Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În baza prevederilor art. 42, 64 şi 65 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţională "De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit", clasa a III-a sau a IV-a, învăţământ primar, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Programa şcolară aprobată prin prezentul ordin se aplică începând cu anul şcolar 2014-2015. ART. 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 4 Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie Bucureşti, 28 august 2014. Nr. 4.422. ANEXĂ PROGRAMĂ ŞCOLARĂ pentru disciplina opţională "De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit" Curriculum la decizia şcolii pentru clasa a III-a sau a IV-a Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplina opţională "De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit" reprezintă o ofertă curriculară de disciplină opţională ce poate fi studiată în clasa a III-a sau în clasa a IV-a din învăţământul primar, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar. Structura programei şcolare include următoarele elemente: - Notă de prezentare - Competenţe generale - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare - Conţinuturi - Sugestii metodologice - Recomandări bibliografice Competenţele generale reflectă caracterul interdisciplinar al disciplinei opţionale propuse spre studiu. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Sugestiile metodologice au rol orientativ pentru proiectarea demersului didactic şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi particularităţile de vârstă ale elevilor. În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările următoarelor documente internaţionale: ● Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC); ● Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul al XXI-lea. Prezenta programă şcolară este rezultatul unui proces de proiectare, pilotare şi revizuire a programei şcolare dezvoltate în cadrul proiectului educaţional "De-a arhitectura în oraşul meu", parte a programului cultural "De-a arhitectura - deschiderea şcolarilor către arhitectură şi mediu construit" al Filialei Teritoriale Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România şi al Asociaţiei De-a Arhitectura, elaborată în parteneriat cu Departamentul de Ştiinţele Educaţiei din Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti. Realizată în perioada 2011-2012, programa a fost pilotată în 5 şcoli din Bucureşti pe parcursul anului şcolar 2012-2013 şi revizuită în iunie 2013 în urma strângerii de date prin monitorizare şi evaluare. Programa şcolară pilotată a fost însoţită de suport de curs pentru cadrele didactice din învăţământul primar şi alte resurse curriculare auxiliare. Dat fiind caracterul interdisciplinar al acestei discipline opţionale, în etapa de pilotare, activităţile în şcoli au fost realizate de echipe formate dintr-un cadru didactic din învăţământul primar şi un arhitect îndrumător sau un student la arhitectură, voluntari în realizarea activităţilor. Programa şcolară pentru disciplina opţională "De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit" propune o abordare interdisciplinară, care îmbină elemente de educaţie tehnologică, matematică, abilităţi practice, limba română, alfabetizare digitală şi istorie comunitară, subsumândule în acelaşi timp unor elemente de educaţie civică. Dincolo de tematica propusă, noutatea disciplinei vine din activităţile practice derulate. Abordarea învăţării prin proiecte individuale ("Casa mea"/"Casa omuleţului de jucărie") şi proiecte colective (proiectul "Comunitatea noastră"), precum şi activităţile în aer liber fac explicită legătura dintre ceea ce învaţă elevii şi scopul pentru care învaţă. Realizarea unor activităţi tip proiect îi antrenează pe copii în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme concrete ale clasei şi ale comunităţii în care trăiesc. Competenţe generale 1. Utilizarea unor noţiuni de bază din limbajul specific arhitecturii şi mediului construit 2. Exprimarea opiniilor cu privire la mediul construit şi la factorii care îi dau calitate 3. Manifestarea responsabilităţii