Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 4.747 din 16 octombrie 2001 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar
Ministrul educaţiei şi cercetãrii, în temeiul prevederilor <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, cu modificãrile ulterioare, emite urmãtorul ordin:
ART. 1 Se aproba Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 3 Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.232 din 19 august 1999 . ART. 4 Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi inspectoratele şcolare judeţene, precum şi conducerile unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul educaţiei şi cercetãrii, Ecaterina Andronescu
ANEXA 1
REGULAMENT de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar, denumit în continuare regulament, cuprinde norme privind organizarea şi funcţionarea unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar de stat şi particular, în conformitate cu <>Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi cu <>Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 2 Respectarea regulamentului este obligatorie pentru inspectorii din Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, din inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru directori, personalul didactic de predare şi instruire practica, personalul didactic auxiliar şi nedidactic, elevi şi pãrinţi care vin în contact cu unitatea de învãţãmânt. ART. 3 În România cetãţenii au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învãţãmânt, indiferent de condiţia socialã şi materialã, de sex, de rasa, de naţionalitate, de apartenenţa politica sau religioasã, fãrã restrictii care ar putea constitui o discriminare sau segregare. ART. 4 Statul coordoneazã şi sprijinã organizarea şi funcţionarea unitãţilor de învãţãmânt de pe teritoriul tarii. Sprijinul acordat de stat nu afecteazã, în limitele legii, independenta institutionala în organizarea şi desfãşurarea activitãţilor unitãţilor de învãţãmânt. ART. 5 Activitatea de instruire şi educaţie din cadrul unitãţilor de învãţãmânt se desfãşoarã potrivit principiilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ale Convenţiei cu privire la drepturile copilului şi potrivit actelor normative generale şi speciale. ART. 6 (1) Unitãţile de învãţãmânt sunt organizate şi funcţioneazã în baza legislaţiei generale şi speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, a prezentului regulament, a deciziilor inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti şi a regulamentului de ordine interioarã al fiecãrei unitãţi. (2) Regulamentul de ordine interioarã, elaborat împreunã cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale din unitatea de învãţãmânt, cuprinde numai prevederi specifice condiţiilor concrete de desfãşurare a activitãţii în concordanta cu dispoziţiile legale în vigoare. Acesta este aprobat prin hotãrâre a consiliului profesoral la care participa şi personalul auxiliar şi nedidactic. Dupã aprobare regulamentul trebuie respectat de tot personalul unitãţii de învãţãmânt, de elevi şi de pãrinţi/tutori. ART. 7 Învãţãmântul preuniversitar se organizeazã, potrivit legii, dupã caz, în urmãtoarele forme de învãţãmânt: zi, seral, cu frecventa redusã şi la distanta. ART. 8 Înfiinţarea şi desfiinţarea unitãţilor de învãţãmânt, tipurile şi nivelurile de organizare a activitãţii de instruire şi educare sunt reglementate de <>Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 9 În incinta unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar sunt interzise, potrivit legii, crearea şi funcţionarea oricãror formaţiuni politice, desfãşurarea activitãţilor de propaganda politica şi prozelitism religios, orice forma de activitate care incalca normele generale de moralitate şi care pun în pericol sãnãtatea fizica sau psihicã a elevilor, precum şi a personalului didactic şi nedidactic. ART. 10 (1) Anul şcolar începe la data de 1 septembrie şi se încheie la data de 31 august din anul calendaristic urmãtor. (2) Structura anului de învãţãmânt, respectiv perioadele de desfãşurare a cursurilor, vacantelor şi sesiunilor de examene se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii, cu consultarea federaţiilor reprezentative la nivel de ramura - învãţãmânt. (3) În situaţii obiective, ca de exemplu: epidemii, calamitati naturale etc., cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioada determinata. (4) Suspendarea cursurilor şcolare se poate face, dupã caz: a) la nivelul unitãţii de învãţãmânt, la cererea directorului, cu consultarea sindicatelor şi cu aprobarea inspectorului şcolar general; b) la nivelul grupurilor de unitãţi din acelaşi judeţ şi din municipiul Bucureşti, la cererea inspectorului şcolar general, cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii; c) la nivel regional sau naţional, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii. (5) Suspendarea cursurilor este urmatã de mãsuri privind parcurgerea integrala a programei şcolare pana la sfârşitul semestrului, respectiv al anului şcolar. Aceste mãsuri vor fi stabilite prin decizia directorului unitãţii/unitãţilor de învãţãmânt. ART. 11 Pentru învãţãmântul seral, cu frecventa redusã şi pentru învãţãmântul la distanta structura anului de învãţãmânt, efectivele colectivelor de elevi şi modalitãţile de evaluare sunt aceleaşi cu cele din învãţãmântul de zi, cu adaptarile specifice.
CAP. 2 Organizarea unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar
ART. 12 Reţeaua unitãţilor de învãţãmânt care organizeazã cursuri de zi, serale, cu frecventa redusã şi la distanta, precum şi planurile de şcolarizare se aproba potrivit <>Legii nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Unitãţile de învãţãmânt primar şi gimnazial sunt obligate sa scolarizeze elevii care au domiciliul pe strazile arondate unitãţii de învãţãmânt respective, în urma unei solicitãri scrise, în limita planului de şcolarizare şi a efectivelor maxime pe clasa, stabilite de lege. ART. 13 (1) În învãţãmântul preuniversitar formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu conform <>art. 158 din Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Activitatea de învãţãmânt pe grupe de studiu se reglementeazã prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii. (2) Studiul disciplinelor de specialitate din învãţãmântul de arta şi sportiv se realizeazã pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. (3) Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii poate stabili prin reglementãri specifice şi alte discipline de învãţãmânt la care predarea se face pe grupe sau individual. ART. 14 (1) La înscrierea în învãţãmântul gimnazial, liceal şi profesional, continuitatea studiului limbilor moderne se asigura în funcţie de oferta educaţionalã a unitãţii de învãţãmânt. (2) La înscrierea în învãţãmântul liceal şi profesional, pentru a evita împãrţirea excesiva a elevilor în grupe de studiu al unor limbi moderne, directorul unitãţii de învãţãmânt poate interveni, cu acordul pãrinţilor şi al elevilor, pentru inversarea ordinii de studiere a celor doua limbi sau chiar pentru schimbarea lor. ART. 15 (1) În învãţãmântul liceal, în cadrul aceluiaşi profil/specializare, clasele se constituie în funcţie de oferta educaţionalã a unitãţii de învãţãmânt, de limbile moderne care se studiazã în unitatea de învãţãmânt, de opţiunile elevilor şi de alte criterii proprii, cuprinse în regulamentul de ordine interioarã. (2) Pentru studiul disciplinelor din curriculum la decizia unitãţii de învãţãmânt, al limbilor moderne sau pentru situaţii speciale, clasele pot fi împãrţite pe grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuatã numai în situaţia în care studiul cu intreaga clasa nu este posibil. (3) O grupa de studiu conţine minimum 10 elevi; prin excepţie, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti poate aproba grupe cuprinzând cel puţin 7 elevi. (4) În învãţãmântul preuniversitar, în situaţii speciale, grupele, clasele, anii de studiu sub efectiv funcţioneazã cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 16 (1) În unitãţile de învãţãmânt preuniversitar cursurile se desfãşoarã, de regula, în unul sau doua schimburi. (2) Învãţãmântul primar, precum şi clasele terminale din învãţãmântul gimnazial, liceal şi profesional funcţioneazã, de regula, în aceasta ordine, în programul de dimineata. (3) În învãţãmântul primar ora de curs este de 45 de minute cu o pauza de 15 minute dupã fiecare ora şi o pauza de 20 de minute dupã cea de-a doua ora de curs. (4) În situaţiile în care clasele I-IV funcţioneazã împreunã cu clasele din alte cicluri de învãţãmânt, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute invatatorii organizeazã activitãţi recreative. (5) Pentru clasele din învãţãmântul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal ora de curs este de 50 de minute cu o pauza de 10 minute dupã fiecare ora; dupã a treia ora de curs se poate stabili o pauza de 15 minute. (6) În situaţii speciale şi pe o perioada determinata durata orelor de curs şi durata pauzelor pot fi modificate, cu aprobarea inspectorului şcolar general, la propunerea consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt.
CAP. 3 Conducerea unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar
SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale
ART. 17 (1) Conducerea unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar este asigurata în conformitate cu prevederile <>art. 126 şi 145 din Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>art. 20, 22, 23, 109 şi 110 din Legea nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Potrivit <>art. 145 alin. (6) din Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în fiecare unitate de învãţãmânt cu personalitate juridicã sau pe grupuri de unitãţi se constituie câte un consiliu şcolar, care decide şi rãspunde de realizarea politicii educaţionale la nivel local. Initiativele locale respecta politica educaţionalã elaborata la nivel naţional.
SECŢIUNEA a 2-a Directorul
ART. 18 Drepturile şi obligaţiile directorului unitãţii de învãţãmânt sunt cele prevãzute la <>art. 51 şi 109 din Legea nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, la <>art. 145 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în actele normative elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, în dispoziţiile inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, precum şi în prezentul regulament şi în regulamentul de ordine interioarã. ART. 19 (1) Directorul este subordonat inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, reprezentat prin inspectorul şcolar general. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. (2) Directorul beneficiazã de indemnizaţie de conducere, conform <>art. 51 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi reglementãrilor Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. (3) Norma didactica de predare a directorului şi/sau degrevarea de ore a acestuia se stabilesc prin fişa postului, în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. (4) Perioada concediului anual de odihna al directorului se aproba de inspectorul şcolar general. (5) Directorul trebuie sa manifeste loialitate fata de unitatea de învãţãmânt, credibilitate şi responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacitatile angajaţilor, sa incurajeze şi sa susţinã colegii în vederea motivarii pentru formare continua şi pentru crearea în unitate a unui climat optim desfãşurãrii procesului de învãţãmânt. (6) Directorul unitãţii de învãţãmânt cu personalitate juridicã care are compartiment financiar-contabil propriu sau prin care se realizeazã şi evidenta contabila sinteticã şi analitica şi execuţia bugetarã a altor unitãţi de învãţãmânt este, de drept, directorul acestui compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului şi îşi desfãşoarã activitatea conform atribuţiilor stabilite de acesta prin fişa postului. (7) Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activitãţii întregului personal salariat al unitãţii de învãţãmânt; el colaboreazã cu personalul cabinetului medical şi stomatologic. (8) Vizitarea unitãţii de învãţãmânt şi asistenta la ore sau la activitãţi extraşcolare, efectuate de cãtre persoane din afarã unitãţii şcolare, se fac numai cu aprobarea directorului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Fac excepţie de la aceasta prevedere reprezentanţii instituţiilor cu drept de control asupra unitãţii de învãţãmânt. ART. 20 (1) Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi al consiliului de administraţie, în fata cãrora prezintã rapoarte semestriale şi anuale. (2) În cazul în care hotãrârile acestor organisme incalca prevederile legale, directorul are dreptul sa interzicã aplicarea lor, informand în acest sens, în termen de 3 zile, inspectorul şcolar general. (3) Directorul numeşte, prin decizie, componenta comisiilor examenelor de corigente, amânãri sau diferenţe. Preşedinte al acestor comisii este directorul sau directorul adjunct. ART. 21 În realizarea funcţiei de conducere directorul are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al unitãţii de învãţãmânt, prin care se stabileşte politica educaţionalã a acesteia; b) poate lansa proiecte de parteneriat cu unitãţi de învãţãmânt similare din Uniunea Europeanã sau din alte zone; c) emite decizii şi note de serviciu care vizeazã realizarea obiectivelor politicii educaţionale şi de dezvoltare institutionala; d) propune inspectorului şcolar general proiectul planului de şcolarizare aprobat de consiliul de administraţie şi de consiliul profesoral; e) numeşte invatatorii şi dirigintii la clase, la propunerea comisiilor şi catedrelor metodice, potrivit principiului continuitãţii şi performantelor educaţionale; f) stabileşte componenta formatiunilor de studiu; g) numeşte echipa de întocmire a orarului unitãţii de învãţãmânt, pe care îl verifica şi îl aproba; h) în baza propunerilor primite, numeşte şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice, ai compartimentelor functionale, ai comisiilor şi colectivelor pe domenii şi solicita avizul consiliului profesoral cu privire la programele de activitate ale acestora; i) propune consiliului profesoral, spre aprobare, cadrele didactice care sa facã parte din consiliul de administraţie şi solicita consiliului elevilor şi consiliului reprezentativ al pãrinţilor desemnarea unui reprezentant în consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt; j) stabileşte atribuţiile sefilor catedrelor şi ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii, precum şi responsabilitãţile membrilor consiliului de administraţie; k) vizeazã fişele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii şi contractului colectiv de munca; l) elaboreazã, cu consultarea sefilor de catedre/comisii metodice, proiectele de încadrare pe discipline de învãţãmânt, urmãrind respectarea principiului continuitãţii; m) asigura, prin şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice, aplicarea planului de învãţãmânt, a programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare; n) elaboreazã instrumente interne de lucru utilizate în îndrumarea şi controlul activitãţii; o) elaboreazã instrumente de evaluare a întregii activitãţi desfãşurate în unitatea de învãţãmânt, cu avizul consultativ al sindicatelor; p) controleazã, cu sprijinul sefilor de catedra, calitatea procesului instructiv-educativ. În cursul unui an şcolar directorul efectueazã cel puţin 120 de asistente la ore, astfel încât fiecare cadru didactic sa fie asistat cel puţin o data pe an. La asistentele efectuate sau la unele activitãţi ale catedrelor directorul este însoţit, de regula, de şeful de catedra; q) monitorizeazã activitatea de formare continua a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic; r) aproba graficul serviciului pe şcoala al personalului didactic şi al elevilor; atribuţiile acestora sunt precizate în regulamentul de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt; s) aproba graficul desfãşurãrii tezelor semestriale; t) coordoneazã activitãţile de pregãtire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite, pentru elevii care participa la olimpiade, concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale; u) aproba regulamentele de funcţionare a cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învãţãmânt. ART. 22 Directorul, în calitate de angajator, are urmãtoarele atribuţii: a) încheie contracte individuale de munca cu personalul angajat şi aproba concediile de odihna ale personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic; b) aproba concediu fãrã plata şi zilele libere plãtite, conform <>Legii nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi contractului colectiv de munca pentru întregul personal şi asigura suplinirea acestuia; c) consemneazã în condica de prezenta absentele şi întârzierile de la ore ale personalului didactic de predare şi de instruire practica, precum şi ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic de la programul de lucru; d) atribuie prin decizie interna orele rãmase neocupate personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau plata cu ora; e) numeşte şi elibereazã din funcţie personalul didactic auxiliar şi nedidactic, conform legislaţiei; f) coordoneazã comisia de salarizare şi aproba trecerea personalului salariat al unitãţii de învãţãmânt de la o gradatie salariala la alta, în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare. ART. 23 Directorul unitãţii de învãţãmânt, în calitate de evaluator, are urmãtoarele atribuţii: a) informeazã inspectoratul şcolar cu privire la rezultatele de excepţie ale personalului didactic, pe care îl propune pentru conferirea distincţiilor şi premiilor, conform <>art. 112-114 din Legea nr. 128/1997 ; b) apreciazã personalul didactic de predare şi de instruire practica la inspectiile pentru obţinerea gradelor didactice, precum şi pentru acordarea salariului de merit şi a gradatiilor de merit. ART. 24 Directorul unitãţii de învãţãmânt, în calitate de ordonator tertiar de credite, rãspunde de: a) elaborarea proiectului de buget propriu; b) urmãrirea modului de încasare a veniturilor; c) necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajãrii şi utilizãrii creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu; d) integritatea bunurilor aflate în administrare; e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetarã. ART. 25 Directorul unitãţii de învãţãmânt îndeplineşte şi urmãtoarele atribuţii: a) numeşte şi controleazã personalul care rãspunde de sigiliul unitãţii de învãţãmânt şi de completarea carnetelor de munca; b) rãspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea actelor de studii; c) rãspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenta şcolarã; d) rãspunde de utilizarea, pãstrarea şi modernizarea bazei materiale a unitãţii de învãţãmânt, coordoneazã activitatea din internat şi de la cantina; e) se preocupa de atragerea de resurse extrabugetare, precum: sponsorizãri, donaţii, prestãri de servicii, cursuri de reconversie profesionalã, consultanţa, microproducţie, colectarea de materiale, închirieri, taxe etc., şi de lansarea de proiecte cu finanţare interna sau externa; f) rãspunde de corectitudinea încadrãrii personalului şi de întocmirea, la termen, a statelor lunare de plata a drepturilor salariale; g) solicita consiliului reprezentativ al pãrinţilor aprobarea acelor cheltuieli care vizeazã conservarea patrimoniului, modernizarea bazei materiale, reparaţii, imbogatirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili de performanţe şcolare, precum şi a celor cu situaţie materialã precara, din fondurile gestionate de consiliul reprezentativ al pãrinţilor; h) rãspunde de asigurarea manualelor şcolare pentru elevii din învãţãmântul obligatoriu, conform prevederilor <>Legii nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; asigura condiţiile necesare profesorilor pentru studierea şi alegerea manualelor pentru elevi; i) asigura, prin diriginti/învãţãtori, distribuirea carnetelor pentru plata alocaţiei de stat pentru copii şi rãspunde de stabilirea necesarului de burse şcolare la nivelul unitãţii de învãţãmânt, conform legislaţiei în vigoare; j) rãspunde de respectarea normelor de igiena şcolarã, de protecţie a muncii, de protecţie civilã şi de paza contra incendiilor; k) aplica sancţiuni pentru abaterile disciplinare sãvârşite de personalul unitãţii de învãţãmânt, în limita prevederilor legale în vigoare; l) aplica sancţiunile prevãzute de prezentul regulament şi de regulamentul de ordine interioarã pentru abaterile disciplinare sãvârşite de elevi. ART. 26 Anual, la solicitarea inspectorului şcolar general al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti sau a ministrului educaţiei şi cercetãrii, directorul înainteazã un raport general privind starea învãţãmântului din unitatea de învãţãmânt pe care o conduce. ART. 27 În comunele şi oraşele mici, cu mai multe unitãţi de învãţãmânt, directorul uneia dintre acestea poate primi din partea inspectorului şcolar general atribuţii de coordonare a activitãţii din cadrul celorlalte unitãţi de învãţãmânt, în condiţii stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 28 (1) Directorul adjunct îndeplineşte atribuţiile delegate de cãtre director pe perioade determinate, precum şi pe cele stabilite prin regulamentul de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt, cu excepţia dreptului de a semna documentele contabile şi actele de studii. Numãrul directorilor adjuncţi se stabileşte conform normativelor Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. (2) În unitãţile de învãţãmânt gimnazial, liceal şi profesional funcţioneazã un consilier pentru proiecte şi programe educative, care rãspunde de domeniul educativ, şcolar şi extrascolar. Metodologia numirii, atribuţiile şi competentele acestuia sunt stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. (3) Directorul adjunct îşi desfãşoarã activitatea în subordinea directorului, care îi elaboreazã fişa postului, îi evalueaza activitatea şi îi acorda calificativul anual; acesta rãspunde în fata directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administraţie şi a organelor de control pentru activitatea proprie, conform fisei postului.
SECŢIUNEA a 3-a Consiliul profesoral
ART. 29 (1) Consiliul profesoral este alcãtuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practica, titular şi suplinitor, şi are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul didactic auxiliar al unitãţii de învãţãmânt poate participa la şedinţele consiliului profesoral, atunci când se discuta probleme referitoare la activitatea acestuia. (2) La şedinţele consiliului profesoral directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbatuta, reprezentanţi ai pãrinţilor, ai consiliului elevilor, ai autoritãţilor locale sau ai partenerilor sociali. (3) Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecãrui semestru sau ori de câte ori directorul unitãţii de învãţãmânt considera necesar. (4) Consiliul profesoral poate fi convocat în şedinţa extraordinarã şi la cererea a minimum unei treimi din numãrul membrilor sãi. (5) Participarea la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie pentru cadrele didactice; absenta nemotivatã de la aceste şedinţe se considera abatere disciplinarã. (6) Dezbaterile din consiliul profesoral sunt consemnate într-un registru special de procese-verbale de cãtre secretarul acestui consiliu, numit de directorul unitãţii de învãţãmânt. ART. 30 Consiliul profesoral are urmãtoarele atribuţii: a) dezbate şi aproba proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al unitãţii de învãţãmânt, prezentat de director; b) dezbate şi aproba rapoartele de activitate şi programele semestriale, precum şi planul anual de activitate; c) alege cadrele didactice care fac parte din consiliul de administraţie; d) propune directorului componenta comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învãţãmânt; e) valideazã raportul privind situaţia şcolarã semestriala şi anuala prezentatã de diriginte, precum şi situaţia şcolarã dupã încheierea sesiunii de amânãri, diferenţe şi corigente; f) numeşte comisiile de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare, sãvârşite de personalul didactic de predare şi didactic auxiliar, conform dispoziţiilor <>art. 119 din Legea nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; g) stabileşte sancţiuni disciplinare, pe baza raportului comisiei de cercetare, pentru personalul didactic de predare şi de instruire practica, personalul didactic auxiliar, conform prevederilor <>Legii nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prezentului regulament şi regulamentului de ordine interioarã; h) decide asupra aplicãrii sancţiunilor disciplinare pentru elevi; i) decide asupra acordãrii recompenselor pentru elevi, personal didactic de predare şi de instruire practica şi personal didactic auxiliar, conform <>Legii nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prezentului regulament şi regulamentului de ordine interioarã; j) valideazã notele la purtare mai mici de 7; k) stabileşte, prin vot, disciplinele opţionale care se predau în unitatea de învãţãmânt; l) aproba proiectul planului de şcolarizare; m) aproba proiectele curriculare care se dezvolta în unitatea de învãţãmânt; n) formuleazã aprecieri sintetice privind activitatea personalului didactic de predare şi de instruire practica care solicita acordarea salariului sau a gradatiei de merit, pe baza raportului de autoevaluare a activitãţii desfãşurate; o) aproba regulamentul de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt, elaborat împreunã cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale din respectiva unitate, în şedinţa extraordinarã la care participa şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic. ART. 31 (1) Şedinţele consiliului profesoral al unitãţii de învãţãmânt se constituie legal în prezenta a doua treimi din numãrul total al membrilor. (2) Hotãrârile se iau prin vot, cu cel puţin jumãtate plus unul din numãrul total al membrilor, şi sunt obligatorii pentru întregul personal al unitãţii de învãţãmânt.
SECŢIUNEA a 4-a Consiliul de administraţie
ART. 32 (1) Consiliul de administraţie funcţioneazã conform prevederilor <>art. 145 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale prezentului regulament. (2) Consiliul de administraţie are rol de decizie în domeniul administrativ. ART. 33 Atribuţiile consiliului de administraţie sunt: a) asigura respectarea prevederilor <>Legii nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi ale deciziilor inspectorului şcolar general al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti; b) elaboreazã strategia educaţionalã pe termen scurt; c) elaboreazã regulamentul de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt, împreunã cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale din unitatea de învãţãmânt; d) elaboreazã, împreunã cu sindicatele, fişele şi criteriile de evaluare specifice unitãţii de învãţãmânt pentru personalul nedidactic, în vederea acordãrii calificativelor anuale, primelor lunare şi salariilor de merit; e) stabileşte calificative anuale pentru întregul personal pe baza propunerilor sefilor catedrelor/comisiilor metodice; f) aproba, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru personalul didactic şi pentru ceilalţi membri ai colectivului. Pentru personalul didactic de predare şi de instruire practica, aprobarea se acorda pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral şi cu respectarea metodologiei specifice; g) stabileşte acordarea premiilor lunare pentru personalul unitãţii de învãţãmânt; h) stabileşte perioadele concediului de odihna pe baza cererilor individuale scrise ale personalului unitãţii de învãţãmânt, a propunerilor directorului şi în urma consultãrii sindicatelor; i) stabileşte componenta şi atribuţiile comisiilor de lucru din unitatea de învãţãmânt; j) controleazã periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmica a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea sefilor de catedre/comisii metodice; k) aproba acordarea burselor şcolare conform legislaţiei în vigoare; l) analizeazã şi propune spre aprobare inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli întocmit de director şi contabilul-şef, pe baza solicitãrilor sefilor catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor functionale; m) hotãrãşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare. ART. 34 Membrii consiliului de administraţie coordoneazã şi rãspund de domenii de activitate, pe baza delegarii de sarcini realizate de director. ART. 35 (1) Consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt este format, potrivit legii, din 5-11 membri, dintre care: a) directorul unitãţii de învãţãmânt; b) directorul adjunct/directorii adjuncţi; c) contabilul-şef; d) cadre didactice alese de consiliul profesoral; e) reprezentanţi ai pãrinţilor, ai administraţiei publice locale, ai consiliului elevilor din licee şi din şcoli postliceale; f) reprezentanţi ai agenţilor economici care asigura baza materialã pentru practica, dupã caz. (2) Personalul didactic de predare şi de instruire practica din componenta consiliului de administraţie este ales de consiliul profesoral, la propunerea directorului sau a celorlalţi membri ai acestuia, dintre cadrele didactice care au calitãţi manageriale şi performanţe profesionale deosebite. (3) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unitãţii de învãţãmânt. (4) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat probleme ale elevilor sunt invitaţi şi reprezentanţi ai acestora. (5) La şedinţele consiliului de administraţie participa, cu statut de observator, liderul sindical din unitatea de învãţãmânt. Punctul de vedere al liderului sindical se menţioneazã în procesul-verbal al şedinţei. (6) În funcţie de problematica discutata directorul poate invita la şedinţa consiliului de administraţie şi alţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai agenţilor economici, cu rol de observatori. (7) Secretarul consiliului de administraţie este numit de director dintre membrii acestuia, având atributia de a consemna într-un registru special procesele-verbale ale şedinţelor. ART. 36 (1) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori considera necesar directorul sau o treime din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi. (2) Hotãrârile consiliului de administraţie se iau prin vot deschis, cu jumãtate plus unul din numãrul membrilor componenţi ai acestuia.
SECŢIUNEA a 5-a Catedrele/comisiile metodice
ART. 37 (1) Catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum 4 membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare. (2) În învãţãmântul primar catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe ciclu de învãţãmânt. ART. 38 Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice sunt urmãtoarele: a) elaboreazã propunerile pentru oferta educaţionalã a unitãţii de învãţãmânt şi strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalitati, resurse materiale şi umane, curriculum la decizia unitãţii de învãţãmânt; b) elaboreazã programe de activitãţi semestriale şi anuale; c) consiliaza cadrele didactice în procesul de elaborare a proiectãrii didactice şi a planificarilor semestriale; d) elaboreazã instrumentele de evaluare şi notare; e) analizeazã periodic performanţele şcolare ale elevilor; f) monitorizeazã parcurgerea programei la fiecare clasa şi modul în care se realizeazã evaluarea elevilor; g) organizeazã şi rãspund de desfãşurarea recapitularilor finale; h) organizeazã activitãţi de pregãtire specialã a elevilor pentru examene şi concursuri şcolare; j) evalueaza, împreunã cu şeful de catedra, activitatea fiecãrui membru al catedrei/comisiei metodice şi propun consiliului de administraţie calificativele anuale ale acestora, în baza unui raport motivat; k) organizeazã activitãţi de formare continua şi de cercetare pedagogica specifice unitãţii de învãţãmânt, lecţii demonstrative, schimburi de experienta etc.; l) şeful de catedra sau un membru desemnat de acesta efectueazã asistente la lectiile personalului didactic de predare şi de instruire practica din cadrul catedrei, cu precãdere la stagiari şi la cadrele didactice nou-venite în unitatea de învãţãmânt; m) elaboreazã informãri semestriale asupra propriei activitãţi. ART. 39 (1) Şeful catedrei/comisiei metodice rãspunde în fata directorului şi a inspectorului de specialitate de activitatea profesionalã a membrilor acesteia. (2) Şeful catedrei/comisiei metodice are obligaţia de a participa la toate acţiunile iniţiate de director şi de a efectua asistente la ore, în special la profesorii stagiari, la cei nou-veniti sau la cei în cazul cãrora se constata disfunctii în procesul de predareinvatare sau în relaţia profesor-elev. (3) Şedinţele catedrei/comisiei metodice se ţin lunar, dupã o tematica aprobatã de directorul unitãţii de învãţãmânt sau ori de câte ori directorul ori membrii catedrei/comisiei considera ca este necesar.
