Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În conformitate cu prevederile art. 86 alin. (3) şi (4) şi ale art. 88 alin. (11) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare prevederile Legii nr. 296/2022 privind introducerea disciplinei „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România“ în curriculumul naţional pentru învăţământul liceal, având în vedere prevederile art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 277/2020 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, având în vedere Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu modificările ulterioare, în baza Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare, având în vedere Referatul de aprobare nr. 1.144 din 11.03.2024, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobă programa şcolară Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România, clasa a XII-a/ a XIII-a, învăţământ liceal, opţional ca nouă disciplină din curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Programa şcolară prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul şcolar 2024-2025. ART. 3 Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei, Ligia Deca Bucureşti, 22 martie 2024. Nr. 4.039. ANEXA 1 PROGRAMA ŞCOLARĂ Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România, clasele a XII-a/a XIII-a, învăţământ liceal, opţional ca nouă disciplină din curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii NOTĂ DE PREZENTARE Disciplina şcolară „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România“ face parte din oferta naţională pentru curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii din învăţământul liceal. Ca urmare a adoptării Legii nr. 296/2022 privind introducerea disciplinei „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România“, prezenta programă şcolară a fost elaborată în cadrul grupului de lucru constituit la nivelul Ministerului Educaţiei. Noua disciplină şcolară, apărută la mai bine de 30 de ani de la evenimentele din 1989, are un rol important în facilitarea contactului tinerilor cu cel mai important eveniment referitor la istoria recentă a României. În acelaşi timp, noua programă le oferă elevilor instrumentele necesare pentru educaţia lor civică, în directă legătură cu un moment care a fondat transformarea democratică a statului român, după mai bine de 50 de ani de comunism. Programa a fost elaborată pentru 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar, pentru clasele a XII-a/a XIII-a din învăţământul liceal. Noua disciplină şcolară, ca parte a ofertei naţionale de discipline opţionale, contribuie la profilul absolventului de liceu prin: - dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă; – lărgirea orizontului de cunoaştere în studierea şi dezvoltarea societăţii; – formarea gândirii istorice pentru înţelegerea proceselor şi fenomenelor istorice; – conturarea atitudinilor şi convingerilor morale, a sentimentelor şi valorilor umane; – conştientizarea apartenenţei la un spaţiu istoric şi cultural. Programa şcolară propusă este cu atât mai necesară cu cât nu există o analiză fundamentală, promovată la nivelul statului român, iar dovezile deţinute şi care pot fi accesate la momentul scrierii programei sunt contradictorii şi subiective. Mai mult, doar o parte a documentelor de arhivă privind evenimentele din 1989 au devenit publice. De asemenea, există încă o serie de autori care aduc în discuţie caracterul mişcării populare din decembrie 1989, etichetele puse alternând între revoluţie, revoltă sau lovitură de stat. Ca urmare, introducerea acestei noi programe are drept obiective prioritare: - prezentarea caracteristicilor şi a particularităţilor evenimentelor din 1989; – familiarizarea cu cronologia derulării evenimentelor din acea perioadă; – obţinerea şi asimilarea, din perspective autorizate, de cunoştinţe despre evenimentele din anii 1989-1990. Eveniment crucial care a schimbat evoluţia ţării, dar şi soarta cetăţenilor României, Revoluţia din decembrie 1989 a determinat construcţia unei noi societăţi, comparată, nu de puţine ori, cu regimul anterior de către nostalgicii comunişti şi nu numai. De aceea, programa şcolară propusă are ca scop să sublinieze: - de ce este necesară introducerea disciplinei „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România“ în curriculumul naţional; – ce şi cum predăm disciplina „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România“; – importanţa studierii evenimentelor din 1989 pentru tineri, ca viitori cetăţeni responsabili; – resursele educaţionale şi mijloacele didactice care sunt necesare şi relevante pentru predarea-învăţarea în cadrul noii discipline. Această programă şcolară relevă nu doar faptele de la sfârşitul anului 1989, ci şi consecinţele acestora, acţiunile care s-au manifestat pe diverse planuri, unele cu repercusiuni în contemporaneitate. Noul curs opţional prezintă drumul parcurs de la dictatură la democraţie în România. Opţionalul contribuie la stimularea gândirii critice asupra evenimentelor, pe baza documentelor avute la dispoziţie, şi încurajează proiectele personale şi de grup ale elevilor privind unele momente ale revoluţiei, inclusiv cele de istorie locală. Atât prin educaţia în spiritul valorilor umaniste şi democratice, cât şi prin promovarea democraţiei şi a statului de drept, noua programă contribuie la dezvoltarea competenţelor-cheie europene precum competenţă personală, socială şi a învăţa să înveţi, respectiv competenţa de sensibilizare şi exprimare culturală. Spiritul proactiv şi responsabil, exprimarea opţiunii pentru un set de valori, creativitatea şi iniţiativa personală sau derularea de proiecte se înscriu ca forme de manifestare ale competenţelor-cheie. Disciplina şcolară „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România“ este structurată conform actualelor programe şcolare existente şi cuprinde competenţe generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, studii de