie 2011     Limba şi literatura românã - probã scrisã
    21 iunie 2011     Limba şi literatura maternã - probã scrisã
    22 iunie 2011     Matematica - probã scrisã
    24 iunie 2011     Afişarea rezultatelor (pânã la ora 14)
    24 iunie 2011     Depunerea contestaţiilor (orele 14-18)
   25-26 iunie 2011   Rezolvarea contestaţiilor
    27 iunie 2011     Afişarea rezultatelor finale dupã contestaţii



   ANEXA 2

          METODOLOGIA DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A EVALUĂRII NAŢIONALE
             PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A, ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011

    I. DISPOZIŢII GENERALE

    ART. 1
    (1) Prezenta metodologie reglementeazã organizarea şi desfãşurarea Evaluãrii Naţionale care va fi susţinutã de elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011.
    (2) Evaluarea Naţionalã pentru elevii clasei a VIII-a este un examen naţional şi reprezintã modalitatea de evaluare externã sumativã a competenţelor dobândite pe parcursul învãţãmântului gimnazial.
    ART. 2
    (1) Evaluarea Naţionalã se desfãşoarã, anual, într-o singurã sesiune.
    (2) Atât candidaţii proveniţi din învãţãmântul de stat, cât şi cei din învãţãmântul particular au dreptul sã susţinã Evaluarea Naţionalã fãrã taxã.
    ART. 3
    În sensul prezentei metodologii, se definesc urmãtorii termeni:
    - asistent - cadru didactic de altã specialitate decât cea la care se susţine proba, cu atribuţii de supraveghere în sãlile în care se desfãşoarã proba scrisã;
    - borderou de evaluare - document-tip în care se înregistreazã, conform baremului de evaluare şi de notare, punctajul alocat fiecãrui rãspuns, defalcat unitar la nivel de disciplinã, în cadrul centrului zonal de evaluare;
    - catalogul Evaluãrii Naţionale - document informatizat, instituit la nivelul unitãţii de învãţãmânt, care cuprinde datele de identificare a elevilor şi notele obţinute de aceştia la Evaluarea Naţionalã şi care este utilizat la crearea bazei de date pentru admiterea absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a. Pentru oficializarea documentului, se realizeazã douã copii în formã tipãritã, semnate de preşedintele comisiei din centrul zonal de evaluare, de secretar şi de profesorii evaluatori;
    - centru de comunicare - unitate de învãţãmânt desemnatã de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti în vederea preluãrii şi a transmiterii variantelor de subiecte extrase pentru Evaluarea Naţionalã;
    - Evaluare Naţionalã - examen naţional organizat în anul şcolar 2010-2011, pentru elevii din clasa a VIII-a, constând în susţinerea unor probe scrise, fiecare cu durata de 120 de minute, care se desfãşoarã la datele prevãzute în Calendarul de desfãşurare a Evaluãrii Naţionale;
    - notã finalã - nota calculatã ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, fãrã rotunjire, a notelor acordate de profesorii evaluatori. Aceastã notã este cea care se va lua în calcul pentru media generalã la Evaluarea Naţionalã.
    - persoanã de contact - cadru didactic/cadru didactic auxiliar/altã categorie de salariaţi încadraţi cu norma de bazã pe un post/catedrã într-o unitate de învãţãmânt, cu studii de specialitate în domeniul informaticã/statisticã/ calculatoare etc. sau posesoare ale unor certificate recunoscute CISCO sau ECDL, desemnatã de inspectoratul şcolar general în vederea preluãrii/ transferului variantei de subiecte în centrul de comunicare;
    - profesor evaluator - cadru didactic desemnat pentru evaluarea probelor scrise, abilitat în domeniul evaluãrii, prin programul acreditat propus de CNCEÎP - "Dezvoltarea competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice", prin cursuri organizate de Casa Corpului Didactic sau de alte organisme abilitate în formare profesionalã sau având experienţã în evaluare;
    - responsabil cu activitatea de comunicaţii virtuale - informatician desemnat prin decizia inspectorului şcolar general care are în atribuţii gestionarea transferului de date şi de subiecte pentru Evaluarea Naţionalã la nivelul inspectoratului şcolar şi care acordã consultanţã şi sprijinã activitatea persoanelor de contact din centrele de comunicare.