faţă de mediul construit şi a conduitei moral-civice Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Utilizarea unor noţiuni de bază din limbajul specific arhitecturii şi mediului construit 1.1. Identificarea intuitivă a unor noţiuni specifice arhitecturii şi urbanismului - jocuri didactice, individuale sau în perechi, pentru descoperirea intuitivă a unor noţiuni, de exemplu, reducerea la scară: elevul îşi măsoară înălţimea cu o sfoară, pe care apoi o va împături în două de mai multe ori, până când sfoara împăturită ajunge la dimensiunea unui omuleţ de jucărie, tip Lego, de 4 cm; - jocuri didactice de grup, de tip ghicitoare, de exemplu, pentru identificarea noţiunii de textură a materialului (un material necunoscut trebuie identificat folosind numai simţul tactil); - realizarea de mici machete (din hârtie, plastilină, materiale textile etc.) pentru îmbunătăţirea vederii în spaţiu; - desen liber după o clădire, de exemplu, observarea şi desenarea umbrelor pe faţada unei clădiri; - exerciţii de orientare în localitate cu ajutorul unei hărţi, prin marcarea pe aceasta a traseului, a diverselor clădiri reper, a spaţiilor publice şi a spaţiilor verzi; - activităţi care implică folosirea calculatorului şi a dispozitivelor mobile (smartphone, iPad) pentru urmărirea unui traseu pe o hartă. 1.2. Utilizarea în contexte date a unor noţiuni specifice arhitecturii şi urbanismului - interpretarea unor imagini prin formularea de enunţuri folosind noţiuni specifice arhitecturii şi urbanismului (scară, proporţie, plan, faţadă, perspectivă, simetrie-asimetrie, armonie, textură, spaţiu public, spaţiu verde, spaţiu construit etc.); - discuţii prin care elevii îşi exprimă puncte de vedere asupra unor aspecte ale mediului construit (de exemplu, analiza mediului construit al străzii de lângă şcoală); - exersarea limbajului specific în realizarea machetelor individuale şi a machetei proiectului comun al clasei; - desenarea planului clasei la o scară dată, pe hârtie de matematică; - prezentarea proiectului clasei. 2. Exprimarea opiniilor cu privire la mediul construit şi la factorii care îi dau calitate 2.1. Identificarea unor caracteristici ale mediului construit prin experienţă directă - jocuri de grup, organizate în aer liber, într-o zonă preponderent construită, pentru dezvoltarea cât mai multor tipuri de percepţie senzorială (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă); - fotografiere, desen, notare, colecţionare de obiecte, în cadrul activităţilor din clasă sau din afara clasei; - exerciţii de măsurare (cu palma, cotul, pasul, braţele, mai mulţi elevi care se ţin de mână etc.) pentru identificarea legăturii dintre măsurile corpului uman şi ale elementelor mediului construit interior şi exterior; - discuţii despre utilitatea şi/sau aspectul estetic al unor elemente ale mediului construit. 2.2. Manifestarea curiozităţii pentru imagini specifice arhitecturii şi urbanismului - prezentare de imagini (fotografii, cărţi poştale, format ppt etc.), însoţite de explicaţii, pentru exemplificarea unor noţiuni specifice arhitecturii şi urbanismului; - documentarea individuală prin selectarea unor imagini relevante pentru conţinuturile abordate la clasă (de exemplu, materiale şi culori în arhitectură, personalităţi din domeniu - Leonardo da Vinci, Le Courbusier etc.); - colecţionarea unor imagini ale clădirilor şi spaţiilor urbane favorite, prezentarea acestora şi argumentarea opţiunilor; - scriere creativă pe o temă dată, de exemplu, povestea unui loc imaginar sau real; - fotografie şi colaj foto pe o temă dată (de exemplu, carte poştală care descrie specificul unui loc), cu sau fără utilizarea de softuri specifice pentru computer sau alte dispozitive. 3. Manifestarea responsabilităţii faţă de mediul construit şi a conduitei moral-civice 3.1. Identificarea principalelor probleme care afectează mediul construit în care trăiesc - realizarea unor scurte interviuri cu membrii familiilor şi cu locuitori ai cartierului lor, pentru identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea în care trăiesc; - brainstorming pentru identificarea de soluţii la problemele comunităţii în care trăiesc; - vizite în comunitatea locală pentru a evalua efecte ale acţiunilor oamenilor asupra mediului natural şi a celui construit existent. 