Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) şi ale art. 44 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul finanţelor emite următorul ordin:
ART. I
Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După punctul 80^1 se introduce un nou punct, punctul 80^2, cu următorul cuprins:
"80^2. (1) O entitate trebuie să întrerupă capitalizarea costurilor îndatorării pe parcursul perioadelor prelungite în care aceasta nu lucrează efectiv la realizarea activului cu ciclu lung de fabricaţie.
(2) O entitate poate suporta costuri ale îndatorării în timpul unei perioade prelungite în care ea întrerupe activităţile necesare pregătirii unui activ pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare. Capitalizarea costurilor îndatorării nu se întrerupe pe parcursul perioadei în care entitatea execută lucrări tehnice şi administrative semnificative sau atunci când o amânare temporară este o parte necesară a procesului de pregătire a unui activ pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare."
2. Punctul 81 se abrogă.
3. La punctul 226 alineatul (2), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"f) cheltuieli de proiectare şi pentru obţinerea autorizaţiilor, în baza documentelor justificative care atestă efectuarea lor în legătură cu activul în cauză;"
4. După punctul 311 se introduce un nou punct, punctul 311^1, cu următorul cuprins:
"311^1. (1) Dacă un client plăteşte o sumă înainte ca entitatea să transfere acestuia un bun sau un serviciu, în momentul încasării entitatea înregistrează o datorie faţă de client. În acest caz, datoria faţă de client reprezintă obligaţia entităţii de a transfera clientului bunurile sau serviciile pentru care a încasat suma respectivă.
(2) Sumele încasate în condiţiile alin. (1) se înregistrează ca o datorie faţă de client (contul 419 «Clienţi - creditori»). Entitatea scoate din evidenţă acea datorie şi recunoaşte venituri atunci când transferă bunurile sau serviciile respective şi, prin urmare, îşi îndeplineşte obligaţia contractuală."
5. După punctul 351 se introduce un nou punct, punctul 351^1, cu următorul cuprins:
"351^1. (1) O entitate poate percepe uneori un avans nerambursabil de la client, la începutul contractului sau aproape de această dată (de exemplu, comisioanele de activare din contractele de telecomunicaţii, comisioanele de constituire din anumite contracte de servicii şi onorariile iniţiale din unele contracte de furnizare). În această situaţie entitatea trebuie să stabilească dacă avansul încasat se referă la prestarea unui serviciu într-o perioadă viitoare.
(2) Dacă avansul încasat reprezintă o plată în avans efectuată de un client pentru servicii care urmează să fie prestate într-o perioadă viitoare, suma corespunzătoare se evidenţiază în contul 472 «Venituri înregistrate în avans», urmând a fi recunoscută la venituri atunci când vor fi prestate serviciile respective. În cazul în care avansul nu se referă la servicii viitoare, suma încasată de la client se recunoaşte pe seama veniturilor perioadei."
6. După punctul 423^2 se introduce un nou punct, punctul 423^3, cu următorul cuprins:
"423^3. (1) Entităţile care primesc dividende în condiţiile pct. 423^1 evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor (articol contabil 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct = 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende»).
(2) Regularizarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate, conform legii, ale entităţii care a optat să efectueze repartizări interimare de dividende (articole contabile 461 «Debitori diverşi» = 761 «Venituri din imobilizări financiare» şi 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» = 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct)."