    II. COORDONAREA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII EVALUĂRII NAŢIONALE

    ART. 4
    (1) Coordonarea pe plan naţional a organizãrii şi a desfãşurãrii Evaluãrii Naţionale este asiguratã de MECTS, prin Comisia Naţionalã de Organizare a Evaluãrii Naţionale care se constituie, la începutul anului şcolar, prin ordin al ministrului şi care funcţioneazã în cadrul MECTS.
    (2) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti de organizare a Evaluãrii Naţionale, numitã în continuare comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti.
    (3) În fiecare unitate de învãţãmânt în care sunt şcolarizaţi elevi în clasa a VIII-a, se constituie şi funcţioneazã o comisie responsabilã pentru organizarea şi desfãşurarea, la nivelul unitãţii de învãţãmânt, a Evaluãrii Naţionale, numitã în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonatã de cãtre un preşedinte. Elevii din mediul rural care provin din unitãţi de învãţãmânt cu mai puţin de 10 elevi la clasa a VIII-a, se arondeazã la şcolile coordonatoare.
    (4) Comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti poate decide organizarea probelor evaluãrii naţionale în centre de examen, la care se arondeazã mai multe unitãţi de învãţãmânt. În acest caz, prevederile referitoare la comisiile din unitãţile de învãţãmânt se aplicã pentru comisiile din centrele de examen, iar comisia judeţeanã va lua mãsurile care se impun pentru asigurarea transportului absolvenţilor clasei a VIII-a la centrele de examen situate în altã localitate.
    (5) Pentru evaluarea lucrãrilor scrise de la Evaluarea Naţionalã, se constituie centre zonale de evaluare, în care funcţioneazã comisii numite de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile din prezenta metodologie.
    (6) Coordonarea activitãţii în centrele de contestaţii este asiguratã de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti de contestaţii, numitã de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti de organizare a Evaluãrii Naţionale.
    ART. 5
    (1) Comisia Naţionalã de Organizare a Evaluãrii Naţionale, numitã în continuare Comisia Naţionalã, se compune din:
    - preşedinte - secretar de stat din MECTS, responsabil cu învãţãmântul preuniversitar;
    - vicepreşedinţi - directorul general al Direcţiei Generale Educaţie şi Învãţare pe Tot Parcursul Vieţii, directorul general al Direcţiei Generale Învãţãmânt în Limbile Minoritãţilor, Relaţia cu Parlamentul şi Partenerii Sociali, directorul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare;
    - secretar - un consilier din cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare;
    - 4-6 membri - directori, şefi de serviciu, inspectori generali din MECTS, consilieri din cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare.
    (2) Componenţa Comisiei Naţionale de Organizare a Evaluãrii Naţionale se aprobã prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, la începutul anului şcolar.
    ART. 6
    Comisia Naţionalã are urmãtoarele atribuţii:
    (1) publicã, la începutul anului şcolar, calendarul şi metodologia de organizare şi desfãşurare a Evaluãrii Naţionale, precum şi programele pentru Evaluarea Naţionalã;
    (2) organizeazã stagii de instruire pentru preşedinţii comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti;
    (3) stabileşte numãrul variantelor de subiecte pentru Evaluarea Naţionalã, din care se extrag, prin tragere la sorţi, subiectul de examen şi subiectul de rezervã;
    (4) decide, în cazuri justificate, folosirea subiectului de rezervã;
    (5) asigurã confidenţialitatea subiectelor din momentul efectiv al extragerii variantei pentru Evaluarea Naţionalã pânã în momentul în care aceasta devine publicã, prin completarea unui angajament în acest sens, depus la CNEE;
    (6) publicã pe site-ul oficial, dupã finalizarea fiecãrei probe scrise a Evaluãrii Naţionale, varianta de subiecte extrasã şi baremul de evaluare şi de notare pentru disciplina corespunzãtoare;
    (7) coordoneazã organizarea şi desfãşurarea Evaluãrii Naţionale la nivel naţional;
    (8) controleazã modul în care îşi desfãşoarã activitatea comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti, comisiile din unitãţile de învãţãmânt, comisiile din centrele zonale de evaluare şi comisiile de contestaţii;
    (9) poate decide evaluarea lucrãrilor dintr-un judeţ în altul;
    (10) decide reevaluarea unor lucrãri, în vederea monitorizãrii calitãţii evaluãrii lucrãrilor şi pentru stabilirea unor eventuale mãsuri, la nivel naţional sau judeţean. Reevaluarea nu conduce la modificarea rezultatelor obţinute iniţial de cãtre elev;
    (11) decide delegarea unor reprezentanţi ai Comisiei Naţionale, pentru monitorizarea tuturor activitãţilor din cadrul Evaluãrii Naţionale;
    (12) stabileşte modalitãţile de raportare de cãtre comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti şi de centralizare a datelor;
    (13) analizeazã desfãşurarea şi rezultatele Evaluãrii Naţionale, în baza rapoartelor transmise de comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti şi de cãtre delegaţii comisiei naţionale şi prezintã concluziile conducerii MECTS;
    (14) poate dispune începerea imediatã a procedurilor prevãzute de lege pentru cercetarea faptelor şi, dupã caz, pentru sancţionarea persoanelor care încalcã prevederile prezentei metodologii;
    (15) poate decide suspendarea, pe o perioadã de 1-5 ani, a dreptului de participare în comisiile de Evaluare Naţionalã din sesiunile urmãtoare a cadrelor didactice care nu şi-au îndeplinit în mod corespunzãtor atribuţiile în organizarea şi desfãşurarea examenului, atribuţii stabilite prin ordine, decizii şi/sau prin prezenta metodologie;
    (16) propune ministrului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului modificãri şi completãri la calendarul şi la metodologia de organizare şi desfãşurare a Evaluãrii Naţionale.
    ART. 7
    (1) Comisia Naţionalã poate delega reprezentanţi pe lângã comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti, pentru monitorizarea tuturor activitãţilor din cadrul Evaluãrii Naţionale.
    (2) Delegatul Comisiei Naţionale are urmãtoarele atribuţii:
    a) controleazã respectarea prezentei metodologii de cãtre comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti, de cãtre comisiile din unitãţile de învãţãmânt, de cãtre comisiile din centrele zonale de evaluare şi de cãtre comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti de contestaţii, inspecteazã unitãţile de învãţãmânt în care se organizeazã probe în cadrul Evaluãrii Naţionale şi centrele zonale de evaluare;
    b) îndrumã comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti în privinţa organizãrii şi desfãşurãrii Evaluãrii Naţionale;
    c) propune comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau Comisiei Naţionale schimbãri în componenţa comisiilor, atunci când constatã nerespectarea metodologiei sau disfuncţii în organizarea şi desfãşurarea examenului;
    d) în cazul în care constatã abateri ale persoanelor implicate în organizarea şi desfãşurarea Evaluãrii Naţionale, reprezentantul Comisiei Naţionale poate propune comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau Comisiei Naţionale mãsuri de sancţionare a cadrelor didactice în cauzã sau suspendarea posibilitãţii de a se organiza, în anul şcolar urmãtor, centru de examen în unitatea şcolarã respectivã;
    e) întocmeşte un raport pe care îl înainteazã Comisiei Naţionale.
    ART. 8
    (1) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti se compun din:
    - preşedinte - inspectorul şcolar general sau un inspector şcolar general adjunct;
    - 1-2 secretari - inspectori şcolari de specialitate, directori, informaticieni sau cadre didactice cu abilitãţi în operarea pe calculator;
    - membri - 1-3 inspectori şcolari pentru ariile curriculare din care fac parte disciplinele la care se susţine Evaluarea Naţionalã; în municipiul Bucureşti pot fi numiţi suplimentar 1-2 membri pentru fiecare sector;
    - responsabilul cu activitatea de comunicaţii virtuale - un informatician din cadrul inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
    (2) În judeţele în care se susţin probe în limbile minoritãţilor naţionale, din comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti face parte şi inspectorul care coordoneazã învãţãmântul cu predare în limbile minoritãţilor naţionale.
    (3) Componenţa nominalã a acestor comisii se aprobã prin decizia inspectorului şcolar general, cel mai târziu pânã la data de 15 octombrie.
    (4) În cazul în care nici inspectorul şcolar general şi nici un inspector şcolar general adjunct nu pot fi nominalizaţi în funcţia de preşedinte al comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, din motive obiective, inspectorul şcolar general nominalizeazã pentru funcţia menţionatã un inspector cu experienţã în organizarea examenelor naţionale, cu acordul Comisiei Naţionale.
    ART. 9
    Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au urmãtoarele atribuţii:
    (1) nominalizeazã unitãţile de învãţãmânt din mediul rural care sunt arondate altor unitãţi de învãţãmânt;
    (2) stabilesc centrele de comunicare;
    (3) transmit toate informaţiile necesare organizãrii Evaluãrii Naţionale în condiţii optime, cãtre unitãţile de învãţãmânt în care se organizeazã Evaluarea Naţionalã, cãtre centrele zonale de evaluare, precum şi cãtre unitãţile de învãţãmânt desemnate drept centre de comunicare;
    (4) rãspund de organizarea şi de desfãşurarea Evaluãrii Naţionale în condiţiile stabilite prin metodologie, pe tot teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti;
    (5) rãspund de soluţionarea problemelor de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfãşurarea Evaluãrii Naţionale;
    (6) coordoneazã dotarea şcolilor cu logistica necesarã pentru buna desfãşurare a Evaluãrii Naţionale - copiatoare în stare de funcţionare, care sã permitã multiplicarea subiectelor pentru fiecare elev, computer, telefon, fax, consumabile;
    (7) asigurã confecţionarea ştampilelor-tip pentru centrele zonale de evaluare pentru Evaluarea Naţionalã, cu urmãtorul conţinut: "Evaluare Naţionalã 2011-C.Z.E". Ştampilele vor fi rotunde, cu un diametru de 25 mm şi nu vor fi numerotate;
    (8) primesc de la unitãţile de învãţãmânt propunerile de cadre didactice care doresc sã participe în comisiile pentru Evaluarea Naţionalã, pânã la data de 15 aprilie;
    (9) propun Consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar componenţa comisiilor din unitãţile de învãţãmânt şi din centrele zonale de evaluare, respectând principiile competenţei în evaluare şi al compatibilitãţii;
    (10) numesc persoanele care fac parte din comisiile pentru Evaluarea Naţionalã, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de ore înainte de data stabilitã pentru Evaluarea Naţionalã;
    (11) deleagã inspectori şcolari de specialitate, reprezentanţi ai comisiei judeţene/ a municipiului Bucureşti, pentru monitorizarea tuturor activitãţilor din cadrul Evaluãrii Naţionale;
    (12) se adreseazã, în scris, direcţiilor judeţene de sãnãtate, pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare unitate şcolarã în perioada desfãşurãrii Evaluãrii Naţionale, precum şi consiliilor locale, operatorilor de energie electricã, operatorilor de cablu, operatorilor de telefonie etc., în scopul asigurãrii condiţiilor corespunzãtoare pentru desfãşurarea evaluãrii;
    (13) solicitã organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, de poliţie şi de jandarmerie, de la nivel judeţean, primãriilor, asigurarea prezenţei poliţiştilor din poliţia comunitarã sau a jandarmilor la sediul comisiei judeţene şi la centrele zonale de evaluare, pentru paza lucrãrilor scrise, pentru pãstrarea ordinii publice la unitãţile de învãţãmânt şi la centrele zonale de evaluare. Prezenţa acestora va fi solicitatã şi pentru transportul lucrãrilor scrise de la unitãţile de învãţãmânt la centrele zonale de evaluare, respectiv de la centrele zonale de evaluare la centrele de contestaţii şi invers;
    (14) transmit o notã scrisã de atenţionare cãtre furnizorii locali, care distribuie servicii Internet, astfel încât în zilele şi în intervalul orar destinat transmiterii variantei de subiecte pentru Evaluarea Naţionalã, sã fie evitate disfuncţionalitãţile tehnice;
    (15) asigurã o soluţie de rezervã, la nivelul centrului de comunicare, în cazul în care vor exista probleme tehnice sau speciale, conform planului pentru situaţii speciale, elaborat la nivelul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
    (16) verificã, în centrele de comunicare, prin inspectori sau prin reprezentanţi delegaţi, asigurarea soluţiei de rezervã pentru transfer/preluarea variantei de subiecte pentru Evaluarea Naţionalã - dial-up, în cazul în care vor exista probleme tehnice cu operatorul de Internet;
    (17) realizeazã instruirea preşedinţilor comisiilor din unitãţile de învãţãmânt şi din centrele zonale de evaluare cu privire la desfãşurarea Evaluãrii Naţionale, cu cel mult 48 de ore înaintea declanşãrii activitãţilor specifice fiecãrei comisii;
    (18) coordoneazã activitãţile de preluare şi de transmitere a subiectelor şi a baremelor pentru Evaluarea Naţionalã cãtre unitãţile de învãţãmânt;
    (19) asigurã confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi pânã în momentul terminãrii probei;
    (20) opereazã, în situaţii justificate, schimbãri ale membrilor comisiilor din unitãţile de învãţãmânt şi din centrele zonale de evaluare;
    (21) transmit Comisiei Naţionale, în cel mai scurt timp posibil, situaţiile speciale din ziua respectivã şi solicitã, în cazuri justificate, subiecte de rezervã;
    (22) sesizeazã imediat Comisiei Naţionale orice situaţie a cãrei rezolvare nu este prevãzutã în metodologie sau care depãşeşte atribuţiile specificate de metodologie pentru comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti;
    (23) transmit Comisiei Naţionale situaţii statistice, în conformitate cu modul de raportare şi termenele solicitate de cãtre aceasta;
    (24) preiau cataloagele electronice ale Evaluãrii Naţionale de la comisiile din unitãţile de învãţãmânt, pentru a constitui baza de date în vederea admiterii elevilor în ciclul inferior al liceului;
    (25) decid reevaluarea unor lucrãri, în vederea monitorizãrii calitãţii evaluãrii lucrãrilor şi pentru stabilirea unor eventuale mãsuri, la nivel naţional sau judeţean. Reevaluarea nu conduce la modificarea rezultatelor obţinute iniţial de cãtre candidatul în cauzã;
    (26) pot decide suspendarea, pe o perioadã de 1-5 ani, a dreptului de participare în comisiile de Evaluare Naţionalã din sesiunile urmãtoare a cadrelor didactice care nu şi-au îndeplinit în mod corespunzãtor atribuţiile în organizarea şi desfãşurarea examenului, atribuţii stabilite prin ordine, decizii, proceduri şi/sau prin prezenta metodologie;
    (27) elaboreazã şi transmit Comisiei Naţionale, în termen de 10 zile de la încheierea Evaluãrii Naţionale, rapoarte privind organizarea şi desfãşurarea acesteia.
    ART. 10
    (1) Comisiile din unitãţile de învãţãmânt se compun din:
    - preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unitãţii de învãţãmânt;
    - membri - 1-3 cadre didactice din unitatea de învãţãmânt. În situaţia în care, în unitatea de învãţãmânt, se susţin probe redactate într-o limbã a minoritãţilor, cel puţin unul din membrii comisiei trebuie sã fie bun cunoscãtor al limbii respective;
    - persoana de contact - responsabilã cu transferul variantelor de subiecte şi bareme, numai pentru acele unitãţi de învãţãmânt desemnate ca centre de comunicare;
    - asistenţi;
    (2) Persoana de contact este informaticianul unitãţii de învãţãmânt sau un alt cadru didactic cu competenţe avansate de utilizare a calculatorului.
    (3) Asistenţii sunt cadre didactice care nu au rude sau afini pânã la gradul al IVlea printre candidaţii care participã la respectiva sesiune a Evaluãrii Naţionale, provenind, de regulã, din unitatea de învãţãmânt.
    (4) În situaţii excepţionale, bine justificate, în care nu poate fi asiguratã supravegherea cu cadre didactice, pot fi nominalizate ca asistenţi persoane care îndeplinesc funcţii didactice auxiliare.
    ART. 11
    Comisiile din unitãţile de învãţãmânt au urmãtoarele atribuţii:
    (1) rãspund de organizarea şi desfãşurarea Evaluãrii Naţionale în unitatea de învãţãmânt, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii şi a celorlalte prevederi legale;
    (2) elaboreazã documentele necesare pentru înscrierea candidaţilor la Evaluarea Naţionalã şi pentru desfãşurarea probelor Evaluãrii Naţionale;
    (3) asigurã înscrierea candidaţilor la Evaluarea Naţionalã;
    (4) elaboreazã catalogul Evaluãrii Naţionale şi îl completeazã cu datele de identificare a unitãţii de învãţãmânt, cu numele, iniţiala tatãlui, prenumele elevilor, cu numele disciplinelor la care aceştia susţin probe;
    (5) asigurã condiţiile tehnice necesare procesului de transfer/preluare/ multiplicare a variantei de subiecte extrase, în cazul în care unitatea a fost desemnatã drept centru de comunicare;
    (6) asigurã numãrul optim de sãli în care se susţin probele, astfel încât elevii sã fie aşezaţi câte unul în bancã şi le pregãtesc pentru examen, în sensul prevãzut de prezenta metodologie;
    (7) repartizeazã candidaţii pe sãli, în ordine alfabeticã, şi afişeazã, pe uşa fiecãrei sãli, lista nominalã cu elevii, precum şi prevederile metodologiei care îi informeazã pe aceştia cã pãtrunderea în salã cu materiale ajutãtoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de fraudã atrag dupã sine eliminarea din salã şi acordarea notei 1(unu) la lucrarea respectivã;
    (8) asigurã existenţa, în numãr suficient, a copiatoarelor pentru multiplicarea variantei de subiecte;
    (9) asigurã, sub coordonarea preşedintelui comisiei judeţene, numãrul corespunzãtor al colilor tipizate şi consumabilelor necesare bunei desfãşurãri a Evaluãrii Naţionale;
    (10) realizeazã, sub semnãturã, instruirea asistenţilor cu privire la desfãşurarea Evaluãrii Naţionale;
    (11) stabilesc în fiecare dimineaţã, prin tragere la sorţi, repartizarea asistenţilor în sãli, ţinând cont cã aceeaşi asistenţi nu pot supraveghea, la probe diferite, aceeaşi clasã;
    (12) predau asistenţilor, în fiecare dimineaţã, fişa de atribuţii;
    (13) întocmesc borderoul de predare/primire în care semneazã elevii pentru a confirma numãrul de pagini ale lucrãrii elaborate;
    (14) asigurã confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi pânã în momentul terminãrii probei;
    (15) multiplicã varianta de subiecte într-un numãr egal cu numãrul elevilor şi asigurã distribuirea variantei de subiecte extrase, în plicuri sigilate, la fiecare clasã, în numãr egal cu numãrul elevilor din clasa respectivã;
    (16) aplicã ştampila şcolii peste colţul închis şi lipit al lucrãrii, fãrã a semna lucrarea, înainte de ieşirea primului elev din sala în care se susţine proba;
    (17) iau mãsuri pentru ca în spaţiile în care se desfãşoarã Evaluarea Naţionalã, sã nu pãtrundã persoane strãine, neautorizate de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti sau neprevãzute de prezenta metodologie;
    (18) primesc de la asistenţi, cu proces-verbal, lucrãrile de evaluat;
    (19) rãspund de asigurarea securitãţii şi a integritãţii lucrãrilor scrise, pe perioada în care ele se aflã în unitatea de învãţãmânt;
    (20) asigurã, prin preşedinte, însoţit de un membru al comisiei, transportul în deplinã siguranţã şi predarea, cu proces-verbal, la centrele zonale de evaluare, a lucrãrilor scrise şi a catalogului electronic, completat cu numele candidaţilor şi cu denumirea disciplinelor la care au susţinut probele;
    (21) primesc de la centrele zonale de evaluare, cu proces-verbal, prin preşedinte şi un membru al comisiei, catalogul electronic cu notele obţinute de candidaţi şi douã exemplare, în formã tipãritã, ştampilate şi semnate, ale catalogului electronic;
    (22) afişeazã notele obţinute la Evaluarea Naţionalã, în loc vizibil;
    (23) primesc eventualele contestaţii;
    (24) transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare cererile candidaţilor care contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã;
    (25) preiau, prin delegat, de la centrul zonal de evaluare, o copie a procesului-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii;
    (26) completeazã catalogul Evaluãrii Naţionale cu notele rezultate în urma reevaluãrii lucrãrilor ale cãror note au fost contestate;
    (27) afişeazã notele obţinute la lucrãri, în urma rezolvãrii contestaţiilor, în loc vizibil;
    (28) comunicã imediat comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti orice situaţie specialã sau încãlcare a prevederilor legale;
    (29) asigurã pãstrarea documentelor Evaluãrii Naţionale în arhiva unitãţii de învãţãmânt, timp de doi ani;
    (30) elaboreazã şi transmit comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de trei zile de la încheierea activitãţii în unitatea de învãţãmânt, rapoarte privind organizarea şi desfãşurarea Evaluãrii Naţionale.
    ART. 12
    (1) Comisiile din centrele zonale de evaluare se compun din:
    - preşedinte - un inspector, director sau cadru didactic cu spirit organizatoric şi experienţã în organizarea examenelor naţionale;
    - 1-2 secretari - cadre didactice cu abilitãţi în operarea pe calculator/informaticieni;
    - membri - 1-5 profesori, de regulã având gradul didactic I sau II, cu abilitãţi în operarea pe calculator;
    - profesori evaluatori pentru fiecare disciplinã de examen la care se desfãşoarã probe scrise.
    (2) În funcţie de numãrul de lucrãri, în centrul zonal de evaluare, pot fi propuşi mai mulţi secretari în comisie, de regulã câte un secretar la 1000 de lucrãri.
    (3) Numãrul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare, pe discipline, va fi stabilit în funcţie de numãrul lucrãrilor scrise care trebuie evaluate în centrul respectiv, prevãzând, de regulã, 100 de lucrãri pentru fiecare pereche de profesori evaluatori.
    (4) La centrele zonale de evaluare unde se evalueazã lucrãri elaborate în limbile minoritãţilor, cel puţin unul dintre membrii comisiei trebuie sã fie cunoscãtor al limbii respective.
    (5) Profesorii evaluatori sunt cadre didactice având ca specialitate una din disciplinele care se evalueazã în examen, care nu au rude sau afini pânã la gradul al IV-lea printre candidaţii care participã la respectiva sesiune a Evaluãrii Naţionale, selecţionaţi din alte unitãţi şcolare decât cele din care provin candidaţii arondaţi centrelor.
    ART. 13
    Comisia din centrul zonal de evaluare are urmãtoarele atribuţii:
    a) primeşte, în zilele în care se susţin probe scrise, cu proces-verbal semnat de preşedinte şi de secretar/un membru, lucrãrile scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învãţãmânt arondatã, spre a fi evaluate;
    b) asigurã securitatea şi integritatea lucrãrilor scrise, pe perioada în care acestea se aflã în centrul zonal de evaluare;
    c) asigurã o sesiune de instruire pentru evaluatori, pentru fiecare disciplinã la care se susţin probe, cu scopul de a asigura unitatea de aplicare a baremului de evaluare şi de notare;
    d) asigurã evaluarea lucrãrilor scrise, respectând baremul de evaluare şi notare, precum şi prevederile prezentei metodologii;
    e) înregistreazã, în catalogul electronic, notele la fiecare probã scrisã, pentru fiecare candidat arondat centrului;
    f) calculeazã mediile generale şi le înregistreazã în catalogul electronic;
    g) predã, prin preşedinte şi un secretar, cu proces-verbal, catalogul electronic şi douã exemplare din forma tipãritã a catalogului electronic completat, semnat de profesorii evaluatori şi ştampilat, cãtre delegaţii unitãţii de învãţãmânt;
    h) primeşte, de la delegaţii unitãţilor de învãţãmânt arondate centrului zonal de evaluare, cererile candidaţilor care contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã;
    i) transmite cãtre comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti de contestaţii, în deplinã siguranţã, lucrãrile scrise sigilate, ale cãror note iniţiale au fost contestate, în vederea reevaluãrii acestora;
    j) primeşte, de la comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti de contestaţii, lucrãrile scrise care au fost reevaluate şi o copie a procesului-verbal cuprinzând deciziile acesteia;
    k) transmite cãtre delegatul unitãţii de învãţãmânt o copie a procesului-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii;
    l) predã cu proces-verbal, prin preşedinte şi secretar, lucrãrile scrise, borderourile de evaluare originale şi celelalte documente de examen, cãtre directorul unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de evaluare.