SECŢIUNEA a 6-a Consiliul clasei
ART. 40 (1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practica care preda la clasa respectiva, din cel puţin un pãrinte delegat al comitetului de pãrinţi al clasei şi din liderul elevilor clasei respective. (2) Preşedintele consiliului clasei este invatatorul/dirigintele. ART. 41 Consiliul clasei îşi desfãşoarã activitatea la nivelul fiecãrei clase, având ca principale obiective: a) armonizarea cerinţelor educative ale personalului didactic de predare şi de instruire practica cu solicitarile elevilor şi pãrinţilor; b) evaluarea progresului şcolar al elevului; c) stimularea elevilor cu un ritm lent de invatare; d) organizarea de activitãţi suplimentare cu elevii capabili de performanţe şcolare. ART. 42 Consiliul clasei are urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã, semestrial, progresul şcolar şi comportamentul fiecãrui elev; b) analizeazã volumul temelor pentru acasã; c) stabileşte mãsuri educaţionale comune pentru elevii cu probleme de invatare sau de comportament şi pentru elevii cu rezultate deosebite; d) stabileşte notele la purtare pentru toţi elevii clasei, în funcţie de comportarea generalã a acestora în unitatea de învãţãmânt şi în afarã acesteia, şi propune consiliului profesoral validarea notelor mai mici de 7; e) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite; f) participa la intalniri cu pãrinţii sau cu pãrinţii şi elevii cel puţin o data pe an, de preferinta în cursul semestrului I şi, în situaţii deosebite, la solicitarea invatatorului/dirigintelui; g) propune, dupã caz, dirigintelui, directorului, consiliului profesoral, sancţiunile disciplinare prevãzute pentru elevi de prezentul regulament şi de regulamentul de ordine interioarã; h) elaboreazã raportul scris asupra situaţiei şcolare a elevilor clasei, la sfârşitul semestrului şi al anului şcolar; acesta va fi prezentat de preşedintele consiliului clasei în fata consiliului profesoral, spre validare. ART. 43 Consiliul clasei se întruneşte la sfârşitul fiecãrui semestru şi ori de câte ori directorul, dirigintele sau membrii acestuia considera necesar. ART. 44 (1) Coordonarea activitãţii claselor de elevi se realizeazã prin învãţãtori/diriginti numiţi de directorul unitãţii de învãţãmânt dintre cadrele didactice de predare şi de instruire practica de prestigiu şi cu experinta, care predau la clasa respectiva. (2) Funcţia de diriginte devine obligatorie pentru personalul didactic investit de director cu aceasta responsabilitate. (3) Invatatorul/dirigintele îşi proiecteazã şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit sarcinilor prevãzute de planul anual al unitãţii de învãţãmânt şi în acord cu particularitãţile educaţionale ale clasei respective. (4) Invatatorul/dirigintele întocmeşte, dupã consultarea profesorilor clasei, a pãrinţilor şi elevilor, planificarea semestriala şi anuala care va cuprinde componentele activitãţii educative în acord cu problemele specifice ale colectivului de elevi, precum şi cu programa elaborata de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. (5) Invatatorul/dirigintele are obligaţia sa cunoascã şi sa respecte, împreunã cu elevii şi pãrinţii acestora, legislaţia în vigoare, prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioarã. ART. 45 Invatatorul/dirigintele are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea consiliului clasei; b) numeşte, prin consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; repartizeazã sarcini şi organizeazã împreunã cu acesta colectivul de elevi al clasei; c) colaboreazã cu toţi profesorii clasei şi, dupã caz, cu consilierul pentru proiecte şi programe educative în vederea armonizarii influentelor educative şi pentru a asigura sintalitatea clasei de elevi; d) preia pe baza de proces-verbal sala de clasa în care îşi desfãşoarã activitatea elevii cãrora le este diriginte şi rãspunde de pãstrarea şi modernizarea acesteia; e) aduce la cunostinta elevilor şi pãrinţilor prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioarã; f) organizeazã, împreunã cu consilierul pentru proiecte şi programe educative, acţiuni de orientare şcolarã şi profesionalã; g) prezintã elevilor din clasele terminale prevederile referitoare la examenele de capacitate, de bacalaureat, la admiterea în licee şi şcoli profesionale; h) urmãreşte frecventa elevilor, cerceteazã cauzele absentelor unor elevi şi ia mãsurile corespunzãtoare; i) motiveaza absentele elevilor pe baza certificatelor avizate de cabinetul medical al şcolii, precum şi în baza cererilor personale, motivate, ale pãrinţilor acestora, aprobate de director; j) analizeazã periodic situaţia la învãţãtura a elevilor, monitorizeazã îndeplinirea îndatoririlor şcolare de cãtre toţi elevii, iniţiazã cu consiliul clasei programe de consultaţii cu pãrinţii; k) sprijinã organizarea şi desfãşurarea activitãţilor elevilor în afarã clasei şi unitãţii de învãţãmânt; l) informeazã în scris familiile elevilor cu situaţie şcolarã neincheiata, ale celor corigenti, repetenti sau sancţionaţi disciplinar; m) stabileşte, împreunã cu consiliul clasei, nota la purtare a fiecãrui elev şi prezintã în scris consiliului profesoral propunerile de notare mai mici de 7 pentru elevii care au sãvârşit abateri grave; n) felicita în scris pãrinţii sau tutorii elevilor pentru rezultatele excepţionale obţinute de copiii lor la învãţãtura sau în cadrul activitãţilor extraşcolare; înmâneazã elevilor diplome şi premii la festivitatea fiecãrui sfârşit de an şcolar; o) organizeazã intalniri şi discuţii cu pãrinţii, care se pot desfasura pe grupe individuale sau în plen; p) propune consiliului de administraţie acordarea de alocaţii şi burse elevilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; q) aplica, pe baza consultãrii cu directorul, sancţiunile prevãzute în prezentul regulament şi propune spre aprobare consiliului profesoral celelalte sancţiuni; r) recomanda spre aprobare directorului participarea organizatã a elevilor la activitãţi în cluburi şi asociaţii sportive, cultural-artistice şi ştiinţifice în afarã unitãţii de învãţãmânt; s) completeazã catalogul clasei şi rãspunde de exactitatea datelor înscrise şi de starea fizica a acestuia; t) calculeazã media generalã semestriala şi anuala a fiecãrui elev, stabileşte clasificarea elevilor la sfârşitul anului şcolar, propune acordarea premiilor, recompenselor şi distincţiilor potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioarã; consemneazã în carnetele de elev mediile semestriale şi anuale; u) proiecteazã, organizeazã şi desfãşoarã activitãţi educative, de consiliere şi de orientare şcolarã şi profesionalã, în funcţie de particularitãţile colectivului de elevi; v) prezintã, spre validare, consiliului profesoral raportul scris asupra situaţiei şcolare şi comportamentale a elevilor la sfârşitul semestrului/anului şcolar.
CAP. 4 Consiliul şcolar
ART. 46 (1) Consiliul şcolar se poate constitui, potrivit legii, în fiecare unitate de învãţãmânt cu personalitate juridicã. (2) Consiliul şcolar se poate constitui şi pe grupuri de unitãţi de învãţãmânt dintr-o localitate, pe localitãţi sau pe grupe de localitãţi. (3) În localitãţile centre de judeţe pot funcţiona consilii şcolare pentru şcolile generale, pentru licee, pentru şcoli profesionale sau de ucenici, pentru grupuri şcolare etc. ART. 47 (1) Consiliul şcolar are urmãtoarea componenta: directorii unitãţilor de învãţãmânt, cadre didactice, pãrinţi, elevi de liceu, primari şi alţi reprezentanţi ai administraţiei publice, ai cultelor, ai agenţilor economici, ai organizaţiilor neguvernamentale etc. (2) Consiliul şcolar este format din 11-15 membri. Preşedintele consiliului şcolar este ales pe o perioada de un an şcolar dintre membrii consiliului. Directorii de unitãţi de învãţãmânt solicita instituţiilor/întreprinderilor propunerea membrilor consiliului şcolar. ART. 48 (1) Consiliul şcolar urmãreşte realizarea politicii educaţionale la nivel local. (2) Consiliul şcolar are urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã dezvoltarea socialã, economicã şi culturalã la nivelul localitãţii şi judeţului, iar informaţia obţinutã o utilizeazã pentru fundamentarea planului de şcolarizare, pe care îl avizeazã; b) analizeazã piata muncii din localitate şi din judeţ şi propune pregãtirea elevilor în domeniile cerute de zona respectiva; c) verifica gradul de cuprindere a claselor în fiecare unitate de învãţãmânt şi iniţiazã mãsuri de sprijinire a acesteia în rezolvarea acestor probleme; d) iniţiazã mãsuri în afarã unitãţilor de învãţãmânt, pentru şcolarizarea tuturor elevilor din învãţãmântul obligatoriu de 9 ani; e) sprijinã unitãţile de învãţãmânt în dotarea cu materiale didactice, în asigurarea condiţiilor corespunzãtoare de învãţãtura pentru elevi; f) poate propune unitãţilor de învãţãmânt discipline şi domenii care sa se studieze prin curriculumul la decizia unitãţii de învãţãmânt; g) urmãreşte şi sprijinã cuprinderea în liceu, şcoala profesionalã şi de ucenici a tuturor absolvenţilor învãţãmântului obligatoriu, precum şi încadrarea într-o activitate a absolvenţilor de liceu.
CAP. 5 Evaluarea
SECŢIUNEA 1 Evaluarea rezultatelor elevilor
ART. 49 Evaluarea rezultatelor elevilor la învãţãtura se realizeazã în mod ritmic pe parcursul semestrelor sau în vacantele şcolare, conform prevederilor Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 50 Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competentelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmãreşte: a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-invatare; b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor; c) stimularea elevilor cu ritm lent de invatare sau cu alte dificultãţi în dobândirea cunoştinţelor; d) stimularea pregãtirii elevilor capabili de performanta. ART. 51 Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de varsta şi de particularitãţile psiho-intelectuale ale elevilor şi de specificul fiecãrei discipline. Acestea pot fi: a) lucrãri scrise; b) activitãţi practice; c) referate şi proiecte; d) interviuri; e) portofolii; f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. ART. 52 (1) În învãţãmântul preuniversitar evaluarile se concretizeazã, de regula, prin note de la 10 la 1. (2) În clasele din învãţãmântul primar aprecierea rezultatelor elevilor se face prin calificative sau alte forme de apreciere, conform reglementãrilor Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. (3) Notele/calificativele acordate se comunica elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev de cãtre profesorul/invatatorul care le acorda. (4) Numãrul de note acordate fiecãrui elev, la fiecare disciplina de studiu, exclusiv nota de la teza, trebuie sa fie cel puţin egal cu numãrul de ore sãptãmânal prevãzut în planul de învãţãmânt, cu excepţia disciplinelor cu o ora pe saptamana, la care numãrul minim de note/calificative este de doua. (5) Elevii în situaţie de corigenta vor avea cu cel puţin o nota/un calificativ în plus fata de numãrul de note/calificative prevãzut la alin. (4), ultima nota/ultimul calificativ fiind acordat, de regula, în ultimele doua sãptãmâni ale semestrului. (6) Disciplinele la care se susţin teze se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. În învãţãmântul postliceal, la unele specializãri tezele pot fi înlocuite cu elaborarea unor microproiecte. (7) Tezele se susţin începând cu a doua jumãtate a semestrului. (8) Notele la teze, cu o pondere de 25% din media semestriala, se analizeazã cu elevii într-o ora special destinatã şi se trec în catalog cu cel puţin doua sãptãmâni înaintea închiderii semestrului. (9) Tezele se pãstreazã în şcoala pana la sfârşitul anului şcolar şi pot fi consultate de pãrinţii elevilor în prezenta profesorului care preda disciplina de studiu respectiva.