7. După punctul 432^2 se introduce un nou punct, punctul 432^3, cu următorul cuprins:
"432^3. (1) Exemple de indicatori ai faptului că o entitate acţionează în nume propriu, fără ca aceştia să fie limitativi, sunt următorii:
a) entitatea este responsabilul principal pentru îndeplinirea contractului, aspect care include responsabilitatea pentru acceptabilitatea bunului sau serviciului specificat (de exemplu, responsabilitatea principală pentru ca bunul sau serviciul să îndeplinească specificaţiile clientului);
b) entitatea are un risc legat de stocuri înainte sau după ce bunurile specificate au fost transferate către un client (de exemplu, dacă clientul are un drept de retur). Astfel, dacă entitatea obţine sau se angajează să obţină bunul sau serviciul specificat contractual, aceasta poate indica că entitatea are capacitatea de a direcţiona utilizarea bunului sau serviciului şi de a obţine, în esenţă, toate beneficiile rămase din acesta, înainte ca bunul sau serviciul să fie transferat clientului;
c) entitatea are libertatea de a stabili preţul pentru bunul sau serviciul specificat. Stabilirea preţului pe care îl plăteşte clientul pentru bunul sau serviciul specificat poate indica că entitatea are capacitatea de a direcţiona utilizarea acelui bun sau serviciu şi de a obţine, în esenţă, toate beneficiile rămase din acesta. Totuşi, în unele cazuri, un intermediar poate avea o anumită flexibilitate în stabilirea preţurilor, pentru a genera venituri suplimentare din serviciul său de a aranja ca bunuri sau servicii să fie furnizate clienţilor de către alte părţi.
(2) Dacă o altă entitate îşi asumă obligaţiile de executare şi drepturile prevăzute în contract, astfel încât entitatea nu mai este obligată să transfere clientului bunul sau serviciul contractat (adică entitatea nu mai acţionează în nume propriu), entitatea nu trebuie să recunoască venituri. În acest caz, entitatea trebuie să analizeze dacă o altă entitate îşi asumă drepturile şi obligaţiile prevăzute în contract, astfel încât entitatea nu mai este obligată să transfere clientului bunurile sau serviciile pentru care s-a angajat. În acest caz, entitatea nu mai acţionează în nume propriu şi, ca urmare, nu trebuie să recunoască venituri pentru acele bunuri sau servicii. În schimb, ea trebuie să stabilească dacă acţionează în calitate de intermediar şi să recunoască în mod corespunzător veniturile aferente."
8. După subsecţiunea 4.17.1 „Venituri“ se introduce subsecţiunea 4.17.1^1 „Cesionare prin contract de licenţă a proprietăţii intelectuale“, cu următorul cuprins:
"4.17.1^1. Cesionare prin contract de licenţă a proprietăţii intelectuale
448^1.
O licenţă stabileşte drepturile unui client în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală a unei entităţi. Licenţele de proprietate intelectuală pot include, dar nu se limitează la, oricare dintre următoarele:
a) programe informatice şi tehnologie;
b) filme, muzică şi alte forme de media şi divertisment;
c) francize; şi
d) patente, mărci comerciale şi drepturi de autor.
448^2. - Pe lângă obligaţia de a acorda unui client o licenţă sau licenţe, o entitate se poate angaja, de asemenea, să transfere clientului alte bunuri sau servicii. La fel ca în cazul altor tipuri de contracte, atunci când un contract cu un client include o obligaţie de a acorda o licenţă sau licenţe, pe lângă alte bunuri sau servicii contractate, o entitate trebuie să identifice fiecare dintre obligaţiile asumate prin contract.
448^3. (1) Dacă o obligaţie de a acorda o licenţă nu este distinctă de alte bunuri sau servicii contractate, o entitate contabilizează acordarea licenţei şi celelalte bunuri sau servicii împreună, ca pe o singură operaţiune. Exemplele de licenţe care nu sunt distincte de alte bunuri sau servicii contractate includ următoarele:
a) o licenţă care constituie o componentă a unui bun corporal şi care este esenţială pentru funcţionalitatea bunului; şi
b) o licenţă de care clientul poate beneficia doar utilizând-o împreună cu un serviciu conex (cum ar fi un serviciu online oferit de entitate care îi permite clientului, prin acordarea licenţei, să acceseze conţinutul).
(2) Dacă o licenţă nu este distinctă, o entitate trebuie să determine dacă obligaţia de executare, care include licenţa, este o obligaţie de executare care este îndeplinită la un moment dat sau în timp.