    III. DISCIPLINELE LA CARE SE SUSŢINE EVALUAREA NAŢIONALĂ

    ART. 14
    Disciplinele la care se susţin probe pentru Evaluarea Naţionalã pentru elevii clasei a VIII-a sunt urmãtoarele:
    a) Limba şi literatura românã;
    b) Limba şi literatura maternã - pentru elevii aparţinând minoritãţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternã;
    c) Matematicã.

    IV. ELABORAREA SUBIECTELOR

    ART. 15
    (1) Subiectele pentru Evaluarea Naţionalã se elaboreazã în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, ţinând seama de urmãtoarele cerinţe:
    a) sã fie formulate clar, precis şi în strictã concordanţã cu programele pentru Evaluarea Naţionalã;
    b) sã aibã un nivel mediu de dificultate;
    c) sã permitã rezolvarea în 120 de minute.
    (2) Modalitatea de transmitere a subiectelor la unitãţile de învãţãmânt în care se desfãşoarã Evaluarea Naţionalã va fi reglementatã printr-o procedurã separatã.
    (3) Baremul de evaluare şi de notare pentru fiecare subiect se elaboreazã în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare şi se posteazã pe website-ul MECTS, dupã desfãşurarea probei.
    (4) Elevilor aparţinând minoritãţilor naţionale, care au urmat, conform legii, în limba maternã cursurile disciplinelor la care se susţin probe, li se asigurã subiectele de matematicã atât în limba în care au studiat cât şi în limba românã.
    (5) CNEE va posta pe website-ul dedicat, pânã la data de 1 noiembrie 2010, modele de subiecte şi bareme pentru Evaluarea Naţionalã la clasa a VIII-a.
    (6) Subiectele pentru Evaluarea Naţionalã se clasificã în categoria documentelor secret de serviciu, din momentul demarãrii acţiunii de elaborare a acestora şi pânã în momentul în care devin publice. Toate persoanele care au acces la subiectele pentru Evaluarea Naţionalã vor da o declaraţie în acest sens, în condiţiile legii.

    V. ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR

    ART. 16
    (1) La Evaluarea Naţionalã se pot înscrie absolvenţii clasei a VIII-a din seria curentã.
    (2) La Evaluarea Naţionalã se pot înscrie şi absolvenţi din seriile anterioare, care nu au participat în nici o sesiune la unul din examenele naţionale: examenul de capacitate, testele naţionale, tezele cu subiect unic sau evaluare naţionalã. Candidaţii din promoţiile de pânã în 1998 inclusiv nu participã la Evaluarea Naţionalã, întrucât pot solicita echivalarea examenului de capacitate, în conformitate cu ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4701/2000, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 37/2001, Partea I.
    (3) Elevii români care au studiat în strãinãtate se pot înscrie la Evaluarea Naţionalã numai dupã echivalarea studiilor şi promovarea examenelor de diferenţã stabilite de MECTS, prin Centrul Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor.
    (4) Înscrierea candidaţilor pentru Evaluarea Naţionalã se face la secretariatele unitãţilor de învãţãmânt pe care aceştia le-au absolvit, numai în perioada prevãzutã în calendarul examenului, dupã cum urmeazã:
    a) pentru candidaţii din seria curentã, înscrierea se face, în perioada prevãzutã de calendarul examenului, de cãtre secretarii unitãţilor de învãţãmânt, în conformitate cu evidenţele din şcoli;
    b) pentru candidaţii din anii precedenţi, înscrierea se face, în perioada prevãzutã de calendarul examenului, de cãtre secretariatul unitãţii de învãţãmânt pe care candidaţii au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceştia (certificat de naştere şi, dupã caz, de cãsãtorie, un act de identitate, foaia matricolã, adeverinţã din care sã reiasã anul absolvirii şi faptul cã nu a participat la examenele naţionale menţionate la alin. (2)).
    c) pentru candidaţii din seriile anterioare, în situaţia schimbãrii domiciliului în altã localitate, menţionatã ca atare în buletinul/cartea de identitate a candidatului sau a pãrintelui/tutorelui acestuia, candidaţii se pot înscrie pentru a susţine Evaluarea Naţionalã la o unitate de învãţãmânt, stabilitã de comisia judeţeanã din judeţul în care se aflã noul domiciliu al candidatului. În afara acestei situaţii, înscrierea în alt judeţ este permisã numai cu aprobarea Comisiei Naţionale, în urma unei cereri motivate şi însoţite de documente doveditoare, transmise la Direcţia Generalã Educaţie şi Învãţare pe Tot Parcursul Vieţii.