SECŢIUNEA a 2-a Încheierea situaţiei şcolare
ART. 53 (1) La sfârşitul fiecãrui semestru şi la încheierea anului şcolar invatatorii şi profesorii au obligaţia sa încheie situaţia şcolarã a elevilor care nu intra sub incidenta art. 59. (2) La sfârşitul fiecãrui semestru invatatorul/dirigintele consulta consiliul clasei pentru elaborarea raportului asupra situaţiei şcolare prevãzut la art. 45 lit. v). ART. 54 (1) La fiecare disciplina de studiu media semestriala se considera legal constituitã dacã se calculeazã din numãrul de note prevãzut de prezentul regulament. (2) Media la evaluarea periodicã este media aritmetica a notelor înscrise în catalog, fãrã teza calculatã cu doua zecimale exacte, fãrã rotunjire. (3) La disciplinele fãrã teza media semestriala se calculeazã prin rotunjirea mediei de la evaluarea periodicã la numãrul întreg cel mai apropiat. La 50 de sutimi rotunjirea se face în favoarea elevului. (4) La disciplinele de studiu la care se susţine teza media semestriala se calculeazã astfel: media semestriala = (3M + T)/4, în care M reprezintã media la evaluarea periodicã, iar T reprezintã nota obţinutã la teza; nota astfel obţinutã se rotunjeste la cel mai apropiat întreg; la o diferenţa de 50 de sutimi rotunjirea se face în favoarea elevului. (5) Media anuala la fiecare disciplina este data de media aritmetica a celor doua medii semestriale calculatã cu doua zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjeste. (6) Media anuala generalã se calculeazã ca medie aritmetica fãrã rotunjire a mediilor anuale de la toate disciplinele. (7) În învãţãmântul profesional şi postliceal, la care curriculumul este organizat pe module, fiecare modul se dezvolta ca o unitate autonomã de instruire. Încheierea mediei unui modul care se finalizeazã pe parcursul anului este obligatorie în momentul finalizarii acestuia, nefiind condiţionatã de sfârşitul semestrului. Media unui modul este similarã cu media unei discipline. În prevederile prezentului regulament sintagma "disciplina" se va citi "modul" pentru învãţãmântul postliceal şi profesional. (8) La clasele I-IV se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplina de studiu. (9) Calificativul semestrial la fiecare disciplina se stabileşte astfel: se aleg doua calificative cu frecventa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, dupã care, în perioadele de recapitulare şi consolidare a materiei, în urma aplicãrii unor probe de evaluare sumativa, cadrul didactic opteazã pentru unul dintre cele doua calificative. (10) Calificativul anual la fiecare disciplina este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de cãtre cadrul didactic în baza urmãtoarelor criterii: a) progresul sau regresul în performanta elevului; b) raportul efort-performanta realizatã; c) creşterea sau descresterea motivatiei elevului; d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregãtire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic. ART. 55 Mediile/calificativele semestriale şi anuale la fiecare disciplina de studiu se consemneazã în catalog de cadrul didactic care a predat disciplina respectiva, iar mediile/calificativele la purtare se consemneazã de diriginti/învãţãtori. ART. 56 (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizica. Acestor elevi nu li se dau note şi nu li se încheie medie la aceasta disciplina. În rubrica "Educaţie fizica" din catalog se înscrie de invatator/dirigintele clasei "Scutit de efort fizic, în baza...", specificându-se documentul medical, numãrul şi data eliberãrii acestuia. (2) Documentele medicale care atesta scutirea de efort fizic sunt avizate de director. ART. 57 (1) Sunt declaraţi promovati elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplina de studiu cel puţin media anuala 5,00, iar la purtare media anuala 6,00/calificativul suficient. (2) Pentru elevii liceelor pedagogice şi teologice media anuala minima de promovare la purtare este 7,00. ART. 58 Şcolarizarea în perioada cantonamentelor a elevilor componenţi ai loturilor sportive naţionale şi olimpice se poate realiza în unitãţi de învãţãmânt de profil, nominalizate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. Situaţia şcolarã înregistratã în aceste perioade se transmite unitãţilor de învãţãmânt de care aparţin elevii. În cazul în care şcolarizarea se realizeazã la unitãţi de învãţãmânt care nu pot asigura pregãtirea elevilor la unele discipline de învãţãmânt, situaţia şcolarã a acestor elevi se poate încheia la disciplinele respective, dupã întoarcerea la unitãţile de învãţãmânt de care aparţin, conform dispoziţiilor prevãzute în secţiunea a 3-a a prezentului capitol. ART. 59 Sunt declaraţi amanati, semestrial sau anual, elevii cãrora nu li se poate definitiva situaţia şcolarã la una sau mai multe discipline de studiu din urmãtoarele motive: a) au absentat motivat sau nemotivat la cel puţin 50% din numãrul de ore prevãzut într-un semestru la disciplinele respective, motiv pentru care nu au putut fi evaluati şi nu li s-a încheiat situaţia şcolarã; b) au fost scutiţi de frecventa de cãtre directorul unitãţii de învãţãmânt pe perioada participãrii la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale; c) au beneficiat de bursa de studiu recunoscuta de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii; d) au urmat studiile, pentru o perioada determinata de timp, în alte tari. ART. 60 (1) Elevii declaraţi amanati pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolarã în primele patru sãptãmâni de la începerea semestrului al doilea, în conformitate cu dispoziţiile prevãzute în secţiunea a 3-a din prezentul capitol. (2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amanati pe semestrul al doilea sau amanati anual se face într-o perioada stabilitã de conducerea unitãţii de învãţãmânt, înaintea sesiunii de corigente; elevii amanati care nu promoveazã se pot prezenta la sesiunea de corigente. ART. 61 (1) Sunt declaraţi corigenti elevii care obţin medii anuale sub 5,00/calificativul insuficient la cel mult doua discipline de studiu, precum şi elevii amanati care nu promoveazã examenul de încheiere a situaţiei şcolare. (2) În şcolile şi liceele de arta, precum şi la clasele cu program sportiv la disciplina principala de specialitate nu exista situaţie de corigenta, astfel încât elevul care nu îndeplineşte condiţiile de promovare stabilite prin reglementãrile Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii este declarat necorespunzãtor pentru aceste profiluri şi indrumat spre un alt profil; fac excepţie de la aceasta prevedere elevii claselor terminale. (3) Pentru elevii corigenti se organizeazã o sesiune de examene într-o perioada stabilitã de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 62 Sunt declaraţi repetenti: a) elevii care au obţinut medii anuale sub 5,00/calificativul insuficient la mai mult de doua discipline de învãţãmânt; b) elevii care au obţinut la purtare media anuala mai mica de 6,00/calificativul insuficient sau mai mica de 7,00 la liceele pedagogice şi teologice, indiferent de mediile obţinute la disciplinele de studiu; c) elevii corigenti care nu se prezintã la examen sau nu promoveazã examenul la cel puţin o disciplina; d) elevii amanati care nu se prezintã la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, la cel puţin o disciplina; e) elevii exmatriculati, cu drept de reinscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare "Repetent prin exmatriculare cu drept de reinscriere în aceeaşi unitate de învãţãmânt sau în alta". ART. 63 (1) Elevii declaraţi repetenti se pot înscrie în anul şcolar urmãtor în clasa pe care o repeta, la aceeaşi unitate de învãţãmânt sau la alta, în limita efectivului de 30 de elevi pe clasa. (2) Pentru elevii din învãţãmântul liceal, profesional şi postliceal, declaraţi repetenti la sfârşitul primului an de studii, înscrierea se face peste cifra de şcolarizare aprobatã, în limita efectivului de 30 de elevi la clasa. (3) În învãţãmântul liceal şi profesional de stat, cursuri de zi, serale şi cu frecventa redusã, elevii se pot afla în situaţia de repetentie de cel mult doua ori. O clasa se poate repeta o singura data. (4) Elevul care nu frecventeazã cursurile de zi ale unei clase din învãţãmântul obligatoriu, depasind cu mai mult de 2 ani varsta clasei respective, se afla în situaţia de abandon şcolar. Elevul aflat în situaţia de abandon şcolar poate fi înscris, la cerere, în forme de învãţãmânt seral, cu frecventa redusã sau la distanta, pentru care se constituie formaţiuni aparte. ART. 64 (1) Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învãţãmânt din alta ţara pot dobândi calitatea de elev în România numai dupã echivalarea de cãtre Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii a studiilor urmate în strãinãtate şi dupã susţinerea examenelor de diferenţe, în perioada stabilitã de directorul unitãţii de învãţãmânt de stat sau particular. (2) Elevii prevãzuţi la alin. (1) care nu au acte de studii vor fi evaluati la o unitate de învãţãmânt nominalizatã de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, dupã care se stabileşte clasa în care pot fi înscrişi, potrivit rezultatelor evaluãrii şi vârstei. (3) La toate disciplinele de studiu, neechivalate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, se susţin examene de diferenţa. Înscrierea la aceste examene se face cu acordul directorului unitãţii de învãţãmânt. (4) Examenele de diferenţe şi clarificarea situaţiei şcolare au loc în cel mult 60 de zile de la data înapoierii în ţara. Pana la promovarea examenelor de diferenţe elevii mentionati la alin. (1) pot audia cursurile fãrã sa fie înscrişi în catalog. (5) Dupã promovarea tuturor examenelor de diferenţe, elevul este înscris în clasa pentru care a susţinut examenele. (6) Dacã elevul nu promoveazã cel puţin doua examene de diferenţe, acesta este evaluat pentru o clasa inferioarã. Dacã elevul nu promoveazã un singur examen de diferenţe, se acorda o singura reexaminare. În cazul în care nu promoveazã nici la reexaminare, acesta este evaluat pentru o clasa inferioarã. (7) Pentru copiii care nu cunosc limba romana înscrierea în învãţãmântul romanesc se face conform reglementãrilor Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. (8) Copiilor lucrãtorilor migranti li se aplica prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 508/2001 privind accesul la învãţãmântul obligatoriu din România al copiilor lucrãtorilor migranti proveniţi din statele membre ale Uniunii Europene, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 iunie 2001, <>Ordinului ministrului educaţiei şi cercetãrii nr. 4.638/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind şcolarizarea copiilor lucrãtorilor migranti şi asigurarea personalului didactic calificat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 30 octombrie 2001, precum şi cele ale alin. (2) al prezentului articol. ART. 65 (1) Elevilor înscrişi într-o unitate de învãţãmânt de stat sau particular din România, care urmeazã sa continue pentru o perioada determinata studiile în alte tari, li se rezerva locul. (2) Încheierea situaţiei şcolare a acestei categorii de elevi, declaraţi amanati, se face dupã revenirea în ţara, la disciplinele de învãţãmânt neechivalate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, în conformitate cu dispoziţiile prevãzute la art. 60. ART. 66 (1) Consiliile profesorale din unitãţile de învãţãmânt de stat sau particular, în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale şi anuale, valideazã, iar secretarul consiliului consemneazã în procesul-verbal situaţia şcolarã a elevilor pe clase, menţionându-se numele elevilor promovati, corigenti, repetenti, amanati, exmatriculati, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00. (2) Situaţia şcolarã a elevilor corigenti, amanati sau repetenti se comunica în scris de cãtre diriginte/invatator pãrinţilor/tutorilor legali, în cel mult 10 zile de la încheierea fiecãrui semestru/an şcolar. (3) Pentru elevii amanati sau corigenti se comunica pãrinţilor/tutorilor legali programul de desfãşurare a examenelor de corigenta sau perioada de încheiere a situaţiei şcolare. (4) Situaţia şcolarã anuala a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se afişeazã la avizierul unitãţii de învãţãmânt în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor. (5) În alte situaţii decât cele prevãzute în prezentul regulament nici un document şcolar nu poate fi fãcut public decât cu acordul elevului/absolventului, dacã este major, sau al pãrintelui/tutorelui legal.