caz şi sugestii metodologice. Astfel, competenţele generale, specifice, activităţile de învăţare şi conţinuturile, alături de sugestiile metodologice, au ca scop efectuarea „de operări în contexte diversificate, care presupun atât elemente cunoscute, cât şi altele inedite, atât concrete, cât şi cu diferite niveluri de abstractizare. În acest stadiu, funcţional, componentele competenţelor-cheie devin operaţionale şi contribuie la consolidarea structurilor conceptuale şi procedurale ale acestei discipline de studiu, prin stabilirea de interdependenţe“^[1] cu alte discipline, respectiv contexte de viaţă după finalizarea învăţământului obligatoriu. ^[1]Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.731/2023 privind aprobarea Profilului de formare al absolventului. Programa şcolară are un caracter intradisciplinar şi interdisciplinar şi urmăreşte să stimuleze creativitatea didactică, iar activităţile propuse se adresează unei învăţări incluzive, adaptate specificului elevilor. Demersul didactic are în vedere personalizarea învăţării pentru asigurarea echităţii în educaţie. Lectura personalizată conduce către o analiză a programei pentru înţelegerea logicii ei interne, necesară activităţii profesorului la clasă şi eventualilor autori de manuale sau resurse educaţionale. În acest sens, activităţile de învăţare propuse de programă nu trebuie privite ca obligatorii. Noua propunere de opţional transformă programa într-un instrument de lucru ce contribuie la promovarea valorilor şi la dezvoltarea abilităţilor specifice secolului al XXI-lea (spirit critic, lucru în echipă, abilităţi de comunicare etc.). În concluzie, noul curriculum le propune elevilor nu doar cunoaşterea unui moment din istoria recentă a României, ci şi activităţi şi demersuri care să antreneze şi să dezvolte competenţe şi deprinderi necesare exercitării cetăţeniei active. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Integrarea termenilor şi a │
│conceptelor istorice, a reperelor de │
│timp şi de spaţiu în cadrul │
│comunicării scrise şi orale │
│2. Analizarea critică şi responsabilă │
│a informaţiilor oferite de sursele │
│istorice orale şi scrise în │
│investigarea unor procese istorice din│
│lumea contemporană │
│3. Asumarea calităţii de cetăţean │
│responsabil al societăţii democratice,│
│prin valorizarea experienţelor │
│istorice │
└──────────────────────────────────────┘
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Integrarea termenilor şi a │
│conceptelor istorice, a reperelor de │
│timp şi de spaţiu în cadrul │
│comunicării scrise şi orale │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Folosirea perspectivelor │
│temporale şi spaţiale în compararea │
│faptelor şi proceselor istorice │
│- realizarea de proiecte individuale/ │
│pe echipe care să cuprindă materiale │
│grupate pe coordonate de timp şi │
│spaţiu, astfel încât să se evidenţieze│
│evoluţia unui fapt istoric │
│- organizarea unor expoziţii care să │
│ilustreze fapte, fenomene istorice, │
│prin raportarea la reperele de timp şi│
│spaţiu din trecut şi prezent │
│- realizarea unor liste comparative de│
│activităţi/obiceiuri din viaţa │
│cotidiană, cu tema „Atunci-Acum“ │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Utilizarea adecvată a limbajului │
│de specialitate în analizarea faptelor│
│şi proceselor istorice │
│- elaborarea unor eseuri, pornind de │
│la termeni şi concepte istorice │
│specifice schimbărilor de regim │
│- elaborarea unor ghiduri de interviu │
│în vederea analizării percepţiei │
│participanţilor/martorilor la │
│evenimente din istoria recentă │
│- formularea de răspunsuri la │
│situaţii-problemă referitoare la │
│istoria recentă a României │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Analizarea critică şi responsabilă │
│a informaţiilor oferite de sursele │
│istorice orale şi scrise în │
│investigarea unor procese istorice din│
│istoria recentă a României │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Utilizarea informaţiilor din │
│diferite surse istorice în explicarea │
│rolului factorilor politici, sociali, │
│economici şi culturali care generează │
│mişcări sociale şi schimbări de regim │
│politic în istoria recentă │
│- dezbateri/mese rotunde/ateliere de │
│lucru pe o temă din istoria recentă, │
│valorificând informaţii asemănătoare/ │
│contradictorii din diverse surse │
│istorice │
│- reconstituirea unor momente-cheie │
│din istoria recentă, prin intermediul │
│unor dezbateri academice, dezbateri │
│instituţionale sau procese simulate, │
│utilizând surse istorice relevante │
│- realizarea de proiecte de istorie │
│orală care urmăresc valorificarea │
│elementelor de istorie locală │
│(alegerea temei, identificarea │
│martorilor, realizarea interviurilor, │
│respectarea drepturilor de autor, │
│stabilirea regulilor de transcriere, │
│prelucrare, arhivare) │
│- realizarea unei expoziţii cuprinzând│
│publicaţii/articole/imagini relevante │
│pentru rolul mass-mediei din ţară şi │
│din străinătate în acţiunile din │
│decembrie 1989 │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Compararea informaţiilor │
│provenite din diverse surse, pentru a │
│exprima opinii argumentate referitoare│
│la evoluţia istoriei recente, din │
│perspectivă naţională, europeană şi │
│universală │
│- realizarea unui portofoliu tematic │
│care cuprinde diverse surse, selectate│
│astfel încât să reflecte │
│multiperspectivitatea │
│- realizarea unei analize comparative │
│a informaţiilor provenite din surse │
│interne şi internaţionale │
│- realizarea unui blog/redactarea unor│
│pagini de jurnal în care să fie │
│relatate evenimentele din perspectiva │
│unui martor la evenimente din istoria │
│recentă │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Asumarea calităţii de cetăţean │
│responsabil al societăţii democratice,│
│prin valorizarea experienţelor │
│istorice │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Prezentarea comparativă a │