3.2. Urmărirea unor efecte pe care acţiunile oamenilor le au asupra mediului natural şi construit - monitorizarea consumului de resurse în familie (de exemplu, apă caldă şi apă rece, căldură, energie electrică etc.) şi a gestionării deşeurilor (de exemplu, prin completarea de chestionare); - monitorizarea efectelor comportamentului unor persoane, sesizate în spaţiul public; - discuţii despre felul în care se armonizează elementele mediului construit, sub aspect estetic, utilitar, cost-eficienţă etc.; - propunerea unor măsuri de amenajare/reamenajare a spaţiului public; - jocuri de rol, negociere şi argumentare, pe diverse teme, de exemplu despre modul în care se stabilesc regulile urbane ale unei localităţi. 3.3. Proiectarea unei comunităţi în care îşi doresc să trăiască - explorarea mediului construit al comunităţii locale, în vederea realizării propriului proiect privind comunitatea în care doresc să trăiască; - realizarea unui desen creativ de grup, pentru ilustrarea ideii de mediu construit ca un produs al tuturor; - scriere creativă despre viitorul localităţii lor sau despre localitatea în care îşi doresc să trăiască; - discuţii referitoare la proiectarea comunităţii în care vor să trăiască (de exemplu, la proiectarea spaţiilor publice, având ca repere: reabilitarea estetică a acestor spaţii; reflectarea identităţii comunităţii; modul în care aceste spaţii pot contribui la schimbarea mentalităţilor, individuale şi de grup, la încurajarea comportamentului civic); - realizarea machetei unor proiecte individuale ("Casa mea"/"Casa omuleţului de jucărie") şi proiectului comun al clasei ("Comunitatea noastră"). Conţinuturi
┌─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│ Domenii │ │
├─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Scara şi proporţiile │● Despre arhitectură şi mediu construit, meseria de │
│ │arhitect şi de urbanist │
│ │● Relaţia dintre dimensiunile mediului construit şi │
│ │dimensiunile oamenilor, reducerea la scară │
│ │● Proporţiile omului şi ergonomia │
│ │● Uneltele arhitectului │
├─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Spaţiul şi │● Spaţiul în arhitectură │
│materialele │● Lumina-umbra şi culoarea │
│ │● Materialele şi texturile │
│ │● Detaliile arhitecturale │
├─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Locul │● Cadrul natural, geografic şi climatic al unui loc │
│ │● Specificul şi memoria unui loc │
├─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Localităţi mari şi │● Repere în localitate, orientare │
│localităţi mici │● Alcătuirea unei localităţi │
│ │● Cum funcţionează o localitate mare (de exemplu, │
│ │oraş) │
│ │● Cum funcţionează o localitate mică (de exemplu, sat)│
│ │● Regulile localităţilor │
├─────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│Localităţi verzi │● Ce înseamnă dezvoltarea echilibrată │
│ │● Localităţile verzi şi energia regenerabilă │
└─────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┘
Sugestii metodologice Programa şcolară pentru disciplina opţională "De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit" urmăreşte să asigure orientarea activităţii cadrului didactic în ceea ce priveşte atât formarea competenţelor specifice la elevi, cât şi proiectarea unui demers didactic adecvat nivelului de vârstă al elevilor şi contextelor de învăţare diferite. Pentru acest tip de disciplină este foarte importantă valorificarea tuturor contextelor de învăţare (formale, non-- şi informale), îmbinarea activităţilor curriculare şi extracurriculare, valorificarea explorărilor urbane realizate cu profesorul sau cu părinţii, bricolajul şi expoziţia proiectelor clasei. Dacă este posibil, se recomandă invitarea unui arhitect ca persoană resursă în desfăşurarea unor activităţi. Acesta poate ghida observarea sau analiza unor caracteristici ale mediului construit. Strategii didactice Disciplina are un pronunţat caracter practic-aplicativ şi presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care: ● utilizarea unor strategii