SECŢIUNEA a 3-a Examenele organizate de unitãţile de învãţãmânt
ART. 67 Examenele organizate de unitãţile de învãţãmânt sunt: a) examen de corigenta, pentru elevii declaraţi corigenti la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenti dupã susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amanati; b) examen de încheiere a situaţiei şcolare, pentru elevii declaraţi amanati pe semestrul al doilea sau anual; c) examen de diferenţe, pentru elevii a cãror înscriere în unitatea de învãţãmânt este condiţionatã de promovarea unor astfel de examene. ART. 68 (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii stabileşte perioadele de desfãşurare a examenelor de corigenta. (2) Directorul unitãţii de învãţãmânt stabileşte perioada de desfãşurare a examenelor pentru elevii declaraţi amanati pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfãşoarã înaintea examenelor de corigenta. (3) Desfãşurarea examenelor de diferenţe, în urma transferãrii de la o unitate de învãţãmânt la alta, are loc, de regula, în vacantele şcolare. (4) Perioadele pentru celelalte examene de diferenţe sunt precizate la art. 64. ART. 69 (1) La examenele de diferenţe pentru elevii care solicita transferul de la o unitate de învãţãmânt la alta nu se acorda reexaminare. (2) Dupã încheierea sesiunii de corigenta elevii care nu au promovat la o singura disciplina de învãţãmânt au dreptul sa solicite reexaminare. Aceasta se acorda de directorul unitãţii de învãţãmânt, în cazuri justificate, dupã consultarea invatatorului sau a profesorului şi la solicitarea scrisã a elevului sau a pãrintelui/tutorelui legal. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenta. Reexaminarea se desfãşoarã în termen de doua zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data deschiderii cursurilor anului şcolar. Comisia de reexaminare se numeşte de cãtre directorul unitãţii de învãţãmânt. (3) Beneficiazã de reexaminare şi elevii migranti care se afla într-o situaţie identicã cu cea prevãzutã la art. 64 alin. (6). ART. 70 (1) Toate examenele se desfãşoarã dupã aceeaşi metodologie. (2) Pentru elevii declaraţi corigenti sau amanati anual examinarea se face din toatã materia studiata de elevi în anul şcolar, conform programei şcolare a clasei sau grupei respective. (3) Pentru elevii amanati pe un semestru examinarea se face numai din materia acelui semestru. (4) Pentru elevii care susţin examene de diferenţe examinarea se face din toatã materia studiata în anul şcolar sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie. (5) Disciplinele la care se dau examene de diferenţe sunt cele prevãzute în trunchiul comun al specializãrii clasei şi care nu au fost studiate de candidat. În acest caz se da examen separat pentru fiecare an de studiu. (6) La disciplinele din curriculum la decizia unitãţii de învãţãmânt nu se susţin examene de diferenţe. (7) În cazul elevilor transferati, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transfera. La disciplinele opţionale în curs de desfãşurare pãrintele/tutorele legal al elevului sub 18 ani îşi asuma responsabilitatea însuşirii de cãtre elev a conţinutului programei şcolare parcurse pana în momentul transferului. În foaia matricola se trec mediile obţinute la disciplinele opţionale studiate la unitatea de învãţãmânt de la care se transfera. ART. 71 (1) Pentru desfãşurarea examenelor exista trei tipuri de probe: scrise, orale şi practice. La toate examenele se susţin, de regula, doua dintre cele trei probe, proba scrisã şi proba orala. (2) Pentru disciplinele de studiu la care, datoritã profilului sau/şi specializãrii este necesarã şi proba practica, modalitãţile de sustinere a acesteia şi cea de-a doua proba de examen sunt stabilite de directorul unitãţii de învãţãmânt împreunã cu catedra de specialitate. (3) Proba practica se susţine la disciplinele care au preponderent astfel de activitãţi. (4) Directorul unitãţii de învãţãmânt stabileşte, prin decizie interna, componenta comisiilor şi datele de desfãşurare a examenelor. Fiecare comisie are un preşedinte şi doi profesori examinatori. ART. 72 (1) La toate examenele evaluarea elevilor se face de cãtre doi profesori/învãţãtori de aceeaşi specialitate sau de specialitate inrudita. (2) Pentru examinarea elevilor corigenti unul dintre profesori/învãţãtori este cel care a predat elevului disciplina de învãţãmânt în timpul anului şcolar. În absenta temeinic motivatã a acestuia examinarea se face de cãtre un alt profesor de specialitate/invatator din unitatea de ivatamant, numit de directorul unitãţii de învãţãmânt, sau de cãtre un profesor/invatator de la o alta unitate de învãţãmânt, numit de inspectorul şcolar general, la solicitarea directorului unitãţii de învãţãmânt. Dacã directorul unitãţii de învãţãmânt apreciazã ca între elev şi profesor exista un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluãrii, examinarea poate fi facuta de o comisie stabilitã de inspectoratul şcolar. ART. 73 (1) Proba scrisã a examenelor are o durata de 45 de minute pentru învãţãmântul primar şi de 90 de minute pentru învãţãmântul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tabla sau al primirii de cãtre elev a foii cu subiecte. Proba scrisã conţine doua variante de subiecte dintre care elevul trateazã o singura varianta, la alegere. (2) Proba orala a examenelor se desfãşoarã prin dialog profesor-elev, pe baza de bilete de examen. Numãrul biletelor de examen este de doua ori mai mare decât numãrul elevilor care susţin examenul la disciplina respectiva. Fiecare bilet conţine doua subiecte. Elevul poate schimba de cel mult doua ori biletul de examen. Fiecare schimbare atrage scãderea notei acordate de cãtre fiecare examinator cu câte un punct. (3) Fiecare profesor examinator acorda elevului câte o nota la fiecare proba susţinutã de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi fractionare. Media aritmetica a notelor acordate la cele doua probe, rotunjita la nota intreaga cea mai apropiatã, reprezintã nota finala la examenul de corigenta, acordatã de profesorul/invatatorul examinator; fracţiunile de 50 de sutimi se rotunjesc în favoarea elevului. (4) Media elevului la examenul de corigenta este media aritmetica, nerotunjita, a celor doua note finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale acordate de cei doi examinatori nu se accepta o diferenţa mai mare de un punct. În caz contrar medierea o face preşedintele comisiei. (5) La clasele unde evaluarea cunoştinţelor se face cu calificative se procedeazã astfel: dupã corectarea lucrãrilor scrise şi dupã susţinerea examenului oral fiecare examinator acorda calificativul sau, global; calificativul final al elevului la examenul de corigenta se stabileşte de comun acord între cei doi examinatori. În cazul unei neconcordante preşedintele are drept de decizie pentru stabilirea calificativului final al elevului la examen. ART. 74 (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen dacã obţine cel puţin media 5,00/calificativul suficient. (2) Sunt declaraţi promovati anual elevii care obţin la fiecare disciplina la care susţin examenul de corigenta cel puţin media 5,00/calificativul suficient. (3) La examenul de corigenta, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amanati anual şi la examenul de diferenţe care echivaleaza o disciplina studiata un an şcolar complet media obţinutã constituie media anuala a disciplinei respective şi intra în calculul mediei generale anuale. (4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amanati pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţe care echivaleaza o disciplina numai pe intervalul unui semestru media obţinutã constituie media semestriala a elevului la disciplina respectiva. ART. 75 Elevii corigenti sau amanati care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult 5 zile lucrãtoare de la data examenului, sunt examinati la o data ulterioara, stabilitã de directorul unitãţii de învãţãmânt, dar nu mai târziu de începutul noului an şcolar. În situaţii excepţionale, respectiv internari în spital, imobilizari la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti poate aproba susţinerea examenului şi dupã începerea anului şcolar. ART. 76 (1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei şcolare, la examenele pentru elevii amanati şi la examenele de corigenta, inclusiv la cele de reexaminare, se consemneazã în catalogul de examen de cãtre profesorii/invatatorii examinatori şi se trec în catalogul clasei în termen de maximum 5 zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar. (2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţe se consemneazã în catalogul de examen, în registrul matricol şi în catalogul clasei, în aceeaşi zi. (3) În catalogul de examen se consemneazã notele/calificativele acordate la fiecare proba, nota finala a fiecãrui profesor examinator sau calificativul global, precum şi media obţinutã de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semneazã de examinatori şi de preşedintele comisiei imediat dupã terminarea examenului. (4) Preşedintele comisiei preda secretarului unitãţii de învãţãmânt toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrãrile scrise şi însemnãrile elevilor la proba orala/practica etc. Aceste documente se predau imediat dupã finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului şcolar. (5) Rezultatul la examenele de corigenta şi la examenele de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amanati, precum şi situaţia şcolarã anuala a elevilor se afişeazã a doua zi dupã încheierea sesiunii de examen şi se consemneazã în procesulverbal al consiliului profesoral de la începutul anului şcolar. ART. 77 (1) Dupã terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei şcolare, de corigenta sau de reexaminare invatatorul/dirigintele consemneazã în catalog situaţia şcolarã a elevilor care au participat la aceste examene. (2) Lucrãrile scrise şi foile cu însemnãrile elevului la proba orala a examenului se pãstreazã în arhiva unitãţii de învãţãmânt timp de un an.
CAP. 6 Personalul didactic
ART. 78 (1) <>Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legea nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reglementeazã funcţiile, competentele, responsabilitãţile, drepturile şi obligaţiile personalului didactic de predare şi de instruire practica şi ale personalului didactic auxiliar. (2) Prezentul regulament, precum şi regulamentul de ordine interioarã fac precizãri pe baza legilor mai sus amintite. ART. 79 (1) În sistemul naţional de învãţãmânt funcţioneazã personal didactic de predare şi de instruire practica cu pregãtire de specialitate, metodica şi pedagogica, cu calitãţi morale, apt din punct de vedere medical, capabil sa relationeze corespunzãtor cu elevii, pãrinţii şi colegii. În unitãţile de învãţãmânt îşi desfãşoarã activitatea şi personal didactic auxiliar. (2) Personalul didactic de predare şi de instruire practica, didactic auxiliar şi nedidactic manifesta respect fata de colegi, elevi şi pãrinţi. Personalului didactic de predare şi de instruire practica, didactic auxiliar şi nedidactic nu îi este permis sa facã din naţionalitatea, religia, starea socialã sau familialã a elevilor, colegilor şi a pãrinţilor obiect de jignire sau insulta. (3) În unitãţile de învãţãmânt personalul didactic de predare şi de instruire practica, didactic auxiliar şi nedidactic trebuie sa fie interesat de formarea sa continua. (4) Personalul didactic trebuie sa aibã o ţinuta morala demna, în concordanta cu valorile educaţionale pe care trebuie sa le transmitã elevilor, şi sa nu sufere de afecţiuni de natura sa afecteze relaţiile cu elevii şi colegii. (5) Personalul didactic este obligat sa prezinte la începutul anului şcolar analizele medicale solicitate, efectuate gratuit în unitãţile sanitare stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei. ART. 80 Personalul didactic de predare şi de instruire practica din învãţãmântul preuniversitar are drepturile şi obligaţiile prevãzute în <>Legea nr. 128/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. La nivelul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt, prin regulamentul de ordine interioarã se pot stabili drepturi şi obligaţii specifice.
CAP. 7 Elevii
SECŢIUNEA 1 Dobândirea calitãţii de elev
ART. 81 Orice persoana, indiferent de sex, rasa, naţionalitate, apartenenţa politica sau religioasã, care este înscrisã în unitatea de învãţãmânt şi participa la activitãţile organizate de aceasta are calitatea de elev. ART. 82 (1) În învãţãmântul obligatoriu calitatea de elev se dobândeşte în urma solicitãrii scrise a pãrinţilor sau tutorilor legali, facuta cãtre unitatea de învãţãmânt de stat sau particular. Pãrintele sau tutorele legal are dreptul de a alege forma de învãţãmânt şi felul educaţiei copilului minor. (2) În învãţãmântul liceal, profesional şi postliceal înscrierea elevilor în primul an se face, pe baza regulamentului de admitere sau a criteriilor generale elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, în limita numãrului de locuri din planul de şcolarizare. Înscrierea la admiterea în învãţãmântul liceal, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, dacã la data începerii anului şcolar elevul nu a depãşit varsta de 18 ani. (3) Elevii promovati vor fi înscrişi de drept în anul urmãtor de studiu. (4) Elevii repetenti, retrasi sau exmatriculati cu drept de reinscriere din învãţãmântul de zi se pot reinmatricula, la cerere, la orice forma de învãţãmânt, în urmãtorii 2 ani consecutivi, redobandind calitatea de elev. Elevii de la celelalte forme de învãţãmânt, aflaţi în situaţia de mai sus, se pot reinmatricula, la cerere, la orice forma de învãţãmânt, cu excepţia învãţãmântului de zi. Înscrierea pentru aceştia din urma se poate face şi dupã mai mult de 2 ani şcolari.
SECŢIUNEA a 2-a Exercitarea calitãţii de elev
ART. 83 (1) Calitatea de elev se exercita prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la toate activitãţile existente în programul fiecãrei unitãţi de învãţãmânt. (2) Evidenta prezentei elevilor se face la fiecare ora de curs de cãtre invatator/profesor care consemneazã în mod obligatoriu fiecare absenta. (3) Elevii înscrişi la cursuri cu frecventa redusã sau la distanta din învãţãmântul obligatoriu sunt obligaţi sa se prezinte la fiecare sesiune de examene organizatã de unitatea de învãţãmânt. ART. 84 (1) Absentele datorate imbolnavirii elevilor, bolilor molipsitoare în familie sau altor cazuri de forta majorã, dovedite cu acte legale, sunt considerate motivate. (2) Motivarea absentelor se efectueazã pe baza urmãtoarelor acte: a) adeverinta eliberata de medicul cabinetului şcolar sau de medicul de familie; b) adeverinta sau certificat medical eliberat de unitatea sanitarã, în cazul în care elevul a fost internat în spital; c) cererea scrisã a pãrintelui/tutorelui legal al elevului, adresatã directorului unitãţii de învãţãmânt şi aprobatã de acesta, în urma consultãrii cu dirigintele/invatatorul clasei. (3) Motivarea absentelor se face de invatator sau diriginte în ziua prezentãrii actelor justificative. (4) În cazul elevilor minori pãrintele/tutorele legal are obligaţia de a prezenta personal dirigintelui actele justificative pentru absentele copilului lor. (5) Actele pe baza cãrora se face motivarea absentelor vor fi prezentate în termen de maximum 7 zile de la reluarea activitãţii elevului şi vor fi pãstrate de cãtre invatator/diriginte pe tot parcursul anului şcolar. (6) Toate adeverintele medicale trebuie sa aibã viza cabinetului care are în evidenta fişele medicale/carnetele de sãnãtate ale elevilor. (7) Nerespectarea termenului prevãzut la alin. (5) atrage, de regula, declararea absentelor ca nemotivate. (8) La cererea scrisã a unitãţilor sportive de performanta şi a federaţiilor de specialitate, directorul poate aproba motivarea absentelor elevilor care participa la cantonamente şi competitii de nivel local, naţional şi internaţional, cu condiţia recuperãrii materiei în vederea încheierii situaţiei şcolare. ART. 85 Elevii cu handicap fizic, din învãţãmântul obligatoriu, nedeplasabili, cu boli cronice grave, pot fi scutiţi parţial sau total de frecventa, beneficiind de îndrumarea unitãţii de învãţãmânt. Scutirea se acorda la cerere de directorul unitãţii de învãţãmânt, pe baza actelor medicale doveditoare şi a recomandarii exprese a compartimentului de igiena şcolarã din cadrul direcţiei de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti. ART. 86 Elevii aflaţi în situaţii speciale (cãsãtorie, naşterea unui copil etc.) vor fi sprijiniti sa finalizeze ciclul de învãţãmânt.