│schimbărilor de regim politic din │
│perspectiva mentalităţilor şi a │
│comportamentelor individuale şi │
│colective │
│- realizarea de comparaţii care să │
│valorifice experienţele istorice ce │
│derivă din acţiunea personalităţilor/ │
│grupurilor în contextul schimbărilor │
│politice │
│- simularea unei dezbateri legislative│
│desfăşurate în contextul schimbării de│
│regim politic │
│- compararea constituţiilor din │
│perioada regimului comunist cu cea din│
│1991 │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Aprecierea impactului regimurilor│
│politice din istoria recentă asupra │
│drepturilor şi libertăţilor │
│cetăţeneşti │
│- elaborarea de prezentări/produse │
│multimedia/portofolii individuale sau │
│pe grupe, care să evidenţieze │
│consecinţe politice, economice, │
│culturale etc. ale regimului politic │
│asupra vieţii publice şi private a │
│cetăţeanului │
│- redactarea unei pagini de ziar/a │
│unei ştiri, în condiţiile unui regim │
│totalitar, respectiv a unui regim │
│democratic │
│- simularea unui proces referitor la │
│încălcarea drepturilor/libertăţilor │
│cetăţeneşti într-un regim democratic, │
│respectiv totalitar │
├──────────────────────────────────────┤
│3.3. Comunicarea şi relaţionarea │
│pozitivă cu ceilalţi în contexte │
│diverse de învăţare permanentă │
│- realizarea unor reportaje/interviuri│
│despre acţiuni sau persoane │
│contemporane cu evenimente istorice, │
│accentuând importanţa │
│responsabilităţii cetăţenilor │
│- valorificarea experienţelor │
│personale/comunitare din istoria │
│recentă a României, prin utilizarea │
│instrumentelor multimedia │
│- valorizarea persoanelor din familie │
│şi din comunitatea locală care au │
│participat la schimbarea de regim din │
│1989 prin diverse acţiuni la nivelul │
│comunităţii │
└──────────────────────────────────────┘
DOMENII DE CONŢINUT ŞI CONŢINUTURI
┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr. │Domenii de │Conţinuturi │
│crt.│conţinut │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │1. Ce este o │
│ │ │revoluţie │
│1. │Introducere │2. Lipsa de │
│ │ │legitimitate a │
│ │ │regimului comunist │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │1. Criză economică. │
│ │ │Viaţă cotidiană - │
│ │ │degradarea nivelului│
│ │ │de trai │
│ │ │2. Mişcări de │
│ │Premisele │protest în România │
│2. │Revoluţiei │Comunistă. Dizidenţi│
│ │ │şi Opozanţi │
│ │ │Studiu de caz: │
│ │ │Braşov 1987 │
│ │ │3. Prăbuşirea │
│ │ │regimurilor │
│ │ │comuniste în Europa │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │1. De la Revoltă la │
│ │ │Revoluţie. Mişcări │
│ │ │premergătoare: │
│ │ │Timişoara - │
│ │ │noiembrie 1989, Iaşi│
│ │ │- 14 decembrie 1989,│
│ │ │Timişoara - 15 │
│ │ │decembrie 1989 │
│ │ │2. Revoltă populară │
│ │ │şi represiune în │
│ │ │Timişoara, 16-19 │
│ │Izbucnirea │decembrie 1989 │
│3. │şi │3. Revoluţia la │
│ │extinderea │Timişoara, 20-22 │
│ │Revoluţiei │decembrie 1989 │
│ │ │Studiu de caz: │
│ │ │Documente │
│ │ │programatice. │
│ │ │Prezentarea celor │
│ │ │două centre de │
│ │ │putere │
│ │ │4. Revoluţia în ţară│
│ │ │5. Reacţii ale │
│ │ │regimului şi ale │
│ │ │mediei │
│ │ │internaţionale │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │1. Revoluţia în │
│ │ │Bucureşti, 21 │
│ │ │decembrie 1989 │
│ │ │2. Căderea regimului│
│ │ │comunist, 22 │
│ │ │decembrie 1989 │
│ │ │3. Eroii Revoluţiei │
│ │ │4. Acţiuni ale │
│ │ │mass-media, 22-25 │
│ │Desfăşurarea│decembrie 1989 │
│4. │Revoluţiei │5. Propuneri de │
│ │ │organizare a puterii│
│ │ │6. Exercitarea │
│ │ │provizorie a puterii│
│ │ │politice │
│ │ │7. Victimele după │
│ │ │căderea regimului │
│ │ │Ceauşescu │
│ │ │8. Procesul şi │
│ │ │execuţia soţilor │
│ │ │Ceauşescu │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │1. De la Consiliul │
│ │ │Frontului Salvării │
│ │ │Naţionale la │
│ │ │Consiliul Provizoriu│
│ │ │al Unităţii │
│ │ │Naţionale (27 │
│ │ │decembrie │
│ │ │1989-februarie 1990)│
│ │ │2. Confruntări │
│ │ │politice şi violenţă│
│ │ │(februarie-mai 1990)│
│ │ │Studii de caz: │
│ │ │- Proclamaţia de la │
│ │ │Timişoara │
│ │Tranziţia │- Evenimentele de la│
│5. │politică şi │Târgu Mureş - martie│
│ │economică │1990 │
│ │ │3. Fenomenul Piaţa │
│ │ │Universităţii │
│ │ │4. Alegerile din 20 │
│ │ │mai 1990 │
│ │ │5. Mineriada din │
│ │ │13-15 iunie 1990 │
│ │ │6. Efectele │
│ │ │mineriadelor în │
│ │ │societatea │
│ │ │românească │
│ │ │(1990-1991) │
│ │ │7. Transformări │
│ │ │economice şi sociale│
│ │ │1990-1991 │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │1. Constituţia │
│ │România pe │României din │
│6. │calea │decembrie 1991 │
│ │democraţiei │2. Drumul României │
│ │ │spre integrarea │
│ │ │euroatlantică │
└────┴────────────┴────────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Programa disciplinei opţionale propune o perspectivă didactică asupra evenimentelor din decembrie 1989 şi a schimbării de regim ce a urmat acestora. Proiectarea didactică a activităţilor trebuie să aibă în vedere competenţele generale, competenţele specifice, activităţile de învăţare asociate şi conţinuturile propuse prin programă. O atenţie specială în activitatea didactică trebuie acordată surselor istorice, istoriei orale şi, în acelaşi timp, mărturiilor participanţilor la evenimentele din 1989 sau ale urmaşilor acestora. Competenţele specifice pun în valoare principiul multiperspectivităţii, util pentru a dezvolta gândirea critică, autonomia în învăţare, învăţarea pe tot parcursul vieţii, şi, în egală măsură, au în vedere educaţia pentru drepturile omului. Conţinuturile programei şcolare sunt prezentate cronologic în şase teme ce urmează firul evenimentelor istorice din România în 1989 şi tranziţia spre democraţie. Reconstituirea evenimentelor din 1989 poate duce, în activităţile de la clasă, la discuţii contradictorii şi susţinerea unor puncte de vedere divergente, dar este necesar ca acestea să fie abordate deoarece reprezintă o parte importantă a istoriei recente care