didactice care permit alternarea formelor de activitate (individuală, în perechi şi în grup) şi care pun accent pe abordări flexibile şi parcursuri diferenţiate; ● utilizarea unor metode active, prin intermediul cărora este creat acel context educaţional care încurajează interacţiunea pozitivă, motivarea şi implicarea elevului în procesul de învăţare. Activităţile realizate împreună cu elevii sunt organizate potrivit învăţării experienţiale şi urmează structura observ + analizez, construiesc + prezint reflectată corespunzător la nivelul demersului didactic: - demersul educaţional axat pe observare şi analiză urmăreşte, pe de o parte, explorarea mediului construit şi dobândirea de către elevi a unor achiziţii, îndeosebi prin experienţă directă (vizite, excursii, activităţi în aer liber, prezentări vizuale), iar, pe de altă parte, reflecţia critică asupra mediului construit din localitatea în care trăiesc; - demersul educaţional axat pe construcţie şi prezentare urmăreşte, pe de o parte, punerea în practică a achiziţiilor dobândite anterior de elevi, exersarea de către elevi a lucrului în echipă pentru realizarea proiectului individual şi a celui comun, iar, pe de altă parte, prezentarea acestora. În primul semestru, fiecare elev este implicat într-un proiect individual ("Casa mea"/"Casa omuleţului de jucărie"). În cel deal doilea semestru, proiectul devine colectiv, căsuţele realizate individual formând o comunitate ("Comunitatea noastră"). Prin intermediul activităţilor în care sunt implicaţi, elevii îşi pot dezvolta: aptitudinile de observaţie, precum şi capacitatea de analiză critică a mediului construit din localitatea în care trăiesc; cultura vizuală; abilităţi de lucru în echipă (prin stabilirea de roluri şi asumarea de responsabilităţi, prin exersarea comunicării, negocierii, cooperării); abilităţi practice de bricolaj, de exprimare prin desen şi colaj; capacitatea de prezentare a proiectului realizat; creativitatea; spiritul civic. Proiectarea activităţii didactice Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învăţare începe cu lectura personalizată a programei şcolare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competenţe generale la competenţe specifice, la conţinuturi, de la acestea din urmă la activităţi de învăţare. Este important să răspundem succesiv la următoarele întrebări: ● În ce scop voi face? (identificarea competenţelor specifice de format în cadrul unei activităţi didactice) ● Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) ● Cum voi face? (stabilirea activităţilor de învăţare) ● Cu ce voi face? (identificarea resurselor necesare, a materialelor didactice) ● Cât s-a realizat? (stabilirea modalităţilor de evaluare) Exemplificând, proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învăţare implică următoarele răspunsuri la întrebările formulate: ● În ce scop voi face? - poate fi vizată competenţa 3.3. Proiectarea unei comunităţi în care îşi doresc să trăiască ● Ce conţinuturi voi folosi? - sunt selectate, de exemplu, conţinuturile: Alcătuirea unei localităţi sau Specificul şi memoria unui loc ● Cum voi face? - pentru exemplul considerat pot fi alese 3 dintre activităţile de învăţare propuse de programa şcolară: explorarea mediului construit al comunităţii locale, în vederea realizării propriului proiect privind comunitatea în care doresc să trăiască; discuţii referitoare la proiectarea comunităţii în care vor să trăiască; realizarea machetei proiectului comun al clasei ("Comunitatea noastră") ● Cu ce voi face? - pot fi, de exemplu, seturi de imagini (în format ppt), fotografii realizate de elevi; resurse de timp: 3 ore; forme de organizare a clasei de elevi: în perechi, pe grupe ● Cât s-a realizat? - pentru exemplul considerat se pot evalua produsele (machetele) realizate de elevi. În proiectarea activităţilor didactice se recomandă valorificarea experienţelor dobândite de elevi atât în contextul învăţării formale, din clasă, cât şi în contexte non-- şi informale. Un exemplu în acest sens este activitatea mixtă, care îmbină activităţile din curriculum cu cele extracurriculare, folosindu-le pe acestea din urmă ca sprijin