    VI. DESFĂŞURAREA EVALUĂRII NAŢIONALE

    ART. 17
    (1) Sãlile în care se susţine Evaluarea Naţionalã sunt, în prealabil, adaptate prin:
    a) amenajarea acestora, astfel încât elevii sã fie aşezaţi câte unul în bancã, în ordine alfabeticã, pe clase;
    b) eliminarea oricãror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi în elaborarea lucrãrilor scrise;
    c) afişarea pe uşa fiecãrei sãli a listei nominale cu elevii repartizaţi în sala respectivã şi a prevederilor metodologiei care îi informeazã pe aceştia cã pãtrunderea în salã cu materiale ajutãtoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de fraudã atrag dupã sine eliminarea din salã şi acordarea notei 1 (unu) la lucrarea respectivã;
    (2) Probele scrise pentru Evaluarea Naţionalã încep la ora 0900, moment în care se deschid plicurile sigilate care conţin varianta de subiecte multiplicatã, în fiecare salã în care se susţine examenul.
    (3) Accesul elevilor în sãli este permis, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei, respectiv pânã la ora 8.30, în fiecare zi în care se desfãşoarã probele scrise.
    (4) Supravegherea este asiguratã, pentru fiecare salã, de doi asistenţi, cadre didactice de altã specializare decât cea corespunzãtoare disciplinei la care se susţine proba.
    (5) Înaintea intrãrii în sãli, preşedintele comisiei din unitatea de învãţãmânt instruieşte asistenţii în legãturã cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile metodologiei de organizare şi desfãşurare a Evaluãrii Naţionale, cu informaţiile pe care trebuie sã le furnizeze elevilor aflaţi în sãli.
    (6) Asistenţii, care intrã în sãli dupã ce au fost instruiţi şi au semnat fişa de atribuţii, primesc din partea preşedintelui listele cu numele elevilor, procesul-verbal de predare-primire a lucrãrilor scrise, hârtie tipizatã pentru lucrãri şi hârtie ştampilatã pentru ciorne. Numãrul de coli tipizate şi numãrul de coli pentru ciorne, primite pentru fiecare salã de clasã, vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare asistent în parte şi de preşedintele comisiei.
    (7) Înainte de aducerea subiectelor în sãli, asistenţii vor explica elevilor modul de desfãşurare a Evaluãrii Naţionale şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizatã. De asemenea, elevii sunt informaţi cã se interzice pãtrunderea în salã cu orice fel de lucrãri: manuale, dicţionare, notiţe, însemnãri etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare şi li se aduc la cunoştinţã consecinţele nerespectãrii acestor prevederi.
    (8) Elevii se aşeazã câte unul în bancã, în ordine alfabeticã, conform listelor afişate. Fiecare elev primeşte o coalã de hârtie tipizatã, pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatãlui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate şi completeazã lizibil celelalte date de pe colţul ce urmeazã a fi lipit. Colţul colii tipizate este lipit, dupã distribuirea subiectelor în sãli, numai dupã ce asistenţii din sãli au verificat completarea corectã a tuturor datelor prevãzute şi dupã ce aceştia semneazã în interiorul porţiunii care urmeazã a fi sigilatã. Colţurile lucrãrilor sunt lipite numai dupã ce elevii au început sã scrie pe foaie rezolvarea subiectelor. Elevii primesc atâtea coli tipizate şi ciorne marcate cu ştampila şcolii câte le sunt necesare. Aceştia completeazã, pe fiecare dintre colile tipizate utilizate, datele personale, în colţul care urmeazã sã fie lipit. Pentru lipirea colţului lucrãrii se foloseşte lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante, pentru toţi elevii din unitatea de învãţãmânt.
    (9) Dupã primirea variantei de subiect extrase de Comisia Naţionalã, se multiplicã subiectele în numãr egal cu numãrul elevilor, urmând ca acestea sã fie distribuite în sãli. Comisia din unitatea de învãţãmânt ia toate mãsurile pentru a pregãti în mod corespunzãtor operaţia de multiplicare, astfel încât sã fie asigurat în cel mai scurt timp câte un subiect pentru fiecare elev.
    (10) Asistenţii primesc subiectele multiplicate şi secretizate, în plicuri, de la preşedinte sau un membru al comisiei şi le distribuie fiecãrui elev. La încheierea acestor operaţiuni, începe rezolvarea subiectelor de cãtre elevi. Durata fiecãrei probe scrise este de 120 de minute din momentul primirii subiectelor de cãtre fiecare elev.
    (11) Se interzice preşedintelui, membrilor comisiei, asistenţilor sau delegaţilor Comisiei Naţionale ori ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sã facã modificãri ale subiectelor sau ale baremelor de evaluare şi de notare, sã dea elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor sau sã le furnizeze acestora rezolvarea subiectelor.
    (12) Din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev nu mai poate intra în salã şi niciun elev nu poate pãrãsi sala, decât dacã predã lucrarea scrisã şi semneazã de predarea acesteia. Elevii care nu se aflã în salã în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susţine Evaluarea Naţionalã în sesiunea respectivã. În cazuri excepţionale, dacã un elev se simte rãu şi solicitã pãrãsirea temporarã a sãlii, el este însoţit de unul dintre asistenţi, pânã la înapoierea în sala de clasã. În aceastã situaţie, timpul alocat rezolvãrii subiectelor nu va fi prelungit.
    (13) Pentru elaborarea lucrãrii scrise, elevii folosesc numai cernealã sau pastã de culoare albastrã, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru proba de la disciplina "Matematicã", elevii pot sã utilizeze instrumente de desen. Se interzice folosirea, în timpul probelor, a mijloacelor de calcul. Se folosesc numai colile distribuite de cãtre asistenţi.
    (14) Elevii care doresc sã corecteze o greşealã taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontalã. În cazul în care unii elevi, din diferite motive - corectãri numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere - doresc sã-şi transcrie lucrarea, fãrã sã depãşeascã timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de cãtre asistenţi în procesul-verbal de predare-primire a lucrãrilor scrise. Colile folosite iniţial se anuleazã pe loc, menţionându-se pe ele "Anulat" şi se semneazã de cãtre cei doi asistenţi.
    (15) În timpul desfãşurãrii Evaluãrii Naţionale, asistenţii nu dau elevilor nicio indicaţie referitoare la rezolvarea subiectelor, nu discutã între ei şi nu rezolvã subiectele. De asemenea, nu permit nici unei alte persoane sã dea candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, sã furnizeze acestora materiale care conţin rezolvarea parţialã sau integralã a subiectelor sau sã încalce în vreun fel prevederile metodologiei. Unul dintre asistenţi stã în faţa clasei, celãlalt în spatele clasei şi nu au alte preocupãri în afarã de supraveghere.
    (16) Se interzice elevilor sã pãtrundã în clasã cu orice fel de lucrãri: manuale, dicţionare, notiţe, însemnãri etc., care pot fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice instrument electronic de calcul, de stocare de informaţii sau de comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de clasã duce la eliminarea elevului din clasã de cãtre preşedintele comisiei, indiferent dacã materialele interzise au fost folosite sau nu, şi la notarea cu nota 1 (unu) a lucrãrii elevului eliminat. Nerespectarea dispoziţiilor menţionate poate conduce, dupã caz, la sancţionarea asistenţilor.
    (17) În timpul desfãşurãrii Evaluãrii Naţionale, asistenţii rãspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasã, de respectarea de cãtre elevi a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Asistenţii au obligaţia sã verifice dacã elevii au pãtruns în salã cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea subiectelor şi sã ia mãsurile ce se impun. De asemenea, asistenţii nu permit elevilor sã comunice în niciun fel între ei sau cu exteriorul, sã schimbe între ei lucrãrile sau ciornele şi sesizeazã preşedintele comisiei asupra oricãrei încãlcãri a prezentei metodologii.
    (18) Eventualele fraude sau tentative de fraudã, alte nereguli în desfãşurarea Evaluãrii Naţionale, semnalate asistenţilor de cãtre elevi sau sesizate de membrii comisiei, de asistenţi sau de cãtre delegaţii Comisiei Naţionale ori ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei. Acesta este obligat sã verifice şi sã ia mãsurile ce se impun conform prezentei metodologii. Aceste situaţii sunt consemnate în procese-verbale, care se arhiveazã împreunã cu documentele comisiei. Comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti va fi informatã, imediat, despre orice situaţie specialã;
    (19) În situaţia în care, potrivit prevederilor prezentei metodologii, un elev este eliminat din salã pentru fraudã sau tentativã de fraudã, preşedintele marcheazã pe lucrare, cu cernealã sau pix roşu, "fraudã", pune nota 1 (unu) şi semneazã.
    (20) În timpul desfãşurãrii Evaluãrii Naţionale, în sãlile în care se desfãşoarã proba scrisã au voie sã intre numai:
    a) preşedintele şi membrii comisiei din unitatea de învãţãmânt;
    b) persoane delegate de cãtre Comisia Naţionalã sau de cãtre comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfãşurarea corectã a Evaluãrii Naţionale.
    (21) Dupã ce îşi încheie lucrãrile, elevii numeroteazã foile sub îndrumarea asistenţilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentã şi numãrul total de pagini, de exemplu sub forma 3/5, pentru pagina a treia, dacã elevul a scris în total cinci pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva rânduri, partea nescrisã fiind baratã de cãtre asistenţi. Dupã încheierea numerotãrii, elevii predau asistenţilor lucrãrile şi semneazã pentru confirmarea predãrii lucrãrii şi a numãrului de pagini.
    (22) La primirea lucrãrilor, asistenţii bareazã spaţiile nescrise, verificã numãrul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semneazã elevii, precum şi în rubrica prevãzutã pe prima paginã a lucrãrii.
    (23) La expirarea celor 120 de minute acordate, elevii predau lucrãrile în faza în care se aflã, fiind interzisã depãşirea timpului stabilit. Trei elevi rãmân în salã pânã la predarea ultimei lucrãri.
    (24) În cazul în care un candidat refuzã sã predea lucrarea scrisã, acest lucru se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenţi şi atrage dupã sine eliminarea candidatului din examen. Candidaţii aflaţi în aceastã situaţie nu vor fi notaţi la lucrarea respectivã, nu vor mai putea participa la probele urmãtoare, vor fi menţionaţi în lista finalã ca "eliminaţi" şi nu li se va încheia media la Evaluarea Naţionalã.
    (25) Ciornele şi lucrãrile anulate se strâng separat şi se pãstreazã în unitatea de învãţãmânt.
    (26) La finalizarea desfãşurãrii probei, asistenţii predau, sub semnãturã, lucrãrile scrise preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei. Aceştia verificã dacã numãrul lucrãrilor predate corespunde cu numãrul semnãturilor din procesul-verbal de predare a lucrãrilor scrise, dacã numãrul de pagini al fiecãrei lucrãri coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal şi dacã spaţiile nescrise au fost barate.
    ART. 18
    (1) Pe mãsurã ce se încheie susţinerea probelor scrise, toate lucrãrile scrise se transportã şi se predau, de cãtre preşedinte, însoţit de un membru al comisiei din unitatea de învãţãmânt, pe bazã de proces-verbal, preşedintelui şi secretarului din centrul zonal de evaluare.
    (2) Odatã cu lucrãrile de la prima probã scrisã, se predã la centrul zonal de evaluare şi catalogul electronic, completat cu datele personale ale candidaţilor.

    VII. EVALUAREA LUCRĂRILOR

    ART. 19
    (1) Preşedintele şi un secretar al comisiei din centrul zonal de evaluare primesc, pe bazã de proces-verbal, lucrãrile scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învãţãmânt arondatã, spre a fi evaluate.
    (2) Toate lucrãrile primite în centrul zonal de evaluare la aceeaşi disciplinã, sunt amestecate de cãtre preşedintele şi secretarul comisiei, apoi sunt grupate în pachete şi numerotate de la 1 la n. De regulã, pachetele cuprind câte 100 de lucrãri. Pachetele de lucrãri se introduc în dosare/plicuri, dupã ce pe fiecare lucrare s-a scris şi numãrul de ordine al dosarului/plicului.
    (3) Dosarele cu lucrãrile numerotate sunt predate de preşedinte sau de secretar, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori desemnaţi de preşedinte. Procesul-verbal conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrãri, disciplina de examen, numãrul lucrãrilor predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora.
    (4) Înainte de începerea corectãrii, preşedintele şi secretarul din centrul zonal de evaluare au obligaţia de a asigura, pentru fiecare disciplinã la care se organizeazã evaluarea, o sesiune de instruire pentru evaluatori. Scopul acestei instruiri este de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare şi de notare. Se interzic interpretãrile personale şi efectuarea de modificãri în baremul de evaluare şi de notare.
    (5) Evaluarea lucrãrilor scrise din fiecare pachet se efectueazã, pe baza baremului de evaluare şi de notare, în cadrul centrului zonal de evaluare, de doi profesori evaluatori, care lucreazã, în mod obligatoriu, în sãli separate, stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare salã se aflã cel puţin trei profesori evaluatori. Schimbarea lucrãrilor de la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în prezenţa preşedintelui sau a secretarului comisiei, menţionându-se datele de identificare ale evaluatorului: numele şi numerele lucrãrilor corectate.
    (6) Pe perioada evaluãrii au voie sã intre în sãli, în afara evaluatorilor înşişi, doar preşedintele şi secretarul comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti preşedintele şi secretarul centrului zonal de evaluare, reprezentanţii Comisiei Naţionale, persoane delegate de cãtre comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfãşurarea examenului.
    (7) Toate borderourile, însoţite de listele cu numerele lucrãrilor şi cu distribuţia acestora pe evaluatori se arhiveazã de cãtre preşedintele comisiei şi vor fi puse la dispoziţia Comisiei Naţionale pentru sondaje şi analize postexamen.
    (8) Lucrãrile se evalueazã şi se apreciazã de fiecare evaluator, separat, respectându-se baremele de evaluare şi de notare elaborate în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare. La evaluarea lucrãrilor scrise, profesorii evaluatori nu vor face sublinieri sau menţiuni pe acestea. Evaluarea pe baza baremului se înregistreazã în borderourile de evaluare, separat pentru fiecare evaluator.
    (9) Zilnic, dupã terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de lucrãri şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, se predau, cu proces-verbal asemãnãtor celui de la alin. (3), preşedintelui sau secretarului comisiei, pentru a fi pãstrate în dulapuri metalice, închise şi sigilate.
    (10) Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se pãstreazã în acelaşi regim cu lucrãrile scrise. Cheile şi sigiliul de la fişetele în care sunt depozitate lucrãrile scrise şi celelalte documente de examen vor fi pãstrate separat de cãtre preşedinte şi de unul dintre membrii comisiei.
    ART. 20
    (1) Evaluarea lucrãrilor se face cu respectarea strictã a baremului unic de evaluare şi de notare, pe baza unui punctaj pe scara 1-100, acordându-se 90 de puncte pentru rãspunsurile corecte şi complete şi 10 puncte din oficiu. Dupã evaluare, fiecare profesor stabileşte nota prin împãrţirea la 10 a punctajului obţinut de elev, fãrã rotunjire, şi o trece pe lucrare.
    (2) În cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, se calculeazã şi se trece pe lucrare nota finalã, calculatã ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, fãrã rotunjire, a notelor acordate de cei doi profesori evaluatori. Aceastã notã este cea care se va lua în calcul pentru media de admitere în clasa a IX-a.
    (3) În cazul în care diferenţa între notele acordate de cãtre cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectatã de alţi doi profesori evaluatori, stabiliţi de preşedintele comisiei, iar nota acordatã de aceştia, va fi nota finalã.
    (4) Nota finalã se trece pe lucrare şi se semneazã de preşedintele comisiei din centrul zonal de evaluare.
    ART. 21
    (1) Dupã ce toate lucrãrile scrise la o disciplinã au fost evaluate şi notate, acestea se deschid, în prezenţa preşedintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare şi a profesorilor evaluatori, iar notele finale se înregistreazã imediat în catalogul electronic.
    (2) Comisia din centrul zonal de evaluare calculeazã pentru fiecare candidat media generalã la evaluarea naţionalã, ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, fãrã rotunjire, din notele obţinute la probe.
    (3) Catalogul electronic, în formã tipãritã, se predã de la centrul zonal de evaluare la unitatea de învãţãmânt. Predarea-primirea se face între preşedinţi şi membrii comisiilor. Forma tipãritã a catalogului electronic complet, în douã exemplare, cu notele de la probele scrise şi cu media generalã, ştampilat şi semnat de profesorii evaluatori, la rubrica prevãzutã în acest scop, şi de preşedintele şi secretarul comisiei din centrul zonal de evaluare, se predã, cu proces-verbal, preşedintelui şi celui de-al doilea delegat al comisiei din unitatea de învãţãmânt.
    (4) Comisia din unitatea de învãţãmânt comunicã, prin afişare la sediul unitãţii de învãţãmânt, rezultatele examenului.