ajută la înţelegerea prezentului. Aplicarea programei trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte: - proiectarea didactică; – activităţile şi situaţiile de învăţare; – evaluarea. Strategiile didactice - care cuprind un sistem complex de mijloace, metode, materiale şi alte resurse educaţionale - vizează formarea profilului absolventului de liceu. Activităţile de învăţare contribuie la dezvoltarea tuturor componentelor generale şi specifice din programă. De exemplu, competenţa specifică 1.2, utilizarea adecvată a limbajului de specialitate în analizarea faptelor şi proceselor istorice, poate fi exersată prin conţinutul Ce este o revoluţie. Ca activitate se recomandă elaborarea unor eseuri în care să se utilizeze termenii: revoltă, răscoală, revoltă populară, reformă, mişcare socială, lovitură de stat, puci, revoluţie paşnică (de catifea). Prin metoda comparativă se va insista pe conotaţiile politice ale unei revoluţii, pe elementele definitorii ale acesteia, precum şi pe formularea răspunsurilor referitoare la evenimente de istorie recentă. Formarea competenţei specifice 2.1, utilizarea informaţiilor din diferite surse istorice în explicarea rolului factorilor politici, sociali, economici şi culturali care generează mişcări sociale şi schimbări de regim politic în istoria recentă, de explicare a rolului diferiţilor factori care au generat mişcările sociale şi schimbarea de regim politic se poate realiza prin conţinutul Lipsa de legitimitate a regimului - se recomandă ca demersul didactic să definească legitimitatea din perspectivă politologică şi istorică (raportul dintre autoritate, putere şi legitimitate); prezentarea contradicţiei dintre valorile societăţii democratice (proprietatea privată, pluralism politic, libertăţi şi drepturi cetăţeneşti) şi obiectivele politice şi acţiunile regimului comunist („omul nou“, centralismul politic, controlul economic, demografic, cultural, eliminarea proprietăţii private, alimentaţia raţională, represiune etc.). Prin organizarea unor dezbateri/mese rotunde/ateliere de lucru, folosind surse istorice diverse care includ memorii, jurnale, extrase din presa vremii, se exersează explicarea rolului factorilor care au dus la schimbarea regimului politic în România. Se poate forma competenţa specifică 3.2, aprecierea impactului regimurilor politice din istoria recentă asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, prin realizarea activităţii de învăţare elaborarea de prezentări/produse multimedia/portofolii individuale sau pe grupe care să cuprindă consecinţe politice, economice, culturale etc. ale regimului politic asupra vieţii publice şi private ale cetăţeanului. Prin conţinutul Criză economică. Viaţă cotidiană - degradarea nivelului de trai, acesta se poate aborda din perspectiva evoluţiei societăţii româneşti în deceniul al nouălea al secolului al XX-lea, subliniind, de exemplu, trei măsuri luate de regimul comunist: Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei (1982), achitarea datoriei externe, înăsprirea condiţiilor decretului 770/1966, prin care era restricţionată întreruperea la cerere a sarcinii. Având ca suport didactic mărturii ale vremii (jurnale, interviuri, fotografii, imagini video), poate fi descris cadrul general al vieţii cotidiene: raţionalizarea energiei electrice şi a combustibililor, a alimentelor (pâine, lapte, carne, ulei, zahăr, făină, ouă), a produselor de igienă; mortalitatea şi morbiditatea infantilă, îngrădirea dreptului la liberă circulaţie, a dreptului la opinie, a dreptului la informare, a libertăţii religioase, a dreptului la liberă asociere. Competenţa specifică 1.1, folosirea perspectivelor temporale şi spaţiale în compararea faptelor şi proceselor istorice, se poate forma prin realizarea de fişe biografice ale unor personalităţi, cu rol important în organizarea mişcărilor de protest şi a opoziţiei faţă de regimul totalitar şi care pot fi incluse ca elemente componente ale unor proiecte de grup având ca tematică mişcările de protest şi imaginea acestora prezentată de posturile de radio din afara României comuniste. Unul dintre conţinuturile programei precum Mişcări de protest în România Comunistă. Dizidenţi şi Opozanţi permite formarea acestei competenţe şi poate fi abordat prin prezentarea naturii şi a evoluţiei mişcărilor de protest premergătoare revoluţiei din decembrie 1989, respectiv greve/revolte populare (Valea Jiului - 1977, Motru - 1981, Braşov - 1987), activitatea intelectualilor disidenţi (Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Doina Cornea, Mihai Botez, Dorin Tudoran, Paul Goma), muncitorii disidenţi (Iulius Filip, Vasile Paraschiv), opoziţia în rândul etnicilor maghiari şi germani (William Totok, Herta Müller), critica din interior (Silviu Brucan, Grupul celor 6), opozanţi (Mugur Călinescu, Ion Bugan, Nicolae Gheorghe, Carmen Popescu). Se poate aduce în discuţie natura actelor contestate, represiunea împotriva vocilor contestatare, rolul posturilor de radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii, în diseminarea informaţiilor despre existenţa şi acţiunile disidenţilor şi opozanţilor români. Pentru acest conţinut se pot folosi surse secundare publicate de instituţiile de profil, precum şi surse primare (interviuri, presă). Prin realizarea de proiecte individuale/pe echipe, care să cuprindă materiale grupate pe coordonate de timp şi spaţiu, astfel încât să se evidenţieze evoluţia unui fapt istoric, se poate forma competenţa specifică 1.1, fiind important ca elevii să înţeleagă că Revoluţia română se încadrează într-un context revoluţionar est-european în care s-au prăbuşit şi alte regimuri totalitare. Astfel, conţinutul Prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa, care are în vedere căderea acestor regimuri de pe continentul european, pot fi obiectul unor asemenea proiecte, în ordine cronologică, este un bun prilej pentru formarea acestei competenţe având în vedere: evenimentele din