448^4. Dacă obligaţia de a acorda licenţa este distinctă de celelalte bunuri sau servicii contractate şi, prin urmare, obligaţia de a acorda licenţa este o obligaţie de executare separată, o entitate trebuie să determine dacă licenţa se transferă clientului fie la un moment dat, fie în timp. Pentru a face această determinare, o entitate trebuie să analizeze dacă natura obligaţiei sale de acordare a licenţei unui client este de a-i oferi acestuia fie:
a) un drept de a accesa proprietatea sa intelectuală, aşa cum aceasta există pe parcursul perioadei de licenţă; fie
b) un drept de a utiliza proprietatea sa intelectuală, aşa cum există la un moment specific, atunci când este acordată licenţa.
448^5. Prin acordarea licenţei, entitatea oferă un drept de a accesa proprietatea sa intelectuală dacă sunt îndeplinite toate criteriile următoare:
a) contractul impune sau clientul se aşteaptă în mod rezonabil ca entitatea să desfăşoare activităţi care afectează semnificativ proprietatea intelectuală asupra căreia clientul are drepturi, conform prevederilor de la pct. 448^6;
b) drepturile acordate de licenţă expun direct clientul la orice efecte pozitive sau negative ale activităţilor entităţii, menţionate la lit. a); şi
c) activităţile prevăzute la lit. a) nu au ca rezultat transferul unui bun sau serviciu către client (de exemplu, activităţi constând în executarea diferitelor sarcini administrative pentru constituirea unui contract).
448^6. (1) Factorii care ar putea să indice că un client se poate aştepta în mod rezonabil că o entitate va desfăşura activităţi ce afectează semnificativ proprietatea intelectuală includ practicile obişnuite de afaceri, politicile publicate sau declaraţiile specifice ale entităţii. Deşi nu este determinantă, existenţa unui interes economic comun (de exemplu, o redevenţă pe bază de vânzări) între entitate şi client în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală asupra căreia clientul are drepturi poate indica, de asemenea, că acel client se poate aştepta în mod rezonabil ca entitatea să desfăşoare astfel de activităţi.
(2) Activităţile unei entităţi afectează în mod semnificativ proprietatea intelectuală la care are drepturi clientul atunci când fie:
a) se aşteaptă ca acele activităţi să modifice în mod semnificativ forma (de exemplu, designul sau conţinutul) sau funcţionalitatea (de exemplu, abilitatea de a îndeplini o funcţie sau o sarcină) proprietăţii intelectuale; fie
b) capacitatea clientului de a obţine beneficii din proprietatea intelectuală este, în mod substanţial, derivată din acele activităţi sau dependentă de acestea.
Ca urmare, dacă funcţionalitatea proprietăţii intelectuale la care clientul are drepturi este în mare măsură de sine stătătoare, o parte importantă din beneficiul acelei proprietăţi intelectuale derivă din acea funcţionalitate. În consecinţă, capacitatea clientului de a obţine beneficii din acea proprietate intelectuală nu ar fi afectată în mod semnificativ de activităţile entităţii, cu excepţia cazului în care acele activităţi îi modifică în mod semnificativ forma sau funcţionalitatea. Tipurile de proprietate intelectuală care au adesea în mare măsură funcţionalitate de sine stătătoare includ programe informatice şi conţinut media complet (de exemplu, filme şi înregistrări muzicale).
448^7. (1) În cazul în care criteriile de la pct. 448^5 sunt îndeplinite, o entitate contabilizează venitul corespunzător acordării licenţei, în timp, pe măsura executării de către entitate a obligaţiei de furnizare a accesului la proprietatea sa intelectuală.
(2) În cazul în care criteriile de la pct. 448^5 nu sunt îndeplinite, entitatea oferă un drept de utilizare a proprietăţii sale intelectuale, aşa cum acea proprietate intelectuală există în termeni de formă şi funcţionalitate la momentul specific în care licenţa îi este acordată clientului. Aceasta înseamnă că acel client poate stabili utilizarea licenţei şi poate obţine, în esenţă, toate beneficiile rămase de pe urma acesteia, la momentul specific în care este transferată licenţa.