    VIII. REZOLVAREA CONTESTAŢIILOR

    ART. 22
    1) Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistreazã la unitatea de învãţãmânt, în perioada prevãzutã de calendarul Evaluãrii Naţionale.
    (2) Preşedintele comisiei din unitatea de învãţãmânt, împreunã cu un membru al comisiei, primesc contestaţiile şi le înregistreazã.
    (3) Cererile prin care se contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã, însoţite de un borderou în care se precizeazã numele candidaţilor şi disciplina/disciplinele pentru care este depusã contestaţia se înainteazã comisiei din centrul zonal de evaluare, de cãtre un delegat al comisiei din unitatea de învãţãmânt.
    (4) Dupã centralizarea, în centrele zonale de evaluare, a cererilor prin care se contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã, lucrãrile ale cãror note iniţiale au fost contestate se secretizeazã. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusã la dispoziţie de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti.
    (5) Lucrãrile se înainteazã, prin delegat, comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii, singura în mãsurã sã acorde o nouã notã lucrãrii. Totodatã, se transmite un borderou în care se menţioneazã proba de examen, numãrul de ordine al lucrãrilor şi numãrul de pagini pentru fiecare lucrare contestatã.
    ART. 23
    (1) Comisia din centrul de contestaţii judeţean/al municipiului Bucureşti se compune din:
    - preşedinte - inspector, director sau cadru didactic cu experienţã în organizarea examenelor;
    - membri - 1-3 inspectori, directori sau cadre didactice;
    - profesori evaluatori - cadre didactice de specialitate, câte douã pentru aproximativ 100 de lucrãri.
    (2) Componenţa comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii se stabileşte prin decizie a inspectorului şcolar general.
    (3) Comisia din centrul de contestaţii judeţean/al municipiului Bucureşti are urmãtoarele atribuţii:
    a) primeşte, prin proces-verbal semnat de preşedinte şi de un secretar al comisiei din centrul zonal de evaluare, lucrãrile scrise aduse de delegaţii acesteia, spre a fi reevaluate;
    b) rãspunde de securitatea lucrãrilor scrise, pe perioada în care acestea se aflã în centrul de contestaţii;
    c) reevalueazã lucrãrile scrise, respectând baremul de evaluare şi de notare şi prevederile prezentei metodologii;
    d) înregistreazã, pe lucrãri şi în procesul-verbal, notele acordate pentru fiecare lucrare contestatã;
    e) predã, prin preşedinte şi un membru, lucrãrile scrise reevaluate, în conformitate cu procesele-verbale de predare-primire menţionate la punctul a) şi o copie a procesului-verbal, delegaţilor comisiei din centrul zonal de evaluare.
    ART. 24
    (1) Comisiile de contestaţii judeţene/a municipiul Bucureşti reevalueazã lucrãrile primite şi acordã note lucrãrilor contestate, conform baremelor de evaluare pentru probele scrise.
    (2) Procedura de evaluare a lucrãrilor în centrul judeţean de contestaţii va respecta prevederile Art. 19.
    (3) Dupã terminarea evaluãrii şi deschiderea lucrãrilor, preşedintele comisiei de contestaţii analizeazã notele acordate dupã reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care se constatã diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniţialã şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea lucrãrilor respective de cãtre o altã comisie, formatã din profesori cu experienţã, alţii decât cei care au evaluat iniţial lucrãrile în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face dupã o nouã secretizare a lucrãrilor, respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi de notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordatã de a treia comisie este nota care va fi acordatã de comisia de contestaţii.
    (4) Hotãrârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii se consemneazã într-un proces-verbal care se semneazã de cãtre membrii comisiei şi de preşedinte.
    (5) Lucrãrile scrise se restituie centrelor zonale de evaluare, împreunã cu o copie de pe procesul-verbal. O copie a procesului verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii este predatã de comisia din centrul zonal de evaluare delegatului fiecãrei unitãţi de învãţãmânt care a înaintat cereri de reevaluare a lucrãrilor scrise. Borderourile de evaluare de la comisia de contestaţii şi procesul-verbal se pãstreazã la sediul inspectoratului şcolar respectiv timp de doi ani.
    (6) Pentru lucrãrile care au primit iniţial o notã finalã mai micã decât 9,50, nota definitivã a lucrãrii este cea acordatã de comisia de contestaţii, dacã între nota iniţialã şi nota obţinutã la reevaluare este o diferenţã de cel puţin 0,50 puncte. Dacã diferenţa dintre cele douã note este mai micã de 0,50 puncte, nota definitivã a lucrãrii este nota iniţialã, acordatã în centrul zonal de evaluare.
    (7) Pentru lucrãrile care au primit iniţial o notã finalã cel puţin egalã cu 9,50, nota definitivã este nota acordatã de comisia de contestaţii, în urma reevaluãrii.
    (8) Nota definitivã, acordatã în conformitate cu alin. (6) şi (7), nu mai poate fi modificatã şi reprezintã nota obţinutã de candidat la proba respectivã.
    (9) Comisiile din unitãţile de învãţãmânt opereazã în catalogul electronic şi în cele douã exemplare tipãrite ale acestuia schimbãrile care se impun dupã aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculeazã, dupã caz, mediile generale ale candidaţilor şi rectificã în mod corespunzãtor rezultatul examenului.
    (10) Rezultatele la contestaţii se comunicã celor în drept prin afişare la avizierul unitãţii de învãţãmânt, conform calendarului.

    IX. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

    ART. 25
    (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a Evaluãrii Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011, este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate.
    (2) Încãlcarea, de cãtre cadrele didactice, a normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare-învãţare, didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învãţãmânt, implicat în desfãşurarea Evaluãrii Naţionale rãspunde disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce îi revin, precum şi pentru încãlcarea normelor de comportare care dãuneazã interesului învãţãmântului şi prestigiului instituţiei.
    (3) Dacã, într-o unitate de învãţãmânt, se constatã nereguli grave în organizarea şi desfãşurarea Evaluãrii Naţionale, Comisia Naţionalã sau comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti pot decide suspendarea pentru 1-5 ani a organizãrii de examene naţionale în acea unitate de învãţãmânt.
    ART. 26
    (1) Cadrele didactice care comit fapte cu caracter infracţional, legate de organizarea şi desfãşurarea Evaluãrii Naţionale, cum ar fi furnizarea soluţiilor subiectelor cãtre candidaţi, înlocuiri de lucrãri, falsificãri de lucrãri, care permit sau favorizeazã fraudarea probei sau care au manifestãri care atestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sunt sancţionate în conformitate cu prevederile legale. Dupã caz, Comisia Naţionalã sau comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti sesizeazã în scris organele de cercetare penalã.
    (2) Prevederile alineatului (1) se aplicã şi persoanelor care au contribuit la elaborarea sau transmiterea subiectelor/baremelor de evaluare şi de notare pentru Evaluarea Naţionalã şi au întreprins acţiuni care au constat în divulgarea parţialã sau integralã a subiectelor/baremelor de evaluare şi de notare.
    (3) În cazul în care se constatã diferenţe mai mari de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între notele acordate iniţial şi notele obţinute la contestaţii sau la reevaluãrile stabilite prin prezenta metodologie, inspectoratele şcolare analizeazã situaţia, pentru a stabili cauzele şi eventualii vinovaţi pentru aceste situaţii. În cazuri justificate, se va declanşa procedura de cercetare disciplinarã, pentru sancţionarea vinovaţilor.
    (4) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
    (5) Comisia naţionalã, respectiv comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti pot decide ca persoanelor care încalcã prevederile prezentei metodologii sã li se interzicã dreptul de a participa, în sesiunile ulterioare, la comisiile organizate pentru evaluãrile naţionale sau la alte examene naţionale.
    ART. 27
    În vederea respectãrii prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii Evaluãrii Naţionale, preşedinţii comisiilor vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale şi cã, în cazul constatãrii unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, ştie cã se vor lua mãsuri de sancţionare, care pot merge pânã la excluderea din învãţãmânt, în funcţie de gravitatea abaterii, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic şi ale art. 292, din Codul penal.