Polonia (1980) - Fenomenul „Solidaritatea“ (aprilie 1989) - comuniştii acceptă dialogul cu reprezentanţii „Solidaritatea“, au fost organizate alegeri în iunie, iar în septembrie a fost instaurat primul guvern necomunist din Blocul Estic; evenimentele din Ungaria (iunie 1989) - se constituie Mişcarea pentru o Ungarie Democrată, după modelul polonez se organizează mese rotunde de negociere între Partidul Comunist şi reformatorii maghiari, inclusiv modificarea Constituţiei prin referendum în noiembrie; evenimentele din Germania (18 octombrie 1989) - în Republica Democrată Germană cade regimul Erich Honecker, (9 noiembrie 1989) - cade zidul Berlinului; în Bulgaria (10 noiembrie 1989) - Todor Jivkov demisionează; în Cehoslovacia (noiembrie-decembrie 1989) - Gustav Husak va fi înlocuit la preşedinţia ţării de scriitorul Vaclav Havel. La formarea competenţei specifice 2.2, compararea informaţiilor provenite din diverse surse, pentru a exprima opinii argumentate referitoare la evoluţia istoriei recente, din perspectivă naţională, europeană şi universală, elaborarea unei investigaţii istorice şi raportarea critică la informaţiile din sursele istorice se poate face prin conţinutul De la Revoltă la Revoluţie. Mişcări premergătoare Timişoara - noiembrie, 14 decembrie - Iaşi, Timişoara 15 decembrie 1989, pentru că se au în vedere primele mişcări de protest care apar, încă din luna noiembrie, în principalele centre universitare, pe fondul desfăşurării celui de-al XIV-lea Congres al PCR şi mişcările reformatoare ale celorlalte state din Blocul Estic. Se va urmări cu predilecţie specificul mişcărilor de la Timişoara din 15 şi 23 noiembrie, respectiv de la Iaşi - 14 decembrie, pentru care se recomandă ca demersul didactic să prezinte: planificarea acţiunii, autenticitatea, reprimarea mişcării, represalii asupra liderilor, violenţa represiunii (anchete dure ale Securităţii, tortură fizică şi psihică, umilinţe, intimidări, ameninţări), importanţa mărturiilor. Pentru Timişoara 15 decembrie 1989 vor fi descrise cadrul general şi acţiunile populaţiei. Competenţa specifică 1.2 se poate forma, de exemplu, prin tema Revoltă populară şi represiune în Timişoara - 16-19 Decembrie 1989. Abordarea cronologică a Revoluţiei române continuă cu această temă, în cadrul căreia se poate discuta despre evenimentele din zilele de 16, 17, 18, respectiv 19 decembrie 1989. Demersul didactic poate debuta cu prezentarea momentelor-cheie precum ieşirea treptată în stradă a populaţiei Timişoarei, înăsprirea represiunii, primele scandări împotriva regimului până la deschiderea focului împotriva manifestanţilor. De asemenea, se va avea în vedere sublinierea caracterului sistematic al represiunii, deschiderea focului împotriva manifestanţilor ca o acţiune concertată şi coordonată. Sunt înregistrate primele victime, răniţi şi morţi prin împuşcare. Cadavrele au fost adunate, transportate în secret la Bucureşti şi arse la Crematoriul „Cenuşa“. Episodul este relevant pentru modul în care regimul comunist intenţiona să înăbuşe revoluţia. Elaborarea unor ghiduri de interviu în vederea sondării percepţiei contemporanilor/martorilor privind derularea evenimentelor din decembrie 1989, activitate sugerată pentru formarea competenţei specifice 1.2, se poate realiza prin conţinutul Revoluţia la Timişoara 20-22 decembrie 1989, în cadrul căruia se are în vedere greva muncitorilor de pe marile platforme industriale, deplasarea a 100.000 de protestatari către centrul oraşului, ocuparea Pieţei Operei, primul programul politic, întâlnirea dintre reprezentanţii guvernului comunist şi o delegaţie a protestatarilor, formarea Frontului Democratic Român în clădirea Operei. Ca materiale didactice, deosebit de importante sunt interviuri/prezentări susţinute în faţa elevilor de către participanţii la evenimente. Competenţa specifică 2.2, compararea informaţiilor provenite din diverse surse, pentru a exprima opinii argumentate referitoare la evoluţia istoriei recente, se poate forma prin Studiul de caz: Documente programatice. Astfel, pot fi analizate comparativ documente precum: Proclamaţia Frontului Democratic Român constituit la Timişoara, din 20 decembrie 1989; autori, principalele revendicări; revendicările reprezentanţilor revoluţionarilor prezentate la Comitetul Judeţean de Partid cu alte documente sau articole din presă. Prin organizarea unor expoziţii care să ilustreze fapte, fenomene istorice prin raportarea la reperele de timp şi spaţiu din trecut şi prezent, ca activitate de învăţare propusă, se poate forma tot competenţa specifică 1.2. Astfel, expoziţiile organizate la nivelul şcolii pot fi dedicate participanţilor la evenimentele locale sau din marile centre revoluţionare, cum ar fi soldaţii în termen şi care se aflau, pentru stagiul militar obligatoriu, în unităţile militare din Timişoara, Sibiu, Arad, Iaşi, Cluj-Napoca, specifice extinderii Revoluţiei la nivelul ţării, în cadrul conţinutului Revoluţia în ţară. De asemenea, se poate menţiona conceptul de oraş martir, incluzându-se între elementele expoziţiei şi imagini cu acestea, respectiv Alba Iulia, Arad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Caransebeş, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reşiţa, Sibiu, Târgovişte, Târgu Mureş şi Timişoara. În abordarea problematicii Revoluţiei române este necesară prezentarea măsurilor luate de autorităţile regimului comunist în acele zile din decembrie 1989 şi a reflectării acestora în presa internaţională. Astfel, prin conţinutul Reacţii ale regimului şi ale mediei internaţionale se vor urmări principalele decizii luate de conducerea PCR: lansarea pe 17 decembrie a mobilizării parţiale de război, Decretul prezidenţial privind instituirea stării de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, reprimarea manifestanţilor, denigrarea manifestanţilor cu ajutorul posturilor de radio şi televiziune locale. Competenţa specifică 3.3, comunicarea şi relaţionarea pozitivă cu ceilalţi