SECŢIUNEA a 3-a Drepturile elevilor
ART. 87 Elevii din învãţãmântul de stat şi particular se bucura de toate drepturile legale. Nici o activitate organizatã de/sau în unitatea de învãţãmânt nu poate leza demnitatea sau personalitatea acestora. ART. 88 (1) Elevii din învãţãmântul de stat beneficiazã de învãţãmânt gratuit; pentru unele activitãţi se pot percepe taxe şi contribuţii potrivit <>Legii nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Elevii pot beneficia de burse sau de credite pentru studii, acordate de bãnci în condiţiile legii. Statul îi sprijinã material cu precãdere pe elevii care obţin rezultate foarte bune la învãţãtura sau la activitãţi artistice şi sportive, precum şi pe cei cu o situaţie materialã precara. (3) Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele extrabugetare ale unitãţilor de învãţãmânt de stat. ART. 89 (1) Elevii pot utiliza gratuit, sub îndrumarea profesorilor, baza materialã de care dispun unitãţile de învãţãmânt la care sunt înscrişi. (2) Elevii pot fi cazati în cãmine şi internate şi pot servi masa la cantine şcolare, în condiţiile stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare a acestora. (3) Copiii personalului didactic de predare şi de instruire practica beneficiazã de gratuitate la cazare în cãmine şi internate. ART. 90 În timpul şcolarizãrii elevii beneficiazã de asistenta psihopedagogicã şi medicalã gratuita. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu preţuri reduse la spectacole, muzee, manifestãri cultural-sportive şi la transportul în comun. ART. 91 Elevii din învãţãmântul de stat şi particular au dreptul sa fie evidentiati şi sa primeascã premii şi recompense pentru rezultatele deosebite la activitãţile şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru atitudine civicã exemplara. ART. 92 Elevii din învãţãmântul primar şi gimnazial primesc gratuit manuale şcolare. Beneficiazã de aceeaşi gratuitate şi elevii din învãţãmântul profesional şi liceal ai cãror pãrinţi au un venit lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decât salariul minim brut pe economie. ART. 93 Elevii aparţinând minoritãţilor naţionale au dreptul sa studieze şi sa se instruiascã în limba maternã la toate nivelurile şi formele de învãţãmânt, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 94 Elevii au dreptul sa opteze, conform legii, pentru tipul şi forma de învãţãmânt pe care o vor urma şi sa aleagã parcursul şcolar corespunzãtor intereselor, pregãtirii şi competentelor lor. Pentru elevii minori acest drept se exercita de cãtre pãrinţi/tutori legali. ART. 95 (1) În fiecare unitate de învãţãmânt de stat şi particular se constituie consiliul elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasa. (2) Consiliul elevilor funcţioneazã în baza unui regulament propriu, parte a regulamentului de ordine interioarã. (3) Consiliul elevilor îşi desemneazã reprezentanţii în consiliul de administraţie al unitãţii de învãţãmânt. ART. 96 Elevii au dreptul sa participe la activitãţile extraşcolare organizate de unitatea de învãţãmânt, precum şi la cele care se desfãşoarã în palatele şi cluburile elevilor, bazele sportive, de agrement, taberele şi unitãţile conexe inspectoratelor şcolare, în cluburile şi asociaţiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcţionare a acestora. ART. 97 (1) Elevilor din învãţãmântul preuniversitar de stat şi particular le este garantatã, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi asociaţii ştiinţifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizeazã şi funcţioneazã pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unitãţii de învãţãmânt. (2) Exercitarea dreptului la reuniune, conform <>art. 15 alin. (2) din Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la drepturile copilului, republicatã, nu poate fi supusã decât acelor limitãri care sunt prevãzute de lege şi care sunt necesare într-o societate democratica, în interesul siguranţei naţionale, al ordinii publice, pentru a proteja sãnãtatea şi moralitatea publica sau drepturile şi libertãţile altora. (3) Dreptul la reuniune se exercita în afarã orarului zilnic, iar activitãţile pot fi susţinute în unitatea de învãţãmânt numai cu aprobarea directorului, la cererea grupului de initiativa. Aprobarea pentru desfãşurarea acţiunilor va fi condiţionatã de acordarea de garanţii privind asigurarea securitãţii persoanelor şi a bunurilor de cãtre organizatori. (4) În cazul în care conţinutul activitãţilor care se desfãşoarã în unitatea de învãţãmânt de stat şi particular contravine principiilor sus-menţionate, directorul unitãţii de învãţãmânt poate suspenda sau poate interzice desfãşurarea acestor activitãţi. ART. 98 (1) În unitãţile de învãţãmânt de stat şi particular este garantatã, conform legii, libertatea elevilor de a redacta şi difuza reviste/publicaţii şcolare proprii. (2) În cazul în care aceste reviste/publicaţii conţin elemente care afecteazã siguranta nationala, ordinea publica, sãnãtatea şi moralitatea sau drepturile şi libertãţile cetatenesti, prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt, directorul va suspenda editarea şi difuzarea acestora. ART. 99 Elevii din învãţãmântul de stat şi particular cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale pot promova 2 ani într-un an şcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii.
SECŢIUNEA a 4-a Îndatoririle elevilor
ART. 100 Elevii din învãţãmântul de stat şi particular au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregati la fiecare disciplina de studiu şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevãzute de programele şcolare. ART. 101 (1) Elevii trebuie sa aibã o comportare civilizata şi o ţinuta decenta atât în unitatea de învãţãmânt, cat şi în afarã ei. (2) Elevii trebuie sa cunoascã şi sa respecte: a) legile statului; b) prezentul regulament şi cel de ordine interioarã; c) regulile de circulaţie şi cele cu privire la apãrarea sãnãtãţii; d) normele de tehnica securitãţii muncii, de prevenire şi de stingere a incendiilor; e) normele de protecţie civilã; f) normele de protecţie a mediului. ART. 102 Este interzis elevilor; a) sa distruga documente şcolare, ca de exemplu: cataloage, carnete de elev, foi matricole etc.; b) sa deterioreze bunurile din patrimoniul unitãţii de învãţãmânt; c) sa aducã şi sa difuzeze în unitatea de învãţãmânt materiale care, prin conţinutul lor, atenteazã la independenta, suveranitatea şi integritatea nationala a tarii, care cultiva violenta şi intoleranta; d) sa organizeze şi sa participe la acţiuni de protest care afecteazã desfãşurarea activitãţii de învãţãmânt sau care afecteazã frecventa la cursuri a elevilor; e) sa blocheze cãile de acces în spaţiile de învãţãmânt; f) sa detina şi sa consume în perimetrul unitãţii de învãţãmânt şi în afarã ei droguri, bãuturi alcoolice şi tigari şi sa participe la jocuri de noroc; g) sa introducã în perimetrul unitãţii de învãţãmânt orice tipuri de arme sau alte instrumente, ca de exemplu: munitie, petarde, pocnitori etc., care prin acţiunea lor pot afecta integritatea fizica şi psihicã a colectivului de elevi şi a personalului unitãţii de învãţãmânt; h) sa posede şi sa difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic; i) sa utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor; j) sa lanseze anunţuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unitãţii de învãţãmânt; k) sa aducã jigniri şi sa manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament fata de colegi şi fata de personalul unitãţii de învãţãmânt. ART. 103 Elevii au obligaţia sa poarte asupra lor carnetul de elev, sa-l prezinte profesorilor/învãţãtorilor pentru consemnarea notelor, precum şi pãrinţilor pentru informare în legatura cu situaţia şcolarã. ART. 104 Elevii din învãţãmântul preuniversitar de stat trebuie sa utileze cu grija manualele şcolare primite gratuit şi sa le restituie în stare buna la sfârşitul anului şcolar.
SECŢIUNEA a 5-a Recompensarea elevilor
ART. 105 Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolarã şi extraşcolarã şi se disting prin comportare exemplara pot primi urmãtoarele recompense: a) evidentiere în fata colegilor de clasa; b) evidentiere de cãtre directorul unitãţii de învãţãmânt în fata colegilor de şcoala sau în fata consiliului profesoral; c) comunicare verbalã sau scrisã adresatã pãrinţilor, cu menţiunea faptelor deosebite pentru care este evidenţiat; d) burse de merit, de studiu sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenţi economici sau de sponsori; e) premii, diplome, medalii; f) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil în ţara şi în strãinãtate; g) premiul de onoare al unitãţii de învãţãmânt. ART. 106 (1) Acordarea premiilor elevilor la sfârşitul anului şcolar se face la nivelul unitãţii de învãţãmânt, la propunerea dirigintelui, a consiliului clasei, a directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Se pot acorda premii elevilor care: a) au obţinut primele 3 medii generale pe clasa; b) s-au distins la una sau la mai multe discipline de studiu; c) au obţinut performanţe la concursuri, festivaluri, expoziţii şi la alte activitãţi extraşcolare desfãşurate la nivel local, judeţean, naţional sau internaţional; d) s-au remarcat prin fapte de inalta ţinuta morala şi civicã; e) au avut, la nivelul clasei, cea mai buna frecventa pe parcursul anului şcolar. (3) Se pot acorda premii şi pentru alte situaţii prevãzute de regulamentul de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt. ART. 107 Unitatea de învãţãmânt şi alţi factori pot stimula activitãţile de performanta ale elevilor la nivel local, naţional şi internaţional prin alocarea unor premii sau burse, din partea consiliului reprezentativ al pãrinţilor, a agenţilor economici, a fundaţiilor ştiinţifice şi culturale, a comunitãţii locale etc.
SECŢIUNEA a 6-a Sancţiunile aplicate elevilor ART. 108 (1) Elevii care savarsesc fapte prin care se incalca dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora. (2) Sancţiunile care se pot aplica elevilor sunt urmãtoarele: a) observatie individualã; b) mustrare în fata clasei şi/sau în fata consiliului clasei/consiliului profesoral; c) mustrare scrisã; d) retragerea temporarã sau definitiva a bursei; e) eliminarea de la cursuri pe o perioada de 3-5 zile; f) mutarea disciplinarã la o clasa paralela; g) preavizul de exmatriculare; h) exmatricularea. ART. 109 (1) Observatia individualã consta în dojenirea elevului. (2) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se aplica de diriginte/invatator sau de directorul unitãţii de învãţãmânt. (3) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) nu atrage şi alte mãsuri disciplinare. ART. 110 (1) Mustrarea în fata clasei şi/sau în fata consiliului clasei/consiliului profesoral consta în dojenirea elevului şi în sfãtuirea acestuia sa se poarte în asa fel încât sa dea dovada de îndreptare, atrãgându-i-se totodatã atenţia ca, dacã nu îşi schimba comportamentul, i se va aplica o sancţiune mai severã. (2) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se aplica de cãtre diriginte/invatator sau de directorul unitãţii de învãţãmânt. (3) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 111 (1) Mustrarea scrisã consta în dojenirea elevului, în scris, la propunerea consiliului clasei sau a directorului unitãţii de învãţãmânt, de cãtre diriginte/invatator şi de directorul unitãţii de învãţãmânt şi înmânarea documentului pãrinţilor/tutorilor legali, personal, sub semnatura. (2) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1), se înregistreazã în catalogul clasei, precizându-se numãrul documentului. (3) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în raportul consiliului clasei prezentat consiliului profesoral la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar. (4) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 112 (1) Retragerea temporarã sau definitiva a bursei se aplica de directorul unitãţii de învãţãmânt, la propunerea consiliului clasei sau a directorului. (2) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 113 (1) Eliminarea de la cursuri pe o perioada de 3-5 zile consta în substituirea activitãţii obişnuite a elevului, pe perioada aplicãrii sancţiunii, cu un alt tip de activitate în cadrul unitãţii de învãţãmânt, în conformitate cu prevederile regulamentului de ordine interioarã, de cãtre directorul unitãţii de învãţãmânt, la propunerea consiliului clasei. (2) Dacã elevul refuza sa participe la activitãţile prevãzute la alin. (1), absentele sunt considerate nemotivate şi se consemneazã în catalogul clasei. (3) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în catalogul clasei, precizându-se numãrul şi data documentului, în raportul consiliului clasei la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar. (4) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) nu se aplica elevilor din clasele I-IV. (5) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 114 (1) Mutarea disciplinarã la o clasa paralela se aplica prin înmânarea, în scris, a sancţiunii de cãtre diriginte/invatator şi directorul unitãţii de învãţãmânt pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã a împlinit 18 ani, sub semnatura. (2) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în registrul de evidenta a elevilor, în catalogul clasei şi în registrul matricol. (3) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în raportul consiliului clasei la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar. (4) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 115 (1) Preavizul de exmatriculare se întocmeşte în scris de diriginte şi de directorul unitãţii de învãţãmânt pentru elevii care absenteazã nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor la o singura disciplina, cumulate pe un an şcolar, şi se înmâneazã pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã a împlinit 18 ani, sub semnatura. (2) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se aplica elevilor din sistemul de învãţãmânt liceal, postliceal şi profesional. (3) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în registrul de evidenta a elevilor şi în catalogul clasei şi se menţioneazã în raportul consiliului clasei la sfârşit de semestru sau de an şcolar. (4) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) este însoţitã de scãderea notei la purtare. ART. 116 (1) Exmatricularea consta în eliminarea din unitatea de învãţãmânt în care elevul a fost înscris. (2) Exmatricularea poate fi: a) exmatriculare cu drept de reinscriere în anul urmãtor în aceeaşi unitate de învãţãmânt şi în acelaşi an de studiu; b) exmatriculare fãrã drept de reinscriere în aceeaşi unitate de învãţãmânt; c) exmatriculare din toate unitãţile de învãţãmânt fãrã drept de reinscriere pentru o perioada de timp. ART. 117 (1) Exmatricularea cu drept de reinscriere în anul urmãtor în aceeaşi unitate de învãţãmânt şi în acelaşi an de studiu se aplica elevilor din învãţãmântul liceal, profesional şi postliceal pentru abaterile grave prevãzute la art. 102 sau apreciate ca atare de consiliul profesoral al unitãţii de învãţãmânt. (2) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se aplica şi pentru un numãr de cel puţin 40 de absente nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puţin 30% din totalul orelor la o singura disciplina de studiu, cumulate pe un an şcolar. (3) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se aproba în consiliul profesoral la propunerea dirigintelui, cu consultarea directorului unitãţii de învãţãmânt. Dacã motivul