(3) În situaţia menţionată la alin. (2), o entitate contabilizează obligaţia de a oferi un drept de utilizare a proprietăţii sale intelectuale ca pe o obligaţie de executare îndeplinită la un moment specific. În acest caz, pentru a contabiliza venitul corespunzător acordării licenţei, entitatea trebuie să stabilească momentul specific în care licenţa îi este transferată clientului. Totuşi, nu pot fi recunoscute venituri pentru o licenţă care oferă un drept de utilizare a proprietăţii intelectuale a unei entităţi înainte de începutul perioadei în care clientul poate utiliza licenţa şi poate obţine beneficii de pe urma acesteia. De exemplu, dacă perioada unei licenţe aferente unui program informatic ar începe înainte ca o entitate să furnizeze sau să pună în alt mod la dispoziţia clientului un cod care îi permite clientului să utilizeze imediat programul informatic, entitatea nu recunoaşte venituri înainte de furnizarea sau punerea la dispoziţie în alt mod a acelui cod.
448^8. Atunci când determină dacă o licenţă oferă un drept de accesare sau un drept de utilizare a proprietăţii sale intelectuale, o entitate nu ia în considerare următorii factori:
a) restricţiile de timp, regiune geografică sau utilizare. Aceste restricţii definesc atributele licenţei acordate, mai degrabă decât să definească măsura în care entitatea îşi îndeplineşte obligaţia de executare la un moment specific sau în timp;
b) garanţiile oferite de entitate care atestă că aceasta are un brevet valid pentru proprietatea intelectuală şi că îşi va apăra acel brevet de utilizarea neautorizată. O promisiune de apărare a dreptului aferent unui brevet nu reprezintă o obligaţie de executare deoarece acţiunea de apărare a brevetului protejează valoarea activelor de proprietate intelectuală ale entităţii şi îi oferă clientului asigurarea că licenţa transferată corespunde specificaţiilor licenţei prevăzute de contract.
Redevenţe pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare
448^9. O entitate recunoaşte venituri pentru o redevenţă pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare promisă în schimbul unei licenţe de proprietate intelectuală doar atunci când sau pe măsură ce are loc ultimul dintre evenimentele de mai jos:
a) are loc vânzarea sau utilizarea ulterioară; şi
b) obligaţia de executare căreia i-a fost alocată o parte din sau întreaga redevenţă pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare a fost îndeplinită (sau parţial îndeplinită).
448^10. - Cerinţa pentru o redevenţă pe bază de vânzări sau pe bază de utilizare de la pct. 448^9 se aplică atunci când redevenţa se referă numai la o licenţă de proprietate intelectuală sau când o licenţă de proprietate intelectuală este elementul predominant la care se referă redevenţa. De exemplu, licenţa de proprietate intelectuală poate fi elementul predominant la care se referă redevenţa atunci când entitatea are o aşteptare rezonabilă potrivit căreia clientul ar atribui în mod semnificativ valoare mai mare licenţei decât altor bunuri sau servicii la care se referă licenţa."
9. În planul de conturi general cuprins la punctul 594 se introduc conturile 467 „Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende“, 6053 „Cheltuieli privind consumul de gaze naturale“, 6058 „Cheltuieli cu alte utilităţi“, 694 „Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit“ şi 794 „Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit“, precum şi grupa 79 „Venituri din impozitul pe profit“.
10. În planul de conturi general cuprins la punctul 594, precum şi în tot cuprinsul reglementărilor, denumirea grupei 60 se modifică astfel: „Cheltuieli privind stocurile şi alte consumuri“, iar denumirea contului 605 se modifică astfel: „Cheltuieli privind utilităţile“.