în contexte diverse de învăţare permanentă, se poate forma prin analiza comparativă/redactarea unei pagini de ziar/a unei ştiri/emisiuni radio TV din perioada regimului comunist din România, respectiv din prezent, sau cum mass-media internaţională a reacţionat încă de la începutul manifestaţiilor de la Timişoara, fiind astfel principalul canal de informare, inclusiv pentru românii din ţară. Revoluţia română din decembrie 1989 a reprezentat o premieră şi în istoria televiziunii, fiind primul eveniment de acest fel transmis în direct. O primă consecinţă a fost organizarea şi trimiterea către România de ajutor umanitar, primele convoaie ajungând la Bucureşti chiar în seara de 22 decembrie 1989. Acest conţinut este o bună ocazie pentru un exerciţiu de analiză critică a surselor primare, în special exagerările (numărul de victime de la Timişoara) şi anunţurile alarmiste care au creat o stare generală de panică. Aceeaşi competenţă 3.3 se poate forma prin realizarea de afişe, colaje de fotografii cu mitingul din 21 decembrie din Bucureşti, de reportaje/interviuri despre acţiuni sau persoane contemporane cu evenimente istorice, accentuând importanţa responsabilităţii cetăţenilor prin conţinutul Revoluţia în Bucureşti - 21 decembrie 1989, în cadrul căruia se recomandă caracterizarea, pe scurt, a regimului comunist după declanşarea Revoluţiei la Timişoara; organizarea mitingului din 21 decembrie din Bucureşti şi declanşarea subsecventă a manifestaţiei anticomuniste în centrul capitalei, înăbuşită violent de forţele de represiune: Securitate, Miliţie, Armată, gărzi patriotice. Se pot exersa, de exemplu, competenţele specifice 2.2 şi 3.3, prin activităţi de învăţare precum realizarea de proiecte de istorie orală, care urmăresc valorificarea elementelor de istorie locală, precum şi elaborarea unei investigaţii istorice, prin raportarea critică la informaţii din surse istorice şi la conţinutul Căderea regimului comunist - 22 decembrie 1989. În acest context, se pot discuta cu elevii principalele momente ale zilei de 22 decembrie, respectiv contextul fugii cuplului dictatorial, marcat de situaţia politică din dimineaţa zilei de 22 decembrie din ţară; deplasarea coloanelor masive de muncitori de pe platformele industriale către centrul capitalei, manifestând împotriva regimului; moartea generalului Vasile Milea. Se vor descrie evenimentele care au urmat după părăsirea centrului de putere de către dictator. Se pune accentul pe faptul că fuga soţilor Ceauşescu s-a datorat manifestaţiei masive din Piaţa Palatului aflată în faţa sediului Comitetului Central şi a faptului că revoluţionarii au pătruns în această clădire, pe începutul procesului de organizare revoluţionară. Se va reaminti situaţia naţională prezentată deja la conţinutul 3.4, anume faptul că revoluţionarii ieşiţi în stradă, dar şi militarii (sau „forţele Revoluţiei“) s-au confruntat cu o serie de atacuri armate surprinzătoare de tip terorist. Se poate avea în vedere şi ipoteza care susţine că violenţele şi atacurile armate de după fuga dictatorului au fost provocate şi încurajate de grupul care a preluat puterea în scopul consolidării şi legitimării propriei poziţii. Conţinutul Eroii Revoluţiei are în vedere curajul revoluţionarilor şi contribuţia Armatei, trecută de partea Revoluţiei, în apărarea obiectivelor importante (TVR, Comitetul Central, Radio, consilii judeţene, unităţi militare) şi dramele celor ucişi în Revoluţie pentru a apăra libertatea dobândită. De asemenea, se poate aduce în discuţie activitatea duplicitară a Securităţii şi a conducătorilor săi în timpul Revoluţiei. Se pot folosi atât surse primare, cât şi secundare pentru conturarea portretelor şi biografiilor victimelor şi ale călăilor, deopotrivă. Este important să fie realizate şi scurte prezentări ale eroilor din rândul tinerilor. Exersarea competenţei specifice 3.3, folosind şi arhiva Televiziunii Naţionale, se poate face prin conţinutul Acţiuni ale mass-media - 22-25 decembrie, în cadrul căruia se poate sublinia modalitatea prin care televiziunea, radioul şi presa scrisă au prezentat evenimentele din decembrie 1989, respectiv „Războiul mediatic“ (22-25 decembrie). Competenţa 3.1, prezentarea comparativă a schimbărilor de regim politic din perspectiva mentalităţilor şi a comportamentelor individuale şi colective, se poate forma prin cele două teme - Propuneri de organizare a puterii şi Exercitarea provizorie a puterii politice, deoarece se referă la modul cum s-a realizat trecerea de la regimul comunist spre cel democratic. În cadrul acestor teme pot fi discutate încercările de formare a primelor guverne de după fuga dictatorului, formele de organizare şi exercitare a puterii revoluţionare şi iniţiativele de construire a instituţiilor democratice: Declaraţia în trei puncte a „Frontului Unităţii Poporului“, Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), procesul de transfer al puterii şi coagularea noii conduceri, atribuţiile revoluţionarilor, instituţiile implicate, principalele decizii politice ale noii conduceri, respectiv CFSN. În ceea ce priveşte conţinutul Victimele după căderea regimului Ceauşescu, este importantă prezentarea statisticii existente privind victimele de după fuga cuplului Ceauşescu, cu exemple mai ales din rândul tinerilor, principalele puncte fierbinţi din Bucureşti şi din ţară, exemple de organizare şi manifestare ale luptei de rezistenţă, de exemplu: acţiune militară, războiul informaţional. Se poate atinge competenţa specifică 3.3 prin activitatea de învăţare propusă, respectiv realizarea unor reportaje/interviuri despre acţiuni sau persoane contemporane cu evenimente istorice. Prin organizarea unor dezbateri despre aspecte controversate ale istoriei recente se poate forma tot competenţa 3.3, prin conţinutul Procesul şi execuţia soţilor Ceauşescu în contextul prezentării traseului celor doi, fuga de pe sediul Comitetului Central şi desfăşurarea procesului de la Târgovişte. Prin realizarea