pentru dobândirea de către elevi a unor achiziţii complexe, în contexte ale vieţii reale. Astfel, se pot susţine motivaţia şi interesul elevilor, poate creşte atractivitatea învăţării şi se poate accentua în mod firesc dimensiunea integrată a cunoaşterii. Este necesar ca exemplul de activitate inclus în secţiunea de Sugestii metodologice să fie valorificat ca tip de demers: implicarea activă a elevilor, cu roluri şi sarcini, discutarea permanentă a impresiilor copiilor, stimularea creativităţii, includerea părinţilor în anumite sarcini, valorificarea observaţiilor elevilor în cadrul unor prezentări, încurajarea reflecţiei. Evaluarea La disciplina opţională "De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit", accentul este pus pe evaluarea formativă, importantă atât pentru cadrul didactic, cât şi pentru elev. Pentru cadrul didactic, evaluarea este utilă din perspectiva efectelor reglatoare pe care le are pentru activitatea didactică desfăşurată cu elevii: arată eficienţa activităţilor de învăţare desfăşurate, oferă repere pentru proiectarea, în continuare, a activităţii didactice şi pentru realizarea unui proces de învăţare de calitate. Pentru elev, evaluarea contribuie la valorizarea progresului obţinut, la încurajare şi motivare în raport cu activităţile pe care urmează să le realizeze. La disciplina opţională "De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit" sunt recomandate cu prioritate metode ca: observarea sistematică a comportamentului elevilor (cu accent pe comportamentele de observare, analiză critică, lucru în echipă, creare de machete, comunicare în public), finalizarea şi prezentarea proiectului clasei şi autoevaluarea elevilor. Pe parcursul derulării activităţilor, cadrele didactice discută cu elevii despre modul de derulare a activităţilor, încurajându-i pe elevi să îşi exprime părerile cu privire la achiziţiile dobândite, la relevanţa demersului întreprins, la temele de interes etc. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul înregistrat de fiecare copil în raport cu el însuşi pe parcursul dobândirii competenţelor prevăzute de programa şcolară. Exemplu de activitate mixtă (curricular şi extracurricular)
┌─────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Ce urmărim? │ Competenţe specifice │
│Cum procedăm?│ │
├─────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Activităţile sunt prezentate în ordine cronologică şi au loc pe parcursul a │
│2-4 săptămâni. │
│Se recomandă proiectarea în manieră integrată: geografie + matematică + │
│ştiinţele naturii + limba română + educaţie civică │
├─────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1., 1.2., │Vizită pentru explorarea unei zone din apropierea şcolii, două│
│2.1. │porţiuni de străzi, dacă este posibil, cu clădiri diferite ca │
│ │dimensiuni │
│ │Se va căuta ca dimensiunea din realitate a zonei alese să │
│ │corespundă cu dimensiunea viitoarei machete a proiectului │
│ │colectiv. De exemplu, dacă macheta va avea 100 x 210 cm, la │
│ │scara 1:30, scara omuleţului Lego (4 cm) va fi o zonă de │
│ │aproximativ 33 m x 70 m. Trebuie precizat acest lucru │
│ │elevilor. Ei trebuie să facă conexiunea între dimensiunile │
│ │reale ale mediului construit şi cele micşorate la scara │
│ │machetei lor şi să folosească o metodă simplă de apreciere a │
│ │dimensiunilor clădirilor şi străzilor. De aceea vor măsura │
│ │ţinându-se de mână (comparând prin numărul de copii), pentru a│
│ │putea aprecia apoi în proiect dimensiunile caselor şi │
│ │străzilor prin numărul de omuleţi (Lego) care încap. │
│ │Organizare: │
│ │Pentru primul exerciţiu elevii se împart în 3 echipe care vor │
│ │explora anumite aspecte. Fiecare echipă (7-10 elevi) îşi va │
│ │alege un reporter şi un fotograf, cel care va nota în fişa │
│ │vizitei exploratorii şi va marca traseul şi reperele pe hartă │
│ │şi cel care va face fotografii. Elevul reporter al fiecărei │
│ │echipe va primi o hartă cu zona de explorat, pe care va marca │
│ │traseul şi clădirile fotografiate. │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1., 2.2. │Echipa 1 are misiunea de a căuta cea mai mare clădire din zonă│