sanctionarii îl reprezintã absentele nejustificate, aprobarea este condiţionatã de emiterea în prealabil a preavizului de exmatriculare. (4) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenta a elevilor şi în registrul matricol. (5) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se comunica pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã a împlinit 18 ani, în scris, sub semnatura, de cãtre dirigintele clasei. (6) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) este însoţitã de scãderea notei la purtare sub 6. ART. 118 (1) Exmatricularea fãrã drept de reinscriere în aceeaşi unitate de învãţãmânt se aplica elevilor din învãţãmântul liceal, postliceal şi profesional, pentru abateri deosebit de grave apreciate ca atare de consiliul profesoral. (2) Aplicarea sancţiunii prevãzute la alin. (1) se aproba de consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei sau a directorului unitãţii de învãţãmânt. (3) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenta a elevilor şi în registrul matricol. (4) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se comunica pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã a împlinit 18 ani, în scris, sub semnatura, de cãtre dirigintele clasei. (5) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) este însoţitã de scãderea notei la purtare sub 6. ART. 119 (1) Exmatricularea din toate unitãţile de învãţãmânt fãrã drept de reinscriere pentru o perioada de timp se aplica elevilor din învãţãmântul liceal, postliceal şi profesional pentru abateri deosebit de grave. (2) Aplicarea sancţiunii prevãzute la alin. (1) şi stabilirea duratei se fac de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, la propunerea motivatã a consiliului profesoral. (3) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se consemneazã în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenta a elevilor şi în registrul matricol. (4) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) se comunica de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, în scris, sub semnatura, pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã a împlinit 18 ani. (5) Sancţiunea prevãzutã la alin. (1) este însoţitã de scãderea notei la purtare sub 6. ART. 120 (1) Dacã elevul cãruia i s-a aplicat una dintre sancţiunile menţionate la art. 110-113 da dovada de un comportament ireprosabil pe o perioada de cel puţin 8 sãptãmâni de şcoala pana la încheierea semestrului/anului şcolar, prevederea privind scãderea notei la purtare, asociata sancţiunii, se poate anula. (2) Anularea sancţiunii este decisa de cel care a aplicat sancţiunea. ART. 121 Pentru toţi elevii învãţãmântului preuniversitar, la fiecare 10 absente nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absente nejustificate din numãrul de ore pe semestru la o disciplina va fi scãzutã nota la purtare cu un punct. ART. 122 (1) Elevii vinovaţi de deteriorarea bunurilor unitãţii de învãţãmânt plãtesc toate lucrãrile necesare reparaţiilor sau suporta toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate. (2) În cazul în care elevul vinovat nu se cunoaşte, rãspunderea materialã devine colectivã, a clasei. (3) Pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor şcolare primite gratuit elevii înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzator disciplinei, anului de studiu şi tipului de manual deteriorat, iar în caz de imposibilitate achitã contravaloa rea acestuia. (4) Pentru faptele prevãzute la alin. (1) şi (3) elevii pot fi sancţionaţi în conformitate cu dispoziţiile art. 109-119. ART. 123 (1) Contestaţiile impotriva sancţiunilor prevãzute la art. 109-118 se adreseazã în scris consiliului de administraţie al unitãţii de învãţãmânt în termen de 5 zile de la aplicarea sancţiunii. (2) Contestaţia se soluţioneazã în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia la secretariatul unitãţii de învãţãmânt. (3) Hotãrârea consiliului de administraţie este definitiva. ART. 124 Sancţiunea prevãzutã la art. 119 este definitiva şi poate fi contestatã în conformitate cu dispoziţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
SECŢIUNEA a 7-a Transferul elevilor ART. 125 Elevii au dreptul sa se transfere de la o unitate de învãţãmânt la alta, de la o filiera la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, de la o forma de învãţãmânt la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt de la şi la care se face transferul. Aprobãrile pentru transfer se dau de consiliul/consiliile de administraţie al/ale unitãţii/unitãţilor de învãţãmânt, dupã caz. ART. 126 (1) Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai dupã primul semestru, dacã media lor de înscriere la liceu este cel puţin egala cu media ultimului intrat la specializarea la care solicita transferul. Transferurile pentru cazuri medicale se aproba pe baza avizului comisiei medicale judeţene/a municipiului Bucureşti. (2) Elevii din clasele a X-a-a XII-a/a XIII-a se pot transfera, de regula, la clasele la care media lor din ultimul an este cel puţin egala cu media ultimului promovat din clasa la care se solicita transferul. Excepţiile de la aceasta prevedere se aproba de consiliul profesoral. ART. 127 În învãţãmântul obligatoriu şi în învãţãmântul profesional elevii se pot transfera dupã cum urmeazã: a) în aceeaşi unitate de învãţãmânt, de la o clasa la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa; b) de la o unitate de învãţãmânt la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa. În cazul schimbãrii specializãrii/meseriei se sutin examene de diferenţe. ART. 128 Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mar, sau invers, la cererea acestora. ART. 129 În învãţãmântul postliceal elevii se pot transfera de la o specializare la alta, în cadrul aceluiaşi profil, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa. În cazul schimbãrii specializãrii se susţin examene de diferentea. ART. 130 Elevii din învãţãmântul liceal se pot transfera, pãstrând forma de învãţãmânt, astfel: a) în aceeaşi unitate de învãţãmânt, de la o clasa la alta cu aceeaşi specializare, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa; b) în aceeaşi unitate de învãţãmânt, de la o filiera la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, dupã promovarea examenelor de diferenţe; c) de la un liceu la altul, respectând filiera, profilul şi specializarea, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, în baza criteriilor prevãzute în prezentul regulament şi în regulamentul de ordine interioarã al liceului la care solicita transferul; d) de la un liceu la altul, schimband specializarea şi/sau profilul şi/sau filiera, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, dupã promovarea examenelor de diferenţe, în baza criteriilor prevãzute în regulamentul de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt la care se solicita transferul; e) de la liceu la şcoala profesionalã, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, dupã promovarea examenelor de diferenţe şi recuperarea practicii, în baza criteriilor prevãzute de regulamentul de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt la care se solicita transferul; f) de la şcoala profesionalã la liceu, dupã încheierea primului an de şcoala profesionalã, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, dupã promovarea examenelor de diferenţe şi/cu respectarea condiţiilor de medie prevãzute de prezentul regulament. ART. 131 Elevii din învãţãmântul liceal se pot transfera de la o forma de învãţãmânt la alta astfel: a) elevii de la învãţãmântul seral, cu frecventa redusã sau la distanta se pot transfera la forma de învãţãmânt de zi, cu susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţe, dacã au media anuala cel puţin 7,00 la fiecare obiect de studiu, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa, şi potrivit criteriilor prevãzute în regulamentul de ordine interioarã; b) elevii de la învãţãmântul cu frecventa redusã sau la distanta se pot transfera la învãţãmântul seral în condiţiile prevãzute la lit. a); c) elevii de la cursurile de zi se pot transfera la forma de învãţãmânt seral, cu frecventa redusã sau la distanta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa. ART. 132 (1) Elevii din învãţãmântul preuniversitar particular autorizat se pot transfera la unitãţi de învãţãmânt preuniversitar de stat, la forma de învãţãmânt de zi, seral, cu frecventa redusã sau la distanta, de regula la sfârşitul anului şcolar, cu acordul celor doua unitãţi de învãţãmânt, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa şi cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) sa aibã media semestriala/anuala cel puţin egala cu cea mai mica medie a elevului/elevilor din unitatea de învãţãmânt primitoare; b) sa aibã nota la purtare cel puţin 9 pe toate semestrele; c) sa promoveze examenul de diferenţe stabilit de unitatea de învãţãmânt la care solicita transferul. Examenele de diferenţe se susţin la disciplinele de studiu din trunchiul comun care nu au fost parcurse de solicitant sau pentru care programele parcurse diferã de cele ale clasei la care solicita transferul în procent de cel puţin 50%. De asemenea, se susţin examene de diferenţe în cazul schimbãrii filierei, profilului şi specializãrii. (2) Elevii din învãţãmântul preuniversitar de stat se pot transfera în învãţãmântul particular, cu acordul celor doua unitãţi de învãţãmânt, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasa. ART. 133 Nepromovarea unuia dintre examenele de diferenţe anuleazã dreptul la transfer. Unitatea de învãţãmânt de la care elevul a solicitat transferul este obligatã sa-l reprimeasca. ART. 134 Transferurile în care se pãstreazã forma de învãţãmânt se pot efectua numai în perioada intersemestriala sau a vacantei de vara; regulamentul de ordine interioarã al unitãţii de învãţãmânt poate prevedea şi condiţii speciale de transfer. ART. 135 Transferurile în care se schimba forma de învãţãmânt se efectueazã în urmãtoarele perioade: a) de la învãţãmântul de zi la alta forma de învãţãmânt sau de la învãţãmântul seral la cel cu frecventa redusã sau la distanta, în perioada intersemestriala sau a vacantei de vara; b) de la învãţãmântul cu frecventa redusã sau la distanta la cel seral sau de la alte forme de învãţãmânt la cel de zi, numai în perioada vacantei de vara; c) elevii din clasa a XII-a, învãţãmânt de zi, se pot transfera în clasa a XIII-a, învãţãmânt seral, dupã absolvirea semestrului I al clasei a XII-a şi dupã susţinerea, dacã este cazul, a examenelor de diferenţe. În aceasta situaţie pe diploma de absolvire şi în registrul matricol se menţioneazã anul şcolar, semestrul I/zi, clasa a XII-a, şi semestrul II/seral, clasa a XIII-a. Mediile anuale pe discipline se calculeazã din mediile celor doua semestre. ART. 136 Transferul elevilor în timpul anului şcolar se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor art. 126-133, în urmãtoarele situaţii: a) la schimbarea domiciliului pãrinţilor într-o alta localitate; b) la recomandarea de transfer eliberata pe baza unei expertize medicale efectuate de inspectoratul de sãnãtate publica; c) la/de la învãţãmântul de arta sau cu program sportiv; d) de la liceu la şcoala profesionalã; e) de la învãţãmântul intensiv sau bilingv la celelalte profiluri. ART. 137 Dupã aprobarea transferului unitatea de învãţãmânt primitoare este obligatã sa solicite situaţia şcolarã a elevului în termen de 5 zile. Unitatea de învãţãmânt de la care se transfera elevul este obligatã sa trimitã situaţia şcolarã în termen de 10 zile. Elevul nu se înscrie în catalog pana la primirea situaţiei şcolare de cãtre unitatea de învãţãmânt la care s-a transferat.
SECŢIUNEA a 8-a Încetarea calitãţii de elev ART. 138 (1) Calitatea de elev înceteazã în urmãtoarele situaţii: a) la absolvirea studiilor învãţãmântului obligatoriu, liceal, postliceal sau profesional; b) în cazul exmatricularii; c) în cazul abandonului şcolar; d) la cererea scrisã a elevului/pãrintelui/tutorelui legal, caz în care elevii se considera retrasi; e) în cazul în care elevul înscris/admis în învãţãmântul liceal, profesional sau postliceal nu se prezintã la cursuri în termen de 20 de zile de la începerea lor fãrã sa justifice absentele. (2) Lit. d) nu se aplica în învãţãmântul obligatoriu.
CAP. 8 Învãţãmântul special ART. 139 Organizarea şi funcţionarea unitãţilor de învãţãmânt special sunt reglementate prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a învãţãmântului special, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.217 din 17 august 1999 . ART. 140 (1) Copiii cu deficiente mentale uşoare şi medii pot fi înscrişi în clasa I în şcoala de masa cea mai apropiatã de domiciliul acestora. (2) Elevii cu deficiente mentale uşoare şi medii înscrişi în unitãţile de învãţãmânt special sunt integrati în şcolile de masa prin urmãtoarele forme: a) integrare individualã sau de grup pentru elevii cu deficiente uşoare; b) integrare prin clase speciale compacte pentru elevii cu deficiente medii. (3) Elevii cu alte tipuri sau grade de deficiente pot fi înscrişi în clasa I sau integrati în şcoala de masa, la cererea pãrinţilor. (4) Toţi elevii cu deficiente care frecventeazã învãţãmântul de masa beneficiazã de: a) asistenta psihopedagogicã şi de specialitate acordatã de profesorul itinerant şi de sprijin; b) toate drepturile privind ocrotirea şi asistenta socialã stipulate de prevederile legislaţiei în vigoare. ART. 141 Personalul didactic care se ocupa de instructia, educaţia, invatarea, reabilitarea, recuperarea şi integrarea şcolarã şi socialã se socoteşte personal care activeazã în sfera educaţiei speciale şi beneficiazã de prevederile legislaţiei referitoare la învãţãmântul special. ART. 142 Întrucât dispun de dotãri corespunzãtoare şi de personal specializat unitãţile de învãţãmânt special pot oferi şcolilor de masa urmãtoarele tipuri de servicii: a) activitãţi de invatare individualizata; b) activitãţi de adaptare curriculara şi de evaluare; c) activitãţi de intervenţie individualizate; d) terapii specifice pentru: dificultãţi de invatare, tulburãri de limbaj, dificultãţi de dezvoltare, dificultãţi de adaptare; e) psihodiagnoza, proiectare, prognoza psihologicã; f) consiliere pentru elevi şi pãrinţi; g) orientare şcolarã şi profesionalã; h) asistenta la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile; i) consiliere psihopedagogicã pentru profesorii şcolii de masa. ART. 143 Elevii cu deficiente integrati în învãţãmântul de masa beneficiazã de planuri de învãţãmânt modificate, programe şcolare adaptate, precum şi de programe de învãţãmânt personalizate. ART. 144 (1) În unele dintre unitãţile de învãţãmânt special pot sa funcţioneze grupe de preşcolari şi clase din şcolile de masa, urmând ca ambele categorii de elevi sa beneficieze de servicii de specialitate competente şi eficiente. (2) Unitãţile de învãţãmânt speciale care primesc asemenea clase îşi vor schimba structura, organizarea, componenta, conţinutul şi obiectivele de realizat. Ele se vor numi: "Şcoala nr. .......". ART. 145 Tipul şi forma de şcolarizare a copiilor cu deficiente sunt dependente numai de tipul şi gradul deficientei acestora. ART. 146 Elevii cu deficiente integrati în învãţãmântul de masa au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi elevi. ART. 147 Transferul elevilor cu deficiente integrati în învãţãmântul de masa de la o unitate de ivatamant la alta se realizeazã la sfârşitul fiecãrui an şcolar, cu condiţia obţinerii mediei de trecere la toate disciplinele de învãţãmânt.