de organizatoare grafice care să evidenţieze existenţa partidelor politice, a unor prezentări/produse multimedia/portofolii individuale sau pe grupe, care să cuprindă consecinţele asupra vieţii publice şi private ale cetăţeanului, se poate forma competenţa specifică 3.2 prin conţinutul De la Consiliul Frontului Salvării Naţionale la Consiliu Provizoriu al Unităţii Naţionale (27 decembrie 1989-februarie 1990). Prezentarea apariţiei partidelor politice, atât prin reînfiinţarea partidelor democratice din perioada interbelică, cât şi a noilor partide, a primelor mitinguri de stradă, organizate atât de putere, cât şi de opoziţie, poate fi realizată, cu ajutorul elevilor, în cadrul orei de curs, devenind astfel o temă de portofoliu. Pot fi menţionate, de asemenea, primele sosiri ale minerilor la Bucureşti, necesitatea apariţiei Consiliului Provizoriu al Unităţii Naţionale. Competenţa specifică 2.1, utilizarea informaţiilor din diferite surse istorice în explicarea rolului factorilor politici, sociali, economici şi culturali care generează mişcări sociale şi schimbări de regim politic în istoria recentă, se poate forma prin conţinuturile: Confruntări politice şi violenţă (februarie-mai 1990), Studii de caz: Proclamaţia de la Timişoara; Evenimentele de la Târgu Mureş - martie 1990. Astfel, se pot evidenţia cauzele care au generat/pot genera mişcări sociale, de exemplu: viaţa politică, tulburări sociale cu un accent pus pe confruntarea interetnică de la Târgu Mureş în primele luni ale anului 1990. Totodată, se poate discuta cu elevii conţinutul Proclamaţiei de la Timişoara, ca formă de exprimare a viziunii de schimbare democratică a regimului. Această competenţă poate fi formată şi prin conţinutul Fenomenul „Piaţa Universităţii“ , început în data de 22 aprilie 1990. Dar prezentarea celor care au participat la manifestaţii, analizarea mesajelor din Piaţă şi amploarea pe care a luat-o fenomenul permit exersarea competenţei 3.2. Pot fi folosite materiale video în prezentarea lecţiei, precum şi/sau realizarea unui blog/redactarea unor pagini de jurnal în care să fie relatate evenimentele din perspectiva unui martor contemporan evenimentelor respective. Analizarea rezultatelor alegerilor din 20 mai 1990 şi a discursurilor din campania electorală permite formarea competenţei specifice 1.2, căreia i se poate asocia şi conţinutul Alegerile din 20 mai 1990, prin enumerarea principalelor partide politice care au participat la alegeri, precum şi candidaţii la alegerile prezidenţiale. În lecţie se pot folosi şi materiale video existente în arhiva televiziunii. Efectele Mineriadelor în societatea românească (1990-1991) reprezintă un conţinut ce permite exersarea competenţei 3.3 şi are în vedere modul în care instituţiile statului au intervenit pentru evacuarea manifestanţilor din Piaţa Universităţii, izbucnirea conflictelor de stradă, manifestaţia muncitorilor de la Întreprinderea Maşini Grele Bucureşti. De asemenea, vor fi reliefate: acţiunea violentă a minerilor veniţi din Valea Jiului şi mesajele transmise de către preşedintele în funcţie la acel moment; transformările politice din anul 1991 şi mineriada din septembrie, când minerii au luat cu asalt sediul Guvernului şi au forţat demisia acestuia; formarea structurilor asociative incipiente specifice societăţii civile, precum Grupul pentru Dialog Social (prima, chiar în 1989), Alianţa Civică, Asociaţia Pro Democraţia etc. Se va pune accent pe drumul sinuos către o democraţie autentică. Toate cele trei conţinuturi, referitoare la schimbarea de regim, legitimarea acestuia şi evoluţia României spre integrarea în instituţiile europene, permit exersarea competenţei 3.3. Astfel, conţinutul Transformări economice şi sociale 1990-1992 implică atât viziunea economică adoptată de conducerea României, de atunci, de trecere de la economia comunistă spre una de piaţă, cât şi măsurile adoptate gradual, orientarea proeuropeană fiind evidentă abia după căderea URSS. Aceste schimbări de la nivelul economic şi social se continuă cu momentul dezbaterilor şi al adoptării unei constituţii în care se precizează că statul este naţional unitar şi indivizibil, şi - ulterior - enumerarea pe scurt a etapelor integrării euroatlantice comparativ cu celelalte state foste comuniste. Conţinuturile programei permit o abordare care oferă multiple oportunităţi de valorificare a surselor istorice, de la fotografii, articole de ziar, la emisiuni radio şi televizate, cărora li se adaugă memoriile participanţilor direcţi sau chiar ale membrilor familiilor elevilor. Astfel, conţinuturile Mişcări de protest în România Comunistă. Dizidenţi şi Opozanţi, Căderea regimului comunist - 22 decembrie 1989, Constituţia României din decembrie 1991 necesită detalierea anumitor aspecte, astfel încât elevii să poată aprofunda elementele legate de mişcările de protest, de contextul central-european, respectiv cel intern - al căderii regimului comunist. De asemenea, este o oportunitate de a valorifica resursele istorice, mărturii ale celor care au participat la evenimentele din decembrie 1989, precum cele documentate de Institutul Revoluţiei Române. În ceea ce priveşte activităţile de învăţare şi evaluare, acestea pot fi realizate şi cu ajutorul platformelor aplicaţiilor din cadrul Google, precum Google Jamboard, Google Forms, sau Quizz, Kahoot, LearningApps, Worldwall. Toate competenţele specifice reflectă posibilitatea combinării metodelor tradiţionale de evaluare (itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi care alcătuiesc probe scrise sau orale) cu metodele complementare/alternative de evaluare (proiectul, investigaţia, portofoliul, referatul etc.), prin care se urmăreşte preponderent progresul elevilor, nu doar din perspectiva corectitudinii informaţiei ştiinţifice, ci şi pe cel în însuşirea valorilor şi al atitudinilor. Aceştia au posibilitatea să demonstreze încredere în sine, spirit de iniţiativă şi colaborare, respect pentru alţii, apreciere