11. La capitolul 16 „Funcţiunea conturilor“, funcţiunea contului 605 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Contul 605 «Cheltuieli privind utilităţile»
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind consumurile de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi.
În debitul contului 605 «Cheltuieli privind utilităţile» se înregistrează:
- valoarea consumurilor de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi (401, 408, 471, 542);
– sume clarificate trecute pe cheltuieli (473)."
12. La capitolul 16 „Funcţiunea conturilor“, preambulul funcţiunii clasei 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Din clasa 7 «Conturi de venituri» fac parte următoarele grupe: 70 «Cifra de afaceri netă», 71 «Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie», 72 «Venituri din producţia de imobilizări», 74 «Venituri din subvenţii de exploatare», 75 «Alte venituri din exploatare», 76 «Venituri financiare», 78 «Venituri din provizioane, amortizări şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare» şi 79 «Venituri din impozitul pe profit"
13. La capitolul 16 „Funcţiunea conturilor“ se introduce funcţiunea următoarelor conturi:
"Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende»
Cu ajutorul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se ţine evidenţa dividendelor primite în urma repartizărilor efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar şi care urmează să se regularizeze ulterior comunicării dividendelor stabilite în baza situaţiilor financiare anuale.
Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» este un cont de pasiv.
În creditul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite în urma repartizărilor interimare de dividende (461).
În debitul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite ca urmare a repartizărilor interimare de dividende şi regularizate pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale (461).
Soldul contului reprezintă sumele primite ca dividende, în urma repartizărilor interimare de dividende efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar.
Contul 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit»
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.
În debitul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:
- valoarea impozitului pe profit datorat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze datoriile respective).
Contul 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit»
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.
În creditul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:
- valoarea impozitului pe profit de recuperat în urma decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze creanţele respective)."
ART. II
Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.844/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 şi 1020 bis din 19 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După punctul 173^2 se introduce un nou punct, punctul 173^3, cu următorul cuprins:
"173^3. (1) Entităţile care primesc dividende în condiţiile pct. 173^1 evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor (articol contabil 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct = 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende»).
(2) Regularizarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate, conform legii, ale entităţii care a optat să efectueze repartizări interimare de dividende (articol contabil 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» = 461 «Debitori diverşi»/analitic distinct)."
2. În planul de conturi cuprins la punctul 196 se introduc conturile 467 „Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende“, 6053 „Cheltuieli privind consumul de gaze naturale“, 6058 „Cheltuieli cu alte utilităţi“, 694 „Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit“ şi 794 „Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit“.
3. În planul de conturi cuprins la punctul 196, precum şi în tot cuprinsul reglementărilor, denumirea grupei 60 se modifică astfel: „Cheltuieli privind stocurile şi alte consumuri“, denumirea grupei 79 se modifică astfel: „Venituri din impozitul pe profit“, iar denumirea contului 605 se modifică astfel: „Cheltuieli privind utilităţile“.
4. La capitolul 11 „Funcţiunea conturilor“, funcţiunea contului 605 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Contul 605
Cu ajutorul contului 605 «Cheltuieli privind utilităţile» se ţine evidenţa cheltuielilor privind consumurile de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi."