    X. DISPOZIŢII FINALE

    ART. 28
    (1) Lucrãrile scrise, borderourile originale de la Evaluarea Naţionalã şi documentele întocmite în centrul zonal de evaluare pentru buna desfãşurare a examenului se pãstreazã în arhiva unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de evaluare, pe o perioadã de doi ani.
    (2) Documentele întocmite în unitatea de învãţãmânt pentru organizarea şi desfãşurarea Evaluãrii Naţionale se pãstreazã în arhiva unitãţii de învãţãmânt, timp de doi ani.
    (3) Cele douã exemplare ale tipãrite ale catalogului se pãstreazã permanent în arhiva unitãţii de învãţãmânt.
    ART. 29
    (1) Elevii surprinşi având asupra lor manuale, dicţionare, notiţe, însemnãri, alte materiale sau instrumente care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinşi copiind în timpul desfãşurãrii Evaluãrii Naţionale, comunicând cu ceilalţi elevi sau comiţând alte fapte menite sã le favorizeze rezolvarea subiectelor, primesc nota 1 (unu) la lucrarea respectivã; tentativa de fraudã se pedepseşte în acelaşi mod.
    (2) În situaţia în care frauda este doveditã dupã evaluarea lucrãrii, nota obţinutã prin fraudã se anuleazã şi se înlocuieşte cu nota 1 (unu).
    (3) Orice abatere comisã de elevi şi doveditã cu probe, se sancţioneazã conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar.
    ART. 30
    (1). Se interzice cu desãvârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau bãneşti de la elevi, de la pãrinţii acestora sau de la orice persoanã care are rude în rândul elevilor, fonduri care au ca destinaţie asigurarea meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din unitãţile de învãţãmânt sau din centrele zonale de evaluare.
    (2) Conducerile unitãţilor de învãţãmânt vor lua toate mãsurile pentru informarea cadrelor didactice, a elevilor şi a pãrinţilor referitor la prevederile menţionate la alin. (1) şi pentru a nu permite încãlcarea acestora.
    ART. 31
    (1) Comisia din unitatea de învãţãmânt asigurã condiţii de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor în funcţie de particularitãţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.
    (2) Exemple de asemenea adaptãri sunt:
    a) asigurarea posibilitãţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille la elevii nevãzãtori, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficienţe de auz (inclusiv posibilitatea asigurãrii, dupã caz, a unui interpret autorizat);
    b) mãrirea cu cel mult o orã a timpului destinat efectuãrii lucrãrii scrise de cãtre elevii cu deficienţe motorii sau neuro-motorii, care îi împiedicã sã scrie normal, sau de cãtre cei cu deficienţe vizuale grave;
    c) asigurarea scrisului cu caractere mãrite la elevii ambliopi;
    d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor corespunzãtoare subiectelor afişate/prezentate vizual;
    e) realizarea lucrãrii pentru Evaluarea Naţionalã prin dictarea conţinutului acesteia, de cãtre elevul cu deficienţe, cãtre un profesor asistent, de altã specialitate decât cea la care se desfãşoarã proba respectivã. Se interzice profesorului asistent sã corecteze sau sã intervinã în dictarea realizatã de elev.
    (3) Elevii cu deficienţe din unitãţile de învãţãmânt pot beneficia, dupã caz, de prevederile punctului anterior, în baza certificatului de încadrare în gradul de handicap sau a unei adeverinţe medicale.
    (4) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti pot aproba şi alte proceduri de susţinere a probelor Evaluãrii Naţionale pentru elevii cu deficienţe, la propunerea comisiilor din unitãţile de învãţãmânt, cu informarea Comisiei Naţionale.
    (5) În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizaţi la pat, temporar sau definitiv, pentru cei şcolarizaţi la domiciliu, precum şi pentru cei care suferã de boli contagioase, comisiile judeţene pot aproba susţinerea probelor Evaluãrii Naţionale la locul imobilizãrii, simultan cu toţi elevii din ţarã. Aprobarea se obţine pe baza documentului medical care atestã imposibilitatea deplasãrii sau a susţinerii probei în colectivitate şi se comunicã, în scris, Comisiei Naţionale.
    ART. 32
    (1) Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în şcolile de masã, precum şi cei din învãţãmântul special, care parcurg curriculumul şcolii de masã, susţin Evaluarea Naţionalã.
    (2) Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în şcolile de masã, precum şi cei din învãţãmântul special, care parcurg curriculumul specific învãţãmântului special sau care beneficiazã de adaptãri curriculare, în baza planurilor de intervenţie personalizatã, susţin Evaluarea Naţionalã numai la solicitarea scrisã a pãrinţilor sau a întreţinãtorilor legali.
    ART. 33
    (1) La organizarea şi desfãşurarea Evaluãrii Naţionale pot participa, la cerere, numai în calitate de observatori, fãrã a avea dreptul de a interveni, reprezentanţi ai asociaţiilor de pãrinţi sau ai unor organizaţii nonguvernamentale care au activitate relevantã în domeniul educaţiei.
    (2) Înscrierea reprezentanţilor societãţii civile ca observatori, conform punctului precedent, se face pânã la data de 1 iunie 2011, la comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti.
    (3) Participarea acestora la activitãţile din unitãţile de învãţãmânt în care se desfãşoarã probele Evaluãrii Naţionale se face în urma aprobãrii comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pe baza unei adeverinţe eliberate de preşedintele acesteia. Într-o unitate de învãţãmânt nu pot fi mai mult de doi observatori.
    (4) Preşedintele comisiei le solicitã observatorilor completarea unei declaraţii, pe propria rãspundere, prin care aceştia respectã legislaţia în vigoare, prevederile prezentei metodologii şi procedurile stabilite de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti pentru accesul observatorilor în spaţiile în care se desfãşoarã Evaluarea Naţionalã.
    (5) Încãlcarea de cãtre observatori a prevederilor prezentei metodologii sau a altor prevederi care reglementeazã buna organizare şi desfãşurare şi corectitudinea examenului, conduce la eliminarea din unitatea de învãţãmânt a observatorului respectiv şi la retragerea aprobãrii de a fi admis ca observator la Evaluarea Naţionalã.
    ART. 34
    (1) Comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti decide reevaluarea, prin sondaj, a unui numãr de lucrãri relevant statistic, urmãrindu-se astfel corectitudinea respectãrii baremelor de evaluare şi de notare.
    (2) Comisia Naţionalã poate decide reevaluarea, prin sondaj, a unui numãr de lucrãri urmãrindu-se astfel corectitudinea respectãrii baremelor de evaluare şi de notare.
    (3) Notele obţinute de elevi la Evaluarea Naţionalã nu se modificã în urma acestor reevaluãri.
    (4) Pe baza raportului privind rezultatul acestor reevaluãri, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti ia mãsuri conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii.
    ART. 35
    (1) Inspectoratele şcolare analizeazã rezultatele Evaluãrii Naţionale, comparã aceste rezultate cu rezultatele şcolare ale elevilor, pe parcursul anilor de studiu, şi prezintã public un raport referitor la rezultatele analizei efectuate.
    (2) Raportul va fi însoţit de un plan de acţiune, care include mãsurile de monitorizare, control şi remediere luate pentru ameliorarea situaţiei, acolo unde acest lucru se impune.
    (3) Unitãţile de învãţãmânt care obţin rezultate necorespunzãtoare la Evaluarea Naţionalã vor fi monitorizate constant de inspectoratul şcolar, care le va sprijini pentru creşterea calitãţii educaţiei.
    ART. 36
    Conducerile unitãţilor de învãţãmânt aduc la cunoştinţa persoanelor interesate prevederile prezentei metodologii prin urmãtoarele categorii de activitãţi:
    a) afişarea la avizierul şcolii;
    b) prezentarea în cadrul consiliului profesoral;
    c) prezentarea în colectivele de elevi ai clasei a VIII-a;
    d) organizarea unor întâlniri cu pãrinţii elevilor de clasa a VIII-a, în vederea informãrii acestora;
    e) alte activitãţi menite a aduce la cunoştinţa celor interesaţi prevederile referitoare la Evaluarea Naţionalã.

    ANEXA 3

                          PROGRAMA
             PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

                  EVALUAREA NAŢIONALĂ
             PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
                       2011

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    Limba şi literatura românã are, în cadrul evaluãrii naţionale de la finalul clasei a VIII-a, statut de disciplinã obligatorie.
    Prezenta programã pentru evaluarea naţionalã de la finalul clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura românã vizeazã evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisã/de utilizare corectã şi adecvatã a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele pentru evaluarea naţionalã vor evalua atât competenţele specifice şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare actualizate pentru clasa a VIII-a (aprobatã prin ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii şi inovãrii cu nr. 5097/din 09.09.2009), cât şi conţinuturile din programele şcolare actualizate pentru clasele a V-a - a VII-a, ce sunt valorificate în clasa a VIII-a.
    Prin evaluarea naţionalã la limba şi literatura românã, în evaluarea unitãţilor de conţinut care privesc domeniul limba românã (Elemente de construcţie a comunicãrii), se are în vedere viziunea comunicativ-pragmaticã, abordarea funcţionalã şi aplicativã a elementelor de construcţie a comunicãrii, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectã şi adecvatã în propria exprimare scrisã. Sarcinile de lucru vizeazã exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.
    În evaluarea unitãţilor de conţinut ale domeniului lecturã, sarcinile de lucru implicã cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trãsãturi generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de cãtre elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumarã a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentatã a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trãsãturilor unui obiect într-o descriere/într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logicã a unor dialoguri etc.)
    Pentru competenţele de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activitãţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a progresului elevilor.

    II. COMPETENŢE GENERALE, COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

    Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizeazã receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolarã pentru clasa a VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectã şi adecvatã a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a V-a - a VIII-a.

    1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse




       Competenţe specifice                            Conţinuturi asociate

1.1. dovedirea înţelegerii unui text     - idei principale, idei secundare; ordinea logicã şi
     literar sau nonliterar, pornind       cronologicã a ideilor/a întâmplãrilor dintr-un
     de la cerinţe date                    text;
                                         - moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);
                                         - structuri în textele epice (logica acţiunii, timp,
                                           spaţiu, modalitãţi de caracterizare a personajelor,
                                           relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa
                                           dintre forma graficã a poeziei şi ideea transmisã
                                           de aceasta, eul liric);
                                         - subiectul operei literare, momentele subiectului;
                                         - procedee de expresivitate artisticã în textele
                                           studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria,
                                           repetiţia foneticã/aliteraţia, metafora, hiperbola,
                                           epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteza);
                                         - sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte
                                           într-un context dat;
                                         - elemente de versificaţie (mãsura, rima, piciorul
                                           metric, ritmul, versul, strofa);
                                         - trãsãturile specifice genului epic şi liric, în opere
                                           literare studiate sau în texte la prima vedere;
                                         - trãsãturi ale speciilor literare: schiţa, basmul
                                           (popular/cult), pastelul, fabula, nuvela în opere
                                           literare studiate;
                                         - texte literare (populare şi culte - aparţinând
                                           diverselor genuri şi specii studiate); texte
                                           nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/de
                                           revistã, anunţul, ştirea);

1.2. sesizarea corectitudinii şi a       - arhaisme, regionalisme şi neologisme în texte
     valorii expresive a                   date; cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin
     categoriilor morfosintactice, a       conversiune;
     mijloacelor de îmbogãţire a         - categorii semantice studiate: sinonime, antonime,
    vocabularului şi a categoriilor        omonime, cuvinte polisemantice; construcţii
    semantice studiate, a                  pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte
     ortografiei şi punctuaţiei            diferite;
                                         - mijloacele interne de îmbogãţire a vocabularului
                                           (derivarea, compunerea, schimbarea valorii
                                           gramaticale), familia de cuvinte; mijloacele
                                           externe de îmbogãţire a vocabularului;
                                         - ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a
                                           vocalelor în hiat;
                                         - despãrţirea cuvintelor în silabe;
                                         - valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic,
                                           lexical şi morfosintactic) într-un text dat;
                                           elemente de limbã şi de stil în textul literar;
                                           figurile de stil, versificaţia;
                                         - categorii morfologice specifice pãrţilor de vorbire
                                           (conform programelor şcolare pentru clasele a Va
                                           - a VIII-a): pãrţile de vorbire flexibile (verbul,
                                           substantivul/articolul, pronumele, numeralul,
                                           adjectivul) şi neflexibile (adverbul, prepoziţia,
                                           conjuncţia, interjecţia); relaţii şi funcţii sintactice;
                                           elemente de sintaxã a propoziţiei şi a frazei
                                          (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de
                                           propoziţii - regente şi subordonatele indicate de
                                           programa şcolarã; relaţii sintactice; topicã şi
                                           punctuaţie; valori stilistice ale folosirii acestora
                                           în textul dat);
                                         - elemente de sintaxã a propoziţiei şi a frazei
                                          (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de
                                           propoziţii - regente şi subordonatele indicate de
                                           programa şcolarã; relaţii sintactice; topicã şi
                                           punctuaţie; valori stilistice ale folosirii
                                           acestora în textul dat);
 1.3 identificarea valorilor etice şi    - elemente etice şi culturale în texte literare şi
    culturale într-un text, cu             nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţã de
    exprimarea impresiilor şi              acestea;
    preferinţelor



    2. Utilizarea corectã şi adecvatã a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse



       Competenţe specifice                             Conţinuturi asociate

2.1 redactarea diverselor texte, cu      - elemente de redactare a unor compuneri
    scopuri şi destinaţii diverse,         scurte pe o anumitã temã/urmãrind un plan
    adaptându-le la situaţia de            dat sau conceput de elev; pãrţile componente
   comunicare concretã                     ale unei compuneri; organizarea planului unei
                                           compuneri pe o temã datã; structurarea
                                           detaliilor în jurul ideii principale;
                                           dispunerea în paginã a diverselor texte;
                                           scrierea îngrijitã, lizibilã şi corectã;
                                         - redactarea unor texte reflexive şi imaginative
                                           (compuneri care presupun exprimarea
                                           propriilor sentimente cu ocazia unui
                                           eveniment personal, social sau cultural;
                                           evidenţierea unor trãsãturi ale unui obiect -
                                           peisaj, persoanã - într-o descriere/într-un
                                           portret;
                                         - redactarea unor scurte naraţiuni; continuarea
                                           unor dialoguri; redactarea unor compuneri
                                           având ca suport texte literare studiate sau la
                                           prima vedere - rezumat, caracterizare de
                                           personaj;
                                         - motivarea apartenenţei unui text studiat la o
                                           specie literarã sau la un gen literar: epic/liric;
                                         - prezentarea unui punct de vedere asupra unor
                                           secvenţe din texte la prima vedere, pe baza
                                           unor cerinţe date (de exemplu: elemente de
                                           structurã a operei literare, figurile de stil
                                           studiate, elemente de versificaţie etc.) sau prin
                                           exprimarea argumentatã a opiniei personale
                                           privind structura textului, semnificaţia titlului,
                                           procedeele de expresivitate artisticã învãţate
                                           şi semnificaţiile mesajului din fragmentul dat;
                                         - exprimarea argumentatã a unui punct de
                                           vedere privind un text studiat sau textul la
                                           prima vedere; aprecieri personale referitoare
                                           la fragmente din textele studiate (moduri de
                                           expunere, figuri de stil, personaje etc.);


2.2 utilizarea în redactarea unui        - elemente de lexic studiate în clasele V - VIII;
    text propriu a cunoştinţelor         - aplicarea adecvatã a cunoştinţelor de
    de lexic şi de morfo-sintaxã,          morfosintaxã în exprimarea scrisã corectã;
    folosind adecvat semnele             - folosirea corectã a semnelor de punctuaţie la nivelul
    ortografice şi de punctuaţie           propoziţiei şi al frazei (coordonare, subordonare,
                                           incidenţã);
                                         - enunţul, fraza, pãrţi de propoziţie şi propoziţii
                                           studiate (predicatul şi propoziţia subordonatã
                                           predicativã, subiectul şi propoziţia subordonatã
                                           subiectivã; atributul şi propoziţia subordonatã
                                           atributivã; complementul direct şi propoziţia
                                           subordonatã completivã directã; complementul
                                           indirect şi propoziţia subordonatã completivã
                                           indirectã; complementele circumstanţiale şi
                                           propoziţiile subordonate circumstanţiale
                                           corespunzãtoare (de loc, de timp, de mod, de cauzã,
                                           de scop); dezvoltarea şi contragerea.