CAP. 9 Transportul elevilor ART. 148 Transportul elevilor cu microbuzele oferite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi de administraţia localã este gratuit. Cu aceste mijloace de transport pot cãlãtori, fãrã plata, şi cadrele didactice cãtre şcoala şi cãtre localitatea de domiciliu. ART. 149 (1) Directorul şcolii de centru financiar desemneazã un cadru didactic pentru insotirea elevilor în fiecare mijloc de transport. Acesta are obligaţia sa supravegheze elevii în timpul transportului. (2) Directorul şcolii de centru financiar creeazã condiţii pentru instruirea periodicã a elevilor în legatura cu securitatea transportului. ART. 150 (1) Elevii sunt obligaţi sa ocupe locurile stabilite în timpul deplasarii şi sa nu distruga bunurile din mijlocul de transport. În caz contrar rãspund disciplinar şi material pentru prejudiciile create. (2) Elevilor care distrug sistematic componente ale mijlocului de transport li se poate interzice deplasarea cu acest mijloc pe o perioada determinata.
CAP. 10 Pãrinţii SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 151 (1) Colaborarea partintilor cu unitatea de învãţãmânt, armonizarea optiunilor acestora cu oferta educaţionalã, realizarea scopurilor finale pe care şi le propun atât pãrinţii, cat şi unitatea de învãţãmânt sunt obiective majore. (2) Pãrinţii/tutorii legali au obligaţia ca cel puţin o data pe luna sa ia legatura cu invatatorul/dirigintele pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor.
SECŢIUNEA a 2-a Comitetul de pãrinţi al clasei ART. 152 (1) Comitetul de pãrinţi al clasei se alege în fiecare an în adunarea generalã a pãrinţilor elevilor clasei, convocatã de invatator/diriginte care prezideazã şedinţa. (2) Convocarea adunãrii generale pentru alegerea comitetului de pãrinţi al clasei are loc în primele 30 de zile de la începerea cursurilor anului şcolar. (3) Comitetul de pãrinţi al clasei se compune din trei membri. Aceştia au urmãtoarele funcţii: preşedinte, membru, casier. (4) Dirigintele/invatatorul sau preşedintele comitetului de pãrinţi al clasei poate convoca adunarea generalã a pãrinţilor ori de câte ori este necesar. (5) Comitetul de pãrinţi al clasei reprezintã interesele pãrinţilor elevilor clasei în adunarea generalã a pãrinţilor pe unitatea de învãţãmânt, în consiliul reprezentantiv al pãrinţilor, în consiliul profesoral şi în consiliul clasei. ART. 153 Comitetul de pãrinţi al clasei are urmãtoarele atribuţii: a) sprijinã conducerea unitãţii de învãţãmânt şi dirigintele/invatatorul în întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei şi a unitãţii de învãţãmânt; b) ajuta invatatorii/dirigintii în activitatea de cuprindere în învãţãmântul obligatoriu a tuturor copiilor de varsta şcolarã şi de imbunatatire a frecvenţei acestora; c) sprijinã unitatea de învãţãmânt şi dirigintele în activitatea de consiliere şi orientare socioprofesionala sau de integrare socialã a absolvenţilor; d) sprijinã dirigintele/invatatorul în organizarea şi desfãşurarea unor activitãţi extraşcolare; e) are iniţiative şi se implica în îmbunãtãţirea condiţiilor de studiu ale elevilor clasei; f) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activitãţii educative şi a bazei materiale din clasa şi din unitatea de învãţãmânt. ART. 154 (1) Comitetul de pãrinţi al clasei tine legatura cu unitatea de învãţãmânt prin dirigintele/invatatorul clasei. (2) Comitetul de pãrinţi al clasei poate propune în adunarea generalã o suma minima cu care pãrinţii elevilor clasei sa contribuie la întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei sau a unitãţii de învãţãmânt. (3) Contribuţia prevãzutã la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita exercitarea de cãtre elevi a drepturilor prevãzute de prezentul regulament şi de prevederile legale în vigoare. (4) Contribuţia prevãzutã la alin. (2) se colecteazã şi se administreazã numai de comitetul de pãrinţi al clasei. (5) Dirigintelui/invatatorului îi este interzis sa opereze cu aceste fonduri. (6) Fondurile bãneşti se cheltuiesc la initiativa comitetului de pãrinţi al clasei sau la propunerea dirigintelui/invatatorului ori a directorului, însuşitã de comitet. (7) Sponsorizarea clasei sau unitãţii de învãţãmânt nu atrage drepturi în plus pentru anumiti elevi.
SECŢIUNEA a 3-a Consiliul reprezentativ al pãrinţilor ART. 155 (1) Adunarea generalã a pãrinţilor din unitatea de învãţãmânt este compusa din preşedinţii comitetelor de pãrinţi ale fiecãrei clase. (2) Adunarea generalã prevãzutã la alin. (1) este convocatã de directorul unitãţii de învãţãmânt, în vederea alegerii consiliului reprezentantiv al pãrinţilor şi a comisiei de cenzori a acestuia. (3) Comisia de cenzori verifica activitatea financiarã a consiliului reprezentativ al pãrinţilor. ART. 156 (1) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor se organizeazã şi funcţioneazã în conformitate cu prezentul regulament şi cu regulamentul de ordine interioarã. (2) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor este organul executiv al adunãrii generale. (3) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor din unitatea de învãţãmânt desemneazã reprezentanţii sãi în consiliul de administraţie şi numeşte pãrinţii care pot participa, în calitate de invitaţi, la şedinţele consiliului profesoral. ART. 157 (1) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor se alege o data la 2-3 ani şi se completeazã ori de câte ori este necesar. (2) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor este format din 5-7 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte şi membri cu atribuţii specifice. (3) Comisia de cenzori este formatã din 1-3 membri. (4) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor pãstreazã legatura cu unitatea de învãţãmânt prin directorul acesteia. (5) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor şi comisia de cenzori prezintã anual, spre aprobare, adunãrii generale a pãrinţilor din unitatea de învãţãmânt execuţia bugetarã, activitatea desfasurata pe parcursul anului şcolar anterior, precum şi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul şcolar urmãtor. (6) Consiliul reprezentativ al pãrinţilor poate dobândi personalitate juridicã în condiţiile legii. ART. 158 Consiliul reprezentativ al pãrinţilor are urmãtoarele atribuţii: a) sprijinã conducerea unitãţii de învãţãmânt în întreţinerea şi modernizarea bazei materiale necesare unei activitãţi eficiente; b) susţine unitatea de învãţãmânt în activitatea de consiliere şi orientare socioprofesionala sau de integrare socialã a absolvenţilor; c) susţine conducerea unitãţii de învãţãmânt în organizarea şi desfãşurarea consultatiilor cu pãrinţii pe teme educaţionale; d) conlucreaza cu comisiile de ocrotire a minorilor, cu organele de autoritate tutelara sau cu organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea soluţionãrii situaţiei elevilor din unitatea de învãţãmânt respectiva care au nevoie de ocrotire; e) susţine unitatea de învãţãmânt în organizarea şi desfãşurarea festivitatilor anuale; f) are iniţiative şi se implica în îmbunãtãţirea calitãţii vieţii şi activitãţilor elevilor în internate şi cantine; g) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activitãţii educative şi a bazei materiale din unitatea de învãţãmânt. ART. 159 Consiliul reprezentativ al pãrinţilor şi comitetele de pãrinţi ale claselor pot atrage resurse financiare extrabugetare, constând în contribuţii, donaţii, sponsorizãri etc., venite din partea unor persoane fizice sau juridice din ţara şi din strãinãtate, care vor fi utilizate pentru: a) modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unitãţii de învãţãmânt; b) acordarea de premii şi burse elevilor; c) sprijinirea financiarã a unor activitãţi extraşcolare; d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situaţie materialã precara; e) alte activitãţi care privesc bunul mers al unitãţii de învãţãmânt sau care sunt aprobate de adunarea generalã a pãrinţilor. ART. 160 (1) Colectarea şi administrarea sumelor reprezentând o cota-parte din contribuţia prevãzutã la art. 154 alin. (2) se fac numai de consiliul reprezentativ al pãrinţilor. (2) Personalul didactic nu opereazã cu aceste fonduri. (3) Fondurile colectate de consiliul reprezentativ al pãrinţilor se cheltuiesc numai prin decizia acestuia, din propria initiativa sau la propunerea directorului unitãţii de învãţãmânt. (4) Adunarea generalã a pãrinţilor din unitatea de învãţãmânt stabileşte suma de bani care poate sa se afle permanent la dispoziţia consiliului reprezentativ al pãrinţilor şi care sa fie folositã pentru situaţii urgente, la solicitarea directorului unitãţii de învãţãmânt.
CAP. 11 Personalul didactic auxiliar şi nedidactic ART. 161 (1) Compartimentul de secretariat este subordonat directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Secretariatul funcţioneazã pentru elevi, pãrinţi, personalul unitãţii de învãţãmânt şi pentru alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru. Programul secretariatului se aproba de directorul unitãţii de învãţãmânt. (3) Secretariatul asigura permanenta pe intreaga perioada de desfãşurare a orelor. (4) Secretarul aduce condica în cancelarie şi o ia la sfârşitul orelor. Secretarul descuie şi incuie fisetul de cataloage la începutul/terminarea orelor, dupã ce a verificat împreunã cu profesorul/invatatorul de serviciu existenta tuturor cataloagelor. (5) Secretarul completeazã fişele matricole, cataloagele de corigenta şi se ocupa de arhivarea tuturor documentelor şcolare. (6) În perioada vacantelor şcolare cataloagele se pãstreazã la secretariat. (7) Procurarea, deţinerea şi folosirea sigiliilor se fac în conformitate cu reglementãrile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii. (8) Procurarea, completarea, eliberarea şi evidenta actelor de studii se fac în conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenta şcolarã în învãţãmântul preuniversitar. (9) Evidenta, selecţionarea, pãstrarea şi depunerea documentelor şcolare la Arhivele Naţionale, dupã expirarea termenelor de pãstrare stabilite prin Indicatorul termenelor de pãstrare, se fac în conformitate cu prevederile <>Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 9 aprilie 1996. ART. 162 (1) Serviciul de contabilitate este subordonat directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Serviciul de contabilitate al unitãţii de învãţãmânt şi al centrului de execuţie bugetarã, unde este cazul, subordonat directorului - ordonator tertiar de credite, asigura şi rãspunde de organizarea şi desfãşurarea activitãţii financiar-contabile a unitãţii de învãţãmânt, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. (3) Contabilitatea îndeplineşte orice sarcini financiar-contabile încredinţate de director sau stipulate expres în acte normative. ART. 163 (1) Serviciul de administraţie este subordonat directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Administratorul îşi desfãşoarã activitatea sub conducerea directorului, rãspunde de gestionarea şi întreţinerea bazei materiale a unitãţii de învãţãmânt, coordoneazã activitatea personalului administrativ de întreţinere şi curãţenie, mecanici, paznici, portari, magazineri, muncitori, gestionari, personalul de cantina, internat şi de aprovizionare. (3) Întregul inventar mobil şi imobil al unitãţii de învãţãmânt se trece în registrul-inventar al acesteia şi în evidentele contabile. Schimbarea destinaţiei bunurilor ce aparţin unitãţii de învãţãmânt se poate face numai cu îndeplinirea formelor legale. (4) Programul personalului de îngrijire se stabileşte de administrator, potrivit nevoilor unitãţii de învãţãmânt şi se aproba de directorul acesteia. (5) Administratorul stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În funcţie de nevoile unitãţii de învãţãmânt directorul poate schimba aceste sectoare. (6) Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activitãţi decât cele necesare unitãţii de învãţãmânt. ART. 164 (1) Bibliotecarul este subordonat directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Bibliotecarul organizeazã activitatea bibliotecii, asigura funcţionarea acesteia şi este interesat de completarea raţionalã a fondului de publicaţii. (3) Activitãţile de baza ale bibliotecarului sunt: a) indruma lectura şi studiul elevilor şi ajuta la elaborarea lucrãrilor, punând la dispoziţie acestora instrumente de informare, respectiv fisiere, cataloage, liste bibliografice etc., care sa le înlesneascã o orientare rapida în colectiile bibliotecii; b) sprijinã informarea şi documentarea rapida a personalului didactic; c) participa la toate cursurile specifice de formare continua. (4) Bibliotecarul organizeazã sau participa la organizarea de acţiuni specifice: lansare de carte, intalniri literare, simpozioane, vitrine şi expoziţii de cãrţi, standuri de noutati sau de colecţii de cãrţi, prezentãri de manuale opţionale etc. ART. 165 (1) Laborantul, informaticianul, programatorul, tehnicianul şi pedagogul sunt subordonaţi directorului unitãţii de învãţãmânt. (2) Atribuţiile fiecãrei funcţii prevãzute la alin. (1) sunt menţionate în fişele de post aprobate de directorul unitãţii de învãţãmânt.
CAP. 12 Dispoziţii finale ART. 166 Prezentul regulament intra în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 167 (1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentului regulament se abroga Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar de stat (primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal), aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.232 din 19 august 1999 . (2) Dispoziţiile cuprinse în cap. VI şi X, respectiv "Personalul didactic" şi "Pãrinţii", completeazã dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 4.464/2000 referitor la învãţãmântul preşcolar. (3) Prezentul regulament se completeazã cu dispoziţiile legale prevãzute de regulamentele specifice unitãţilor de învãţãmânt de arta şi sportiv. ART. 168 În termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, unitãţile de învãţãmânt sunt obligate ca, pe baza acestuia şi a dispoziţiilor legale în vigoare, sa elaboreze regulamentul de ordine interioarã. --------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