critică şi curiozitate, capacitatea de a lua decizii, utilizarea responsabilă a mijloacelor interactive, respect pentru valori. În scopul realizării unei evaluări obiective, în cazul evaluărilor scrise/instrumentelor alternative de evaluare, este necesar să fie cunoscute criteriile de evaluare de către elevi, iar rezultatele obţinute de către aceştia să fie explicate, pentru a determina motivarea învăţării. De asemenea, un rol important revine baremului de evaluare şi de notare, care trebuie să conţină criterii clare şi care să puncteze numai ceea ce s-a formulat prin cerinţe. Bibliografie selectivă: ● Abrudan, Paul, Sibiul în revoluţia din decembrie 1989, Editura Casa Armatei, Sibiu, 1990. ● Andreescu Mihail M., Bucur, Ion, Revoluţia Română din Decembrie 1989 în Bucureşti, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009. ● Barbu, Daniel, Republica absentă: politică şi societate în România postcomunistă, Bucureşti, Nemira, 1999. ● Borbely Erno, Academia politică de la Aiud, Editura Polirom, 2019. ● Calafeteanu Ion (coord.), Revoluţia Română din Decembrie 1989. Documente, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009. ● Cesereanu, Ruxandra, Decembrie ’89: deconstrucţia unei revoluţii, Iaşi, Polirom, 2004. ● Corneanu, Constantin, Victorie însângerată. Decembrie 1989, Târgovişte, Cetate de Scaun, 2014. ● Dan, Ioan [Generalul Magistrat (r)], „Dosarul Revoluţiei“. Adevărul despre Minciuni. Noi probe prezentate de un fost şef al Procuraturilor Militare, Editura BLASSCO, 2015. ● Dan, Ioan [Generalul Magistrat (r)], Teroriştii din ’89, Editura Lucman, 2012. ● Dăianu, Daniel, Încotro se îndreaptă ţările postcomuniste? Curente economice în pragul secolului, Iaşi, 2000. ● Deletant, Dennis; Ciocâltea, Georgeta (trad.), Ceauşescu şi Securitatea: constrângere şi disidenţă în România anilor 1965-1989, Editura Humanitas, 1998. ● Demetriade, Oana; Demetriade, Ionel Mihai; „Practici ilegale ale Direcţiei Cercetări Penale din cadrul DSS (Compartimentul Arest, 1987-1989)“, în România de la comunism la postcomunism: Criză, transformare, democratizare, Anuarul IICCMER, vol. XIV-XV (2019-2020), Editori: Dalia Báthory, Ştefan Bosomitu, Cosmin Budeancă. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc - Editura Polirom, 2020. ● Domenico, Viorel, Ceauşescu la Târgovişte. 22-25 decembrie 1989, Editura Ion Cristoiu, 1999. ● Domenico, Viorel, Comandoul de partid şi de stat. Timişoara, Editura IRRD, Bucureşti, 2014. ● Duţu, Alesandru, Revoluţia din Decembrie 1989. Cronologie (ediţia a II-a, revăzută şi adăugită), Editura Sitech, Craiova, 2010. ● Grigoriu, Alexandru, Eroii Martiri în statistici, Editura IRRD, Bucureşti, 2013. ● Grigoriu, Alexandru, Cristian Chirca, Aspecte ale Revoluţiei Române din Decembrie 1989 în presa britanică şi americană, Editura IRRD, Bucureşti, 2019. ● Hall, Richard, „Theories of Collective Action and Revolution: Evidence from the 1989 Romanian Transition“, în Europe-Asia Studies, vol. 52, no. 6 (2000): 1069-1093. ● Murgescu, Bogdan (coordonator), Revoluţia română din decembrie 1989: istorie şi memorie, Ed. Polirom, Iaşi, 2007. ● Murgescu, Bogdan, România şi Europa: acumularea decalajelor economice (1500-2010), Iaşi, Polirom, 2010. ● Oprea, Marius (coord), Bălănescu, Flori; Olaru, Stăjerel, Ziua care nu se uită. Braşov, 15 noiembrie 1987, Editura Polirom, 2003. ● Osca, Alexandru (coord.), Revoluţia Română din Decembrie 1989 în Banat, Editura IRRD, 2009. ● Osca, Alexandru, Dincolo de Rubicon. 1989 - Timişoara -1990, Editura Sitech, Craiova, 2011. ● Osca, Alexandru, Exersând democraţia. Timişoara în post-revoluţie, Editura IRRD, Bucureşti, 2014. ● Paraschiv, Vasile, Lupta mea pentru sindicate libere în România. Terorismul politic organizat de statul comunist, Editura Polirom, 2005. ● Perva, Aurel; Roman, Carol, Misterele revoluţiei române, Editura Semne, Bucureşti, 2009. ● Preda, Cristian, Soare, Sorina, Regimul, partidele şi sistemul politic din România, Bucureşti, Nemira, 2008. ● Raport final. Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, https://www.wilsoncenter.org/sites/default/files/media/documents/article/RAPORT%20FINAL_%20CADCR.pdf ● Rostás, Zoltán; Ţone, Florentina (coord.), Tânăr student caut revoluţionar, Editura Curtea Veche, 2011. ● Sandu, Dumitru, Sociologia tranziţiei: valori şi tipuri sociale în România, Bucureşti, Editura Staff, 1996. ● Siani-Davies, Peter, Revoluţia Română din Decembrie 1989, Bucureşti, Humanitas, 2006. ● Tatulici, Mihai (coordonator), Revoluţia română în direct, editat de Televiziunea Română, 1990. ● Ursu, Andrei; Thomasson, Roland O., Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Dosarul Revoluţiei din 1989, Editura Polirom, Iaşi, 2022. ● Ursu, Andrei; Thomasson, Roland O., în colaborare cu Hodor, Mădălin, Trăgători şi mistificatori. Contrarevoluţia Securităţii în decembrie 1989, Editura Polirom, 2019. ● Ute Gabanyi, Anneli; Muraru, Alexandru; Muraru, Andrei; Şandru, Daniel (coord.), Revoluţia din 1989. Învinşi şi învingători, Editura Polirom, Iaşi, 2020. ● Căpiţă Laura, Căpiţă Carol, Tendinţe în didactica istoriei, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005. ● Căpiţă, Carol, Căpiţă Laura, Stamatescu, Mihai, Didactica istoriei, I (2005) şi II (2006), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural. ● Doicescu, Rozalia (coord.), Ghid de evaluare la Istorie, Editura Prognosis, Bucureşti, 2001 Predarea istoriei secolului XX, MEC, Bucureşti, 2001. ● Stasz, B., Ulrich, L., Istorie orală - Spunem poveşti şi scriem despre viaţă. Colecţia „Şanse egale“. Centru Educaţia 2000+, Editura Corint, Bucureşti, 2000. ● Stradling, R., Să înţelegem istoria secolului XX, Editura Sigma, Bucureşti, 2002. Surse video: ● https://www.youtube.com/@TVRcanaluloficial (Youtube TVR) ● https://piatauniversitatii.unibuc.ro/revista-presei/ ● Memorialul Revoluţiei din 1989- https://memorialulrevolutiei.ro ● www.farom.ro ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