    NOTĂ: Comparativ cu programa şcolarã în vigoare pentru clasa a VIII-a, nu constituie conţinuturi obligatorii pentru evaluarea naţionalã: speciile literare: romanul, balada; genul dramatic; propoziţia subordonatã circumstanţialã condiţionalã; propoziţia subordonatã circumstanţialã concesivã; propoziţia subordonatã circumstanţialã consecutivã.


                                      PROGRAMA
                 PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

                               EVALUAREA NAŢIONALĂ
                           PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
                                     2011

    I. Semester

    1. Literatur
     1. Personliche Meinung aussern und begrunden;
     2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:
       a. die Nacherzahlung
       b. die Inhaltsangabe;
     3. Texte aufgrund von Fragen erschliessen;
     4. Texte fortsetzen oder umformen;
     5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;
     6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen
     7. Anderung der Erzahlperspektive;
     8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade
     9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation.

    2. Sprachbetrachtung
     1. Bereicherung des Wortschatzes:
       a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,
       b. das Wortfeld,
       c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;
     2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern:
        Subjekt, Pradikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;
     3. Identifikation und Bestimmen von Nebensatzen:
        Subjekt-, Pradikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;
     4. Form der Nebensatze:
        a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;
        b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz
     5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensatze und umgekehrt.

    II. Semester

    1. Literatur
     1. Personliche Meinung aussern und begrunden;
     2. Wiedergabe des Inhalts eines epischen Textes:
        a. Nacherzahlung,
        b. Inhaltsangabe;
     3. Texte aufgrund von Fragen erschliessen;
     4. Texte fortsetzen oder umformen;
     5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;
     6. Charakterisierung einer Gestalt aus einer Kurzgeschichte;
     7. Anderung der Erzahlperspektive;
     8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Kurzgeschichte;
     9. Verfassen eines Tagebucheintrags;
     10. Verfassen eines personlichen Briefes.
    2. Sprachbetrachtung
       Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:
       a. das Substantiv (mit Schwerpunkt: Deklination, Pronomen und Praposition);
       b. das Adjektiv (Steigerung);
       c. das Verb (mit Schwerpunkt: Hilfsverben, Modalverben, Aktiv-Passiv, Konjunktiv, Zeitformen).


                         PROGRAMA
        PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

           EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
                             2011


    I. KOMPETENCIAK
    1. A szovegolvasas
    - a reszek es a szovegegesz jelentesenek megragadasa
    - az irodalmi es nem irodalmi kommunikacios helyzet jellemzoinek megragadasa, tudatositasa es megkulonboztetese
    - az irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa a szovegszervezodesben
    - az irodalmi muvek ertekviszonyainak, hangnemenek megragadasa
    - a szoveg adott szempontok szerinti ertelmezese es ertekelese
    2. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas)
    - kulonbozo szovegtipusok/szovegmufajok alkotasa
    - a szoveg megszerkesztese, tagolasa
    - a nyelvi-nyelvtani ismeretek alkalmazasa
    - a nyelvi-stilisztikai ismeretek alkalmazasa
    - tudatos helyesiras
    - szemelyesseg a szovegalkotasban

    II. TARTALMAK
    1. Irodalomolvasas
    Irodalmi formak es kodok
    - Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia, hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.
    - Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak, idomertekes verseles, verslabak, hexameter, pentameter, disztichon.
    - Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk, nepballada, muballada, anekdota, regeny.
    - Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: dal, leiro koltemeny; koltoi level, epigramma, oda, himnusz.
    - Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai es az epikai muvekben.
    - Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.
    - Hangnemek: unnepelyes, patetikus, szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.
    2. A logikus es celszero nyelvhasznalat: kozlesformak
       Az ertekezo fogalmazas szerkesztese. Irodalmi muvek egyeni ertelmezese irasban.
       Maganlevel. Meghivo. Hivatalos level: kerveny. Monolog. Leiras. Jellemzes. Hirdetes.
    3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.
       A szo.
    - A szavak jelentese (ismetles).
    - A szo szerkezete (ismetles).
    - A szofajok (ismetles).
      A mondat.
      Az egyszero mondat es elemzese (ismetles).
    Az osszetett mondat. Az alarendelo mondatok (alanyi, allitmanyi, jelzos, targyas, hatarozoi mellekmondat). A mellerendelo mondatok. Az osszetett mondat kozpontozasa. Az osszetett mondat elemzese.


                              PROGRAMA
          PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

                        EVALUAREA NAŢIONALĂ
                  PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
                              2011


    I. NOTĂ DE PREZENTARE

    Actualele programe şcolare au fost elaborate din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curricularã centrat pe obiective - elaborat şi implementat în sistemul românesc de învãţãmânt la mijlocul anilor '90 - la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curricularã este determinatã, pe de o parte, de nevoia de a se realiza actualizarea formatului şi unitatea concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învãţãmânt primar, gimnazial şi liceal şi, pe de altã parte, acest demers asigurã racordarea la dezvoltãrile curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învãţãrii.
    Studiul Limbii şi literaturii rromani la clasele gimnaziale se continuã cu achiziţii progresive din partea elevilor privind lexicul modern al limbii rromani, dar şi cu activitãţi ce ţin de conştientizarea, cunoaşterea şi însuşirea diferenţelor lexicale şi fonetice dintre un dialect sau altul (ursãresc, cãldãrãresc, carpatic şi spoitoresc), cu raportare continuã la limba rromani comunã şi la grafia oficialã a acesteia. Aprofundarea cunoştinţelor ce ţin de spiritualitatea rromã, cunoaşterea zestrei folclorice literare reprezentative, de scrierile literare culte adecvate vârstei elevilor constituie, totodatã, deziderate esenţiale ale studierii Limbii şi literaturii rromani la nivelul ciclului gimnazial.
    Studiul Limbii şi literaturii rromani în învãţãmântul gimnazial îşi propune formarea unei personalitãţi cu o culturã comunicaţionalã şi literarã de bazã, capabilã sã comunice cu semenii, sã înţeleagã lumea, sã-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacitãţile, sã fie sensibil la frumosul creat de naturã şi la cel creat de om.
    Pornind de la importanţa competenţelor pentru viaţa activã într-o societate, a cunoaşterii specifice secolului XXI, prezentul document prezintã programele şcolare de Limba şi literatura rromani pentru clasele a V-a - a VIII-a, pe baza modelului de proiectare curricularã centrat pe competenţe, care vizeazã înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional.
    Programele şcolare de Limba şi literatura rromani din învãţãmântul gimnazial propun un model comunicativ-funcţional, la nivelul studierii Limbii şi literaturii rromani. Acest model presupune dezvoltarea progresivã a competenţelor de receptare şi exprimare oralã, respectiv de receptare a mesajului scris şi exprimare scrisã.
    Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmeazã sã fie formate pânã la finele şcolaritãţii obligatorii, de care are nevoie fiecare tânãr pentru împlinirea şi dezvoltarea personalã, pentru cetãţenia activã, pentru incluziune socialã şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizeazã la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizeazã atât unele domenii "academice", cât şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.
    Opţiunea pentru un curriculum centrat pe competenţe, atitudini şi valori are în vedere accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalitãţii elevului şi focalizarea pe achiziţiile finale ale învãţãrii.
    Contribuţia disciplinei Limbii şi literaturii rromani la formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie europene este nuanţatã şi diversificatã, incluzând atât contribuţia directã, prin susţinerea formãrii şi dezvoltãrii anumitor competenţe-cheie, cât şi contribuţia indirectã/ sensibilizarea cu privire la alte competenţe-cheie. Disciplina Limba şi literatura rromani contribuie la formarea progresivã a competenţelor-cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi.

    II. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
    1. Receptarea mesajului oral


┌─────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│        Competenţe specifice         │                  Conţinuturi                  │
├───┬─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│1.1│identificarea componenţelor      │- înţelegerea textului integral sau fragmentar,│
│   │logice ale unui mesaj audiat,    │  studiat sau la prima vedere; Comentarea unor │
│   │rostit cu vitezã normalã         │  secvenţe din operele studiate;               │
│   │                                 │- mijloace de comunicare în societatea modernã.│
├───┼─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│1.2│deducerea atitudinii vorbitorului│- organizarea formalã a mesajului dialogat:    │
│   │în cadrul mesajului audiat       │  elemente verbale şi nonverbale, regulile     │
│   │                                 │  dialogului.                                  │
├───┼─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│1.3│recunoaşterea punctelor de       │- practicarea raţionalã a limbii: tipuri de    │
│   │vedere/poziţiile exprimate de    │  comunicare;                                  │
│   │vorbitori într-un text audiat    │- comunicarea oralã.                           │
└───┴─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘



    2. Exprimarea oralã


┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│         Competenţe specifice         │                 Conţinuturi                  │
├───┬──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│2.1│explicarea activitãţii, a         │- adolescentul despre sine                    │
│   │întâmplãrilor şi a evenimentelor  │                                              │
│   │din universul imediat             │                                              │
├───┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│2.2│adaptarea formei mesajului la     │- acte de vorbire                             │
│   │intenţia de comunicare            │                                              │
├───┼──────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│2.3│exprimarea în mod clar şi         │- şcoala: clasa, activitãţi în cadrul şcolii, │
│   │argumentat a unui punct de        │relaţia elev-profesor                         │
│   │vedere pe teme familiare          │                                              │
└───┴──────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘



    3. Receptarea mesajului scris


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│         Competenţe specifice         │                  Conţinuturi                  │
├───┬──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│3.1│recunoaşterea legãturii logice    │- exerciţii de formulare de întrebãri şi       │
│   │între secvenţele unui text citit  │  rãspunsuri;                                  │
├───┼──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│3.2│identificarea relaţiilor dintre   │- noţiuni de sintaxã; discursul;               │
│   │diferitele elemente constitutive  │- substantivul, verbul, pronumele, adjectivul, │
│   │ale propoziţiei şi ale frazei     │  numeralul, adverbul, conjuncţia, interjecţia,│
│   │                                  │  prepoziţia;                                  │
│   │                                  │- sintaxa în propoziţie şi în frazã.           │
├───┼──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│3.3│extragerea informaţiilor          │- desprinderea informaţiilor relevante dintr-un│
│   │relevante din diferite surse      │  text                                         │
│   │pentru o anumitã cerinţã          │                                               │
├───┼──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│3.4│identificarea concluziei într-un  │- exerciţii de reperare şi de analizã          │
│   │text argumentativ                 │  argumentativã a structurii unei relatãri.    │
└───┴──────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘



    4. Exprimarea scrisã


┌──────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│         Competenţe specifice         │                  Conţinuturi                   │
├───┬──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1│exprimarea în scris a opiniilor   │- oameni şi locuri:                             │
│   │asupra unor teme din universul    │                                                │
│   │apropiat                          │                                                │
├───┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.2│realizarea de redactãri variate pe│- Lexicul                                       │
│   │diverse teme de interes           │- Cuvintele moştenite şi cuvintele împrumutate  │
│   │                                  │- Limba literarã, limba popularã, limba vorbitã,│
│   │                                  │limba scrisã.                                   │
├───┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.3│redactarea unui text funcţional   │- completare de text lacunar;                   │
│   │mai amplu (cerere, raport) dupã   │- dezvoltarea unui plan de activitate;          │
│   │un model oferit în formulã        │                                                │
├───┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.4│construirea planului unei         │- activitate de redactare pornind de la un      │
│   │compuneri                         │model, imagine;                                 │
├───┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.5│verificarea validitãţii planului  │- exerciţii de analizã a compunerilor.          │
│   │compunerii redactat prin          │                                                │
│   │alcãtuirea compunerii respective  │                                                │
└───┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    5. Reprezentãri culturale şi a interesului pentru studiul limbii rromani şi al tradiţiei rrome


┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│         Competenţe specifice         │                   Conţinuturi                   │
├───┬──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│5.1│manifestarea de interes pentru    │- vizionãri de casete video;                     │
│   │descoperirea unor realizãri în    │                                                 │
│   │domeniul artei                    │                                                 │
├───┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│5.2│raportarea la elementele de       │- stabilirea de corelaţii, rezolvarea punctelor  │
│   │culturã şi civilizaţie descoperite│  comune şi/sau a diferenţelor, discuţii în grup.│
│   │prin studiul limbii rromani,      │                                                 │
│   │sesizând asemãnãri şi deosebiri   │                                                 │
│   │între civilizaţia tradiţionalã şi │                                                 │
│   │cea actualã                       │                                                 │
└───┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘



                       PROGRAMA
        PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

                  EVALUAREA NAŢIONALĂ
              PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
                       2011

    I. Sadrzaj programa: Srpski jezik

    1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o;
    2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;
    3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;
    4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.
    Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:
    - raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;
    - njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
    - morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
    - motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;
    - odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;
    - postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.