5. La capitolul 11 „Funcţiunea conturilor“, preambulul funcţiunii grupei 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Din grupa 69 «Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite» fac parte:
Contul 691 «Cheltuieli cu impozitul pe profit curent»
Contul 692 «Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat»
Contul 693 «Cheltuieli cu impozitul pe profit, determinate de incertitudinile legate de tratamentele fiscale»
Contul 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit»
Contul 698 «Cheltuieli cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus"
6. La capitolul 11 „Funcţiunea conturilor“, preambulul funcţiunii clasei 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Din clasa 7 «Conturi de venituri şi câştiguri» fac parte următoarele grupe de conturi: 70 «Cifra de afaceri netă», 71 «Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie», 72 «Venituri din producţia de imobilizări şi investiţii imobiliare», 74 «Venituri din subvenţii de exploatare», 75 «Alte venituri din exploatare», 76 «Venituri financiare», 78 «Venituri din provizioane, amortizări şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare» şi 79 «Venituri din impozitul pe profit"
7. La capitolul 11 „Funcţiunea conturilor“, preambulul funcţiunii grupei 71 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Din grupa 71 «Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie» fac parte:
Contul 711 »Venituri aferente costurilor stocurilor de produse»
Contul 712 «Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie»
Contul 713 «Venituri aferente costului obţinerii şi îndeplinirii unui contract"
8. La capitolul 11 „Funcţiunea conturilor“, preambulul funcţiunii grupei 79 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Din grupa 79 «Venituri din impozitul pe profit» fac parte:
Contul 792 «Venituri din impozitul pe profit amânat»
Contul 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit"
9. La capitolul 11 „Funcţiunea conturilor“ se introduce funcţiunea următoarelor conturi:
"Contul 467
Cu ajutorul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se ţine evidenţa dividendelor primite în urma repartizărilor efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar şi care urmează să se regularizeze ulterior comunicării dividendelor stabilite în baza situaţiilor financiare anuale.
Contul 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» este un cont de pasiv.
În creditul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite în urma repartizărilor interimare de dividende.
În debitul contului 467 «Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende» se înregistrează suma dividendelor primite ca urmare a repartizărilor interimare de dividende şi regularizate pe seama dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale.
Soldul contului reprezintă sumele primite ca dividende, în urma repartizărilor interimare de dividende efectuate, conform legii, în cursul exerciţiului financiar.
Contul 694
Cu ajutorul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.
În debitul contului 694 «Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:
- valoarea impozitului pe profit datorat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze datoriile respective).
Contul 794
Cu ajutorul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se ţine evidenţa veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, definit potrivit Codului fiscal.
În creditul contului 794 «Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit» se înregistrează:
- valoarea impozitului pe profit de recuperat în urma decontărilor între membrii grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit (451 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze creanţele respective)."
ART. III
Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cuprinse în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 984 din 12 decembrie 2017, cu modificările şi completărileulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. În planul de conturi general cuprins la punctul 344 se introduc conturile 6053 „Cheltuieli privind consumul de gaze naturale“ şi 6058 „Cheltuieli cu alte utilităţi“.
2. În planul de conturi general cuprins la punctul 344, precum şi în tot cuprinsul reglementărilor, denumirea grupei 60 se modifică astfel: „Cheltuieli privind stocurile şi alte consumuri“, denumirea contului 605 se modifică astfel: „Cheltuieli privind utilităţile“, iar denumirea contului 8038 se modifică astfel: „Bunuri primite în administrare, concesiune, cu chirie şi alte bunuri similare“.
3. La capitolul 10 „Funcţiunea conturilor“, funcţiunea contului 605 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Contul 605 «Cheltuieli privind utilităţile»
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind consumurile de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi.
În debitul contului 605 «Cheltuieli privind utilităţile» se înregistrează:
- valoarea consumurilor de energie, apă, gaze naturale şi alte utilităţi (401, 408, 471, 542);
– sume clarificate trecute pe cheltuieli (473)."
ART. IV
(1) Prevederile art. I-III se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2022.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), prevederile art. I pct. 1, referitoare la întreruperea capitalizării costurilor îndatorării, se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2022, dacă efectul modificării politicii contabile se poate stabili până la data la care respectivele situaţii financiare anuale sunt autorizate pentru emitere. În caz contrar, prevederile respective se aplică costurilor îndatorării suportate de entitate în legătură cu împrumuturi contractate ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
(3) Entităţile care au ales un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic aplică prevederile art. I-III începând cu primele situaţii financiare anuale încheiate la o dată ulterioară datei de 1 ianuarie 2023.
ART. V
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul finanţelor,
Adrian Câciu
Bucureşti, 20 decembrie 2022.
Nr. 4.291.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