│ │şi va face cu aceasta două fotografii din acelaşi loc, prima │
│ │cu tot grupul lângă ea, a doua cu o singură persoană. Va face │
│ │apoi aceleaşi 2 tipuri de fotografii lângă o clădire care are │
│ │dimensiunile medii ale zonei. │
│ │Echipa 2 va căuta cea mai mică clădire din zonă, îi va face │
│ │două fotografii din acelaşi loc, prima cu tot grupul, a doua │
│ │cu o singură persoană. Va face apoi aceleaşi 2 tipuri de │
│ │fotografii lângă o clădire care are dimensiunile medii ale │
│ │zonei. │
│ │Echipa 3 va fotografia 2 străzi de dimensiuni diferite, o │
│ │stradă mică (va face cu aceasta două fotografii din acelaşi │
│ │loc, prima cu tot grupul lângă ea, a doua cu o singură │
│ │persoană) şi o strada mai mare (aceleaşi tipuri de fotografii)│
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1., 1.1. │- Pentru cele 2 exemple, echipa 1 şi echipa 2 încearcă să │
│ │măsoare dimensiunile în plan ţinându-se de mână. De câţi copii│
│ │e nevoie pentru a măsura faţada la stradă? Pot aprecia │
│ │înălţimile? Cum? Elevii notează în fişa de observaţie a │
│ │grupului. │
│ │Ce observă, ce probleme întâmpină? Notează observaţiile. │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1., 2.1. │Fiecare grup va nota în foaia de observaţie ce percepe după │
│ │modelul: │
│ │Ce vedem? Ce auzim? Ce simţim? Ce mirosim? Cum interacţionăm │
│ │cu oamenii?: │
│ │1. ce simţim de foarte departe? > 100 m (de exemplu, 150 m): │
│ │- vedem/putem identifica: siluetele clădirilor unde se află │
│ │colegii noştri; │
│ │- auzim: nu putem să îi auzim pe colegii noştri şi nici │
│ │zgomotele locului unde sunt; │
│ │- contact social: distingem siluetele de oameni, nu ştim cine │
│ │sunt. │
│ │2. ce simţim de departe 100 m-35 m (de exemplu: 50 m): │
│ │- vedem/putem identifica: volumele clădirilor, observăm │
│ │culorile generale, alternanţa plin/gol a faţadelor şi lumina/ │
│ │umbra locului unde se află colegii noştri; │
│ │- auzim: putem să îi auzim dacă ţipă la noi; │
│ │- contact social: distingem siluetele oamenilor, putem să îi │
│ │identificăm pe colegi. │
│ │3. ce simţim de aproape (35 m-5 m) (de exemplu: 15 m): │
│ │- vedem: distingem nuanţele culorilor şi detaliile clădirilor │
│ │(uşi, ferestre, balcoane, decoraţii mari etc.), intuim │
│ │materialele din care sunt făcute; │
│ │- auzim: zgomotele specifice locului, fără a le putea │
│ │identifica exact decât pe cele puternice, putem să îi auzim │
│ │dacă strigă la noi; │
│ │- contact social: îi recunoaştem pe colegi, le putem face │
│ │semne. │
│ │4. ce simţim de foarte aproape < 7 m: │
│ │- vedem: detalii şi decoraţii mărunte (apropiate de scara │
│ │noastră), identificăm texturile; │
│ │- auzim: o conversaţie, muzica, zgomotele locului le putem │
│ │identifica; │
│ │- mirosim: mirosurile specifice locului le putem identifica; │
│ │- simţim: temperatura locului unde se află ei (datorată │
│ │umbrei, soarelui, vântului); │
│ │- contact social: putem vorbi cu colegii noştri. │
│ │5. ce simţim şi când putem atinge: │
│ │simţim: texturile materialelor, temperatura lor. │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1., 2.2. │Pentru activitatea următoare membrii fiecărui grup organizează│
│ │fotografiile, comentează datele culese şi realizează o sinteză│
│ │a observaţiilor grupului. │
│ │Fiecare grup va desemna o persoană sau mai multe care vor face│
│ │o prezentare a datelor culese. │
│ │Se poate da ca temă şi să studieze următoarea problemă: │
│ │Încercaţi să parcurgeţi un traseu cu bicicleta şi cu maşina │
│ │(de exemplu, drumul de acasă la şcoală sau un alt traseu pe │
│ │care îl pot parcurge în timpul liber, împreună cu părinţii). │
│ │Ce aţi observat din traseu mergând cu bicicleta? Ce nu aţi │
│ │observat? Dar ce aţi observat când aţi mers cu maşina şi ce │
│ │nu aţi observat? │
│ │Aceasta se poate ilustra cu text, desene, fotografii sau se │
│ │pot purta discuţii orale în cadrul jocului de grup din ora │
│ │următoare. │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2, 2.2., │Echipele 1 şi 2 prezintă fotografiile şi observaţiile │
│3.1., 3.2. │referitoare la dimensiunile clădirilor, observă dacă ambele │