    II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira
    5. razred: Starac prevario divov; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola od B. Nusia;
    6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrica; Geografija od B.Nusica;
    7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica;
    8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L.Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andria.
    Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:
    - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;
    - pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;
    - raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;
    - elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
    - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.

    Literatura:
    Knjizevna lektira i gramatika za 5.razred.
    Knjizevna lektira i gramatika za 6.razred.
    Knjizevna lektira i gramatika za 7.razred.
    Knjizevna lektira i gramatika za 8.razred.


                          PROGRAMA
       PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

                   EVALUAREA NAŢIONALĂ
              PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
                           2011

    SLOVENSKY JAZYK

    A. HLASKOSLOVIE
    Hlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.

    B. NAUKA O SLOVE
    Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd').

    C. MORFOLOGIA
    Slovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).

    D. SYNTAX
    Jednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.
    Poziadavky:
    - spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov,
    - aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,
    - uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,
    - morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,
    - tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,
    - urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami,
    - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
    - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia.


    LITERARNE LANKY
    1. rocnik: Pel'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (Ludo Ondrejov) Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), akanka (Ludmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vlci.
    2. rocnik: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - d'udova balada, Ved'kou lyzicou (Martin Kukucin).
    3. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrl' Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P.O.Hviezdoslav).
    4. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky - zmatky (J.G.Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).

    POJMY Z LITERARNEJ TEORIE
    Literarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema. Poviedka, crta, novela, roman.
    L'udova slovesnost', rozpravka, piese↕.
    Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.
    Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog.
    Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).

    SLOHOVE CVIENIA
    Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.
    Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.
    Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.
    Poziadavky:
    - urobit' rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu,
    - interpretovat' zname basnicke prostriedky,
    - identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),
    - identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,
    - suvislo vyjadrit' svoje myslienky,
    - identifikovat' strukturu literarneho diela.

    STUDIJNA LITERATURA
    Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5 8. rocniku.


                            PROGRAMA
      PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

                      EVALUAREA NAŢIONALĂ
                 PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
                          2011
--------------
    NOTĂ(CTCE)
    *) Programa pentru disciplina limba si literatura ucraineanã se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 657 din 23 septembrie 2010 (a se vedea imaginea asociatã).



                          PROGRAMA
               PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

                     EVALUAREA NAŢIONALĂ
                PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
                           2011

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    Pentru anul şcolar 2010/2011, în cadrul Evaluãrii Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, matematica are statut de disciplinã obligatorie.
    Testul la matematicã este o probã scrisã cu durata de 2 ore.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
    1. Utilizarea noţiunii de numãr real şi a relaţiilor dintre mulţimile de numere studiate
    2. Identificarea proprietãţilor operaţiilor cu numere reale
    3. Aplicarea operaţiilor cu numere reale în calcule variate
    4. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, procentelor, proporţiilor
    5. Identificarea unor probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii, rezolvarea acestora şi interpretarea rezultatului obţinut
    6. Aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logicã şi de teoria mulţimilor
    7. Utilizarea elementelor de calcul algebric
    8. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale sau calculul probabilitãţilor
    9. Aplicarea teoriei specifice funcţiei de forma f : R -> R, f(x) = ax + b, a, b aparţine R
    10. Utilizarea proprietãţilor figurilor geometrice şi a corpurilor geometrice în probleme de demonstraţie şi de calcul
    11. Reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice şi a unor corpuri geometrice utilizând instrumente geometrice
    12. Transpunerea în limbaj matematic a enunţului unei situaţii-problemã
    13. Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unei probleme practice cu referire la figurile geometrice şi la unitãţile de mãsurã
    14. Investigarea valorii de adevãr a unor enunţuri şi construirea unor generalizãri
    15. Redactarea coerentã şi completã a soluţiei unei probleme

    III. CONŢINUTURI

    ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ

    Mulţimi
    Mulţimi: relaţii (apartenenţã, egalitate, incluziune); submulţime; operaţii cu mulţimi (reuniunea, intersecţia, diferenţa, produsul cartezian). Mulţimi finite, mulţimi infinite.
    Mulţimile: N, Z, Q, R, R\Q, N inclus Z inclus Q inclus R.
    Scrierea numerelor naturale în baza zece.
    Propoziţii adevãrate şi propoziţii false.
    Împãrţirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiţie, divizor, multiplu; proprietãţi ale relaţiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime şi numere compuse; numere pare şi numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui numãr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun.
    Divizibilitatea în Z: definiţie, divizor, multiplu.
    Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentãri echivalente ale fracţiilor; fracţii ireductibile.
    Scrierea unui numãr raţional sub formã de fracţie ordinarã sau fracţie zecimalã.
    Reprezentarea pe axã a numerelor reale. Compararea şi ordonarea numerelor reale.
    Valoarea absolutã (modulul), partea întreagã şi partea fracţionarã a unui numãr real. Opusul şi inversul unui numãr real. Rotunjirea şi aproximarea unui numãr real.
    Intervale în R: definiţie, reprezentare pe axã.
    Rãdãcina pãtratã a unui numãr natural pãtrat perfect; algoritmul de extragere a rãdãcinii pãtrate dintr-un numãr natural; scrierea unui numãr real pozitiv ca radical din pãtratul sãu.
    Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Raţionalizarea numitorului de forma a radical[b], a ± radical [b] cu a aparţine Z*, b aparţine N. Operaţii cu numere reale: adunarea, scãderea, înmulţirea, împãrţirea, ridicarea la putere cu exponent numãr întreg. Ordinea efectuãrii operaţiilor şi folosirea parantezelor. Factorul comun.
    Media aritmeticã a unor numere raţionale pozitive. Media geometricã a douã numere reale pozitive.
    Rapoarte şi proporţii: raport; proprietatea fundamentalã a proporţiilor; proporţii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; mãrimi direct proporţionale şi mãrimi invers proporţionale; regula de trei simplã.
    Procente: p% dintr-un numãr real; aflarea unui numãr raţional când cunoaştem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.
    Calculul probabilitãţii de realizare a unui eveniment.

    Calcul algebric
    Calcul cu numere reprezentate prin litere: adunare, scãdere, înmulţire, împãrţire, ridicarea la putere cu exponent numãr întreg.
    Formulele de calcul prescurtat:
    (a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2
    (a + b) (a - b) = a^2 - b^2
    (a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2bc + 2ac
    Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor şi metode combinate.
    Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu rapoarte (adunare, scãdere, înmulţire, împãrţire, ridicare la putere cu exponent numãr întreg).

    Funcţii
    Noţiunea de funcţie.
    Funcţii definite pe mulţimi finite exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcţii, reprezentarea geometricã a graficului.
    Funcţii de tipul f: A -> R, f(x) = ax + b, a, b aparţine R, unde A = R sau o mulţime finitã; reprezentarea geometricã a graficului funcţiei/; interpretare geometricã.

    Ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii
    Rezolvarea în R a ecuaţiilor de forma ax + b = 0, a aparţine R*, b aparţine R. Ecuaţii echivalente.
    Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuaţii de forma:



    ┌
    │ a(1)x + b(1)y = c(1)
    ┤                     ,  a(1), a(2), b(1), b(2), c(1), c(2) aparţin R.
    │ a(2)x + b(2)y = c(2)
    └




    Rezolvarea în M a inecuaţiilor de forma ax + b <= 0 (<, >=, >), a aparţine R*, b aparţine R.
    Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvã cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii. Utilizarea metodelor aritmeticã sau algebricã pentru rezolvarea unor probleme.


                   GEOMETRIE

    Mãsurare şi mãsuri
    Figuri şi corpuri geometrice:
    1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptã, unghiul
    - poziţii relative, clasificare; convenţii de desen şi de notaţii
    - paralelism şi perpendicularitate în plan şi în spaţiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a douã drepte în spaţiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendicularã pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; plane paralele; distanţa dintre douã plane paralele;
    - teorema celor trei perpendiculare; distanţa de la un punct la o dreaptã;
    - proiecţia ortogonalã a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;
    - unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segment;
    - unghiul diedru; unghiul plan corespunzãtor unui unghi diedru; mãsura unghiului a douã plane; plane perpendiculare;
    - simetria faţã de un punct în plan; simetria faţã de o dreaptã în plan.
    - calculul unor distanţe şi mãsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor studiate.
    2. Triunghiul
    - perimetrul şi aria;
    - suma mãsurilor unghiurilor unui triunghi;
    - unghi exterior unui triunghi;
    - linii importante în triunghi şi concurenţa lor;
    - linia mijlocie în triunghi;
    - triunghiul isoscel şi triunghiul echilateral - proprietãţi;
    - criteriile de congruenţã a triunghiurilor;
    - triunghiul dreptunghic - teorema înãlţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora şi reciproca ei; sinusul, cosinusul, tangenta, cotangenta; rezolvarea triunghiului dreptunghic;
    - teorema lui Thales şi reciproca ei;
    - teorema fundamentalã a asemãnãrii;
    - triunghiuri asemenea - criteriile de asemãnare a triunghiurilor.
    3. Patrulaterul convex
    - perimetrul şi aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pãtratul, trapezul);
    - suma mãsurilor unghiurilor unui patrulater convex;
    - paralelogramul - proprietãţi referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;
    - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pãtrat) - proprietãţi;
    - trapezul; linia mijlocie în trapez;
    - trapeze particulare (isoscel şi dreptunghic) - proprietãţi.
    4. Cercul
    - centru, razã, diametru, disc;
    - unghi la centru;
    - coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea arcelor cuprinse între douã coarde paralele; proprietatea coardelor egal depãrtate de centru);
    - unghi înscris în cerc; mãsura unghiului înscris în cerc;
    - lungimea cercului; aria discului;
    - calculul elementelor(laturã, apotemã, perimetru, arie) în poligoane regulate: triunghi echilateral, pãtrat.
    5. Corpuri geometrice
    Paralelipipedul dreptunghic, cubul; prisma dreaptã cu baza triunghi echilateral, pãtrat sau dreptunghi; piramida triunghiularã regulatã, tetraedrul regulat, piramida patrulaterã regulatã:
    - reprezentarea lor prin desen; convenţii de desen şi de notaţii;
    - descrierea elementelor lor (vârfuri, muchii, feţe laterale, baze, diagonale, înãlţimi);
    - desfãşurãri;
    - aria lateralã, aria totalã, volumul.

    NOTĂ: Programa pentru evaluarea naţionalã 2011 la disciplina matematicã este realizatã în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru evaluarea naţionalã din anul 2011 pentru elevii clasei a VIII-a se elaboreazã în baza prevederilor prezentei programe.

             ----




Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tinereturlui si Sportului, ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016