│ │grupuri au găsit aceeaşi clădire de dimensiuni medii, dacă nu,│
│ │de ce? │
│ │Echipa 3 prezintă fotografiile şi observaţiile referitoare la │
│ │dimensiunile străzilor. Discuţii ghidate, folosind diverse │
│ │criterii de analiză a clădirilor şi a spaţiului urban: │
│ │● Se potriveau clădirile mari/mici cu dimensiunile străzilor? │
│ │● Când vi se par mai mari sau mai mici clădirile/străzile: în │
│ │fotografiile cu un grup de oameni sau în cele cu unul singur? │
│ │● Cum v-aţi simţit lângă..., dar lângă..., v-a impresionat │
│ │ceva, unde v-aţi simţit mai bine, pentru cine e potrivită acea│
│ │construcţie/stradă, era potrivită pentru un grup mare de │
│ │oameni sau mic etc.? │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2., 2.2. │Joc de grup, discuţii ghidate: │
│ │Prima echipă va povesti cum a văzut, auzit şi simţit traseul │
│ │mergând pe jos. A doua, dacă ar fi mers cu bicicleta, iar a │
│ │treia, dacă ar fi mers cu maşina. │
│ │Cât de repede s-a derulat filmul, ce simţuri nu au folosit, cu│
│ │ce impresie au rămas, puteau comunica cu oamenii de pe stradă?│
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2., 3.2. │Studii de caz │
│ │Echipele prezintă colegilor potrivit fişei de observare │
│ │principalele caracteristici ale traseului sau clădirilor │
│ │fotografiate. Prezentare de imagini (în format ppt) însoţite │
│ │de explicaţii. Discuţii ghidate pe marginea imaginilor: Ce ne │
│ │sugerează, de ce au aceste dimensiuni? Elevii formulează │
│ │aprecieri cu privire la mărimea clădirilor şi la impactul │
│ │asupra comunicării dintre oameni. │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1., 1.2. │Joc, activitate în perechi │
│ │Zona pe care am explorat-o are dimensiunile aproximativ egale │
│ │cu cele ale viitoarei noastre machete. Cum facem să o micşorăm│
│ │ca să ajungă la dimensiunea lumii omuleţului Lego pentru care │
│ │vom construi casele din proiectul nostru? │
│ │- Îşi măsoară înălţimea cu o sfoară, apoi o împăturesc/o │
│ │îndoaie de 5 ori, notând de fiecare dată dimensiunea aflată │
│ │pentru: 1:1 (lungimea iniţială) 1:2, 1:4, 1:8, 1:16, 1:32. Pot│
│ │afla astfel de câte ori trebuie să se micşoreze ca să ajungă │
│ │la dimensiunea omuleţului Lego. (Scara 1:32. Un omuleţ LEGO = │
│ │4 cm, la scara 1:32 înseamnă 1,28 m, care este înălţimea │
│ │medie a unui copil de 9 ani). │
│ │- Află cât înseamnă un metru în lumea omuleţului lor. Pot │
│ │folosi regula de trei simple (dacă o cunosc) sau metoda │
│ │intuitivă măsurând pe sfoară un metru, apoi împăturind-o de 5 │
│ │ori ca mai înainte (1 m = 3,125 cm, vor aproxima 1 m = 3 cm şi│
│ │scara machetei 1:30). │
├─────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2., 2.1., │Temă ca introducere pentru activitatea următoare: Dimensiunile│
│3.3. │mobilei din camera mea şi dimensiunile mele │
│ │- Verifică dacă mobila din camera ta este pe măsura ta, o poţi│
│ │folosi confortabil (de exemplu, fără să te sui pe un scaun, ca│
│ │să deschizi un dulap). Care obiecte de mobilier mi se │
│ │potrivesc şi care nu, pe care le pot folosi confortabil? │
│ │De ce? Notează. │
│ │- Construieşte din hârtie o riglă de 10 m (1 m = 3 cm) pentru │
│ │omuleţul Lego, cu care acesta să îşi poată măsura casa lui. │
│ │- Simularea unei comunităţi ideale pentru omuleţul LEGO │
│ │(identificarea principalelor caracteristici ale mediului │
│ │construit). │
└─────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘
Recomandări bibliografice ● Mina Sava, Cătălina Ulrich, Corina Croitoru, Miruna Grigorescu, Claudia Pamfil, Eliza Yokina şi Mario Kuibuş, Ghidul cursului De-a arhitectura (inclusiv biblioteca de imagini DVD), Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2013. ● Mina Sava, Corina Croitoru, Miruna Grigorescu, Vera Marin, Claudia Pamfil şi Eliza Yokina, Caietul elevului De-a arhitectura, Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2013. Site-uri web cu resurse educaţionale pe tematica arhitecturii şi a mediului construit www.de-a-arhitectura.ro www.archkidecture.org www.engagingplaces.org.uk www.playce.org www.spacespot.ch http://fncaue.fr/pedagogie ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
